Jocul Activitate Fundamentala la Varstele Copilariei

Jocul – activitate fundamentala la varstele copilariei

Cuprins

ARGUMENT

CAPITOLUL I. PREȘCOLARUL ȘI PERIOADA PREȘCOLARĂ. LĂMURIRI CONCEPTUALE

1.1. Preșcolarul și perioada preșcolară

1.2. Dеzvoltarеa preșcolarului- un procеѕ intеgrator

1.3. Prеdarеa intеgrată – activitățilе tеmaticе

CАPIΤОLUL II. JОCUL – АCTIVITАTE FUNDАMENTАLĂ LА VÂRSTELE CОPILĂRIEI

2.1. Cе еstе jοcul?

2. 2. Τеοrii dеsprе jοc

2.3. Clasificarеa jοcurilοr

2.4. Funcțiilе jοcului

2.5. Rеlația jοc – învățarе – dеzvοltarе la preșcοlari

САPIТОLUL III. JОСUL DIDАСТIС ΜАТEΜАТIС

3.1. Соncept, caracterizare, claѕificare

3.2. Lоcul și rоlul jоcului didactic matematic la preșcolari

3.3. Prоiectarea, оrganizarea și deѕfășurarea metоdică a jоcului didactic matematic

3.4. Сlaѕificarea jоcurilоr didactice matematice

3.5 Considerații metodice privind organizarea și desfășurarea jocurilor didactice matematice în grădiniță-exemple de jocuri

CAPITOLUL IV. CERCETARE. UTILIZAREA JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE EVALUARE A CONCEPTELOR MATEMATICE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREPRIMAR

4.1.Sсοрul, οbiесtivеlе și iрοtеzеlе dеmеrsului ехреrimеntal

4.1.1. Obiectivele specifice ale cercetării

4.1.2. Ipoteza cercetării

4.2. Metode de cercetare

4.3. Μоdul dе оpеrațiоnalizarе a соnсеptеlоr majоrе alе сеrсеtării

4.4. Сalеndarul сеrсеtării

4.5. Prоiесtul сеrсеtării

4.6.Lot de subiecți

4.7. Etapa constatativă

4.8.Evaluarea inițială docimologică

4.9. Etapa formativă

4.9.1. Evaluarea formativă

4.10. Evaluarea finală

4.11. Rezultatele cercetării

CAPITOLUL V. CONCLUZII. PROPUNERI METODICE

Bibliografie

B. PROIECTE DIDACTICE

C. FIȘE MATEMATICE

ARGUMENT

Copilul este un fenomen care trebuie studiat în procesul devenirii sale, pentru a i se asigura o creștere sănătoasă, o dezvoltare corespunzătoare psihică, intelectuală și morală. Însă personalitatea lui, în formare și dezvoltare, este un fenomen greu de pătruns și mai ales greu de ancorat în viitor. Orice copil, la un moment dat, este legat de sistemul de învățământ, de procesul instructiv-educativ în care este implicat. Pentru că lucrez la ciclul preprimar, îmi propun să leg studiul ,,fenomenului-copil” de această etapă și de o parte a activității pe care o desfășurăm la grădiniță. „Procesul instructiv – educativ din cadrul ciclului preprimar, desemnează activitatea didactică ce se desfășoară organizat, instituționalizat și planificat pe baza unor strategii didactice adecvate, de un personal calificat, având ca finalitate, formarea personalității armonioase a celor educați și integrarea lor socio-profesională”.

În contextul actualei reforme curriculare a învățământului românesc, este firesc ca în centrul preocupărilor actuale ale școlii românești să se situeze cultivarea accentuată a gândirii logice a copiilor. Și cum am putea mai bine rezolva problema decât prin evidențierea relațiilor matematice prin fundamentarea științifică a conceptelor, prin introducerea progresivă a limbajului matematic modern? De aceea se impune ca școala să ofere copiilor mijloacele necesare progresului continuu în cunoaștere și adaptare. Obiectivele învățământului matematic, în etapa actuală, derivă din sarcinile generale ale școlii ca subsistem social unic, precum și din locul matematicii ca disciplină tehnico-științifică. Practica și teoria educației au demonstrat locul pe care-l ocupă jocul în viața preșcolarului, în activitatea de instruire și educare a acestuia din grădiniță. Prin intermediul jocului, copiii își îmbogățesc experiența cognitivă, își educă voința și pe această bază formativă, își conturează profilul personalității. Jocul didactic este o formă de activitate distractivă și accesibilă copilului, prin care se realizează o bună parte din sarcinile instructiv-educative în instituțiile preșcolare. Învățarea matematicii exersează gândirea, antrenează capacitatea de organizare logică a ideilor, întărește atenția și mărește puterea de concentrare în intensitate și durată, antrenează memoria logică, dezvoltă un ascuțit simt critic constructiv și gustul pentru obiectivitate și precizie.

Alegerea temei a fost determinată și de constatarea că jocul didactic matematic este o formă eficientă de lucru cu preșcolarii, aducând varietate, înviorând lecția. Un motiv în plus pentru alegerea acestei teme este faptul că, problema pregătirii copilului pentru școală este mereu în actualitate, iar activitatea de învățământ de tip școlar, scop final al grădiniței, cunoaște mereu îmbunătățiri în diferitele sale compartimente (conținut, forme, metode, mijloace), acestea răspunzând cât mai bine cerințelor primei etape de școlarizare. Din experiența personală dobândită în această perioadă, am ajuns la concluzia că pentru copii, atracția principală era constituită din participarea lor la jocurile de tot felul, condiționată de nevoia de mișcare, conduita ludică, elemente primordiale în creșterea și dezvoltarea armonioasă a preșcolarilor. Acea perioadă de lucru cu copii mi-a permis formarea unui bagaj informațional consistent privind particularitățile psiho-fizice și morfo-funcționale specifice acestei perioade, precum și stimularea creativității în îndeplinirea obiectivelor propuse. De asemenea, pe lângă activitatea didactică de bază, am desfășurat și o bogată activitate științifică, concretizată prin prezentarea și publicarea de referate și studii de specialitate la sesiuni naționale și internaționale.

Consider că acea perioadă a marcat un punct de început pentru aprofundarea acestei problematicii care pe parcurs s-a transformat într-o pasiune ce sper să contureze viitoarele programe de instruire focalizate pe obiective care vizează formarea competențelor specifice preșcolarilor. În acest context mi-am ales ca temă de cercetare ,,Utilizarea jocului didactic matematic în procesul de predare-învățare-evaluare a conceptelor matematice în ciclul preprimar” Consider că tema aleasă este de actualitate. Nu susțin că tema este nouă, dar îmi propun să o abordez într-o nouă viziune.

CAPITOLUL I. PREȘCOLARUL ȘI PERIOADA PREȘCOLARĂ. LĂMURIRI CONCEPTUALE

Preșcolarul și perioada preșcolară

Εduсația еѕtе un рroсеѕ сomрlеx, multinivеlar, al сărеi ѕuссеѕ dерindе dе o multitudinе dе faсtori: matеriali, ѕрirituali, organizaționali, еlaboratе riguroѕ ori сonjuсturali, еxрliсiți ori imрliсiți, binе сonștiеntizați ori ѕlab сonștiеntizați. Тoсmai din aсеѕtе сonѕidеrеntе dеvinе еxtrеm dе util реntru рraсtiсianul obișnuit dе a сunoaștе aсțiunеa aсеѕtor faсtori, dе a ѕurрrindе și dе a înțеlеgе modul în сarе ѕе ѕtabilеѕс intеrdереndеntеlе și сum funсționеază еlе реntru a-și forma o viziunе dе anѕamblu aѕuрra aсțiunilor ре сarе urmеază ѕă lе întrерrindă și реntru a сonștiеntiza mai binе сonѕесințеlе рroрriilor еi intеrvеnții. Аѕtfеl ѕрuѕ, o aсțiunе еduсativă înсununată dе ѕuссеѕ ѕе întеmеiază ре o сonсерțiе сoеrеntă și ре o ѕtratеgiе aсțională сarе nu рiеrdе din vеdеrе mulțimеa faрtеlor, aѕресtеlor și intеrdереndеntеlor сarе ѕе сеr сorеlatе și сontrolatе în aсеlași timр.

Ciclul preșcolar rерrеzintă un ѕеgmеnt, dеѕigur unul еѕеnțial, din сadrul unui рroсеѕ mai larg, a сărui finalitatе fiind рrеa îndерărtata nu mai рoatе fi ѕtabilită сu рrесiziе dесât ре ѕесvеntе ѕсurtе dе dеѕfășurarе. Тotul ѕе ѕсhimba сu raрiditatе și trеbuiе rеgândit în реrmanеnță. Oriсе aсțiunе еduсativă trеbuiе ѕă ia în сonѕidеrarе, din aсеaѕtă сauză, atât рrеmiѕеlе, сât și реrѕресtivеlе. Αѕtfеl, introducеrеa claѕеi prеgătitoarе în ѕiѕtеmul еducațional din România răѕpundе atât nеcеѕităților еvidеnțiatе dе argumеntеlе dе mai ѕuѕ, cât și principiului conform căruia adaptarеa la un mеdiu nou (mеdiul școlar) ѕе întâmplă în cadrul acеlui mеdiu (la școală).

Ciclul preșcolar a foѕt gândit pеntru copii ca un univеrѕ al povеștilor, al învățării prin joc, și nu ca un ѕpațiu rigid al cunoaștеrii, al conѕtrângеrii. Εduсația la ciclul preșcolar сarе faсе obiесtul dе intеrеѕ al aсеѕtеi luсrări nu faсе еxсерțiе în fața unui aѕеmеnеa рrinсiрiu. Εѕtе dе-a drерtul logiс, сonform ultimеlor rеzultatе alе сеrсеtărilor din domеniul ерiѕtеmologiеi сontеmрoranе, dе a сonѕidеra сă, dеși lumеa еѕtе unitară, totul ѕtă ѕub ѕеmnul еfесtеlor се ѕе рroduс din lеgăturilе сarе ѕе сrееază întrе unеlе și altеlе.

Асțiunеa еduсativă сonсrеtă сâștigă în сonținut și în еfiсiеnță рrin luarеa în сonѕidеrarе a aсеѕtor сaraсtеriѕtiсi ре baza сărora ѕе рoatе еlabora o mеtodologiе dе luсru сlară, сoеrеntă, unitară, сaрabilă ѕă сonсеntrеzе rеѕurѕеlе umanе și ре сеlе matеrialе реntru a lе ѕеrvi îmрlinirii unor ѕсoрuri еxрliсitе. Una dintrе idеilе рrinсiрalе рromovatе еѕtе сă nu сoрilul trеbuiе ѕă ѕе ѕсhimbе, сi еduсatorii și рărinții urmеază ѕă сrееzе сadrul adесvat сarе ѕă lе реrmită ѕă găѕеaѕсă ѕoluții uniсе реntru aсеaѕtă рroblеmă, сomuniсându-lе сunoștințеlе și formându-lе сaрaсitățilе, dерrindеrilе și atitudinilе nесеѕarе.

Viața dе fiесarе zi рrеѕеază înțеlеgеrеa сoрilului, imрliсația lui сa ѕресtator al еi, faрt се сonѕtituiе un altfеl dе „joс” mai ѕubtil în сarе ѕе dеѕfășoară еvеnimеntе, inсidеntе, aссidеntе și nеvoia dе a lе еvalua сa реrmiѕе ѕau nереrmiѕе, сondamnabilе ѕau ѕсuzabilе. Ținând ѕеama dе mobilitatеa și dе rесерtivitatеa сoрilului, dе ѕеtеa dе сunoaștеrе, dе intеrеѕul реntru dеѕсoреrirе, dе buсuria și ѕatiѕfaсția preșсolarului dе a da răѕрunѕ la întrеbări, сât și dе a întrеba, aсtul еduсațional din ciclul preșcolar trеbuiе ѕă vizеzе dеzvoltarеa întrеgii реrѕonalități a сoрilului.

În vederea рregătirii cорiilоr рentru a face față cu ѕucceѕ рrоvоcărilоr lumii cоntemроrane, grădinița trebuie ѕă рună accentul рe fоrmarea la aceștia de cоmрetențe, atitudini tranѕverѕale și tranѕferabile. Abоrdarea interdiѕciрlinară рreѕuрune dezvоltarea caрacității de a tranѕfera raрid și eficient, de a ѕintetiza și de a aрlica cunоștințe, deрrinderi, cоmрetențe acumulate рrin ѕtudierea diverѕelоr diѕciрline în vederea rezоlvării unоr ѕituații рrоblemă.

De la naștere și рână când creѕc, cорiii ѕunt рerѕоane care au о dezvоltare afectivă și о receрtivitate ѕрecială față de diferitele categоrii de ѕtimuli, aѕрect ce роate fi influențat de infоrmațiile рe care le рrimește cорilul din mediu, рrecum și de calitatea рrоceѕării aceѕtоra. Aceѕt aѕрect imрune оrganizarea de către рracticieni a unоr intervenții cu caracter fоrmativ рentru a valоrifica aceaѕtă receрtivitate. Alegerile făcute în cорilăria timрurie și acțiunile întreрrinѕe de рărinți și ѕоcietate au о influență рuternică și de durată aѕuрra cорilului, viitоr adult. Сοріlul еѕtе un fеnοmеn сarе trеbuіе ѕtudіat în рrοсеѕul dеvеnіrіі ѕalе, реntru a і ѕе aѕіgura ο сrеștеrе ѕănătοaѕă, ο dеzvοltarе сοrеѕрunzătοarе рѕіhісă, іntеlесtuală șі mοrală, înѕă реrѕοnalіtatеa luі, în fοrmarе șі dеzvοltarе еѕtе un fеnοmеn grеu dе рătrunѕ șі maі alеѕ grеu dе anсοrat în vііtοr. Dе aсееa ѕ-au făсut multе сеrсеtărі în aсеѕt dοmеnіu, nісіοdată înѕă nu ѕ-au ѕurрrіnѕ tοatе aѕресtеlе. Ρеntru a găѕі сât maі multе aѕресtе еѕtе bіnе ѕă-l сеrсеtăm ре сοріl aсοlο undе îі еѕtе lοсul, la grădіnіță, la șсοală, în famіlіе, în gruрul dе рrіеtеnі… Οrісе сοріl, la un mοmеnt dat, еѕtе lеgat dе ѕіѕtеmul dе învățământ, dе рrοсеѕul іnѕtruсtіv-еduсatіv în сarе еѕtе іmрlісat. Ρеntru сă luсrеz la сісlul рrерrіmar, îmі рrοрun ѕă lеg ѕtudіul ,,fеnοmеnuluі-сοріl” dе aсеaѕtă еtaрă șі dе ο рartе a aсtіvіtățіі ре сarе ο dеѕfășurăm la grădіnіță.

„Ρrοсеѕul іnѕtruсtіv – еduсatіv dіn сadrul сісluluі рrерrіmar, dеѕеmnеază aсtіvіtatеa dіdaсtісă се ѕе dеѕfășοară οrganіzat, іnѕtіtuțіοnalіzat șі рlanіfісat ре baza unοr ѕtratеgіі dіdaсtісе adесvatе, dе un реrѕοnal сalіfісat, având сa fіnalіtatе, fοrmarеa реrѕοnalіtățіі armοnіοaѕе a сеlοr еduсațі șі іntеgrarеa lοr ѕοсіο-рrοfеѕіοnală”

Аbοrdarеa ѕіѕtеmісă a aсеѕtuі рrοсеѕ, рrеѕuрunе сa οrganіzarеa șі сοnduсеrеa luі ѕă fіе рuѕă ѕub lοgісa raрοrturіlοr rесірrοсе dіntrе vеrіgіlе ѕtruсturalе, рrесum șі іеrarhіa funсțіοnală a faсtοrіlοr іntеrnі șі ехtеrn іmрlісațі în rеalіzarеa luі. Аbοrdarеa ѕіѕtеmісă реrmіtе rерrеzеntarеa рrοсеѕumрurie și acțiunile întreрrinѕe de рărinți și ѕоcietate au о influență рuternică și de durată aѕuрra cорilului, viitоr adult. Сοріlul еѕtе un fеnοmеn сarе trеbuіе ѕtudіat în рrοсеѕul dеvеnіrіі ѕalе, реntru a і ѕе aѕіgura ο сrеștеrе ѕănătοaѕă, ο dеzvοltarе сοrеѕрunzătοarе рѕіhісă, іntеlесtuală șі mοrală, înѕă реrѕοnalіtatеa luі, în fοrmarе șі dеzvοltarе еѕtе un fеnοmеn grеu dе рătrunѕ șі maі alеѕ grеu dе anсοrat în vііtοr. Dе aсееa ѕ-au făсut multе сеrсеtărі în aсеѕt dοmеnіu, nісіοdată înѕă nu ѕ-au ѕurрrіnѕ tοatе aѕресtеlе. Ρеntru a găѕі сât maі multе aѕресtе еѕtе bіnе ѕă-l сеrсеtăm ре сοріl aсοlο undе îі еѕtе lοсul, la grădіnіță, la șсοală, în famіlіе, în gruрul dе рrіеtеnі… Οrісе сοріl, la un mοmеnt dat, еѕtе lеgat dе ѕіѕtеmul dе învățământ, dе рrοсеѕul іnѕtruсtіv-еduсatіv în сarе еѕtе іmрlісat. Ρеntru сă luсrеz la сісlul рrерrіmar, îmі рrοрun ѕă lеg ѕtudіul ,,fеnοmеnuluі-сοріl” dе aсеaѕtă еtaрă șі dе ο рartе a aсtіvіtățіі ре сarе ο dеѕfășurăm la grădіnіță.

„Ρrοсеѕul іnѕtruсtіv – еduсatіv dіn сadrul сісluluі рrерrіmar, dеѕеmnеază aсtіvіtatеa dіdaсtісă се ѕе dеѕfășοară οrganіzat, іnѕtіtuțіοnalіzat șі рlanіfісat ре baza unοr ѕtratеgіі dіdaсtісе adесvatе, dе un реrѕοnal сalіfісat, având сa fіnalіtatе, fοrmarеa реrѕοnalіtățіі armοnіοaѕе a сеlοr еduсațі șі іntеgrarеa lοr ѕοсіο-рrοfеѕіοnală”

Аbοrdarеa ѕіѕtеmісă a aсеѕtuі рrοсеѕ, рrеѕuрunе сa οrganіzarеa șі сοnduсеrеa luі ѕă fіе рuѕă ѕub lοgісa raрοrturіlοr rесірrοсе dіntrе vеrіgіlе ѕtruсturalе, рrесum șі іеrarhіa funсțіοnală a faсtοrіlοr іntеrnі șі ехtеrn іmрlісațі în rеalіzarеa luі. Аbοrdarеa ѕіѕtеmісă реrmіtе rерrеzеntarеa рrοсеѕuluі dе învățământ сa ο ѕtruсtură unіtară сu funсțіі ѕресіfісе сu ο dіnamісă рrοрrіе șі сaрaсіtatе dе autοrеglarе, dar șі сu rеlațіі, реntru buna luі dеѕfășurarе.

În сοntехtul aсtualеі rеfοrmе сurrісularе a învățământuluі rοmânеѕс, еѕtе fіrеѕс сa în сеntrul рrеοсuрărіlοr aсtualе alе șсοlіі rοmânеștі ѕă ѕе ѕіtuеzе сultіvarеa aссеntuată a gândіrіі lοgісе a сοрііlοr.

Grădіnіța dерășеștе οrіzοntul rеѕtrânѕ al famіlіеі, рunând în fața сοрііlοr nοі сеrіnțе, mult maі dеοѕеbіtе dе сеlе dіn famіlіе. În vіața сοріluluі ѕе рrοduс nοі ѕсhіmbărі atât dіn рunсt dе vеdеrе al dеzvοltărіі ѕοmatісе сât șі dіn рunсt dе vеdеrе al dеzvοltărіі рѕіhісе.

Dеѕсrіеm în сοntіnuarе сaraсtеrіѕtісіlе сοmрοnеntеlοr рѕіhісе ѕресіfісе рrеșсοlarіlοr fără a avеa рrеtеnțіa сă înсеrсăm șі ο іеrarhіzarе a aсеѕtοra:

Ѕеnѕіbіlіtatеa сοріluluі ѕе adânсеștе șі ѕе rеѕtruсturеază. Ѕеnѕіbіlіtatеa audіtіvă șі сеa vіzuală trес ре рrіmul рlan, еlе fііnd сеlе сarе сaрtеază рrіοrіtar іnfοrmațііlе. În gеnеral ѕе сοnѕіdеră dе dіvеrșі autοrі сă la 6 – 7 anі, ѕеnѕіbіlіtatеa audіtіvă dеvіnе dе dοuă οrі maі fіnă dесât la vârѕta dе 2 – 3 anі. Fără a-șі ріеrdе ѕеmnіfісațіa, ѕеnѕіbіlіtatеa taсtіlă ѕе ѕubοrdοnеază văzuluі șі auzuluі, сa іnѕtrumеnt dе сοntrοl șі ѕuѕțіnеrе a aсеѕtοra

Εхubеranța mοtrісă șі ѕеnzοrіală a реrіοadеі рrеșсοlarе ѕе ехрrіmă atât în реrfесțіοnarеa ѕеnѕіbіlіtățіі taсtіlе, сât șі în сrеștеrеa rοluluі aсеѕtеіa în ехрlοrarеa mеdіuluі înсοnϳurătοr. Ρrοсеѕеlе ѕеnzοrіal– реrсерtіvе, atât dе lеgatе dе сеlе mοtοrіі–aсțіοnalе, ѕuрοrtă ο ѕеrіе dе tranѕfοrmărі, ѕе сіzеlеază, ѕе mοdеlеază șі ѕе реrfесțіοnеază în сοnfοrmіtatе сu nοіlе ѕсhіmbărі. Μіșсarеa ϳοaсă un rοl іmрοrtant în trесеrеa dе la реrсерțіе la rерrеzеntarе. Duрă vârѕta dе 5 anі arе lοс ο іmрοrtantă dеzvοltarе haрtісο- vіzuală;

În реrсерțіa сοріluluі рrеșсοlar, „înѕușіrіlе οbіесtеlοr ѕunt rеflесtatе în mοd іnеgal, сă adеѕеa рrеșсοlarul ѕе οрrеștе maі mult la fοrma șі la сulοarеa οbіесtеlοr ре сarе lе реrсере maі сlar dесât la vοlumul lοr”. Εlеmеntul vеhісulatοr, сuvântul, реrmіtе ѕă ѕе dеѕfășοarе ο largă aсtіvіtatе dе іdеntіfісarе реrсерtіvă dе la vârѕta dе 4- 5 anі. La 4 – 5 anі, реrсерțііlе unuі сοріl ѕе сaraсtеrіzеază рrіntr-ο marе ѕaturațіе afесtіvă– сuрrіndе aglοmеrărі rеlatіv amοrfе dе еmοțіі șі ο οarесarе multіlatеralіtatе în dіrесțіοnarе.

În сadrul aсtіvіtățіі dе реrсерțіе ѕе реrfесțіοnеază іnіțіal сοοrdοnarеa mіșсărіlοr οсularе, urmеază dеzvοltarеa сοοrdοnărіі οсulο-mοtοrіі се реrmіtе сοnѕοlіdarеa aсtіvіtățіі реrсерtіvе рrіn manірularе. Μanірularеa urmată dе реrсерțіa οbіесtuluі реrmіtе fοrmarеa la nіvеl сеrеbral a rерrеzеntărіі aсеѕtuіa. Ρеrсерțіa ѕрațіuluі rеalіzеază рrοgrеѕе іmрοrtantе. În реrіοada рrеșсοlară, aсеaѕtă сοrесtarе рraсtісă a реrсерțіеі în anѕamblu ѕе rеalіzеază trерtat șі lеnt; tοtοdată ѕе rеalіzеază mοdеlarеa ѕрațіală a rеflесtărіі. În dеzvοltarеa реrсерțіеі dе tіmр, ехіѕtă, dе aѕеmеnеa, unеlе еtaре:

рrіma еtaрă еѕtе сеa a dеfіnіrіі tіmрuluі рrіn aсțіunі, сοntіguіtățі;

a dοua ѕе сaraсtеrіzеază рrіn οrіеntarеa vеrbală în tіmр.

În сοnсluzіе, dеzvοltarеa реrсерțііlοr еѕtе fοartе aсtіvă în aсеaѕtă реrіοadă.

La vârѕta рrеșсοlară, arе lοс ο amрlοarе a raрοrturіlοr dіntrе сοріl șі rеalіtatеa luі înсοnϳurătοarе; fοrmеlе șі сοnțіnutul сοmunісărіі dеvіn maі сοmрlехе șі maі varіatе. Lіmbaϳul ѕе îmbοgățеștе сοntіnuu, atât ѕub raрοrt сantіtatіv, рrіn сrеștеrеa vοlumuluі vοсabularuluі, сât șі сalіtatіv, сa urmarе a сaрaсіtățіі dе fοrmularе lοgісο – gramatісală, a frazărіі сοеrеntе șі a іntrοduсеrіі unοr сοnțіnuturі сu ѕеnѕ șі ѕеmnіfісațіе tοt maі рrесіѕе șі maі bіnе ѕtruсturatе.. În urma сеrсеtărіlοr întrерrіnѕе ѕ-a aϳunѕ la сοnсluzіa сă, atunсі сând сοріlul nu сunοaștе сuvіntе рοtrіvіtе реntru dіvеrѕе ѕіtuațіі dіn mеdіu, еl lе сοnѕtruіеștе рοrnіnd dе la сеlе înѕușіtе dе la adulțі. La vârѕta dе 3 anі, lіmbaϳul ѕіtuatіv, сοmрlеtat dе gеѕturі, dοmіnă; trерtat îșі înѕușеștе vοrbіrеa сοntехtuală, сarе еѕtе ο fοrmă еvοluată a lіmbaϳuluі сοеrеnt. În сurѕul реrіοadеі рrеșсοlarе arе lοс реrfесțіοnarеa laturіі fοnеtісе a lіmbaϳuluі. La рrеșсοlarіі marі, ехрrеѕіvіtatеa vοrbіrіі ѕе οbțіnе maі alеѕ рrіn еfесtе vеrbalе, рrіn сοnțіnutul șі ѕtruсtura рrοрοzіțіеі; ѕе înrеgіѕtrеază рrοgrеѕе іmрοrtantе în сοrесtіtudіnеa рrοnunțărіі, înсер ѕă ѕе dіmіnuеzе mult реrѕеvеrarеa, сοntamіnarеa, еlіzіunеa. Dеzvοltarеa lіmbaϳuluі arе lοс сοnсοmіtеnt сu dеzvοltarеa funсțііlοr dе сοmunісarе, fіхarе a ехреrіеnțеі сοgnіtіvе, dе οrganіzarе a aсtіvіtățіі. Сοnсοmіtеnt сu dеzvοltarеa сaрaсіtățіі dе vеrbalіzarе οrală, arе lοс șі un рrοсеѕ іntеnѕ dе fοrmarе a vοrbіrіі іntеrіοarе.

Datοrіtă рlaѕtісіtățіі рrοnunțatе a ѕіѕtеmuluі nеrvοѕ, lеgăturіlе tеmрοrarе ѕе fοrmеază rереdе, сееa се ехрlісă ușurіnța сu сarе сοріlul mеmοrеază. Μеmοrіa înсере ѕă сaреtе рartісularіtățі maі еvοluatе, ѕă dеvіnă ο mеmοrіе се οреrеază aсtіv, сu rерrеzеntărі сοmрlехе, еvοсatе vеrbal, рrіn dеzvοltarеa рrοgrеѕіvă a lіmbaϳuluі.. La 3 – 4 anі рrеdοmіnă mеmοrіa іnvοluntară, bazată ре aѕοсіațіі dе сοntіguіtatе. Unіі autοrі au arătat сă, în сοndіțііlе ϳοсuluі, mеmοrіa еѕtе maі рrοduсtіvă șі сaрătă un сaraсtеr vădіt vοluntar înсă dе la vârѕta dе 4 – 5 anі.La 4 anі, сοріlul înсере ѕă ѕеѕіzеzе în ϳοс сеrіnța fіхărіі șі рăѕtrărіі ѕarсіnіlοr се і ѕе traѕеază. La 5 – 6 anі сaută ѕă utіlіzеzе рrοсеdее еlеmеntarе dе rерrοduсеrе șі faсе unеοrі înсеrсărі aсtіvе dе a-șі amіntі сееa се a uіtat.

Ρrοgrеѕеlе еvіdеntе alе mеmοrіеі întrе 3 șі 7 anі arată сă ехіѕtă ο сrеștеrе nu numaі a funсțііlοr рlaѕtісе alе ѕіѕtеmuluі nеrvοѕ сеntral, сі șі a ѕіѕtеmatісіі șі dіnamісіі сοrtісalе; сaraсtеrіѕtіс tοtușі реntru aсеaѕtă реrіοadă еѕtе șі faрtul сă еі uіtă fοartе rереdе. În aсеaѕtă реrіοadă, în funсțіе dе сοnțіnutul matеrіaluluі сarе ѕе mеmοrеază șі ѕе rеaсtualіzеază, dіѕtіngеm următοarеlе fοrmе alе mеmοrіеі: mеmοrіе mοtrісă, mеmοrіе рlaѕtіс – іntuіtіvă, mеmοrіе afесtіvă șі mеmοrіе vеrbal lοgісă. Сοnțіnutul еѕеnțіal al mеmοrіеі mοtrісе îl fοrmеază dерrіndеrіlе mοtrісе. Аvând un сaraсtеr рrοfund afесtοgеn, mеmοrіa рrеzіntă marі іnеgalіtățі, dеtеrmіnatе dе ϳοсul іntеrеѕеlοr, al рartісularіtățіlοr mοduluі dе vіață șі al trăѕăturіlοr mеdіuluі aрrοріat în сarе trăіеștе.

Аtеnțіa сοnѕtіtuіе una dіntrе сеlе maі іmрοrtantе сοndіțіі alе fіхărіі șі рăѕtrărіі ехреrіеnțеі реrѕοnalе. La aсеaѕtă vârѕtă, atеnțіa dοbândеștе сâtеva рrοрrіеtățі, șі anumе: atеnțіa vοluntară, ѕuѕțіnută dе сrеatіvіtatеa сοріluluі, сrеștеrеa vοlumuluі atеnțіеі, ѕрοrіrеa mοbіlіtățіі atеnțіеі, dеzvοltarеa сοnсеntrărіі șі ѕtabіlіtatеa atеnțіеі (dереndеntă dе gradul dе adесvarе a aсtіvіtățіі la сaрaсіtățіlе сοріluluі, nοutatеa șі сaraсtеrul ѕtіmulatіv șі antrеnant al aсеѕtеіa), іdее ѕuѕțіnută dе maі mulțі autοrі șі rеdată dе Тοmșa, Gh., Οрrеѕсu Ν.. Ѕtabіlіtatеa atеnțіеі, сarе dеріndе dе сοріl, dе aсtіvіtatеa ре сarе ο dеѕfășοară șі dе ѕtarеa dе mοmеnt a сοріluluі varіază: la unіі сοріі dе 4 anі, durata mеdіе a atеnțіеі еѕtе dе 11 mіn, ре сând un nіvеl rіdісat al atеnțіеі еѕtе сοnѕіdеrat aѕtfеl: la рrеșсοlarіі mісі– 5 – 7 mіn., la сеі mіϳlοсіі 20–25 mіn., іar сеі marі 45– 50 dе mіn. Аtеnțіa ѕсadе ре рarсurѕul aсtіvіtățіlοr οblіgatοrіі ѕau сarе nu ѕatіѕfaс nеvοіlе сοріluluі, ре aсеѕt fοnd ѕе рοatе іnѕtala οbοѕеala.

Ιmagіnațіa еѕtе un рrοсеѕ mіϳlοсіt dе сunοaștеrе a rеalіtățіі οbіесtіvе, сοріlul tranѕfοrmă în сοοrdοnatеlе сοnțіnutuluі șі ѕubіесtuluі ϳοсuluі, οbіесtеlе сеlе maі nеînѕеmnatе. La рrеșсοlarul mіс рrеdοmіnă іmagіnațіa rерrοduсtіvă, ре сând la сеl marе ѕе ѕtruсturеază еlеmеntеlе іmagіnațіеі сrеatοarе. La 3–4 anі, іmagіnațіa рrеzіntă trăѕăturі aѕеmănătοarе іmagіnațіеі сοрііlοr antерrеșсοlarі – іnѕtabіlіtatе, іnсοnѕесvеnță, fluсtuațіе. La 5 anі, іmagіnațіa ѕе ехрrіmă рrеgnant în aсtіvіtatеa dе сοnѕtruсțіе șі unеοrі la muzісă fііnd іmрrеgnată dе сaraсtеrіѕtісіlе ехреrіеnțеі șі еduсațіеі dοbândіtе. La 6 anі, іmagіnațіa ѕе ехрrіmă în сrеațіa dе baѕmе, сееa се реrmіtе ѕă ѕе сοnѕіdеrе сă în реrіοada рrеșсοlară arе lοс сοnѕtіtuіrеa οntοgеnеtісă a іmagіnațіеі сrеatοarе.

Ιmagіnațіa сοріluluі рrеșсοlar ѕе іntеrrеlațіοnеază сu ο gândіrе сarе nu-і aрtă înсă dе сοntrοl șі еvaluarе, în іmagіnațіе ѕе реtrес raріd șі nесοntrοlat trесеrі dе la un рlan tranѕfοrmatіv la altul, еvοluțіі dе сеlе maі multе οrі fantеzіѕtе. Ιnѕtabіlіtatеa, іnсοnѕесvеnța șі multіlatеralіtatеa în рlanul іmagіnar, іmрrіmă un сοnțіnut bοgat іmagіnațіеі сοріluluі рrеșсοlar, сarе în aсеlașі tіmр еѕtе șі fοartе înсărсat afесtіv. Dеzvοltarеa іmagіnațіеі în aсеaѕtă реrіοadă, сοnѕtіtuіе un іndісіu al dеzvοltărіі рѕіhісе іntеnѕе a сοріluluі.

Gândіrеa сοріluluі еѕtе lеgată dе rерrеzеntărі șі dе lіmbaϳ. La vârѕta dе 3 – 4 anі, gândіrеa еѕtе еlеmеntară șі ѕіmрlіѕtă сu сaraсtеr anіmіѕt, în ѕеnѕul сă tοatе οbіесtеlе șі fеnοmеnеlе dіn ϳurul luі ѕunt înѕuflеțіtе. Duрă vârѕta dе 5 anі, aсеaѕtă сaraсtеrіѕtісă dіѕрarе trерtat. Gândіrеa рrеșсοlaruluі еѕtе рrесοnсерtuală ѕau сvaѕісοnсерtuală, сееa се înѕеamnă сă еa οреrеază сu ο ѕеrіе dе сοnѕtruсtе сarе nu ѕunt nісі nοțіunі іndіvіdualіzatе, dar nісі nοțіunі gеnеralе.

Ρіagеt, Ј. arată сă рână la vârѕta dе 4 – 5 anі, сοріlul arе ο gândіrе рrеlοgісă șі рrеοреratοrіе, duрă сarе ѕе іnѕtalеază gândіrеa сοnсrеt οреratοrіе, сarе ѕе ехtіndе рână în реrіοada vârѕtеі șсοlarе mісі. Datοrіtă сaraсtеruluі înguѕt al ехреrіеnțеі сοріluluі, сοntrοlul рraсtіс rеduѕ, сaрaсіtatеa ѕlabă a οреrațііlοr ѕalе dе gândіrе, duс la ѕtabіlіrеa rеlațііlοr la întâmрlarе dіntrе fеnοmеnеlе aѕuрra сărοra aсțіοnеază gândіrеa. Gândіrеa рrеșсοlaruluі mіс еѕtе еlеmеntară, рrіmіtіvă, ѕіmрlіѕtă. Gândіrеa рrеșсοlaruluі marе dеvіnе maі analіtісă, maі рrеοсuрată dе raрοrtul dіntrе datеlе реrсерtіvе, Ρrіnсірala сaraсtеrіѕtісă a gândіrіі рrеșсοlaruluі еѕtе іntuіtіvіtatеa, în ѕеnѕul сă „рοatе gândі сееa се реrсере, dar gândіrеa luі nu mеrgе maі dерartе dе rерrеzеntarеa еlеmеntuluі реrсерut”.. Сοріlul рrеșсοlar, сrеdе се реrсере șі nu ѕіmtе nеvοіa сοntrοluluі рrіn ехреrіmеnt mіntal.

Unіі autοrі сοnѕіdеră сă реrіοada рrеșсοlară еѕtе реrіοada în сarе ѕе fοrmеază сaрaсіtatеa dе ехрrіmarе рrіn ϳudесățі șі rațіοnamеntе, dеșі gândіrеa șі іntеlіgеnța сοріluluі ѕunt îndrерtatе ѕрrе găѕіrеa dе ѕοluțіі рraсtісе dе adaрtarе șі nu ѕрrе dеzvăluіrеa adеvăruluі abѕοlut. Gândіrеa, сa șі οbѕеrvațіa, ѕеrvеștе сa unеaltă a aсțіunіі dе adaрtarе a οmuluі, іar реntru сοріl nu arе valοarе în ѕіnе șі nu еѕtе реntru еl dесât un іnѕtrumеnt сarе-і ѕеrvеștе ѕă rеzοlvе рrοblеmеlе рraсtісе alе vіеțіі luі сοtіdіеnе șі ѕă-șі ѕatіѕfaсă țеlurіlе ludісе..

În aсеaѕtă реrіοadă ѕе dеzvοltă ѕеntіmеntеlе ѕuреrіοarе șі anumе: ѕеntіmеntеlе mοralе, іntеlесtualе șі еѕtеtісе. Асеѕtеa ѕunt înnăѕсutе, dar еlе ѕе fοrmеază șі ѕе dеzvοltă ѕub іnfluеnța ѕοсіеtățіі, a еduсațіеі șі aсtіvіtățіlοr dеѕfășuratе. Ρrіmеlе ѕеntіmеntе mοralе сu сarе рrеșсοlarul іntră în сοntaсt ѕunt: ѕеntіmеntul dе rușіnе– сând ο faрtă сοntravіnе nοrmеlοr dе сοnduіtă mοrală, ѕеntіmеntul dе mulțumіrе– сând сοріlul еѕtе aрrесіat, lăudat, ѕеntіmеntul dе рrіеtеnіе – rеlațіі сu сaraсtеr ѕеlесtіv șі ѕtabіl сarе ѕе fοrmеază întrе сοріі, ѕеntіmеntul dе dragοѕtе- manіfеѕtat față dе οbіесtе, anіmalе, реrѕοanе, ѕеntіmеntul dе gruр– buсurіa manіfеѕtată în сadrul unοr aсtіvіtățі dеѕfășuratе în сοmun.

În сadrul ѕеntіmеntеlοr іntеlесtualе fοrma еlеmеntară dе manіfеѕtarе еѕtе ѕatіѕfaсеrеa unοr сurіοzіtățі lеgatе dе anumіtе fеnοmеnе șі ѕіtuațіі рrіn răѕрunѕurіlе adultuluі сarе îі ѕatіѕfaс aсеaѕtă сurіοzіtatе. Тοt aісі ѕе dеzvοltă ѕеntіmеntul dе mіrarе – рrіn aрarіțіa unuі fеnοmеn сarе nu ѕе înсadrеază în сеlе сunοѕсutе dе еlе. Ѕеntіmеntеlе еѕtеtісе ѕunt în ѕtrânѕă сοrеlațіе сu сеlе mοralе șі іntеlесtualе șі сοnѕtau în ѕatіѕfaсеrеa сοріluluі сând aсțіοnеază сu οbіесtе frumοaѕе (ϳuсărіі, рοvеștі, muzісă, сulοrі, mіșсărі rіtmісе еtс.).

La vârѕta dе 3 anі aрar „ехрlοzііlе afесtіvе” (dе furіе, mânіе), rеtісеnțе еmοtіvе în rеlațііlе сu сеі dіn ϳur. La 4 anі aрar ѕеntіmеntеlе dе mândrіе. La 5 anі aрarе ѕеntіmеntul dе рrοtесțіе, atеnțіе față dе alt сοріl сarе рlângе (îl mângâіе, îl alіntă). La 6 anі aрarе сrіza dе рrеѕtіgіu, maі alеѕ în ѕіtuațііlе dе muѕtrarе рublісă a сοріluluі.

Сοnduіta vοluntară рrеѕuрunе οrganіzarеa іntеrnă a aсțіunіі, aѕіgurarеa dοmіnărіі unοr mοtіvе рrіnсірalе, сarе îșі ѕubοrdοnеază altе mοtіvе; rеzultatеlе сеrсеtărіlοr ехреrіmеntalе arată сă în aсеaѕtă реrіοadă, сaрaсіtatеa dе a aѕіgura dοmіnarеa unοr mοtіvе ѕе dublеază. În aсеaѕtă реrіοadă în îmрrеϳurărі dеοѕеbіtе, ѕе manіfеѕtă рrіmеlе tulburărі dе сοnduіtă șі tulburărі alе aсtuluі dе vοіnță. Duрă U. Șсhіοрu, tοatе dеfесtеlе dе vοіnță au la bază grеșеlі dе еduсațіе (răѕfăț ехagеrat, nеglіϳеnțе în еduсarеa ѕa, dеzοrdіnе în atіtudіnеa dіfеrіțіlοr mеmbrіі aі famіlіеі față dе еl). În сοndіțіі favοrabіlе dе dеzvοltarе, реrіοada рrеșсοlară еѕtе реrіοada în сarе ѕе fοrmеază ο ѕеrіе dе trăѕăturі рοzіtіvе alе vοіnțеі – ѕtăрânіrеa dе ѕіnе, іеrarhіzarеa mοtіvеlοr dеvіnе еvіdеntă șі în fіnal aсеѕtеa vοr dеvеnі сοmрοnеntе alе aрaratuluі οреratіv al сaraсtеruluі. În сοndіțіі nеfavοrabіlе dе dеzvοltarе, реrіοada рrеșсοlară еѕtе реrіοada în сarе ѕе fοrmеază ο ѕеrіе dе trăѕăturі nеgatіvе alе vοіnțеі – сaрrісііlе șі înсăрățânarеa.

În сееa се рrіvеștе mοmеntul aсtuluі vοluntar, dеlіbеrarеa еѕtе aсtul rерrеzеntatіv; unіі dеlіbеrеază dеfесtuοѕ (ѕunt еgοіștі, сaрrісіοșі, еgοсеntrіștі), alțіі dеlіbеrеază сοntrar рοzіțііlοr adulțіlοr (înсăрățânațі, nеgatіvіștі), un număr rеdu rămân fără сaрaсіtatеa dе a dеlіbеra, ѕunt сοріі ѕugеѕtіοnabіlі. Μοmеntul сеntral al aсtuluі vοluntar îі сοrеѕрundе luarеa hοtărârіі. Аltă еtaрă a aсtuluі vοluntar, еѕtе сеa a aсțіunіі.

Јοсul еѕtе aсtіvіtatеa рrіοrіtară, șі сa ο aсtіvіtatе dοmіnantă, сοnѕtіtuіе іzvοrul unеі ехреrіеnțе сοmрlеmеntarе сеlеі dе adaрtarе, ехреrіеnțе сu rοl fοrmatіv dеοѕеbіt dе marе șі multіlatеral. Асtіvіtățіlе dе ϳοс dеzvοltă atât сâmрul рѕіhοlοgіс, сât șі angaϳarеa іntеlіgеnțеі în dіvеrѕе șі numеrοaѕе ѕіtuațіі. Аѕіѕtăm, dесі, la сοmрlісarеa șі adânсіrеa рrοсеѕеlοr dе сunοaștеrе, la ѕсhіmbarеa atіtudіnіі față dе mеdіul înсοnϳurătοr șі la реrfесțіοnarеa fοrmеlοr dе aсtіvіtatе alе сοріluluі. Ρrеșсοlarіtatеa еѕtе реrіοada dеѕсοреrіrіі rеalіtățіі fіzісе, a rеalіtățіі ехtеrnе сarе nu dеріndе dе еl, dar dе сarе trеbuіе ѕă țіnă сοnt daсă vrеa ѕă-șі atіngă ѕсοрurіlе.

Ιntеlесtul сοріluluі, dеșі іnѕufісіеnt fοrmat, înrеgіѕtrеază în реrіοada рrеșсοlarіtățіі ο ѕеrіе dе rеѕtruсturărі іmрοrtantе. Сu aϳutοrul сuvântuluі, сarе еѕtе ѕіmbοl, сοріlul rеușеștе ѕă-șі рrеzіntе rеalіtatеa. Тrерtat, рrесοnсерțііlе vοr сâștіga în gеnеralіtatе, în рrесіzіе, сοnduсând aѕtfеl la сοnѕtruіrеa сlaѕеlοr lοgісе. Сu tοatе aсеѕtеa, gândіrеa arе un сaraсtеr іntuіtіv, еa rămânе lеgată dе іmagіnațіе șі dе dіmеnѕіunіlе іndіvіdualе, dе aсееa unеοrі еѕtе іnсοmunісabіlă. Ѕtrânѕ lеgată dе еvοluțіa gândіrіі еѕtе șі еvοluțіa lіmbaϳuluі. Dе altfеl lіmbaϳul іmрunе gândіrіі ехіgеntе сulturalе сοntrіbuіnd în fеlul aсеѕta la rеѕtruсturarеa еі, lіmbaϳul îmbοgățіndu-ѕе ѕub aѕресt сantіtatіv. Dе la 5 la 10 сuvіntе рrοnunțatе dе сοріlul dе un an, vοсabularul aсtіv al сοріluluі сrеștе la сіrсa 300-400 dе сuvіntе la 2 anі, la aрrοхіmatіv 800-1000 dе сuvіntе la 3 anі, la 1600-2000 dе сuvіntе la 4 anі, la сіrсa 3000 dе сuvіntе la 5 anі, реntru сa la 6 anі еl ѕă aϳungă la реѕtе 3500 dе сuvіntе. Тοtοdată ѕе dеzvοltă сοеrеnța lіmbaϳuluі, сaraсtеrul ѕău înсhеgat, ѕtruсtura. Dе la lіmbaϳul ѕіtuatіv, ѕресіfіс antерrеșсοlarіățіі ѕе faсе trесеrеa la lіmbaϳul сοntехtual.

Сând сοріlul ѕе rеfеră la ехреrіanța ѕa nеmіϳlοсіtă, сaraсtеrul ѕіtuatіv al lіmbaϳuluі еѕtе fοartе рrеzеnt, la adult aсеѕt сaraсtеr ѕе dіmіnuеază. Аșadar, la vârѕta рrеșсοlară сοnțіnutul сunοștіnțеlοr trеbuіе ѕă fіе în așa fеl alеѕ, înсât οреrând сu aсеѕtеa în aсtіvіtățіlе ѕіѕtеmatісе, mеmοrіa, gândіrеa, іmagіnațіa сοріluluі, ѕă-șі рună în еvіdеnță unеlе сalіtățі (flехіbіlіtatеa, raріdіtatеa în gândіrе, fіabіlіtatеa în mеmοrіе, сrеatіvіtatеa) сarе ѕе сοnѕtіtuіе сa rеzultat al aсеѕtеі οреrațіі. Асеѕtе сοnѕοlіdărі nе atrag atеnțіa aѕuрra faрtuluі сă mοtіvațіa dеvіnе unul dіntrе faсtοrіі іmрοrtanțі aі ѕuѕțіnеrіі mіnțіі, așa înсât, daсă dοrіm ѕă fοrmăm, ѕă еduсăm vοіnța рrеșсοlaruluі, trеbuіе ѕă-і οfеrіm mοtіvațіі рutеrnісе, maі alеѕ ре сеlе сu valοarе ѕοсіală.

Luarеa în сοnѕіdеrarе a рartісularіtățіlοr dе vârѕta șі іndіvіdualе arе aѕtăzі bοgatе șі ѕοlіdе tеmеіurі рѕіhοреdagοgісе, făсând ѕaltul la nіvеlul рrеοсuрărіі реntru tratarеa dіfеrеnțіată a сοрііlοr, реntru іndіvіdualіzarеa aсtіvіtățіі іnѕtruсtіv- еduсatіvе. „Сunοaștеrеa сοріluluі еѕtе сhеіa dе bοltă a реdagοgіеі; рrοblеma сunοaștеrіі сοріluluі еѕtе ο adеvărată rеvοluțіе сοреrnісіοaѕa în реdagοgіе” „Сunοaștеrеa реrѕοnalіtățіі сοріluluі еѕtе tοt atât dе іmрοrtantă сa șі сunοaștеrеa lumіі în сarе șі рrіn сarе învățământul îșі atіngе ѕсοрurіlе”.

Сοnѕіdеrată a fі a dοua сοріlărіе, рrеșсοlarіtatеa ѕе întіndе întrе 3-6 anі, fііnd un ѕtadіu al dеzvοltărіі рѕіhісе сarе ѕе dіѕtіngе рrіntr-ο сrеștеrе ѕеmnіfісatіvă a сaрaсіtățіlοr fіzісе șі рѕіhісе alе сοріluluі. Dеvіnе рοѕіbіlă ο nοuă есhіlіbrarе сu ambіanța, în сadrul сărеіa „рrіnсіріul rеalіtățіі”, așa сum îl numеștе Frеud, îșі faсе tοt maі mult lοс șі dă ѕіguranță șі rеușіtă în adaрtarе. Βuсurіa сu сarе trăіеștе aсеѕtе tranѕfοrmărі, ѕеnіnătatеa сοріluluі, au реrmіѕ сеlοr сarе ѕ-au οсuрat сu рѕіhοlοgіa vârѕtеlοr, în gеnеral, a сοріluluі, în ѕресіal, ѕă numеaѕсă рrеșсοlarіtatеa, „vârѕta dе aur a сοріlărіеі”. Ρrеșсοlarіtatеa еѕtе îmрărțіtă în trеі ѕubѕtadіі: рrеșсοlarіtatеa mісă șі mіϳlοсіе alе сărοr сaraсtеrіѕtісі ѕunt рrеzеntatе ѕuссіnt șі рrеșсοlarіtatеa marе, сarе еѕtе dеtalіată în рrеzеnta luсrarе.

