IY.UI:UL 1A I IUNAL DE ISTORIE A TRANSILVANIEI [608006]

I'Y.UI:'!UL 1\A I IUNAL DE ISTORIE A TRANSILVANIEI
CLUJ _ NAPOCA
BI– –Yrr:-rr rrrn6zaFl\lcfC
v Yr\
DANtrIILA COM$A, EUGENIA GLODATTIU, MARIA M. JUDE
CI-,UJENII SI MAREA UNIRE
CLUJ – NAPOCA
I 998

.E
H
t:,!
:
120
Seminarului din Blaj gi- a continuat ucenicia, funclion6nd ca zelat pind in
1910.A plecat la Budapesta unde a lucrat gi s-a calificat ca librar intr-o librlrie.
Dupd satisfacerea stagiului militar s-a reintors la Blaj unde a lucrat pind la
izbucnirea rdzboiului. A condus prima librarie romdneascd, "Librdria
Populard", din oragul Turda. A fost de asemenea proprietar 9i editor al ziarelor
Ttrda gi ArieSul. Ca editor a publicat primele lucrdri ale scriitorului Pavel Dan
gi ale profesomlui Toader Mureganu.
Ioan Pescariu a condus o agenlie Ieatrald, aducAnd la Turda artigti din
Cluj gi Romdnia printre care gi George Enescu.
in perioada 1906-1918 a fost membru al Partidului Social Democrat la
Turda, in cadrul cdruia a desfbgurat o bogatd activitate, 9i pe care l-areprezental
la Marea Adunare de la Alba lulia. Intre l9l9-1930 a fost membru al Partidului
Nalional Liberal.
A incetat din via![ la Turda, in anul 1963.
. Informalii, Miron Mdrie, Cluj-Napoca, pe baza autobiografiei intocmitd de
Ioan Pescariu la 20 octombrie 1915.
o Tribuna, nr. 50, l5 decembrie 1988, p. 8.
IOAN CIII$U
(1878-1956)
Delegat al Secliei Romdne a Partidului Social Democrat din Turda.
S-a nascut in 1878 la Turda. A profesat ca meseriag-tamplar in Turda. A
fost membru al secliei romdne a Partidului Social Democrat din Turda, din
partea cdruia a participat ca delegat la Marea Adunare de la Alba Iulia.)_
Dr. DIezei
Dr. Ioan. l.Iatei
Dr. George Pdtdceanu
Dr. Iuliu
Dr. I'asils
OctnvianPreS Sfit .\'utionr
.\totar Sfut ,Yat. I
int'dtilor
.4ntcat
Teolog
,4gricuhor
,Jtocat
IIedic
.4rocut
.4vtcat
PreotJJ
i4
jj
36Dr. Ioan lJocu
.i7
J.!Dr. Litiu,lIicSu
39
40Sinrcon ltll'sIoan Bothu Itroprietur
4IDirector tle huncc
Ioan I'aniIu Proprietur
,lugtrstin CupSea
Dr. Octavian DontitlePreol
42
43Conterciurtt
Dr. Litiu Pop
Dn I'uler Rontan.Ioan Fiilcusan
44 .lgricttllor
45
46 Theodor Rus
Ioan CheresteSDr. Leonida Doniie
Clenrcnte trIa:xint
Dr. l'aler |lohlotan
Dr. Augustil Ra1iltIrytcttt
47Ioun I'ItreSian
48l''asik il'Iocanltvcut
49
)0I'i.ctor trIoldovan
51l'irgiI Todoran
52Cutnni.c
53Petrn Osorhiun
54.l.Iedic
JJ,.lvtcttt
56lIetlic
57
58Anrel tr'IureSan
s9l,Iiirie
60Ecottttttt
6I
62Teodor Radu

r18
Dr. Mihail Moldovan, membru marcant al Partidului Nalional Liberal, a
fost prefectul judefului Turda-Arieg in anii 1922-1923, a ficut parte din
conducerea Bdncii Centrale gi a Fabricii de sticlirie din Turda 9i a fost timp
indelungat Decanul Baroului de Avocali din orag-
Pentru activitatea sa a fost decorat cu "Crucea de ofi1er"a Ordinului
"S.teaua Romdniei".
A decedat la Turda in septembrie 1943-
. Arie$ttl, 24 iunie 1933 , p. 2-3. Turda,2O aprilie 1935,p.2-3
o Informalii, av. dr. Ioan Mezei, Turda.
SIMION CRI$AN
(?)
Delegat al GdntiNalionale RomAne din Comitatul Turda-Arie;
S-a ndscut la Turda. Fiind soldat gi membru al Gdrzii Nalionale Romdne
din Turda a participat ca delegat din partea acesteia la Marea Adunare de la
Alba Iulia.
DR.ITJLIU M'EZEI
(1881-1943)
Delegat al Comisariatului Militar Romdn din
Budapesta.
S-a ndscut la 28 martie 1881, tn comuna Sdmboleni, jud.Cluj, din
pdrinfii Dr.Ioan Mezei gi Ecaterina ndscutd [-a!iu-r19
Iuliu organizarea transporfuir.ri pe calea feratd a
romAnilor ca laMareaAdunare de la Alfa Iulia, obtindnd
aprobarea pe
A fost ales in Marele Sfat National Romdn. A fost apoi numit consilier
de Legafie laLegaliaromAnd din Bud,apesta.
iului s-a stabilit la Cluj, profesdnd avocatura.
Turda, unde a scris gi editat cartea Lttptdtoriromdni ntroductiv scris de Alexandru Vaida_Voievod.
A incetat din via{d Ia Turda, in24 octombrie 1943.
. Informaliile, av.dr. Ioan Mezei, Turda.
IOAN PESCARIU
(1888-1963)
Delegat al Sectiei romAne a partidului Social
Democrat din Turda.
S-a ndscut in anul 1888 la $ura Mare, jud Sibiu. in lg95 a inceput
qcoala primard in comund unde a absolvit 7 clase. Din 1902 a intrat ucenic latipografia Tribunei din Sibiu, pani in anur 1904. Apir,. .e tipografia

lt6
ALEXA MIHUTI
(?)
Delegat din partea Gdrzli Nalionale RomAne din Dej
. A fost sergent major in Garda Nalionald RomdnI din Dej
reprezentdnd-o Ia Marea Adunare Nafionald de la Alba Iulia ca delegat titular.
ROMULUS MIC$A
(?-1924)
Delegat al Gdrzii Nalionale Rorndne din Comitanrl Solnoc-Dobdca.
A fbcut studiile juridice, probabil in Cluj. in 1910 a activat ca membru
al despdr{dmdntului Dej al Societdlii pentru Fond de Teatru Romdn. A fost
component al echipei de teatru de amatori din localitate.
Sublocotenent, in i9l8 a fost membru in Garda Nalionall din Dej pe
care a reprezentat-o ca titular la Marea Adunare de la Alba Iulia.
ALEXA MIHUT
(?)
Delegat al Gdrzii Nalionale RomAne din Comitatul Solnoc-DodAca
Plutonieml Alexa Mihu! areprezenlat Garda Nafionald din Dej la Marea
Adunare Nalionald de la Alba lulia.tt7
DR. MIHAIL MOLDOVAN
(r879-1943)
Delegat al Gdrzii Nafionale Romdne din
Comitatul Turda – Arieg.
S-a ndscut in anul r879, in comuna cdldragi, jud. cruj, intr-o farnilie deagricultori.
Dr. Mihail Moldovan a fost rnobilizat in armata ,austro-rurgard., lasfirgitul rdzboiului avind gradul de cdpitan.
In toamna lui 1918 Dr. Mihail Mordovan impreund cu alf intelectuali ai
oragului rurda a fost ridicat gi dus la cluj, la inchisoarea ..cetdtuia"
("Fellegvar"), unde dupd o judecatd sumard a fost condamnat la moarte.
Dr. Mihail Moldovan a fost primur primpretor romdn al plasei rurda, iarin anul 1919 a fost ales deputat liberal al judefului Turda_Arieg.

tt4
GAVRIL MUSTE
(?)
Delegat al Protopopiatului Greco – Catolic Ldpug.
A fost protopop onorar gi paroh in comuna Copdceni fiud. Someg), unde
se afla qi in anul 1947. A participat la Marea Adunare de la Alba Iulia ca
delegat titular.
. Silvestru Aug. Prundug, Clemente Pliian, op. cit.,p.388
NICOLAE P. RATIU
(18s6-1932)
Delegat al Protopopiatului Greco – Catolic Turda.
Nicolae P.Ra!iu, nepot de vdr al Dr. Ioan Rafiu, s-a ndscut la Turda Ia
29 octombrie 1856. A urmat gcoala primard la Turda gi Aiud, iar gimnaziul Ia
Blaj unde a oblinut gi "testimoniul de maturitate".
Intre anii 1879-1883 a studiat teologia la Blaj in cadrul Seminarului
teologic metropolitan greco-catolic. A absolvit in anul 1883 gi a fost hirotonit
preot. In acelagi an a fost numit administrator parohial in Petridul de Sus (azi
Petregtii de Sus, jud. Cluj). in 9 mai l89l a fost desemnat capelan greco-catolic
al Clujului funcfiondnd pdnd in 1.897. In parohie a indeplinit gi funclia de
bibliotecar al Casinei romdne din Cluj. Cuocazia aniversdrii zilei de 3ll5 mai
1895 la Cluj a linut o cuvdntare despre insemndtatea istoric[ a acestei zile .
La 2 noiembrie 1897 a fost numit paroh in Tritenii de Sus (jud.Cluj),
unde a funclionat pdni in iulie 1903 cind a fost numit adminishator parohial al
bisericii greco-catolice din Turda Veche, construitd de familia Raliu din
iniiiativa prepozitului catolic de Blaj, Baziliu Rafiu. Aici a rdmas pind lalls
sfirgitul vie{ii. Apreciindu-se activitatea prestati, la 22 martie 1906, a fost numit
viceprotopop onorific, fiind distiirs cu "Briul rogu".
Nicolae P. Ratiu a fost membru al Partidului Nalional RomAn din anul I 881 .
Procesul Memorandului l-a gdsit la Cluj, Nicolae P.Raliu ocupdndu-se
de cazarea celor venili in vederea sprijinirii inculpalilor.
Dupd stabilirea definitivd la Turda, preotul Nicolae P.Raliu a participat
activ \a viafa politicd gi culturald romdneascd, fiind membru fondator gi activ al
societdlii "Astra", al "Societdtii romAne de lecturd", al "Societdfii fondului de
teatru romdnesc" gi a "Reuniunii invdlatorilor din arhidieceza Blajului". A pus
bazele Reuniunii "Sfinta Maria" in Turda.
in toamna anului 1918 a luat parte activi la pregdtirea Marii Uniri
aldturi de ceilalfi intelectuali turdeni. Ca urmare a activitdlii lor au fost inchigi
in inchisoarea "Cetdltia"("Fellegvar"), unde dupa o judecatd sumard au fost
condamnali la moarte, fiind in final salvafi de un ofi1er.
.In perioada Consiliului Dirigent pentru activitatea sa rodnicd in judeful
Turda a fost decorat cu "Crucea de Merit".
Preotul Nicolae P.Raliu a fost o personalitate activd a vielii religioase,
culturale gi politice a tinuturilor turdene. A fost membru al Partidului Nalional
Jdrinesc, consilier judetean, iar din 1930 pregedinte al Biroului Consiliului
judelean Turda gi pregedinte al '?sociafiei generale a romdinlor unili din
Turda".
Nicolae P.Raliu a pus bazele unei fundalii de ajutorare a absolvenlilor
de Preparandie din Blaj (1920) sub numele de "Fundafiunea Nicolae P. Raliu
viceprotopop onorar Turda Veche".
In 1923 Nicolae P. Raliu a infiinlat o noud "Fundatie pentru ajutorarea
vdduvelor sdrace din parohia greco-catolicd turdeand".Ca urmare a activitdlii de
40 de ani a preotului Nicolae P.Ra!iu, curatorul bisericii greco-catolice din
Turda infiinleazd, "Fondul Nicolae P. Ragiu al bisericii greco.catolice din Turda
Veche" pentru premierea elevilor cu rezultate deosebite la invi!6turd.
Recunoagterea meritelor sale s-a concretizat prin acordarea medaliei
"Rdsplatd muncii pentru bisericd"cl.I qi Ordinul "Steaua Romdniei" in grad de
ofi1er.
S-a stins din viafd, la I octombrie 1932, in oragul Turda.w
i;s
I
r Daniela Comga, Maria Magdalena Jude, op. cit.

