Jacheta Sport Proiectarea Unui Sistem DE Fabricatie Ptr Confectionarea Produselor DE Imbracaminte

CUPRINS

Cap.I.Tema proiectului

Cap.II.Descrierea modelului

Cap.III.Analiza comenzii

Identitatea constructiv – estetica a modelului din comanda:

Schita modelului

Structura ierarhica

Lista de componente

Proces tehnologic

Cap.I. Tema proiectului

PROIECTAREA UNUI SISTEM DE FABRICATIE PENTRU

CONFECTIONAREA PRODUSELOR DE IMBRACAMINTE

JACHETA SPORT

Cap.II. Descrierea modelului

Pentru a putea confectiona articole de imbracaminte au fost create suprafete textile in scopul asigurarii protectiei impotriva unor factori externi, de confort si de crearea si acceptare a frumosului.

Datorita dezvoltarii ramurilor activitatii umane, din considerente de ordin economic si din motive de functionalitate, materialele textile si-au gasit utilizare in domeniul tehnic. Pentru a obtine produse de calitate, cercetatorul sau proiectantul sunt personaje active deoarece ei sunt direct raspunzatori de furnizare de date tehnice, pentru executarea lucrarilor si verificarea conformitatii produselor.

Proiectarea produselor textile se defasoara in baza unor informatii, ale caror surse sunt :

piata ;

furnizori de materii prima ;

institutii de cercetare ;

Produsul trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte :

de protectie a corpului fata de mediul exterior ;

estetic ;

rezistenta in timpul purtarii.

Masa favorabila pentru ca purtatorul sa nu oboseasca, trebuie sa aiba o rezistenta buna la frecare, la sfasiere, ruperi, strapungeri. Ca orice produs de imbracaminte, el trebuie sa raspunda si unor cerinte estetice:

tuseu placut ;

culoare ;

alegerea materiei prime ;

finetea firelor.

Ca urmare a conditiilor de exploatare, functia de baza a produsului este de a proteja corpul de factorii externi, de conditii nefavorabile din mediu, de temperaturile scazute ale mediului, sa asigure o izolatie termica buna.

In categoria igienico-functionale, un rol important il reprezinta pentru utilizator asigurarea permeabilitatii la aer, la vapori, de la corp la exterior si de la exterior la corp.

Daca produsul este purtat toata ziua, acesta trebuie ca sa aiba o rezistenta foarte buna la frecare, indoiri, sa aiba o stabilitate dimensionala in timpul purtarii.

Produsul trebuie sa aiba un luciu pentru a fi usor de imbracat de catre purtator.

Dintre proprietatile fizice importanta este stabilitatea dimensionala care reprezinta proprietatea produsului de a-si pastra in anumite limite dimensiunile in timpul purtarii si dupa spalari casnice.

Dintre proprietatile fizico-mecanice ale produsului ne intereseaza :

– rezistenta la rupere : produsul este supus unor solicitari de intindere unidirectionala si multidirectionala determinand in mare masura valoarea de intrebuintare a articolelor de imbracaminte.

– rezistenta la frecare : ca urmare a unor solicitari aplicate tangentiale suprafetei produsului determina atat uzura suprafetei cat si solicitarea la intindere pe diferite directii. Valorile acestei rezistente sunt determinate de natura si finetea firelor, de structura si valorile parametrilor de structura ;

– fenomenul pilling : se manifesta prin migrarea spre exteriorul produsului a unor fibre , urmata de rasucirea lor in jurul unor fibre de rezistenta ca urmare a eforturilor de intindere si frecare la care sunt supuse produsului in timpul purtarii. In acest mod, pe suprafata produsului vor aparea ghemotoace de fibre care diminueaza aspectul produsului.

Proprietatile materialelor textile pot fi impartite astfel:

1. proprietati fizice definite de geometria si aspectul produsului textile:

– lungimea – LT (m) ;

– latimea – lt (m) ;

– grosimea – gt (m) ;

– densitatea apparent ;

– voluminozitate – v ;

– compactitate – ct (%) ;

– porozitate – p (%) .