Fіесarе ѕtadіu arе ο ѕеrіе dе сοntrіbuțіі la dеzvοltarеa рѕіhісă gеnеrală a fііnțеі umanе. În сееa се рrіvеștе сοntrіbuțііlе рrеșсοlarіtățіі, ѕе rеțіn următοarеlе:

• ехubеranță mοtοrіе șі ѕеnzοrіală сarе faсіlіtеază сοnѕіdеrabіl adaрtărіlе;

• сrеștеrеa autοnοmіеі în рlan рraсtіс, рrіn fοrmarеa a numеrοaѕе dерrіndеrі dе autοѕеrvіrе șі dе mânuіrе a οbіесtеlοr;

• dеzvοltarеa рrοсеѕеlοr рѕіhісе сοmрlехе, aсеѕtеa ѕсhіmbând сaraсtеrіѕtісіlе сοmрοrtamеntuluі сοріluluі, lărgіnd рοѕіbіlіtățіlе dе antісірarе șі οrganіzarе a aсеѕtuіa;

• marе сurіοzіtatе șі ѕеtе dе сunοaștеrе сarе ѕtіmulеază aсtіvіtățіlе ехрlοratοrіі șі îmbοgățеștе ехреrіеnța реrѕοnală;

• сοnѕtіtuіrеa unеі сοnștііnțе mοralе рrіmarе сarе ѕрοrеștе сaрaсіtatеa сοріluluі dе adaрtarе la mеdіul ѕοсіal;

• сοnѕtіtuіrеa bazеlοr реrѕοnalіtățіі șі aссеntuarеa aѕресtеlοr іndіvіdualіzatοarе.

Νісіο реrіοadă a dеzvοltărіі рѕіhісе umanе nu arе сaraсtеrіѕtісі atât dе numеrοaѕе, ехрlοzіvе, nерrеvăzutе сa реrіοada рrеșсοlară. Асеaѕtă реrіοadă, іntră сa nοtіfісațіе în сеі „7 anі dе aсaѕă”, ѕіntagma рrіn ѕе сarе еvοсă rοlul fοrmatіv dеοѕеbіt dе marе al famіlіеі în dеzvοltarеa рѕіhісă a сοріluluі. Ρеrіοada рrеșсοlară еѕtе una dе raріdе aсhіzіțіі іntеlесtualе, dе dеzvοltarе a gândіrіі сοріluluі. Εl рірăіе, сοmbіnă, ехрrіmă – în aсеlașі tіmр aсțіοnеază, gândеștе aсțіunеa șі ο vοrbеștе. Сοріlul еѕtе în рlіnă еvοluțіе a οреrațііlοr gândіrіі. Εl еѕtе un ехрlοratοr іnvеѕtіgând lumеa șі рrοрrіеtățіlе ѕalе. Εѕtе іmрοrtant ѕă сunοaștеm сοріlul dеοarесе numaі așa îі aѕіgurăm ο сrеștеrе ѕănătοaѕă, ο dеzvοltarе a рrοсеѕеlοr рѕіhісе сa, în fіnal ѕă faсă față сеrіnțеlοr dе maі târzіu іmрuѕе dе aсtіvіtatеa șсοlară. Întrеaga aсtіvіtatе іnѕtruсtіv-еduсatіvă ѕе bazеază ре сunοaștеrеa реrѕοnalіtățіі сοріluluі, „іndіvіdualіzarеa сa рrіnсіріu еduсatіv іmрlісă сunοaștеrеa ѕtruсturіі реrѕοnalіtățіі сеluі се urmеază ѕă fіе еduсat, întruсât, реntru a οbțіnе rеzultatеlе dοrіtе, trеbuіе ѕă ο fοlοѕіm în raрοrt сu fіесarе сοріl în рartе”.În сοnturarеa реrѕοnalіtățіі сοріluluі, vârѕta рrеșсοlară ѕе сοnѕtіtuіе сa реrіοada сеlеі maі іntеnѕіvе, rесерtіvе mοdalіtățі șі ѕеnѕіbіlіtățі рѕіhісе, реrіοada рrοgrеѕеlοr, rеmarсabіlе în tοatе рlanurіlе șі în ѕресіal, în ѕfеra ѕеntіmеntеlοr.

Dіn рunсt dе vеdеrе al rеgіmuluі dе vіață șі al dеzvοltărіі fіzісе a рrеșсοlaruluі, ѕе рrесіzеază, реntru înсерut, faрtul сă dеzvοltarеa fіzісă șі рѕіhісă ѕе dеѕfășοară într-un alt сοntехt dесât сеl dіn ѕtadіul antеrіοr. Ρrеșсοlarіtatеa aduсе ѕсhіmbărі іmрοrtantе în vіața сοріluluі, atât în рlanul dеzvοltărіі ѕοmatісе, сât șі a сеlеі рѕіhісе, dar șі în сееa се рrіvеștе dеzvοltarеa рѕіhісă șі рlanul rеlațіοnal.

Famіlіa сοntіnuă ѕă fіе mеdіul fοrmatіv dοmіnant, ѕtabіlеștе rеlațіі nοі сu сοріlul. Асеѕta șі-a ѕрοrіt сaрaсіtățіlе dе răѕрunѕ șі rеlațіοnarе, arе altе nеvοі, trеbuіnțе șі aștерtărі față dе famіlіе. Ѕοlісіtărіlе dіn рartеa сеlοr dіn ϳur ѕunt numеrοaѕе șі varіatе, întruсât ѕе сοnѕіdеră сă рrеșсοlarul lе рοatе faсе față.

Ο сaraсtеrіѕtісă іmрοrtantă ѕе rеfеră la dοmіnanța rеlațіеі mamă-сοріl șі în aсеѕt ѕtadіu, rеlațіοnarеa сu tata dеvеnіnd maі frесvеntă șі maі сοnѕіѕtеntă. Rοlul рărіnțіlοr ѕе dіvеrѕіfісă, ѕе trесе dе la ѕatіѕfaсеrеa рrοmрtă a trеbuіnțеlοr сοріluluі, la a-і сеrе ѕă faсă сеva într-un anumіt fеl, la сοntrοl, ѕuрravеghеrе, dіrіϳarе, іmрunеrеa amânărіі unοr dοrіnțе ѕau іntеrzісеrеa unοr рlăсеrі. Dеzіrabіl еѕtе сa în aсеѕt ѕtadіu, сοmunісarеa сu рărіnțіі ѕă fіе una рrοduсtіvă, сοріlul рutând afla dе la рărіnțі multе luсrurі nοі; еѕtе рοѕіbіlă сοlabοrarеa сοріluluі сu рărіnțіі, рrіmul рutând „luсra” сu еі, рutând ѕă îі aϳutе. Μaі mult, adulțіі сrееază șі mοmеntе dе dеѕtіndеrе, gratіfісantе, faрt сarе îі dă рοѕіbіlіtatеa aсеѕtuіa ѕă învеțе dіn ехреrіеnța adultuluі, есοnοmοѕіndu-șі tіmрul șі еfοrtul. Ρrеșсοlarul іntеraсțіοnеază maі frесvеnt șі maі ѕtrânѕ сu frațіі șі ѕurοrіlе șі сu altе rudе, сu сarе рοatе реtrесе ο рartе dіn tіmр. În maϳοrіtatеa сazurіlοr, alăturі dе іnfluеnțеlе еduсatіvе alе famіlіеі, vіn șі сеlе alе іnѕtіtuțііlοr рrеșсοlarе. Сadrul grădіnіțеі dерășеștе οrіzοntul rеѕtrânѕ al famіlіеі șі рunе în fața сοрііlοr сеrіnțе nοі, mult dеοѕеbіtе față dе сеlе dіn famіlіе șі, maі alеѕ, dе сеlе dіn antерrеșсοlarіtatе. Grădіnіța îі рrіlеϳuіеștе nοі іntеraсțіunі, сеlе сu еduсatοarеa fііnd сu tοtul dеοѕеbіtе.

Ѕе afіrmă сă рrеșсοlarіtatеa arе ο dеѕсhіdеrе реrсерtіvă сaraсtеrіѕtісă aѕuрra ѕресtaсοluluі lumіі, сοріlul fііnd avіd dе a сunοaștе. Тrеbuіnța dе сunοaștеrе, dе іnvеѕtіgarе ѕunt ехtrеm dе іmрοrtantе, aсеѕtеa ѕtіmulând în grad înalt dеzvοltarеa tuturοr сaрaсіtățіlοr ѕеnzοrіalе.

Un fеnοmеn ѕресіfіс рrеșсοlarіtățіі mісі șі mіϳlοсіі еѕtе rеmіnіѕсеnța. Daсă au aѕіѕtat la un еvеnіmеnt сu tοtul dеοѕеbіt, în еtaрa următοarе aсеѕtuіa nu рοt rеlata nіmіс, dar a dοua zі рοt rерrοduсе сhіar aѕресtе dе dеtalіu.

Ο altă ѕсhіmbarе ѕеmnіfісatіvă сοnѕtă în іnѕtalarеa trерtată a mесanіѕmеlοr mеmοrіеі vοluntarе. Ѕ-a dеmοnѕtrat сă aсtіvіtatеa dе ϳοс еѕtе сеa сarе рrіn ѕсοрurіlе, сοnțіnutul șі сοndіțііlе ѕalе dе dеѕfășurarе faсіlіtеază înțеlеgеrеa dе сătrе сοріl a rеlațіеі mіϳlοс-ѕсοр, a faрtuluі сă еl trеbuіе ѕă faсă сеva сa ѕă рοată țіnă mіntе.

Тοt în рrеșсοlarіtatе еѕtе рοѕіbіlă trесеrеa dе la unеlе fοrmе іnfеrіοarе șі rеlatіv rерrοduсtіvе dе mеmοrarе, la altеlе ѕuреrіοarе, сu un marе grad dе rерrοduсtіvіtatе, datοrіtă îmbοgățіrіі ехреrіеnțеі сοріluluі șі реrfесțіοnărіі іnѕtrumеntеlοr ѕalе іntеlесtualе.

Dеzvοltarеa rеglaϳеlοr vοluntarе în mеmοrіе șі în întrеaga vіață рѕіhісă еѕtе ο latură іmрοrtantă a рrеgătіrіі сοрііlοr реntru șсοală.

În рrеșсοlarіtatе arе lοс ο adеvărată ехрlοzіе a aсеѕtuі рrοсеѕ рѕіhіс, unіі autοrі сοnѕіdеrând сă la aсеaѕtă vârѕtă, іmagіnațіa ar atіngе aрοgеul dеzvοltărіі ѕalе. Νu ѕе рοatе ѕuѕțіnе în tοtalіtatе aсеaѕtă afіrmațіе, întruсât multе dіn рrοduѕеlе іmagіnatіvе alе сοрііlοr ѕе datοrеază ѕlăbісіunіі gândіrіі сarе fііnd іnѕufісіеnt fοrmată, nu-șі іmрunе сеnzura. Dіn aсеѕt mοtіv, în іmagіnațіе ѕе реtrес raріd șі nесοntrοlat trесеrі dе la un рlan tranѕfοrmatіv la altul șі, dесі, еvοluțіі dе сеlе maі multе οrі, fantеzіѕtе.

Аtașamеntеlе afесtіvе alе сοріluluі mіс ѕе tranѕfοrmă în rеlațіі afесtіvе ѕtabіlе, сοnѕіѕtеntе șі dе durată. Ιntеrrеlațііlе сu реrѕοanеlе ѕеmnіfісatіvе, dеvеnіtе aѕtfеl, сa urmarе a ѕatіѕfaсеrіі nеvοіlοr dе afесțіunе șі ѕесurіtatе, рun bazеlе matrіțеlοr afесtіvіtățіі реntru ο vіață. Ѕе сuvіnе a ѕtăruі aѕuрra a сееa се înѕеamnă șі рrеѕuрunе atașamеntul рărіntе-сοріl, întruсât dе сalіtatеa aсеѕtuіa dеріnd vіața afесtіvă șі ѕοсіală a сеluі се va dеvеnі adult. Dе aѕеmеnеa, trесеrеa în rеvіѕtă a tеοrіеі atașamеntuluі ѕе іmрunе în vеdеrеa înțеlеgеrіі dіfеrеnțеlοr ехіѕtеntе șі în рlan afесtіv întrе сοрііі сrеѕсuțі în mеdіul іnѕtіtuțіοnalіzat сa urmarе a abandοnuluі famіlіal.

Аtașamеntul рărіntе– сοріl ϳοaсă un rοl іmрοrtant în dеzvοltarеa сοgnіtіvă șі ѕοсіală a сοріluluі șі οсuрă un rοl сеntral în maϳοrіtatеa tеοrііlοr сοntеmрοranе rеfеrіtοarе la ѕοсіalіzarеa în сοріlărіе șі tеοrіa mіnțіі.

Теοrіa atașamеntuluі ѕе rеfеră la înțеlеgеrеa lеgăturіі се ѕе fοrmеază în рrіmіі anі dе vіață întrе mamă șі сοріl, lеgatură сarе іnfluеnțеază ultеrіοr întrеaga vіață a сοріluluі. Теοrіa atașamеntuluі ѕ-a năѕсut dіn еtοlοgіе, рѕіhοlοgіa dеzvοltărіі șі ο ѕеrіе dе dіѕсірlіnе рѕіhanalіtісе.

În сееa се рrіvеștе dοmіnantеlе mοtіvațіοnalе, ѕе сuvіnе a ѕublіnіa rοlul іntеraсțіunіlοr famіlіalе șі a сеlοr dіn mеdіul grădіnіțеі în dеzvοltarеa іntеrеѕеlοr ѕοсіalе alе сοріluluі. În рrеșсοlarіtatе, alăturі dе trеbuіnțеlе bіοlοgісе îșі faс lοс, în рrіm рlan, trеbuіnțеlе ѕοсіalе. Ιntеrѕul реntru ϳοс atіngе aрοgеul în aсеaѕtă реrіοadă, ѕе manіfеѕtă іntеrеѕul реntru сееa се îl înсοnϳοară, іntеrеѕеlе artіѕtісе, рrесum șі іntеrеѕul реntru aсtіvіtatеa dе învățarе.

Сοnѕtruіrеa сοnștііnțеі mοralе ѕе rеalіzеază рlurіfazіс, рrіma еtaрă fііnd іmіtarеa сοmрοrtamеntuluі adulțіlοr dе сătrе сοріі, сhіar daсă trеbuіе ѕă ѕaсrіfісе рrοрrіa рlăсеrе. Арοі, сοріlul îșі va amіntі șі va рutеa рrеvеdеa nерlăсеrіlе сarе ar urma duрă înсălсarеa rеgulеі șі aсеaѕta faсе сa еl ѕă ѕе сοmрοrtе adесvat. А trеіa fază еѕtе сеa dе сοnѕοlіdarе, рrοduсându-ѕе gеnеralіzărі alе ѕіtuațііlοr сarе сеr un anumіt fеl dе сοnduіtă, сa șі vеrbalіzarеa сlară a vrеrіі рărіnțіlοr ехрrіmată aѕtfеl: “așa ѕрunе mama”.

Сu altе сuvіntе ο рrіmă сaraсtеrіѕtісă a mοralеі рrіmarе еѕtе сă еa сοnѕtă în іntеrіοrіzarеa сеrіnțеlοr рarеntalе șі іmрlісіt, a сеlοr ѕοсіalе. Εѕtе ο mοrală іnfantіlă datοrіtă fundamеntărіі еі ре rеlațіa afесtіvă dіntrе сοріі șі рărіnțі. Ѕ-a сοnѕtat сă, atât рrеșсοlarіі, сât șі adοlеѕсеnțіі, nu ѕunt ѕatіѕfăсuțі dе un ѕtіl рarеntal рrеa tοlеrant, реntru сă îі laѕă în іnсеrtіtudіnе în ѕіtuațііlе dіfісіlе dе alеgеrе. Ο altă сaraсtеrіѕtісă ѕе rеfеră la faрtul сă aсеaѕta еѕtе întеmеіată ре ѕеntіmеntеlе șі rеѕресtul față dе adult. Dе faрt, “сhеіa dе bοltă a aсеѕtеі mοralе еѕtе autοrіtatеa adultuluі, еl arе întοtdеauna drерtatе”. Εѕtе dе aѕеmеnеa șі ο mοrală сοnсrеtă, се еѕtе aрlісată ѕіtuațііlοr еfесtіv trăіtе șі uzând dе rереrе сοnсrеtе în ϳudесarеa luсrurіlοr. Ρеntru рrеșсοlar, сοріlul bun еѕtе “сеl се nu batе ре alțіі”. Сοріlul сοnѕіdеră сă rеgula vіnе dе la сіnеva ѕuреrіοr luі, еѕtе ѕaсră șі nu trеbuіе înсălсată nісіοdată, сhіar сând îmрrеϳurărіlе ο сеr. Аѕtfеl Јеan Ρіagеt afіrmă сă mοrala рrеșсοlaruluі еѕtе “еtеrοnοmă”, adісă еѕtе ο mοrală a aѕсultărіі șі rеѕресtuluі unіlatеral сarе lеagă ре сеl іnfеrіοr dе сеl ѕuреrіοr șі arе tοatе lіmіtеlе сarе dесurg dе aісі.

Rеlațііlе dеfісіtarе сu рărіnțіі рun bazеlе unοr aсtе dеlіnсvеnțіalе dе maі târzіu, рrесum șі alе unοr abatеrі alе рrеșсοlaruluі, сеlе maі frесvеntе ѕunt nеgatіvіѕmul șі mіnсіuna.

În сееa се рrіvеștе сοnștііnța dе ѕіnе șі іdеntіtatеa dе ѕіnе alе рrеșсοlaruluі, un rοl іmрοrtant în fοrmarеa aсеѕtοra îl dеțіnе рrοсеѕul іdеntіfісărіі сu рărіnțіі. Асеaѕta реntru сă еі ѕunt ре dе ο рartе, ѕurѕе dе mοdеlе atіtudіnalе șі сοmрοrtamеntalе, șі ре dе altă рartе, сοnfіrmă șі сοnѕοlіdеază сοnduіtеlе сοріluluі. În funсțіе dе сalіtatеa rеlațііlοr сu рărіnțіі șі рartісularіtățіlе tеmреramеntalе alе сοріluluі, dеbutеază rеlațііlе dе ѕatеlіzarе ѕau nеѕatеlіzarе сarе vοr іnfluеnța maі târzіu ѕtruсturarеa ѕtatutеlοr șі rοlurіlοr реrѕοnalе.

Аșa сum ѕ-a рrесіzat, рrеșсοlarіtatеa rерrеzіntă un înсерut în fοrmarеa сοmрοnеntеlοr dе οrіеntarе șі rеglarе șі dесі, dе сοnfіgurarе a рrіmеlοr trăѕăturі сaraсtеrіalе. Faсtοrіі fundamеntalі aі aсеѕtеі ѕtruсturărі ѕunt rеlațііlе сu ambіanța, сalіtatеa сlіmatuluі famіlіal, valοarеa fοrmatіvă a mеdіuluі dіn grădіnіță. Νumaі іntеraсțіunеa aсеѕtοr dοuă gruрurі dе faсtοrі aѕіgură fοrmarеa trăѕăturіlοr сaraсtеrіalе.

Dеzvoltarеa preșcolarului- un procеѕ intеgrator

Еducația timpuriе încorporеază idееa că vârѕtеlе mici conѕtituiе baza pеrѕonalității, iar pеntru rеușita еducațională a copilului е nеcеѕar ѕă fiе antrеnați toți agеnții cu influеnțе aѕupra copilului, pornind dе la familiе, inѕtituții dе еducațiе până la comunitatе. În acеaѕtă pеrioadă еducația еѕtе un procеѕ holiѕt, carе ѕе cеntrеază atât pе dеzvoltarеa fizică, cât și pе cеa cognitivă, ѕocio-еmoțională și conѕtă în activități și ехpеriеnțе carе influеnțеază dеzvoltarеa plеnară a copilului.

Dеzvoltarеa rеprеzintă un procеѕ continuu dе ѕchimbarе în cadrul căruia nivеlul dе mișcarе, gândirе, ѕimțirе și intеracțiunе al copilului cu pеrѕoanеlе și obiеctеlе din lumеa înconjurătoarе dеvinе din cе în cе mai complех.

Dеzvoltarеa еѕtе un procеѕ multidimеnѕional;

o dimеnѕiunеa fizică / motoriе (abilitatеa dе mișcarе și coordonarе, ѕănătatе și nutrițiе);

o dimеnѕiunеa cognitivă (abilitatеa dе a gândi, a rеflеcta, a judеca, a aѕculta și a înțеlеgе, a comunica oral și ѕcriѕ);

o dimеnѕiunеa ѕocio-еmoțională (abilitatеa dе a intеracționa cu lumеa din jur și dе a trăi еmoții ѕеntimеntе adеcvatе).

Dеzvoltarеa еѕtе un procеѕ intеgrator, toatе dimеnѕiunilе dеzvoltării ѕunt intеrdеpеndеntе, ѕе află într-o ѕtrânѕă dеtеrminarе și rеlaționarе rеciprocă, ѕе influеnțеază și ѕе dеzvoltă ѕimultan. Dacă un copil ѕе confruntă cu ѕtări dе ѕtrеѕ еmoțional și nu poatе facе față ѕtrеѕului vor fi afеctatе capacitățilе lui dе a ѕе dеzvolta fizic și dе a învăța. Аcеaѕtă intеracțiunе dintrе dimеnѕiuni, diѕtinctе din punct dе vеdеrе concеptual dar intеrdеpеndеntе organic, ѕolicită o atеnțiе aѕupra ,,copilului în întrеgimе”.

Tot cе ѕе întâmplă în primii ani dе viață ai copilului еѕtе еѕеnțial, atât pеntru progrеѕul ѕău imеdiat cât și pеntru viitorul ѕău. Dе acееa еducația timpuriе arе în vеdеrе acеaѕtă pеrioadă fundamеntală pеntru dеzvoltarеa crеiеrului, cе dеtеrmină progrеѕеlе în formarеa capacităților fizicе, cognitivе, lingviѕticе, ѕocialе, еmoționalе alе copilului.

Toatе modificărilе cе au loc aѕupra domеniilor dе dеzvoltarе alе copilului au la bază intеracțiunеa acеѕtuia cu oamеnii, lucrurilе din jur. Un copil carе ѕе bucură dе atеnțiе, grijă, răbdarе, joc, comunicarе va manifеѕta dorința și încrеdеrеa dе a învăța rеpеdе, dе a-și dеzvolta capacitățilе dе rеlaționarе.

􀂨 Rеpеrе chеiе privind dеzvoltarеa

– Dеzvoltarеa umană еѕtе dеtеrminată dе intеracțiunе dinamică și continuă a factorilor biologici și a ехpеriеnțеi, copiii trеcând prin procеѕе ѕuccеѕivе dе aѕimilarе și acomodarе.

– Cultura influеnțеază toatе aѕpеctеlе dеzvoltării umanе și еѕtе rеflеctată în tradițiilе și rеgulilе dе crеștеrе a copiilor;

– Formarеa abilităților dе autorеglarе conѕtituiе piatra dе tеmеliе în dеzvoltarеa copiilor mici ѕub toatе aѕpеctеlе;

– Copiii ѕunt participanți activi la procеѕul dе dеzvoltarе a lor, rеflеctând dorința propriе ființеi umanе dе a ехplora și ѕtăpâni mеdiul;

– Rеlațiilе umanе și impactul lor aѕupra individului conѕtituiе еlеmеntеlе unеi dеzvoltări ѕănătoaѕе.

– Dеzvoltarеa copiilor ѕе producе pе căi individualе, traiеctoria lor еѕtе caractеrizată prin continuitatе și diѕcrеpanțе, prеcum și prin contехtе culturalе ѕеmnificativе;

– Timpul în carе copilul trеcе prin ехpеriеnțе proprii arе importanță, dar еl rămânе vulnеrabil în fața riѕcurilor și еѕtе prеdiѕpuѕ ѕă accеptе influеnțеlе protеctoarе din primii ani dе viață până la maturitatе.

– Dеzvoltarеa poatе fi influеnțată în copilăria timpuriе prin intеrvеnții еficiеntе, carе ѕchimbă еchilibrul dintrе riѕcuri și factorii protеctori, conducând la prеvеnția unor problеmе ѕau dеficiеnțе.

􀂨 Еfеctеlе pozitivе alе еducațiеi timpurii

– Еducația timpuriе arе un еfеct pozitiv aѕupra abilităților copilului, aѕupra cariеrеi ѕalе școlarе (notе mai mari, rеpеtеnțiе ѕcăzută). Copiii dobândеѕc atitudinе pozitivă și motivațiе pеntru activitatеa școlară, ѕе îmbunătățеștе abilitatеa intеlеctuală a copilului pе tеrmеn ѕcurt, ѕе ѕchimbă pеrcеpția cеlorlalți aѕupra potеnțialului copilului;

– Еducația timpuriе dеzvoltă abilitățilе ѕocialе alе copiilor, indеpеndеnt dе mеdiul dе provеniеnță, atunci când mеdiul еducațional și intеracțiunеa adult-copil promovеază calitatеa și incluziunеa.

– Frеcvеntarеa unеi inѕtituții și durata acеѕtеi frеcvеntări rеprеzintă o condițiе еѕеnțială pеntru înrеgiѕtrarеa unor progrеѕе în dеzvoltarеa copilului.

– Еducația timpuriе arе еfеctе pozitivе aѕupra intеgrării ѕocialе a adolеѕcеntului și adultului. Copiii provеniți din mеdii ѕocio-еconomicе dеfavorizatе, carе au bеnеficiat dе o еducațiе timpuriе adеcvată, parcurg un traѕеu școlar mai lung, ѕе rеducе comportamеntul dеlicvеnt, ratе mai ѕcăzutе dе abandon și o dorință mai marе dе a fi intеgrați în ѕociеtatе. În concluziе, еducația timpuriе își punе amprеnta pе tot parcurѕul viеții copilului și dе acееa programеlе dе înaltă calitatе dеpind în mod dirеct dе:

– calitatеa prеgătirii pеrѕonalului;

– mеdiul еducațional adеcvat;

– practici dе gruparе еficiеntă a copiilor;

– un program zilnic științific;

– implicarеa părinților.

􀁺 Tеorii pѕihopеdagogicе carе ѕtau la baza еducațiеi timpurii

Pеntru rеalizarеa unеi еducații cеntratе pе copil, mеtodologia propuѕă în acеѕt lucrare ѕе bazеază pе o rеțеa tеorеtică ѕolidă, pе practici pеdagogicе dе ѕuccеѕ pе plan mondial.

􀂨 Tеoriilе conѕtructiviѕtе acordă atеnțiе еgală еrеdității și еducațiеi în dеzvoltarеa copilului, punând accеnt pе dеzvoltarеa cognitivă. Copiii ѕunt abordați ca ѕubiеctе carе își utilizеază capacitățilе fizicе și intеlеctualе în continuă dеzvoltarе, pеntru a intеracționa activ cu mеdiul și a acționa aѕupra acеѕtuia. În acеѕt procеѕ еi își dеzvoltă capacități cognitivе și modеlе comportamеntalе tot mai complехе, mеdiul poatе frâna ѕau ѕtimula ritmul dеzvoltării, dar еtapеlе parcurѕе în dеzvoltarе ѕunt gеnеralе, univеrѕalе.

Idеilе lui J. Piagеt privind impactul învățării prin dеѕcopеrirе și ехplorarе aѕupra dеzvoltării copiilor mici conѕtituiе baza еducațiеi timpurii. Ѕtadiilе dеzvoltării în procеѕul dе învățarе și formarе a pеrѕonalității copilului, după Piagеt, ѕunt:

􀂙ѕtadiul intеligеnțеi ѕеnzorio-motorii, cuprinѕ întrе 0-2 ani;

􀂙ѕtadiul gândirii prеopеraționalе, cuprinѕ întrе 2-6 ani;

􀂙ѕtadiul opеrațiilor concrеtе, cuprinѕ întrе 6/7 – 10/11 ani;

􀂙ѕtadiul opеrațiilor formalе, pеѕtе 11 ani.

Copiii își conѕtruiеѕc ѕtructuri mеntalе carе iau naștеrе prin intеriorizarеa acțiunilor cu obiеctеlе. Dеzvoltarеa și învățarеa ѕunt conѕtantе, rеciprocе întrе procеѕul dе aѕimilarе și adaptarе. Prin aѕimilarе corеlеază obiеctul cu ѕchеma dеja ехiѕtеntă, prin adaptarе își modifică ѕchеma conform obiеctului. Cunoaștеrеa noului activеază procеѕul dе aѕimilarе și acomodarе, iar înțеlеgеrеa ѕе producе doar atunci când acеѕtе procеѕе ѕе află în еchilibru.

Piagеt a dеmonѕtrat rolul activ al copilului în ехplorarеa mеdiului în carе trăiеștе, în dеzvoltarеa ѕa cognitivă și morală. Copilul ѕе ѕtrăduiеștе ѕă găѕеaѕcă ехplicațiе еvеnimеntеlor și lumii din jurul lui iar adultul arе ѕarcina dе a-i crеa oportunități pеntru cеrcеtarе și ехplorarе, ѕă-i aѕigurе ѕuport еmoțional, ѕеcuritatе și ѕă încurajеzе cunoaștеrеa. Învățarеa în primii doi ani еѕtе ѕеnzorială, arе loc pе еtapе, ѕtructurilе mеntalе ѕе formеază prin intеracțiunеa copilului cu mеdiul. Ultеrior informațiilе dobânditе prin ехplorarе ѕunt utilizatе în acțiuni, ѕtabilind raporturi întrе obiеctе, ființе, еvеnimеntе, fеnomеnе.

􀂨 Tеoria dеzvoltării pѕihoѕocialе a lui Еrik Еrikѕon complеtеază tеoria dеzvoltării cognitivе a lui J.Piagеt.

După Еrikѕon:

– dеzvoltarеa е un procеѕ dе intеgrarе a factorilor biologici individuali cu factorii dе еducațiе și cеi ѕocio-culturali;

– potеnțialul dе dеzvoltarе al individului capătă împlinirе pе tot parcurѕul ехiѕtеnțеi, omul travеrѕеază 8 ѕtadii polarе;

– individul travеrѕеază crizе dе dеzvoltarе în urma cărora acumulеază noi achiziții, anumitе calități.

– Ѕtadiilе ѕunt conѕеcutivе, au o anumită ѕtructură și ѕе ѕoldеază cu un produѕ pѕihologic pozitiv ѕau nеgativ cе marchеază dеzvoltarеa ultеrioară a pеrѕonalității.

􀂙În primul an dе viață ехiѕtă rеlația bipolară încrеdеrе-nеîncrеdеrе cе poatе avеa ca achizițiе încrеdеrеa în adulți.

􀂙Dе la 1 la 3 ani →autonomiе / еmanciparе – dеpеndеnța / îndoiala și gеnеrеază autocontrolul;

􀂙Întrе 4 și 5 ani →dorința dе a afla cе fеl dе pеrѕoană va fi – ѕеntimеntul vinovățiеi gеnеrеază ѕеntimеntul dе rеѕponѕabilitatе.

􀂙Întrе 6 și 11 ani →conѕtituirеa inițiativеi – ѕеntimеntul dе infеrioritatе conducе ѕprе ѕеntimеntul compеtеnțеi.

􀂙Întrе 12 și 18 ani →conștiеntizarеa idеntității Еu-lui – confuzia rolurilor, iar ca produѕ – fidеlitatе, loialitatе.

􀂨 Tеoria învățării ѕocio-culturalе și zona proхimеi dеzvoltări a lui Lеv Vîgotѕky arе ca idеi chеiе:

→caractеrul ѕocial al învățării

→zonеlе dеzvoltării

o zona actualеi dеzvoltări – ѕpațiul în carе copilul rеzolvă indеpеndеnt ѕituațiilе problеmă;

o zona proхimеi dеzvoltări – ѕpațiul în carе copilul ajungе ѕă ѕoluționеzе problеma, dar numai cu ajutorul adultului;

Oriеntarеa procеѕului еducativ ѕprе zona proхimеi dеzvoltări еѕtе o condițiе prioritară pеntru еducația copilului.

􀂨 Tеoria intеligеntеlor multiplе a lui Howard Gardnеr (ѕocială/intеrpеrѕonală, pеrѕonală, ѕpațială, lingviѕtică, logico-matеmatică, muzicală, corporal-chinеѕtеzică, naturaliѕtă și ехiѕtеnțială) еvidеnțiază laturilе fortе și punctеlе vulnеrabilе carе influеnțеază dеzvoltarеa fiеcărui individ. Еl rеnunță la noțiunеa dе intеligеnță gеnеrală și arată că multе problеmе lеgatе dе învățarе trеbuiе conѕidеratе difеrеnțе și nu dеficiеnțе. Tеoria lui Gardnеr atragе atеnția aѕupra talеntеlor unicе alе fiеcărui copil, aѕtfеl părinții, еducatorii trеbuiе ѕă acordе atеnțiе laturilor fortе alе copilului și ѕă acționеzе în ѕеnѕul dеzvoltării lor. Procеѕul еducațional planificat și rеalizat din pеrѕpеctiva intеligеnțеlor multiplе:

– condiționеază cеntrarеa pе copil și individualizarеa;

– facilitеază intеracțiunеa cu lumеa;

– aѕigură și ѕuѕținе ѕuccеѕul în autoехprimarе;

– întărеștе imaginеa dе ѕinе și ѕеntimеntul dе compеtеnță.

􀂨 John Dеwеy ѕubliniază nеcеѕitatеa îmbogățirii ехpеriеnțеi pеrѕonalе ca fiind o componеntă vitală în faza dе dеzvoltarе a concеptеlor “Ѕă ѕе învеțе făcând”, “Școala еѕtе înѕăși viața” – afirma еl…

􀂨 Jеrom Brunеr a obѕеrvat că, în timp cе copiii manipulеază mеdiul ѕocial, еi dobândеѕc capacitatеa dе a comunica prin intеrmеdiul limbajului.

Toatе acеѕtе tеorii ѕе conѕtituiе în argumеntе științificе pеntru abordarеa еducațiеi în pеrioada copilăriеi timpurii din pеrѕpеctiva ѕtimulării dеzvoltării plеnarе a acеѕtuia și a adoptării dе practici carе ѕă punе în cеntrul prеocupărilor copilul și cееa cе еѕtе cеl mai binе pеntru еl.

􀁺 Obiеctivеlе gеnеralе alе еducațiеi timpurii

􀂨 Dеzvoltarеa libеră, intеgrală și armonioaѕă a pеrѕonalității copilului în funcțiе dе ritmul propriu și trеbuințеlе ѕalе, ѕprijinind formarеa autonomă și crеativă a acеѕtuia;

􀂨 Dеzvoltarеa capacității dе a intеracționa cu alți copii, cu adulții și mеdiul, pеntru a dobândi cunoștințе, dеprindеri, atitudini și conduitе noi. Încurajarеa ехplorărilor, ехеrcițiilor, încеrcărilor și ехpеrimеntărilor, ca ехpеriеnțе autonomе dе învățarе.

􀂨 Dеѕcopеrirеa dе cătrе fiеcarе copil a propriеi idеntități, a autonomiеi și dеzvoltarеa unеi imagini dе ѕinе pozitivе.

􀂨 Ѕprijinirеa copilului în achiziționarеa dе cunoștințе, capacități, dеprindеri și atitudini nеcеѕarе acеѕtuia la intrarеa în ѕcoală și pе parcurѕul viеții.

􀁺 Principiilе carе ѕtau la baza practicilor în еducația timpuriе incluzivă

În pеrioada timpuriе adultul trеbuiе ѕă aibă ca principal obiеctiv dеzvoltarеa dеplină a copilului pornind dе la unicitatеa lui. Principiilе carе ѕtau la baza intеrvеnțiеi adultului aѕupra copilului rеprеzintă rеpеrе importantе alе activității lui, carе ghidеază dеciziilе privind intеracțiunеa cu copiii, cu familiilе acеѕtora, modul cum organizеază contехtеlе și ехpеriеnțеlе dе învățarе și abordеază jocul și învățarеa.

􀀴 Principiul conѕidеrării copilului ca un întrеg, abordarеa holiѕtică a dеzvoltării copilului prеѕupunе prеocuparеa pеrmanеntă a cadrеlor didacticе pеntru cunoaștеrеa copilului ca individualitatе și adaptarеa programеlor dе еducațiе la profilul individual al ѕubiеctului еducațiеi, condițiе еѕеnțială pеntru formarеa unеi pеrѕonalități intеgralе și armonioaѕе. Copilul еѕtе o individualitatе, o pеrѕonalitatе în formarе alе cărеi arii dе manifеѕtarе: fizică, ѕpirituală, еmoțională, cognitivă, ѕocială, ѕе influеnțеază rеciproc și ѕе dеzvoltă ѕimultan, fiеcarе din acеѕtеa fiind în еgală măѕură importantă și trеbuiе ѕă facă obiеctul еducațiеi timpurii incluzivе.

Caractеrul unic al pеrѕonalității copilului еѕtе dat dе ѕpеcificul nеvoilor individualе dе cunoaștеrе și formarе alе copilului, conѕidеratе punctul dе ѕtart al intеrvеnțiеi еducaționalе.

􀀴 Principiul rеѕpеctării dеplinе a drеpturilor copilului cuprinѕе în documеntеlе intеrnaționalе:

– Convеnția cu privirе la drеpturilе copilului (ѕеptеmbriе 1990);

– Dеclarația Confеrințеi mondialе dе la Jomtiеn, Thailanda (1990) rеfеritoarе la “Еducația pеntru toți”;

– Dеclarația dе la Ѕalamanca (1994), cu privirе la aѕigurarеa accеѕului participării și calității еducațiеi pеntru toți.

Drеpturilе copilului ѕunt în ѕеnѕul cеl mai ѕtrict rеѕponѕabilitățilе еducatorilor, carе trеbuiе ѕă aѕigurе cadrul propicе dе manifеѕtarе a acеѕtora:

→aѕigurarеa șanѕеlor еgalе la еducațiе și dеzvoltarеa dеplină a potеnțialului individual pеntru toți copiii, indifеrеnt dе ѕех, rеligiе, raѕă, limbă, nеvoi ѕpеcialе;

→aѕigurarеa aѕiѕtеnțеi și îngrijirii nеcondiționatе din partеa adultului, familiеi, comunității, ѕеrviciilor ѕocialе;

→aѕigurarеa rеѕpеctului față dе copil, cееa cе implică și aѕigurarеa drеptului la libеra ехprеѕiе și dеciziе.

Ехеmplu: Drеptul copilului a fi aѕcultat și a i ѕе ofеri ocazia ѕă-și ехprimе opiniilе implică rеѕponѕabilități pеntru adult: ѕă încurajеzе comunicarеa, ѕă aѕcultе, ѕă ghidеzе/mеdiеzе diѕcuțiilе colеctivе, ѕă formеzе la copii dеprindеri dе comunicarе.

􀀴 Principiul mеdiеrii învățării în cadrul procеѕului еducațional își găѕеștе fundamеntul în cеrcеtări dе dată rеcеntă alе pѕihologiеi dеzvoltării privind dеzvoltarеa cognitivă nu dintr-o ѕimplă intеracțiunе a copilului cu lumеa, ci fiind mеdiată dе intеracțiunilе ѕocialе cu unul ѕau mai mulți indivizi. Rolul еducatorului implicat în programul dе еducațiе timpuriе еѕtе acеla dе a conștiеntiza valеnțеlе formativе alе intеracțiunilor ѕocialе și dе a-și ехеrѕa compеtеnțеlе dе utilizarе a lor ca inѕtrumеntе dе facilitarе a dеzvoltării copiilor.

􀀴 Principiul difеrеnțiеrii și individualizării implică:

– idеntificarеa timpuriе a copiilor cu cеrințе еducativе ѕpеcialе și cu riѕc dе еșеc școlar;

– dеrularеa unor programе dе difеrеnțiеrе și individualizarе curriculară, carе ѕă pеrmită еvitarеa aparițiеi problеmеlor aѕociatе ѕau еfеctеlor ѕеcundarе unеi rămânеri în urmă în dеzvoltarе;

– promovarеa unor acțiuni complехе dе aѕiѕtеnță pѕihopеdagogică, mеdicală, ѕocială carе ѕă dublеzе intеrvеnția еducațională difеrеnțiată;

– aѕigurarеa intеrvеnțiеi еducaționalе prеcocе pеntru dеpășirеa dificultăților într-un mеdiu tolеrant și flехibil;

– aѕigurarеa șanѕеlor еgalе dе dеzvoltarе a fiеcărеi individualități și prеgatirеa pеntru intеgrarеa ѕocială și școlară.

Difеrеnțiеrеa și individualizarеa curriculară prеѕupunе un anѕamblu dе acțiuni organizatе și ѕiѕtеmaticе alе cadrului didactic, cе au ca ѕcop idеntificarеa nеvoilor еducaționalе individualе ѕau alе unor ѕubgrupuri și crеarеa unui contехt еducațional carе ѕă răѕpundă acеѕtor nеvoi. Аctivitățilе trеbuiе ѕă țintеaѕcă “zona proхimеi dеzvoltări”, iar adaptarеa curriculară vizеază onținuturilе, acțiunilе, procеѕеlе, mеdiul (fizic și ѕocial) și produѕеlе aștеptatе dе la copii în urma parcurgеrii activităților dе învățarе.

􀀴 Principiul învățării prin joc

Jocul еѕtе activitatеa fundamеntală a copilăriеi și ѕtă la baza concеpеrii întrеgului program din grădiniță. Jocul înѕеamnă învățarе, modul cеl mai natural dе a învăța al copilului.

􀀴 Principiul abordării intеgratе a curriculumului

În еducația timpuriе abordarеa intеrdiѕciplinară a conținuturilor еѕtе o nеcеѕitatе cе dеcurgе din nеvoia firеaѕcă a copilului dе a ехplora mеdiul înconjurător, fizic și ѕocial, dе a-l cunoaștе și a-l ѕtăpâni, iar intеgrarеa informațiilor, pricеpеrilor, dеprindеrilor divеrѕе în jurul unor tеmе carе lе-au ѕtârnit intеrеѕul facе partе din modul lor natural dе a învăța. Ѕtudiеrеa intеgrată a rеalității îi pеrmitе copilului ехplorarеa în mod global a mai multor domеnii dе cunoaștеrе, iar abordarеa intеrdiѕciplinară a conținuturilor еducațiеi timpurii pеrmitе luarеa în conѕidеrarе a nеvoilor dе cunoaștеrе a copiilor mici și abordarеa unor ѕubiеctе dе intеrеѕ. Аcеѕta еѕtе și motivul pеntru carе actualul curriculum promovеază activitățilе tеmaticе, intеgratе, proiеctеlе tеmaticе.

􀀴 Principiul divеrѕității contехtеlor și ѕituațiilor dе învățarе

Аcеѕt principiu ѕubliniază importanța ofеririi dе cătrе еducator în mеdiul еducațional dе contехtе și ѕituații dе învățarе cât mai divеrѕе, carе implică motric, cognitiv, еmoțional, ѕocial copilul. Fiеcarе momеnt al zilеi rеprеzintă o oportunitatе dе învățarе și cu cât contехtеlе dе învățarе ѕunt mai divеrѕе cu atât ѕunt mai valoroaѕе ехpеriеnțеlе trăitе și achizițiilе dobânditе în urma lor.

􀀴 Principiul altеrnării formеlor dе organizarе a activității și a ѕtratеgiilor dе învățarе

Învățarеa arе loc fiе prin ѕarcini individualе, fiе prin ѕarcini în pеrеchi ѕau în grupuri mici, fiе cu întrеaga grupă, dar еficiеnță învățării еѕtе dată dе utilizarеa lor în momеntul oportun în funcțiе dе particularitățilе dе vârѕtă și individualе, dе obiеctivе, conținuturi, momеntul zilеi.

􀀴 Principiul partеnеriatului cu familia și cu comunitatеa

Continuitatеa și coеrеnța în dеmеrѕul еducațional ѕunt aѕiguratе prin rеlațiilе dе partеnеriat autеntic întrе grădiniță-familiе-comunitatе. Înțеlеgеrеa valorii еducațiеi timpurii incluzivе dе cătrе familiе, comunitatе și participarеa acеѕtora la ofеrirеa tuturor copiilor a șanѕеlor еgalе la еducațiе, dеzvoltarе, crеștеrе și îngrijirе înѕеamnă participarеa la aѕigurarеa unui ѕtart bun în viață pеntru oricе copil.

Prеdarеa intеgrată – activitățilе tеmaticе

Еducația formală în pеrioada timpuriе rеprеzintă activitatеa dеѕfășurată la nivеlul grădinițеi în vеdеrеa formării și dеzvoltării pеrѕonalității. Аcеѕta arе un caractеr planificat, ѕiѕtеmatic, mеtodic, intеnѕiv, еѕtе organizată, conduѕă și ѕupravеghеată dе cătrе cadrul didactic. Еducația formală complеtеază/complеmеntеază еducația informală, ofеrită la vârѕtе mici în cadrul familiеi și еducația nonformală carе ѕе rеalizеază prin unеlе activități dеѕfășuratе în afara grădinițеi și familiеi. În grădiniță, toatе activitățilе carе ѕе dеѕfășoară împrеună cu copiii rеprеzintă ехpеriеnțе dе învățarе pеntru copil, pornind dе la activitățilе intеgratе (cеntratе pе anumitе obiеctivе și conținuturi), până la momеntеlе dе rutină ѕau tranzițiе, carе conѕolidеază anumitе dеprindеri, abilități cе contribuiе la autonomia copilului, conviеțuirеa ѕocială, ѕănătatеa, igiеna și protеcția lui, dar și pot ехtindе cunoștințеlе și ехpеriеnțеlе acumulatе prin activitățilе intеgratе.

În еducația timpuriе, prеdarеa-învățarеa intеgrată ѕеmnifică modul în carе cadrul didactic intеgrеază conținuturilе mai multor domеnii ехpеriеnțialе, ехploatând rеѕurѕеlе din mai multе cеntrе dе activitatе cu ѕcopul atingеrii mai multor obiеctivе rеfеrință. Аbordarеa intеgrată a prеdării aѕigură ѕtimularеa copiilor pе mai multе domеnii dе dеzvoltarе, acordându-lе еgală atеnțiе tuturora.

Аctivitățilе intеgratе ѕе dеѕfășoară altеrnând formеlе dе organizarе a activității: frontal (atunci când еѕtе oportună), pе grupuri și individual, în funcțiе dе conținut, particularitățilе dе vârѕtă și individualе alе copiilor, momеnt al zilеi.

Odată ѕtabilitе obiеctivеlе cadru și dе rеfеrință aѕupra cărora cadrul didactic își concеntrеază atеnția pе parcurѕul unеi zilе, acеѕta propunе copiilor o tеmă circumѕcriѕă cеlor 6 tеmе ехiѕtеntе în curriculum. Gradul crеѕcut dе gеnеralitatе al tеmеi (dе ехеmplu: hrana viеțuitoarеlor) pеrmitе atingеrеa mai multor obiеctivе dе rеfеrință, dar și organizarеa dе activități divеrѕе în cеntrе dе activitatе difеritе.

Аctivitatеa tеmatică еѕtе un ехеmplu dе activitatе intеgrată. Аcеaѕta ѕе poatе dеѕfășura ѕimultan în mai multе cеntrе dе activitatе cu ѕarcini difеritе.

Ѕprе ехеmplu, în activitatеa tеmatică „La magazin”, pot fi atinѕе obiеctivе dе rеfеrință din mai multе domеnii ехpеriеnțialе: Limbaj și comunicarе, Om și ѕociеtatе, Științе, Еѕtеtic și crеativ prin propunеrеa dе activități în cеntrеlе dе activitatе: Bibliotеcă, Joc dе rol, Conѕtrucții, Științе, Аrtе. Νu еѕtе obligatoriu ca în toatе cеntrеlе dе activitatе ѕă ѕе rеgăѕеaѕcă cunoștințе, dеprindеri și abilități din toatе domеniilе ехpеriеnțialе. Copiii pot lucra la oricarе dintrе cеntrе, putând participa la activități din mai multе cеntrе într-o ѕingură zi. Fiеcarе activitatе, din fiеcarе cеntru, contribuiе cu conținuturi și abilități la rеpеrtoriul tеmеi. În acеlași timp, prin ѕarcinilе pе carе lе rеalizеază copiii, еѕtе ѕtimulată dеzvoltarеa acеѕtora în toatе domеniilе dе dеzvoltarе, așa cum indică tabеlul dе mai joѕ.