t12
IOAN POP
(1860-te24)
Delegat al Protopiatului Greco – Catolic Morlaca.
S-a ndscut la 19 ianuarie 1860 la Morlaca. A studiat la Sibiu gi apoi
teologia la Blaj. Dup6 absolvire, in 1882, a fost preot cooperator pe lingd tatdl
sdu, Anania Pop, in Morlaca. Din 1893 devine protopop al Tracflrlui Morlaca.
Pe lingd activitatea pe tdrAm religios a fost preocupat de starea
poporului romdn. A luptat permanent pentru salvarea gcolilor confesionale
romAnegti. A desfEgurat o intensd activitate pe tdrdm economic-financiar
conuetizatd prin infiin{area in 1895 a Bdncii Vlddeasa in localitatea Huedin, a
cdrui pregedinte a fost timp de 28 'de ani. Cu sprijinul acestei bdnci a ridicat
biserica greco-catolicl din Huedin.
A intemeiat gi condus despd(dmAnhtl "Astrei" Hida-Huedin 9i apoi
despirldmintul Huedin.
in timpul rdzboiului a fost internat in tabdra de la $opron timp de doi
anl.
Dupd 1918 a fost ales senator in primul Parlament al Rorndniei Mari.
Preotul Ioan Pop a fost gi pregedinte al Partidului Nagional RomAn din
judelul Cojocna.
A decedat in1924.
c Patria,29 iulie 1924,m.158, p. 1
IOAN BUCUR
(1864-?)
Delegat al Protopopiahrlui Greco – Catolic Indol.
A fost protopop in localitatea indol @eleni), jud. Cluj. in aceastd
calitate a participat ca titular din partea protopopiatului greco-catolic Indol la
Marea Adunare de la Alba lulia.lr3
AIIXENTIU MURE$AN
(t8s2-1932)
Delegat al Protopiatului Greco – Catolic Sic.
S-a niscut in 1852 in comuna Ienciu. A urmat teologia gi in rg77 a fost
hirotonit. A functionat ca preot in Sdntioana, Imbuz gi ,Sava. A devenit
protopop al Tractului Sic Ai arhidiacon onorar.
A decedat h 1932.
o Victor Bojor, op. cit., p.179
TEROMM NANITA
(1866-re26)
Delegat al Protopopiatului Greco – Catolic C5tina
A funclionat ca protopop greco-catolic in Cdtina (yud.Cluj). A participat
ca delegat titular din partea la Marea Adunare Nalionald de la Alba Iulia.
A incetat din viafd in2l iunie 1926.
GAVRILA POP
(?)
Delegat al Protopopiatului Greco – Catolic Luna de Arieg
A funcfionat ca protopop in comuna Luna, jud. Cluj. A participat la
Marea Adunare de la Alba Iulia ca delegat titular.

q
'td
,,.',
,110
A fost primit in cier-r_rl tandr al Eparhiei Lugojului de unde a fost trimis
la Roma, la InstitLrtul "De Fropaganda Fide"'. intre 1904-1910 studiazd 2 ani
filosofia gi 4 ani teoiogia. Devine doctor in filosofie (1906) 9i teologie (19i0),
dupd care este hirotonit ca preot celib. Revine in patrie, la Eparhia Lugojului,
ocupdnd diferite funclii (1910-1913) 9i apoi in 1913 este numit profesor de
teqlogie la Academia Teologicd din Lugoj.
in 1914, dupl clldtorii de studiiin Genriania gi Franla, este mobilizat ca
preot militar pe toatd perioada rdzboiului-
in 1911, prin Decret irnperial, este numit episcop de Gherla, iar la 4
decernbrie este consacrat ca episcop gi instalat la 16 decembrie I9l7 ca
succesor al unchiului sdu, Vasile Hossl-l.
La I Decembrie l9l8 este ales vicepregedinte al Marii Adundri
Nalionale gi a citit Declaralia de Unire a Transilvaniei cu R'-tmdnia .
Episcopul Iuliu Hossu a fost membru al Delegaliei de 4 persoane care a
prezentat regelui Ferdinand gi guvernului romdn Hotdrdrea Marii Adundri
Nalionale de la Alba-h,tlia din 1 Decembrie 1918.
Pdnd in 1930, ca episcop de Gherla, a promovat cultura qi viaga
religioasd, a fondat gcoli gi a participat ca senator la viala parlamentard.
in 1930, ca episcop de Cluj-Gherla, transferd rezidenla episcopald la
Cluj. La I Decembrie 1932 rostegte istoricul discurs impotriva revizionismului.
Pentru faptele sale in domeniul religios gi cultural a fost decorat iri 1935
cu Ordinul "Ferdinand" in grad de tnare cruce.
in anul 1945 afost ales membnt de onoare al Academiei Romdne.
in timpul ocupaliei hortiste (1940-1944), opundndu-se refugiului,
devine conducdtoml spiritual al romdnilor din Ardealul de Nord. A protestat
public contra crimelor comise de ocupanli 1i .1 i{3rve1it in,favoarea evreilor
persecutali. in martie 1944 vtziteazd ghetoul din Cluj ;i-i ajutd cu alimente pe
evreii intemali.
Refuzand trecerea la Biserica ortodoxd, episcopul Iuliu Hossu, a fost
arestat la 28 octombrie 1948, relinut 9i izolat flrd judecatd' 22 de ani. A avut
domiciliul forfat la Dragoslavele (1948-1949), la Cdlddrugani (1949-1950), la
Sighetul Marmafiei (1950-1955), Ia Curtea de Argeg (1955-1956), la Ciorogirla
gi din nou la Cdlddr-ugani (1956-1970).
in 1969 a fost promovat de cdtre Papa Paul VI, Cardinal "in pectore".
Episcopul Iuliu Hossu a decedat la 28 mai 1970la spitalul Colentina din
Bucuregti.lil
o Patria,4 octombrie 1930, p. l.r Silvestru Augustin Prundug, clemente pldian, Carclinalul hilitr Ho'sr.t, cltrj-
Napoca, I995.
GREGORIU POP
(lBse-le42)
Delegat al Capitlului Gherla.
fost numit administrator parohial la Acdg, jud. Sdlaj, indeplinind aceastd funcfie
p?indla 1 ianuarie 1894, cand a venit sd slujeascd .u pr"ot in unimdt.
La 18 august 1910 a fost nurnit canonic prebendat prin decret
impdrdtesc, iar intre aniilgl l-1912 a fost rector seminariai.
Dupd 1937 a fost canonic arhidiacon, consilier la TribunalLrl
matrirnonial, vicepregedinte al Exactoratului diecezan, pregedinte ai comisiunii
diecezene pentru examinarea cantorilor bisericegti, asesor consistorial,
examinator prosinodal. A condus ca director despirtdrnar-rhrl Gherla al"Astrei".
S-a stins din via![ la l7 noiernbrie 1942.
o Victor Bojor, p.237-258

[r
H,,.
t:
I5
d
l
l
l108
La i septembrie a fost numit profesor de teologie morald la Seminarul
din Blaj pi profesor supleant la liceu (cl.III-IV).
in 1902 a fost hirotonit de cdtre mitropolitul Victor Mihai de Apga qi
numit din 16 august paroh gi protopop in Cluj. Aici a desfigurat o suslinutd
activitate publicisticd gi nalional-politicd. A redactat timp de 8 ani foaia
sdp{dminald Rdvasul (1903-1910) gi a desfbgurat o bogatd activitate in cadrul
"Astrei", avind un rol insemnat in pregdtirea gi organizarea expoziliei de la
Sibiu, din 1905. A fost autor a unor scrieri istorice gi bisericegti apbrute unele in
"Biblioteca Despdrlimdntului CIuj al Astrei"-
in timpul rdzboiului a fost condamnat la un an de inchisoare pentrlr
sentimentele sale nationale gi pdnd la tenninarea rdzboiuiui a fost internat la
$opr on. A luat parte activd Ia evenimentele din toamna anului I 9 I 8 din cluj .
in perioada interbelicd a fost pregedintele comisiunii pentru
monumentele istorice, seclia Ardeal. A fost ales in mai multe rdnduri deputat qi
senator, ca membru al Partidului Popon'rlui
Aincetat dinviald.,in ll septembrie 1956.
.Arh. Na!. Cluj, fond G.N., Jurnalul lui Elie Ddianu
IOAN HATEGANU
(t841 -t93t)
Delegat al Protopopiatului Greco – Catolic
Cojocna
S-a ndscut la 29 septembrie 1847, in comuna Intregalde, jud. AIba.
Studiile primare le-a f[cttt in comuna Ighiu qi Alba Iulia, unde a terminat qi trei
clase de liceu. De aici a continuat studiile liceale Ia Blaj depundnd examenul
cle maturitate la frnele anului gcolar 1867/1868. La Blaj a studiat teologia
absolvind in 18'12, cu calificativul maxim.
Dupd absolvire a funcfionat ca invdldtor la Rogia Montand. De aici a
plecat la Blaj, indeplinind funcfia de camelist. ln 1874 in utma cdsdtoriei, a
primit parohia Tritiul de Sus. $i-a continuat din 1882 activitatea in patohiat09
Fizeg, av6nd pi calitatea de viceprotopop al DArjei. in cei lg ani cit a functionataici a militat pentru cdgtigarea unor drepturi pe searna .o**.1o.-i;bag.;;i
colile rornAnegti. in aceastd perioadd up.6up"
s-au ridicat gcoli gi biserici. in anul l90i a
contribuind la ridicarea bisericii, gcolii gi acasei parohiale. A mai ajutat la i borpaAea.Din cei 50 de ani de activitate c
in toamna anului l9lg, onale, fiindmembru in SfatulNafional. A a te al sectieiCojocna.
in anul 1927 s-apensionat gi s-a mutat la Cluj. A avut 13 copii, dintre
cale s-au remarcat prof. dr. Iuliu Halieganu gi dr. Emil Ha{ieganu.
A decedat la Cluj, in 1931.
o Patria, 4 aug.l93l, p.l
DR.IULIU HOSSU
( I 885-1 970)
Delegat al Episcopiei Greco – Catolice Gherla.
Ndscut la 30 ianuarie 1885, ca al treilea din cei 6 fil'ai preotului IoanHossu gi ai soliei sale victoria Mdriutiu din Milagul Mare fiucl. Bistrita _
Ndsdud).
ilor din Tara Chioarului, consemnatin do il rnamei sale, Simion Mdriuiiu, a
luptat