2. proprietati mecanice, determinate de actiunea diferentelor solicitarii:

– rezistenta si alunecarea la tractiune :

– rezistenta la incovoiere :rezistenta la compresiune ;

– rezistenta la alunecare :

– rezistenta la frecare ;

– efectul pilling ;

– rezistenta la oboseala .

3. proprietati definite in raport cu actiunea proceselor la care pot fi supuse materialele textile:

– rezistenta la spalare ;

– rezistenta la uscare ;

– rezistenta la calcare ;

– rezistenta la curatire chimica ;

– rezistenta la putrezire

– rezistenta de filtrare ;

– rezistenta de sterilizare.

4. proprietati definite in raport cu actiunea singulara a unor factori fizici,chimici sau biologici:

– permeabilitatea la aer ;

– higroscopicitatea ;

– permeabilitatea la apa ;

– conductibilitate termica ;

– rezistenta la lumina ;

– luciu ;

– rezistenta la intemperii ;

– rezistenta la microorganisme.

Fisa modelului

Fisa modelului include: schita, in vedere din fata, in spate si interioara, date referitoare la produsul proiectat, la materialele textile si la structura comenzii.

Modelul prezentat este o jacheta sport, realizata dintr-o croiala clasica. Jacheta sport are un model simetric.

Se poate purta in orice anotimp, in orice moment al zilei,in orice activitate.

Stilul este clasic, structurile de straturi si tipurile de materiale fiind:

material de baza,

Captuseala.

Captuseala este de Balcani cu o compozitie de 60% viscoza si 40% acetat, pe urzeala 100 % viscoza, pe batatura 100 % acetat.

Stilul produsului este clasic are manecile clasice si lungi alcatuite dintr-un singur reper.

Silueta este dreapta.

Spatele este realizat din doua repere,

Fata produsului este alcatuita din doua repere impartite in doua, cu un sistem de inchidere prin fermoar, cu un buzunar aplicat in partea stanga la piept si doua buzunare pe margini la nivelul taliei, cu un sistem de inchidere prin fermoar.

Din materialul de baza sunt construite toate reperele.

Captusela se aplica pe:

Fata

Spatele

Manecile

Buzunarul de la piept

Buzunarele laterale.

Pe linia de terminatie se realizeaza un tiv de 0,5 cm.

Datorita modelului este necesara algerea unui material de baza care sa nu fie gros, sa aiba un anumit grad de rigiditate care sa realizeze drapajului.

Pentru alegerea materiei prime privind confectionarea modelului este necesara analiza lui din punct de vedere al grupei de purtator si destinatia produsului. In alegerea materiei prime corespunzatoare se va tine cont de caracteristicile materialului privind comportarea, calitatea si functiile acestuia.

Produsul este realizat din bumbac 100% , fiind proiectat pentru imbracamintea exterioara pentru orice anotimp si orice tip de activitate.

Firul din care se va realiza produsul are ca materie prima fibre de bumbac.

Bumbacul reprezinta una din cele mai imporante fibre textile care se prelucreaza in industria textila.

Bumbacul a fost folosit pentru tesaturi in timpul vechilor civilizatii chineze sau indiene datand din anul 3000 i.e.n. (tesaturi descoperite in morminte din Italia, Peru, Egipt, Mesopotamia etc.).

Formarea fibrei de bumbac se realizeaza prin cresterea unor prelungiri monocelulare din epiderma cojii semintiei de bumbac.

Evolutia fibrei de bumbac de la inflorirea lantei pana la cules este de cca 60 de zile, in primele 20 de zile se formeaza o mica capsula care se dezvolta in urmatoarele 30-40 de zile de la inflorire cand atinge volumul si masa maxima, in interiorul capulei se formeaza trei-cinci compartimente (loji) cu cate 2-6 seminte acoperite cu fibre de bumbac. Pe samanta se gasesc circa 15000 – 20000 de fibre in functie de specia plantei.

Propritatile fizico – mecanice ale fibrelor de bumbac.

Este de stiut faptul ca pe planta de bumbac, fibrele nu se dezvolta toate in acelasi timp.