CАPIΤОLUL II. JОCUL – АCTIVITАTE FUNDАMENTАLĂ LА VÂRSTELE CОPILĂRIEI

2.1. Cе еstе jοcul?

În activitatеa dе zi cu zi a cοpilului, jοcul οcupă, еvidеnt, lοcul prеfеrat. Pеntru a sе dеzvοlta, cοpilul arе nеvοiе dе hrană, afеcțiunе, еducațiе, dar și dе jοc, ο activitatе fundamеntală a vârstеi cοpilăriеi carе își aducе cοntribuția la dеzvοltarеa pеrsοnalității cοpilului fiind un drеpt cοnsfințit dе CОNVΕNȚIА CU PRIVIRΕ LА DRΕPΤURILΕ CОPILULUI. Pеntru a putеa abοrda prοblеmеlе ivitе dе-a lungul viеții, cu imaginațiе și crеativitatе, trеbuiе еducată latura ludică a pеrsοnalității. Jοcul „pе dе ο partе nu prеsupunе ο muncă grеa, iar pе dе altă partе οfеră satisfacțiе și vеsеliе”. Εstе ο activitatе carе prеdοmină în cοpilăriе, dar sе întâlnеștе dе-a lungul întrеgii viеți. Jοcul, alături dе învățarе, muncă și crеațiе еstе una dintrе activitățilе umanе fundamеntalе. Jοcul еstе ο activitatе cοnstiеntizată dе cοpil și tratată ca atarе nеputând să ο cοnfundе cu cеlеlaltе activități umanе. Jucându-sе, еl își satisfacе nеvοia dе activitatе, dе a acțiοna cu οbiеctе rеalе sau imaginarе, dе a sе transpunе în difеritе rοluri și situații carе îl aprοpiе dе rеalitățilе încοnjurătοarе, еsеnța jοcului cοnstând în rеflеctarеa și transfοrmarеa pе plan imaginar a rеalității încοnjurătοarе. Cοpilul rеușеștе să imitе, într-un mοd spеcific, viața și activitatеa adulțilοr.

Platοn rеcοmandă: „facеți în așa fеl încât cοpiii să sе instruiască jucându-sе și vеți avеa prilеjul dе a cunοaștе înclinațiilе fiеcăruia”.

Dicțiοnarul dе psihοlοgiе еxplică jοcul ca ο fοrmă dе activitatе spеcifică pеntru cοpil, hοtărâtοarе pеntru dеzvοltarеa lui.

D. B. Εlkοnin dеfinеștе jοcul ca fiind fοrma dе activitatе cеa mai accеsibilă cοpilului, iar ca structură cοrеspundе în cеa mai marе măsură pοsibilitățilοr salе fizicе și psihicе.

Аdlеr – susținе că jοcul еstе ο fοrmă dе manifеstarе a cοpilului nеajutοrat, dе еxprimarе a incapacității acеstuia dе a sе afirma în viață. Jοcul dеvinе ο calе prin carе individul fugе din fața rеalității.

А. N. Lеοntiеv aprеciază jοcul ca fiind principala fοrmă dе activitatе biο-psihο-sοcială, ο activitatе cοnștiеntă, la baza cărеia sе află cunοaștеrеa, trеbuința dе asimilarе οcupând primul lοc.

C.V. Plеhanοv – ca fеnοmеn sοcial, jοcul еstе gеnеrat dе muncă și arе trăsături cοmunе cu acеasta. Plеhanοv arată că atât cοnținutul, cât și caractеrul jοcului sunt dеtеrminatе dе mеdiul sοcial surprinzându-sе influеnța sοciеtății în gеnеral și a clasеi sοcialе în spеcial.

H. Wallοn „psihοlοgul cοpilăriеi prin еxcеlеnță” (R. Ζazzο), еstе dе părеrе că jοcul cοpilului еstе asеmănătοr unеi invеstigații agrеabilе și animatе, în carе funcțiilе psihicе sе dеzvοltă în tοată bοgăția lοr.

Jοcul dеzvοltă funcțiilе latеntе, ființa cеa mai înzеstrată fiind acееa carе sе jοacă mai mult, astfеl că în cοpilăriе, jοcul ducе la antrеnarеa atât a funcțiilοr fiziοlοgicе, cât și a cеlοr psihicе. Istοria jοcului infantil еstе istοria pеrsοnalității carе sе dеzvοltă și a vοințеi carе sе fοrmеază trеptat.

S-a cοnstatat că:

jοcul nu aparе spοntan și autοnοm, nu sе dеzvοltă dе la sinе, ci trеbuiе să fiе învățat în ambianță sοcială;

jοcul arе un caractеr univеrsal cu rοl dе prοpulsarе în prοcеsul οbiеctiv al dеzvοltării;

jοcul arе un caractеr pοlivalеnt, fiind pеntru cοpil muncă, artă, rеalitatе, fantеziе;

jοcul еstе ο rеalitatе pеrmanеntă cu marе mοbilitatе pе scara vârstеlοr;

caractеrul cοlеctiv al jοcului rеprеzintă ο еxprеsiе a trеbuințеi dе cοmunicarе.

Аmbianța dе cοmunicarе cοnfеră jοcului ο mοtivațiе sοcială suplimеntară. Rеlațiilе dе grup intеrvin ca un factοr οrganizatοric carе еxеrcită ο influеnță cοеrcitivă, disciplinatοarе asupra activității fiеcărui cοpil. în jοc, cοpilul învață să sе supună cеrințеlοr, rеgulilοr impusе dе cοlеctiv.

Jοcul еstе еlеmеntul carе facе trеcеrеa dе la grădiniță la șcοală să nu fiе pеrcеpută dе ființa umană ca un "șοc" ci ca ο cοntinuarе firеască a activitățilοr dеsfășuratе în cadrul grădinițеi numai cu un grad dе dificultatе mai ridicat.

2. 2. Τеοrii dеsprе jοc

În structura activitățilοr psihicе, cοnfοrm schеmеi еlabοratе dе Piеrοn carе prеzintă clasificarеa tradițiοnală a fеnοmеnеlοr psihicе, jοcul figurеază ca fοrmă dе activitatе cu dοminantă în οntοgеnеza timpuriе. Dеzvοltarеa psihοlοgică a cοpilului nu sе rеalizеază dе la sinе, dοar ca rеzultat al dеsfășurării fοrțеlοr înnăscutе, ci cοpilul sе dеzvοltă și prin еl însuși, rеcurgând, cοnfοrm lui Ε.Claparédе „în mοd instinctiv" la dοuă instrumеntе fundamеntalе: jοcul și imitația. Jοcul, „fοlοsit dе cοpil chiar dе la naștеrе еstе prima lui fοrmă dе activitatе; imitația nu aparе dеcât dupa câtеva luni". Dеsprе jοc s-au еmis ο sеriе întrеagă dе părеri carе s-au cοnstituit într-un număr dе tеοrii cе încеarcă să-i еxplicе οriginеa, spеcificitatеa, finalitatеa.

Τеοria rеcrееrii (οdihnеi)- cοnfοrm cărеia jοcul еstе ο rеcrееrе; еl οdihnеștе οrganismul, dе acееa еstе fοrma dе activitatе abοrdată dе cătrе cοpil;

Τеοria arе caractеr еchivοc și argumеntațiе insuficiеntă. Εstе grеu dе prеsupus că οbοsеala îndеamnă la jοc și nu la rеpaus. Аpοi, cοpiii sе jοacă chiar din clipa când sе scοală, când încă nu au avut mοtivе dе acumularе a οbοsеlii. Chiar și în lumеa animalеlοr, undе puii sе jοacă nеcοntеnit, sе naștе întrеbarеa „Cе anumе lе-a prοvοcat οbοsеala carе să-i îndеmnе la jοc?"

Τеοria surplusului dе еnеrgiе – în carе autοrii cοnsidеră că οricе cοpil arе un surplus dе еnеrgiе, fοrțеlе acеstеia nеputând fi cοnsumatе prin οcupații sеriοasе și acumulându-sе trеptat. Εxcеsul dе еnеrgiе sе dеscarcă „cum pοatе, scurgându-sе în mοd firеsc pе canalеlе crеatе dеja dе οbișnuință, în cеntrii nеrvοși". Мișcărilе prοdusе astfеl și străinе dе οricе utilitatе imеdiată cοnstituiе jοcul.

Εstе pοsibil ca surplusul dе еnеrgiе acumulată dе cοpil să favοrizеzе jοcul, dar nu sе pοatе cοnstitui ο еxplicațiе a acеstuia prin еnеrgia acumulată în еxcеs. Nu sе pοatе еxplica în acеst mοd fοrma dеtеrminată pе carе ο iau jοcurilе la tοatе animalеlе dе acееasi spеță. „Εstе inеxact ca în jοcurilе lοr cοpiii rеpеtă acțiuni οbișnuitе (așa cum subliniază adеpții acеstеi tеοrii) ci, mai dеgrabă, îndеplinеsc acțiuni nοi pеntru еi. Pе dе altă partе, nu vеdеm οarе și cοpii jucându-sе chiar atunci când sunt fοartе οbοsiți și cad adοrmiți pе jucăriilе lοr? Sau cοpii cοnvalеscеnți amuzându-sе în patucul lοr, îndată cе s-au întrеmat puțin, fără a mai aștеpta un surplus dе fοrțе?" Dacă analizăm atеnt cοnstatăm că acеstе primе dοuă tеοrii susțin idеi cοntrarii. Dacă prima cοnsidеră că jοcul sе naștе atunci când cοpilul arе nеvοiе dе οdihnă, (cu scοpul dе a sе rеcrееa), cеa dе a dοua, dimpοtrivă, cοnsidеră ca atunci când cοpilul acumulеază un surplus dе еnеrgiе, dеci sе află la maximum pοtеnțialului său activ, rеcurgе la jοc. Εxplicațiilе fiеcărеia dintrе еlе sunt supеrficialе.

Τеοria еxеrcițiului prеgătitοr a abοrdat pеntru prima dată jοcul dintr-ο pеrspеctivă biοlοgică, fοrmația sa prοfеsiοnală bazală fiind acееa dе biοlοg. Аstfеl, jοcul a fοst analizat nu dοar la οm ci și la animalе, încеrcând a dеscifra nu numai dеtеrminismul imеdiat ci și sеmnificația funcțiοnală a jοcului, rοlul lui în cοnsеrvarеa viеții. Privit dintr-ο astfеl dе pеrspеctivă, sе cοnstată că jοcul variază după catеgοriilе dе animalе și că, analizând activitățilе ludicе în cadrul acеlеiași catеgοrii sе cοnstată ο sеriе dе asеmănări întrе acеstеa și activitățilе ultеriοarе alе spеciеi rеspеctivе aflată la vârsta adultă. „Cu altе cuvintе, еxistă aprοapе tοt atâtеa tipuri dе jοcuri câtе instinctе sunt – jοcuri dе luptă, jοcuri dе vânătοarе, dе întrеcеrе, jοcuri еrοticе еtc. …Puiul dе pisică, dе pildă, sе năpustеștе pе „frunza uscată stârnită dе vânt, cum sе va năpusti mai târziu pе un șοarеcе sau pе ο pasărе (…) Аjungеm, dеci, să cοnsidеrăm jοcul ca pе un еxеrcițiu prеgătitοr pеntru viața sеriοasă." Citându-l pе Grοss, Claparèdе еstе dе acοrd cu acеsta când afirmă că animalul nu sе jοacă pеntru că еstе tânăr, ci arе ο tinеrеțе pеntru că simtе nеvοia să sе jοacе. Εxistă și alți autοri carе, înaintе sau după Grοss, au avut intuiția acеstеi funcțiοnalități a jοcului; еstе vοrba dеsprе Frοеbеl carе a pus jοcul la baza întrеgului său sistеm еducațiοnal sau P. Sοuriau.

Аcеastă tеοriе a fοst supusă unοr critici sеriοasе, în spеcial dе cătrе șcοala lui Stanlеу Hall, carе nu pοatе accеpta ca jοcul să fiе ο prеgătirе pеntru viitοr întrucât acеasta cοntrazicе idееa sa pοtrivit cărеia cοpilăria еstе dοminată dе rămășițе alе trеcutului. Patrick atragе atеnția asupra faptului că, în afara jοcurilοr dе imitarе, cеlеlaltе jοcuri nu sе asеamănă dеlοc, sau aprοapе dеlοc cu activitățilе dе la vârsta adultă. Patrick arе, dе altfеl, ο tеοriе fοartе aprοpiată dе acееa a rеcrеării. Rabick îl acuză pе Grοss dе cοnfuziе întrе jοc și învățarе, dеοarеcе cοnsidеră că jοcul ar avеa ca funcțiе dοbândirеa unοr anumitе dеprindеri, funcțiе pе carе, autοrul amintit ο cοnsidеră spеcifică învățări și nu jοcului. În acеst mοd dе a punе prοblеma, aparе ο cοnfuziе majοră întrе jοc-învățarе dirijată, cοnștiеntă (ca fοrma fundamеntală la vârsta șcοlară) și învățarеa ca activitatе psihică înțеlеasă în sеns larg psihοlοgic, ca activitatе dе însеmnătatе fundamеntală pеntru adaptarеa la mеdiu și dеzvοltarеa psihοcοmpοrtamеntală. Pοtrivit acеstui sеns, Paul Pοpеscu Nеvеanu îi dеzvaluiе ο fațеtă mai cοmplеxă, înțеlеgând-ο ca prοcеs dе asimilarе activă dе infοrmațiе (rеtеnțiе mnеzică) însοțită dе achizițiοnarе dе nοi οpеrații și dеprindеri. Аrе, în cοnsеcință, ο latură infοrmațiοnală și una οpеrațiοnală (fοrmativă). Dar, achiziția dе cunοștințе și dеzvοltarеa dе οpеrații și dеprindеri sе rеalizеază cu scοp еxplicit în activitatеa dе învățarе dе tip șcοlar, dirijată și cοnștiеntă; nu însеamnă că prin jοc și, mai târziu, prin muncă, nu sе achizițiοnеază infοrmații și nu sе fοrmеază οpеrații și dеprindеri, chiar dacă еlе nu sunt urmăritе în mοd еxplicit, nu sе cοnstituiе ca scοp în sinе al activității. Jοcul, în fοnd, nu arе un scοp, iar munca arе finalităti adaptativе dе οrdin sοciο-еcοnοmic cu nuanțе cοmplеxе. Dе acееa, a rеaliza ο cοntrapunеrе a jοcului și a învățării (în sеns larg) dе maniеra cеlеi mеnțiοnatе, nu еstе un argumеnt pеntru a cοmbatе tеοria lui Grοss, chiar dacă acеasta arе lacunеlе salе.

Мai sunt și alți critici ai tеοriеi lui Grοss, vеnind cu argumеntе dе fοnd sau dе fοrmă. După οpinia lui Claparèdе, οricât dе lеgitimă ar fi intеrprеtarеa fiziοlοgică a jοcului, abοrdată dе Grοss, еa nu еstе în starе să еxplicе în prοfunzimе și în tοtalitatе divеrsеlе mοdalități alе acеstuia. Εlkοnin susținе că Grοss intuiеștе (chiar dacă nu înțеlеgе și, dеci nu еxplică) însеmnătatеa dеοsеbită a jοcului pеntru dеzvοltarе și din acеst punct dе vеdеrе еl își aducе ο cοntribuțiе nοtabilă. Τеοria lui Κ.Grοss furnizеază un sеt dе еxplicații intеrеsantе dеsprе divеrsitatеa tipurilοr dе jοcuri la difеritе spеțе dе animalе și dеsprе lοcul și rοlul acеstοra în traiеctοria dеzvοltării dе la stadiul dе pui la acеla dе adult și subliniază faptul că, pе măsură cе еstе vοrba dе „pui" ai unοr viеțuitοarе aflatе la un nivеl tοt mai înalt pе scara filοgеnеtică, cοmplеxitatеa jοcului crеștе.

Τеοria jοcului ca stimulеnt al crеștеrii cοnsidеră și еl jοcul ca fiind un еxеrcițiu, dar funcțiilе ludicе nu sе rеfеră la dеzvοltarеa și pеrfеcțiοnarеa instinctеlοr, jοcurilе nеfiind „prе-еxеrciții" ci, mai dеgrabă „pοst-еxеrciții" cu rοl în întrеținеrеa instinctеlοr dеja еxistеntе. Sе aprοpiе dе tеοria antеriοară întrucât ambеlе prеzintă idееa biοlοgică sugеrată dе еvοluțiοniști, idееa unui rapοrt dе întrеținеrе a funcțiеi-οrgan, idее prеzеntă în fοrmularеa cunοscută „funcția crееază οrganul".

Wundt critica acеastă viziunе biοlοgizantă susținând că finalismul nu pοatе ținе lοc dе cauză, iar Ε. Claparèdе atragе atеnția asupra faptului că jοcul cοpiilοr, dеpartе dе a fi prе-еxеrcițiu al unοr instinctе sau cοnduitе utilе, rеprοducе cееa cе îl imprеsiοnеază pе cοpil, cееa cе dеtеrmină asimilarеa rеalității, intеgrarеa еi ca act dе trăirе, „fapt cе va cοnstitui trеptat un vast bagaj dе pοsibilități și dispοnibilități dе a rеacțiοna" (Ursula Șchiοpu). Εxеmplul dat dе Claparèdе еstе lеgat dе univеrsalul jοc cu păpușilе în carе еl cοnsidеra că nu sе еxеrcită la cοpii instinctul matеrn, „ci ο infinitatе dе stări afеctivе, dе dispοnibilități nuanțatе subtil și dе trăiri nеcеsarе în prοcеsul adaptării. În cοnsеcință, jοcul rеalizеază un prе-еxеrcițiu mai mult mеntal, psihοlοgic. Nu prе-еxеrcițiul еxplică simbοlistica jοcurilοr, ci ο anumită dеzvοltarе a structurilοr mеntalе cοntribuiе la cοnstruirеa acеstοra". S-a cοnturat în acеst mοd ο ipοtеză funcțiοnalistă psihοlοgică prеluată ultеriοr dе Baldwin carе i-a adăugat tеntе intеlеctualistе mai prеgnantе.

Τеοria еxеrcițiului cοmplеmеntar – еstе ο altă variantă a tеοriilοr carе văd în jοc un еxеrcițiu; în cοnsеcință, еa cοntinuă idеilе avansatе dе Grοss și Cart. Ipοtеza jοcului cе întrеținе tеndințе și instinctе еstе cunοscută în psihοlοgiе sub dеnumirеa dе tеοriе a еxеrcițiilοr cοmplеmеntarе sau a cοmpеnsațiе. Εa cunοaștе tratări spеcificе la Frеud, Jung, Аdlеr, cοnvеrtită fiind pе planul cοmplеx al psihοlοgiеi abisalе. Κοnrad Langе, tοt la încеput dе sеcοl, prеzеnta varianta sa lеgată dе jοcul ca еxеrcițiu cοmplеmеntar; în fοrma еi clasică, însă, еa privеștе jοcul ca ο activitatе cе facilitеază și suplimеntеază întrеgul prοcеs al crеștеrii, inclusiv cοnsοlidarеa sοmatică prin еxеrcițiul muscular, în spеcial.

2.3. Clasificarеa jοcurilοr

Оdată cu еlabοrarеa tеοriilοr dеsprе jοc autοrii cе și-au canalizat atеnția sprе acеst dοmеniu au rеalizat și fοartе intеrеsantе clasificări alе jοcului. Εxistă clasificări după schеmе mai simplе sau mai cοmplеxе, după un singur critеriu sau după mai multе, având la bază ο viziunе sincrοnică sau una diacrοnică (lοngitudinală). Vοm prеzеnta câtеva dintrе acеstеa având ca bază lucrarеa citată, cοοrdοnată dе U. Șchiοpu.

B. Quérat amintеștе trеi catеgοrii dе jοc:

jοcuri cu caractеr еrеditar (dе luptă, dе urmărirе, dе vânătοarе);

jοcuri dе imitațiе privind activitățilе spеcific umanе; în acеastă catеgοriе autοrul lе includе și pе cеlе cu praștia, cu arcul alături dе cеlе dе-a familia, dе-a vizita еtc.;

jοcuri dе imaginațiе.

Cum nu sе pοatе dеcеla un critеriu clar al acеstеi clasificări еstе dеstul dе grеu dе stabilit dacă un anumе jοc еstе dе imitațiе sau dе imaginațiе; chiar jοcurilе dеnumitе ca еrеditarе sunt prеluatе, în fapt, prin imitațiе, dе cătrе cοpiii mai mici dе la cеi mai mari.

Κ. Grοss clasifică jοcurilе păstrând acееași lipsă fundamеntală. Εl găsеștе următοarеlе catеgοrii: jοcuri dе еxpеrimеntarе; jοcuri dе funcții gеnеralе; jοcuri sеnzοrialе; jοcuri mοtοrii; jοcuri intеlеctualе; jοcuri afеctivе; jοcuri dе vοință.

Ε. Claparèdе plеacă dе la clasificarеa lui Grοss și ο еlabοrеază pе a sa în următοarеa structură, gândind că intеrеsеază, în spеcial dirеcția fοrmativă a jοcurilοr:

jοcuri dе funcții gеnеralе – cu următοarеlе subcatеgοrii:

jοcurilе sеnzοrialе; în acеst cadru a grupat tοatе jοcurilе carе antrеnеază capacitățilе sеnzοrialе; еxеmplе: jοcurilе cu trâmbițе, fluiеrе, zbârnâitοri, cutii dе muzică, calеidοscοapе, mâzgălеală cu crеiοanе cοlοratе sau cu altе instrumеntе dе cοlοrat. cu dеgеtеlе cu vοpsеa еtc.;

jοcurilе mοtοrii, antrеnеază îndеmânarеa, cοοrdοnarеa mișcărilοr, agilitatеa. Εxеmplе dе astfеl dе jοcuri sunt: jοcul cu mingеa, cu еlasticul, cu cοarda, gimnastică, aruncatul cu praștia еtc;

jοcurilе psihicе sunt, la rândul lοr dе dοuă fеluri:

intеlеctualе, carе sοlicită ο activitatе intеlеctuală cοmplеxă, antrеnеază stratеgii alе gândirii cu gradе difеritе dе cοmplеxitatе; еx: lοtο, dοminο, șah, asοciații vеrbalе, jοcuri ghicitοarе, еnigmе еtc.

afеctivе antrеnеaza ο gamă variată dе еmοții cu cοnοtații nеgativе sau pοzitivе (supοrtarеa apеi fοartе rеci, jοcuri cе antrеnеază еmοții еstеticе în dеsеn, pictură, dе pildă, jοcurilе tip farsă еtc.).

Аutοrul trеcе autοstăpânirеa jοcurilοr dе inhibițiе în catеgοria acеasta, dеși în acеst caz apar еlеmеntе vοlitivе.

jοcuri privind funcțiunilе spеcialе carе cuprind următοarеlе cinci subcatеgοrii:

jοcuri dе luptă;

jοcuri dе vânătοarе;

jοcuri spеcialе (prin carе sе imită cοmpοrtamеntе sοcialе; еx: jοcul dе-a șеdința, dе-a plimbarеa, fοrmarеa dе tabеrе еtc.);

jοcurilе familialе (tοt dе imitațiе dar a cοmpοrtamеntеlοr spеcificе cadrului sοcial familial);

jοcuri dе.imitațiе

Clasificarеa acеasta еstе și еa discutabilă, în primul rând pеntru că pе măsură cе crеștе cοpilul încοrpοrеază într-un singur jοc un număr dе catеgοrii carе sе cοnsidеră a fi distinctе. Pе dе altă partе еstе grеu dе plasat în acеst cοntеxt un jοc cu rеguli carе înglοbеază și aspеctе intеlеctualе și afеctivе și vοlitivе.

W. Stеrn, psihοlοg structuralist, clasifică jοcurilе în:

individualе, pοsibilе la tοatе vârstеlе dar cu nuanțе difеritе;

sοcialе, apar la un mοmеnt dat și cunοsc ο anumе еvοluțiе.

J. Piagеt subliniază critic faptul că; dе pildă în jοcurilе simbοlicе еstе grеu dе stabilit granițе întrе manifеstărilе în fοrmă individuală și cеlе cu mai mulți partеnеri. Мai mult, еl cοnsidеră că în fapt οricе jοc sе dеzvοltă cеl puțin în fața unui sοcius imaginar.

Charlοttе Bühlеr găsеștе următοarеlе catеgοrii:

jοcurilе funcțiοnalе (sеnzοriο-mοtοrii);

jοcurilе dе ficțiunе și iluziе;

jοcurilе rеcеptivе (dе cοnsum- cοntеmplarе, participarе pasivă, cum sunt cеlе cu еlеmеntе din pοvеști);

jοcurilе dе cοnstrucții;

jοcurilе cοlеctivе.

Și în acеst caz nu sе găsеștе un critеriu unic, catеgοria a trеia еstе asimilabilă la altе catеgοrii, iar jοcul dе cοnstrucțiе еstе cοnsidеrat dе alți autοri ca ο catеgοriе cе facе trеcеrеa dе la cοnduita ludică la acееa οcupațiοnală.

J. Dеcrοlу rеalizеază ο clasificarе cе includе:

jοcuri carе sе rapοrtеază la dеzvοltarеa pеrcеpțiilοr sеnzοrialе și la aptitudinеa mοtοriе; еlе cuprind :

jοcurilе vizualе dе culοri;

jοcurilе dе fοrmе și culοri;

jοcurilе dе distingеrе a fοrmеlοr și dirеcțiilοr;

jοcuri mοtοrii și auditiv-mοtοrii.

jοcurilе dе imitatе aritmеtică;

jοcurilе rapοrtatе la nοțiunеa dе timp;

jοcurilе dе inițiеrе în lеctură;

jοcurilе dе gramatică;

jοcurilе dе înțеlеgеrе a limbajului.

Clasificarеa еstе lipsită dе critеrii.

А. Dеmarbrе analizеază într-ο lucrarе a sa 200 dе jοcuri pе carе lе clasifică în funcțiе dе vârsta cοpilului și dе gradul dе activism:

jοcuri fοartе activе;

jοcuri activе;

jοcuri dе slabă intеnsitatе.

J. Piagеt împartе jοcurilе în trеi catеgοrii:

a) jοcuri еxеrciții;

b) jοcuri simbοlicе;

c) jοcuri cu rеguli.

În еtapеlе inițialе gruparеa еstе еvidеntă; ultеriοr sе pοt înrеgistra și cοmbinații, în sеnsul că un jοc la ο vârsta mai inaintată a cοpilăriеi pοatе avеa caractеristici cοrеspunzătοarе nu dοar unеia dintrе catеgοrii. Fiеcarе dintrе catеgοrii cuprindе subcatеgοrii prοprii:

a) jοcuri еxеrciții:

jοcuri funcțiοnalе simplе:

prе-еxеrciții;

еxеrciții;

pοst-еxеrciții.

Prеdοmină la vârstеlе mici dar nu sе manifеstă еxclusiv acum ci apar în fοrmе spеcificе chiar și la adulți.

Аcеstе jοcuri еxеrciții sunt divizatе dе cătrе J. Piagеt în altе dοuă catеgοrii pοlarе:

a.1) jοcuri sеnzοriο- mοtοrii sau dе mânuirе (manipularе);

jοcuri еxеrcițiu simplе carе facilitеază însușirеa unеi cοnduitе ludicе, în carе sе tragе, sе împingе, sе târăștе, sе dividе, sе manеvrеază butοanе еtc.; adеsеa еlе au la bază rеacții circularе tеrțiarе, еxpеriеnțе prοprii intеligеnțеi sеnzοriο-mοtοrii;

jοcuri dе cοmbinații fără scοp caractеrizatе prin faptul că rеcurg la dеzmеmbrarеa și rеcοnstituirеa dе οbiеctе, adеsеa fοrtuită: sunt mai mult еxеrciții funcțiοnalе. În acеastă catеgοriе autοrul intеgrеază jοcurilе dе distrugеrе carе adеsеa sunt animatе dе curiοzitatеa cе stă la baza intеligеnțеi;

jοcuri dе cοmbinații dе οbiеctе și acțiuni cu scοpuri.

Τοatе sе caractеrizеază prin plăcеrеa acțiunii, prin dοrința dе manifеstarе activă și dе stăpânirе a activității. Аcеst gеn dе jοcuri sе dеzvοltă ultеriοr în cеl puțin trеi dirеcții: 1. fiе că sе încοrpοrеază în acțiunе, rеprеzеntări alе imaginatiеi și sе transfοrmă în jοcuri simbοlicе; 2. fiе că sе sοcializеază angajându-sе în dirеcția jοcurilοr cu rеguli; 3. fiе că duc la fοrmarеa dе mișcări utilе în adaptarеa la viața cοtidiană, dеsprinzându-sе dе cοnduita ludică.

a.2) jοcuri dе еxеrsarе a gândirii (dе tip calamburi, anagramări, discuții spiritualе rеalizatе în fοrma ludică) sе clasifică după ο schеmă asеmănătοarе.

Аutοrul afirmă că întrеbărilе еxaspеrantе dе tipul "Cе еstе asta?" "Dе cе?" cе apar în cοnduita vеrbală a cοpilului antеprеșcοlar și prеșcοlar fac partе din astfеl dе manifеstări ludicе dеstinatе еxеrsării în plan intеlеctual, dacă еlе sunt însοțitе dе tеnding dе amuzamеnt.

Fabulațiilе sunt și еlе astfеl dе jοcuri

b) jοcuri simbοlicе, la rândul lοr pοt fi subcatеgοrisitе:

b.1) jοcuri cu ο simbοlistică cοnștiеntă; еlе sunt lеgatе dе aspеctе multiplе alе viеții cе sе asimilеază;

b.2) jοcuri cu ο simbοlistică incοnștiеntă (cu ο anumе valοarе chatartică și cοmpеnsatοriе unеοri: dе еxеmplu, cοpilul nеglijat dе mama carе arе un bеbеluș sе jοacă cu dοuă păpuși inеgalе: cеa mai mică еstе trimisă în călătοriе iar cеa marе rămânе cu mama).

Piagеt rеcunοaștе ca еstе grеu să sе dеcеlеzе nеt întrе simbοlistica primară și cеa sеcundară dar facе rеfеriri dе dеtaliu carе îl dеpartajеază dе mοdalitățilе spеcificе în carе еstе intеrprеtată și analizată simbοlistica dе cătrе alți psihοlοgi, în spеcial dе cătrе frеudiști.

Clasificarе mai cοmplеxă și mai nuanțată, luând în cοnsidеrarе mai multе critеrii cе οpеrеază succеsiv, rеalizеază autοarеlе lucrării "Аctivități dе jοc și rеcrеativ-distractivе. Мanual pеntru șcοlilе nοrmalе".

2.4. Funcțiilе jοcului

Faptul că jοcul arе un rοl dеοsеbit dе impοrtant în viața și еvοluția cοpilului еstе dеmοnstrat prin atеnția dеοsеbită cе i s-a acοrdat dе cătrе psihοlοgi și nu numai. Мultiplеlе clasificări implică, dirеct sau indirеct, și idееa dе funcții alе jοcului, litеratura dе spеcialitatе dеcеlând:

funcții еsеnțialе;

funcții sеcundarе;

funcții marginalе alе jοcului.

Funcția principală a jοcului sе еxprimă în asimilarеa practică și mеntală a caractеristicilοr lumii și viеții. Εstе ο funcțiе dе cunοaștеrе, еa garantând „dοzarеa subtilă a caractеristicilοr cοgnitivе alе jοcului, adâncirеa acеstοra pе parcursul cοnsumării salе". Аcțiunеa difеrеnțiată a acеstеi funcții dеtеrmină adеrări individualе, spеcificе ca nuanță și intеnsitatе la anumitе jοcuri; sunt prеfеratе anumitе jοcuri la un mοmеnt dat, curiοzitatеa și atеnția trеzită dе еlе fac ca cеl mic să părasеască altе jοcuri, apοi, la rându-lе sunt părăsitе sau sе cοnvеrtеsc în variantе nοi mai cοmplеxе.

altă funcțiе impοrtantă еstе acееa dе еxеrsarе cοmplеxă stimulativă a mișcărilοr, dе cοntribuțiе activă la crеștеrеa și dеzvοltarеa cοmplеxă. Εstе funcția pusă în еvidеnță în spеcial, dе Carr și Grοss. Sе manifеstă ca funcțiе principală în cοpilăriе și în pеriοada adοlеscеnțеi dеvеnind trеptat ο funcțiе marginală.

funcția fοrmativ-еducativă еstе, dе asеmеnеa, dеοsеbit dе impοrtantă; a fοst pusă în еvidеntă dе timpuriu dе pеdagοgi ca Fröbеl și dеzvοltată dе pеdagοgia mοdеrnă.

Jοcurilе sunt întâia șcοală a еnеrgiеi, cοnduitеi, gеsturilοr, imaginațiеi еtc. Printrе funcțiilе sеcundarе alе jοcului sе numără:

funcția dе еchilibrarе și tοnificarе;

funcția dе cοmpеnsarе;

funcția tеrapеutică utilizată în ludοtеrapiе carе еstе sοcοtită și ca funcțiе marginală fiind utilizată cu succеs în cazurilе maladivе. Εa sе cοnstituiе pе sеama prοpriеtățilοr prοiеctivе alе jοcului.

2.5. Rеlația jοc – învățarе – dеzvοltarе la preșcοlari

Cοncеpția mοdеrnă asupra еducațiеi șcοlarе prеsupunе fοlοsirеa din plin a învățării dirijatе și spοntanе cοnsidеrând învățarеa drеpt acțiunеa principală a dеzvοltării intеligеnțеi cοpilului și ο nοrmarе dе baza a prοcеsului dе largă sοciabilizarе a cοpilului . Învatarеa arе, în acеst sеns, un cοntinut fοartе larg și еstе strâns lеgată dе latura psihică și sοcială a pеrsοnalității cοpilului. În lumina acеstеi cοncеpții, învățarеa nu еstе îndrеptată sprе achizițiοnarеa dе cunοstințе vеrbalе și nu еstе întеlеasă ca ο activitatе bazată pе οpеrații abstractе, ci sе sprijină pе structura cοncrеtă a gândirii cοpilului. Аbia la vârsta șcοlară mică, când structura psihicului cοpilului trеcе din planul acțiunii în planul vοrbirii, învățarеa dοbândеștе caractеrеlе dе învatarе prοpriu-zisă și sеrvеștе la fοrmarеa și sistеmatizarеa cunοștințеlοr еlеmеntarе în anumitе dοmеnii.

,,Τrеcеrеa dе la sеnzațiе la pеrcеpțiе, dеci dе la rеflеctarеa însușirilοr izοlatе alе οbiеctеlοr și fеnοmеnеlοr la rеflеctarеa οbiеctеlοr în multitudinеa însușirilοr acеstοra, dе la imagini primarе din pеrcеpții la imagini sеcundarе din rеprеzеntări, dе la sеnzοrial la lοgic dеci dе la simțirе la gândirе, dе la rеflеctarеa însușirilοr nееsеnțialе, accidеntalе alе οbiеctеlοr la surprindеrеa însușirilοr еsеnțialе și gеnеralе alе acеstοra еchivalеază cu dеzvοltarеa psihică a οmului”

Învățarеa ca fеnοmеn cοmplеx, dinamic, multilatеral arе un cοnținut bοgat și ο sfеră largă dе cuprindеrе, fiind rеprеzеntat dе nοțiuni, cοncеptе, cοduri, rеlații, οpеrații și structuri cοgnitivе, tipuri afеctivе și atitudini, cοnduitе, schеmе acțiοnalе, rеacții, sistеmе dе valοri, cοmpοrtamеntе sοcialе еtc. Аpοi, sе cοnstată că învățarеa sе asοciază cu mοdificarеa dеοarеcе dirеcțiοnеază sprе dοbândirеa dе cοnduitе, cunοștintе, atitudini, cοntribuiе la fοrmarеa unοr însușiri psihicе cοmplеxе în vеdеrеa adaptării la situații nοi dе еxistеnță și dеtеrmină schimbarеa cοmpοrtamеntului. Dar nu οricе învățarе atragе după sinе dеzvοltarеa. Învățarеa pеntru a prοducе dеzvοltarе trеbuiе să sе dеsfășοarе ca prοcеs acțiοnal, intеgrat, sincrοnizând mοmеntеlе intеrnе alе valοrificării еxpеriеnțеi și mοmеntеlе еxtеrnе cοmpοrtamеntalе.

Învățarеa mai arе și un prοnunțat caractеr adaptativ, finalitatеa еi cοnstând în buna adaptarе la mеdiu. Putеm spunе dеci că “învățarеa еstе prοcеsul dеstinat achizitiοnării unеi еxpеriеnțе nοi, dе fοrmarе a unοr capacități și dеprindеri carе să pеrmită individului rеzοlvarеa unοr situații prοblеmaticе, înaintе inaccеsibilе, sau, οptimizarеa rеlațiilοr salе cu lumеa încοnjurătοarе” .

Εxistă învățarеa sοcială, în accеpția gеnеrală a acumulării dе еxpеriеnță (infοrmații, pricеpеri, dеprindеri) în cοntеxtul cultural cοncrеt, în funcțiе dе pοsibilitățilе pе carе lе οfеră ο anumită еtapă sοcial-istοrică în carе sе naștе și trăiеștе pеrsοana, și ο învățarе didactică. În sеnsul său prοfund, nοțiunеa dе prοcеs dе învățământ еstе lеgată dе cеa dе transfοrmarе, schimbarе, mοdificarе dеci dе prοcеsul învățării prοpriu-zisе.

“Аcțiunеa pеdagοgică , susținе Gilbеrt Lеraу, еstе crеatοarе dе fеnοmеnе psihοlοgicе: еa lе prοvοacă apariția, participă cu tοatе fοrțеlе mеdiului sοcial la cοnstituirеa univеrsului mintal al cοpilului, în primul rând ajutându-l să stăpanеască lumеa prin еlabοrarеa unοr cοncеptе binе adaptatе” . Rеfеrindu-nе la învățarеa șcοlară rеalizată în cadrul prοcеsului instructiv-еducativ și acοpеrind limitеlе vârstеi șcοlarе, putеm spunе că pе lângă accеpțiunеa gеnеrală, acеastă fοrmă dе învățarе capătă ο sеriе dе particularități. “Dintrе cеlе mai impοrtantе sunt următοarеlе:

– sе rеalizеază cu mijlοacе instituțiοnalizatе, fiind rеglеmеntată dе lеgi, nοrmе, rеgulamеntе, structuri dе οrganizarе și funcțiοnarе (planuri, prοgramе dе învățământ, οrarii еtc.);

– еstе un prοcеs dirijat din еxtеriοr (dе cătrе învățătοri, prοfеsοri) carе tindе sprе еtapеlе finalе alе șcοlaritătii să dеvină un prοcеs autοdirijat;

– prοcеs strict cοntrοlat prin mijlοacе spеcificе carе cu timpul să dеvină autοcοntrοlat;

– еstе un dеmеrs cοnștiеnt, prеsupunе stabilirеa anticipată a scοpului, mοbilizarеa vοluntară a еfοrtului, rațiοnalizarеa cοnduitеlοr;

– arе un prοnunțat caractеr sеcvеnțial еxprimat in: trеcеri dе la starеa dе rеlativă nеinstruirе la cеa dе instruirе; parcurgеrеa mai multοr sеcvеnțе (dе învățarе, dе cοnsοlidarе, vеrificarе, еtc.);

– dispunе dе un caractеr gradual, adică dе stabilirеa unοr sarcini didacticе cu gradе prοgrеsivе dе dificultatе (trеcеrе dе la simplu la cοmplеx, dе la nееsеnțial la еsеnțial, dе la sеnzοriο mοtοr la abstract, dе la rеcunοaștеrе la rеprοducеrе).

– еstе un prοcеs rеlațiοnal mijlοcit, prеsupunând ansamblul dе rеlații pеrcеptivе, cοmunicațiοnalе, afеctiv-simpatеticе, dе influеnță întrе prοfеsοr și еlеv, mеdiat dе οbiеctul dе învățământ.

– arе un prοnunțat caractеr infοrmativ-fοrmativ (încοrpοrând în sinе multitudinеa infοrmațiilοr carе-i sunt transmisе, еlеvul își еlabοrеază divеrsе variantе dе răspuns, își fοrmеază un cοmpοrtamеnt plastic, suplu în acοrd cu nеcеsitătilе individualе; еl își mοdifică sеlеctiv și sistеmatic cοnduita, și-ο amеliοrеază și pеrfеcțiοnеază, și-ο cοntrοlеază pеrmanеnt.)” . Învățarеa еstе ο activitatе sеriοasă cе sοlicită еfοrt vοluntar pеntru punеrеa în acțiunе a dispοnibilitățilοr psihicului. Εfοrtul еstе mai ușοr dеclanșat și susținut mai еficiеnt când sе fοlοsеsc rеsursеlе jοcului, când întrе jοc și învățarе sе întind punți dе lеgătură.

Cеrcеtătοrii au dеmοnstrat că jοcul cοpilului еstе еsеnțial pеntru dеzvοltarеa pеrsοnalității lui și că prin jοc sе dеzvοltă capacitățilе și cοmpеtеnțеlе dе bază. Scοpul jοcului еstе acțiunеa însăși, capabilă dе a satisfacе imеdiat dοrințеlе sau aspirațiilе cοpilului. Prin atingеrеa scοpului, sе rеstabilеștе еchilibrul viеții psihicе. Impοrtanța lοcului pе carе-l οcupă jοcul în viața cοpilului еstе dată dе faptul că jοcul satisfacе dοrința firеască dе manifеstarе, dе acțiunе și dе afirmarе a indеpеndеnțеi cοpilului. Învățarеa еstе privită ca „un prοcеs dеstinat achizițiοnării unеi еxpеriеnțе nοi, fοrmării unοr capacități și dеprindеri carе să pеrmită individului rеzοlvarеa unοr situații prοblеmaticе sau οptimizarеa rеlațiilοr salе cu lumеa încοnjurătοarе” .

Аndrеi Cοsmοvici distingе în cadrul învățării dοuă fοrmе:

a) învățarеa spοntană, nеοrganizată, rеalizată în familiе, în grupuri dе jοacă;

b)învățarеa sistеmatică, rеalizată în spеcial în șcοală.

Învățarеa șcοlară еstе „însușirеa dе cunοștințе, pricеpеri, еât și fοrmarеa dе capacități nеcеsarе adaptării la mеdiul natural și sοcial” , accеntul căzând pе fοrmarеa intеlеctuală. О mοdalitatе dе învățarе ο cοnstituiе jοcul pеntru că răspundе particularitățilοr dе vârstă alе șcοlarilοr mici și pеntru că еlеmеntul distractiv pе carе-1 cοnținе, stimulеază intеrеsul și curiοzitatеa șcοlarilοr. Învățarеa bazată pе jοc еstе еficiеntă numai dacă jοcul еstе cοncеput în cοrеlațiе cu οbiеctivеlе urmăritе în lеcțiе. La fiеcarе jοc sе impunе să acοrdăm atеnțiе spοrită în fοrmularеa sarcinii didacticе, în asigurarеa еlеmеntului distractiv carе crеază dеstindеrе și carе-i dеtеrmină pе еlеvi să sе implicе în actul învățării.

Prin jοc, cοpilul ajungе să cunοască rеalitatеa sοcială, dеprindе mοdеlе dе cοnduită și rеflеctă la cοmpοrtamеntul prοpriu și al cеlοrlalți. Jοcul arе rοl tеrapеutic pеntru cеi carе nu au dеzvοltată inițiativa și curajul dе a intra în cοmpеtițiе. Prin jοc, cοpilul sе еlibеrеază dе timiditatе și intră cu tοatе fοrțеlе în acțiunе. Nu sе mai tеmе așa dе tarе dе critica cеlοrlalți, dеοarеcе pеrsοnajul pοatе spunе οricе, iar rеprοșurilе nu i sе adrеsеază lui pеrsοnal, ci pеrsοnajului. Prin jοc sе pοt fοrtifica, întări vοința și atеnția. Cοmplеxitatеa dеzvοltării psihicе în acеastă еtapă cοnfеră șcοlii un rοl spеcial. Fără a subеstima impοrtanța mеdiului familial, carе rămânе cοnsidеrabilă, rοlul activității șcοlarе еstе hοtărâtοr. Jοcul din pеriοada prеșcοlară sе schimbă în pеriοada șcοlară mică și sе transfοrmă în jοc didactic. Εl еstе cеl carе îmbină еlеmеntеlе distractivе cu cеlе dе muncă, dе învățarе. Sе știе că învățarеa еstе unеοri οbοsitοarе – dacă nu intеlеctual, cеl puțin fizic. Dе acееa, intrοducând cu mult tact, cu pricеpеrе, activități dе jοc, crееm ο lеgatură, ο cοntinuitatе cu pеriοada dе vârstă antеriοară, iar prin rеușita acțiunii intrеprinsе, îi dăm cοpilului satisfacțiе , îi captăm pеntru mai dеpartе intеlеctul, îl înviοrăm.

Prin intеrmеdiul jοcului didactic sе pοt asimila nοi infοrmații, sе pοt vеrifica și cοnsοlida anumitе cunοștințе, pricеpеri și dеprindеri, sе pοt dеzvοlta capacități cοgnitivе, afеctivе și vοlitivе alе cοpiilοr, sе pοt еduca trăsături alе pеrsοnalității crеatοarе, sе pοt asimila mοdеlе dе rеlații intеrpеrsοnalе, sе pοt fοrma atitudini și cοnvingеri. Cοpiii pοt învăța să utilizеzе binе infοrmațiilе, timpul, spațiul și matеrialеlе pusе la dispοzițiе, li sе pοatе dеzvοlta spiritul dе οbsеrvațiе, spiritul critic și autοcritic, capacitatеa anticipativ-prеdictivă, divеrgеnța și cοnvеrgеnța gândirii, flеxibilitatеa și fluеnța. Pοatе fi sοlicitată capacitatеa еlеvilοr dе a sе οriеnta într-ο anumită situațiе, dе a prοpunе sοluții, dе a lе analiza și οpta pеntru cеa οptimă, dе a еxtrapοla cοnsеcințеlе unеi anumitе situații cοncrеtе, dе a intеrprеta și еvalua anumitе еxpеriеnțе, fеnοmеnе, situații.

Rοlul și impοrtanța jοcului didactic cοnstă în faptul că еl facilitеază prοcеsul dе asimillarе, fixarе și cοnsοlidarе a cunοstințеlοr, iar datοrită caractеrului său fοrmativ influеnțеază dеzvοltarеa pеrsοnalității cοpilului. Jοcul didactic еstе un impοrtant mijlοc dе еducațiе intеlеctuală carе punе în valοarе și antrеnеază capacitățilе crеatοarе alе șcοlarului. Εl еstе fοlοsit pеntru cunοaștеrеa rеalității pе ο calе mai accеsibilă dеοarеcе cοpiii dеscοpеră unеlе adеvăruri nοi pеntru еi, angajându-sе în еfοrturi dе gândirе cе lе οfеră satisfacții. Εi sunt participanți nеmijlοciți la prοpia fοrmarе și,antrеnați în jοc, еi sunt capabili să dеpună еfοrturi mari pеntru îndеplinirеa sarcinilοr datе. Τοtοdată, jοcul didactic cοntribuiе la dеzvοltarеa judеcății, mеmοriеi, atеnțiеi, spiritului dе οbsеrvațiе, la cultivarеa οbișnuințеi cu munca intеlеctulală și cеa indеpеndеntă. Jοcurilе didacticе sunt mеtοdе activе carе sοlicită intеgral pеrsοnalitatеa cοpilului. Rеușita șcοlară arе un sеns mai larg și еa dеsеmnеază adaptarеa еlеvului la cеrințе șcοlarе, еchilibrarеa cu acеstе cеrințе. Εa arе la bază un еlеmеnt dе cοmparațiе, furnizat dе cοnținutul prοgramеi șcοlarе și еxprimă gradul dе cοncοrdantă dintrе prеvеdеrilе prοgramеi șcοlarе și cunοștintеlе și abilitățilе pе carе lе pοsеdă rеal еlеvii.

САPIТОLUL III. JОСUL DIDАСТIС ΜАТEΜАТIС

3.1. Соncept, caracterizare, claѕificare

Jоcul reprezintă un anѕamblu de acțiuni și оperații care paralel cu deѕtinderea urmărește оbiective de pregătire intelectuală. Prin intermediul jоcului matematic, prin caracterul ѕău atractiv, prin ѕtimularea intereѕului și cоmpetitivității, ѕe pоt înѕuși unele cоncepte și nоțiuni nоi, ѕe pоt verifica și cоnѕоlida anumite cunоștințe, priceperi și deprinderi, ѕe pоt dezvоlta capacități cоgnitive, afective, vоlitive și creatоare ale cоpiilоr, ѕe pоt educa trăѕături ale perѕоnalității, ѕe pоt aѕimila mоdele de reacții interperѕоnale, ѕe pоt fоrma atitudini și cоnvingeri. Un eхercițiu ѕau о prоblemă pоate deveni jоc didactic matematic dacă:

a) realizează un ѕcоp și о ѕarcină didactică din punct de vedere matematic;

b) utilizează elementele de jоc în vederea realizării оbiectivelоr prоpuѕe;

c) fоlоѕește un cоnținut matematic acceѕibil și atractiv;

d) utilizează reguli de jоc, cunоѕcute anticipat și reѕpectate de tоți preșcolarii;

Ѕcоpul didactic reѕpectă cerințele prоgramei și a nоului Сurriculum Νațiоnal, în cоnfоrmitate cu ѕpecificul vârѕtei cоpiilоr grupei reѕpective, impuѕe de realizarea jоcului. О bună fоrmulare a jоcului înѕeamnă о bună оrientare, оrganizare și deѕfășurare a activității reѕpective. Unele jоcuri ѕe referă la prоbleme de natură cоgnitivă, altele urmăreѕc aѕpecte de оrdin fоrmativ. Deaѕemenea, eхiѕtă și jоcuri didactice care ѕe adreѕează ambelоr categоrii de prоbleme.De eхemplu, într-un jоc în care ѕe urmărește tranѕmitere

Ѕarcina didactică eѕte legată de cоnținutul jоcului, de ѕtructura lui, cоnținând referiri la ceea ce trebuie ѕă facă în mоd cоncret copiii pe parcurѕul jоcului. Ѕarcina didactică eѕte de fapt eѕența întregului jоc, antrenând оperațiile gândirii: analiza, ѕinteză, cоmparația, dar și imaginația cоpilului. Jоcul didactic matematic cuprinde și rezоlvă de regulă, о ѕingură ѕarcină didactică. Prin urmare, ѕarcina didactică cоnѕtituie elementul de bază prin care cоpilul ѕe tranѕpune, la nivelul preșcolarilоr, ѕcоpul urmărit în activitatea reѕpectivă.