106
A participat la Marea Adunare Nalionald de la Alba Iulia ca delegat
titular din partea Protopopiatului ortodox Ungurag'
IOVIAN MURE$AN
(1862-1939)
Delegat al Protopopiaflrlui Ortodox Turda
s-a ndscut Ia 25 septembrie 1862, in satul sdntarniria din fostr-rl jud.
Cojocna. Clasele primare le-a unnat in satul natal, iar licer'rl in Zaldu' A urmat
Lln an studii juridice gi apoi teologia oldinard din Sibiu evidenliindu-se ca
student eminent. Dupd terminare a fost refinut timp de trei ani "camelist
consistorial,'gi profesor consistorial Ia Preparandia din sibiu.
in anul- 1893 a fost hirotonit 9i numit pfeot la 1 octombrie in Trdsnea
fiud.Salaj), unde a pdstorit 8 ani. A lasat in urna sa o parohie infloritoare 9i o
scoala confesionala, ambele inzestrate cu casd 9i local de gcoald.' in cursul anuiui 1901 a luat in primire funclia de protopop al tractului
Turda, contribuind la inviorarea viefii spirituale 9i nalionale a romAnilor'
in anul 1903 a inceput constn:irea unui local de $coald, care a fost
terrninat Ia 25 septembrie 1904, inaugurind la Turda pentru prima datd
invdldmintul confeiional ortodox. Aldturat gcolii, in anul1906, sub obladuirea
Iui s-a construit o casl cantonald, apoi in 1908, sediul protopopesc, prima casd
cu etaj din cartierul romdnesc.
Iovian Muregan a pus bazele comlui meseriagilor romani, in anul 1904,
care a cAntat neintrerupt gi alternativ ta litrilghiile de Ia biserica ortodoxd 9i cea
greco-catolicd din Turda.
Idealul sdu a fost ridicarea unei bisericii reprezentative pentru romdnii
ortodoc$i din Turda gi a instituit din 1908 un fond pentru realizarea ei'
Lncrdrile au inceput abia in anul 1925, termindndu-se dupd l0 ani.
A fost rnembru al "Astrei"gi a "societdgii romdne de lecturd"din Turda
in cadrul cdrora a linut o serie de conferinle menite a contribui la ridicarea
culturald gi spirinrald a romdnilor turdent'107
Apreciindu-i-se activitatea sa pe tErAm bisericesc Ai nafional r s-a
conferit distinctia "Rdsplata muncii penhu bisericd", cl.a II-a gi apoi cl.I-a
precum gi ordinul "steaua Romdniei" in grad de ofiler. Primdria oragului
Turda, la 1 noiembrie 1935 i-a conferit titlul de cetdtean de onoare al oragului
Turda, ocazie cu care sculptorul Medrea i-a turnat chipul intr-o placd de bronz.
A incetat din via!6 la 23 februarie 1939, la vdrsta de 74 de ani, dupd ce
timp de 4 decenii a fost o figurd marcantd a intelectualitalii turdene, ldsdnd
unne addnci atdt in congtiinla oamenilor cAt gi in zestrea edilitard a oragului
Turda.
o Protopopiatul Turda. Date statistice pe anul 1921. Arhiva prr.ttopopiattrlui
Tttrda.Tablou despre situalia parohiilor din protr.lpysT[iteriatttl ortodox romdn,
Turda,1921.. i nfrd! irea, Turda,' 23 ianuarie 1925. Turda, 2 nov . 1935, p.2. Sebastian Repede, Monografia cr..,railui catedralei din Turda, Mss.
DR. ELIE OATNNU
(1868-1e56)
Delegat al Protopopiatului Greco-Catolic Cluj
S-a ndscut in 1868 in satul Cut, judeful Alba de Jos, din pdrinlii iosif
Ddianu gi Ana Munteanu, econonomi.
StLrdiile le-a inceput la Sibiu, (cl.I-IV), gi le-a continuat la Blaj unde a
luai gi bacalaureaful. A urmat apoi teologia, la Universitatea din Budapesta. A
fbcut de asemenea studii de filosofie gi filologie la Universitatea din Budapesta
gi Graz. in 1895 obline titlul de cloctor in filologie modernd.
Dupd absolvirea studiilor ;i-a inceput activitatea ca redactor la ziarul
Dreptatea din Timigoara gi din I ianuarie 1896 gi pand in iunie 1900 Ia Tribuna
din Sibiu. A participat la procesul Memorandului.

.
!'l104
TEODOR HERMAN
(188s-1935)
Delegat al Protopiatului Ortodox Dej
S-a ndscut la Vdleni (Someg), la 3l decembrie 1885. A urmat gcoala
primard la Vdleni, Lipugul Unguresc gi Baia Mare. Liceul l-a urmat la Baia
Mare gi Sighetul Marmafiei. Intre anii 1879-1880 a studiat la Facultatea de
Drept la Cluj, apoi Teologia ortodoxd la Sibiu (1880-1883).
In anul 1883 a fost numit administrator parohial in oragul Dej, devenind
din 1885 paroh gi apoi protopop ortodox al Protopopiatului Dej unde a
funcfionat pAnd la I iulie 1928. A predat religia la gcolile,din Dej fErd a fi
retribuit.
intre anii 1883-1900 a fost pregedinte al "Reuniunii invdtdtorilor" de la
gcolile confesionale ortodoxe din protopopiatele Dej, Cetatea de Piatrd, Ldpug
gi Ungurag. Prin strddania sa s-au construit 28 de edificii gcolare gi l2 biserici.
A fost deputat in Sinodul Arhidiecezan Sibiu gi in Congresul Nalional
Bisericesc gi asesor consistoral la Sibiu in 1909.
Ca urmare a activitllii sale pentru drepturile rom6nilor a fost considerat
agent politic al Regatului Romdn.. In februarie 1916 a fost delinut impreund cu
solia sa Maria la Curtea Marfiald Maghiard din Cluj.
in 1918 a fost ales vicepregedinte al Consiliului Nafional al judefului
Someg. in ianuarie-noiembrie l9l9 a fost ales in unanimitate senator al
':ircumscripfiei Dej, in primul Parlament al Romdniei Mari.
A fost decorat cu "Medalia de aur" cl. I, "Rdsplata muncii pentru
bisericd", Ordinul "Coroana Romdniei" in grad de comandor.
A incetat din viald la 3 septembrie 1935.
. Grigore N. Popescu, Preolimea romdnd $i intregirea neamitlui, in Temnile Si
lagdre, vol. V, Bucuregti, 1940,p.281-282
. Monografia istoricd a protopopiatului ortodox romdn din Dej, 1925, p. 106.105
ANDREI LUDU
(1877-?)
Delegat al Protopopiatului Ortodox Cetatea de
Piatrd.
S-a ndscut la Beclean (Fdgdrag), in anul1877. A fost absolvent al
Facultdlii de teologie gi al Facult[1ii de litere gi filosofie din Cluj.
A ftinclionat ca protopop in Cetatea de Piatrd (Tirgu-!dpug), apoi preot
in linutul Hunedoarei.
in 1918 a participat ca delegat la Marea Adunare Nationald de la Alba
Iulia, din parleaProtopopiatului ortodox Cetatea de Piatrd.
Dupd 1918 a fost adus de cdtre episcopul Nicolae Ivan la Episcopia
clujului unde a activat ca referent, canonic, consilier eparhial. inf.e 1924-1921.
a condus Episcopia ca director adminishativ.
A incetat din viafd probabil la Cluj.
oPatria, I decembrie 1936, p. 3.
.A. Moraru, invdldmdntul teologic universitar ortodox din Cluj (1924-1g52),
Cluj-Napoca, L996, p.3 5,173.
PAVEL RO$CA
(?)
Delegat al Protopopiahrlui Ortodox Ungurag
A fost protopop ortodox in satul Ungurag, (lingd Dej), jud.Cluj.Dupa
I91I il gdsim ca profesor titular la Institutul Teologic din Sibiu.

r02
ECATERINA DR. MOLDOVAN
(1874-re64)
Delegatd a Societ[lii RomAne de Lecturd din
Turda
S-a ndscut in anul 18'14 in comuna Mociu, jud. Cluj, fiind fiica lui Ioan
Mezei de Szathmar gi a Fcaterinei, ndscutd Rafiu de Nagylak.
S-a cdsdtorit in septembrie 1900 Ia Budapesta cu avocatul dr. Eugen
Pdtdceanu, pregedintele Eforiei gcolare greco-catolice, pregedintele "Reuniunii
Meseriagilor Romdni" din Turda, membru in direcliunea Bdncii "Arieqana" 9i a
Congregaliei comitatului Turda – Arie$. Dupd moartea acestuia, Ecaterina Dr.
Moldovan s-a recdsdtoritla2l octombrie 1910 cu Dr. Mihail Moldovan, avocat
din Turda.
A urmat clasele primare in comuna Mociu, iar cele gsmnaziale in oragul
Tdrgu-Mureg.
Ecaterina Dr. Moldovan a luat parte aldturi de pirinli, la toate intrunirile
gi manifestdrile naiionale romanegti in oragele Tdrgu-Mureg gi cluj. La
Budapesta, unde tatdl slu a fost consilier la Curtea de Casalie(Curia regeascd) a
participat la gedin{ele literare organizate de cdtre Societatea "Petru Maior".
basu patinlilor ei din Budapesta a fost un loc de intdlnirq pentru membrii
coloniei romdne gi studenfii romAni de aici.
in anul 1900 Ecaterina Dr. Moldovan s-a stabilit la Turda, devenind
membrd a "Astrei"gi a "Societalii Romdne de Lectur6" din orag.in 1919 s-a
situat in fruntea femeilor romAne orgarizdndprimirea festivd a Armatei romdne
in Turda cu flori gi ovagii.
in anul lgZO in Cdmpia – Tvzii, in castelul "Bethlen,"s-a infiin{at un
orfelinat (Casa copilului) pentru orfanii de rdzboi a c6rui directoare a fost
Ecaterina Dr. Moldovan.Timp de 25 de ani a condus "Societatea de Cruce
Rogie" din oragul Turda.
Ecaterina Dr. Moldovan a desfdgurat in orag gi in jude! o intensd
activitate culturall, sociald gi obgteascd contribuind la consolidarea elementului
national romAnesc.103
-Pentru intreaga sa activitate a fost decoratd cu mai multe medalii gi cu
"Meritul Sanitar Cl. f'.
A decedat in Turda la l4 octombie 1964.
. Informafii, av.dr.dr. Ioan Mezei, Turda
EUGENIA MESARO$IU
(r882-t923)
Delegatd a Societdlii Romdne de Lecturd din
Turda.
S-a nlscut in Turda, la 2 august 1882, fiind fiica doctorului ioan
Mesarogiu de Ditroremete, avocat in Turda gi a Victoriei Raliu de Nagylak.
Studiile gimnaziale le-a urmat in Turda, iar cele muzicale la Cluj,
devenind profesoard de pian.
Eugenia Mesarogiu a fost membrd a "Astrei" gi a "Societdfii RomAne de
Lecturd"din orag, lu6nd parte aldturi de irtreaga intectualitate romAnd la
gezdtori literare, baluri, concerte, reprezentalii teatrale organizate gi de cdtre
"Reuniunea Meseriagilor RomAni" cu scopul de a propaga cultura romdnd
precum gi de a aduna fonduri pentru ajutorarea tinerilor romdni din
imprejurimile oragului Turda-
A decedat la 29 oclombne 1923 intr-un accident de automobil, l6ngd
gara $ibot din judelul Alba.
. Informa,tii,av.dr.Ioan Mezei , Turda.