Astfel, fibrele situate la baza plantei ca si cele apropiate de tulpina principala ajung la maturitate inaintea celor de la varful plantei.

De asemenea, nici fibrele din aceeasi capsula sau de pe aceeasi samanta nu evolueaza in acelasi timp.

Astfel ca, la culesul bumbacului nu se poate face o separare a capulelor in functie de maturitatea lor. In aceste conditii fibrele de bumbac au fost grupate in funcie de gradul lor de maturitate si de metodele folosite pentru determinarea acestuia in mai multe categorii.

Gradul de maturitate la bumbac este de mare imporanta, motiv pentru care si criteriile dupa care se stabileste aceasta sunt variate ca de exemplu: apreciarea in cuantificarea peretilor si a lumenului; procentul de celuloza si afinitatea fata de coloranti care creste odata cu gradul de maturitate; aptitudina de a fi mercerizate care este maxima la bumbacul matur.

Finetea fibrelor de bumbac.

Reprezinta o caracteristica dimensionala inseparabila de lungime, finctie de care se stabilesc tehnologiile de filare. Finetea variaza atat de la o fibra la alta, cat si in cuprinsul aceleiasi fibre.

Higroscopicitatea si higrofilia bumbacului.

Capaciattea de absorbtie – desorbtie a bumbacului este dereminata in primul rand de existenta grupelor hidroxilice libere din celuloza, dar ea depinde si de gradul de maturitate al fibrelor.

Astfel, continutul de apa in fibrele de bumbac necopt este mai mare (in lumenul larg se acumuleaza mai multa apa), decat la bumbacul copt.

Hidrofilia bumbacului crud este relativ redusa din cauza prezentei in cuticula a substantelor pecto-ceroase care au un caracter hidrofob.

Cresterea hidrofiliei bumbacului se realizeaza dupa indepartarea acestor substante prin fierberea alcalina a bumbacului.

Densitatea (masa specifica) a bumbacului este si ea dependenta de maturitatea fibrelor si variaza intre 1,50-1,56 g/cm3.

Conductibilitatea electrica si termica a bumbacului variaza in functie de continutul de apa si valorile acesteia cresc pe masura ce creste continutul, cea ce face ca sa scada capaciatea de izolare electrica si termica.

Culoarea fibrelor de bumbac vaziara de la alb spre crem-galbui. Printr-o serie de selctii a unor varietati de bumbac s-au obtinut si fibre colorate natur in roz, verde si culoarea bronzului.

Rezistenta si alungirea la ruperea a fibrelor de bumbac sunt independente de mai multi factori, in care , maturitatea, lungimea si finetea, structura morfologica, specia plantei s.a.m.d. motiv pentru care si limitele de variatie ale acestor caracteristici sunt foarte largi.

Tenaciatea la un bumbac scurt este cea de cca 19 cN/tex, la unul mijlociu, de 33 cN/tex, iar la unul lung (cu finete mare) tenacitatea poate sa ajunga pana la 46 cN/tex.

Proprietatile chimice ale fibrelor de bumbac.

Proprietatile chimice ale bumbacului sunt determinate de cele ale celulozei, deoarece aceasta are in componenta sa cca 90-95% celuloza.

Deosebit de imporant pentru specialistul textilist este cunoasterea modificarilor pe care le pot suferi materialele celulozice sub actiunea agentilor chimici care au loc atat in tehnologiile clasice de finisare cat si in cele de finisare speciale de inobilare pentru crestrea calitatii si a extinderii domeniilor de utilizare.

Umflarea este un proces fizic de absorbtie a unor cantitati mari de lichid de catre un produl macromolecular, fenomen insotit de o crestere considerabila uneori, a volumului.

In unele cazuri , prin absorbtie suplimentara de lichid se ajunge la un sistem monofazic, o solutie adevarata. Umflarea reprezinta un stadiu initial al dezvoltarii.

Astfel, in cazul fibrelor textile, compusi macromoleculari cu catene liniare al dizolvarii.

Distructia celulozei poate avea loc atat sub actiunea factorilor fizici si biochimici, cat si sub cea a agentilor chimici.