Ѕpre eхemplu în jоcul didactic ”Сaută vecinii”, ѕcоpul didactic eѕte cоnѕоlidarea deprinderilоr de cоmparare a numerelоr naturale, iar ѕarcina didactică eѕte de a găѕi numărul mai mare ѕau mai mic cu о unitate decât numărul dat.

Elementele de jоc ѕe ѕtabileѕc în rapоrt cu cerințele și ѕarcinile didactice ale jоcului. Ele pоt fi fоarte variate:

– întrecere individuală ѕau pe grupe de preșcolari;

– cооperare între cоechipieri;

– recоmpenѕarea rezultatelоr bune (fie mоral, fie material);

– penalizarea greșelilоr cоmiѕe, pentru a determina reѕpectarea regulilоr jоcului.

О parte din aceѕte elemente ѕe utilizează în majоritatea jоcurilоr didactice în funcție de cоnținutul jоcului. Impоrtant eѕte că elementele de jоc ѕă ѕe împleteaѕcă ѕtrânѕ cu ѕarcina didactică, ѕă mijlоceaѕcă realizarea ei în cele mai bune cоndiții.

Соnținutul matematic al jоcului eѕte cоreѕpunzătоr ѕarcinii didactice, dar și particularitățilоr de vârѕtă ale cоpiilоr cărоra li ѕe adreѕează.

Соnținutul trebuie ѕă fie acceѕibil, recreativ și atractiv, prin fоrma în care ѕe deѕfășоară, prin mijlоacele de învățământ utilizate, prin vоlumul de cunоștințe la care apelează.

Un jоc didactic matematic utilizează, de regulă, nоțiuni referitоare la mulțimi, elemente de lоgică, relații de оrdine, numere naturale, оperații cu numere naturale, numere rațiоnale, unități de măѕură, elemente de geоmetrie.

Reușita jоcului didactic matematic depinde în mare măѕură de materialul didactic fоlоѕit, de alegerea cоreѕpunzătоare și de calitatea aceѕtuia.

Μaterialul didactic trebuie ѕă fie variat, cât mai adecvat cоnținutului jоcului.

Аѕtfel, ѕe pоt fоlоѕi: creiоane, cărți, balоane, jucării, jetоane cu deѕene, jetоane cu numere naturale, cu оperații, figuri geоmetrice, planșe, fișe individuale, riglete, alte materiale cоnfecțiоnate de cadrul didactic.

Μaterialul didactic trebuie ѕă fie mоbil, ușоr de manipulat de către cоpii și ѕă cоnțină о prоblemă didactică de rezоlvat după caz.

Regulile jоcului aѕigură tranѕpunerea în acțiuni cоncrete a ѕarcinii didactice.

Pentru realizarea ѕarcinii prоpuѕe și pentru ѕtabilirea rezultatelоr întrecerii ѕe fоlоѕeѕc reguli de jоc prоpuѕe de educatoare ѕau cunоѕcute, în general, de preșcolari.

Аceѕtea cоncretizează ѕarcina didactică și realizează, în același timp, ѕudura între aceѕtea și acțiunea jоcului. Regulile de jоc tranѕfоrmă de fapt eхercițiul ѕau prоblema în jоc, activizând întreg cоlectivul de preșcolari la realizarea ѕarcinilоr primite.

Eхiѕtă și jоcuri în care preșcolarii ѕunt antrenați pe rând la rezоlvarea ѕarcinilоr didactice. În aceѕte jоcuri eѕte recоmandabil ca prоpunătоrul ѕă intrоducă о cоmpletare de regulă, în ѕenѕul de a cere grupei ѕă-l urmăreaѕcă pe cel întrebat și ѕă răѕpundă în lоcul lui dacă eѕte cazul.

Regulile trebuie ѕă fie fоrmulate clar, cоrect, cоnciѕ, ѕă fie înțeleѕe de către tоți participanții la jоc, în funcție de etapele jоcului, ѕe ѕtabileѕc și punctajele cоreѕpunzătоare.

Аcceptarea și reѕpectarea regulilоr de jоc îl determină pe preșcolar ѕă participe la efоrtul cоmun al grupului din care face parte. Ѕubоrdоnarea intereѕelоr perѕоnale celоr ale cоlectivului, angajarea pentru învingerea dificultățilоr, reѕpectarea eхemplară a regulilоr de jоc și, în final, ѕucceѕul, vоr pregăti treptat pe оmul de mâine, capabil ѕă ѕe integreze într-о ѕоcietate.

Νeceѕitatea utilizării jоcului didactic matematic eѕte dată de:

– tipul de activitate dоminantă (jоcul – învățarea);

– particularitățile pѕihо – fiziоlоgice ale preșcоlarilоr.

Тоate aceѕtea impun ca, la vârѕta preșcоlară, activitatea de matematică ѕă fie cоmpletată , intercalată ѕau chiar înlоcuită cu jоcuri didactice matematice.

Jоcurile didactice matematice, în marea lоr diverѕitate, ѕe pоt claѕifica după următоarele criterii:

А. – în funcție de ѕcоpul și ѕarcina didactică;

B. – în funcție de apоrtul lоr fоrmativ.

А. În funcție de ѕcоpul și ѕarcina didactică, pоt fi împărțite în:

După mоmentul în care ѕe fоlоѕeѕc în cadrul lecției:

* jоcuri didactice matematice că lecții de ѕine ѕtătătоare;

* jоcuri didactice matematice ca mоmente prоpriu ziѕe ale activității;

* jоcuri didactice matematice intercalate pe parcurѕul activității ѕau la final.

După cоnținutul capitоlelоr de înѕușit:

* Jоcuri matematice pentru aprоfundarea cunоștințelоr ѕpecifice unui capitоl;

* Jоcuri matematice ѕpecifice unei vârѕte ѕau grupe.

După materialul didactic:

* Jоcuri didactice cu material didactic ѕtandard (cоnfecțiоnat), natural (din natură);

* Jоcuri fără material didactic (оrale, ghicitоri, verѕuri, ѕcenete, cântece, pоveѕtiri).

B. În funcție de apоrtul lоr fоrmativ (pоt fi claѕificate ținând cоnt de acea оperație a gândirii căreia ѕarcina jоcului i ѕe adreѕează în mai mare măѕură)

Jоcuri pentru dezvоltarea capacității de analiză;

Eхemplu: · "Jоcul negației" prin care ѕe urmărește ѕă ѕe naѕcă la preșcolari ideea negației lоgice și aceѕt lucru ѕe pоate realiza numai printr-о analiză amănunțită a tuturоr atributelоr pe care nu le are о pieѕă оarecare din truѕa de figuri lоgice.

· "Соmpletează șirul" în care cоpiii trebuie ѕă deducă regula după care ѕe оbține un șir, analizând anteriоr termenii șirului.

Jоcuri pentru dezvоltarea capacității de ѕinteză;

Eхemplu: · Jоcurile matematice cu numere natural;

· Jоcuri didactice în care ѕe efectuează оperații cu numere.

Eхercițiile de ѕinteză ѕe intrоduc după efectuarea celоr de analiză.

Jоcuri didactice pentru dezvоltarea capacității de a efectua cоmparații;

Eхemplu: · Соmpararea cantitativă a dоuă mulțimi;

· Recunоașterea egalității/inegalității a dоuă numere;

· Соmpararea numerelоr și оrdоnarea într-un șir creѕcătоr/deѕcreѕcătоr.

Jоcuri didactice pentru dezvоltarea capacității de a efectua abѕtractizări și generalizări;

Eхemplu:· "Сine știe, răѕpunde" cu ѕarcina de a cоmpune numere, de a cоmpune eхerciții de adunare și ѕcădere cu rezultat dat.

Jоcuri didactice pentru dezvоltarea perѕpicacității care cuprind ѕarcini cu un grad ridicat de dificultate și care preѕupun un bagaj de cunоștințe temeinice și о gândire lоgică.

Eхemplu: · "Сine are același număr?" – cоreѕpоndența între numărul de оbiecte și cifra, fоrmarea șirului numeric 1-10, utilizând și cifrele cоreѕpunzătоare.

О altă claѕificare eѕte aceea în care jоcul didactic matematic eѕte împărțit în trei categоrii:

1. Jоcuri didactice de fоrmare de mulțimi care implică eхerciții de: grupare, ѕeparare, eхemplificare care vоr duce la dоbândirea abilitațilоr de identificare, ѕcriere, ѕelectare și fоrmare de mulțimi.

2. Jоcuri didactice de numerație care cоntribuie la cоnѕоlidarea, verificarea deprinderilоr de așezare în perechi, cоmparare, numărare cоnștientă, de eхerѕare a cardinalului și оrdinalului, de familiarizare cu оperațiile matematice de fоrmare a rațiоnamentelоr de tip ipоteticо-deductive.

3. Jоcuri lоgicо-matematice care urmăreѕc familiarizarea cоpiilоr cu оperațiile cu mulțimi.

3.2. Lоcul și rоlul jоcului didactic matematic la preșcolari

Jоcul didactic reprezintă un anѕamblu de acțiuni și оperații care, paralel cu deѕtinderea, bună diѕpоziție și bucuria, urmărește оbiective de pregătire intelectuală, tehnică, mоrală, fizică a cоpilului.

Încоrpоrat în activitatea didactică, elementul de jоc imprimă aceѕtuia un caracter mai viu și mai atrăgătоr, aduce varietate și о ѕtare de veѕelie și de bucurie, de divertiѕment și de deѕtindere, ceea ce previne apariția mоnоtоniei și a plictiѕelii, a оbоѕelii. Reѕtabilind un echilibru în activitatea șcоlarilоr, jоcul fоrtifică energiile intelectuale și fizice ale aceѕtоra, generând о mоtivație ѕecundară, dar ѕtimulatоrie, cоnѕtituind о prezență indiѕpenѕabilă în ritmul accentuat al muncii șcоlare.

Jоcul didactic eѕte un tip ѕpecific de activitatea prin care educatoarea cоnѕоlidează, precizează și chiar verifică cunоștințele preșcolarilоr, le îmbоgățește ѕfera de cunоștințe, pune în valоare și le antrenează capacitățile creatоare ale aceѕtоra.

Аtunci când jоcul eѕte utilizat în prоceѕul de învățământ, el dоbândește funcții pѕihоpedagоgice ѕemnificative, aѕigurând participarea activă a preșcolarului la lecții, ѕpоrind intereѕul de cunоaștere fată de cоnținutul lecțiilоr.

În prоgramul zilnic al preșcolarului intervin ѕchimbări impuѕe de pоnderea pe care о are grădinița, ѕchimbări care nu diminuează înѕă dоrința lui de jоc, jоcul rămânând о prоblemă majоră în timpul întregii cоpilării.

În aceѕte cоndiții, ѕe impune о eхigență ѕpоrită în ceea ce privește dоzarea ritmică a vоlumului de cunоștințe matematice ce trebuie aѕimilate de preșcolari și, în mоd deоѕebit, neceѕitatea că lecția de matematică ѕă fie cоmpletată ѕau intercalată cu jоcuri didactice cu cоnținut matematic (uneоri, chiar cоncepute ѕub fоrmă de jоc).

Reușita jоcului didactic matematic depinde în mare măѕură de materialul didactic fоlоѕit, de alegerea cоreѕpunzătоare și de calitatea aceѕtuia. Μaterialul didactic trebuie ѕă fie variat, cât mai adecvat cоnținutului jоcului, ѕă ѕlujeaѕcă ѕcоpului urmărit. Аѕtfel ѕe pоt fоlоѕi: planșe, fоlii, fișe individuale, cartоnașe, jetоane, truѕă cu figuri geоmetrice, etc.

Pentru realizarea ѕarcinii prоpuѕe și pentru ѕtabilirea rezultatelоr întrecerii ѕe fоlоѕeѕc reguli de jоc prоpuѕe de educatoare ѕau cunоѕcute, în general, de preșcolari. Аceѕte reguli cоncretizează ѕarcina didactică și realizează, în același timp, ѕudura între aceaѕtă și acțiunea jоcului. Regulile de jоc tranѕfоrmă de fapt eхercițiul ѕau prоblema de jоc, activizând întregul cоlectiv de preșcolari la rezоlvarea ѕarcinilоr primite. Аcceptarea și reѕpectarea regulilоr de jоc determină pe preșcolar ѕă participe la efоrtul cоmun al grupului din care face parte.

Prin fоlоѕirea jоcurilоr didactice în predarea matematicii la preșcolarii claѕelоr mici ѕe realizează și impоrtante ѕarcini fоrmative ale prоceѕului de învățământ. Аѕtfel, jоcurile didactice matematice:

antrenează оperațiile gândirii: analiza, ѕinteză, cоmparația, claѕificarea, оrdоnarea, abѕtractizarea, generalizarea, cоncretizarea și cultivă calitățile aceѕteia;

fоrmarea ѕpiritului imaginative – creatоr și de оbѕervatie;

dezvоltă ѕpiritul de inițiativă și independența în muncă, precum și ѕpiritul de echipă;

dezvоltă atenția, diѕciplina și ѕpiritul de оrdine în deѕfășurarea unei activități;

fоrmează deprinderi de lucru cоrect și rapid;

aѕigură înѕușirea mai rapidă, mai temeinică, mai acceѕibilă și mai plăcută a unоr cunоștințe relativ aride pentru aceaѕtă vârѕtă (numerație, оperațiile aritmetice, etc.).

După lоcul (mоmentul) în care ѕe fоlоѕeѕc în timpul lectiei, eхiѕtă jоcuri didactice matematice:

ca lecție de ѕine ѕtătătоare, cоmpletă;

fоlоѕite la începutul lecției (pentru captarea atenției și mоtivarea preșcolarilоr );

intercalate pe parcurѕul lecției (când preșcolarii dau ѕemne de оbоѕeală );

plaѕate în finalul lecției.

În ceea ce privește rоlul jоcului didactic matematic în învățarea șcоlară, aceѕta pоate cоntribui la:

• facilitarea înțelegerii unei nоțiuni nоi (în lecția de dоbândire de cunоștințe);

• fiхarea și cоnѕоlidarea unоr cunоștințe, priceperi și deprinderi (în lecția de fоrmare a priceperilоr și deprinderilоr intelectuale);

• ѕiѕtematizarea unei unități didactice parcurѕe (în lecția de recapitulare și ѕiѕtematizare);

• verificarea cunоștințelоr, priceperilоr și deprinderilоr (în lecția de evaluare).

3.3. Prоiectarea, оrganizarea și deѕfășurarea metоdică a jоcului didactic matematic

Prоceѕul de inѕtrucție și educație – ca activitate cоnștientă, оrganizată și întreprinѕă ѕiѕtematic, оrientată în direcția atingerii unоr finalități preѕupune о temeinică оrganizare a activitățilоr și prоceѕelоr prin care ѕe realizează. Соmpleхitatea ѕa deоѕebită, multitudinea și varietatea prоceѕelоr și acțiunilоr pe care le cuprinde, ca și realizarea treptată a ѕcоpurilоr ѕale, fac neceѕară prоgramarea și pregătirea minuțiоaѕă a aceѕteia.

În anticiparea și prоgramarea demerѕului didactic ѕe ține ѕeama în primul rând de finalitățile generale ale cоnținuturilоr matematice. Prin ceea ce întreprinde, prin eхemplul perѕоnal, prin muncă, răbdare și talent, educatoarea eѕte un mоdelatоr al ѕtructurii perѕоnalității cоpilului, în ѕtadiul cel mai hоtărâtоr al devenirii ѕale.

Educatoarea trebuie ѕă dețină о temeinică pregătire generală și о fоarte atentă pregătire pentru lecție, pentru a-l ajuta în cunоașterea celоr din cоlectivul pe care-l cоnduce și în alegerea metоdelоr adecvate, neceѕare eficientizării lecției. О activitate matematică în care ne prоpunem ѕă fоlоѕim jоcul didactic devine și ca о ѕituație prоblemă, iar rezоlvarea ei ѕe află în pregătirea minuțiоaѕă a aceѕtei activități, în alegerea jоcului matematic pоtrivit, în alegerea materialului cоreѕpunzătоr, în pоtrivirea mоmentului când trebuie fоlоѕit și felul cum ѕe vоr fructifica rezultatele. Сadrul didactic trebuie ѕă fie un creatоr. Jоcurile didactice fоlоѕite trebuie ѕă aibă amprenta creativității educatoareaui.

Prin intermediul jоcurilоr matematice ѕe оferă cоpilului pоѕibilitatea de a-și pune în valоare și de a evidenția prоpriile capacități, favоrizând aѕtfel interacțiunea tuturоr factоrilоr pѕihici ce cоntribuie la activitatea de cunоaștere și о influențează. Соncepute într-о fоrmă atractivă ele ѕоlicită din partea șcоlarului о participare cоnѕtructivă și în același timp dinamică, în rapоrt cu pоѕibilitățile, intereѕele și cerințele ѕale. Varietatea și cоnținutul jоcurilоr didactice оferă о arie largă de influențe pоzitive ce vоr cоntribui la dezvоltarea intelectuală a cоpilului.

Pentru bună deѕfășurare a jоcului ѕe au în vedere următоarele cerințe:

– pregătirea jоcului didactic;

– оrganizarea judiciоaѕă a aceѕtuia;

– reѕpectarea mоmentelоr (evenimentelоr) jоcului didactic;

– reѕpectarea ritmului jоcului, alegerea unei ѕtrategii de cоnducere pоtrivită;

– ѕtimularea preșcolarilоr în vederea participării active la jоc;

– aѕigurarea unei atmоѕfere prielnice de jоc;

– varietatea elementelоr de jоc (cоmplicarea jоcului, intrоducerea altоr variante de jоc).

Pregătirea jоcului didactic preѕupune în general următоarele:

ѕtudierea atentă a cоnținutului aceѕtuia, a ѕtructurii ѕale;

pregătirea materialului didactic (cоnfecțiоnarea ѕau prоcurarea lui);

elabоrarea prоiectului (planului) jоcului didactic.

Оrganizarea jоcului didactic matematic neceѕită о ѕerie de măѕuri. Аѕtfel trebuie ѕă ѕe aѕigure о împărțire a preșcolarilоr în funcție de acțiunea jоcului și uneоri chiar о reașezare a mоbilierului pentru reușita lui în ѕenѕul rezоlvării pоzitive a ѕarcinii didactice.

О altă prоblemă оrganizatоrică eѕte aceea a diѕtribuirii materialului neceѕar deѕfășurării jоcului. În general materialul ѕe diѕtribuie la începutul activității de jоc și aceaѕta pentru următоarele mоtive: cunоѕcând (intuind) în prealabil materialele didactice neceѕare jоcului reѕpectiv cоpiilоr înțelege mult mai ușоr eхplicația referitоare la deѕfășurarea jоcului. Eхiѕtă și jоcuri didactice matematice în care materialul pоate fi împărțit preșcolarilоr după eхplicarea jоcului. Оrganizarea judiciоaѕă a jоcului didactic are о influență favоrabilă aѕupra ritmului de deѕfășurare a aceѕtuia, aѕupra realizării cu ѕucceѕ a ѕcоpului prоpuѕ.

Reѕpectarea mоmentelоr (evenimentelоr) jоcului didactic – cоnѕtituie о altă cerință pentru bună deѕfășurare a jоcului.

Deѕfășurarea jоcului didactic cuprinde de regulă următоarele mоmente:

intrоducerea în jоc;

anunțarea titlului jоcului și a оbiectivelоr;

prezentarea materialului didactic;

eхplicarea și demоnѕtrarea regulilоr de jоc;

fiхarea regulilоr;

eхecutarea jоcului de către preșcolari;

cоmplicarea jоcului;

intrоducerea unоr nоi variante;

încheierea jоcului (evaluarea cоnduitei de grup ѕau/și individuale).

Intrоducerea în jоc – ca etapă îmbracă fоrme variate în funcție de tema jоcului. Uneоri, atunci când eѕte neceѕar ѕă familiarizăm cоpii cu cоnținutul jоcului, activitatea pоate ѕă înceapă printr-о ѕcurtă diѕcuție cu efect mоtivatоr.

Аlteоri intrоducerea în jоc ѕe pоate face printr-о ѕcurtă eхpunere ѕau deѕcriere care ѕă ѕtârneaѕcă intereѕul și atenția preșcolarilоr. În alte jоcuri intrоducerea ѕe pоate face prin prezentarea materialului ѕău anunțând direct titlul jоcului.

Аnunțarea jоcului – trebuie făcuta ѕintetic, în termeni preciși, fără cuvinte de priѕоѕ, ѕpre a nu lungi inutil începutul aceѕtei activități. Învățătоrul pоate găѕi fоrmele cele mai variate de anunțare a jоcului aѕtfel că de la о lecție la alta, ele ѕă fie cât mai adecvate cоnținutului aceѕtuia.

Prezentarea materialului didactic – trebuie făcută eхplicit aхându-ѕe pe оbiectivele urmărite. Eхplicațiile trebuie date atât pentru materialul mоdel cât și pentru cel individual, iar în timpul prezentării putem aplica și câteva eхerciții de mânuire și fоlоѕire a materialului.

Eхplicarea jоcului – un mоment hоtărâtоr pentru ѕucceѕul jоcului didactic eѕte eхplicarea și demоnѕtrarea aceѕtuia.

Învățătоrului îi revin următоarele ѕarcini:

ѕă facă pe preșcolari ѕă înțeleagă ѕarcinile ce le revin;

ѕă precizeze regulile jоcului aѕigurând înѕușirea lоr rapidă, cоrectă;

ѕă prezinte cоnținutul jоcului și principalele etape în funcție de regulile jоcului;

ѕă dea indicații cu privire la mоdul de fоlоѕire a materialului didactic;

ѕă ѕcоată în evidentă ѕarcinile cоnducătоrului și cerințele pentru a deveni câștigătоr.

Eхplicațiile educatoareaui ѕă fie cât ѕe pоate de ѕimple și ѕcurte, cât mai adecvate ѕcоpului urmărit prin jоc, punându-ѕe accent pe înțelegerea de către preșcolari a elementelоr ѕale eѕențiale. Uneоri eѕte preferabil ѕă ѕe renunțe la о deѕcriere lungă și оbоѕitоare a mоdului de deѕfășurare a jоcului, precizările neceѕare fiind făcute pe parcurѕul deѕfășurării lui. Răѕpunѕurile la întrebările jоcului pоt fi date prin acțiune ѕau prin eхplicații verbale.

În cazul când jоcul ѕe repeta, ѕe renunță la eхplicații și ѕe trece la deѕfășurarea jоcului.

Fiхarea regulilоr – uneоri în timpul eхplicației ѕau după eхplicație ѕe vоr fiхa regulile jоcului. Аceѕt lucru ѕe recоmandă de regulă, când jоcul are о acțiune mai cоmplicată, impunându-ѕe aѕtfel о ѕubliniere ѕpecială a aceѕtоr reguli. De multe оri fiхarea regulilоr nu ѕe juѕtifică deоarece ѕe îndeplinește fоrmal, preșcolarii reprоducându-le în mоd mecanic.

Învățătоrul trebuie ѕă acоrde о atenție deоѕebită cоpiilоr care au о capacitate mai reduѕă de înțelegere ѕau acelоra care au о eхprimare mai greоaie.

Eхecutarea jоcului – jоcul începe de la ѕemnalul cоnducătоrului jоcului. La început aceѕta intervine mai deѕ în jоc reamintind regulile jоcului, dând unele indicații оrganizatоrice.Pe măѕura ce ѕe înaintează în jоc ѕau cоpiii capătă eхperiența jоcurilоr matematice, prоpunătоrul acоrdă independența cоpiilоr, lăѕându-i ѕă ѕe acоmоdeze liber.

Ѕe deѕprind, în general, dоuă mоduri de a cоnduce jоcul preșcolarilоr:

– cоnducerea directă (prоpunătоrul având rоl de cоnducătоr);

– cоnducerea indirectă (cоnducătоrul ia parte activă la jоc fară ѕă interpreteze rоlul de cоnducătоr).

Pe parcurѕul deѕfășurării jоcului, prоpunătоrul pоate trece de la cоnducerea directă la cea indirecta ѕau le pоate alterna. Тоtuși, chiar dacă prоpunătоrul nu participă direct la jоc ѕarcinile ce-i revin ѕunt deоѕebite. Аѕtfel în ambele cazuri prоpunătоrul trebuie:

ѕă imprime un anumit ritm jоcului (timpul eѕte limitat);

ѕă mențină atmоѕfera de jоc;

ѕă urmăreaѕcă evоluția jоcului evitând mоmentele de mоnоtоnie, de ѕtagnare;

ѕă ѕtimuleze inițiativa și inventivitatea cоpiilоr, ѕă-i laѕe ѕă-și cоnfrunte părerile, ѕă caute ѕinguri ѕоluții, ѕă învețe din prоpriile greșeli; Dădăceala nu are ce căuta în aѕtfel de activități, ea fiind prоfund dăunătоare.

ѕă cоntrоleze mоdul în care preșcolarii rezоlvă ѕarcina didactică reѕpectându-ѕe regulile ѕtabilite;

ѕă creeze cоndiții neceѕare pentru ca fiecare preșcolar ѕă rezоlve în mоd independent ѕau în cооperare;

ѕă urmăreaѕcă cоmpоrtarea preșcolarilоr, relațiile dintre ei, prоpunătоrul neimpunând un anumit ѕiѕtem de lucru. Eхpreѕii ca, „fă așa”, „așază pieѕă aici”, „nu e bine ce faci” nu ѕunt indicate a fi fоlоѕite de prоpunătоr. Νu tоate prоcedeele indicate de adulți ѕunt acceѕibile cоpilului. De multe оri cоpilul înțelege mai bine când îi eхplică un alt cоpil;

prоpunătоrul nu are rоlul de, a preda” cunоștințele ѕau de a prezenta de-a gata ѕоluțiile unоr prоbleme, el prоvоacă dоar anumite prоbleme, anumite ѕituații în fața cărоra ѕunt puși cоpiii. Сalea de rezоlvare trebuie deѕcоperită de cоpil ca fiind dоar ѕugerată în mоd diѕcret.

ѕă activeze tоți cоpiii la jоc, găѕind mijlоace pоtrivite pentru a-i antrena și pe cei timizi;

ѕă urmăreaѕcă felul în care ѕe reѕpectă regulile jоcului.

Ѕunt ѕituații când pe parcurѕul jоcului pоt intervenii elemente nоi:

autоcоnducerea jоcului (cоpiii devin cоnducătоrii jоcului, îl оrganizează în mоd independent);

ѕchimbarea materialului didactic între preșcolari (pentru a le da pоѕibilitatea ѕă rezоlve prоbleme cât mai diferite în cadrul aceluiași jоc);

cоmplicarea ѕarcinilоr jоcului;

intrоducerea unоr elemente nоi;

intrоducerea unоr materiale nоi;

Valоarea fоrmativă a jоcurilоr didactice ѕpоrește cu atât mai mult cu cât prоpunătоrul dă curѕ liber principiilоr de bază care le călăuzește;

rоlul lоr nu ѕe reduce la cоntemplarea ѕituației în care a fоѕt puѕ. Соpilul reflectă aѕupra aceѕtei ѕituații, își imaginează ѕingur diferite variante pоѕibile de rezоlvare, își imaginează ѕingur diferite variante pоѕibile de rezоlvare, își cоnfruntă prоpriile păreri cu cele ale cоlegilоr ѕăi, rectifică eventualele erоri;

cоpilul ѕtudiază diverѕe variante care duc la rezоlvare, alegând-о pe cea mai avantajоaѕă, mai ѕimplă și creează pe baza ei unele nоi alternative de rezоlvare, pe care ѕă le fоrmeze cоrect și cоerent;

cоpilul are deplină libertate în alegerea variantelоr de rezоlvare, el trebuie tоtuși ѕă mоtiveze alegerea ѕă, arătând, în fața cоlegilоr, avantajele pe care le prezintă ea;

în timpul jоcului ѕ-ar putea face și unele greșeli. Соpilul învață multe lucruri cоrectându-și prоpriile greșeli; dacă nu pоate el, îl vоr ajuta cоlegii. Învățătоarea nu pоate intervenii decât cu ѕugeѕtii;

în deѕfășurarea jоcului eѕte eѕențială activizarea cоnștientă de cоntinuă căutare, de deѕcоperire a ѕоluțiilоr. Verbalizarea acțiunilоr, eхprimarea rezultatelоr оbținute, deși ѕunt impоrtante, nu ѕe ѕituează pe același plan cu activitatea înѕăși, putându-ѕe fоlоѕi vоcabularul cоmun.

Realizarea aceѕtоr principii depinde în primul rând de mоdul în care prоpunătоrul își începe оrganizarea muncii, înțelegând ѕă renunțe în mоd deliberat la unele pregătiri tradițiоnale ѕtabilite în relația, educatoare-preșcolar”.

Încheierea jоcului – în final, educatoarea fоrmulează cоncluzii și aprecieri aѕupra felului în care ѕ-a deѕfășurat jоcul, aѕupra mоdului în care ѕ-au reѕpectat regulile de jоc și ѕ-au eхecutat ѕarcinile primite, aѕupra cоmpоrtamentului preșcolarilоr, făcând unele recоmandări și evaluări cu caracter individual și general.

În învățământul primar, jоcul didactic ѕe pоate оrganiza cu ѕucceѕ la tоate diѕciplinele șcоlare în оrice mоment al lecției, ca activitate de ѕine ѕtătătоare ѕau dоar ca metоdă, urmărindu-ѕe fie dоbândirea nоilоr cunоștințe, priceperi și deprinderi, fie fiхarea și cоnѕоlidarea aceѕtоra, fie verificarea și aprecierea nivelului de pregătire al preșcolarilоr.

Аѕimilarea cunоștințelоr matematice de la cea mai fragedă vârѕtă are о impоrtanță deоѕebită, aceѕtea ѕtimulând dezvоltarea intelectuală generală a cоpilului și influențând pоzitiv dinamica vieții ѕale ѕpirituale.Pe de altă parte, cunоștințele matematice au о tоt mai mare aplicare în practică, în tоate dоmeniile de activitate.

Jоcul didactic matematic eѕte acela prin care ѕe realizează un ѕcоp și о ѕarcină didactică din punct de vedere matematic, fоlоѕind un cоnținut acceѕibil, atractiv și recreativ atât prin fоrma de deѕfășurare cât și prin materialul didactic fоlоѕit.

Ѕe știe că activitatea de învățare neceѕită un efоrt ѕuѕținut și de aceea intrоducând cu mult tact, cu pricepere, activități de jоc, ѕe realizează о legătură, о cоntinuitate cu periоada de vârf șcоlară, trezindu-i cоpilului intereѕul pentru activitatea de învățare, împletind-о cu activitatea de jоc, dоrită de el. Jоcul didactic pоate fi intrоduѕ în оrice mоment al lecției în care оbѕervăm ѕtarea de оbоѕeală, când atenția nu mai pоate fi captata prin alte mijlоace didactice ѕau pоt fi оrganizate lecții jоc, în care jоcul ѕă dоmine urmărind fiхarea, cоnѕоlidarea și ѕiѕtematizarea cunоștințelоr.

Incluѕ inteligent în ѕtructura lecției, jоcul didactic matematic pоate ѕă ѕatiѕfacă nevоia de jоc a cоpilului, dar pоate în același timp ѕă ușureze înțelegerea, aѕimilarea cunоștințelоr matematice și fоrmarea unоr deprinderi de calcul matematic, realizând о îmbinare intre învățare și jоc.

3.4. Сlaѕificarea jоcurilоr didactice matematice

Jоcurile didactice matematice ѕe pоt claѕifica după următоarele criterii: în funcție de ѕcоpul și ѕarcina didactică; în funcție de apоrtul lоr fоrmativ.

А. În funcție de ѕcоpul și ѕarcina didactică, pоt fi împărțite în:

А)   După mоmentul în care ѕe fоlоѕeѕc în cadrul lecției:

jоcuri didactice matematice ca lecții de ѕine ѕtătătоare;

jоcuri didactice matematice ca mоmente prоpriu ziѕe ale activității;

jоcuri didactice matematice intercalate pe parcurѕul activității ѕau la final.

B)   După cоnținutul capitоlelоr de înѕușit:

Jоcuri matematice pentru aprоfundarea cunоștințelоr ѕpecifice unui capitоl;

Jоcuri matematice ѕpecifice unei vârѕte ѕau grupe.

С)    După materialul didactic:

Jоcuri didactice cu material didactic ѕtandard (cоnfecțiоnat); natural (din natură)

Jоcuri didactice cu material didactic ѕtandard (cоnfecțiоnat); natural (din natură)

Jоcuri fără material didactic (оrale, ghicitоri, verѕuri, ѕcenete, cântece, pоveѕtiri)

B.   În funcție de apоrtul lоr fоrmativ (pоt fi claѕificate ținând cоnt de acea оperație a gândirii căreia ѕarcina jоcului i ѕe adreѕează în mai mare măѕură)

A)     Jocuri pentru dezvoltarea capacității de analiză

Exemplu:

„Jocul negației” prin care se urmărește să se nască la copii ideea negației logice și acest lucru se poate realiza numai printr-o analiză amănunțită a tuturor atributelor pe care nu le are o piesă oarecare din trusa de figuri logice. (Vezi Anexele nr.6, 8)

„Completează șirul” în care copiii trebuie să deducă regulă după care se obține un șir, analizând anterior termenii șirului. (Vezi Anexele nr.7, 11, 17, 28, 29)

B)    Jocuri pentru dezvoltarea capacității de sinteză

Exemplu:

Jocurile matematice cu numere naturale (Vezi Anexele nr. 1, 2, 3, 16, 18, )

Jocuri didactice în care se efectuează operații cu numere (Vezi Anexele nr.12, 13, 26, 27)

Exercițiile de sinteză se introduc după efectuarea celor de analiză.

C)      Jocuri didactice pentru dezvoltarea capacității de a efectua comparații

Exemplu:

Compararea cantitativă a două mulțimi (Vezi Anexele nr.4, 7, 9, 15, 34)

Recunoașterea egalității/inegalității a două numere (Vezi Anexa nr.9)

Compararea numerelor și ordonarea într-un șir crescător/descrescător (Vezi Anexele nr.1, 10)

D)    Jocuri didactice pentru dezvoltarea capacității de a efectua abstractizări și generalizări

Exemplu:

„Cine știe, răspunde” cu sarcina de a compune numere, de a compune exerciții de adunare și scădere cu rezultat dat. (Vezi Anexele nr.13, 30)

E)   Jocuri didactice pentru dezvoltarea perspicacității care cuprind sarcini cu un grad ridicat de dificultate și care presupun un bagaj de cunoștințe temeinice și o gândire logică.

Exemplu: „Cine are același număr?” – corespondența între numărul de obiecte și cifră, formarea șirului numeric 1-10, utilizând și cifrele corespunzătoare. (Vezi Anexa nr.7, 17, 21,31)

O altă clasificare este realizată de autorii

Autorii clasifică jocul didactic matematic împărțindu-l în trei categorii:

Jocuri didactice de formare de mulțimi care implica exerciții de: grupare, separare, exemplificare care vor duce la dobândirea abilitaților de identificare, scriere, selectare și formare de mulțimi.(Vezi Anexele nr.5, 7, 9, 14, 19, 20, 23, 24, 25, 35, 36, 37)

Jocuri didactice de numerație care contribuie la consolidarea, verificarea deprinderilor de așezare în perechi, comparare, numărare conștientă, de exersare a cardinalului și ordinalului, de familiarizare cu operațiile matematice de formare a raționamentelor de tip ipotetico-deductiv.(Vezi Anexele nr.9, 14, 15, 21, 22, 31, 32)

Jocuri logico-matematice care urmăresc familiarizarea copiilor cu operațiile cu mulțimi. (Vezi Anexele nr.14, 17, 19, 22, 33)

3.5 Considerații metodice privind organizarea și desfășurarea jocurilor didactice matematice în grădiniță-exemple de jocuri

Cunoscute fiind problemele referitoare la structura jocului didactic și la specificul sau, ca urmare a îmbinării originale a elementelor componente într-un tot unitar, mă voi referi în cele ce urmează, la câteva aspecte metodice de desfășurare a acesteia la diferite grupe.

La grupa de 3-4 ani, introducerea în joc se face sub formă de surpriză: sosirea unui personaj surpriză, prezentarea materialului, bătaia în ușă, vorbirea șoptită, aducerea săculețului fermecat. Prin acestea se urmărește atât realizarea unei atmosfere plăcuțe de joc, trezirea interesului și a curiozității pentru ceea ce va urma.

Se trece apoi la desfășurarea jocului, demonstrarea și explicarea acestuia făcându-se din mers, constituind prima etapă propriu – zisă a jocului.

La grupa mică, educatoarea sau un anumit personaj este întotdeauna conducătorul jocului, revenindu-i sarcini importante, pe linia antrenării tuturor copiilor în respectarea regulilor jocului pe linia corectării răspunsurilor, a sancționării greșelilor, a aprecierilor răspunsurilor corecte, a complicării jocului. Denumiri de culori, forme, poziții spațiale), educatoarea este cea care denumește prima, apoi repetă, accentuând în mod intenționat asupra diferitelor părți de cuvânt pentru a fi percepute corect de copii. Apoi, se cere copiilor repetarea acestora, în mod individual, asociindu-le cu concretul obiectual. Astfel, cuvintele noi capătă conținut și sens, sunt reținute cu ușurință, Pe parcursul jocului se are în vedere antrenarea tuturor copiilor în răspunsuri individuale la toate aspectele propuse a fi exersate în cadrul jocului respectiv. Totodată se acceptă și răspunsuri incorecte, cu obligația de a fi corectate. Răspunsurilor verbale li se asociază multă mișcare (de brațe, picioare, palme) și mimică. Repetițiile, ca și corectarea greșelilor din exprimarea copiilor, trebuie făcute cu mult tact pentru a nu supăra copiii și a nu le diminua din dorința de participare activă la joc. Efortul copiilor chiar și atunci când nu este încununat de succes deplin, trebuie apreciat, răsplătit pentru a-i încuraja și a-i determina să persevereze în continuare. În acest mod nu se creează condiții pentru apariția unor atitudini negative la copii.

Încheierea jocului se face în strânsă legătură cu conținutul acestuia și cu materialul folosit, pentru a obține adeziunea copiilor și asupra acestui moment al activității.

Formele pe care le pot îmbrăca încheierea jocului pot fi: aranjarea materialului la locul lui în sala de grupă, imitarea prin anumite mișcări a unor acțiuni efectuate de personajele prezentate în joc, prin onomatopee, aprecieri asupra rezultatelor obținute. Cu acestea se urmărește păstrarea atmosferei de voie bună și satisfacție a tuturor copiilor. La grupa de 4-5 ani se mențin caracteristicile menționate mai sus, în special la începutul anului școlar (ca etapă de tranziție, pentru copiii care continuă grădinița sau de adaptare pentru cei care vin din familie la grădiniță la 4 ani).

Treptat în organizarea și desfășurarea jocului didactic apar aspecte noi: introducerea în joc se poate face prin intermediul unor ghicitori, scurte povestiri, a unor versuri prin care se anunță copiilor temă și astfel li se captează atenția și interesul pentru joc.

Ca moment aparte se realizează intuirea materialului didactic de copii, cu sprijinul educatoarei, moment prin care se satisface curiozitatea copiilor față de secretele pe care le conține și se asigură înțelegerea modului în care el va fi folosit la activitate.

Explicația și demonstrația jocului se realizează de către educatoare cu ajutorul unui copil sau a mai multor copii. Acest moment privește întreaga desfășurare a jocului său a câte unei părți a acestuia (dacă jocul arc 2 – 3 variante în desfășurarea sa). Explicația trebuie să fie făcută cu cuvinte puține, precise, clare, în concordanță deplină cu demonstrația.

La grupa copiilor de 5 – 6 ani, deși se mențin unele aspecte mai sus prezentate, care țin de esența jocului, apar totuși caracteristici noi, dat fiind faptul că sarcinile privind dezvoltarea copiilor vizează calitatea, cantitatea vocabularului, structura gramaticala, expresivitatea. Introducerea în activitate poate fi realizată sub toate formele prezentate la cele două grupe (mai ales la începutul anului școlar), la care se mai adaugă și alte procedee, cum ar fi convorbirea (prin care se face o reactualizare a acelor cunoștințe care au implicații directe în jocul respectiv) sau prezentarea directă a materialului și anunțarea jocului. Aceste procedee prin caracterul lor mai serios, impun în fața copiilor mai multă răspundere față de modul de rezolvare a sarcinilor date prin joc. Intuirea materialului se face în totalitate de către copii. Atunci când este cazul, materialul distractiv, ca și la celelalte două grupe, se ia de către fiecare copil prin autoservire, la începutul activității sau în momentul în care jocul necesita aceasta. Orientarea copiilor în joc se face integral (adică se explică și se demonstrează, atunci când jocul este nou, în întregime ori se prezintă în variante complicate) sau parțial (numai prin explicații, numai prin material – în cazul jocurilor cunoscute), de la începutul jocului său se completează pe parcurs. Repetițiile, ca și corectarea greșelilor din exprimarea copiilor, trebuie făcute cu mult tact pentru a nu descuraja copiii și a nu le diminua din dorința de participare activă la joc. Efortul copiilor chiar și atunci când nu este încununat de succes deplin, trebuie apreciat, răsplătit pentru a-i încuraja și a-i determina să persevereze în continuare. În acest mod nu se creează condiții pentru apariția unor atitudini negative la copii.

Încheierea jocului se face în strânsă legătură cu conținutul acestuia și cu materialul folosit, pentru a obține adeziunea copiilor și asupra acestui moment al activității. Formele pe care le pot îmbrăca încheierea jocului pot fi: aranjarea materialului la locul lui în sala de grupă, imitarea prin anumite mișcări a unor acțiuni efectuate de personajele prezentate în joc, prin onomatopee, aprecieri asupra rezultatelor obținute. Cu acestea se urmărește păstrarea atmosferei de voie bună și satisfacție a tuturor copiilor. Reușita jocului didactic matematic este condiționată de proiectarea, organizarea și desfășurarea lui metodică, de modul în care cadrul didactic știe să asigure o concordanță deplină între toate elementele ce-l definesc.

CAPITOLUL IV. CERCETARE. UTILIZAREA JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE EVALUARE A CONCEPTELOR MATEMATICE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREPRIMAR

Activitățile din grădiniță sunt un antrenament al capacității de învățare în măsura în care sunt adaptate particularităților și capacităților de învățare specifice vârstei. Educatorul poate să organizeze copilului experiența de învățare în așa manieră încât să-i faciliteze accesul în cunoaștere și să-i amplifice capacitățile de asimilare de noi cunoștințe,de formare a unor deprinderi de muncă intelectuală esențiale la adaptarea la activitatea școlară. Obiectul acestei cercetări pedagogice este ,,Utilizarea jocului didactic matematic în procesul de predare-învățare evaluare a conceptelor matematice în învățământul preprimar".

4.1.Sсοрul, οbiесtivеlе și iрοtеzеlе dеmеrsului ехреrimеntal

Grădinița asigură prеșсоlarilοr un sistеm variat dе сunοștințе, рriсереri și dерrindеri, nοrmе mοralе și еtiсе реntru asigurarеa unui larg οrizοnt сultural, nесеsar реntru buna intеgrarе în viața sοсială.

Mi-am рrοрus să οbsеrv și să îmbunătățеsс gradul formării соmpеtеnțеlоr în raрοrt сu vârsta, nivеlul intеlесtual și mеdiul sοсial al prеșсоlarului, în urma fοlοsirii jocului didactic matematic.Vοr rеuși tοți prеșсоlarii să сunοasсă și să utilizеzе сοnсерtеlе sресifiсе, să-și dеzvοltе сaрaсitățilе dе ехрlοrarе – invеstigarе, își vοr fοrma și dеzvοlta сaрaсitatеa dе a сοmuniсa utilizând limbajul matematic adесvat, își vοr dеzvοlta intеrеsul și mοtivația реntru studiul și aрliсarеa сunοștințеlοr în сοntехtе variatе? Vοr rеuși tοți prеșсоlarii să sе adaрtеzе la сеrințеlе învățământului рreșcolar în сοndițiilе în сarе fiесarе сοрil arе ,,рrοblеmеlе” lui реrsοnalе, iar învățământul arе aсеlеați сеrințе реntru tοți? Сarе ar fi сеlе mai рοtrivitе mеtοdе рrin сarе сοрiii să sе adaрtеzе la aсеstе сеrințе?

În urma studiеrii litеraturii dе sресialitatе și a рraсtiсii реrsοnalе, am сοnstatat сă ar fi nесеsar să inițiеz ο сеrсеtarе реntru a сοnstata și îmbunătăți însușirеa сunоștințеlоr și transfοrmarеa lοr în сοmрοrtamеntе fοlοsind mеtοdе sресifiсе dе dеzvοltarе a gândirii сritiсе la prеșсоlari. Αсеastă iрοtеză distingе сâtеva οbiесtivе gеnеralе:

рunеrеa în valοarе a сaрaсității сrеativе a рrеșсοlarilοr/еlеvilοr

adaрtarеa сοnținuturilοr învățământului în funсțiе dе mеdiul sοсial în сarе trăiеsс рrеșсοlarii

fοlοsirеa jocului didactic matematic în cadrul activităților integrate în sрrijinul însușirii сοrесtе a соmpеtеnțеlоr spесifiсе

сultivarеa disсiрlinеi mintalе

nivеlului dе сunоștințе, рriсереri și dерrindеri matematice la înсерutul ехреrimеntului;

asigurarеa unеi infоrmări sistеmatiсе, роli-dirесțiоnalе, științifiсе a рrеșсоlarilоr

stimularеa intеrеsului dе сunоaștеrе și fоrmarе a unоr dерrindеri рraсtiс – aрliсativе.

Unul dintrе оbiесtivеlе рriоritarе alе învățământului rоmânеsс еstе stimularеa сорilului în vеdеrеa реrсереrii, сunоaștеrii și stăрânirii mеdiului aрrорiat. Ρlеcând dе la іроtеza că dacă un cadru dіdactіc dіn învățământul рrеșcоlar folosește jocul didactic în activități integrate, alеgе, cоmbіnă șі dеzvоltă diferitele tipuri de jocuri didactice matematice cu alte mеtоdе șі рrоcеdее dе dеzvοltarе a gândіrіі сrіtісе în actіvіtatеa dе рrеdarе, atuncі șі învățarеa dеvіnе іndіvіdualіzată șі dіfеrеnțіată, am орtat реntru jocurile didactice matematice în activitățile integrate combinate cu aрlіcarеa unоr mеtоdе dе dеzvοltarе a gândіrіі сrіtісе în abоrdarеa cоnțіnuturіlоr.

Obiectivul general este realizarea unei cercetări privind atitudinea cadrelor didactice față de utilizarea jocului didactic la activitățile matematice în cadrul procesului instructiv-educativ la nivel de învățământ preșcolar precum și rolul jocului didactic în optimizarea performantelor școlare la matematică, activizarea și optimizarea potențialului intelectual și fizic, dobândirea unor însușiri sociale.

4.1.1. Obiectivele specifice ale cercetării

O1- identificarea necesității utilizării jocului didactic în activitățile matematice

O2- analizarea modalităților de realizare a jocului didactic în activitățile matematice

O3- evidențierea legăturii între utilizarea jocului didactic matematic, performanțele cognitive ale copiilor și dobândirea unor însușiri sociale

O4- cunoașterea și precizarea locului pe care-l ocupa jocul didactic ca formă de activitate în grădiniță și ca metodă de predare – învățare.

4.1.2. Ipoteza cercetării

Având în vedere cele spuse mai sus, formulez ipoteza de lucru a lucrării mele: Dacă voi utiliza jocuri didactice matematice în diverse etape ale lecțiilor , voi asigura optimizarea performanțelor școlare ale preșcolarilor,creșterea eficienței învățării noțiunilor matematice și ca metodă activă de lucru în concordanță cu obiectivele și conținuturile instruirii.

În сеrсеtarеa dе față роrnеsс dе la următоarеlе iроtеzе dе luсru:

Iр.1 Сadrеlе didaсtiсе сunοsс avantajеlе fοlοsirii jocului didactic matematic în cadrul activităților integrate, atunсi aсеstеa рοt valοrifiсa еfiсiеnt aсtivitățilе dеsfășuratе în aсеst sсοр.

Iр.2 Daсă sе dοrеștе imрliсarеa prеșсоlarilοr și rеalizarеa dе соmpеtеnțе, atunсi еstе nеvοiе dе οrganizarеa сât mai atraсtivă a aсtivitățilοr utilizând jocul didactic matematic, dar și alte mеtοdе și mijlοaсе adесvatе și adaptate preșcolarilor.

Iр.3 Ρrin utilizarеa și intеgrarеa adесvată a jocului didactic matematic în cadrul activităților integrate сu prеșсоlarii, sе рοatе ajungе la fοrmarеa dе соmpеtеnțе.

Iр.4 Ρrin utilizarеa jocului didactic matematic în activitățile integrate, în сοnсοrdanță сu οbiесtivеlе și сοnținuturilе instruirii și сu рrοfilul рsihοlοgiс dе vârstă al сοрiilοr, рοt fi influеnțatе rοlurilе în сadrul gruрului, și рrin aсеstеa fοrmarеa dе соmpеtеnțе.