100
Dupd 1918 a activat gi ca inspectoare a Ministerului de Ocrotiri Sociale
conducAnd gi indrumdnd ,""i1" d" "surori vizitatoare" '
in 25 iunie 1929 a vorbit in numele SocieEfii femeilor din Cluj la
Congresul Ligii culturale, unde o salutd pe d-na Iorga, care a participat la
lucrdrile Congresului.
o Patria,l decembrie 1936,p.3.
o Tribuna, T septembrie 1939,p.2-
IOSIF COSTEA
(?)
Delegat al Reuniunii femeilor romdne greco-catolice din sebegu Mare.
A fost anului, comuna Poieni. A
participat la Marea A delegat titular al Reuniunii
femeilor romdne greco
AIIRELIA SUCru
(1 882-1975)
Delegati a Reuniunii "sfhnta Maria" a femeilor greco-catolice romdne din
Gherla.
S-a ndscur la 9 decembrie 1882, in ora$ul Gherla. A studiat Ia
Institirtul Sf. Elisabeta din Budapesta, seclia matematicd-fizicd. Dupd absolvire
a fost numitd profesoarl gi apoi directoare la $coala normald de fete diecezand
din Gherla.
Pe lAngd activitatea gtiinlificd 9i didacticd a desfEqurat o intensd
activitate cultural-patrioticd.
A decedat la 7 februari e 197 5 .la Ghprla'
o Informafii, Valer Buda, Muzeul de istorie Gherla'101
. Silvestru Augustrn Prundug, Clemente Pldianu, op. cit., Cluj-Napoca,1995,
p. 122,133,141,312.
DR. EUGEN SELE$
(1882-1953)
Delegat al Reuniunii "Sfinta Maria" a femeilor
greco-catolice romAne din Gherla.
S-a nlscut la 19 decembrie 1882 in comuna Loma,jud. Someg.
$coala primarl o urmeazd la Lozna, iar liceul gi teologia in oragul
Gherla. Urmeazd apoi cursurile Facultdlii de filosofie din Cluj, specialitatea
romdn6, fiind licenliat in anul 1911, gi apoi doctor in filosofie in 1913, cu o tezd
despre opera lui Grigore Alexandrescu.
A fost profesor de lirnba rom6nd la Preparandia din Gherla pind in 1919,
iar din 1919 este numit director al Liceului "Dragog-Vode"din Sighetul
Marmaliei, de unde este transferat in 1920 ca director la Liceul "Mihai
Eminescu " din Satu-Mare. Aici funclioneazd pind in 1940, cind se refugiazd la
Timigoara, fiind profesor de romdnd la Liceul "C. Diaconovici – Loga" din
Timigoara pAnd in 1943, cind se pensioneazd.
A militat pentru unire in anturajul episcopului Iuliu Hossu, fiind
desemnat ca delegat la Marea Adunare Nafionald de la Alba – Iulia.
Dup[ l9l8 a desfdgurat o intensd activitate culturald gi nalionald, ca
pregedinte al despdrldmAntului "Astra" din Satu – Mare, organizdnd gi
participAnd la manifestaliile antirevizioniste din nordul 1drii.
A decedat la29 martie 1953 in Timigoara .
o Informafii: L. Seleg, Timigoara gi prof. univ. Viorica Lascu, Cluj – Napoca.

despdrldmantului "Astra" Hida-Huedin a cdrui membru a devenit in 1907- A
redactat impreun[ cu alli intelectuali din zond, in anul 7911, gazeta Sfdtuitorul
ca publicalie a despdrldm6ntului Hida-Huedin al "Astrei"'
La aniversarea a 50 de ani de la infiinlartea "Astrei"(l9li) a participat
la serbdrile de la Blaj.
in, anul 1912 a pus bazele cooperativei "Sebegana", in localitatea valea
Didganului, astfel punAnd in practicd a tivitatea'economicd a "Astrei"' in anul
lgli adevenit pregedinte al despdrfimdntului Huedin al "Astrei".
in preajma Unirii a dus o intensd activitate organizatoricd contribuind la
infiinlarea Consiliului Nalional lqcal $i a Gdrzli Nalionale din Valea Drdganului
.Contiibuie la pregdtirea gi desfZgurarea alegerilor in cadrul Cercului electoral
Huedin, din fostul jud. Cojocna.
Dupd 1918, a fost ales de legislatura 191911920,
apoi senator in anul l924.in 1923 al Huedinului.
in perioada 18 aprilie I92O-10 a indeplinit funcfia de
pregedinte al despirlamantului Huedin al "Astrei", in cadrul cdruia a desflgurat
o bogata activitate. Scoate ziarul Httedin ca organ de presd al "Astrei"' La
indemnul sdu au fost infiinfate la uedin Banca "Fintinele "9i cooperativa
"Horea"
in 1931 a contribuit la infiinfarea "Ateneului popular "din Huedin.
Aurel Munteanu s-a situat in fruntea migclrilor antirevizioniste, ceea ce a atras
uciderea lui dup6 Dictatul de la viena, Ia 10 septembrie 1940, in localitatea
Huedin.
. (Jniversul, 20 sept. I 94 3 ; Trihuna, 20 sept' 1943
. Milton Lehler, Ardealul pdmdnt romdnesc,l944,p'291
. D.E.Nicoard, Mucenicul Aurel, 1946
.Informa1ii, prof. Steiu Nicolae, Huedin
ION IRIMIE$
(1878-?)
Delegat al Desplrldmdntului Huedin al "Astrei"'
S-a nascut in 1878. A fost hirotonit in anul 1904 9i a funclionat ca preot
in localitatea S[cuieni, jud.Cluj. Pentru activitatea desfdquratd in cadrul99
"Astrei" a fost ales s[ reprezinte la Alba Iulia despdr]dmdntul Huedin, ca
membru titular.
In anul 1920 s-a mutat in comuna Mdrgdu, unde a stat pdnd in
ianuariel93l. A fost apoi preot in comuna Floregti, jud.cluj, unde a ttait pana
la sfirgitul vielii.
MARIA DR. R. POP
(1 888-?)
Delegatd a Reuniunii femeilor romdne "sfdnta Maria,'din Cluj
S-a niscut la cluj in 1888. A fost casnicd qi a activat in cadrul Reuniunii
"Sf6nta Maria din Cluj".
SIDONIA G.I. DOCAN
(?)
Delegatd a Reuniunii femeilor romdne "Sfrnta
Maia" din Cluj.
s-a niscut in clui (?) ca fiicd a lui Alexa Pop. s-a cds[torit cu frunta$ul
moldovean G.Docan.
A fost o figurd proeminentd in viala rom6neasca clujeand.
La izbucnirea rdzboiului, ca pregedinti a "crucii Rogii", filiara cluj a
transformat Internatul Petran in ambulantd, activdnd tn cadrul ei cu multd
abnegalie.
Intoamna anului 1918 a indeplinit gi funclia de secretard a sfaturui
Nafional Romdn din Cluj, luAnd notife zilnice la gedinlele Senatului.

E.{it
,r,-q
' ',a
,,l:: 96
Din 2 mai 1924 adevenit canonic prebendat al bisericii-catedrale, rector
al seminarului teologic, cenzor diecezan 9i fisc consistorial.
A mai avut func{ii de vicepregedinte al consiliului judelean some$,
vicepregedinte al Tribunalului matrimonial, pregedinte al exactoratului diecezan
gi din 1937 canonic cancelar.A fbcut parte din Consiliul episcopesc in calitate
da vicar general episcopesc.
Dr.George Vidican a incetat din viald la Cluj in anul 1957(?)'
o Victor Bojor, op. cit., p.269-270-
EMIL DANDEA
( I 893-?)
Delagat al tinerimii universitare romdne din Cluj
S-a ndscut in localitatea Bucium, jud.Alba, in 1893. A absolvit Academia
Comerciali din Viena gi a oblinut titlul de doctor in drept 9i gtiinle de stat al
Universitdgii din Cluj.
A fost pregedinte al Asocialiei studenlilor din Cluj 9i a fbcut parte din
Comitetul Senltului Nalional Rom6n din Ardeal. Ca delegat al tinerimii
1927-1928 a fost secreiar al Camerei Senatului.A revenit in Tg.Mureg ca
primar, in andl 1935.
Pe linie administrativd a inigiat 9i organizat "Unirea oragelor romfine" al
c6rei secretar a fost pdnd in 1926, donind comunei sale natale, Bucium, de
ldngl Abrud, surna de 72.000 lei unei case culturale.- in activitatea publicisticd infiinlarea'mai multor ziare:
Administralia, CIuj (1921) li reS Q923). A colaborat laperiodicele: Noi, Voinla, Patria, infrdlirea, Viitorul MureSului gi la Monitorul
oraselor ro1ndne.
A scris mai multe lucrdri: Studii asupra rezolvdrii crizei de locuinle,
Tirgu Mureg,1928, Chestiunea molilor, Chtj,1926, Nemullumirile Ardealului Si
chestia romdneascd , Bucuregti, 1928, Noua lege a conversiunii, Tirgu
Mureg,l934.
o Arie$ul, 8 mai 1926,p.2,Twda.. E. A. Dandea, Miscdrile studenleSti din anul 1918, in Almanahul Societdtii
Academice "Petru Maior" ,Clttj,1929, p. 88-90.o Tribuna,3l octombrie 1968, p.5, Cluj.o E. Glodariu, C.I. Stan, Contrihulii ale studenlilor romdni la Marea (Jnire
din 1918, inActa: M. N.,33,I1,1997,p. 120.
MIHAI VIRGIL MARIAN
(18e3-l e63)
Delegat al tinerimii universitare romAne din Cluj
S-a ndscut la 1l noiernbrie 1893, in comuna Beldiu, judelul Alba. A
urmat studiile juridice la Universitatea din Cluj. A trdit gi profesat la Teiug.
S-a stins din viafd la"Cluj, in29 iunie 1963-
AUREL MUNTEAN
(1882-1940)
Delegat al Despd(imentuhi Huedin al "Astrei"
S-a ndscut in localitatea Merghindeal (fud.Sibiu),in2 mai 1882. Dupd
gcoala generali a absolvit Institutul teologic din Sibiu.
intre anii 1907-1923 a fost preot in Valea.Drdganului (iud.Cluj). Pe l6nga
activitatea religioasd a desfbgurat o intens[ -activitate culturald in cadrul