Distructia foto-chimica se datoreaza actiunii luminii solare care are efecte de degradare mai mult sau mai putin intense, in raport cu structura chmica a suportului, precum si cu intensitatea si durata radiatiei.

Actiunea luminii este de regula insotita de reactii de oxidare si scaderi sensibile de rezistenta, ceea ce dovedeste ca aceste radiatii ale spectrului sunt cele mai energice in distructia celulozei.

Efectele distructive ale luminii solare asupra celulozei sunt mult accelerate daca se asociaza si cu umiditatea din atmosfera.

Astfel, o tesatura din bumbac expusa luste radiatii ale spectrului sunt cele mai energice in distructia celulozei.

Efectele distructive ale luminii solare asupra celulozei sunt mult accelerate daca se asociaza si cu umiditatea din atmosfera.

Astfel, o tesatura din bumbac expusa luminii si agentilor atmosferici, pierde din rezistenta 26,5% dupa o expunere de o luna de zile si 60% dupa trei luni de expunere.

Distructia termica a celulozei este de obicei insotita de hidroliza (actiunea apei in procesul de uscare) si de oxidare (actiunea oxigenului din aer).

De exmplu, o tesatura de bumbac incalzita progresiv, in prezenta aerului, prezinta scaderi de rezistenta cu atat mai mari cu cat creste temperatura.

Astfel, in scaderea de rezistenta (%) fata de cea corespunzatoare de 1000C (cat rezistenta nu scade fata de conditiile standard),este de 5,6% la 1200C ; de 16,1% la 1400C ; de 54,5% la 1600C si de 72% la 1800 C.

Degradarea bio-chimica se datoreaza actiunii microorganismul de tipul ciupercilor si a bacteriilor.Prezenta pe fibrele celulozice (bumbac) a unor medii de cultura ( ca amidonul din apret) sau deozitarea in magazii umede si nearisite, precum si o umiditate relativa a aerului de 75-95% sunt factorii determinanti care pot favoriza degradarea biochimica.

Utilizarea fibrelor de bumbac.

O larga utilizare a bumbacului este in domeniul articolelor vestimentare, acesta se foloseste pentru tesute cum ar fi richii, camasi, fuste, pantaloni, se foloseste si pentru tricotate cum ar fi lenjerie, tricoturi, ciorapi.

Se mai utilizeaza si in domeniul tehnic folosite pentru fitile, furtunuri, benzi. In domeniul medical se folosesc pentru tifon, pansamente, vata, etc.

Bumbacul mai este folosit si drept materie prima pentru obtinerea fibrelor artificiale.

Materia prima reprezinta fire care au in compozitie 100% BBC deoarece produsul este pentru sezonul intermediar.

Finetea firelor este de Nm = 60 si Ttex = 16,7, coeficientul de variatie la finete maxima in functie de tipul BBC si de finetea firului 4,7%.

Neregularitatea sectionala apreciaza prin indicele de neregularitate reprezinta 2,1%, iar neregularitatea efectiva este de18,00%.

Firul reprezinta reprezinta subtieri in proportie de 60 / 1000 m ingrosari, 420 / 1000 m iar nopeuri 350 / 1000.

Torsiunea firelor in funcie de lungimea fibrelor , vinetea firelor si desimea lor este de 105/33 mm si de finetea firelor este de 0,98.

Gradul de pilozitate este de 6,0 – 6,5 iar coeficientul de variatie al pilozitatii este de 23,8 – 2,6.

Cap.III. Analiza comenzii

Identitatea constructiv – estetica a modelului din comanda

SCHITA

Descrierea tehnica a modelului

Camasa pentru barbati prezinta cusaturi de asamblare si cusaturi de surfilare.

Descrierea tehnica a modelului indica:

Tipurile de cusaturi si de asamblari;

Parametrii cusaturilor sau asamblarilor utilizate;

Reperele au zonele termolipite;

Cusaturile folosite pentru asamblare sunt cusaturile din clasa 301, si pentru surfilare cusaturile din clasa 501.

Tabelul 2. Alegerea materiilor prime de baza si secundare

STRUCTURA IERARHICA

LISTA DE COMPONENTE

Procesul tehnologic