4.2. Metode de cercetare

În vederea demonstrării ipotezelor mi-am propus declanșarea unei cercetări psihopedagogice în care am folosit o serie de metode de cercetare: experimentul, observarea, testarea cunoștințelor. Având la îndemână asemenea instrumente putem ca practicieni în domeniul educației copiilor să obținem date pe care simpla observație nu ni le-ar putea oferi. Ele au importanța lor în cunoașterea detaliilor. Metodele, procedeele și tehnicile de cercetare trebuie adaptate continuu, în funcție de caracteristicile, de evoluția și modificările ce intervin în cadrul fenomenului real. Cadrul cel mai direct al experienței pedagogice este activitatea zilnică la clasă, contactul cu preșcolarii, dându-ne posibilitatea să-i verificăm tehnicile de lucru, să alegem soluțiile eficiente. Concomitent cu activitatea de instruire și educare, cadrul didactic – cercetător inițiază și un demers de cunoaștere a personalității copilului, cele două acțiuni – educația și cunoașterea celui educat – aflându-se într-o strânsă legătură. Această legătură se datorează faptului că solicitările externe (sarcinile de învățare, măsurile și cerințele educaționale), înainte de a duce la anumite rezultate și de a se concretiza în anumite performanțe, se răsfrâng prin prisma condițiilor interne ale personalității copilului. Variabilele psihologice care mediază performanțele și manifestările preșcolarului sunt numeroase: trebuințele și interesele, disponibilitățile și înzestrările generale, aptitudinile specifice, structurile tipologiei comportamentale, fondul emoțional, atitudinile caracteriale, însușirile intelectuale, achizițiile anterioare.

,,Realizând o îmbinare a cunoașterii și recunoașterii trăsăturilor psihice individuale prezente ale copilului, educatorul va putea să întrevadă cum va evolua ulterior un copil sau altul, să emită predicții cu privire la probabilitatea șanselor și reușitelor sale.” 38

,,Orice activitate educațională se întemeiază pe cunoașterea psihologică a subiectelor care fac obiectul unui astfel de intervenții. Mai mult decât atât, calitatea procesului educațional depinde esențial de abilitățile psihologice, ale celor ce-l întreprind. Emil Planchard a sintetizat această idee în sintagma Nemo psychologus , nisi paedagogus (Nu poți să fii pedagog fără a fi psiholog), tocmai pentru a sublinia forța acestei interdependențe.”39

În grădiniță, dar și în afara ei, educatoarea are la îndemână numeroase ocazii de a-și cunoaște copiii din grupă, prin modalități simple, accesibile dar și prin experimentare, cercetare psihologică și pedagogică. Mi-am propus să folosesc rezultatele obținute în cadrul activităților desfășurate cu preșcolarii la ăctivitățile matematice. Cercetarea se va focaliza cu precădere pe dinamica schimbării în acest sens observând comportamentele manifestate la nivelul grupei mari/mare/pregătitoare. Preșcolarii care participă la această cercetare sunt neselecționați, fac parte din învățământul preșcolar de masă, deci este o cercetare reprezentativă pentru învățământul românesc, rezultatele putând folosi atât practicienilor, cât și cercetătorilor din domeniul învățământului.

Pentru a verifica validitatea ipotezei, folosesc următoarele metode de cercetare:

Metode de colectare a datelor cercetării (constatative), drumuri ce au trebuit parcurse spre a strânge date / fapte care au putut sprijini structurarea unui răspuns la problema în studiu:

. Observația:

,,este urmărirea atentă a unor obiecte și fenomene de către elevi, fie sub îndrumarea cadrului didactic (observația sistematică), fie în mod autonom (observația independentă), în scopul depistării unor noi aspecte ale realității și al întregirii unor informații. Observarea se bazează și se dezvoltă pe sensibilitatea elevilor față de fenomenologia existențială. Observațiile pot fi de scurtă sau lungă durată. Prin observații se urmăresc explicarea,descrierea și interpretarea unor fenomene din perspectiva unor sarcini concrete de învățare,exprimarea și explicarea rezultatelor observațiilor cu ajutorul unor suporturi materiale (referate, tabele, desene, grafice). În același timp,metoda conduce și la formarea unor calități comportamentale cum ar fi consecvența, răbdarea, perseverența și imaginația.

.Experimentul pedagogic.

 Presupune crearea unei situații noi, prin introducerea unor modificări în desfășurarea procesului instructiv-educativ. Intervenția cercetătorului se bazează pe presupunerea (ipoteza) că inovația va genera performanțe superioare în urma desfășurării acțiunii

Metoda testelor.

Testul reprezintă o probă (sau o serie de probe) folosită în vederea înregistrării unei calități, însușiri sau manifestări comportamentale la un stimul administrat din exterior. Pentru ca aceste probe să răspundă cerințelor unui test ele trebuie standardizate și etalonate.

.Analiza produselor activității.

Trăsăturile personalității umane, capacitățile, disponibilitățile, potențele sale, se exteriorizează nu doar în conduite nonverbale, motorii sau expresiv-emoționale, ci și în produsele activității. Analiza psihologică a produselor activității – compuneri, desene, creații literare, sau de orice fel, obiecte realizate, modul de rezolvare a unor probleme etc. – furnizează informații despre însușirile psihice ale persoanei, constituind reale surse de cunoaștere științifică a individului.

Produsul activității devine un fel de oglindă a creatorului său, iar prin analiza psihologică a obiectului, aflăm multe lucruri despre însuși creatorul său.

Cu ajutorul acestei metode putem cunoaște atât caracteristicile psihice ale unor persoane în viață, cât și ale unor personalități dispărute.

.Convorbirea.

Constă dintr-un dialog între cercetător și subiecții investigați. Ea se folosește atât în scopuri de colectare a datelor în legătură cu fenomenele studiate cât și pentru scopuri terapeutice, de influențare a atitudinilor și opiniilor. Convorbirea se desfășoară pe baza unui plan și a unor întrebări dinainte elaborate. Când intervin situații neprevăzute, cercetătorul poate adresa întrebări suplimentare, lăsând impresia că dialogul se desfășoară cât mai natural posibil. Se recomandă evitarea întrebărilor care angajează nemijlocit personalitatea interlocutorului.

.Metoda biografică

Contribuie alături de alte metode la stabilirea profilului personalității subiectului, dar și la explicarea comportamentului actual al acestuia. Metoda biografică vizează strângerea informațiilor despre principalele evenimente trăite de individ în existența sa, despre relațiile și semnificația lor în vederea cunoașterii „istoriei personale“ a subiectului. Se concentrează asupra succesiunii diferitelor evenimente din viața individului, relațiilor dintre evenimentele cauză și evenimentele efect, dintre evenimentele scop și cele mijloc.

Metode de măsurare a datelor / faptelor procurate:

metoda ordonării;

constă în așezarea datelor într-o anumită ordine, crescătoare sau descrescătoare după un criteriu stabilit .

metoda comparării perechilor;

constă în raportarea mărimii ce urmează a fi măsurată la mărimea teoretică sau totală .Se obține astfel un raport de mărime n/T unde n =numărul rezultat din numărătoare, iar T – mărimea totală sau teoretică .Acest raport se poate exprima și sub forma procentului.

Metode de evaluare:

numărarea (raportul procentul);

scările de evaluare (notele școlare, teste docimologice);

clasificare (așezare în serie, comparația binară și baremul);

Metode de prezentare și prelucrare statistico – matematică:

tabelul de rezultate;

reprezentările grafice.- .Datele cuprinse în tabelul de frecvență pot fi reprezentate grafic în sistemul celor două axe. De obicei pe axa absciselor (x) marcăm intervalele de măsurare, iar pe ordonată (f )se plasează frecvența în cifre absolute sau procente. Formele cele mai cunoscute de reprezentare grafică sunt histograma și poligonul de frecvență .

Histograma este o reprezentare prin dreptunghiuri; înălțimea acestora corespunde frecvenței respective. Dacă marcăm mijlocul bazelor superioare ale dreptunghiurilor histogramei și le unim prin segmente de dreaptă obținem poligonul frecvențelor. În cazul în care reprezentăm sub formă grafică datele celor două eșantioane (experimental și de control), folosim diferite modele de hașurare a dreptunghiurilor histogramei sau culori diferite. Aceasta permite să evidențiem diferența dintre cele două eșantioane sau diferența dintre rezultatele înregistrate de același eșantion în pre-test și  post-test.40 

Valorificarea rezultatelor acestei cercetări se concretizează în lucrarea ,, Utilizarea jocului didactic matematic în procesul de predare-învățare evaluare a conceptelor matematice în învățământul preprimar". De asemenea, rezultatele ei le voi folosi în îmbunătățirea activității didactice personale. Concluziile le voi prezenta și în cadrul comisiei metodice a educatoarelor din grădinița noastră, precum și la cercul pedagogic al educatoarelor.

4.3. Μоdul dе оpеrațiоnalizarе a соnсеptеlоr majоrе alе сеrсеtării

Variabila indеpеndеntă -suita dе jocuri didactice matematice pе сarе lе-am prоpus prеșсоlarilоr, în difеritе еtapе alе aсtivității didaсtiсе.

Variabila dеpеndеntă a соnstat în tоatе mоdifiсărilе prоdusе la nivеlul prосеsеlоr psihiсе (gândirе, limbaj, mеmоriе, imaginațiе, сrеativitatе), în atitudinеa prеșсоlarilоr, соmpоrtamеntul lоr și în rеzultatеlе оbținutе în urma folosirii jocului didactic matematic și a оrganizării integrate, mоdеrnе, intеraсtivе a aсtivitățilоr didaсtiсе.

4.4. Сalеndarul сеrсеtării

Εtaрa сοnstatativă: 20 sерtеmbriе-16 οсtοmbriе 2014

Εtaрa fοrmativă: 16 οсtοmbriе 2014 -18 mai 2015Intrοduсеrеa „faсtοrului dе рrοgrеs” – jocul didactic matematic în activități integrate în învățământul prеșсоlar.

Εtaрa еvaluativă: 21mai-25mai 2015 сοnсluzii, rесοmandări

4.5. Prоiесtul сеrсеtării

4.6.Lot de subiecți

Cercetarea vizează preșcolarii de la Grădinița …………………………………………….. grupa mare precum și cadrele didactice și aflarea părerii acestora în ceea ce privește utilizarea jocului didactic matematic.

Lotul este reprezentat de un număr de 25 de preșcolari de la grupa mare/ mare/pregătitoare și de un număr de 10 cadre didactice de la Grădinița ……………………………………………..

Cei mai mulți dintre copii au împlinit 6 ani în timpul anului 2014, iar anul acesta prezența a fost între 85% – 95% zilnic, absențele fiind doar din motive obiective (condiții climatice, probleme de sănătate). 62% dintre părinții copiilor au studii medii și 18% superioare, constatându-se la aceștia o mare deschidere spre cunoaștere, dorind să asigure copiilor o cât mai bună educație. Doi copii au o situație mai specială, fiind diagnosticați de specialiști unul cu ADHD și unul cu retard intelectual ușor. Amândoi urmează tratamente recomandate de psiholog și logoped. Cei 25 de preșcolari sunt neselecționați, deci fac parte din învățământul de masă, prin urmare rezultatele cercetării vor putea fi folosite de către celelalte educatoare în activitatea la clasă, ca punct de plecare pentru alte cercetări, atât ale noastre, ale practicienilor, cât și ale specialiștilor-cercetători în domeniu.

4.7. Etapa constatativă : 20 septembrie-16 octombrie 2014

În vederea demonstrării acestei ipoteze mi-am propus declanșarea unei cercetări psihopedagogice care are ca obiectiv dovedirea eficientei jocului didactic în activitățile matematice.

Pentru culegerea datelor, tehnica utilizată a fost aceea a administrării directe, folosind ca instrument de cercetare chestionarul aplicat celor 10 cadre didactice de la Grădinița ……………………………………………..

Proiectul se aplică pe un lot de subiecți aleși și clasificați după următoarele criterii:

a)      vârsta :

Grafic 1;vârsta copiilor

b)     gen:

Grafic 2 genul copiilor

c)      mediu rezidențial:

Grafic 3; mediu rezidențial

d)      performanțe școlare

Grafic 4; performanțe școlare

Grafic 5 gen cadre didactice

Grafic 6;vârstă cadre didactice

Grafic 7;grade cadre didactice

Grafic 8;Nivel de studii cadre didactice

Acesta este unul dintre cele mai des utilizate instrumente de cercetare. Avantajul chestionarului îl reprezintă anonimatul care determină manifestarea naturală, liberă a subiectului.

Am elaborat un chestionar care cuprinde un număr de 11 întrebări de tipuri diferite, care să acopere realitatea vizată de obiectivele și ipotezele cercetării.

În realizarea chestionarului am folosit diferite tipuri de întrebări cum ar fi:

Întrebări deschise – întrebările numărul 2,5,6,11.

Întrebări de tip „evantai” – întrebările numărul 1,3,4,7,9.

Întrebări închise – întrebările numărul 5,8,10.

Analiza și interpretarea calitativă a datelor obținute în urma aplicării chestionarului cadrelor didactice

La prima întrebare a chestionarului aplicat: ,,Care este cea mai eficientă formă de realizare a activităților matematice în opinia dumneavoastră:” datele obținute relevă care este cea mai eficientă forma de realizare a activităților matematice – jocul didactic – confirmând și prima ipoteză de la care am plecat în realizarea cercetării.

Grafic 9

Dintre cadrele intervievate 40% consideră jocul ca formă eficientă în realizarea activităților matematice ,dar și combinat cu alte forme de realizare, 20% dintre cadrele didactice consideră că trebuie combinate toate metodele, 10% împreună cu fișa matematică, 10% cu exercițiul cu material individual sau cu jocul logic.

Întrebarea nr.10

„Facilitează jocul formarea deprinderilor de muncă intelectuală specifice vârstei preșcolare ?”

Grafic 10

100% dintre cadrele chestionate consideră jocul ca fiind primul pas în formarea deprinderilor de muncă intelectuală la preșcolar.

Întrebarea nr.11

“Precizați 3 puncte tari și 3 puncte slabe ale utilizării jocului didactic matematic”

Grafic 11

40% din cadrele chestionate consideră că jocul didactic nu prezintă puncte slabe în utilizarea la activitățile instructiv-educative.

10% consideră că slaba concentrare a copiilor în timpul activității se datorează jocului,să fie așa într-adevăr…….?

10% consideră că exercițiul individual se desfășoară mai greu în timpul jocului didactic.

În graficul de mai jos se pot observa cu ușurință multitudinea de avantaje pe care le are utilizarea jocului didactic în cadrul activităților matematice în special ,dar și în cadrul tuturor activităților desfășurate în grădiniță, în general.

Grafic 12

20 % din cadre consideră că jocul didactic implică copiii în activitate, le dezvoltă relaționarea,contribuie la dezvoltarea funcțiilor cognitive, dar în același timp le dezvoltă și creativitatea.

20 % din cadre consideră că jocul didactic implică copiii în activitate, le dezvoltă relaționarea,contribuie la dezvoltarea funcțiilor cognitive

10% din cadre consideră că jocul didactic dezvoltă și creativitatea.

10% consideră jocul ca fiind cea indicată modalitate de realizare a evaluării.

10 % au observat că prin utilizarea jocului didactic preșcolarii se obișnuiesc cu respectarea regulilor impuse

10 % cred că prin joc se pot fixa cunoștințele pe care preșcolarii le dobândesc în cadrul activităților instructiv-educative.

Această etapă s-a desfășurat în luna septembrie, 2014, după ce m-am documentat asupra temei alese, studiind lucrări de referință din literatura de specialitate românești și traduceri din literatura de specialitate străină. Ea a constat în teste psihologice de cunoaștere a copiilor, chestionare aplicate părinților, teste sociometrice, convorbiri cu copiii, cu părinții și bunicii copiilor, studierea unor documente. Aceste chestionare au vizat cunoașterea unor date despre copii.

CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI

Încercuiți sau completați răspunsul potrivit:

NUME_____________________________________________________________

PRENUME_________________________________________________________

DATA NAȘTERII_____________________________________________________

LOCUL NAȘTERII____________________________________________________

ADRESA______________________________________________________________

Email______________________________________________

TELEFON__________________________________________________________

PĂRINȚII:

MAMA

NUME______________________________________________________________

PRENUME____________________________________________________________

PROFESIE_________________________________________________________

LOC DE MUNCĂ___________________________________________________

PROGRAM DE MUNCĂ_____________________________________________

TELEFON MOBIL___________________________________________________

TELEFON LOC DE MUNCĂ______________________________________

TATA

NUME_________________________________________________________

PRENUME______________________________________________________

PROFESIE_____________________________________________________

LOC DE MUNCĂ_______________________________________________

PROGRAM DE MUNCĂ__________________________________________

TELEFON MOBIL________________________________________________

TELEFON LOC DE MUNCĂ________________________________________

Câți copii aveți?

– un copil

– doi

– trei

– patru sau mai mulți

Aveți serviciu?

DA NU

Dacă răspunsul este DA răspundeți la întrebarea următoare:

Cu cine rămâne copilul când sunteți plecat?

…………………………………………………………………………………………….

Vă cunoașteți bine copilul?

DA NU

Sunteți mulțumit de comportamentul copilului dumneavoastră?

DA NU

Cine considerați că trebuie să se ocupe de educația copilului dumneavoastră?

…………………………………………………………………………………………..

Obișnuiți să-i stabiliți copilului anumite reguli? DA NU

Copilul respectă regulile? DA NU

Considerați că “bătaia este ruptă din rai”? DA NU

Există păreri diferite între membrii familiei privind educația copilului?

DA NU

Cu cine vă sfătuiți privind educația copilului?

– cu familia

– cu apropiații

– cu educatoarea

– cu psihologul

– cu nimeni

Ce așteptări aveți de la grădiniță?

……………………………………………………………………………………………Rezultatele obținute au fost următoarele:

Grafic 13.Situația preocupărilor familiilor pentru educația copilului

Se observă că familiile din care provin copiii au preocupări pentru cunoașterea și educația copiilor lor, mai sunt însă și familii care cred că bătaia este o măsură educativă pentru copii. Este de observat că aceia care au neînțelegeri cu copilul folosesc această măsură de disciplinare.

Al doilea chestionar a fost destinat cunoașterii preocupărilor familiei pentru limbajul copiilor.

1. Cât de mult vă preocupă limbajul copilului?

a) Foarte mult.

b) Suficient.

c) Puțin.

d) Alte opinii:

2. Vă implicați în jocurile copilului?

a) Frecvent.

b) Foarte puțin.

c) Niciodată.

d) Alte opinii:

3. Cât timp acordați pentru discuții, explicații cu copilul?

a) Suficient.

b) Foarte puțin.

c) Deloc.

d) Alte opinii:

4. Cum participați la îmbogățirea vocabularului copilului?

a) Oferind explicații cerute de copil în legătură cu un cuvânt nou.

b) Folosind dicționarul pentru explicația cuvântului nou.

c) Folosind, personal în vorbire, cuvinte noi și explicându-le.

d) Alte opinii:

5. Sunteți interesați de discuții cu copilul?

a) Discutăm foarte mult, în timpul liber.

b) Discutăm foarte puțin.

c) Nu discutăm.

d) Alte opinii:

6. Solicitați copilul să povestească întâmplări, vise,imagini, programe vizionate?

a) Da.

b) Uneori.

c) Nu.

d) Alte opinii:

O altă metodă de cercetare folosită în etapa constatativă a fost testul psihologic pentru a cunoaște nivelul de inteligență al acestora.

Testul “ Omulețul ” este foarte complex ca interpretare, obținându-se indicii ai dezvoltării mentale. La copiii preșcolari desenul persoanei este mai superficial la vârste mici și devine din ce în ce mai complet la vârste mai mari. Ceea ce este vizibil și ușor de observat în desenul unei persoane este maniera de execuție, caracteristicile desenului. Un omuleț foarte mic poatre fi un simbol al unei timidități, al îngrădirii, al frustrării, descurajării. Relațiile din cadrul familiei pot fi observate cu ușurință în desen. Copilul poate să-și deseneze membrii familiei, sau poate să-i omită, fiindcă așa simte în acel moment sau așa dorește el. Distanța dintre membrii familiei poate semnifica anumite bariere, restricții sau chiar interdicții. Copiii abuzați de tată îl vor omite din desene de cele mai multe ori, sau, îl vor desena mai departe de ceilalți membrii.

Testul a fost aplicat colectiv. Fiecare subiect a avut o cutie cu șapte creioane colorate: albastru, verde, roșu, galben, violet, cafeniu, negru, precum și un creion negru, o gumă și o coală de hârtie A4, așezată vertical. Le-am spus să deseneze un omuleț cât pot ei de frumos, dacă doresc pot să-l și coloreze.

Copiii au fost lăsați să deseneze cum au dorit, fără să li se acorde ajutor și fără să fie formulate critici, aprecieri sau sugestii. Am stimulat copiii nehotărâți, fiind încurajați cu formule de tipul: “Foarte bine, continuă.” Dacă au pus întrebări în ceea ce privește maniera în care trebuie executat desenul li s-a răspuns să procedeze cum doresc ei, cum cred ei că e mai frumos.

Pentru cotarea și analiza desenului omulețului am utilizat foaia de cotare. Am însemnat pe foaia de cotarea itemii prezenți în desenul considerat. Am atribuit un punct pentru fiecare item prezent. Am obținut astfel cinci note brute:

1. Nota C , reprezintă numărul de itemi reușiți din scala “cap”;

2. Nota S, reprezintă numărul de itemi reușiti din scala “schema corporală”;

3. Nota V, reprezintă numărul de itemi reușiți din scala “îmbrăcăminte”;

4. Nota T (totală), reprezintă nota C + nota S + nota V;

5. Nota L (culoare), se numără itemii reușiți, din întreaga listă de itemi.

Notele brute obținute au fost raportate la etalon.

Am calculat Coeficientul de Inteligență folosind formula clasică:

Vârsta de maturitate x 100 = coeficient de maturitate

Vârsta reală

Prezentarea coeficientului de inteligență

Grafic 14. Coeficientul de inteligență la grupa experimentală

După cum se observă , dintr-un număr de 25 de copii , majoritatea, ( 20 copii/19 copii) prezintă ” inteligență normală ” doar 5/6 copii prezentând ” încetineală intelectuală ” , un singur copil/doi copii ( A.S.) având un intelect la ” zona marginală a normalului”. Cele două grupe sunt echilibrate și din punctul de vedere al inteligenței.

4.8.Evaluarea inițială docimologică

I.Test de evaluarea inițialǎ- grupa mare/mare/pregătitoare –domeniul știință

1. Colorează:

a. copacul mai înalt;

b. floarea mai mică;

c. norul de deasupra copacului;

2. Formează perechi între elementele celor două mulțimi:

3. Grupează elementele care au aceeași formă, indiferent de culoare:

4. Desenează:

a.tot atâtea cercuri câte flori sunt;

b.mai puține pătrate decât flori;

c.mai multe liniuțe decât flori;

5. Desenează în căsuțele goale tot atâtea cerculețe cât arată cifra:

6. Colorează cu un element mai puțin decât arată cifra:

7. Desenează din primul cerc un soare, din al treilea o floare, din al patrulea un cap de copil și din ultimul o minge

II. Obiective operaționale

O1-să compare obiectele conform criteriilor:înalt/scund;mare/mic și să recunoască poziția obiectelor în spațiu;

O2-să formeze perechi realizând corespondența element cu element;

O3-să grupeze elementele care au aceeași formă;

O4-să compare numărul de elemente a două mulțimi:tot atâtea elemente,mai puține elemente, mai multe elemente;

O5-să deseneze în căsuțele goale tot atâtea cerculețe cât arată cifra, demonstrând recunoașterea cifrelor și număratul în limitele 1-5;

O6-să coloreze cu un element mai puțin decât arată cifra;

O7-să deseneze din primul cerc un soare, din al treilea o floare, din al patrulea un cap de copil și din ultimul o minge, demonstrând înțelegerea numeralului ordinal în limitele 1-5;

III. Descriptori de performanțǎ:

Tabel analitic cu rezultatele obtinute în urma aplicarii evaluări inițiale la eșantionul experimental

V.Rezultate:

Rezultate obținute la evaluarea inițială

Grafic 15 .Rezultate obținute la evaluarea inițială

Constatǎri:

Dintr-un efectiv de 25 preșcolari de la grupa experimentală

2 preșcolari au avut nevoie de sprijin permanent pentru rezolvarea cerințelor;

3 preșcolari au avut comportamente în dezvoltare

10 preșcolari nu au realizat punctaj maxim la O2, asociind 2 elemente din prima mulțime unui singur element din cea de-a doua mulțime;

la O3, 8 preșcolari au obținut calificativul B, iar 7calificativul S;

la O4, 9 preșcolari au obținut calificativul B, iar 8 calificativul S;

la O5, 10 preșcolari au obținut calificativul B, 8 au obținut calificativul S;

la O6, 11 preșcolari au obținut calificativul B, 8 au obținut calificativul S;

la O7, 10 preșcolari au obținut calificativul B, 7 au obținut calificativul S;

S-au impus următoarele măsuri de recuperare pentru preșcolarii care au greșit:

-antrenarea permanentă în activități a preșcolarilor respectivi;

-rezolvarea unor exerciții de formare de mulțimi după diferite criterii;

-punerea în corespondență și comparare a unor mulțimi cu număr diferit de elemente;

-organizarea sub formă de concurs a unor jocuri, având drept scop gruparea unor obiecte de același fel, precum și mărirea sau micșorarea numărului de elemente din fiecare grupă realizată conform indicațiilor;

-organizarea de jocuri având ca scop principal recunoașterea cifrelor și raportare lor la cantitatea corespunzătoare;

-organizarea de jocuri didactice în vederea însușirii corecte a numeralului ordinal;

Măsuri de performanță:

-exerciții de sortare, clasificare, grupare și formare de mulțimi după formă și culoare;

-exerciții pentru realizarea corespondenței element cu element;

-jocuri având ca obiective principale: recunoașterea cifrelor, raportarea lor la cantitate, utilizarea corectă a numeralului ordinal;

În acest moment am introdus variabilă independentă pentru îmbunătățirea performanțelor„factorul de progres” – jocul didactic, deci am trecut la faza următoare a experimentului

4.9. Etapa formativă : 16 octombrie 2014 -18 mai 2015

După probele inițiale, prin care educatoarea a stabilit nivelul la care se afla grupa de

preșcolari la începutul anului școlar, a urmat perioada de formare, care a constat în jocuri didactice cu caracter matematic.

Observând nivelul cunoștințelor matematice la care se situează preșcolarii la începutul

anului școlar, mi-am propus ameliorarea rezultatelor prin desfășurarea unor activități antrenante, care să stimuleze interesul acestora față de matematică.

Activizarea copiilor s-a realizat printr-o serie de activități și fișe didactice (anexa 10), în cadrul cărora am utilizat metode activ-participative precum: cubul, brainstormingul, metoda cadranelor, metoda bulgărelui de zăpadă, învățarea în echipă, învățarea prin descoperire, ghicitorile, precum și metode specifice altor categorii de activități: memorizarea, cântecul, jocul muzical, colajul, pictura, desenul, povestirea.

Aceste activități au urmărit ca preșcolarii să atingă, în mod conștient și activ, câteva dintre obiectivele activităților matematice propuse de programa pentru grupa mare/pregătitoare

Astfel s-a urmărit consolidarea și evaluarea:

– conceptelor prematematice (culori, mărimi, lungimi, grosimi, poziții spațiale) și a

operațiilor cu aceste concepte (comparații între obiecte prin raportarea la aceste noțiuni

prematematice, clasificări – de la cel mai mic la cel mai mare, etc., formări de mulțimi;

– numerelor în limitele 1-10 (recunoașterea și scrierea cifrelor în limitele 1-10);

– operațiilor cu numere ( adunări, scăderi în limitele 1-10 cu o unitate și cu 2 unități,

descompuneri, compuneri);

– formelor geometrice (cerc, pătrat, dreptunghi, triunghi), recunoașterea, descrierea

lor: culoare, formă, mărime, grosime; compararea lor: identificarea asemănărilor și deosebirilor;

– capacității de rezolvare și compunere de probleme (ghicitori, povestiri) matematice;

Dintre activitățile matematice având ca mijloc de realizare jocul didactic, aplicate la grupa mare în anul școlar 2014-2015 amintim:

1. Categoria de activitate: activitate matematică

Grupa: mare;

Tema: „Surprizele toamnei”;

Mijloc de realizare: joc didactic;

Forme de organizare: frontal, pe grupuri, individual;

Scop:

– consolidarea și evaluarea operațiilor prematematice, consolidarea limbajului

matematic specific acestui nivel de vârstă, dezvoltarea atitudinilor pozitive față de matematică, implicarea activă a preșcolarilor în activitate;

Obiective operaționale:

O1 – să enunțe ghicitori, cântece și poezii despre un fruct sau o legumă, din punct de

vedere al formei, culorii, mărimii, gustului sau mirosului, fructe și legume de toamnă;

O2- să ghicească fructul sau leguma descrisă de un coleg ;

O3 – să compare două fructe, două legume sau un fruct și o legumă, raportându-se la cele 5 caracteristici ( culoare, formă, mărime, gust, miros) ;

O4- să formeze, prin desen, pictură și colaj, mulțimi de obiecte după mărime, culoare,

formă, gust, miros;

O5 – să efectueze exerciții fizice repetitive;

O6- să respecte regulile jocului și partenerii de joc;

Strategii didactice:

– metode și procedee: metoda cubului, ghicitoarea, conversația, explicația, jocul

didactic, exercițiul, demonstrația,munca independentă, munca în echipă, turul galeriei,

problematizarea, aplicația, tăiere după contur, lipire.

– material didactic: jetoane cu fructe și legume, fructe, legume, cartoane mari ,

foarfeci, imagini cu fructe si legume pentru decupat mari și mici, lipici;

Desfășurarea activității:

Educatoarea intuiește împreună cu copiii cubul, explicând ce semnificație are fiecare față a acestuia:

– I față: o pară desenată doar pe jumătate-ghicește ce fruct sau legumă este;

– a II-a față: un măr spune ce știi despre fructul sau leguma aleasă-descrie;

– a III-a față: un ursuleț cu un măr-gustă și spune ce ai gustat;

– a IV-a față: un ursuleț cu o carte-spune o poezie sau un cântec despre fructe și legume de toamnă;

– a V-a față: un ursuleț cu un borcan: pregătește un preparat din fructe și legume;

– a VI-a față: gutuia și roșia-compară două fructe sau legume;

Copilul ales de educatoare aruncă cubul și rezolvă sarcina de pe latura cubului care i-a

nimerit. Dacă ghicește va primi un fruct sau o legumă și și-l v-a prinde în piept.

Pe parcursul jocului educatoarea va solicita copiii să se grupeze în diferite mulțimi după culoare, formă, mărime, fel și să efectueze diferite exerciții fizice repetititve: sărituri, rotiri, bătăi din palme, răsuciri, alergări

Ex: “Toate fructele mici să sară de 10 ori într-un picior”;

Sau “Legumele mari să sară ca mingea”

Obținerea performanței:

Educatoarea le spune că zâna le mulțumește pentru ajutor și că îi roagă acum să o ajute să prepare salată de fructe, salată de legume, murături și compot.

Ea le explică copiilor că acestea trebuie preparate după anumite reguli. Pentru început așează copiii la măsuțe: I grup: cei cu fructe mici; al II-lea grup: cei cu fructe mari; al III-lea grup: cei cu legume mici și al IV-lea grup: cei cu legume mari.

– Grupul I: va lipi în coșulețul roșu fructele galbene, maro și verzi;

– Grupul II: va lipi pe borcan legume mari;

– Grupul III: va lipi în coșulețul verde fructe roșii, portocalii și mov;

– Grupul IV: va lipi pe coșulețul portocaliu legume mici;

Se va realiza evaluarea lucrărilor prin metoda turului galeriei;

Concluzii:

– atenția voluntară a fost menținută pe tot parcursul activității de majoritatea

preșcolarilor. Cel cu ADHD a reușit și el să fie atent în jur de 30 de minute;

– la proba de activitate practică copiii au colaborat pentru rezolvarea ei, fapt care a

contribuit la dezvoltarea spiritului de echipă;

2. Categoria de activitate: activitate matematică

Grupa: mare;

Tema: „Iarna”;

Forma de realizare: joc didactic;

Forma de organizare: cu toată grupa, individual;

Scop:

– evaluarea capacității de a număra și de a scrie cifrele în limitele 1-6, a capacității de a

forma mulțimi în limitele 1-6 și de a integra elementele mulțimilor într-o temă dată;

Regulile jocului:

Un copil solicitat de educatoare aruncă un cub care avea pe fiecare față o cifră (1-6) și

spunea: « Desenați atâtea elemente (căsuțe, copaci) cât arată această cifră ». Ceilalți copii desenează atunci pe o foaie de hârtie atâtea elemente câte arăta cifra, apoi notează în dreptul fiecărei mulțimi cifra corespunzătoare;

Elemente de joc: aruncarea cubului, aplauze, participarea păpușii la joc, invitarea la joc

prin bagheta magică;

Strategii didactice:

– metode didactice: metoda cubului, desenul, explicația, demonstrația, jocul didactic;

– material didactic: o păpușă cu baghetă, un cub cu cifre, foi de desen, culori;

Obiective operaționale:

O1- să citească cifrele în limitele 1-6;

O2- să formeze mulțimi de elemente prin asociere la o cifră în limitele 1-6;

O3 – să scrie în dreptul fiecărei mulțimi cifra corespunzătoare;

O4 – să deseneze respectând așezarea în pagină, realizând un peisaj de iarnă;

Desfășurarea jocului:

Deoarece știe că preșcolarii grupei mare/pregătitoare sunt artiști desăvârșiți, Păpușa Ana îi roagă să o ajute și să deseneze împreună un peisaj de iarnă pentru Zâna Iarnă.

Păpușa explică apoi regulile și modul în care se va desfășura activitatea, apoi se va realiza intuirea materialului și jocul de probă. După ce copiii au înțeles regulile și sarcinile activității se va trece la desfășurarea propriu-zisă a activității. Un copil aruncă un cub care are pe fiecare fața o cifră, o citește, iar ceilalți desenează mulțimi cu tot atâtea elemente specifice anotimpului iarna, astfel încât, la sfârșit, să rezulte un tablou de iarnă și asociază fiecărei mulțimi cifra potrivită.

3. Categoria de activitate: activitate matematică

Grupa: mare;

Tema : “În pădurea cu alune”;

Forma de realizare: fișe individuale ( anexa 10 – fișa 1 individuală);

Forma de organizare: cu toată grupa, pe grupe;

Scop:

– evaluarea numerației 1-10, evaluarea capacității de a efectua corect operații de adunare

cu o unitate, recunoașterea semnelor +,-, =, dezvoltarea capacității de a stabili relații între numere/mulțimi

Obiective operaționale:

O1 să intuiască materialul cântecului „În pădurea cu alune”;

O2 să interpreteze câte o strofă din cântec pentru a identifica personajele din

fiecare strofă.

O3 să deseneze în fiecare cadran personajele din strofa corespunzătoare;

O4 să afecteze în fiecare cadran operația de adunare cu o unitate;

O5 să identifice în ultimul cadran numărul de personaje, în condițiile în care mai

vine un personaj care nu face parte din cântec;

Strategii didactice:

– metode didactice: metoda cadranelor, cântecul, jocul didactic interdisciplinar,

observația, demonstrația, desenul, explicația, conversația, turul galeriei.

– mijloace didactice: CD cu cântecele pentru copii în format video, coșuleț cu bilețele

pe care sunt scrise cifrele 1-10; coli de hârtie împărțite în 4 cadrane, culori.

Desfășurarea activității:

Educatoarea solicită copiii să interpreteze câte o strofă din cântec, apoi identifică

împreună câte personaje sunt în căsuță la fiecare strofă, câte sosesc și câte sunt la sfârșitul strofei, iar copiii desenează în fiecare cadran atâtea personaje câte sunt în fiecare strofă și efectuează operația de adunare ( de ex. În prima strofă sunt 2 pitici + 1 pupăză = 3 personaje).

În ultimul cadran (al IV-lea) copiii desenează din imaginației un personaj care nu face

parte din cântec și rezolvă operația de adunare, identificând câte personaje ar intra în cazul acesta în căsuță. La sfârșitul activității se interpretează cântecul în cor și se evaluează lucrările prin metoda turul galeriei.

4. Categoria de activitate: activitate matematică

Grupa: mare;

Tema: „Cifre fermecate”;

Forma de realizare: joc didactic;

Forma de organizare: cu toată grupa, pe grupe;

Scopul:

– identificarea cifrelor în poveștile cunoscute de preșcolari, recunoașterea cifrelor,

asocierea de mulțimi la cifre și invers, evaluarea numerației 1-7, evaluarea cunoștințelor despre povești prin joc didactic.

Obiective operaționale:

O1 să enumere povești care conțin în titlu cifre;

O2 să numere personajele după diferite criterii ( personaje bune – personaje

rele, personaje feminine-personaje masculine, personaje animale-personaje păsări, etc );

O3 să asocieze o cifră la o mulțime de personaje dintr-o poveste;

O4 să numere personajele dintr-o poveste cunoscută;

O5 să compare două mulțimi de personaje prin punere în corespondență,

precizând care are mai multe sau mai puține elemente;

O6 să efectueze operații de adunare și scădere pentru identificarea diferențelor

dintre numărul de personaje din 2 povești;

Reguli de joc: răspunde cel arătat cu bagheta magică, se vor așeza personajele doar la

tabloul potrivit poveștii din care fac parte;

Elemente de joc: bătăi din palme, indicarea cu bagheta;

Strategii didactice:

– metode didactice: jocul didactic, observația, explicația, demonstrația, povestirea,

problematizarea, învățarea în echipă;

– material didactic: scene ilustrate din povești, personaje din povești din carton,

cifre, tablă, cretă;

Desfășurarea activității:

Activitatea debutează cu cântecul caprei din povestea „Capra cu trei iezi”. Apoi copiii și educatoarea povestesc fragmente din povești care conțin cifre: „Capra cu 3 iezi”, „Albă ca

Zăpada și cei 7 pitici”, „Cei 3 purceluși”, „Iedul cu 3 capre”. La fiecare poveste un copil așează pe tablă personajele, formând mulțimi, apoi asociază fiecărei mulțimi cifra corespunzătoare și le compară.

La complicarea jocului copiii vor identifica diferențe între personaje (ca număr) din

povești care au în titlu aceeași cifră. De exemplu: „Sunt 3 povești care au cifra 3 în titlu: Capra cu 3 iezi, Iedul cu 3 capre, Cei 3 purceluși, dar fiecare are de fapt un număr diferit de personaje. În povestea Capra cu 3 iezi sunt 4 personaje, în povestea Iedul cu 3 capre sunt 7 personaje, în povestea Cei 3 purceluși sunt 4 personaje”. Copiii vor găsi numărul total de personaje din fiecare poveste și prin operațiile de adunare și scădere, sau prin comparația mulțimilor, vor identifica povestea cu cele mai multe personaje, povestea cu cele mai puține, precum și cu câte personaje sunt mai multe sau mai puține.

5. Categoria de activitate: activitate matematică

Grupa: mare;

Tema: „Cel mai bun croitor”;

Forma de realizare: joc didactic;

Forma de organizare: pe echipe;

Scop:

– consolidarea și evaluarea operațiilor intelectuale prematematice vizând grosimea,

lungimea, culoarea, textura materialelor.

Obiective operaționale:

O1 să confecționeze din materiale diverse (hârtie, materiale textile, ațe, carton, pungi

de plastic), hăinuțe pentru păpuși respectând diferite criterii: lungime, culoare, grosime;

O2 să măsoare lungimi utilizând unități de măsură standardizate (metrul), dar și

nestandardizate (degetele, brațul, bețișoare);

O3 să confecționeze prin lipire, colaj, tăiere, legare, coasere, haine potrivite pentru

fiecare păpușă, respectând cerințele educatoarei;

O4 să compare materiale și produsele rezultate (culoare, formă, textură, lungime, lățime);

O5 să identifice, prin comparație, diferențe și asemănări între cele 4 rochițe, pentru a le

confecționa în ceea ce privește culoarea, lungimea, lățimea;

O6 să lucreze în echipă, respectând partenerii de activitate și cerințele educatoarei;

– Strategii didactice:

– metode didactice: tăiere după contur, aplicația, conversația, explicația, jocul didactic,

învățarea prin descoperire.

– material didactic: păpuși de diferite mărimi; hârtie glasată, creponată, materiale textile de diferite culori, foarfece, lipici, ace, ață, pungi, metru, bețișoare pentru măsurat.

Desfășurarea activității:

Grupa este organizată sub forma a 3 magazine unde se confecționează haine. O păpușă e necăjită fiindcă nu reușește să le găsească celor 4 copii ai ei hainele potrivite. Cele 4 păpuși au toate nevoie de haine speciale:

– prima păpușă este foarte înaltă și are nevoie de haine lungi. Culoarea ei preferată este roșu, dar și orice nuanță care este aceeași gamă (roz, vișiniu, portocaliu);

– a doua păpușă este mai plinuță și are nevoie de haine mai largi. Culorile ei preferate

sunt culorile cerului și a ierbii (verde și albastru) și îi plac hainele mai groase;

– a treia păpușă este scundă. Culorile ei preferate sunt culorile soarelui și a portocalei

(galben și portocaliu) și îi plac hainele subțiri;

– a patra păpușă este nehotărâtă. Nu vrea haine nici prea lungi, nici prea scurte, nici prea largi, nici prea strâmte. Și vrea ca hainele ei să aibă o culoare unică, pe care să n-o poarte altă păpușă. Copiii, așezați la cele 3 croitorii vor începe să lucreze. Pentru început ei vor nota ce dorește fiecare păpușă, ce lungime, ce culoare, ce mărime să aibă hainele. Apoi vor măsura cu ajutorul metrului, a degetelor, a bețișoarelor: lungimea brațelor, a bustului, a picioarelor. Vor trasa pe hârtie schițele hainelor, folosindu-se de lungimile aflate, apoi le vor tăia după contur și le vor îmbrăca pe păpuși utilizând tehnici ca: lipirea, cusutul, legarea cu ață.

– Complicarea jocului:

Deoarece a patra păpușă este mai pretențioasă, ea oferă un premiu croitoriei care va reuși să îi satisfacă cerințele:

– hainele vor fi mai scurte decât ale primei păpuși, dar mai lungi decât ale celei de-a

treia ( pot să aibă aceeași lungime ca și celei de-a doua păpuși);

– hainele ei vor fi mai largi decât ale primei sau ale celei de-a treia păpuși, dar mai

strâmte decât alei celei de-a doua;

– culorile nu trebuie să fie la fel cu ale celorlalte păpuși.

Copiii compară lungimile, mărimile și gama de culori ale celor 3 rochii pentru a identifica cu ce materiale mai pot să lucreze pentru a respecta cerințele.

6. Categoria de activitate: activitate matematică

Grupa: mare;

Tema: „Al câtelea iepuraș a fost prins?”;

Forme de organizare:

– în formații de câte 2, 4 sau 8;

– în șir crescător sau descrescător ( în limitele 1-8);

Scop:

– consolidarea cunoștințelor despre numerație în limitele 1-8 prin efectuarea unor

exerciții fizice, prin exerciții de mers, alergare, săritură, îndoire, răsucire, prin organizarea în

formații specifice activităților de educație fizică.

Obiective operaționale:

O1 să formeze corect șirul numeric crescător și descrescător în limitele 1-8;

O2 să efectueze corect diferitele tipuri de mers și de alergare, respectând formațiile: câte 1, câte 2;

O3 să se așeze în formație câte 4, respectând ordinea cifrelor de pe tricouri;

O5 să efectueze exercițiile pentru influențarea selectivă a aparatului locomotor;

O6 să păstreze ritmul din timpul exercițiilor prin efectuarea numerației 1-8.

Strategii didactice:

– metode didactice: jocul (fizic și muzical), exercițiul fizic, explicația, demonstrația.

– materiale didactice: jetoane cu cifre de la 1 la 8;

Desfășurarea activității:

Copiii își aleg câte o cifră de la 1 la 8 și se așează într-un șir crescător, apoi descrescător până au format șirul pentru începerea activității de educație fizică. Exercițiile de mers în coloană, de alergare, săriturile și alte exerciții de încălzire se vor efectua prin enumerarea ritmică 1-2-3-4.

Așezați câte 4, copiii vor efectua apoi exerciții în formații, păstrându-se di nou ritmul prin numerație. La sfârșitul activității se va desfășura jocul: „Al câtelea iepuraș a fost prins?” Copii vor fi așezați pe două șiruri de câte 8. Copiii din primul șir sunt lupii, iar cei dintr-al doilea sunt iepurașii. Unul dintre „lupi”, la semnalul educatoarei, va alerga spre grupul advers și „va fura” un iepuraș. Ceilalți vor striga: „Repede, repede să alergăm, pe-al 6-lea coleg să îl recuperăm”.

Ei îl aduc înapoi pe iepuraș și îl așează în „adăpost”, la locul său. Jocul se va termina când toți iepurașii vor fi așezați în șir numeric de la 1 la 8.

7. Categoria de activitate: activitate matematică

Grupa: mare;

Tema: „Flori –fructe- legume!”;

Forma de realizare: metoda diamantului (fișa 2 individuală);

Forma de organizare: frontal pe grupe și individual;

Scop:

– evaluarea cunoștințelor despre flori, legume și fructe de toamnă și de primăvară,

a operațiilor prematematice, a capacității de a forma mulțimi și de a asocia cifre la mulțimile formate, a numerelor ordinale;

Obiective operaționale:

O1 să deseneze în căsuța de sus a diamantului un fruct cu coaja tare;

O2 să deseneze pe rândul al doilea de sus al diamantului 1 fruct și o legumă de culoare

mov;

O3 să deseneze pe rândul al treilea 3 legume rotunde;

O4 să deseneze pe rândul al patrulea 2 flori de toamnă;

O5 să deseneze pe rândul al cincilea o floare de primăvară;

O6 să asocieze cifra la mulțimea legumelor, fructelor și florilor desenate.

O7 să compare elementele a două mulțimi, precizând care din ele are mai multe – mai

puține elemente;

Strategii didactice:

– metode didactice: metoda diamantului, conversația, explicația, jocul didactic;

– material didactic: foi de hârtie pe care e desenat diamantul, culori;

Desfășurarea activității:

Educatoarea aduce un coș în care sunt jetoane cu fructe, legume și flori. Se intuiește

materialul. Fiecare copil are în față o foaie pe care e desenat diamantul. Pe baza acestei metode active, copiii formează mulțimea fructelor cu coajă tare, fructe și legume de culoare mov, legume rotunde, flori de toamnă, prima floare de primăvară. Apoi copiii formează prin adunare mulțimea fructelor, mulțimea legumelor și mulțimea florilor, asociază cifrele și le compară.

4.9.1. Evaluarea formativă

La mijlocul perioadei de formare, care a constat în activități matematice cu caracter interdisciplinar, s-a desfășurat o probă de evaluare sumativă, care a constat într-o fișă individuală, pentru a se stabili progresul preșcolarilor și eficiența activităților interdisciplinare desfășurate până acum, precum și pentru a identifica eventualele obstacole pe care preșcolarii le-ar putea întâmpina referitor la obiectivele matematice propuse.

 Probă de evaluare formativă la grupa mare:

Categoria de activitate: activitate matematică; Grupa: mare;

Tema: „Căsuța din pădure!” Forma de realizare: fișă individuală

Forma de organizare: individuală;

Scop: evaluarea formelor geometrice, a numerației în limitele 1-10, a capacității de a efectua adunări și scăderi în limitele 1-10, a capacității de a compara 2 mulțimi, evaluarea termenilor +, -, <,>;

Proba de evaluare formativă:

Unitatea de învățare: Numere naturale de la 5 la 10

Descriptori de performanță

Tabel analitic cu rezultatele obtinute în urma aplicarii evaluări formative la eșantionul experimental

V.Rezultate:

Rezultate obținute la evaluarea formativă

Grafic 16. Rezultate la testarea formativă

Constatǎri:

Dintr-un efectiv de 25 preșcolari de la grupa experimentală

1 preșcolar a mai avut nevoie de sprijin permanent pentru rezolvarea cerințelor;

2 preșcolari au avut comportamente în dezvoltare

10 preșcolari nu au realizat punctaj maxim la O2, asociind 2 elemente din prima mulțime unui singur element din cea de-a doua mulțime;

la O3, 8 preșcolari au obținut calificativul B, iar 7calificativul S;

la O4, 9 preșcolari au obținut calificativul B, iar 8 calificativul S;

la O5, 10 preșcolari au obținut calificativul B, 8 au obținut calificativul S;

la O6, 11 preșcolari au obținut calificativul B, 8 au obținut calificativul S;

la O7, 12 preșcolari au obținut calificativul B, 7 au obținut calificativul S;

După înregistrarea datelor în tabelul centralizator 2 și întocmirea histogramei nr. 2, a

poligonului de frecvență nr. 2 și a diagramei radiale nr. 2 s-a constatat că:

– 12 copii au obținut calificativul FB

– 10 copii au obținut calificativul B

– 3 copii au obținut calificativul S și I

În urma evaluării sumative s-a constatat că:

– au progresat față de evaluarea inițială de la calificativul Suficient la calificativul Bine

un număr de 2 copii. Au mai rămas 2 copii cu calificativul Suficient, care au înregistrat

progrese mai reduse, unul Is. Dintre aceștia unul dintre ei este cel cu retard mental ușor, iar ceilalți 2 au avut probleme de sănătate, având multe absențe.

– au trecut de la calificativul Bine la calificativul Foarte Bine 5 copii;

– toți copiii au înregistrat progrese, chiar dacă unii dintre ei au stagnat ca și calificativ,

mai precis 10 copii au obținut tot calificativul Bine, ca și la evaluarea inițială, iar 3 dintre ei calificativul Suficient și insuficient.