94
in anul gcolar 1905-1906 Petru Fabian a indeplinit funclia de director al
$colii normale. . ' ln martie 1906 a fost numit prin Decret imperial canonic prebendat la
Capitlul catedral.
Petru Fabian a organizat, in calitate de pre$edinte al despdrldmdntului
Gherla al"Astlei", mari serbari consacrate implinirii a 50 de ani de la infiinlare'
A infiinlat ..Reuniunea de cantori greco-catolici" din Gherla.
i" 1915 episcopul Vasile Hossu l-a numit comisar episcopal la
Preparandia de fete din Gherla.
Dupd Marea lJnire, la 11 februaie 1924, a fost numit de Papa Pius XI
ca prelat domestic.
Dr.Petru Fabian a decedat la Gherla in 4 aprilie 1924 gi a fost
inmormantat conform dorin{ei sale la mdndstirea Bixadului.
. Victor Bojor, op. cit., p.219-230-
LIVIA COROIAN
(t892-r9'7r)
Delegatd a Preparandiei Greco – Catolice
RomAne de fete din Gherla
s-a ndscut in anul 1892 la Gherla. Studiile primare 9i secundare le-a
fbcut in Gherla, Sibiu 9i Satu-Mare, iar cele universitare la Budapesta, oblindnd
in lg]4 diploma de p.tf"soarl in specialitatea istorie-geografie. in acelagi an a
fost numitl profesoird la $coala normali din Lugoj, iar in 1915 s-a mutat la
s"o"ru ,rorrouta din Gherla. A funclionat ca profesoard 9i directoare a acestei
scoli. pind in anul 1919, cind i-a fost incredinlatd conducerea $colii normale de
1"" ai" bfr:- in anul tgZZ arenunlat la calitatea de directoard 9i menlinAndu-gi
catedra de geografie
S-a casltorit in anul l92l ct avocatul Emil Deciu- In anul 1928 a
cooptatd in Consiliul municipiului Cluj, iar din 1930 a fost aleasd pe listaPartidului Nafional Jdrdnesc in consiliul aceluiagi municipiu, fbcdnd parte gi
din delegalia permanentd a acestuia.
A desfrgurat o intensd activitate in cadrul mai multor societdfi de
binefacere 9i culturale din localitate, iar pe teren politic a contribuit la
organizarea secliei feminine a partidului.
A incetat din viatd in cursul anului 1971.
o Patria,l decembrie 1936,p.3
DR.GEORGE VIDICAN
(1 886- I e57)
Delegat al Institutului Teologic,Greco – Catolic
din Gherla.
S-a ndscut la9 mai 1886 in Cdianul Mic, judeful Someg (azi jud. Bistrila
– Nasdud), din plrinfii Dumitru 9i Ludoviea.
A urmat clasele primare gi liceale in Ndsaud, ludnd bacalaureatul in
1906. A urmat apoi Facultatea de teologie de la Universitatea din Budapesta. La
30 iunie l9I7 a oblinut titlul de doctor in teologie.
In iunie l9l0 a fost numit ne
din Gherla, gi actuar la Tipografiu ,u
de $coala normald de bdiefi.in lgll
fete din Gherla gi catihet la $coala primard. in 1913 a fost numit profesor de
teologie la Catedra de drept bisericesc Ai istoria bisericeascd. Din septembrie
1914 a fost secretar al Tribunalului matrimonial. A devenit apoi vicerector la
Seminarul teologic gi la intematele gcolare normale de fete gi bdieli in cursul
anului 1915.
in l9l8 a fost ales membru al Consiliului Nafional Romdn din Gherla.
Din 1922 a primit titlul de protopop onorar gi asesor consistorial. A fost
profesor titular la Academia teologicd greco-catolicd din Gherla.

!j
SIMION PORUTIU
(1867-te32)
Delegat al Reuniunii in ralatorilor din Tractului
Turda-
S-a ndscut in satul Ceanul Mic, comuna Tureni, jud.Turda, la I
octombrie 1867. Despre studiile fbcute, se gfie cd a urmat 5 clase la Liceul
piarigtilor din Cluj, de rurde a fost exmatriculat pentru manifestdrile sale politice
romdnegti gi pentru refuzul de a-gi maghiarrza numele. De aici pleacd la Blaj,
unde a urmat 3 ani la Preparandie, iar in anul 1888 a obfinut diploma de
invdldtor. $i-a inceput cariera ca invildtor confesional la gcoala din satul Aiton
(1888), de unde in anul 1890 a fost mutat in comuna Hodpc, jud.Mureg, ca
urma$ al unchiului sdu Samoil Porufiu. Simion Poruliu frcea parte din marea
familie Poruliu ce cuprindea aproape tot Ardealul.
Simion Poruliu a fost adus la Turda de cdtre dr. I.Ra!iu, pe bazd de
concurs, iegind primul din 19 participanli. A ocupat posilrl de invdfdtor
confesional greco-catolic la gcoala romdneascd din Turda Veche. Dr. Ioan Raliu
i-a acordat gi funclia de secretar al sdu, incredinlAndu-i terminarea clddirii din
centrul oragului Turd4 proprietate a bisericii, cunoscut[ sub denumirea de
palahrl Fforiei bisericii greco-catolice.
In anul 1892, cind a avut loc vandalismul de la Turda, la casa dr. Ioan
Rafiu, Simion Poruliu a cutreierat comunele romdnegti din jurul Turzli
mobilizdnd oamenii in caz cd atrocitdllle vor continua. Pentru acliunile sale
patriotice a fost arestat gi achitat de 49 de ori. A fost in inchisoare la Seghedin,
Y acz, la Ciuj -Felle gvar gi la inchiso area Tribunalului Turda.
Simion Poruliu a fost secret ar al Gdrzii Nalionale Romdne din Turda. in
drumul spre Alba Iulia a fost aldturi de stegarul Ion Arion din Agri5, impugcat
mortal de trupele maghiare.
inainte de 1918, in calitate de invdldtor, a invdlat zeci de generalii lirnba
romdnd, legea gi credinfa strdmoqeascd. Sirnion Poruliu a linut gi cursuri
extragcolare pentru persoanele analfabete trecute de vdrsta gcolard.in anul 1898 a infiinlat "Reuniunea invrldtorilor romani din Turda',a
cdrui pregedinte a fost mai mult timp. A contribuit de asemenea in calitate de
secretar la r eor ganizarea C as inei meseriagilor romdni.
Dupd l9l8 a fost numit subsecretar gcolar. impreund cu alli 1g
intelectuali rom6ni din Turda a infiinlat la 30 ianuarie 1919 Comitetul nalionalcu caracter provizoriu care avea scopul de a supraveghea activitatea
bisericeascd, gcolar6, economicd, financiari gi politica din jud. Turda.
A incetat din via!5 la Turda, in I aprilie 1932.
o Patria,l aprilie 1932,p.2. Informalii,av.dr. Mezei Ioan, Turda
DR. PETRU FABIAN
(t867-1924)
Delegat al InstitutuluiPedagogic Dicezan Greco – Catolic roman de bdieti clin
Gherla
s-a ndscut in comuna B6rsana, jud. Maramureg la 20 octombrie
1867.clasele primare le-a inceput la gcoala tatdlui sdu, a continuat la Sighet,
unde a fEcut gi liceul reforrnat, oblinand diploma de bacalaureat cu eminenfd in
anul 1885.
Dupd 1885 a urmat studiile teologice superioare la Seminarul central din
Budapesta, la Facultatea de Teologie de pe lingd universitatea din Budapesta.
In 1889 a fost numit profesor de teologie la Seminarul domestic al
Catedrei de studiu biblic.
Din 1896 a fost doctor in teologie gi a primit noi firncfii: consilier la
Tribunalul matrimonial, membru la Examinatorul prosinodal, din 1900 a fost
membru al Inspectoratului gcolar diecezan gi la Cornisia gcolard. Predd religia la
clasele V-VIII in cadrul Liceului de stat Gherla.

90
BAZILLU PORUTTU
(l 878-1945)
Delegat al Reuniunii invdldtorilor din districtul Cojocna.
S-a ndscut in localitatea Ceanul Mic, la 2 ianuaie 1878. A urmat $coala
normald din Blaj. Dupd absolvire a devenit invdldtor gi cantor bisericesc.
Dupd anul I9I9 afost director la $coala normald nr'4 din Cluj, iar din
15 octombri e 1923 a fbst numit revizor gcolar al judefului Cojocna.
A incetat din viald la Cluj in 30, decembrie 1945'
GRATIAN CAPATA
(?)
Delegat al Despdrfdmdntului Morlaca a Reuniunii Invdtdtorilor Greco-Catolici.
A fost invdldtor in satul Brdigoru, comuna Sdncrai, jud.Cluj. A reprezentat
comuna Morlaca laMareaAdunare de la Alba Iulia ca delegat titular.
ALEXANDRU POPU
(1867-1937 ? )
Delegat al Reuniunii invildtorilor Romdni Greco – Catolici din jurul Gherlei
S-a ndscut in anul 1867. A urmat studiile la Gherla, dupd care a
indeplinit frncfia de invifdtor.
in preajma Marii Unirii a linut conferinle in care sublinia importanla
Unirii. A fost ales membru in Consiliul Nalional RomAn din Gherla.
A decedat in anul 1937 (2) la Gherla.91
IOAN ROMAN
(r 880-1930)
Delegat al Reuniunii invdfdtorilor Romdni Greco – Catolici din jurul Gherlei.
S-a niscut in Mintiul Gherlei, la 1 decembrie 1880. A invdlat la
Preparandia diecezand greco-catolicd din Gherla. A indeplinit funcfia de revizor
gcolar.
A desfdgurat o intensd activitate culturald instruind formagia corald din
Mintiul Gherlei.
in preajma Unirii a orgarizat adunarea populard ce avea drept scop
constituirea Consiliului Nalional Rom6n din Mintiul Gherlei, la 5 noiembrie
1918.
A decedat, la 1 august 1930, in Mintiul Gherlei.
o Silvestru Augustin Prundug, Clemente Pldianu, op. cit., p. 365
IOAI{ STUPAR
(?)
Delegat al Reuniunii lnvdlltorilor din Protopopiatul Greco – Catolic Indol
A fost invdtdtor in Indol (Deleni),comuna 'Petregtii de Jos,
jud.Cluj. in aceasti calitate a fost nurnit delegat titular laMareaAdunare de la
Alba Iulia.w'
I
R
I
gi
i
I
T
f
. Informafii, Valer Buda, Muzeul de istorie Gherla.

. Informalii,av. dr. Ioan Mezei,Turda'
ALEXANDRU CHI$U
(l 883-1960)
Delegat din partea Reuniunii Meseriagilor
Romdni din Turda-
S-a ndscut in anul 1883 Ia Turda' Studiile pr
fEcut la Turda, dupd care a invdlat meseria de tdmplar'
de maistru timplar. $i-a deschis la Turda un atelier
din orag.
A decedat laTurda, in anul i960'
" Informafii,av-dr' Ioan Mezei, Turda'
. Turda, 1924-1925, Turda
. Arie{ul, 1927 -l929,Turda89
MIHAI BACIU
(1860-?)
Delegat al insolirii de Credit gi Economii "Buna" din Feleac
^ A fost delegat titular la Marea Adunare de la Alba Iulia din partea
insolirii de credit qi economii "Buna" din Feleac.
PETRU MOLDOVAN
(1 88s-?)
Delegat al insolirii de Credit gi Economii "Buna" din Feleac
S-a nlscut la Chinteni in 1885. Ocupafia a fost de econom.A participat
la Alba Iulia ca delegat titular.
ZAHARIE BLAGA
(1867-?)
Delegat al Reuniunii invdgitorilor din districtul Cojocna.
S-a ndscut in anul 1867. A fost cantor docent in Boju.
in adunarea din 27 noiembrie 1918 a fost ales delegat titular pentru
Marea Adunare Nalionald de la Alba-Iulia.

. Informalii,av.dr. Ioan Mezei , Turda'
AUGUSTIN S. DEAC
(1883-197s)
.DelegatalReuniuniiMeseriagilorRomdnidinGherla
S-a ndscut la 25 septdmbrie 1883 in satul S[cdlaia, comuna Fizegul
tr-o familie de fdrani' A urmat gcoala
coala de ucenici tipografi din Gherla
apoi ca tiPograf-librar
de ajutor reciProc 9i a
t secretar al celui de al
Romdn al Partidului Social-Democrat
ad'
ffu revendicdri
tlTffi,?ifl"frffi lLl"'l,on'"' de toate
profesiile. Prin apeluri 9i m a rom6neascl pentru
,*itut" nalionald activdnd 9i \r,r: -hbi.u:*u Marii Un Nalional Romzn dtn
Gherla.
DuPi l9i8 a fost memb
"Reuniunii Meseriaqilor RomAni"
din Transilvania gi apoi al Partidului S
cu Hotdrdrea gi nJzolulia Marii Adundri Nalionale de la Alba-Iulia, a
' poput*i"ut reforma agrard dtnlg2l'
Inintreagaactivitates-apreocupatdeproblemelemeseriagiloi,
pensionarilor,rirrai"ut.tot,tiilui,ldranilor.gianafionalitdlilor
conlocuitoare'A fost printre cei au pregdtit primirea armatei romine in
toamna anului1944. decorat cu
"Medal cilcdu qi a
fost inmormantat in Gherla'87
o Informalii, Valer Buda, Muzeul de istorie Gherla.' GRTGORE HORGO$
(1888-1963)
Delegat al Reuniunii Meseriagilor Romdni din Gherla
S-a ndscut in satul Bunegti, in anull888. A invdlat meseria de ldcdtug gi
a fost membru activ al "Reuniunii meseriagilor romAni" din Gherla.
A incetat din viali, la Cluj, in 1963.
. Informalii, Buda Valer, Muzeul de istorie Gherla.
SILVIU BOLOGA
(1874-1960)
Delegat din partea Reuniunii Meseriagilor
Romdni din Turda.
S-a niscut la l5 martie L874,ir comuna Stejeri$, jud. Turda – Arieg (azi
jud. Cluj). Tatdl sdu a fost preot greco-ortodox, iar mama, fiica judecdtorului
Patilia din Cimpeni, frate cu Rubin Patilia avocat in Alba – Iulia, memorandist
condamnat in procesul Memoranduluila2 ani gi 6 luni inchisoare.
Silviu Bologa a urmat gcoala tehnicd de maigtri la Bucuregti. Meseria de
bazd, a fost cea de maistru rotar cu atelier propriu in oragul Turda.
A fost membru al "Reuniunii Meseriagilor Romdni" din Turda, ocupAnd
gi funcliile de secretar gi vicepregedinte. in cadrul acestei organizalli sprijind
material gi profesional tinerii ucenici romdni contribuind la consolidarea p[turii
meseriagilor romdni din Turda.
in toamna anului 1918 a fecut parte din Garda Nalionald Romdnd din
Turda, indrum6nd ldranii din satele vecine spre Alba-Iulia.
Dup[ anul 1918 igi continul activitatea de meseriag gi membru al
"Reuniunii Meseriagilor Rom6ni" din Turda.
A decedat in27 decembrie 1960Ia Turda.

Intre aniil9l6-1918 a condus gcoala romdneascd care funclionat
clandestin int-o casi firineascd. in cuv6ntirile linute evidenfia originea daco-
romand a romdnilor gi necesitatea unitefli nafionale.
In toamna anului l9l8 a organizat Garda nafionali din Tritenii de Jos gi
a condus delegafa de prani din comun6, la Marea Adunare Nalionald de la
AIba Iulia. A fost totodati delegat supleant al Cercului electoral Ludug , fiind
alls in Marele Sfat Nalional al Transilvaniei.
Octavian Bugnar a fost mrnit profesor suplinitor de matematicd la
Liceul "Ferdinand" din Turda pini in 1932, cind se retrage ca preot la
Moldovenegti.
A fost membru al Partidului liberal.
A incetat din viatp, probabil, in 1930 fiind inmorm6ntat in
Moldoveneqti, lAngd Turda.
o lnformafii, prof- Rogoz Traian, $coala generald Tritenii de Jos8s
B. DELEGATTT DE DREPT (rNSTrTUTrr, SOCTBTAFI nrc.l
DR.IOAN MEZEI
(1882-te42)
Delegat al Reuniunii Meseriagilor Romdni din
Dej
S-a niscut la Dej , in 1882, orag in care tatdl sdu era asesor la Sedria
orfanald. $coala primard a urmat-o in oragul Dej, apoi a absolvit liceul gi a
susfinut bacalaureatul la Gherla. Sfudiile superioare le-a urmat la Facultatea de
Drept din Cluj, iar examenul de avocat l-a suslinut la Tirgu-Mureg.
Incepdnd din anul 1919 a fost avocat la Dej. In toamna anului 1918 a
luat parte activd la pregdtirea unirii, organizdnd Garda Nalionali Romdnd din
Dej a cdrui comandant a fost.
Dupi Marea Unire, in anul 1920, a devenit primul primar rom6n al
oragului Dej, iar in anul 1928 a delinut funclia de primar al judefului Someg. A
mai definut gi alte funcfii: decan al Baroului de avocati din Dej, pregedinte al
Bdncii populare "Plugarul" gi membru in direcliunea altor institulii financiare
romdnegti din Dej.
in domeniul cultural s-a distins ca membrual "Astrei"'gi a altor societdli
culturale romAnegti.
In domeniul politic s-a remarcat ca membru al Partidului National
Liberal, frcdnd parte din conducera acestuia.
Prin intreaga sa activitate a contribuit la consolidarea Unirii gi a vielii
culturale, social-economice gi politice romdnegti.
A decedat in Dej, la 11 octombrie 1942.
o Domo Jeno, Lexiconul vielii puhlice ardelene Si hdndtene, Timigoara-Arad,
1931

82
DR II]LIU POPESCU
(1870-1959)
Delegat al Cercului electoral Turda.
S-a ndscut la Jucu, judeful cluj, in anul 1870. sfirdiile liceale le-a
terminat la Cluj. A urmat apoi cursurile Facultdfii de Drept din Cluj 9i
Budapest4 unde gi-a luat exarnenul de avocat. S-a stabilit la Turda in cursul
anului 1903, practicdnd avocatura. A activat gi a sprijinit material cele doud
asocialii cultuale din Turda: "societatea romdnd de lecturd" 9i despirtpmdntul
Turda al'Astrei"-
in tortn"a anului 1918 a f[cut parte irrpreund cu fiul sdu din Garda
nafionall romdni organizati la Turda 9i apoi a participat la Marea Adunare
Na,tionald de la AIba Iulia ca delegat supleant al oragului.
Dupd 1918 a fost ales consilier la Curtea de Apel din Cluj 9i apoi
consilier la Curtea de Contwi din Bucuregti.
A decedat la Turd4 in anul 1959-
. Informafii, Gheorghe Popescu, Truda-
DR.VASILE CERGIIIZAN
(188s-1968)
Delegat al Cercului electoral Ludug – Mureg
S-a ndscut la 27 iar|uu{rie 1885 in comuna chirileu, judelul Mureg din
perinfi terani, lzidor gi Maria Cerghizan-$coala elementard a fhcut-o in comuna'natald, cursul inferior la liceul de
stat din Tirgu-Mureg, iar cel superior la liceul din Blaj. intre anii 1904-1908 a
continuat studiile la Seminarul teologic din Blaj, iar in anul t9l l a ob$nut titlul
de doctor in dreptul canonic la Facultatea de drep a Universiti,tii din Cluj.
A funcfionat intre 1908 gi l9l5 ca preot in comuna Corpadea, jud.Cluj
gi apoi ca preot in Coc (azi Pddureni), comuna Tritenii de Jos.
In toamna anului 1918 a participat la constituirea gi firncgionarea
Consiliului comunal gi a Gdrzii nalionale din Pddueni gi comunele vecine.
Tdureni, Tritenii de Sus gi Tritenii de Jos. A participat la Marea Adunare de la
Alba-Iulia in fruntea delega,tiei de fdrani din Pddureni, fiind in acelagi timp Si
delegat titular al Cercului electoral Ludug.
in anul I9l9 a fost numit profesor de religie greco-catolicd la Liceul de
bdieli din Turda, unde a firnclionat pind la pensionarea sa, in I septembrie
1944.
A desfEgurat gi o activitate publicisticd, colabordnd la ziarul
"Unirea"din Blaj. A activat de asemenea in cadrul despirldminhrlui Turda al
'Astrei" rostind cu diferite ocazii conferinle in Turda gi localitiilile invecinate
.A scris gi publicat un manual de catehism pentru elevi.
Dr.Vasile Cerghizan a decedat la Bragov, in urina unei intervenlii
chirurgicale la 30 ianuarie 1968 gi a fost inmormflntat la Turda
r Informalii, Ioan Cerglizan, avocat in Twda gi Rogoz Traian, profesor la
$coala generald din Trietenii de Jos, jud. Cluj
OCTAVIAN BUGNAR
(1885-1930?)
Delegat al Cercului electoral Mureg – Ludug.
A vdzut lumina zileilaTritenii de Jos, (iud.Cluj), in 25 decembrie 1885-
Liceul gi studiile teologice le-a fdcut la Blaj. S-a hirotonit ca preot in anul 1908
gi a funcliont ca preot in comuna nataldpind in 1919-