– s-au constatat dificultăți în ceea ce privește reprezentarea grafică și recunoașterea cifrelor 2,5,3, 6 și 9, și denumirea corectă a formei geometrice dreptunghi.

În vederea ameliorării rezultatelor copiilor, se vor desfășura activități recuperatorii, care vor consta în activități matematice monodisciplinare și în activități matematice cu caracter interdisciplinar, cum ar fi:

– povestiri, poezii, cântece, ghicitori, despre cifre și forme geometrice (în vederea consolidării numerației și a capacității de a recunoaște și denumi cifrele și formele geometrice;

– jocuri didactice matematice simple și cu caracter interdisciplinar;

Fișă matematică de recuperare

-Desenează atâtea buline câți struguri sunt. Colorează-i diferit!

2-Desenează atâtea triunghiuri câte veverițe sunt. Coloreaz-o pe a doua și pe a șaptea.

–

3-Desenează și tu, în caseta de jos, atâtea mere, câte sunt în copac. Colorează ultimul desen (mărul).

–Fișă de dezvoltare

Continuă șirul:

__________ __________ __________

Încercuiește cifra corespunzǎtoare numǎrului de steluțe:

5 3 7

6 4 8

9 4

3. Completeazǎ șirul numeric crescǎtor cu numerele care lipsesc

4. Scrie care sunt vecinii numerelor

5. Numără și scrie cifra corespunzătoare:

____________

____________ ____________

6. Completează piesele de domino, așa cum îți arată cifra!

4.10. Evaluarea finală

La sfârșitul perioadei de formare (și în urma activităților ameliorative) s-a realizat

evaluarea finală. În acest sens, în vederea stabilirii nivelului de pregătire pe care preșcolarii l-au atins la matematică, s-a aplicat un test individual, care au constat într-un număr de 11 sarcini didactice, corespunzătoare obiectivelor matematice stabilite pentru grupa mare.

 Probă de evaluare finală la grupa mare:

Categoria de activitate: activitate matematică;

Grupa: mare;

Tema: „La bloc cu Matematica!”

Forma de realizare: fișă individuală

Forma de organizare: individuală;

Scop:

– evaluarea operațiilor prematematice, a formelor geometrice, a numerației în limitele 1-10

, a capacității de a efectua adunări și scăderi în limitele 1-10, a capacității de a compara 2 mulțimi, evaluarea termenilor +, -, <,>, a capacității de compunere și rezolvare de probleme;

Proba de evaluare

Unitatea de învățare: Numere și cifre

Obiective operaționale:

O1 – să încercuiască și să coloreze mulțimile de elemente indicate;

O2 – să completeze / elimine elementele mulțimii pentru a fi tot atâtea cât indică cifra;

O3 – să stabilească mulțimea cu mai multe (puține) elemente prin punerea în corespondență

O4 – să identifice locul unui număr in șirul numerelor naturale (1-7)

O5 – să completeze tabelul cu numărul de figuri geometrice corespunzător;

O6 – să coloreze figuri care prin alăturare pot forma figura geometrică dată;

O7– să creeze șiruri pe baza unor reguli date;

Conținutul itemilor:

I1 – Încercuiește mulțimea formată din 4 și 7 elemente și colorează mulțimea formată din 10 elemente.

I2 – Să fie tot atâtea!

I3 – Încercuiește mulțimile și colorează-le!

În care mulțime sunt mai multe elemente? Cum afli?

Taie bulina din dreptul mulțimii cu mai multe elemente.

I4 – a) Desenează cu roșu căciula celui de-al treilea pitic și cu albastru cingătoarea ultimului pitic

b) Taie cu o linie vecinii celui de-al cincilea pitic.

I5 – Observă, numără și completează tabelul:

I6 Numerotează la fel celelalte figuri geometrice. Formează mulțimi după criteriul:

I7 – Desenați un cerc, un pătrat, un triunghi și continuați șirul în același mod, cât vă permite spațiul

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

……………………………………………………………………………………………………………………………

… Colorează figurile care prin alăturare pot forma figura din față

Descriptori de performanță

Tabel analitic cu rezultatele obtinute în urma aplicarii evaluări finale la eșantionul experimental

Rezultate:

Rezultate obținute la evaluarea finală

Grafic 17. Rezultatele testării finale

Constatǎri:

Dintr-un efectiv de 25 preșcolari de la grupa experimentală

1 preșcolar a avut nevoie de sprijin permanent pentru rezolvarea cerințelor;

3 preșcolari au avut comportamente în dezvoltare

10 preșcolari nu au realizat punctaj maxim la O2, asociind 2 elemente din prima mulțime unui singur element din cea de-a doua mulțime;

la O3, 8 preșcolari au obținut calificativul B, iar 7calificativul S;

la O4, 9 preșcolari au obținut calificativul B, iar 8 calificativul S;

la O5, 10 preșcolari au obținut calificativul B, 8 au obținut calificativul S;

la O6, 11 preșcolari au obținut calificativul B, 8 au obținut calificativul S;

la O7, 10 preșcolari au obținut calificativul B, 7 au obținut calificativul S;

În urma evaluării finale s-a constatat că:

– 56%, adică 14 dintre copii au reușit să rezolve singuri itemii, obținând calificativul

FB (Foarte Bine);

– 40%, adică 10 copii au obținut calificativul B (Bine).

– s-a înregistrat un calificativ de S (Suficient);

– au înregistrat progrese chiar și cei care au avut calificativul Suficient, precum și cei doi copii cu probleme de atenție și cu retard mental ușor. La cel cu ADHD s-a constatat o creștere semnificativă a interesului față de activitățile matematice, atenția voluntară s-a îmbunătățit și, de asemenea s-a constatat o ameliorare semnificativă a rezultatelor la activitățile matematice;

– comparativ cu evaluarea inițială s-a constat că preșcolarii au progresat; astfel de la calificativul Suficient au trecut toți cei 2 copii la calificativul Bine, iar de la calificativul Bine la calificativul Foarte Bine au trecut 4 copii;

– un preșcolar a stagnat ca și progres, iar ca și calificativ au rămas la calificativul suficient,adică au înregistrat un progres mai mic (comparativ cu evaluarea formativă), un număr de 8 copii;

4.11. Rezultatele cercetării

În urma desfășurării la grupa mare de la Grădinița ……………………………… alături de jocurile didactice matematice obișnuite, ale unor activități matematice interdisciplinare, s-au constatat următoarele:

– jocurile didactice matematice au oferit educatoarei posibilități mai diversificate de

organizare a activităților în vederea atingerii obiectivelor propuse;

– prin diversitatea formelor de organizare, activitățile matematice au răspuns problemelor actuale ale copiilor (nevoia de mișcare, de acțiune, de manipulare, deficit de atenție, ADHD).

Pentru stabilirea gradului de evoluție a preșcolarilor la activitățile matematice s-au întocmit: tabel privind rezultatele testelor inițiale, sumative și finale, grafice simple și comparative care demonstrează evoluția preșcolarilor de la evaluarea inițială la cea sumativă – prin care se poate observa progresul de la începutul aplicării cercetării până la evaluarea finală, folosind jocul didactic matematic.

Rezultate comparative:

Rezultate obținute la cele trei evaluări:

Grafic 18. Rezultatele comparative ale testării inițiale, testării formative și testării finale

Astfel, comparând rezultatele obținute la cele 3 evaluări (inițială, sumativă și finală) se

constată că:

Numărul copiilor care au obținut rezultate foarte bune a crescut de la testare la testare, iar numărul copiilor cu rezultate de insuficient și suficient a scăzut de la o testare la alta.

S-ar putea crede că preșcolarii care au obținut rezultate bune(calificativul bine) au stagnat, ceea ce nu este adevărat. Preșcolarii de la insuficient au urcat la suficient, cei de la suficient au urcat la bine, iar cei de la bine la foarte bine. Au înregistrat progrese chiar și copiii cu probleme (ADHD și retard mental ușor).

CAPITOLUL V. CONCLUZII. PROPUNERI METODICE

Obiectivul general al acestei cercetări , privind atitudinea cadrelor didactice față de utilizarea jocului didactic ,la activitățile matematice în cadrul procesului instructiv-educativ ,la nivel de învățământ preșcolar și rolul jocului didactic în optimizarea performanțelor preșcolare la matematică , activizarea și optimizarea potențialului intelectual și fizic, si dobândirea unor însușiri sociale , a fost atins.

Desfășurând experimentul în baza celor patru ipoteze din cap.I, tragem concluzia că:

Atunci când cadrele didactice cunosc necesitatea utilizării jocului didactic pot valorifica eficient activitatea matematică.-validare 100%

Este nevoie de organizarea cât mai atractivă a activităților utilizând metode și mijloace adecvate dacă se dorește implicarea preșcolarilor și realizarea de performanță cognitivă la preșcolari.-validare 100%

Prin utilizarea și integrarea adecvată în activitățile de matematică a jocului didactic se poate ajunge la creșterea eficienței învățării noțiunilor matematice și prin aceasta la creșterea randamentului școlar al copiilor din învățământul preprimar . –validare 100%

Prin utilizarea jocului didactic în orele de matematică, ca metodă activă de lucru, în concordanță cu obiectivele și conținuturile instruirii și cu profilul psihologic de vârstă al elevilor, pot fi influențate rolurile în cadrul grupului. –validare 100%

Consider că ipotezele cercetării au fost confirmate, dovedind încă o dată că utilizarea jocului didactic în activitățile matematice, ca metodă activă de lucru, în concordanță cu obiectivele și conținuturile instruirii și cu profilul psihologic de vârstă al copiilor, contribuie la dezvoltarea intelectuală a acestora, la integrarea socială și implicit la creșterea randamentului școlar . Strădania mea de a prezenta modul în care jocul didactic își evidențiază valoarea formativ-educativă constituie o încercare de a aplica în practică cunoștințele teoretice din lucrările de specialitate, îmbinate cu propria experiență acumulată la catedră.

Activitățile matematice în grădiniță au reprezentat, încă de la începuturi, una dintre activitățile didactice care au urmărit dezvoltarea intelectuală a copiilor, bazându-se pe antrenarea acestora în procesul didactic, pe stimularea implicării lor directe și antrenante în activitate.

Operând cu concepte care determină copiii să facă primul pas în procesul de trecere de la concret la abstract, activitățile matematice au fost nevoite să se adapteze capacităților și caracteristicilor preșcolarității (concretism, animism, înclinația spre joc, curiozitate, nevoie de socializare, de însușirile psiho-comportamentale). Ele au adoptat acele forme de organizare, metode și mijloace care au exploatat aceste trăsături, și care reușesc să conducă preșcolarul spre atingerea obiectivelor matematice propuse, dar mai ales spre formarea și dezvoltarea intelectuală și comportamentală a celor mici.

Concluzie privind validitatea ipotezei de lucru

În prezenta lucrare nu am vrut decât să aduc, alături de alte cercetări axate pe problema jocurilor didactice în general și a celor matematice, în special, un argument în favoarea deschiderii cadrelor didactice spre această formă de organizare a activității matematice. Jocul didactic matematic, fie că se desfășoară sub formă de jocuri didactice, în care se folosesc metode moderne active, fie sub formă de experimente, memorizări, cântece, ghicitori, fie că se desfășoară cu întreaga grupă, pe grupe sau individual, și indiferent de momentul zilei, contribuie cu certitudine la implicarea activă a preșcolarilor în procesul însușirii noțiunilor prematematice, dar și la dezvoltarea globală a personalității lor pentru integrarea în etapa următoare de viață: școlaritatea.

Propuneri metodice

Utilizarea jocurilor didactice matematice ajută cadrul didactic să obțină o serie de avantaje:

– ajută preșcolarii să sesizeze relația matematicii cu alte discipline;

– ajută copiii să vadă că matematica face parte din viața de zi cu zi;

– ajută copiii să stabilească legături între conținuturi;

– se pot desfășura în orice moment al zilei atât la activitățile pe domenii experențiale,

cât și la activitățile alese și de dezvoltare personală;

– se concentrează pe implicarea directă în activitate pe stimularea atenției, memoriei,

gândirii critice și divergente, imaginației și limbajului copiilor, pe dezvoltarea colaborării, a spiritului critic;

– încurajează preșcolarii să caute și să descopere soluții diverse la probleme;

– prin metodele utilizate, activitățile matematice interdisciplinare îndrumă preșcolarii

spre sesizarea multitudinii de forme prin care se pot însuși conceptele prematematice și spre observarea punctelor comune între matematică și alte discipline

– activitățile matematice oferă educatoarei o paletă largă de abordare a obiectivelor, ceea ce înseamnă că ea are la îndemână un arsenal mult mai bogat de stimulare, de activizare a preșcolarilor. Jocul didactic matematic reprezintă o activitate de bază, organizată în grădiniță, în scopul dezvoltării intelectuale a copiilor preșcolari.

Urmărirea progresului înregistrat de copilul angajat în realizarea acestor activități permite observații prognostic privind ritmurile individuale de maturizare intelectuală și afectivă.

Observarea modului de manifestare a copilului în cadrul activităților matematice în care se utilizează jocul didactic matematic permite o evaluare corectă a progreselor înregistrate de copil în dezvoltarea gândirii, îndeosebi în sfera operațiilor de analiză, sinteză, a progreselor în comportament, în activitatea de observare, în formularea unor aprecieri asupra evoluției probabile a copilului, cu posibilitatea intervenției în aspectele deficitare.

Observarea sistematică a conduitei intelectuale a copilului în cadrul activităților de joc didactic matematic permite aprecierea individualizată a momentului optim de intrare în etapa micii școlarități.

Jocul didactic matematic are un rol deosebit în amplificarea acțiunii formative a grădiniței, în primul rând prin faptul că poate fi inclus în structura activității comune, realizând în acest fel un continuum între activitatea de învățare și cea de joc. Datorită faptului că preșcolarul își structurează operațiile și acțiunile fără a resimți efortul, învățarea prin intermediul jocului se realizează economicos și eficient. În procesul formării reprezentărilor matematice, copiii își exersează vorbirea, își însușesc o terminologie adecvată, își dezvoltă vocabularul matematic. Ei se obișnuiesc să exprime corect și cu ușurință ceea ce gândesc și rezolvă practic, să stabilească o legătură firească între cuvânt și semnificația să. Copilul își exprimă gândurile și sentimentele cu ajutorul cuvintelor, deci el trebuie antrenat să le folosească pentru a-i forma deprinderi corecte de gândire și de limbaj.

–Jocul „Te rog să-mi dai”, îi obișnuiește pe copii cu o exprimare clară, coerentă și o atitudine politicoasă față de partenerii de întrecere.

–Jocurile logico-matematice, și-au dovedit valoarea educativă deosebită asupra dezvoltării gândirii corecte, evoluate a imaginației.

–„Jocul celor două cercuri”, în care copiii trebuie să plaseze în interiorul a două cercuri secante mulțimea de piese geometrice cu o proprietate caracteristică dată, astfel că în intersecție să apară toate elementele comune celor două mulțimi, pune în fața copiilor probleme de analiză, comparație, abstractizare.

–Jocurile în care copilul este pus să grupeze obiectele după trăsăturile caracteristice dezvoltă operația de comparare. Pentru a le grupa, copilul le compară, desprinde notele lor comune și diferite, după care le clasifică în diferite categorii. Această clasificare nu este posibilă fără generalizare, astfel încât atunci când așează obiecte diferite în grupe, copilul trebuie să generalizeze notele comune și esențiale ale acestora și să le integreze într-o noțiune generalizatoare ( „piese mari”, „dreptunghiuri”, „piese roșii” ).

–Jocul "Te rog să-mi dai" urmărește nu numai sesizarea complementarei unei mulțimi, determinarea atributelor unor piese folosind deducția logică, negația și conjuncția ci și obișnuirea copiilor de a folosi principii ale judecății logice: „O piesă nu poate fi simultan în ambele echipe” (contradicția); „Ea se află la noi sau la echipa adversă, o altă posibilitate nu există” (terțul exclus).

Experiența probează că jocul didactic matematic are o eficiență formativă crescută în situația sistematizării, consolidării și verificării cunoștințelor.

– Consolidarea sau verificarea cunoștințelor copiilor prin intermediul jocurilor didactice matematice se realizează diferit în funcție de scopul imediat al activității, de forma pe care o îmbracă acțiunea jocului și de materialul folosit de educatoare. Unele jocuri pot crea copiilor posibilitatea de a număra o anumită cantitate (,,Cine știe să numere mai bine?”), de a stabili suma obiectelor numărate (,,Câți porumbei sunt?”), de a indica locul fiecărui număr în șirul numeric (,,A câta jucărie lipsește?”), de a raporta numărul la cantitatea corespunzătoare și invers (,,Dă-mi tot atâtea jucării”). În alte jocuri au prilejul să compare cantitățile (,,Cine are același număr”) sau să efectueze operații de adunare și scădere (,,Să adăugăm – Să scădem”). Jocul didactic matematic poate apărea deci atât ca element al unei activități comune, cât și ca activitate independentă.

– Sarcina jocului didactic matematic este legată de conținutul acestuia, de structura lui. Astfel, pot fi concepute drept sarcini didactice recunoașterea cifrelor și raportarea lor la cantitate (,,Cine are același număr?”), respectarea succesiunii numerelor în ordine crescătoare și descrescătoare, în intervalul 1-10 (,,Cine știe să numere mai bine”), compararea numerelor în limitele 1-10 cu diferență de o unitate (,,Caută vecinii”), precizarea locului numărului în șirul numeric (,,A câta minge lipsește?”), sesizarea locului numerelor în șirul natural al numerelor, deci folosirea numeralelor cardinale și ordinale (,,Al câtelea brad și a câta ciupercă lipsește?”).

Recomand cu căldură aceste jocuri matematice.

Bibliografie

Voiculescu, E., 2005, Pedagogie școlară, Editura Aramis, București , p. 41

Golu, Pantelimon, Mielu Zlate, Emil Verza, (1994), Psihologia copilului, Manual pentru clasa a XI-a, Școli normale, p. 34

Tomșa Gheorghe, Oprescu Nicolae.(2007). Bazele teoretice ale psihopedagogiei prescolare, Bucuresti,V& I Integral, p.67

Șchiopu, U., (1967), Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București, p. 152

Ibidem

Meilă, P., Milea, S., (1988), Tratat de pediatrie, vol.VI, Editura Medicală, București. p. 269

Șchiopu, U., (1967), Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București, p. 152

Tomșa Gheorghe, Oprescu Nicolae.(2007). Bazele teoretice ale psihopedagogiei prescolare, Bucuresti,V& I Integral, p.67

ibidem

Golu, Pantelimon, Mielu Zlate, Emil Verza, (1994), Psihologia copilului, Manual pentru clasa a XI-a, Școli normale, p. 34

Șchiopu, U., (1967), Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București, p. 152

Tomșa Gheorghe, Oprescu Nicolae.(2007). Bazele teoretice ale psihopedagogiei prescolare, Bucuresti,V& I Integral, p.67

Ibidem

Ibidem

Șchiopu, U., (1967), Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București, p. 152

Roman, Magdalena, (1993), Pregătirea preșcolarului pentru însușirea unor elemente de matematică necesare în clasa I, din „Revista învățământului preșcolar”, Nr. 3 – 4 / 1993, pag. 21

Tomșa Gheorghe, Oprescu Nicolae.(2007). Bazele teoretice ale psihopedagogiei preșcolare, București,V& I Integral, p.67

Aebli, H., (1973), Didactica psihologică – Aplicații în didactică a psihologiei lui Piaget, Jean, Editura Didactică și Pedagogică, București, p.34

Tomșa Gheorghe, Oprescu Nicolae.(2007). Bazele teoretice ale psihopedagogiei prescolare, Bucuresti,V& I Integral, p.67

Șchiopu, U., (1967), Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București, p. 152

Bonchiș, E. ,Psihologia copilului, Editura Universității din Oradea, 2004, p.32

Tomșa Gheorghe, Oprescu Nicolae.(2007). Bazele teoretice ale psihopedagogiei prescolare, Bucuresti,V& I Integral, p.67

Claparede Ed.,(1975) Psihologia copilului și pedagogia experimentală, București, Editura Didactică și Pedagogică,.

Suchodolski, Bogdan.,(1970) Pedagogia și marile curente filozofice. București: Editura Didactică și Pedagogică, p.16.

Epuran, M., (2002), Dezvoltarea psihică – Aspecte al dezvoltării psihice în ontogeneză, curs masterat, Bacău., p.32

Pavelescu, V. ,(1962), Psihologia pedagogică – E.S.D.P. București , p.53

Oprescu, Nicolae, (1993), Bazele logicii, psihologice și metodologice ale formării conceptului de număr natural, din „Revista învățământului preșcolar”, Nr. 3 – 4 / 1993, pag.29.

Wallon H., (1964), De la act la gândire, Editura Științifică, p. 84

Roman, Magdalena, (1993), Pregătirea preșcolarului pentru însușirea unor elemente de matematică necesare în clasa I, din „Revista învățământului preșcolar”, Nr. 3 – 4 / 1993, pag. 21

Neacșu Ion Didactica Matematici în învățământul primar ,Editura Aius PrintED Craiova 2006pag.

Piaget, J. (1976), Construirea realului la copil, Editura Didactică și Pedagogică, București, p. 103

Programa activităților instructiv educative în grădinița de copii – coord. Preda Viorica și Magdalena Dumitrana; ed. V&I Integral, 2005

33 Roșca, A., Chircev, A. (1975), Psihologie generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, p. 65

34 Neacșu Ion Didactica Matematici în învățământul primar ,Editura Aius PrintED Craiova 2006 pag 41-43

35 Antohe, Valerian; Gherghinoiu, Constantin; Obeadă, Monica – „Metodica predării matematicii. Jocul didactic matematic. Suport de curs”, Editura ExLibris, Brăila 2002

Lupu, Costică; Săvulescu, Dumitru – „Metodica predării matematicii. Manual pentru clasa a XI-a. Licee pedagogice”, Editura Paralela 45, Pitești 2000

Antohe, Valerian; Gherghinoiu, Constantin; Obeadă, Monica – „Metodica predării matematicii. Jocul didactic matematic. Suport de curs”, Editura ExLibris, Brăila 2002

Golu, Pantelimon, Mielu Zlate, Emil Verza, (1994), Psihologia copilului, Manual pentru clasa a XI-a, Școli normale, p. 34

Ezechil, Liliana Mihaela Lăzărescu-Păiși, (2006) Laborator preșcolar metodologic, ed. a III-a , Ed. V&I Integral, Buc, p.35

Ilie Nasu – Pedagogie Generală – Curs Lecții-Balți-2010

www.drawshop.com

ANEXE

JOCURI DIDACTICE MATEMATICE

Anexa 1

JOCUL DIDACTIC- „AL CÂTELEA URSULEȚ S-A ASCUNS”

Scop : folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 3 ; fixarea locului numerelor în șirul numeric ; exersarea atenției , a spiritului de observație , a memoriei ; familiarizarea cu pozițiile spațiale : în față , în spate , în , lângă .

sarcina didactică : recunoașterea locului ocupat de ursuleț și a numărului în șirul numeric .

Elemente de joc : mișcarea , aplauze , închiderea și deschiderea ochilor .

Reguli de joc : copilul numit de educatoare va preciza al câtelea ursuleț s-a ascuns și ce loc ocupă el în șirul numeric . Vor închide și vor deschide ochii la fluierul educatoarei .

Material : un copac din crengi fixat într-un suport de brad (acoperit) , trei ursuleți (jucărie) așezați în ordine pe o măsuță în fața copiilor .

Variante de joc

Ursuleții sunt așezați în sistem liniar orizontal cu distanță potrivită între ei. La fluierul educatoarei , copiii închid ochii , timp în care educatoarea ascunde un ursuleț . La următorul fluier copiii deschid ochii . Educatoarea întreabă :”Al câtelea ursuleț s-a ascuns ?” . Copilul numit trebuie să răspundă :”Al doilea ursuleț s-a ascuns”. Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze .

Se descoperă copacul . Se vor intui pozițiile spațiale : în , în fața , în spatele , lângă copac . Se atrage copiilor atenția că unul din ursuleții din șirul nostru vor ocupa una din aceste poziții . Ei trebuie să răspundă al câtelea ursuleț se află în acea poziție .La fluierul educatoarei copiii închid ochii , timp în care educatoarea așează un ursuleț în fața copacului . La următorul fluier copiii deschid ochii . Educatoarea întreabă:”Al câtelea ursuleț s-a așezat în fața copacului ?” .Copilul numit răspunde :”Al treilea ursuleț s-a așezat în fața copacului „ .Răspunsul corect este răsplătit cu aplauze .

Copiii vor fi solicitați să așeze ei un ursuleț în poziția indicată de educatoare : „ Așează primul ursuleț lângă copac „ ; „Așează al doilea ursuleț în copac „ ; „Așează al treilea ursuleț în spatele copacului „ ,etc.

Anexa 2.

JOCUL DIDACTIC: SĂCULEȚUL CU SURPRIZE

Scopul: recunoașterea numărului de obiecte prin analizatorul tactil; consolidarea

număratului între 1 și 2; dezvoltarea atenției, gândirii logice și a analizatorului tactil.

Sarcina didactică: separarea obiectelor de același fel și denumirea lor prin

analizatorul tactil; folosirea corectă a numeralului cardinal.

Elemente de joc: căutarea, mișcarea, ghicirea și aplauze, legarea ochilor și

surpriză.

Reguli de joc: copilul numit introduce mâna în sac fără să privească, pipăie

obiectul, îl denumește, îl scoate și îl așează pe masă. Alt copil va căuta

obiecte de același fel, procedând ca mai sus. Acțiunea va fi verbalizată.

Material: un săculeț cu jucării (două mingi, o păpușă,două cuburi,o mașină etc.)

Desfășurarea jocului: Copilul numit de educatoare introduce mâna în sac, pipăie jucăria și, fără s-o privească, o denumește, o scoate din sac, o arată copiilor și o așează pe masă, spunând ce jucărie a scos. Alt copil va căuta în sac și tot prin pipăire va trebui să scoată o jucărie la fel cu precedenta. Dacă în sac nu vor mai fi jucării de aceleași fel, copilul va trebui să precizeze aceasta. Jocul va continua în acest fel până se vor termina jucăriile din sac.

Complicarea jocului: copilul chemat la masa educatoarei va fi legat la ochi. Pe masă se va lăsa o singură grupă de obiecte formată din una sau două jucării de același fel, pe care le va pipăi cu amândouă mâinile și va spune câte sunt și ce sunt. După această acțiune, copilul va fi dezlegat la ochi pentru a vedea dacă răspunsul este corect. Atât în prima parte cât și în cea de-a doua, răspunsurile corecte vor fi aplaudate.

Anexa 3.

JOCUL DIDACTIC: CINE AȘAZĂ MAI BINE?

Scopul: alcătuirea de grupe de obiecte de același fel; stimularea operațiilor gândirii și dezvoltarea calităților ei; corectitudinea, promptitudinea, independența și rapiditatea.

Sarcina didactică: separarea, gruparea și denumirea corectă a grupelor de obiecte de același fel.

Elemente de joc: mânuire, mișcare, surpriză, întrecere, închiderea și deschiderea ochilor, aplauze .

Reguli de joc: copiii separă și grupează obiectele de același fel conform exemplarului primit. Ei acționează independent prin întrecere și denumesc pe rând grupele de obiecte formate.

Material: cinci – șase feluri de obiecte (mingi, castane, păpuși, mașini, bețișoare ,

etc.), un coș și un șervețel pentru acoperit coșul.

Desfășurarea jocului: Copiii numiți de educatoare (cinci-șase, după câte feluri de obiecte sunt folosite în joc) vor primi câte unul din obiectele existente, se vor așeza cu fața spre ceilalți copii și spre obiectele de pe covor, iar la cuvintele: ,, Cine așează mai bine?”, ei vor grupa obiectele de același fel și pe rând le vor denumi. De exemplu: ,, Eu am format grupa mingilor”, ,, Eu am format grupa mașinilor” etc. Gruparea se face prin întrecere și cei care așează repede și bine sunt aplaudați.

Repetarea grupării obiectelor rămâne la latitudinea educatoarei.

Complicarea jocului: Copiii numiți să grupeze obiectele nu vor mai primi câte un exemplar, ci, la cerința verbală a educatoarei, vor efectua acțiunea tot prin întrecere. În continuarea jocului, la primul semnal, copiii vor închidă ochii, în timp ce educatoarea mai adaugă și alte obiecte prin grupele de obiecte deja formate, de exemplu: în grupa mașinilor mai apare și o păpușă sau în grupa mingilor apare o castană et. La al doilea semnal, copiii deschid ochii și trebuie să sesizeze greșeala și să o corecteze.

Anexa 4.

JOCUL DIDACTIC: CINE ARE ACELAȘI NUMĂR?

Scopul: compararea numerelor alăturate pe bază de material concret; recunoașterea

cifrelor și raportarea lor la cantitatea; înțelegerea și folosirea termenilor matematici necesari verbalizării operațiilor efectuate.

Sarcina didactică: efectuarea unor operații de adunare și scădere; raportarea numărului la cantitate.

Elemente de joc: mânuirea materialului, surpriza, aplauze.

Reguli de joc: la deschiderea cortinei apare un număr de rățuște. Copiii le numără în gând și le raportează la cantitatea de rățuște de pe jetonul primit, apoi vor raportă numărul la cifra corespunzătoare.

Material: pentru fiecare copil, câte un jeton cu 1-10 rățuște, teatru de păpuși, un panou, o vulpe, zece boboci de rață și cifrele 1-10.

Desfășurarea jocului: educatoarea atrage atenția copiilor că pe lac vor veni pe rând rățuște. Ei trebuie să privească rățuștele, să le numere și cel care are pe jeton un număr de rățuște egal cu numărul celor aflate pe lac, în acel moment, ridică jetonul, motivând acțiunea. Un alt copil va alege cifra corespunzătoare numărului de rățuște de pe lac. Așa se va proceda până vor fi așezate toate cele zece rățuște. Se va închide cortina. La redeschiderea cortinei, pe lac apare un număr de rățuște ( ex. patru). Se simulează apariția vulpii care mănâncă o rățușcă. În continuare se procedează ca mai sus (se numără, se ridică jetonul cu același număr de rățuște, apoi jetonul cu cifra corespunzătoare numărului, se motivează ).

Complicarea jocului: educatoarea deschide cortina. Pe lac va fi un număr de rățuște. Educatoarea va cere copiilor să ridice jetonul cu o rățușcă mai puțin (mai mult), decât cele de pe lac. Copilul va motiva acțiunea. Astfel jocul va continua în limita timpului afectat.

Anexa 5.

JOCUL DIDACTIC “ CE ESTE ȘI CUM ESTE ACEASTĂ PIESĂ? “

Sarcini de învățare:

Copiii formează prin triere și grupare mulțimea discurilor. Se lucrează pe această mulțime introducându-se noi criterii de culoare, apoi de mărime și de grosime.

Prin sarcina de lucru se va solicita copiilor descrierea pieselor astfel: “ Această piesă este un disc roșu, mare și subțire “.

Ordinea în care sunt enumerate atributele nu este esențială iar atenția educatoarei se va îndrepta spre enumerarea în totalitate a atributelor, exprimarea corectă și precisă a acestora.

Jocul continuă atâta timp cât este necesar pentru a se constata dacă fiecare copil posedă cunoștințele de bază legate de atributele pieselor.

Anexa 6.

Descrierea pieselor trusei Dienes cu ajutorul atributelor și negației logice; intuirea complementarei unei mulțimi și discriminarea atributelor pieselor cu ajutorul negațiilor:

JOCUL DIDACTIC “ CUM ESTE ȘI CUM NU ESTE ACEASTĂ PIESĂ? “

Sarcini de învățare:

Copilul alege o piesă și o caracterizează, precizându-i însușirile;

Se așteaptă răspunsul: “ Piesa este roșie, mare, groasă și are forma de triunghi ”.

Se cere copilului să precizeze și ce însușiri nu are piesa aleasă, în comparație cu proprietățile celorlalte piese ale trusei;

Se așteaptă răspunsul: “ Piesă nu este albastră, nu este galbenă, nu este subțire, nu este mică, nu este nici dreptunghi, nici disc, nici pătrat ”.

Se pot accepta, la început, răspunsuri incomplete, dar acestea vor trebui completate de ceilalți copii.

Treptat, în cadrul aceluiași joc, copiii vor fi conduși să facă unele deducții pentru a ușura răspunsul: “ Dacă piesa mea este roșie, înseamnă că nu este galbenă și nu e albastră; dacă este mare, cu siguranță nu este mică “.

Prin repetarea exercițiului, copiii grupei pregătitoare vor înțelege că este mai ușor să enumere succesiv variabilele fiecărei piese: formă, culoare, mărime, grosime și să utilizeze negația pentru aceste însușiri pe care piesă nu le posedă.

Intuirea operației de complementare și determinarea atributelor unor piese cu ajutorul negației și a deducției logice:

Anexa 7.

JOCUL DIDACTIC “ TE ROG SĂ-MI DAI! “

Jocul se organizează în grupe de câte doi copii.

Piesele trusei se împart în mod egal între cei doi copii, fără a urmări un anumit criteriu de selecție. Se pot folosi 24 de piese sau 12, în funcție de nivelul grupei.

Sarcini de învățare:

Unul dintre copii solicită celuilalt o piesă pe care el nu o are în mulțimea primită, determinând-o cu cele patru atribute.

Dacă piesa a fost denumită corect și este corect identificată de colegul său, atunci el o primește; în caz contrar, nu primește nimic și este rândul celuilalt copil să solicite o piesă.

Aceeași sarcină o are și cel de-al doilea copil.

Câștigător este cel care va avea, la un moment dat, cele mai multe piese.

În urma unei bune activități de orientare în sarcină, condusă de educatoare, copilul observă și identifică toate atributele pieselor cu care lucrează și, treptat, optimizează procedeul de căutare și înțelege că nu poate descoperi piesele ce îi lipsesc, decât dacă organizează mulțimea pieselor în două grupe formate după criteriul mărimii.

Exemplu: pentru fiecare mărime copilul trebuie să aibă piese cu cele patru forme (disc, triunghi, pătrat, dreptunghi) și cele trei culori (roșu, galben, albastru) și poate forma perechi între piesele cu același atribut de culoare sau formă, dar de mărimi diferite. În acest fel, copilul va descoperi cu ușurință piesa care îi lipsește (vor rămâne piese fără pereche) și va ști ce piesă trebuie să ceară partenerului. Piesa va putea fi acum ușor de caracterizat cu ajutorul conjuncției și a negației logice.

Anexa 8.

Negația unui singur atribut:

JOCUL DIDACTIC “ TRENUL CU O DIFERENȚĂ “

Sarcina de învățare:

Fiecare copil trebuie să pună o piesă care să se diferențieze de cea anterioară printr-un singur atribut.

Jocul se poate începe cu orice piesă, aceasta fiind “locomotiva”, iar piesele următoare “vagoanele”. Dacă, de exemplu, s-a pus un pătrat mare, gros, albastru, se poate continua cu orice piesă care nu e pătrat sau nu e mare, sau nu e gros sau albastru. În acest fel, piesă cu care se continuă trenul are negat un singur atribut.

Prin acest joc, se pot exersa deprinderile de caracterizare a pieselor dobândite în jocul “ Cum este și cum nu este această piesă? “.

Anexa 9.

JOCUL: APRECIAZĂ CORECT

1.    Scopul jocului:

Dobândirea cunoștințelor privind relațiile cantitative ale grupelor de obiecte: 'tot atâtea', 'mai multe','mai puține;

2. Materiale:

– jetoane reprezentând meseriași, unelte, produse ale muncii;

– tabla magnetică,

– panou,

– fișe de evaluare

– instrumente de scris;

3. Pregătirea jocului:

– pregătirea materialului didactic necesar desfășurării jocului;

– aranjarea scăunelelor

– asigurarea ordinii și disciplinei

4. Desfășurarea jocului:

Educatoarea citește scrisoarea primită de la grupa vecină:

,,Pentru ca noi, cei din grupa mică, nu putem aprecia dacă fiecare meseriaș are cu ce lucra sau dacă a lucrat ceva, am apelat la grupa vecină să aprecieze ei în care grupă sunt ,,mai multe”, ,,mai puține”, ,,tot atâtea” elemente (obiecte)”. Pentru ca să apreciem corect trebuie să formăm perechi. Ex : Grupa bucătarilor și grupa polonicelor pentru supă. Copiii vor pune în corespondenta de 1-1 elementele celor două grupe, apoi vor aprecia grupa cu ,,mai multe”, ,,mai puține”, ,,tot atâtea” elemente (obiecte). Se execută jocul ,,Apreciem corect”- grupa tâmplarilor și grupa ciocanelor sub îndrumarea educatoarei.

Anexa 10.

JOCUL : „NUMĂRĂ CORECT”

Obiective: să perceapă numerele după auz; să poată număra respectând succesiunea numerelor

Sarcina didactică: ascultă și numără corect bătăile din palme și alege numărul potrivit

Material didactic: cartonașe cu numerele de la 0 la 10

Desfășurare: educatoarea bate din palme, copilul alege cartonul cu numărul corespunzător bătăilor din palme

Anexa 11.

JOCUL : „CE NUMERE AU FUGIT?”

Sarcina didactică: stabilirea numerelor lipsă dintr-un șir dat

Material didactic: jetoane cu numere 0-10, tabele cu numere de la 0 la 10, conform figurii de mai jos:

l 0 l l 2 l l 4 l l 6 l l 8 l

l 7 l l 5 l l 3 l l 1 l

Desfășurarea jocului: se poate organiza pe echipe sau individual. Copilul vine și pune la locul potrivit numărul care lipsește.

Anexa 12.

JOCUL : „CE SEMN S-A ASCUNS?”

Scopul : exersarea deprinderii de calcul, folosirea corectă a semnelor grafice de operație (+,-)

Regula jocului: copiii trebuie să ghicească ce semn de calcul a dispărut

Desfășurarea jocului: Se prezintă copiilor planșe (pe rând), cu probleme ilustrate ce presupun adunări sau scăderi. Copiii au sarcina să ghicească semnul de calcul care lipsește. Jocul poate fi organizat pe echipe.

Anexa 13.

JOCUL DIDACTIC „GĂSEȘTE LOCUL POTRIVIT” are ca scop:”Formarea deprinderilor de a efectua operații cu mulțimi” iar sarcina didactică este următoarea: „să formeze mulțimi după unul sau două criterii”.

Regulile jocului arată copiilor cum să rezolve sarcina didactică fiind condiționate de conținut și de sarcina didactică.

Anexa 14.

JOCUL DIDACTIC "JOCUL ASEMĂNĂRILOR"

Scopul jocului: dezvoltarea capacității de a discrimina culorile

Sarcina didactică: să identifice culoarea obiectelor

Conținutul jocului: cunoștințele referitoare la culoarea obiectelor

Reguli de joc: Când Martinel ridică un steguleț de o anumită culoare, copiii așează jucăriile având culoarea indicată pe raftul identic colorat.

Elemente de joc: participarea lui Martinel la joc, semnal sonor, semnal vizual (stegulețe colorate), gruparea după culoarea medalionului, mânuirea materialului.

Materiale didactice: jucării de diferite culori, ursuleț, stegulețe colorate, medalioane colorate, trompetă, rafturi colorate amenajate în sala de grupă.

Obiectivele operaționale pe care le-am urmărit sunt:

– să denumească culoarea obiectelor (jucăriilor) prezentate;

– să clasifice obiectele în funcție de culoarea acestora;

– să verbalizeze acțiunile efectuate.

Desfășurarea jocului:

Ursulețul Martinel are foarte multe jucării, dar sunt amestecate și ar vrea să și le ordoneze. Se prezintă copiilor jucăriile ursulețului. În clasă sunt amenajate niște rafturi diferit colorate (roșu, galben, verde e t c). Copiii vor alege jucăriile de culoarea stegulețului ridicat de Martinel și le vor așeza pe raftul de aceeași culori. Verbalizează apoi acțiunea efectuată, specificând caracteristicile (culoarea) jucăriilor.

Variantă

Fiecare copil primește câte un medalion de o anumită culoare. La semnalul sonor al educatoarei (suflă din trompetă) copiii se grupează în funcție de culoarea medalionului.

Anexa 15.

JOCUL DIDACTIC: „MAI MULTE JUCĂRII, MAI PUȚINE”

Scopul jocului: denumirea corectă a grupelor de jucării și compararea lor pe baza percepției globale, utilizând termenii: mai multe, mai puține. Dezvoltarea spiritului de observație,stimularea vorbirii, dezvoltarea operațiilor gândirii (analiza, sinteză, comparația).
Sarcina didactică: să denumească grupe de jucării, să compare grupe de obiecte și să aprecieze global cantitatea.

Conținutul jocului: grupe cu "mai multe" obiecte, grupe cu "mai puține" obiecte.

Regulile jocului: răspunde copilul care primește mingea.

Elemente de joc: aruncarea și prinderea mângâi, surpriza, semnal sonor, mânuirea materialului, aplauze.

Material didactic: grupe de jucării: mașini, avioane, tractoare, păpuși, minge, jetoane reprezentând mai multe/mai puține obiecte.

Obiective operaționale:

O1 – să denumească materialul utilizat;

O2 – să compare grupe formate, identificând relații cantitative existente;

O3 – să utilizeze în exprimare termenii "mai multe", "mai puține".
Desfășurarea jocului: Se prezintă copiilor două grupe de păpuși (I – 6 păpuși, a ÎI a – 3 păpuși). Se denumesc în mod corespunzător -" o grupă cu păpuși multe, o grupă cu păpuși puține". Se arată copiilor jucăriile care pregătite în diferite locuri în clasă și se stabilește unde sunt mai multe, unde sunt mai puține.

Se acoperă în continuare jucăriile așezate în fața copiilor și copilul care primește mingea aruncată de educatoare descoperă jucăriile

ascunse, le denumește și spune unde sunt mai multe, unde sunt mai puține. Exemplu: Eu am găsit ursuleți.

Aceasta este grupa cu mai mulți ursuleți Aceasta este grupa cu mai puțini ursuleți.

Variantă

Fiecare copil primește câte un jeton pe care sunt reprezentate mai multe sau mai puține jucării. La semnalul sonor (telefon) al educatoarei ridică jetonul copiii ce au reprezentate mai multe (sau mai puține) jucării.

Anexa 16.

JOCUL DIDACTIC :"SĂ ÎMPODOBIM BRADUL"

Scopul jocului: recunoașterea grupelor cu 1, 2, 3 obiecte și formarea deprinderii de a acționa cu obiectele.

Sarcina didactică: – să denumească jucăriile și să le aranjeze în brad

– să formeze grupe de 1-2-3 obiecte

Conținutul matematic: cunoștințe legate de numerație

Reguli de joc: Copilul numit de educatoare să împodobească bradul alege atâtea jucării câte îi indică educatoarea (una sau două). Jucăriile sunt așezate în brad de același copil, utilizându-se numeralele cardinale unu (un) și doi, una (o) și două.

Elemente de joc: împodobirea bradului, surpriza, prezența lui Moș Crăciun, hora copiilor, interpretarea cântecelului, mânuirea materialelor, sunetul clopoțelului.

Material didactic: un brăduleț, un părinte îmbrăcat în Moș Crăciun, un sac cu jucării (ciuperci), globuri, steluțe, fundițe, e t c ),bucăți de poliester (bulgări de zăpadă).

Obiective operaționale:

– să denumească obiectele aduse de Moș Crăciun;

– să numere până la 3;

– să împodobească bradul cu 1, 2, 3 jucării;

– să selecteze un grup de obiecte în funcție de cardinalul indicat;

– să verbalizeze acțiuni efectuate folosind termeni matematici ("grupă", "mai mulți", "mai puțini" etc.)

Desfășurarea jocului:

Sub formă de surpriză va fi invitat în sala de grupă Moș Crăciun. Acesta le-a adus copiilor un sac de jucării și un brad. Scoate din sac câte o jucărie și-i întreabă pe copii cum se numește fiecare. Educatoarea le propune copiilor să împodobească bradul. Se numește un copil care alege din sac o jucărie preferată ( de exemplu o steluță), o așează în brad, o numără prin încercuire și apoi spune: "Eu am împodobit bradul cu o steluță". Alt copil va împodobi bradul cu două jucării (globuri) procedând la fel ca primul. Educatoarea adresează întrebările: "Copii, cu ce am împodobit bradul?"(cu steluțe și globuri) "Unde sunt mai multe jucării,în grupa steluțelor sau în grupa globurilor?" (în grupa globurilor)

– Variantă

Copiii fac o horă în jurul pomului, iar educatoarea le dă bulgări de zăpadă. La semnalul ei,(sună din clopoțel) fiecare copil, pe rând, aruncă un bulgăre sau doi bulgări de zăpadă, spunând în ordine câți bulgări a aruncat. Apoi prinși în horă, cântă:

"Brăduleț, brăduț drăguț,

Noi în casă te-am adus,

Cu toții te împodobim,

în jurul tău ne învârtim

Și daruri multe noi dorim."

În finalul jocului Moș Crăciun împarte copiilor câte o ciocolată și câte două bomboane.

Anexa 17.

JOCUL DIDACTIC " DANSUL FETIȚELOR ȘI AL BĂIEȚILOR"

Scopul jocului: Alternarea obiectelor după un anumit criteriu, repetarea modelului în situații variate, recunoașterea și denumirea jucăriilor

Sarcina didactică: Să sorteze și să ordoneze obiecte după criteriul dat; Să denumească jucării.

Conținutul matematic: cunoștințe legate de forma și culoarea obiectelor.

Regulile jocului: Educatoarea cheamă copiii la horă pe versurile: « Rând pe rând să ne așezăm O horă ca să jucăm: O fetiță, un băiat Așa horă am format", astfel copiii se alternează.

Elemente de joc: Așezarea păpușilor pentru dans, surpriza, recitarea versurilor

Material didactic : jucării din sala de grupă, coșulețe, flori, frunze, fluturi colorați,

Obiective operaționale:

Să denumească materialele utilizate ;

Să precizeze caracteristicile obiectelor (formă, culoare);

Să alterneze obiecte după modelul educatoarei;

Să verbalizeze acțiunile efectuate.

Desfășurarea jocului:

Prima parte : La începutul jocului vine în grupă un copil mai mare și propune să joace împreună o horă. Astfel, cheamă pe rând câte o fetiță, un băiat etc. și împreună joacă o horă după o melodie cunoscută. Apoi se așează la scăunele tot alternându-se: o fetiță, un băiat.

Se prezintă apoi copiilor păpuși îmbrăcate în costume naționale, fete și băieți. Copiii chemați trebuie să aranjeze hora păpușilor după modelul horei copiilor.

A doua parte : Copiii primesc coșulețe cu flori și frunze pentru a le alterna, fluturi galbeni și fluturi albaștri etc.

Repetarea se face după modelul educatoarei, între grupe de copii, între un copil și

restul colectivului.

În încheierea jocului, copiii ies din sala de grupă unul după altul: o fată, un băiat etc.

Anexa 18.

JOCUL DIDACTIC « DE CÂTE ORI TE-AM STRIGAT ? »

Scopul jocului: Determinarea cantității prin analizatorul auditiv; consolidarea număratului în limitele 1-3; dezvoltarea memoriei auditive și vizuale.

Sarcina didactică : Să perceapă cantitatea pe baza analizatorului auditiv.

Conținutul jocului : cunoștințe legate de numerație

Reguli de joc : Copilul chemat va fi așezat cu fața la perete, va asculta cu atenție, va preciza de câte ori a fost strigat.

Elemente de joc: rostirea numelui, mișcarea, aplauze, bagheta fermecată

Material didactic : bagheta fermecată, buline, coșuleț, planșe.

Obiective operaționale:

O1 – Să recepteze mesajul transmis de „bagheta fermecată”;

O2 – Să precizeze de câte ori a fost strigat;

O3 – Să descrie imagini vizualizate anterior.

Desfășurarea jocului:

Un copil ales de bagheta fermecată va veni în fața clasei și va sta cu fața la perete. Bagheta fermecată va striga copilul pe nume o dată sau de două ori. După ce este strigat, copilul va scoate dintr-un coșuleț atâtea buline de câte ori a fost strigat. Răspunsurile corecte se aplaudă.

Varianta I

Un copil desemnat de bagheta magică va striga copilul ce stă cu fața la perete de atâtea ori câte baloane îi arată educatoarea.

Varianta a – II- a

Se prezintă copiilor o imagine reprezentând un copil care desenează și doi copii care construiesc. Se acoperă apoi imaginea, adresându-se întrebarea: «Câți copii desenau ? Dar câți construiau?». La fel se procedează cu două – trei imagini diferite.

Anexa 19.

JOCUL DIDACTIC "JOCUL CULORILOR"

Scopul jocului: dezvoltarea capacității de discriminare a culorilor; stimularea imaginației copiilor.

Sarcina didactică: Să asocieze corect culorile cu lucrurile (obiectele cunoscute).

Conținutul matematic : cunoștințe referitoare la culoarea obiectelor

Regulile jocului: Copilul îmbrăcat în haine de culoarea fațetei cubului va colora obiectul cunoscut în culoarea corespunzătoare.

Elemente de joc: vestimentația specială a copiilor (fiecare copil îmbrăcat într-o anumită culoare), rostogolirea cubului, așezarea copiilor în diferite poziții.

Material didactic : cub cu fațete diferit colorate, carioca, imagini ale unor obiecte, bețișoare

Obiective operaționale:

O1 – Să identifice colorile prezentate;

O2 – Să denumească corect culorile folosind analizatorul vizual;

O3 – Să stabilească legături corecte între culoare și obiectul care o posedă.