Dupd absolvirea facultafii s-a specializat in boli venerice. La I
noiembrie I9l4 a fost mobilizat pe frontul italian, lucrdnd in mai multe spitale
militare, ajungdnd pdn[ la gradul de cdpitan medic.
Dupd terminarea rdzboiului s-a reintors in Hidi$, unde s-a ocupat de
organizarea gdrzl\or nalionale romdne din regiune. In luna noiembrie l9l8 a
fost desemnat ca delegat la Alba-Iulia.
Dupd unire a fost consilier de seclie la "Consiliul Dirigent" din Sibiu
unde a lucrat sub conducerea profesorului Iuliu Moldovan.
Din I octombrie 1919 a lucrat ca asistent la Clinica dermato-venericd
din Cluj, iar din 1 octombrie 1920 a fost numit director la Ambulatoriul
policlinic din Oradea. Aici a organizat o "Policlinicd model" fhcdnd 9i o intensd
propagandd sanitard in satele judegului Bihor.
A fost pregedintele Colegiului medicilor din Oradea 9i al Clubului de
educalie fizicd din Oradea.
in urma Dictatului de la Viena dr. Ioan Matei s-a stabilit la Brdila, unde
a fost medic Aef la Ambulatoriul policlinic ai director al Casei de asigurdri
sociale.
in perioada interbelicd a fost senator de Bihor 9i pregedinte al secfiei
locale a Societdfii refugiafilor din Ardeal.
A decedat la24 martie 1953 9i a fost i;nmormdntafla Brdila'
. FloreaMarin, op. cit.,Tg.Mure9, 1993,p.189
DR.GEORGE PATACEAN
(1878-1e6s)8r
S-a ndscut in comuna Moldovenegti, judegul Cluj, la 14 mai 1878, fiind
fiul preotului Ioan P[tiiceanu gi al Mariei ndscutl Mezei de Szathmar.
Liceul l-a fbcut la Blaj, iar Facultatea de Drept la Universitatea din Cluj.
Stagiul de avocat l-a efectuat in biroul avocagial a fratelui s[u, Eugen Pitdcean,
din Turda.
Dupd prestarea examenului de avocat gi-a deschis birou in Iara gi apoi in
Vinlu de Sus, iar dupd moartea fratelui sdu (27 februarie 1906), a preluat biroul
din Turda.
Dr. George Pdtdcean a militat prin conferinfele tinute in cadrul
despdrfdmAntului "Astrei"gi a "Reuniunii Meseriagilor Romdni" pentru
promovarea culturii romdnegti gi pentru menfinerea teazd a sentimentului
nalional romdn.
Dupd anul 1918 a funclionat in calitate de subprefect al Comitatului
Turda-Arieg (azi judegul Turda). Mai tdrziu a fost numit notarpublic in Turda.
S-a stins din viald la Turda, in 4 decembrie 1965.
. Informatii, av.dr. Ioan Mezei, Turda.
TEODOR RADU
(?)
Delegat al Cercului electoral Turda.
A fost invdfdtor in satul Rachigul Romdn, azi Vnligoar4 comuna
Sdvddisla.
A fost delegat ca membru supleant la Marea Adunare de la Alba Iulia
din partea Cercului electoral Turda.',H{
;;il
t…
Delegat al Cercului Vingu de Sus.

78
ATJREL MURA$AN
(1878-1944)
Delegat al Cercului Turda
s-a ndscut in satul coplceni, lingd Turda, in anul 1878. A urmat 7 clase
primare gi 2 clase gimnaziale.^ {i.,rpa1ia sa de bazd" a fost de econom-agricultor, in satul Copdceni' A
participat la ioate intrunirile populare romdnegti, propagdnd intre slteni
congtiinla nafionald.
In toamna anului 1918 a avut atribulii concrete la pregdtirea unirii,
luind parte activd la organizatea Gdrzli nalionale 9i apoi a reprezentat ca delegat
la Marea Adunare de la Alba Iulia sdtenii din copdceni, comuna Sdndulegti-
Turda.
Dupd anul 1918 a fost ales casier comunal, firnclie pe care a definut-o
peste 25 de ani la primdria Copdceni.
A decedat in Copdceni, la 6 noiembrie 1944'
. Informafii, av.dr.Ioan Mezei, Turda'
DR. EUGEN MEZEI
(1882-1966)
Delegat al Cercului electoral Vinfu de SusS-a n[scut in anul 1882 in comuna Petregtii de Sus, judeful Cluj, fiind
fiul preotului greco-catolic $tefan Mezei. Studiile prirnare gi secundare le-a
frcrtla Turda $i cluj.A urmat cursurile Facultdlii de drept din cluj unde gi-a
luat gi doctoratul. Examenul de avocat l-a suslinut la Tirgu Mureg. $i-a deschis
birou avocalial in comuna Vinfu de Sus (ud. Turda-Arieg), astdzi Unirea.
A activat in cadrul despdrldmdntului "Astra"din Turda gi a .,Societdlii
romdne de lecturd.".
in timpul rrzboiului a fost mobilizatinAustria, apoi in Bulgaria. vr6nd
sd dezerteze gi sd treacd in Romania, a fost prins gi trimis in fafa curfii ma(iale.
A scrpat datoritd intervenliei unor ofi1eri de origine romdnd fiind internat la
spitalul din Budapesta, apoi la Sibiu.
In toamna anului l9l8 a participat la organizarea consiliilor gi a gdrzilor
nafionale, impreund cu vdrul sdu, George Pdtdceanu. A luat parte la Marea
Adunare de la Alba-Iulia ca delegat titular al Cercului VinEu de Sus.
Dupn 1918 gi-a deschis birou avocafial la Turda gi a fost numit Consilier
juridic la Primdria oragului Turda, unde a funcfionat pind in anul j,944.
A incetat din viald la Turda, in anul 1966.
. Informa,tii,av.dr. Ioan Mezei, Turda.
DR.IOAN MATEI
(1886-1e53)
Delegat al Cercului electoral Vinfu de Sus.
S-a n[scut la 26 septembrie 1886, in comuna Hidig (azi podeni), fostul
judef Turda, din pdrinfii Todor gi Aurica.
$coala elementard gi liceul le-a urmat in Sibiu unde gi-a luat gi
bacalaureatul. A urmat Facultatea de medicinr la Cluj ca bursier al familiei
Cosma, din Sibiu, absolvind-o in anul 1913.

Rom6ni din Turda", care aveau drept finalitale ctearea unei pdturi de meseriagi
gi comercianfi romdni instdrili ,bine organizali 9i implicali in viala sociald gi
culturald local6.
Pe linie admistrativd a ocupat funclia de prim-jurist consult judelean
(1923) al Prefecturii judelului Turda-Arie9, precum 9i funclia de primar al
oraqului Turda.
in calitate de decan al Baroului de avocali a fost iniflatorul ridicdrii unei
statui a Dr.Ioan Rafiu, realizatd inl930 in centrul oragului Turda. Cu acest prilej
in discursul sdu, Dr. Augustin Raliu ardta cd statuia "…va fi pentru noi 9i
familia noastrd un imn de luptd pentru continuarea operei de consolidare
inceputd de familia noastrd acum 200 de ani".
Dr.Augustin Raliu a contribuit la crearea "Clubului civil" din Turda (15
iunie Ig21), "Cercului intelectualilor romdni" 9i a participat la acfiunile
culturale Otganizate de cltre "Casina romdnd", "Ateneul romdn", "Societatea
Sfinta Maria" antrendnd in aceste manifestdri categorii socio-profesionale
diverse. in paralel a desfdgurat o intensd activitate publicisticd in presa clujeand
gi hndeand: Patria, Curentul, Tribuna noastrd 9i ArieSul'
Pentru activitatea sa neobositd pe tdrdm social-economic ai cultural in
folosul poporului romdn, a fost decorat cu Ordinul "Coloana Romdniei" in grad
de cavaler, in ianuarie 1923.
A decedat la 2 noiembie l970,la v6rsta de 86, de ani in municipiul
Turda.
. Daniela Comga, Maria Magdalena Jude, Nicolae P. Royiu Si Augustin Rnliu
promotori ai idealului nalional, in Acta MN, w 3417I, seia istorie ,p.325-339-
. Informafii,av.dt. Iuliu Mezei, Turda-77
GEORGE MARE
(1 8e3-1981)
Delegat al Cercului electoral Turda.
S-a ndscut la 30 aprilie 1893, in comuna Mdgura lerii, jud.Cluj. A urmat
5 clase primare la gcoala din Iara, apoi a intrat la Liceul piarist din cluj, pe
care l-a absolvit tn anul 1911. sudiile teologice le-a frcut la Blaj gi apoi
Facultatea de istorie-geografie la cluj. A practicat teologia pand in i918. in
anul1923 a oblinut examenul de capacitate in istorie gi geografie.
La Marea Adunare Nalionald de la Alba Iulia a reprezentat consiliul
nalional gi Gdrzile nalionale din Mdgura Ierii gi plasa Iara, fiind totodati delegat
tinrlar al Cercului electoral Turda.
Dupd l9l8 a fost profesor la Liceul "Ferdinand" din Turda, pdnd in anul
1946 cind a fost arestat. Dupd eliberare, in 1964 s-a stabilit la Timigoara.
A fost ales in primul Parlament al Romdniei Mari, in 2 noiembrie 1918.
A fost deasemenea consilier judetean la Prefectura Turda, consilier gi primar al
oragului Turda. A publicat in ziarul lui Pamfil $eicaru "Curentul".
A fost decorat cu: Ordinul "Coroana Romdniei" in grad de ofi1er (1922);
"Vulhrrul Romdniei" in grad de ofi1er (1933); 'Medalia Peleq" (1933).
A incetat din viald la Timigoara, in 3 mai 1981.
. Informafii, prof. crigan Gheorghe gi prof. vicovan Titus de la $coala generald
Iara, jud. Cluj; Miron Mdrie, Cluj- Napoca.

m'?
t
t'f
lr
il
!
1903, deschizand un birou de avocaturd. A funcfionat 9i in calitate de decan al
Baroului din Turda P6nd in 1928-
intre anii tqi t-tgt+ a desfbgurat o intensd activitate publicisticd'
in fqtO a fost ales membru al Comitetului executiv al Partidului
Nalional Rom6n, format din25 de fruntagi romdni din Ardeal 9i Banat.
i 4 participat lardzboi, iar dupd 4 ani de surghiun a revenit la Turda in
1918. La j decembrie 1918 a fost ales secretar general al Consiliul'i Dirigent'
in perioada lglg-Ig33 a fost deputat,apoi senatot, la inceput din partea
Partidului Nalional Romdn, iar dupd fuzionarea cu Partidul Jardnesc din partea
Partidului Nalional Jdrdnesc.
Dr. Valer Moldovan a delinut urmdtoarele funcfii: subsecretar de stat la
Ministerul Instrucliunii Publice, Secretar de Stat la Culte (14 nov'1929-iunie
i;rbt i" cu.sol anului 1930 a fost numit director ministerial al Transilvaniei-
A desfbgurat o prodigioasd activitate didacticd universitard in cadrul
Universitl1ii clujene. Oln tglg a predat dreptul canonic, fiind titularizat ca
profesor la 25 i-znuane 1930. La I rimit ca suplinire rstoria
dreptului roman, iar din octornbrie dreptul administrativ' In
aceastdperioaddapublicat lucrarea 1863-1864' CIuj' 1932 9i
a editatun curs de drept administrativ I
Dr.Valer Moldovan a fost o personalitate complexd, evidenliindu-se ca
av ocat,publicist, deputat, senator, ministru 9i profesor universitar'
Pentru meritele sale in domeniul politic, social-economic ai cultural-
gtiinlific a fost decorat cu "ordinul Steaua Romdniei" in grad de comandor'
Dupd rlzboi in anul 1950 a fost arestat 9i intemnilat la Sighet unde75
DR. AUGUSTIN RATIU
(1884-l e70)
Delegat al Cercului electoral Turda.
In 1913 s-a cdsdtorit la Sibiu, cu Eugenia Turcu, nepoatd a lui Ioan
Codru-Drdguganu.
sustinere pe toate planurile vielii romdnegti locale, care avea drept scop
crearea unei clase mijlocii de limbd gi lege romAneasci. in acest sens, se inscriu
preocnpdrile de reorganizare a "Reuniunii Meseriagilor gi Comerciantilormoare la 19 iulie 1954.
. stelian Neagoe, viala universitard clujeand in perioada interbelicd,Cluj-
Napoca,l8B0, vol.I- p.202 ,vol- II, p' 46, 189
. Ioan Mamina, Ioan Scurru, Guu",,", guvernanli ]9]6-]938, Bucuregti
1996,p.243