Desfășurarea jocului

Copiii sunt îmbrăcați în culori diferite: roșu, galben, alb, verde, albastru, portocaliu. Educatoarea rostogolește un cub cu fațete diferit colorate. Va veni în fața clasei un copil îmbrăcat în culoarea fațetei de deasupra. Alege carioca de aceeași culoare și colorează la flanelograf obiectul ce poate fi la fel.

Exemplu : pentru verde copiii pot colora un brăduț, o frunză etc.

Varianta I

Educatoarea este pictor și vrea să picteze diferite obiecte (floare, măr, fluture). Culorile de care se va folosi vor fi copiii.

Exemplu: pentru o floare, are nevoie de 2 copii – unul costumat în verde și unul în galben. Cel îmbrăcat în verde va sta întins, cel îmbrăcat în galben va sta ghemuit pentru a imita forma florii.

Varianta a II a

Copiii sunt împărțiți în două grupe. Primesc bețișoare colorate. Vor construi din bețișoarele colorate obiecte cunoscute, respectând culorile lor reale, (floare, copac etc).

La evaluare copiii au primit creioane colorate și câte o fișă în vederea completării. Sarcina a fost următoarea : alege culoarea preferată și desenează poate fi la fel.

Anexa 20.

JOCUL DIDACTIC: „UNDE S-AU ASCUNS JUCĂRIILE?”

Obiective operaționale:

O1 – Să formeze grupe de obiecte după anumite criterii;

O2 – Să precizeze locul (poziția spațială) unde se află grupele de obiecte;

O3 – Să numere elementele din imagine;

O4 – Să identifice schimbarea efectuată în imagine.

Scopul jocului: – Dezvoltarea capacității de orientare în spațiu

– Cultivarea atenției și a spiritului de observație

Sarcina didactică:

– să perceapă pozițiile spațiale ale unor obiecte sau grupe de obiecte

– să denumească poziții spațiale simple, precum: „sus” , „jos” , „pe” , „sub” , „în” .

Conținutul matematic: cunoștințe legate de poziții spațiale : "sus", "jos","pe", "sub", "în” , "lângă".

Regulile de joc: Sarcinile jocului sunt propuse de rățoiul Donald, care dă semnalul de începere și finalizare a jocului. Copiii trebuie să denumească locul unde se află grupa de obiecte.

Elemente de joc: prezența rățoiului Donald, semnalul clopoțelului rostirea versurilor, închiderea – deschiderea ochilor.

Materiale: rățoiul Donald, jucării, clopoțel, maimuțică.

Desfășurarea jocului: Rățoiul Donald le aduce copiilor mai multe jucării pentru a se juca. Se grupează jucăriile după formă și mărime. La clinchetul clopoțelului, copiii închid ochii, timp în care o grupă de jucării se așează într-o anumită poziție spațială – La următorul semnal sonor copiii deschid ochii și observând unde "s-au ascuns" jucăriile vor denumi poziția spațială respectivă.

Variantă

Se prezintă o imagine ce poate fi intitulată "În parc"; conține aparate de joacă, bănci, copaci. Ca element surpriză al imaginii este o maimuțică ce poate fi detașabilă (cu magnet). Se recită versurile:

"Maimuțică jucăușă

În mișcări este ghidușă

Se dă huța, se ascunde,

Unde-i, unde?", timp în care copiii au ochii închiși și educatoarea schimbă locul maimuței în imagine, astfel încât, copiii să denumească poziția spațială pe care maimuța o ocupă.

Anexa 21.

JOCUL DIDACTIC: "CAPRA CU TREI IEZI"

Scopul jocului: consolidarea cunoștințelor despre numeralul ordinal în limitele 1-3

Sarcina didactică: să utilizeze numeralul ordinal descoperind poziția pe care o ocupă obiectul denumit într-un număr de obiecte.

Conținutul jocului: cunoștințele despre numerație și numeralul ordinal

Reguli de joc: Jocul se desfășoară sub formă de teatru de păpuși. Copiii trebuie să stabilească, folosind numeralul ordinal, care ied – "al câtelea" a plecat să deschidă ușa.

Materialul didactic: păpuși, iezi și măști.

Elemente de joc: folosirea păpușilor, interpretarea rolurilor de iezi Obiective operaționale:

O1 – să numere conștient în limitele 1-3

O2 – să precizeze locul unui obiect într-un șir de 3 obiecte;

O3 – să denumească locul unde se află un obiect;

O4 – să se plaseze la poziția spațială indicată de educatoare.

Desfășurarea jocului: Jocul se va desfășura sub formă de teatru de păpuși. Iezii sunt așezați în șir în fața caprei. Primul ied este cel mare, al doilea cel mijlociu și al treilea iedul cel mic. Capra pleacă după mâncare și sosește lupul care bate la ușă. Copiii sunt întrebați: "Al câtelea ied a plecat?" Răspunsul dat va fi: "Primul ied a plecat". La îndemnul fraților iedul cel mare nu deschide ușa și se întoarce la locul lui în șir. Analog se procedează și cu ceilalți iezi.

Variantă

Se cheamă trei copii care primesc masca de ied. Ei vor fi așezați în șir iță spre ceilalți copii. Educatoarea va numi iedul care să plece și să se așeze în poziția spațială indicată de ea. Exemplu: "Iedul cel mijlociu să se așeze sub masă". "Al câtelea ied s-a așezat sub masă?" "Al doilea ied." Aceste jocuri s-au desfășurat cu succes. Spre mulțumirea mea, copiii față au demonstrat că pot fi atenți și mai mult de 4-5 minute cât ar fi putut să-și concentreze atenția la alte activități. Un rol important îl au prezența personajelor din poveste și desene animate care sunt mai aproape de ei prin participarea la joc.

Anexa 22.

JOCUL- CAUTĂ-ȚI CĂSUȚA

Scop: verificarea însușirii cunoștințelor copiilor privind denumirile formelor și culorilor predate: formarea priceperii de a compara după criteriul formei și al culorii

Material: pentru fiecare copil câte o căsuță confecționată din carton care are pe partea de sus lipită o figură geometrică de o anumită culoare,uși pe care sunt desenate figuri geometrice de diferite culori.

Desfășurarea jocului: În fata grupei, pe flanelograf se afla mai multe căsuțe confecționate din carton care au pe partea de sus lipită o figură geometrică de o anumită culoare. La semnalul educatoarei fiecare copil caută ușa potrivită, pe care sunt desenate figuri geometrice de diferite culori. După ce fiecare căsuța are ușa potrivită, se cere fiecărui copil să denumească forma și culoarea pe care o au figurile lipite pe căsuța și ușa să. Câștigătorii jocului vor fi cei care găsesc în mod corect ușa și care indica forma și culoarea figurii respective. La confecționarea ușilor, se va avea în vedere că aceeași formă și culoare să nu o aibă mai mulți copii.

Anexa 23.

JOCUL CU BEȚIȘOARE

Scop: fixarea reprezentărilor despre figurile geometrice; dezvoltarea atenției

Material: 20 de bețișoare pentru fiecare copil

Desfășurarea jocului:

Fiecare copil are în fata grupa de bețișoare. La semnalul educatoarei toți copiii trebuie să combine bețișoarele în așa fel încât să formeze figuri geometrice cunoscute de ei (triunghi, pătrat, dreptunghi). Câștigă cel care a terminat primul, executând corect figurile geometrice.

Anexa 24.

JOCUL- CONSTRUCTORII

Scop: consolidarea cunoștințelor cu privire la figurile geometrice;dezvoltarea imaginației creatoare

Material: trusa cu figuri geometrice

Desfășurarea jocului:

Educatoarea cere, spre exemplu, copiilor să scoată din trusa: un dreptunghi mare, două pătrate mici și un triunghi mare. Cu aceste piese, copilul care reușește să construiască primul o casă, este câștigătorul. Drept răsplată este chemat la tabla să deseneze o casă la fel cu cea construită de el.

La fel se pot construi și alte obiecte.

Anexa 25.

JOCUL – GHICEȘTE UNDE S-A ASCUNS URSULEȚUL

Scop: recunoașterea figurilor geometrice, folosirea corectă a denumirii acestora, recunoașterea culorilor.

Material: figuri geometrice (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) de culori diferite; un jeton cu ursuleț.

Desfășurarea jocului:

Figurile geometrice sunt aranjate pe flanelograf, iar într-un colț al flanelografului stă ursulețul. Pentru început educatoarea are rolul de conducător, rol care va fi preluat fiecare dată de copilul care răspunde corect, iar ceilalți sunt vânătorii. Conducătorul jocului întreabă:

Unde s-a ascuns ursulețul?

Copilul desemnat trebuie să răspundă, după care figură geometrică s-a ascuns ursulețul de vânător. Pentru ca răspunsul să fie corect trebuie să se precizeze și culoarea figurii geometrice.

Anexa 26.

JOCUL- CÂTE SUNT?

Scop: consolidarea deprinderii de numerație; dezvoltarea atenției și a spiritului de observație.

Material: cartonase pe care sunt scrise cifre.

Desfășurarea jocului:

Educatoarea așează pe flanelograf un cartonaș care reprezintă un anumit număr de desene. Copiii vor trebui să așeza pe măsuțe cartonașul care reprezintă numărul de obiecte desenate.

Anexa 27.

JOCUL– CE URMEAZĂ?

Scop: formarea deprinderii de a număra de la 1-10

Material: cartonase pe care sunt scrise numerele de la 1-10

Desfășurarea jocului:

Copiii sunt așezați sub forma de semicerc. Copiii primesc câte un cartonaș. Un copil însă nu va primi, ci va trece în mijlocul cercului.

Între timp ce copiii se învârt în joc și rostesc: ,,Dacă știi a număra, locul meu îl vei lua". Copilul din mijlocul cercului va indica un anumit copil și-i va spune: ,,Numără mai departe". Copiii se opresc, iar cel indicat va trebui să iasă din cerc și să numere mai departe, începând cu numărul imediat următor celui indicat pe cartonașul său. De exemplu, dacă pe cartonaș are cifra 7, va număra 8, 9, 10. Dacă număra corect înmânează cartonașul său celui din mijloc, iar rolurile se inversează.

Anexa 28.

JOCUL– CINE SUNT FRAȚII TĂI?

Scop: formarea deprinderii de a număra conștient de la 1 la 10; dezvoltarea atenției.

Materiale: cartonașe cu cifre/numere 0-10.

Desfășurarea jocului:

Educatoarea numește un copil căruia îi spune un număr, spre exemplu 7, după care întrebă:

Care sunt frații tăi?

Copilul numit trebuie să indice fratele mai mic(6)și fratele mai mare(8).

Anexa 29.

JOCUL- CAMPIONUL

Scop: dezvoltarea spiritului de observație și a memoriei; consolidarea cunoștințelor privitoare la numerație și cifre.

Material: jetoane cu cifrele/numerele 0-10, foi de hârtie, creioane.

Desfășurarea jocului:

Fiecare copil are câte un creion, o foaie de hârtie și un număr de jetoane cu cifrele/numerele 0-10. Educatoarea prezintă un jeton cu un număr de obiecte pe el, după care îl pune imediat la loc. Copiii trebuie să ridice jetonul care reprezintă numărul de obiecte care au fost prezentate.

Se repetă acest lucru cu un număr variat de jetoane, copiii trebuind să ridice de fiecare dată jetonul care reprezintă cifra corectă raportată la jetonul prezentat.

Pentru complicare, educatoarea prezintă jetonul ce reprezintă o anumită cantitate de obiecte, iar copiii trebuie să scrie pe foaie numărul corect raportat la cantitate.

La sfârșit se numără greșelile fiecăruia și se face clasificarea în ordinea scrierii corecte.

Anexa 30.

JOCUL NUMERELOR

Scop: dezvoltarea inteligenței practice

Material: cutia cu bețișoare

Desfășurarea jocului:

Cine poate descompune un număr în cât mai multe moduri . De exemplu, pentru numărul 4:

Anexa 31.

JOC–ALEGE CUM ÎȚI PLACE

Scop:

Verificarea număratului până la 2.

Raportarea numărului la cantitate.

Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de obiecte după formă, mărime și culoare.

Sarcina didactică:

Separarea obiectelor de aceeași formă, mărime sau culoare și numărarea obiectelor din fiecare grupă constituită.

Regulile jocului:

Preșcolarii numiți vor rezolva sarcinile și vor răspunde întrebărilor educatoarei.

Fiecare răspuns corect este recompensat prin aplauze, iar cel greșit va fi îndreptat.

Elemente de joc: personajul îndrăgit.

Material didactic: creioane, ascuțitori, cărți, ceșcuțe, popice, bile, mingiuțe etc.

Desfășurarea jocului:

Un personaj îndrăgit de copii (iepuraș, ursuleț, păpușă) sosește în clasă și aduce copiilor o cutie cu jucării. Personajul va ruga preșcolarii să-1 ajute să separe jucăriile după formă (culoare sau mărime) și să precizeze numărul obiectelor din fiecare grupă.

Exemplu: Cine alege creioanele roșii? Câte sunt?

Cine alege popicele? Câte sunt?

Separați popicele mari de cele mici. Câte sunt din flecare?

Variantă:

Pe fiecare masă vor fi așezate jetoane reprezentând diverse obiecte. Preșcolarii vor avea sarcina de a le separa și de a le aduce educatoarei în ordinea solicitată.

Exemplu: Aduceți grupa în care este un obiect. Aduceți grupa în care sunt două obiecte.

Preșcolarii care execută sarcina motivează acțiunea.

Anexa 32

JOCUL-. JUCĂRIILE BUCLUCAȘE

Scop:

Îmbogățirea cunoștințelor copiilor privind relațiile spațiale.

Sarcina didactică:

Denumirea poziției spațiale a unor obiecte sau grupuri de obiecte față de un reper dat.

Regulile jocului:

Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele și precizează poziția spațială ocupată. Răspunsurile corecte sunt aplaudate.

Elemente de joc: aplauze, închisul și deschisul ochilor, mișcarea.

Material didactic: diferite jucării.

Desfășurarea jocului:

Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite împreună cu întreaga grupă de copii. Copiii închid ochii, iar educatoarea așează jucăriile sau grupele de jucării în diferite locuri din clasă. Copiii trebuie să caute jucăriile. Când le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv.

Exemplu: Eu am găsit mașinuța pe raft.

Eu am găsit paharul în dulap.

Dacă s-au ascuns grupe de obiecte, copiii formulează răspunsuri cum ar fi:

Eu am găsit grupa de păpuși lângă televizor.

Eu am găsit grupa de ciupercuțe sub masă.

Variantă :

Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le așeze în diferite poziții spațiale indicate de educatoare.

Variantă :

Un copil numit de educatoare așează o grupă de obiecte într-un anumit loc din clasă, iar restul copiilor vor preciza locul unde este așezată.

Anexa 33.

JOCUL-CERCURI COLORATE

Scop:

Formarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri după culoare.

Verificarea reprezentărilor copiilor despre culorile de bază.

Sarcina didactică:

Diferențierea cercurilor după culoare.

Reguli de joc:

La semnalul educatoarei, preșcolarii grupează cercurile după culoare în cele trei cutii aduse.

Elemente de joc: mânuirea materialului, mișcarea.

Material didactic: pentru fiecare copil șase cercuri colorate, trei cutii colorate î n roșu, galben și albastru, clopoțel, trei turnuri în aceleași culori ca cercurile.

Desfășurarea jocului:

Fiecare copil primește mai multe cercuri roșii, galbene și albastre. Educatoarea solicită sortarea și gruparea lor după culoare în cele trei cutii astfel: în cutia roșie cercurile roșii, în cutia galbenă cercurile galbene și în cutia albastră cercurile albastre. Preșcolarii încep să lucreze la semnalul educatoarei (un clopoțel, o bătaie în tobă etc). La sfârșit, preșcolarii verbalizează acțiunea.

Exemplu: Eu am așezat cercurile roșii în cutia roșie.

După gruparea cercurilor sunt denumite și grupele formate: grupa cercurilor roșii, grupa cercurilor galbene și grupa cercurilor albastre.

Variantă:

Educatoarea aduce în fața copiilor mai multe cercuri colorate (din carton decupate la mijloc). Preșcolarii au sarcina de a introduce cercurile de aceeași culoare pe un suport formând un turn colorat. Acțiunea se verbalizează.

Exemplu: Eu așez (arunc)cercul roșu la turnul roșu.

Anexa 34.

JOCUL- CINE ARE O GRUPĂ LA FEL CA A MEA?

Scop:

Formarea deprinderii de a alcătui grupe de obiecte după dimensiune.

Formarea reprezentării despre noțiunile: mare – mic, lung – scurt, gros – subțire.

Sarcina didactică:

Recunoașterea și denumirea corectă a obiectelor și a dimensiunilor acestora (gros-subțire, mare – mic, lung – scurt).

Regulile jocului:

Preșcolarii grupează obiectele la semnalul educatoarei. Grupa identificată de copii trebuie confirmată de către personajul prezent.

Elemente de joc: piticul Barbă-Cot, aplauze, mișcarea, întrecerea.

Material didactic: grupe de obiecte de diferite mărimi, grosimi, culori, clopoțel.

Desfășurarea jocului:

Introducerea în activitate se realizează prin prezentarea piticului "Barbă-Cot" venit să-i ajute la activitate. Preșcolarii primesc mai multe obiecte (sau jetoane) pe care le denumesc, iar la semnalul educatoarei (sunetul unui clopoțel) constituie grupele după criteriul dat (mărime, grosime sau lungime). La întrebarea: Cine are o grupă la fel ca a mea?, preșcolarii caută o grupă echivalentă cu cea a educatoarei, o identifică și i-o dă piticului "Barbă-Cot" care le confirmă dacă au lucrat corect sau nu.

Variantă:

Rezolvarea unor fișe de lucru individuale având ca sarcină constituirea de grupe de obiecte după criteriul dat. Piticul va aprecia corectitudinea realizării fișelor.

Anexa 35.

JOCUL- TRĂISTUȚA CU SURPRIZE

Scop:

Consolidarea cunoștințelor copiilor despre atributele pieselor geometrice (formă, mărime, culoare).

Sarcina didactică:

Recunoașterea, pieselor geometrice prin acțiunea analizatorilor.

Regulile jocului:

Un copil legat la ochi alege o piesă din trăistuță, o pipăie și precizează forma și mărimea acesteia.

Elemente de joc: surpriza, ghicirea, ritmizări .

Material didactic: o trăistuță, piese geometrice (cercuri, pătrate și triunghiuri).

Desfășurarea locului:

Educatoarea prezintă trăistuța cu surprize în care sunt piese geometrice. Preșcolarii sunt solicitați de educatoare să participe la joc prin versurile:

Să vină acum la mine,

Un copil ce știe bine,

Atingând o piesă doar

Forma să o spună clar.

Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeț, alege o piesă, o pipăie și precizează forma și mărimea piesei geometrice. Piesa va fi arătată copiilor care vor aprecia corectitudinea răspunsului. În final, copilul va preciza și culoarea piesei.

Variantă:

Pe masa educatoarei sunt și alte piese geometrice. După ce copilul ghicește forma și mărimea piesei din trăistuță, un alt copil va alege de pe masa educatoarei alte trei piese de aceeași formă cu cea din săculeț și formează o grupă.

Exemplu: Eu am format o grupă de cercuri pentru că și piesa din săculeț era tot cerc.

Anexa 36.

JOCUL- MICII GOSPODARI- FACEM ORDINE!

Scop:

Consolidarea deprinderii de a alcătui grupe de obiecte după criteriul lungimii.

Folosirea corectă a limbajului matematic.

Sarcina didactică:

Separarea obiectelor după criteriul lungimii.

Regulile jocului:

Preșcolarii vor identifica grupele care există pe masă. Fiecare grupă va fi separată în două subgrupe după criteriul lungimii. Răspunsurile copiilor vor fi apreciate printr-un ecuson.

Elemente de joc: aplauze, surpriza, mișcarea, întrecerea, recompensa.

Material didactic: grupe diferite (flori, bețișoare, creioane e t c), ecusoane cu figuri triste și vesele, fișe.

Desfășurarea jocului:

Preșcolarii vor intui mai întâi materialul prezentat de educatoare și îl vor grupa după formă (grupa florilor, bețișoarelor, creioanelor e t c).Câte doi copii vor aranja pe rând elementele fiecărei grupe după criteriul lungimii.

Exemplu: Așezați în prima vază florile cu coada lungă, iar în cea de-a doua pe cele cu coada scurtă.

Copilul care rezolvă corect sarcina va primi un ecuson reprezentând un copil cu fața veselă. În caz contrar, copilul va avea fața tristă.

Variantă:

După ce obiectele au fost grupate după criteriul lungimii, educatoarea va cere copiilor să închidă ochii și va ascunde una din grupele nou formate. Preșcolarii vor ghici grupa care este ascunsă. Este foarte important ca educatoarea să asigure vizibilitate maximă pentru toți preșcolarii asupra materialului didactic.

În final, preșcolarii vor rezolva o fișă a cărei sarcină va fi să formeze grupe după criteriul lungimii.

Anexa 37.

JOCUL-SĂ CONSTRUIM UN CARTIER NOU

Scop:

Consolidarea deprinderii de a forma grupe de obiecte după criteriile date.

Consolidarea deprinderii de a compara două grupe global sau prin punere în corespondență.

Sarcina didactică:

Gruparea obiectelor date în funcție de anumite criterii; separarea unui element sau a mai multor elemente din grupe.

Regulile jocului:

Unul dintre copiii care a primit șapca va veni să rezolve sarcina dată. Șeful de șantier desemnat verifică dacă este corect realizat obiectivul.

Elemente de joc: aplauze, mânuirea materialului.

Material didactic: macheta sau panoul pe care se va realiza cartierul care are trasate deja străzi și spații verzi; elemente detașabile sau siluete ce reprezintă: copaci, case, bănci, blocuri, flori (de diferite forme și mărimi), truse logo, șapcă.

Desfășurarea jocului:

Copilul care primește șapca este constructorul șantierului și trebuie să realizeze sarcina încredințată. După ce o realizează se verifică de către șeful de șantier corectitudinea execuției.

Exemple:

Construiește un grup de case cu un etaj. (Copiii vor așeza cel puțin patru case realizate din piese Lego.)

Așează arborii mici cu coroană rotundă.

Așează o grupă de blocuri galbene în locul indicat.

Așează grupa de case cu două etaje în perechi cu cele cu un etaj.

Așează băncile maro în fața blocurilor.

Compară grupele de bănci și precizează care grupă are mai multe obiecte.
Toate răspunsurile se premiază cu ecusoane.

Variantă:

Copiii vor lucra în echipe. Ei primesc jetoane reprezentând: căsuțe, autobuze, semne de circulație etc. Fiecare echipă va avea de realizat o sarcină:

Lipește tot atâtea căsuțe câte curți sunt desenate pe panou. Așează câte un autobuz în fiecare stație .Numără tot atâtea semne de circulație câte arată cifra arătată de educatoare și așează-le pe machetă

B. PROIECTE DIDACTICE

Anexa 38

– PROIECT DIDACTIC

Grădinița ………………………….

Grupa: Mare

Educatoare:

Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii

Obiectul: Matematică

Unitatea de învățare: Numere naturale 0-10

Tema lecției: Numărul și cifra 3

PROIECT DE LECȚIE

Tipul lecției: Comunicare de noi cunoștințe

Scopul lecției:

utilizarea conceptelor specifice matematicii;

scrierea, citirea, compararea și ordonarea numerelor naturale;

sesizarea asocierii dintre elementele a două grupe de obiecte, pe baza unor criterii date;

manifestarea unei atitudini pozitive și disponibilități față de utilizarea numerelor

Obiective operaționale – La sfârșitul lecției copii vor fi capabili:

cognitive

O1 – să repete unele versuri învățate referitoare la cifrele 1,2 și 3;

O2- să recunoască cifrele 1, 2 și 3 din desene;

O3 – să completeze numărul de elemente al unei mulțimi;

O4 – să deseneze mulțimi cu un număr de elemente indicat de cifre;

O5 – să povestească „cum a luat naștere” cifra 3;

O6 – să compună numărul 3 prin gruparea unor elemente în mulțimi de 3 obiecte;

O7 – să precizeze din ce elemente grafice este formată cifra 3;

O8 – să precizeze corespondentul cifră – mulțime;

afective

O9 – să manifeste interes pentru participarea la lecție;

O10 – să trăiască bucuria reușitei personale și a clasei;

motrice

O11 – să-și coordoneze mișcările pentru scrierea corectă a elementelor grafice componente ale cifrelor.

Strategii didactice: inductive

Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, demonstrația, problematizarea, jocul didactic, povestirea

Mijloace – planșe, „Povestea cifrei 3”, caiete de muncă individuală, suport liniat pentru matematică; cifre – model

Forme și tehnici de evaluare:

frontală

observația sistematică

autoevaluare

individuală

evaluare de către colegi

Bibliografie:

Elena Joița, Didactica aplicată. Partea I – învățământul primar, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova, 1994

Mihail Roșu, Metodica predării matematicii, Editura Credis , București, 2004

Ștefan Pacearcă, Matematică, ghidul învățătorului, Editura Teora, 2004

Adina Nițu, Școala veselă,Editura ERC PRESS, București, 2004

Rodica Chiran, Matematica, clasaI, Editura Aramis, București, 2004

Victoria Pârâială, Matematica,culegere auxiliar al manualelor, Editura Euristică, Iași, 2004

Desfășurarea activității

ÎNCERCUIEȘTE NUMĂRUL CARE ARATĂ CÂTE OBIECTE SUNT ÎN FIECARE IMAGINE

2

2

2

SCRIE NUMĂRUL DE ELEMENTE DIN FIECARE MULȚIME!

PUNE ÎN CASETĂ ATÂTEA PUNCTULEȚE CÂTE OBIECTE SUNT!

DESENEAZĂ ATÂTEA BILE CÂTE ÎȚI INDICĂ NUMĂRUL!

SCRIE NUMĂRUL CORESPUNZĂTOR ÎN CASETĂ!

ÎNCERCUIEȘTE GRUPA CARE ARE 3 OBIECTE!

GRUPEAZĂ CÂTE 3 OBIECTE!

Anexa 39.

PROIECT DIDACTIC

GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL . Nr 4 – Motru

Educatoare: Ciortan Jiustina

Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii

Obiectul: Matematică

Grupa : Pregătitoare

Categoria de activitate : Activitate matematică

Tema activității:,,Cine știe, câștigă!”

Forma de realizare: Joc-concurs

Tipul activității :Verificare și consolidare de cunoștințe

Scopul activității : Verificarea și consolidarea cunoștințelor matematice dobândite cu privire la numerația în limitele 1-10,utilizarea corectă a numeralelor ordinale,precizarea corectă a unui număr în șirul numeric,verificarea capacitații copiilor de a efectua operații simple de adunare și scădere cu 1,2 unități;

Obiective operaționale :

O1-sa numere corect în sens crescător și descrescător în limitele 1-10,relaționând secvența verbală cu activitatea de manipulare a obiectelor ;

O2-sa denumească corect vecinii numerelor ,stabilind locul fiecărui număr în șirul numeric ;

O3-sa identifice locul obiectelor în șirul dat,folosind numeralul ordinal;

O4-sa efectueze operații simple de calcul oral de adunare și scădere cu o diferență de 1-2 unități folosind un limbaj matematic adecvat.

Sarcina didactică: denumirea corectă a pozițiilor spațiale, utilizarea numeralului ordinal, folosirea unui limbaj matematic adecvat..

Elemente de joc: întrecerea, surpriza, aplauze, mânuirea materialului.

Regulile jocului: copiii vor rezolva sarcinile primite, vor așeza jetoanele pe panou conform cerințelor.

Strategii didactice:

a)- Metode și procedee: explicația, conversația,descoperirea, problematizarea, demonstrația,jocul, problematizarea, algoritmizarea.

b) Mijloace de învățământ: jetoane cu imagini,cifrele de la 1 la 10, simboluri matematice, probleme ilustrate, panou.

Elemente de joc: surpriza, aplauzele, recompensa.

Reguli de joc: Copiii vor fi grupați în două echipe. Fiecare echipă are de rezolvat mai multe sarcini; membrii unei echipe se pot consulta în formularea răspunsului. Fiecare răspuns corect vă fi marcat printr-o steluță; câștigă echipa care a acumulat mai multe steluțe. Poate fi și egalitate

Forma de organizare: frontal, pe grupe, individual.

Forme de evaluare:continua prin observarea comportamentului copiilor,prin analiza acțiunilor și răspunsurilor,corectarea imediată a greșelilor, stimulare verbală,aplauze.

Durata:35-40 min

Locul desfășurării: sala de grupă

Material bibliografic:

-„Programa activităților instructiv educative în grădinița de copii”, M.E.C, 1999.

– Mihaela Neagu, Georgeta Beraru, „Activități matematice în grădiniță”, Ed. AS'S, 1995.

-„Jocuri didactice matematice pentru preșcolari”, E.D.P. , București, 1972

– Revista „Învățământul preșcolar” nr. 1 – 2 și 3 – 4 / 1977

– Viorica Preda, „Grădinița altfel – scrisori metodice”, Ed. Integral, București, 2003

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Anexa 40

Proiect didactic matematic

GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL . Nr 4 – Motru

Grupa: Mare

Educatoare: Ciortan Jiustina

Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii

Obiectul: Matematică

Durata: 30 – 35 min

Categoria de activitate : Educație pentru știință – activitate matematică

Tema activității: „Cine știe mai bine?”

Mijloc de realizare : Joc didactic

Tipul activității: de consolidare și verificare a cunoștințelor matematice

Scopul activității: Verificarea cunoștințelor matematice privind însușirea conceptului de număr natural în concentrul 1 – 5 ; efectuarea unor operații simple de calcul oral cu diferență de una și două unități; stabilirea simbolurilor matematice : plus, minus și egal.

Exersarea unor operații ale gândirii ( analiza, sinteză, abstractizarea, generalizarea), precum și cultivarea unor calități ale gândirii ( corectitudinea, promptitudinea, rapiditatea).

Dezvoltarea atenției voluntare și a spiritului de observație.

Obiective operaționale:

O1. – să numere crescător și descrescător în concentrul 1 – 5 ;

O2. – să plaseze corect un număr sau o cifră în interiorul șirului numeric;

O3. – să compare numere – reprezentând cantități diferite în concentrul 1 – 5 pentru a determina „vecinii” mai mici / mai mari ai numerelor date;

O4. – să utilizeze corect numeralul cardinal și ordinal;

O5. – să rezolve probleme orale alegând operația corectă (adunare, scădere);

O6. – să rezolve sarcinile fișei date;

O7. – să răspundă cu un comportament adecvat și să se integreze în ritmul impus de activitate.

Sarcina didactică: efectuarea unor operații de adunare și scădere; raportarea numărului la cantitate; determinarea „vecinilor” ; utilizarea corectă a numeralului ordinal.

Regulile jocului: În funcție de obiectivele propuse se vor stabili regulile de joc, iar copiii vor răspunde numai când sunt întrebați.

Vor căuta jetoanele cu numărul de elemente corespunzător cifrei arătate de educatoare sau jetoanele cu cifre – arătând diferența (vecin mai mic sau mai mare) față de jetonul cu cifra arătată. Vor scrie la tabla magnetică rezolvarea problemei conform rezultatului – alegând operația efectuată.

Elemente de joc: mânuirea materialului, aplauze, surpriza „Iepurașul supărat”, întrecerea, mișcarea, sunetul clopoțelului.

Strategii didactice:

Metode și procedee: – conversația

explicația

demonstrația

instructajul verbal

problematizarea

exercițiul

jocul

Material didactic folosit: jetoane cu brăduți, oameni de zăpadă, iepurași, ursuleți (altele); jetoane cu cifre de la 1 la 5 și

semnele matematice ; jetoane cu grupe de elemente între 1 și 5, fișe de muncă independentă, instrumente de scris, tabla magnetică și siluete cu cifre și animale, tabla de scris, cretă, un iepuraș din cadrul teatrului de păpuși, un clopoțel, cronometru, doi brăduți din plastic, podoabe pentru pom, stimulente.

Material bibliografic:

„Programa activităților instructiv educative în grădinița de copii”, M.E.C, 1999.

Mihaela Neagu, Georgeta Beraru , „Activități matematice în grădiniță”, Ed. AS'S, 1995.

„Jocuri didactice matematice pentru preșcolari”, E.D.P. , București, 1972

Revista „Învățământul preșcolar” nr. 1 – 2 și 3 – 4 / 1977

Viorica Preda, „Grădinița altfel – scrisori metodice”, Ed. Integral, București, 2003

Scenariul didactic

Ne jucăm cu numărul 5

Numără elementele fiecărei mulțimi și desenează în etichete cifra corespunzătoare numărului. Du corespondența între cele două mulțimi și arată prin semn care număr este mai mare .

Numără brăduții și încercuiește cifra corespunzătoare.

Colorează adecvat primul, al treilea și al cincilea brăduț.

Scrie vecinii numerelor date:

C. FIȘE MATEMATICE

Anexa 41.

FIȘĂ

1. Formează grupe de obiecte, numără-le și unește-le cu cifra corespunzătoare

2. Colorează prima frunză cu verde, a patra cu galben, a șaptea cu roșu; taie cu o linie a cincea și a opta frunză și încercuiește cea de-a treia și ultima frunză.

Anexa 42.

FIȘĂ- Orientarea în spațiu prin cunoașterea pozițiilor și relațiilor spațiale

Anexa 43.

FIȘĂ- compararea obiectelor după dimensiune

Încercuiește grupele de obiecte după dimensiuni (mare-mic, lung-scurt, îngust-lat, gros-subțire)

Colorează fructele.

Anexa 44.

FIȘĂ- forme și figuri geometrice

Bibliografie

Voiculescu, E., 2005, Pedagogie școlară, Editura Aramis, București , p. 41

Golu, Pantelimon, Mielu Zlate, Emil Verza, (1994), Psihologia copilului, Manual pentru clasa a XI-a, Școli normale, p. 34

Tomșa Gheorghe, Oprescu Nicolae.(2007). Bazele teoretice ale psihopedagogiei prescolare, Bucuresti,V& I Integral, p.67

Șchiopu, U., (1967), Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București, p. 152

Ibidem

Meilă, P., Milea, S., (1988), Tratat de pediatrie, vol.VI, Editura Medicală, București. p. 269

Șchiopu, U., (1967), Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București, p. 152

Tomșa Gheorghe, Oprescu Nicolae.(2007). Bazele teoretice ale psihopedagogiei prescolare, Bucuresti,V& I Integral, p.67

ibidem

Golu, Pantelimon, Mielu Zlate, Emil Verza, (1994), Psihologia copilului, Manual pentru clasa a XI-a, Școli normale, p. 34

Șchiopu, U., (1967), Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București, p. 152

Tomșa Gheorghe, Oprescu Nicolae.(2007). Bazele teoretice ale psihopedagogiei prescolare, Bucuresti,V& I Integral, p.67

Ibidem

Ibidem

Șchiopu, U., (1967), Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București, p. 152

Roman, Magdalena, (1993), Pregătirea preșcolarului pentru însușirea unor elemente de matematică necesare în clasa I, din „Revista învățământului preșcolar”, Nr. 3 – 4 / 1993, pag. 21

Tomșa Gheorghe, Oprescu Nicolae.(2007). Bazele teoretice ale psihopedagogiei preșcolare, București,V& I Integral, p.67

Aebli, H., (1973), Didactica psihologică – Aplicații în didactică a psihologiei lui Piaget, Jean, Editura Didactică și Pedagogică, București, p.34

Tomșa Gheorghe, Oprescu Nicolae.(2007). Bazele teoretice ale psihopedagogiei prescolare, Bucuresti,V& I Integral, p.67

Șchiopu, U., (1967), Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București, p. 152

Bonchiș, E. ,Psihologia copilului, Editura Universității din Oradea, 2004, p.32

Tomșa Gheorghe, Oprescu Nicolae.(2007). Bazele teoretice ale psihopedagogiei prescolare, Bucuresti,V& I Integral, p.67

Claparede Ed.,(1975) Psihologia copilului și pedagogia experimentală, București, Editura Didactică și Pedagogică,.

Suchodolski, Bogdan.,(1970) Pedagogia și marile curente filozofice. București: Editura Didactică și Pedagogică, p.16.

Epuran, M., (2002), Dezvoltarea psihică – Aspecte al dezvoltării psihice în ontogeneză, curs masterat, Bacău., p.32

Pavelescu, V. ,(1962), Psihologia pedagogică – E.S.D.P. București , p.53

Oprescu, Nicolae, (1993), Bazele logicii, psihologice și metodologice ale formării conceptului de număr natural, din „Revista învățământului preșcolar”, Nr. 3 – 4 / 1993, pag.29.

Wallon H., (1964), De la act la gândire, Editura Științifică, p. 84

Roman, Magdalena, (1993), Pregătirea preșcolarului pentru însușirea unor elemente de matematică necesare în clasa I, din „Revista învățământului preșcolar”, Nr. 3 – 4 / 1993, pag. 21

Neacșu Ion Didactica Matematici în învățământul primar ,Editura Aius PrintED Craiova 2006pag.

Piaget, J. (1976), Construirea realului la copil, Editura Didactică și Pedagogică, București, p. 103

Programa activităților instructiv educative în grădinița de copii – coord. Preda Viorica și Magdalena Dumitrana; ed. V&I Integral, 2005

33 Roșca, A., Chircev, A. (1975), Psihologie generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, p. 65

34 Neacșu Ion Didactica Matematici în învățământul primar ,Editura Aius PrintED Craiova 2006 pag 41-43

35 Antohe, Valerian; Gherghinoiu, Constantin; Obeadă, Monica – „Metodica predării matematicii. Jocul didactic matematic. Suport de curs”, Editura ExLibris, Brăila 2002

Lupu, Costică; Săvulescu, Dumitru – „Metodica predării matematicii. Manual pentru clasa a XI-a. Licee pedagogice”, Editura Paralela 45, Pitești 2000

Antohe, Valerian; Gherghinoiu, Constantin; Obeadă, Monica – „Metodica predării matematicii. Jocul didactic matematic. Suport de curs”, Editura ExLibris, Brăila 2002

Golu, Pantelimon, Mielu Zlate, Emil Verza, (1994), Psihologia copilului, Manual pentru clasa a XI-a, Școli normale, p. 34

Ezechil, Liliana Mihaela Lăzărescu-Păiși, (2006) Laborator preșcolar metodologic, ed. a III-a , Ed. V&I Integral, Buc, p.35

Ilie Nasu – Pedagogie Generală – Curs Lecții-Balți-2010

www.drawshop.com

ANEXE

JOCURI DIDACTICE MATEMATICE

Anexa 1

JOCUL DIDACTIC- „AL CÂTELEA URSULEȚ S-A ASCUNS”

Scop : folosirea corectă a numeralelor ordinale până la 3 ; fixarea locului numerelor în șirul numeric ; exersarea atenției , a spiritului de observație , a memoriei ; familiarizarea cu pozițiile spațiale : în față , în spate , în , lângă .

sarcina didactică : recunoașterea locului ocupat de ursuleț și a numărului în șirul numeric .

Elemente de joc : mișcarea , aplauze , închiderea și deschiderea ochilor .

Reguli de joc : copilul numit de educatoare va preciza al câtelea ursuleț s-a ascuns și ce loc ocupă el în șirul numeric . Vor închide și vor deschide ochii la fluierul educatoarei .

Material : un copac din crengi fixat într-un suport de brad (acoperit) , trei ursuleți (jucărie) așezați în ordine pe o măsuță în fața copiilor .

Variante de joc

Ursuleții sunt așezați în sistem liniar orizontal cu distanță potrivită între ei. La fluierul educatoarei , copiii închid ochii , timp în care educatoarea ascunde un ursuleț . La următorul fluier copiii deschid ochii . Educatoarea întreabă :”Al câtelea ursuleț s-a ascuns ?” . Copilul numit trebuie să răspundă :”Al doilea ursuleț s-a ascuns”. Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze .

Se descoperă copacul . Se vor intui pozițiile spațiale : în , în fața , în spatele , lângă copac . Se atrage copiilor atenția că unul din ursuleții din șirul nostru vor ocupa una din aceste poziții . Ei trebuie să răspundă al câtelea ursuleț se află în acea poziție .La fluierul educatoarei copiii închid ochii , timp în care educatoarea așează un ursuleț în fața copacului . La următorul fluier copiii deschid ochii . Educatoarea întreabă:”Al câtelea ursuleț s-a așezat în fața copacului ?” .Copilul numit răspunde :”Al treilea ursuleț s-a așezat în fața copacului „ .Răspunsul corect este răsplătit cu aplauze .

Copiii vor fi solicitați să așeze ei un ursuleț în poziția indicată de educatoare : „ Așează primul ursuleț lângă copac „ ; „Așează al doilea ursuleț în copac „ ; „Așează al treilea ursuleț în spatele copacului „ ,etc.

Anexa 2.

JOCUL DIDACTIC: SĂCULEȚUL CU SURPRIZE

Scopul: recunoașterea numărului de obiecte prin analizatorul tactil; consolidarea

număratului între 1 și 2; dezvoltarea atenției, gândirii logice și a analizatorului tactil.

Sarcina didactică: separarea obiectelor de același fel și denumirea lor prin

analizatorul tactil; folosirea corectă a numeralului cardinal.

Elemente de joc: căutarea, mișcarea, ghicirea și aplauze, legarea ochilor și

surpriză.

Reguli de joc: copilul numit introduce mâna în sac fără să privească, pipăie

obiectul, îl denumește, îl scoate și îl așează pe masă. Alt copil va căuta

obiecte de același fel, procedând ca mai sus. Acțiunea va fi verbalizată.

Material: un săculeț cu jucării (două mingi, o păpușă,două cuburi,o mașină etc.)

Desfășurarea jocului: Copilul numit de educatoare introduce mâna în sac, pipăie jucăria și, fără s-o privească, o denumește, o scoate din sac, o arată copiilor și o așează pe masă, spunând ce jucărie a scos. Alt copil va căuta în sac și tot prin pipăire va trebui să scoată o jucărie la fel cu precedenta. Dacă în sac nu vor mai fi jucării de aceleași fel, copilul va trebui să precizeze aceasta. Jocul va continua în acest fel până se vor termina jucăriile din sac.

Complicarea jocului: copilul chemat la masa educatoarei va fi legat la ochi. Pe masă se va lăsa o singură grupă de obiecte formată din una sau două jucării de același fel, pe care le va pipăi cu amândouă mâinile și va spune câte sunt și ce sunt. După această acțiune, copilul va fi dezlegat la ochi pentru a vedea dacă răspunsul este corect. Atât în prima parte cât și în cea de-a doua, răspunsurile corecte vor fi aplaudate.

Anexa 3.

JOCUL DIDACTIC: CINE AȘAZĂ MAI BINE?

Scopul: alcătuirea de grupe de obiecte de același fel; stimularea operațiilor gândirii și dezvoltarea calităților ei; corectitudinea, promptitudinea, independența și rapiditatea.

Sarcina didactică: separarea, gruparea și denumirea corectă a grupelor de obiecte de același fel.

Elemente de joc: mânuire, mișcare, surpriză, întrecere, închiderea și deschiderea ochilor, aplauze .

Reguli de joc: copiii separă și grupează obiectele de același fel conform exemplarului primit. Ei acționează independent prin întrecere și denumesc pe rând grupele de obiecte formate.

Material: cinci – șase feluri de obiecte (mingi, castane, păpuși, mașini, bețișoare ,

etc.), un coș și un șervețel pentru acoperit coșul.

Desfășurarea jocului: Copiii numiți de educatoare (cinci-șase, după câte feluri de obiecte sunt folosite în joc) vor primi câte unul din obiectele existente, se vor așeza cu fața spre ceilalți copii și spre obiectele de pe covor, iar la cuvintele: ,, Cine așează mai bine?”, ei vor grupa obiectele de același fel și pe rând le vor denumi. De exemplu: ,, Eu am format grupa mingilor”, ,, Eu am format grupa mașinilor” etc. Gruparea se face prin întrecere și cei care așează repede și bine sunt aplaudați.

Repetarea grupării obiectelor rămâne la latitudinea educatoarei.

Complicarea jocului: Copiii numiți să grupeze obiectele nu vor mai primi câte un exemplar, ci, la cerința verbală a educatoarei, vor efectua acțiunea tot prin întrecere. În continuarea jocului, la primul semnal, copiii vor închidă ochii, în timp ce educatoarea mai adaugă și alte obiecte prin grupele de obiecte deja formate, de exemplu: în grupa mașinilor mai apare și o păpușă sau în grupa mingilor apare o castană et. La al doilea semnal, copiii deschid ochii și trebuie să sesizeze greșeala și să o corecteze.

Anexa 4.

JOCUL DIDACTIC: CINE ARE ACELAȘI NUMĂR?

Scopul: compararea numerelor alăturate pe bază de material concret; recunoașterea

cifrelor și raportarea lor la cantitatea; înțelegerea și folosirea termenilor matematici necesari verbalizării operațiilor efectuate.

Sarcina didactică: efectuarea unor operații de adunare și scădere; raportarea numărului la cantitate.

Elemente de joc: mânuirea materialului, surpriza, aplauze.

Reguli de joc: la deschiderea cortinei apare un număr de rățuște. Copiii le numără în gând și le raportează la cantitatea de rățuște de pe jetonul primit, apoi vor raportă numărul la cifra corespunzătoare.

Material: pentru fiecare copil, câte un jeton cu 1-10 rățuște, teatru de păpuși, un panou, o vulpe, zece boboci de rață și cifrele 1-10.

Desfășurarea jocului: educatoarea atrage atenția copiilor că pe lac vor veni pe rând rățuște. Ei trebuie să privească rățuștele, să le numere și cel care are pe jeton un număr de rățuște egal cu numărul celor aflate pe lac, în acel moment, ridică jetonul, motivând acțiunea. Un alt copil va alege cifra corespunzătoare numărului de rățuște de pe lac. Așa se va proceda până vor fi așezate toate cele zece rățuște. Se va închide cortina. La redeschiderea cortinei, pe lac apare un număr de rățuște ( ex. patru). Se simulează apariția vulpii care mănâncă o rățușcă. În continuare se procedează ca mai sus (se numără, se ridică jetonul cu același număr de rățuște, apoi jetonul cu cifra corespunzătoare numărului, se motivează ).

Complicarea jocului: educatoarea deschide cortina. Pe lac va fi un număr de rățuște. Educatoarea va cere copiilor să ridice jetonul cu o rățușcă mai puțin (mai mult), decât cele de pe lac. Copilul va motiva acțiunea. Astfel jocul va continua în limita timpului afectat.

Anexa 5.

JOCUL DIDACTIC “ CE ESTE ȘI CUM ESTE ACEASTĂ PIESĂ? “

Sarcini de învățare:

Copiii formează prin triere și grupare mulțimea discurilor. Se lucrează pe această mulțime introducându-se noi criterii de culoare, apoi de mărime și de grosime.

Prin sarcina de lucru se va solicita copiilor descrierea pieselor astfel: “ Această piesă este un disc roșu, mare și subțire “.

Ordinea în care sunt enumerate atributele nu este esențială iar atenția educatoarei se va îndrepta spre enumerarea în totalitate a atributelor, exprimarea corectă și precisă a acestora.

Jocul continuă atâta timp cât este necesar pentru a se constata dacă fiecare copil posedă cunoștințele de bază legate de atributele pieselor.

Anexa 6.

Descrierea pieselor trusei Dienes cu ajutorul atributelor și negației logice; intuirea complementarei unei mulțimi și discriminarea atributelor pieselor cu ajutorul negațiilor:

JOCUL DIDACTIC “ CUM ESTE ȘI CUM NU ESTE ACEASTĂ PIESĂ? “

Sarcini de învățare:

Copilul alege o piesă și o caracterizează, precizându-i însușirile;

Se așteaptă răspunsul: “ Piesa este roșie, mare, groasă și are forma de triunghi ”.

Se cere copilului să precizeze și ce însușiri nu are piesa aleasă, în comparație cu proprietățile celorlalte piese ale trusei;

Se așteaptă răspunsul: “ Piesă nu este albastră, nu este galbenă, nu este subțire, nu este mică, nu este nici dreptunghi, nici disc, nici pătrat ”.

Se pot accepta, la început, răspunsuri incomplete, dar acestea vor trebui completate de ceilalți copii.

Treptat, în cadrul aceluiași joc, copiii vor fi conduși să facă unele deducții pentru a ușura răspunsul: “ Dacă piesa mea este roșie, înseamnă că nu este galbenă și nu e albastră; dacă este mare, cu siguranță nu este mică “.

Prin repetarea exercițiului, copiii grupei pregătitoare vor înțelege că este mai ușor să enumere succesiv variabilele fiecărei piese: formă, culoare, mărime, grosime și să utilizeze negația pentru aceste însușiri pe care piesă nu le posedă.

Intuirea operației de complementare și determinarea atributelor unor piese cu ajutorul negației și a deducției logice:

Anexa 7.

JOCUL DIDACTIC “ TE ROG SĂ-MI DAI! “

Jocul se organizează în grupe de câte doi copii.

Piesele trusei se împart în mod egal între cei doi copii, fără a urmări un anumit criteriu de selecție. Se pot folosi 24 de piese sau 12, în funcție de nivelul grupei.

Sarcini de învățare:

Unul dintre copii solicită celuilalt o piesă pe care el nu o are în mulțimea primită, determinând-o cu cele patru atribute.

Dacă piesa a fost denumită corect și este corect identificată de colegul său, atunci el o primește; în caz contrar, nu primește nimic și este rândul celuilalt copil să solicite o piesă.

Aceeași sarcină o are și cel de-al doilea copil.

Câștigător este cel care va avea, la un moment dat, cele mai multe piese.

În urma unei bune activități de orientare în sarcină, condusă de educatoare, copilul observă și identifică toate atributele pieselor cu care lucrează și, treptat, optimizează procedeul de căutare și înțelege că nu poate descoperi piesele ce îi lipsesc, decât dacă organizează mulțimea pieselor în două grupe formate după criteriul mărimii.

Exemplu: pentru fiecare mărime copilul trebuie să aibă piese cu cele patru forme (disc, triunghi, pătrat, dreptunghi) și cele trei culori (roșu, galben, albastru) și poate forma perechi între piesele cu același atribut de culoare sau formă, dar de mărimi diferite. În acest fel, copilul va descoperi cu ușurință piesa care îi lipsește (vor rămâne piese fără pereche) și va ști ce piesă trebuie să ceară partenerului. Piesa va putea fi acum ușor de caracterizat cu ajutorul conjuncției și a negației logice.

Anexa 8.

Negația unui singur atribut:

JOCUL DIDACTIC “ TRENUL CU O DIFERENȚĂ “

Sarcina de învățare:

Fiecare copil trebuie să pună o piesă care să se diferențieze de cea anterioară printr-un singur atribut.

Jocul se poate începe cu orice piesă, aceasta fiind “locomotiva”, iar piesele următoare “vagoanele”. Dacă, de exemplu, s-a pus un pătrat mare, gros, albastru, se poate continua cu orice piesă care nu e pătrat sau nu e mare, sau nu e gros sau albastru. În acest fel, piesă cu care se continuă trenul are negat un singur atribut.

Prin acest joc, se pot exersa deprinderile de caracterizare a pieselor dobândite în jocul “ Cum este și cum nu este această piesă? “.

Anexa 9.

JOCUL: APRECIAZĂ CORECT

1.    Scopul jocului:

Dobândirea cunoștințelor privind relațiile cantitative ale grupelor de obiecte: 'tot atâtea', 'mai multe','mai puține;

2. Materiale:

– jetoane reprezentând meseriași, unelte, produse ale muncii;

– tabla magnetică,

– panou,

– fișe de evaluare

– instrumente de scris;

3. Pregătirea jocului:

– pregătirea materialului didactic necesar desfășurării jocului;

– aranjarea scăunelelor

– asigurarea ordinii și disciplinei

4. Desfășurarea jocului:

Educatoarea citește scrisoarea primită de la grupa vecină:

,,Pentru ca noi, cei din grupa mică, nu putem aprecia dacă fiecare meseriaș are cu ce lucra sau dacă a lucrat ceva, am apelat la grupa vecină să aprecieze ei în care grupă sunt ,,mai multe”, ,,mai puține”, ,,tot atâtea” elemente (obiecte)”. Pentru ca să apreciem corect trebuie să formăm perechi. Ex : Grupa bucătarilor și grupa polonicelor pentru supă. Copiii vor pune în corespondenta de 1-1 elementele celor două grupe, apoi vor aprecia grupa cu ,,mai multe”, ,,mai puține”, ,,tot atâtea” elemente (obiecte). Se execută jocul ,,Apreciem corect”- grupa tâmplarilor și grupa ciocanelor sub îndrumarea educatoarei.

Anexa 10.

JOCUL : „NUMĂRĂ CORECT”

Obiective: să perceapă numerele după auz; să poată număra respectând succesiunea numerelor

Sarcina didactică: ascultă și numără corect bătăile din palme și alege numărul potrivit

Material didactic: cartonașe cu numerele de la 0 la 10

Desfășurare: educatoarea bate din palme, copilul alege cartonul cu numărul corespunzător bătăilor din palme

Anexa 11.

JOCUL : „CE NUMERE AU FUGIT?”

Sarcina didactică: stabilirea numerelor lipsă dintr-un șir dat

Material didactic: jetoane cu numere 0-10, tabele cu numere de la 0 la 10, conform figurii de mai jos:

l 0 l l 2 l l 4 l l 6 l l 8 l

l 7 l l 5 l l 3 l l 1 l

Desfășurarea jocului: se poate organiza pe echipe sau individual. Copilul vine și pune la locul potrivit numărul care lipsește.

Anexa 12.

JOCUL : „CE SEMN S-A ASCUNS?”

Scopul : exersarea deprinderii de calcul, folosirea corectă a semnelor grafice de operație (+,-)

Regula jocului: copiii trebuie să ghicească ce semn de calcul a dispărut

Desfășurarea jocului: Se prezintă copiilor planșe (pe rând), cu probleme ilustrate ce presupun adunări sau scăderi. Copiii au sarcina să ghicească semnul de calcul care lipsește. Jocul poate fi organizat pe echipe.

Anexa 13.

JOCUL DIDACTIC „GĂSEȘTE LOCUL POTRIVIT” are ca scop:”Formarea deprinderilor de a efectua operații cu mulțimi” iar sarcina didactică este următoarea: „să formeze mulțimi după unul sau două criterii”.

Regulile jocului arată copiilor cum să rezolve sarcina didactică fiind condiționate de conținut și de sarcina didactică.

Anexa 14.

JOCUL DIDACTIC "JOCUL ASEMĂNĂRILOR"

Scopul jocului: dezvoltarea capacității de a discrimina culorile

Sarcina didactică: să identifice culoarea obiectelor

Conținutul jocului: cunoștințele referitoare la culoarea obiectelor

Reguli de joc: Când Martinel ridică un steguleț de o anumită culoare, copiii așează jucăriile având culoarea indicată pe raftul identic colorat.

Elemente de joc: participarea lui Martinel la joc, semnal sonor, semnal vizual (stegulețe colorate), gruparea după culoarea medalionului, mânuirea materialului.

Materiale didactice: jucării de diferite culori, ursuleț, stegulețe colorate, medalioane colorate, trompetă, rafturi colorate amenajate în sala de grupă.

Obiectivele operaționale pe care le-am urmărit sunt:

– să denumească culoarea obiectelor (jucăriilor) prezentate;

– să clasifice obiectele în funcție de culoarea acestora;

– să verbalizeze acțiunile efectuate.

Desfășurarea jocului:

Ursulețul Martinel are foarte multe jucării, dar sunt amestecate și ar vrea să și le ordoneze. Se prezintă copiilor jucăriile ursulețului. În clasă sunt amenajate niște rafturi diferit colorate (roșu, galben, verde e t c). Copiii vor alege jucăriile de culoarea stegulețului ridicat de Martinel și le vor așeza pe raftul de aceeași culori. Verbalizează apoi acțiunea efectuată, specificând caracteristicile (culoarea) jucăriilor.

Variantă

Fiecare copil primește câte un medalion de o anumită culoare. La semnalul sonor al educatoarei (suflă din trompetă) copiii se grupează în funcție de culoarea medalionului.

Anexa 15.

JOCUL DIDACTIC: „MAI MULTE JUCĂRII, MAI PUȚINE”

Scopul jocului: denumirea corectă a grupelor de jucării și compararea lor pe baza percepției globale, utilizând termenii: mai multe, mai puține. Dezvoltarea spiritului de observație,stimularea vorbirii, dezvoltarea operațiilor gândirii (analiza, sinteză, comparația).
Sarcina didactică: să denumească grupe de jucării, să compare grupe de obiecte și să aprecieze global cantitatea.

Conținutul jocului: grupe cu "mai multe" obiecte, grupe cu "mai puține" obiecte.

Regulile jocului: răspunde copilul care primește mingea.

Elemente de joc: aruncarea și prinderea mângâi, surpriza, semnal sonor, mânuirea materialului, aplauze.

Material didactic: grupe de jucării: mașini, avioane, tractoare, păpuși, minge, jetoane reprezentând mai multe/mai puține obiecte.

Obiective operaționale:

O1 – să denumească materialul utilizat;

O2 – să compare grupe formate, identificând relații cantitative existente;

O3 – să utilizeze în exprimare termenii "mai multe", "mai puține".
Desfășurarea jocului: Se prezintă copiilor două grupe de păpuși (I – 6 păpuși, a ÎI a – 3 păpuși). Se denumesc în mod corespunzător -" o grupă cu păpuși multe, o grupă cu păpuși puține". Se arată copiilor jucăriile care pregătite în diferite locuri în clasă și se stabilește unde sunt mai multe, unde sunt mai puține.

Se acoperă în continuare jucăriile așezate în fața copiilor și copilul care primește mingea aruncată de educatoare descoperă jucăriile

ascunse, le denumește și spune unde sunt mai multe, unde sunt mai puține. Exemplu: Eu am găsit ursuleți.

Aceasta este grupa cu mai mulți ursuleți Aceasta este grupa cu mai puțini ursuleți.

Variantă

Fiecare copil primește câte un jeton pe care sunt reprezentate mai multe sau mai puține jucării. La semnalul sonor (telefon) al educatoarei ridică jetonul copiii ce au reprezentate mai multe (sau mai puține) jucării.

Anexa 16.

JOCUL DIDACTIC :"SĂ ÎMPODOBIM BRADUL"

Scopul jocului: recunoașterea grupelor cu 1, 2, 3 obiecte și formarea deprinderii de a acționa cu obiectele.

Sarcina didactică: – să denumească jucăriile și să le aranjeze în brad

– să formeze grupe de 1-2-3 obiecte

Conținutul matematic: cunoștințe legate de numerație

Reguli de joc: Copilul numit de educatoare să împodobească bradul alege atâtea jucării câte îi indică educatoarea (una sau două). Jucăriile sunt așezate în brad de același copil, utilizându-se numeralele cardinale unu (un) și doi, una (o) și două.

Elemente de joc: împodobirea bradului, surpriza, prezența lui Moș Crăciun, hora copiilor, interpretarea cântecelului, mânuirea materialelor, sunetul clopoțelului.

Material didactic: un brăduleț, un părinte îmbrăcat în Moș Crăciun, un sac cu jucării (ciuperci), globuri, steluțe, fundițe, e t c ),bucăți de poliester (bulgări de zăpadă).

Obiective operaționale:

– să denumească obiectele aduse de Moș Crăciun;

– să numere până la 3;

– să împodobească bradul cu 1, 2, 3 jucării;

– să selecteze un grup de obiecte în funcție de cardinalul indicat;

– să verbalizeze acțiuni efectuate folosind termeni matematici ("grupă", "mai mulți", "mai puțini" etc.)

Desfășurarea jocului:

Sub formă de surpriză va fi invitat în sala de grupă Moș Crăciun. Acesta le-a adus copiilor un sac de jucării și un brad. Scoate din sac câte o jucărie și-i întreabă pe copii cum se numește fiecare. Educatoarea le propune copiilor să împodobească bradul. Se numește un copil care alege din sac o jucărie preferată ( de exemplu o steluță), o așează în brad, o numără prin încercuire și apoi spune: "Eu am împodobit bradul cu o steluță". Alt copil va împodobi bradul cu două jucării (globuri) procedând la fel ca primul. Educatoarea adresează întrebările: "Copii, cu ce am împodobit bradul?"(cu steluțe și globuri) "Unde sunt mai multe jucării,în grupa steluțelor sau în grupa globurilor?" (în grupa globurilor)

– Variantă

Copiii fac o horă în jurul pomului, iar educatoarea le dă bulgări de zăpadă. La semnalul ei,(sună din clopoțel) fiecare copil, pe rând, aruncă un bulgăre sau doi bulgări de zăpadă, spunând în ordine câți bulgări a aruncat. Apoi prinși în horă, cântă:

"Brăduleț, brăduț drăguț,

Noi în casă te-am adus,

Cu toții te împodobim,

în jurul tău ne învârtim

Și daruri multe noi dorim."

În finalul jocului Moș Crăciun împarte copiilor câte o ciocolată și câte două bomboane.

Anexa 17.

JOCUL DIDACTIC " DANSUL FETIȚELOR ȘI AL BĂIEȚILOR"

Scopul jocului: Alternarea obiectelor după un anumit criteriu, repetarea modelului în situații variate, recunoașterea și denumirea jucăriilor

Sarcina didactică: Să sorteze și să ordoneze obiecte după criteriul dat; Să denumească jucării.

Conținutul matematic: cunoștințe legate de forma și culoarea obiectelor.

Regulile jocului: Educatoarea cheamă copiii la horă pe versurile: « Rând pe rând să ne așezăm O horă ca să jucăm: O fetiță, un băiat Așa horă am format", astfel copiii se alternează.

Elemente de joc: Așezarea păpușilor pentru dans, surpriza, recitarea versurilor

Material didactic : jucării din sala de grupă, coșulețe, flori, frunze, fluturi colorați,

Obiective operaționale:

Să denumească materialele utilizate ;

Să precizeze caracteristicile obiectelor (formă, culoare);

Să alterneze obiecte după modelul educatoarei;

Să verbalizeze acțiunile efectuate.

Desfășurarea jocului:

Prima parte : La începutul jocului vine în grupă un copil mai mare și propune să joace împreună o horă. Astfel, cheamă pe rând câte o fetiță, un băiat etc. și împreună joacă o horă după o melodie cunoscută. Apoi se așează la scăunele tot alternându-se: o fetiță, un băiat.

Se prezintă apoi copiilor păpuși îmbrăcate în costume naționale, fete și băieți. Copiii chemați trebuie să aranjeze hora păpușilor după modelul horei copiilor.

A doua parte : Copiii primesc coșulețe cu flori și frunze pentru a le alterna, fluturi galbeni și fluturi albaștri etc.

Repetarea se face după modelul educatoarei, între grupe de copii, între un copil și

restul colectivului.

În încheierea jocului, copiii ies din sala de grupă unul după altul: o fată, un băiat etc.

Anexa 18.

JOCUL DIDACTIC « DE CÂTE ORI TE-AM STRIGAT ? »

Scopul jocului: Determinarea cantității prin analizatorul auditiv; consolidarea număratului în limitele 1-3; dezvoltarea memoriei auditive și vizuale.

Sarcina didactică : Să perceapă cantitatea pe baza analizatorului auditiv.

Conținutul jocului : cunoștințe legate de numerație

Reguli de joc : Copilul chemat va fi așezat cu fața la perete, va asculta cu atenție, va preciza de câte ori a fost strigat.

Elemente de joc: rostirea numelui, mișcarea, aplauze, bagheta fermecată

Material didactic : bagheta fermecată, buline, coșuleț, planșe.

Obiective operaționale:

O1 – Să recepteze mesajul transmis de „bagheta fermecată”;

O2 – Să precizeze de câte ori a fost strigat;

O3 – Să descrie imagini vizualizate anterior.

Desfășurarea jocului:

Un copil ales de bagheta fermecată va veni în fața clasei și va sta cu fața la perete. Bagheta fermecată va striga copilul pe nume o dată sau de două ori. După ce este strigat, copilul va scoate dintr-un coșuleț atâtea buline de câte ori a fost strigat. Răspunsurile corecte se aplaudă.

Varianta I

Un copil desemnat de bagheta magică va striga copilul ce stă cu fața la perete de atâtea ori câte baloane îi arată educatoarea.

Varianta a – II- a

Se prezintă copiilor o imagine reprezentând un copil care desenează și doi copii care construiesc. Se acoperă apoi imaginea, adresându-se întrebarea: «Câți copii desenau ? Dar câți construiau?». La fel se procedează cu două – trei imagini diferite.

Anexa 19.

JOCUL DIDACTIC "JOCUL CULORILOR"

Scopul jocului: dezvoltarea capacității de discriminare a culorilor; stimularea imaginației copiilor.

Sarcina didactică: Să asocieze corect culorile cu lucrurile (obiectele cunoscute).

Conținutul matematic : cunoștințe referitoare la culoarea obiectelor

Regulile jocului: Copilul îmbrăcat în haine de culoarea fațetei cubului va colora obiectul cunoscut în culoarea corespunzătoare.

Elemente de joc: vestimentația specială a copiilor (fiecare copil îmbrăcat într-o anumită culoare), rostogolirea cubului, așezarea copiilor în diferite poziții.

Material didactic : cub cu fațete diferit colorate, carioca, imagini ale unor obiecte, bețișoare

Obiective operaționale:

O1 – Să identifice colorile prezentate;

O2 – Să denumească corect culorile folosind analizatorul vizual;

O3 – Să stabilească legături corecte între culoare și obiectul care o posedă.

Desfășurarea jocului

Copiii sunt îmbrăcați în culori diferite: roșu, galben, alb, verde, albastru, portocaliu. Educatoarea rostogolește un cub cu fațete diferit colorate. Va veni în fața clasei un copil îmbrăcat în culoarea fațetei de deasupra. Alege carioca de aceeași culoare și colorează la flanelograf obiectul ce poate fi la fel.

Exemplu : pentru verde copiii pot colora un brăduț, o frunză etc.

Varianta I

Educatoarea este pictor și vrea să picteze diferite obiecte (floare, măr, fluture). Culorile de care se va folosi vor fi copiii.

Exemplu: pentru o floare, are nevoie de 2 copii – unul costumat în verde și unul în galben. Cel îmbrăcat în verde va sta întins, cel îmbrăcat în galben va sta ghemuit pentru a imita forma florii.

Varianta a II a

Copiii sunt împărțiți în două grupe. Primesc bețișoare colorate. Vor construi din bețișoarele colorate obiecte cunoscute, respectând culorile lor reale, (floare, copac etc).

La evaluare copiii au primit creioane colorate și câte o fișă în vederea completării. Sarcina a fost următoarea : alege culoarea preferată și desenează poate fi la fel.

Anexa 20.

JOCUL DIDACTIC: „UNDE S-AU ASCUNS JUCĂRIILE?”

Obiective operaționale:

O1 – Să formeze grupe de obiecte după anumite criterii;

O2 – Să precizeze locul (poziția spațială) unde se află grupele de obiecte;

O3 – Să numere elementele din imagine;

O4 – Să identifice schimbarea efectuată în imagine.

Scopul jocului: – Dezvoltarea capacității de orientare în spațiu

– Cultivarea atenției și a spiritului de observație

Sarcina didactică:

– să perceapă pozițiile spațiale ale unor obiecte sau grupe de obiecte

– să denumească poziții spațiale simple, precum: „sus” , „jos” , „pe” , „sub” , „în” .

Conținutul matematic: cunoștințe legate de poziții spațiale : "sus", "jos","pe", "sub", "în” , "lângă".

Regulile de joc: Sarcinile jocului sunt propuse de rățoiul Donald, care dă semnalul de începere și finalizare a jocului. Copiii trebuie să denumească locul unde se află grupa de obiecte.

Elemente de joc: prezența rățoiului Donald, semnalul clopoțelului rostirea versurilor, închiderea – deschiderea ochilor.

Materiale: rățoiul Donald, jucării, clopoțel, maimuțică.

Desfășurarea jocului: Rățoiul Donald le aduce copiilor mai multe jucării pentru a se juca. Se grupează jucăriile după formă și mărime. La clinchetul clopoțelului, copiii închid ochii, timp în care o grupă de jucării se așează într-o anumită poziție spațială – La următorul semnal sonor copiii deschid ochii și observând unde "s-au ascuns" jucăriile vor denumi poziția spațială respectivă.

Variantă

Se prezintă o imagine ce poate fi intitulată "În parc"; conține aparate de joacă, bănci, copaci. Ca element surpriză al imaginii este o maimuțică ce poate fi detașabilă (cu magnet). Se recită versurile:

"Maimuțică jucăușă

În mișcări este ghidușă

Se dă huța, se ascunde,

Unde-i, unde?", timp în care copiii au ochii închiși și educatoarea schimbă locul maimuței în imagine, astfel încât, copiii să denumească poziția spațială pe care maimuța o ocupă.

Anexa 21.

JOCUL DIDACTIC: "CAPRA CU TREI IEZI"

Scopul jocului: consolidarea cunoștințelor despre numeralul ordinal în limitele 1-3

Sarcina didactică: să utilizeze numeralul ordinal descoperind poziția pe care o ocupă obiectul denumit într-un număr de obiecte.

Conținutul jocului: cunoștințele despre numerație și numeralul ordinal

Reguli de joc: Jocul se desfășoară sub formă de teatru de păpuși. Copiii trebuie să stabilească, folosind numeralul ordinal, care ied – "al câtelea" a plecat să deschidă ușa.

Materialul didactic: păpuși, iezi și măști.

Elemente de joc: folosirea păpușilor, interpretarea rolurilor de iezi Obiective operaționale:

O1 – să numere conștient în limitele 1-3

O2 – să precizeze locul unui obiect într-un șir de 3 obiecte;

O3 – să denumească locul unde se află un obiect;

O4 – să se plaseze la poziția spațială indicată de educatoare.

Desfășurarea jocului: Jocul se va desfășura sub formă de teatru de păpuși. Iezii sunt așezați în șir în fața caprei. Primul ied este cel mare, al doilea cel mijlociu și al treilea iedul cel mic. Capra pleacă după mâncare și sosește lupul care bate la ușă. Copiii sunt întrebați: "Al câtelea ied a plecat?" Răspunsul dat va fi: "Primul ied a plecat". La îndemnul fraților iedul cel mare nu deschide ușa și se întoarce la locul lui în șir. Analog se procedează și cu ceilalți iezi.

Variantă

Se cheamă trei copii care primesc masca de ied. Ei vor fi așezați în șir iță spre ceilalți copii. Educatoarea va numi iedul care să plece și să se așeze în poziția spațială indicată de ea. Exemplu: "Iedul cel mijlociu să se așeze sub masă". "Al câtelea ied s-a așezat sub masă?" "Al doilea ied." Aceste jocuri s-au desfășurat cu succes. Spre mulțumirea mea, copiii față au demonstrat că pot fi atenți și mai mult de 4-5 minute cât ar fi putut să-și concentreze atenția la alte activități. Un rol important îl au prezența personajelor din poveste și desene animate care sunt mai aproape de ei prin participarea la joc.

Anexa 22.

JOCUL- CAUTĂ-ȚI CĂSUȚA

Scop: verificarea însușirii cunoștințelor copiilor privind denumirile formelor și culorilor predate: formarea priceperii de a compara după criteriul formei și al culorii

Material: pentru fiecare copil câte o căsuță confecționată din carton care are pe partea de sus lipită o figură geometrică de o anumită culoare,uși pe care sunt desenate figuri geometrice de diferite culori.

Desfășurarea jocului: În fata grupei, pe flanelograf se afla mai multe căsuțe confecționate din carton care au pe partea de sus lipită o figură geometrică de o anumită culoare. La semnalul educatoarei fiecare copil caută ușa potrivită, pe care sunt desenate figuri geometrice de diferite culori. După ce fiecare căsuța are ușa potrivită, se cere fiecărui copil să denumească forma și culoarea pe care o au figurile lipite pe căsuța și ușa să. Câștigătorii jocului vor fi cei care găsesc în mod corect ușa și care indica forma și culoarea figurii respective. La confecționarea ușilor, se va avea în vedere că aceeași formă și culoare să nu o aibă mai mulți copii.

Anexa 23.

JOCUL CU BEȚIȘOARE

Scop: fixarea reprezentărilor despre figurile geometrice; dezvoltarea atenției

Material: 20 de bețișoare pentru fiecare copil

Desfășurarea jocului:

Fiecare copil are în fata grupa de bețișoare. La semnalul educatoarei toți copiii trebuie să combine bețișoarele în așa fel încât să formeze figuri geometrice cunoscute de ei (triunghi, pătrat, dreptunghi). Câștigă cel care a terminat primul, executând corect figurile geometrice.

Anexa 24.

JOCUL- CONSTRUCTORII

Scop: consolidarea cunoștințelor cu privire la figurile geometrice;dezvoltarea imaginației creatoare

Material: trusa cu figuri geometrice

Desfășurarea jocului:

Educatoarea cere, spre exemplu, copiilor să scoată din trusa: un dreptunghi mare, două pătrate mici și un triunghi mare. Cu aceste piese, copilul care reușește să construiască primul o casă, este câștigătorul. Drept răsplată este chemat la tabla să deseneze o casă la fel cu cea construită de el.

La fel se pot construi și alte obiecte.

Anexa 25.

JOCUL – GHICEȘTE UNDE S-A ASCUNS URSULEȚUL

Scop: recunoașterea figurilor geometrice, folosirea corectă a denumirii acestora, recunoașterea culorilor.

Material: figuri geometrice (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) de culori diferite; un jeton cu ursuleț.

Desfășurarea jocului:

Figurile geometrice sunt aranjate pe flanelograf, iar într-un colț al flanelografului stă ursulețul. Pentru început educatoarea are rolul de conducător, rol care va fi preluat fiecare dată de copilul care răspunde corect, iar ceilalți sunt vânătorii. Conducătorul jocului întreabă:

Unde s-a ascuns ursulețul?

Copilul desemnat trebuie să răspundă, după care figură geometrică s-a ascuns ursulețul de vânător. Pentru ca răspunsul să fie corect trebuie să se precizeze și culoarea figurii geometrice.

Anexa 26.

JOCUL- CÂTE SUNT?

Scop: consolidarea deprinderii de numerație; dezvoltarea atenției și a spiritului de observație.

Material: cartonase pe care sunt scrise cifre.

Desfășurarea jocului:

Educatoarea așează pe flanelograf un cartonaș care reprezintă un anumit număr de desene. Copiii vor trebui să așeza pe măsuțe cartonașul care reprezintă numărul de obiecte desenate.

Anexa 27.

JOCUL– CE URMEAZĂ?

Scop: formarea deprinderii de a număra de la 1-10

Material: cartonase pe care sunt scrise numerele de la 1-10

Desfășurarea jocului:

Copiii sunt așezați sub forma de semicerc. Copiii primesc câte un cartonaș. Un copil însă nu va primi, ci va trece în mijlocul cercului.

Între timp ce copiii se învârt în joc și rostesc: ,,Dacă știi a număra, locul meu îl vei lua". Copilul din mijlocul cercului va indica un anumit copil și-i va spune: ,,Numără mai departe". Copiii se opresc, iar cel indicat va trebui să iasă din cerc și să numere mai departe, începând cu numărul imediat următor celui indicat pe cartonașul său. De exemplu, dacă pe cartonaș are cifra 7, va număra 8, 9, 10. Dacă număra corect înmânează cartonașul său celui din mijloc, iar rolurile se inversează.

Anexa 28.

JOCUL– CINE SUNT FRAȚII TĂI?

Scop: formarea deprinderii de a număra conștient de la 1 la 10; dezvoltarea atenției.

Materiale: cartonașe cu cifre/numere 0-10.

Desfășurarea jocului:

Educatoarea numește un copil căruia îi spune un număr, spre exemplu 7, după care întrebă:

Care sunt frații tăi?

Copilul numit trebuie să indice fratele mai mic(6)și fratele mai mare(8).

Anexa 29.

JOCUL- CAMPIONUL

Scop: dezvoltarea spiritului de observație și a memoriei; consolidarea cunoștințelor privitoare la numerație și cifre.

Material: jetoane cu cifrele/numerele 0-10, foi de hârtie, creioane.

Desfășurarea jocului:

Fiecare copil are câte un creion, o foaie de hârtie și un număr de jetoane cu cifrele/numerele 0-10. Educatoarea prezintă un jeton cu un număr de obiecte pe el, după care îl pune imediat la loc. Copiii trebuie să ridice jetonul care reprezintă numărul de obiecte care au fost prezentate.

Se repetă acest lucru cu un număr variat de jetoane, copiii trebuind să ridice de fiecare dată jetonul care reprezintă cifra corectă raportată la jetonul prezentat.

Pentru complicare, educatoarea prezintă jetonul ce reprezintă o anumită cantitate de obiecte, iar copiii trebuie să scrie pe foaie numărul corect raportat la cantitate.

La sfârșit se numără greșelile fiecăruia și se face clasificarea în ordinea scrierii corecte.

Anexa 30.

JOCUL NUMERELOR

Scop: dezvoltarea inteligenței practice

Material: cutia cu bețișoare

Desfășurarea jocului:

Cine poate descompune un număr în cât mai multe moduri . De exemplu, pentru numărul 4:

Anexa 31.

JOC–ALEGE CUM ÎȚI PLACE

Scop:

Verificarea număratului până la 2.

Raportarea numărului la cantitate.

Consolidarea deprinderii de a constitui grupe de obiecte după formă, mărime și culoare.

Sarcina didactică:

Separarea obiectelor de aceeași formă, mărime sau culoare și numărarea obiectelor din fiecare grupă constituită.

Regulile jocului:

Preșcolarii numiți vor rezolva sarcinile și vor răspunde întrebărilor educatoarei.

Fiecare răspuns corect este recompensat prin aplauze, iar cel greșit va fi îndreptat.

Elemente de joc: personajul îndrăgit.

Material didactic: creioane, ascuțitori, cărți, ceșcuțe, popice, bile, mingiuțe etc.

Desfășurarea jocului:

Un personaj îndrăgit de copii (iepuraș, ursuleț, păpușă) sosește în clasă și aduce copiilor o cutie cu jucării. Personajul va ruga preșcolarii să-1 ajute să separe jucăriile după formă (culoare sau mărime) și să precizeze numărul obiectelor din fiecare grupă.

Exemplu: Cine alege creioanele roșii? Câte sunt?

Cine alege popicele? Câte sunt?

Separați popicele mari de cele mici. Câte sunt din flecare?

Variantă:

Pe fiecare masă vor fi așezate jetoane reprezentând diverse obiecte. Preșcolarii vor avea sarcina de a le separa și de a le aduce educatoarei în ordinea solicitată.

Exemplu: Aduceți grupa în care este un obiect. Aduceți grupa în care sunt două obiecte.

Preșcolarii care execută sarcina motivează acțiunea.

Anexa 32

JOCUL-. JUCĂRIILE BUCLUCAȘE

Scop:

Îmbogățirea cunoștințelor copiilor privind relațiile spațiale.

Sarcina didactică:

Denumirea poziției spațiale a unor obiecte sau grupuri de obiecte față de un reper dat.

Regulile jocului:

Copiii răspund numai după ce găsesc obiectele și precizează poziția spațială ocupată. Răspunsurile corecte sunt aplaudate.

Elemente de joc: aplauze, închisul și deschisul ochilor, mișcarea.

Material didactic: diferite jucării.

Desfășurarea jocului:

Jucăriile care vor fi ascunse vor fi stabilite împreună cu întreaga grupă de copii. Copiii închid ochii, iar educatoarea așează jucăriile sau grupele de jucării în diferite locuri din clasă. Copiii trebuie să caute jucăriile. Când le găsesc trebuie să precizeze locul respectiv.

Exemplu: Eu am găsit mașinuța pe raft.

Eu am găsit paharul în dulap.

Dacă s-au ascuns grupe de obiecte, copiii formulează răspunsuri cum ar fi:

Eu am găsit grupa de păpuși lângă televizor.

Eu am găsit grupa de ciupercuțe sub masă.

Variantă :

Copiii vor primi jucării pe care trebuie să le așeze în diferite poziții spațiale indicate de educatoare.

Variantă :

Un copil numit de educatoare așează o grupă de obiecte într-un anumit loc din clasă, iar restul copiilor vor preciza locul unde este așezată.

Anexa 33.

JOCUL-CERCURI COLORATE

Scop:

Formarea deprinderii de a constitui grupe de cercuri după culoare.

Verificarea reprezentărilor copiilor despre culorile de bază.

Sarcina didactică:

Diferențierea cercurilor după culoare.

Reguli de joc:

La semnalul educatoarei, preșcolarii grupează cercurile după culoare în cele trei cutii aduse.

Elemente de joc: mânuirea materialului, mișcarea.

Material didactic: pentru fiecare copil șase cercuri colorate, trei cutii colorate î n roșu, galben și albastru, clopoțel, trei turnuri în aceleași culori ca cercurile.

Desfășurarea jocului:

Fiecare copil primește mai multe cercuri roșii, galbene și albastre. Educatoarea solicită sortarea și gruparea lor după culoare în cele trei cutii astfel: în cutia roșie cercurile roșii, în cutia galbenă cercurile galbene și în cutia albastră cercurile albastre. Preșcolarii încep să lucreze la semnalul educatoarei (un clopoțel, o bătaie în tobă etc). La sfârșit, preșcolarii verbalizează acțiunea.

Exemplu: Eu am așezat cercurile roșii în cutia roșie.

După gruparea cercurilor sunt denumite și grupele formate: grupa cercurilor roșii, grupa cercurilor galbene și grupa cercurilor albastre.

Variantă:

Educatoarea aduce în fața copiilor mai multe cercuri colorate (din carton decupate la mijloc). Preșcolarii au sarcina de a introduce cercurile de aceeași culoare pe un suport formând un turn colorat. Acțiunea se verbalizează.

Exemplu: Eu așez (arunc)cercul roșu la turnul roșu.

Anexa 34.

JOCUL- CINE ARE O GRUPĂ LA FEL CA A MEA?

Scop:

Formarea deprinderii de a alcătui grupe de obiecte după dimensiune.

Formarea reprezentării despre noțiunile: mare – mic, lung – scurt, gros – subțire.

Sarcina didactică:

Recunoașterea și denumirea corectă a obiectelor și a dimensiunilor acestora (gros-subțire, mare – mic, lung – scurt).

Regulile jocului:

Preșcolarii grupează obiectele la semnalul educatoarei. Grupa identificată de copii trebuie confirmată de către personajul prezent.

Elemente de joc: piticul Barbă-Cot, aplauze, mișcarea, întrecerea.

Material didactic: grupe de obiecte de diferite mărimi, grosimi, culori, clopoțel.

Desfășurarea jocului:

Introducerea în activitate se realizează prin prezentarea piticului "Barbă-Cot" venit să-i ajute la activitate. Preșcolarii primesc mai multe obiecte (sau jetoane) pe care le denumesc, iar la semnalul educatoarei (sunetul unui clopoțel) constituie grupele după criteriul dat (mărime, grosime sau lungime). La întrebarea: Cine are o grupă la fel ca a mea?, preșcolarii caută o grupă echivalentă cu cea a educatoarei, o identifică și i-o dă piticului "Barbă-Cot" care le confirmă dacă au lucrat corect sau nu.

Variantă:

Rezolvarea unor fișe de lucru individuale având ca sarcină constituirea de grupe de obiecte după criteriul dat. Piticul va aprecia corectitudinea realizării fișelor.

Anexa 35.

JOCUL- TRĂISTUȚA CU SURPRIZE

Scop:

Consolidarea cunoștințelor copiilor despre atributele pieselor geometrice (formă, mărime, culoare).

Sarcina didactică:

Recunoașterea, pieselor geometrice prin acțiunea analizatorilor.

Regulile jocului:

Un copil legat la ochi alege o piesă din trăistuță, o pipăie și precizează forma și mărimea acesteia.

Elemente de joc: surpriza, ghicirea, ritmizări .

Material didactic: o trăistuță, piese geometrice (cercuri, pătrate și triunghiuri).

Desfășurarea locului:

Educatoarea prezintă trăistuța cu surprize în care sunt piese geometrice. Preșcolarii sunt solicitați de educatoare să participe la joc prin versurile:

Să vină acum la mine,

Un copil ce știe bine,

Atingând o piesă doar

Forma să o spună clar.

Copilul chemat este legat la ochi. El introduce mâna în săculeț, alege o piesă, o pipăie și precizează forma și mărimea piesei geometrice. Piesa va fi arătată copiilor care vor aprecia corectitudinea răspunsului. În final, copilul va preciza și culoarea piesei.

Variantă:

Pe masa educatoarei sunt și alte piese geometrice. După ce copilul ghicește forma și mărimea piesei din trăistuță, un alt copil va alege de pe masa educatoarei alte trei piese de aceeași formă cu cea din săculeț și formează o grupă.

Exemplu: Eu am format o grupă de cercuri pentru că și piesa din săculeț era tot cerc.

Anexa 36.

JOCUL- MICII GOSPODARI- FACEM ORDINE!

Scop:

Consolidarea deprinderii de a alcătui grupe de obiecte după criteriul lungimii.

Folosirea corectă a limbajului matematic.

Sarcina didactică:

Separarea obiectelor după criteriul lungimii.

Regulile jocului:

Preșcolarii vor identifica grupele care există pe masă. Fiecare grupă va fi separată în două subgrupe după criteriul lungimii. Răspunsurile copiilor vor fi apreciate printr-un ecuson.

Elemente de joc: aplauze, surpriza, mișcarea, întrecerea, recompensa.

Material didactic: grupe diferite (flori, bețișoare, creioane e t c), ecusoane cu figuri triste și vesele, fișe.

Desfășurarea jocului:

Preșcolarii vor intui mai întâi materialul prezentat de educatoare și îl vor grupa după formă (grupa florilor, bețișoarelor, creioanelor e t c).Câte doi copii vor aranja pe rând elementele fiecărei grupe după criteriul lungimii.

Exemplu: Așezați în prima vază florile cu coada lungă, iar în cea de-a doua pe cele cu coada scurtă.

Copilul care rezolvă corect sarcina va primi un ecuson reprezentând un copil cu fața veselă. În caz contrar, copilul va avea fața tristă.

Variantă:

După ce obiectele au fost grupate după criteriul lungimii, educatoarea va cere copiilor să închidă ochii și va ascunde una din grupele nou formate. Preșcolarii vor ghici grupa care este ascunsă. Este foarte important ca educatoarea să asigure vizibilitate maximă pentru toți preșcolarii asupra materialului didactic.

În final, preșcolarii vor rezolva o fișă a cărei sarcină va fi să formeze grupe după criteriul lungimii.

Anexa 37.

JOCUL-SĂ CONSTRUIM UN CARTIER NOU

Scop:

Consolidarea deprinderii de a forma grupe de obiecte după criteriile date.

Consolidarea deprinderii de a compara două grupe global sau prin punere în corespondență.

Sarcina didactică:

Gruparea obiectelor date în funcție de anumite criterii; separarea unui element sau a mai multor elemente din grupe.

Regulile jocului:

Unul dintre copiii care a primit șapca va veni să rezolve sarcina dată. Șeful de șantier desemnat verifică dacă este corect realizat obiectivul.

Elemente de joc: aplauze, mânuirea materialului.

Material didactic: macheta sau panoul pe care se va realiza cartierul care are trasate deja străzi și spații verzi; elemente detașabile sau siluete ce reprezintă: copaci, case, bănci, blocuri, flori (de diferite forme și mărimi), truse logo, șapcă.

Desfășurarea jocului:

Copilul care primește șapca este constructorul șantierului și trebuie să realizeze sarcina încredințată. După ce o realizează se verifică de către șeful de șantier corectitudinea execuției.

Exemple:

Construiește un grup de case cu un etaj. (Copiii vor așeza cel puțin patru case realizate din piese Lego.)

Așează arborii mici cu coroană rotundă.

Așează o grupă de blocuri galbene în locul indicat.

Așează grupa de case cu două etaje în perechi cu cele cu un etaj.

Așează băncile maro în fața blocurilor.

Compară grupele de bănci și precizează care grupă are mai multe obiecte.
Toate răspunsurile se premiază cu ecusoane.

Variantă:

Copiii vor lucra în echipe. Ei primesc jetoane reprezentând: căsuțe, autobuze, semne de circulație etc. Fiecare echipă va avea de realizat o sarcină:

Lipește tot atâtea căsuțe câte curți sunt desenate pe panou. Așează câte un autobuz în fiecare stație .Numără tot atâtea semne de circulație câte arată cifra arătată de educatoare și așează-le pe machetă

B. PROIECTE DIDACTICE

Anexa 38

– PROIECT DIDACTIC

Grădinița ………………………….

Grupa: Mare

Educatoare:

Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii

Obiectul: Matematică

Unitatea de învățare: Numere naturale 0-10

Tema lecției: Numărul și cifra 3

PROIECT DE LECȚIE

Tipul lecției: Comunicare de noi cunoștințe

Scopul lecției:

utilizarea conceptelor specifice matematicii;

scrierea, citirea, compararea și ordonarea numerelor naturale;

sesizarea asocierii dintre elementele a două grupe de obiecte, pe baza unor criterii date;

manifestarea unei atitudini pozitive și disponibilități față de utilizarea numerelor

Obiective operaționale – La sfârșitul lecției copii vor fi capabili:

cognitive

O1 – să repete unele versuri învățate referitoare la cifrele 1,2 și 3;

O2- să recunoască cifrele 1, 2 și 3 din desene;

O3 – să completeze numărul de elemente al unei mulțimi;

O4 – să deseneze mulțimi cu un număr de elemente indicat de cifre;

O5 – să povestească „cum a luat naștere” cifra 3;

O6 – să compună numărul 3 prin gruparea unor elemente în mulțimi de 3 obiecte;

O7 – să precizeze din ce elemente grafice este formată cifra 3;

O8 – să precizeze corespondentul cifră – mulțime;

afective

O9 – să manifeste interes pentru participarea la lecție;

O10 – să trăiască bucuria reușitei personale și a clasei;

motrice

O11 – să-și coordoneze mișcările pentru scrierea corectă a elementelor grafice componente ale cifrelor.

Strategii didactice: inductive

Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, demonstrația, problematizarea, jocul didactic, povestirea

Mijloace – planșe, „Povestea cifrei 3”, caiete de muncă individuală, suport liniat pentru matematică; cifre – model

Forme și tehnici de evaluare:

frontală

observația sistematică

autoevaluare

individuală

evaluare de către colegi

Bibliografie:

Elena Joița, Didactica aplicată. Partea I – învățământul primar, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova, 1994

Mihail Roșu, Metodica predării matematicii, Editura Credis , București, 2004

Ștefan Pacearcă, Matematică, ghidul învățătorului, Editura Teora, 2004

Adina Nițu, Școala veselă,Editura ERC PRESS, București, 2004

Rodica Chiran, Matematica, clasaI, Editura Aramis, București, 2004

Victoria Pârâială, Matematica,culegere auxiliar al manualelor, Editura Euristică, Iași, 2004

Desfășurarea activității

ÎNCERCUIEȘTE NUMĂRUL CARE ARATĂ CÂTE OBIECTE SUNT ÎN FIECARE IMAGINE

2

2

2

SCRIE NUMĂRUL DE ELEMENTE DIN FIECARE MULȚIME!

PUNE ÎN CASETĂ ATÂTEA PUNCTULEȚE CÂTE OBIECTE SUNT!

DESENEAZĂ ATÂTEA BILE CÂTE ÎȚI INDICĂ NUMĂRUL!

SCRIE NUMĂRUL CORESPUNZĂTOR ÎN CASETĂ!

ÎNCERCUIEȘTE GRUPA CARE ARE 3 OBIECTE!

GRUPEAZĂ CÂTE 3 OBIECTE!

Anexa 39.

PROIECT DIDACTIC

GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL . Nr 4 – Motru

Educatoare: Ciortan Jiustina

Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii

Obiectul: Matematică

Grupa : Pregătitoare

Categoria de activitate : Activitate matematică

Tema activității:,,Cine știe, câștigă!”

Forma de realizare: Joc-concurs

Tipul activității :Verificare și consolidare de cunoștințe

Scopul activității : Verificarea și consolidarea cunoștințelor matematice dobândite cu privire la numerația în limitele 1-10,utilizarea corectă a numeralelor ordinale,precizarea corectă a unui număr în șirul numeric,verificarea capacitații copiilor de a efectua operații simple de adunare și scădere cu 1,2 unități;

Obiective operaționale :

O1-sa numere corect în sens crescător și descrescător în limitele 1-10,relaționând secvența verbală cu activitatea de manipulare a obiectelor ;

O2-sa denumească corect vecinii numerelor ,stabilind locul fiecărui număr în șirul numeric ;

O3-sa identifice locul obiectelor în șirul dat,folosind numeralul ordinal;

O4-sa efectueze operații simple de calcul oral de adunare și scădere cu o diferență de 1-2 unități folosind un limbaj matematic adecvat.

Sarcina didactică: denumirea corectă a pozițiilor spațiale, utilizarea numeralului ordinal, folosirea unui limbaj matematic adecvat..

Elemente de joc: întrecerea, surpriza, aplauze, mânuirea materialului.

Regulile jocului: copiii vor rezolva sarcinile primite, vor așeza jetoanele pe panou conform cerințelor.

Strategii didactice:

a)- Metode și procedee: explicația, conversația,descoperirea, problematizarea, demonstrația,jocul, problematizarea, algoritmizarea.

b) Mijloace de învățământ: jetoane cu imagini,cifrele de la 1 la 10, simboluri matematice, probleme ilustrate, panou.

Elemente de joc: surpriza, aplauzele, recompensa.

Reguli de joc: Copiii vor fi grupați în două echipe. Fiecare echipă are de rezolvat mai multe sarcini; membrii unei echipe se pot consulta în formularea răspunsului. Fiecare răspuns corect vă fi marcat printr-o steluță; câștigă echipa care a acumulat mai multe steluțe. Poate fi și egalitate

Forma de organizare: frontal, pe grupe, individual.

Forme de evaluare:continua prin observarea comportamentului copiilor,prin analiza acțiunilor și răspunsurilor,corectarea imediată a greșelilor, stimulare verbală,aplauze.

Durata:35-40 min

Locul desfășurării: sala de grupă

Material bibliografic:

-„Programa activităților instructiv educative în grădinița de copii”, M.E.C, 1999.

– Mihaela Neagu, Georgeta Beraru, „Activități matematice în grădiniță”, Ed. AS'S, 1995.

-„Jocuri didactice matematice pentru preșcolari”, E.D.P. , București, 1972

– Revista „Învățământul preșcolar” nr. 1 – 2 și 3 – 4 / 1977

– Viorica Preda, „Grădinița altfel – scrisori metodice”, Ed. Integral, București, 2003

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

Anexa 40

Proiect didactic matematic

GRĂDINIȚA CU PROGRAM NORMAL . Nr 4 – Motru

Grupa: Mare

Educatoare: Ciortan Jiustina

Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii

Obiectul: Matematică

Durata: 30 – 35 min

Categoria de activitate : Educație pentru știință – activitate matematică

Tema activității: „Cine știe mai bine?”

Mijloc de realizare : Joc didactic

Tipul activității: de consolidare și verificare a cunoștințelor matematice

Scopul activității: Verificarea cunoștințelor matematice privind însușirea conceptului de număr natural în concentrul 1 – 5 ; efectuarea unor operații simple de calcul oral cu diferență de una și două unități; stabilirea simbolurilor matematice : plus, minus și egal.

Exersarea unor operații ale gândirii ( analiza, sinteză, abstractizarea, generalizarea), precum și cultivarea unor calități ale gândirii ( corectitudinea, promptitudinea, rapiditatea).

Dezvoltarea atenției voluntare și a spiritului de observație.

Obiective operaționale:

O1. – să numere crescător și descrescător în concentrul 1 – 5 ;

O2. – să plaseze corect un număr sau o cifră în interiorul șirului numeric;

O3. – să compare numere – reprezentând cantități diferite în concentrul 1 – 5 pentru a determina „vecinii” mai mici / mai mari ai numerelor date;

O4. – să utilizeze corect numeralul cardinal și ordinal;

O5. – să rezolve probleme orale alegând operația corectă (adunare, scădere);

O6. – să rezolve sarcinile fișei date;

O7. – să răspundă cu un comportament adecvat și să se integreze în ritmul impus de activitate.

Sarcina didactică: efectuarea unor operații de adunare și scădere; raportarea numărului la cantitate; determinarea „vecinilor” ; utilizarea corectă a numeralului ordinal.

Regulile jocului: În funcție de obiectivele propuse se vor stabili regulile de joc, iar copiii vor răspunde numai când sunt întrebați.

Vor căuta jetoanele cu numărul de elemente corespunzător cifrei arătate de educatoare sau jetoanele cu cifre – arătând diferența (vecin mai mic sau mai mare) față de jetonul cu cifra arătată. Vor scrie la tabla magnetică rezolvarea problemei conform rezultatului – alegând operația efectuată.

Elemente de joc: mânuirea materialului, aplauze, surpriza „Iepurașul supărat”, întrecerea, mișcarea, sunetul clopoțelului.

Strategii didactice:

Metode și procedee: – conversația

explicația

demonstrația

instructajul verbal

problematizarea

exercițiul

jocul

Material didactic folosit: jetoane cu brăduți, oameni de zăpadă, iepurași, ursuleți (altele); jetoane cu cifre de la 1 la 5 și

semnele matematice ; jetoane cu grupe de elemente între 1 și 5, fișe de muncă independentă, instrumente de scris, tabla magnetică și siluete cu cifre și animale, tabla de scris, cretă, un iepuraș din cadrul teatrului de păpuși, un clopoțel, cronometru, doi brăduți din plastic, podoabe pentru pom, stimulente.

Material bibliografic:

„Programa activităților instructiv educative în grădinița de copii”, M.E.C, 1999.

Mihaela Neagu, Georgeta Beraru , „Activități matematice în grădiniță”, Ed. AS'S, 1995.

„Jocuri didactice matematice pentru preșcolari”, E.D.P. , București, 1972

Revista „Învățământul preșcolar” nr. 1 – 2 și 3 – 4 / 1977

Viorica Preda, „Grădinița altfel – scrisori metodice”, Ed. Integral, București, 2003

Scenariul didactic

Ne jucăm cu numărul 5

Numără elementele fiecărei mulțimi și desenează în etichete cifra corespunzătoare numărului. Du corespondența între cele două mulțimi și arată prin semn care număr este mai mare .

Numără brăduții și încercuiește cifra corespunzătoare.

Colorează adecvat primul, al treilea și al cincilea brăduț.

Scrie vecinii numerelor date:

C. FIȘE MATEMATICE

Anexa 41.

FIȘĂ

1. Formează grupe de obiecte, numără-le și unește-le cu cifra corespunzătoare

2. Colorează prima frunză cu verde, a patra cu galben, a șaptea cu roșu; taie cu o linie a cincea și a opta frunză și încercuiește cea de-a treia și ultima frunză.

Anexa 42.

FIȘĂ- Orientarea în spațiu prin cunoașterea pozițiilor și relațiilor spațiale

Anexa 43.

FIȘĂ- compararea obiectelor după dimensiune

Încercuiește grupele de obiecte după dimensiuni (mare-mic, lung-scurt, îngust-lat, gros-subțire)

Colorează fructele.

Anexa 44.

FIȘĂ- forme și figuri geometrice