A fost pregedinte al Consiliului Nalional Romdn din Sdntioana, comuna
Taga, fiind ies gi delegat supleant la Marea Ad'nare de la Alba Iulia din
partea Cercului electoral Gherla.Delegat al Cercului electoral Gherla'
, A fost ales de catre consiliul comunal din Nicula ca delegat la Marea
Adunare Nalionald de la Alba Iulia.
IOAN CIIERESTE$
(?)
Delegat al Cercului electoral GherlaS-a ndscut la Batin, jud.clui, in anur 1973. A urmat cursurile $colii
normale, ocup6nd apoi postul de invdlitor in Diviciorii Mici, com. sdnmartin.
A fost delegat supleant la Marea Adunare de la Alba Iulia.
A murit, in Diviciorii Mici, in anul1947.
. Informalii, inv. Moldovan Marinel, $coala generald Diviciorii Mari.
DR.VAIER MOLDOVAN
(187s-19s4)
Delegat al Cercului electoral Turda
S-a ndscut la cdmpeni la 5 august 1875 din pdrinlii av. Aaania
Moldovan gi Ludovica niscutd Stwertecky.
clasele primare le-a urmat la Twda, gimnaziul la Bragov (cl.I-I! gi Blajcl.(il-IV), apoi a mers la Liceul evanghelic din Sibiu (cl.v-vf. ultimile clase
de liceu le-a facut la Bragov unde in 1894 a obf,nut bacalaureatul. in calitate de
bursier al "Fundatiei Gojdu" a urmat cursurile Facultdtii de Drept din
Budapesta qi apoi din cluj, unde a oblinut 9i titlul de doctor gi examenul de
avocat In timpul studenliei a fost pregertintele Asociatiei studenlilor din Cluj
(18e7).^
Incd din liceu a luat contact cu migcarea nafionald a romdnilor
transilvdneni . in 1892 a asistat la celebra conferinfd a p.N.ir de la Sibiu unde s-
ahotdrdt trimiterea Memorandului la Viena. ln timpul procesului memorandist
(3-15 mai 1894), a stat pe banca acuza,tilor impreund cu alli tineri romdni din
Turda, in numir de 18, constituifi inf-o asociafie protestatard pagnicd de
eliberare nafionald. La data de 15 mai 1895 toli au fost condamnati la
inchisoare intre 4 luni gi un an.
A fost corespondent al rribunei din sibiu sub pseudonimul V.Mol.
Dupd oblinerea titlului de "doctor in drept" gi a examenului de avocat a
profesat in calitate de avocat la Bistrila, Bragov, Turda unde s-a gi stabilit inPETRU O$ORIIIAN
(?)
Delegat al Cercului electoral Gherla.
A fost secretar al Consiliului Nalional Romdn din SAntioana' comuna
Jaga, gi a fost ales ca delegat supleant la Marea Adunare Nalionald de la AIba
Iulia din partea Cercului electoral Gherla'
CLEMENTE MAXIM
(r873-re47)
Delegat al Cercului electoral Gherla'

S-a ndscut la 11 ianuarie 1882, in Rodna Veche (ud. Bistrila-
studenlilor.
Leonida Domide a oblinut diploma de medic in 1905. A profesat ca
medic la Bistrila gi ca profesor de igiend la gcolile secundare din orag' Din I
mai 1909 a fost medic cercual la Dej, iar de la I februarie medic primar al
judelului Some;.
A activat in cadrul despd(amantului "Astra" la Bistrifa 9i Dej. A fost
unul dinfe cei mai de seamA compozitori ai Ardealului. Dintre piesele
muzicale, lucrarea vocal-simfonicd "inqir5-te mirgdrite" a fost prezentatd in
prim[ audilie pe scena Teatrului Nalional din Bucuregti in 1910.
A incetat din viald in 1950
. Florea Marin, op.cit., p.149-l5l
roAN MURE$IAN
(l 873-1e33)
Delegat al Cercului electoral Gherla.
A fost imputemicit de cdtre Consiliul comunal romAn din comuna Indu,
azi Fundltura, comuna Iclod, ca delegat supleant la Marea Adunare Nalionala
de la Alba trulia.
VASILE MOCAN
(1 888-?)7t
Delegat al Cercului electoral Gherla.
S-a ndscut la Funddtura, com.Iclod, lingd Gherla, in ll martie 1ggg. A
trdit gi a lucrat pdmdntut in Funddtura. La Alba-Iulia a fost delegat supleant.
A murit in satul sdu natal (?).
THEODOR RUS
(?)
Delegat al Cercului electoral Gherla.
A fost imputernicit de cdtre consiliul comunal rndu, azi Funddtura,
comuna Iclod ca delegat supleant la Marea Adunare Nalionali de la Alba Iulia .
VICTOR MOLDOVAN
(1 885-?)
Delegat al Cercului electoral Gherla.
S-a n[scut la 5 mai 1885, in saful Fund[tura, comuna Iclod. A fost
econom in Funddtura .
LaMarca Adunare de la Alba Iulia a fost delegat supleant al Cercului electoral
Huedin.
VIRGIL TODORAN
(?)

fl
I
in 1918 a participat la organizarea Gdrzii Nalionale de la Gherla gi
Mintiul Gherlei, fiind ales membru in Consiliul Nalional Romdn din Gherla, la
5 nov. 1918.
A incetat din viafd la Gherla, in anul 1926.
Valer Muzeul de Istorie Gherla.
A incetat din viald la Cluj in 9 iunie 1963.
o Patria,l decembrie 1936,p.27.. Florea Marin, Medicii Si Marea LInire, Cluj, 1993, p.221_222.
DR.VALER ROMAN
(1870-t932 ? )
Delegat al Cercului electoral GherlaDR. LTVIU POP
(18e2-1e63)
Delegat al Cercului electoral Gherla.
S-a ndscut la Cluj, in 6 septembie 1892. Tatil sdu, Simion Pop era
funclionar de stat. UnuI dintre bunici, Nicolae Vldduliu a fost tribun a lui
Awam Iancu.
$coala a urmat-o la colegiul unitarian din cluj. Bacalaureatul l-a
obginut la Liceul de stat din Gherla (1910). A urmat cursurile Facult[fii de
medicind din cadrul universitilii clujene (1910-1911) 9i apoi la Budapesta
(1911-1915) unde $i-a luat in 18 decembrie l9l5 diploma de doctor. S-a
specializat in ftiziologie lucrdnd ca medic practicant gi apoi medic asistent la
Sanatoriul "Elisabeta" din Budapesta. A revenit in lard la I noiembrie 1918 9i a
luat parte la evenimentele ce au avut loc, activdnd in cadrul Gdtzli nalionale.
DupI Unire, a lucrat incepdnd cu 15 decembrie 1918, ca medic ai
angajat diplomatic laLegalia rom6n[ din Budapesta. La i octombrie 1919 a
fost numit asistent la Clinica medicald din Cluj, incredinfAndu-i-se conducerea
Sanatoriului pentru boli pulmonate.La 10 octombrie 1925 a fost numit gef de
lucrlri la aceagi clinicd unde a rlmas pind la I iulie 1928. A condus ca medic
sef "sanatoriul Cosmu{a" din Cluj, lucrind 9i la cabinetul slu particular.
in 1921s-a clsdtorit cu Ana Boild.
in anii 1940-1944 a rdmas la Cluj ddfuri de prof. Emil Hafieganu gi
episcopii Iuliu Hossu gi Nicolae Colan participdnd la rezistenla antihortistd.S-a ndscut in anul 1870. A urmat cursurile Facultdlii de Drepr din cluj
gi apoi a profesat ca avocat in Gherla.
A activat in toamna anului 1918, in Gherla gi satele din jur contribuindla organizarea consiliului Nalional gi a Gdrzilor Nafionale. La Alba-Iulia a
participat ca delegat titular al Cercului Gherla.
A murit (probabil) in antil 1932.
DR. LEONIDA DOiVtrDE
(1882-t es0)
Dupd rdzboi a lucrat ca radiolog la Clinica medical[ II-Delegat al Cercului Ileanda Mare.

F'
iI.T
Irl
l
,,1
l
l
S-andscutinanulls84.AurmatFacultateadeteologie,fiindpreot
ortodox.
in toamna anului 1918, in zilele de 3-5 noiembrie a plbcat aldturi de alli
rimile Gherlei pentru a participa la
gi a Gdrzilor nalionale. A fost
omdn din Gherla'
Iulia a participat ca delegat din partea
Cercului electoral Gherla.
.lnformatii, Valer Buda, Muzeul de Istorie Gherla'
DR. OCTAVIAN DOMIDE
(186e-?)
Delegat al Cercului electoral Gherla'AfostproprietarinDejgidelegattitularlaMareaAdunareNalionaldde
la AIba Iulia din purt"a Cercului electoral Dej'
AUGUSTIN CUP$EA
(1884-1962 ? )
Delegat al Cercului electoral Gherla
S-andscutla6mails6gincomrrnaRodna-Noud(maitdrziu$an1).
$coalaprimar[giliceulpana!c.lary1VII-ale-aurmatlaNdsdud.Afostapoi
trimis la Roma, cu el"u al colegiului grecesc "sfentul Atanasiu" (toamna
anului 1885).
in anul 1887 a oblinut titlul de Doctbr in filosofie, iar in 1891 pe cel de
Doctor in teologie la lnstitutul "De Propaganda Fide"'in tgqt a fost numit prefect de studii la Seminarul teologic ai profesor
de teologie laCatedra de dogmaticd gi filosofie cregtind.
La 6 decembrie 1892 s-a hirotonit ca preot celib, iar in 1893 a fost
numit director spiritual al Seminarului teologic.
Din l90i a fost asesor consistorial, iar prin Decretul impdritesc din 26
septembrie 1902 a fost numit canonic prebendat in Capitlul catedral, rdmdnand
mai departe spiritual seminarial. A mai indeplinit funcfiile de fisc consisrorial,
prefect la Tipografia diecezand gi consilier la Tribunalul matrimonial.
Episcopul Vasile Hossu l-a numit in anul 1912 primul pregedinte al
lReuniunii diecezane pentru exercilii spirituale gi misiuni sfinte" precum gi
prodirector la Liceul teologic.
La 5 noiembrie l9l8 a fost ales pregedinte al Consiliului Nalional
RomAn din Gherla.
Papa Pius al Xl-lea l-a numit prelat papal prin hotdrdrea din 26
noiembrie 1923.
in 18 martie 1924 a fost promovat la rangul de canonic prepozit
capitular sau arhiprezbiter. in aceagi perioadr a fost vicar general episcbpal,
pregedinte al Tribunalului matrimonial gi al Exactoratului diecezan.
A fost unul dintre cei mai buni oratori ai bisericii greco-catolice gi autor
de scrieri bisericegti. A tiparit brogura Arborele vielii, a tradus din limba
francezd "Curs complet de tnvdldturi creStineSti" sau "Catehezele" lui E.
Gaussens, canonic de Bordeaux. A tradus Divina Comedie stilizatd, de prietenul
sdu poetul George Cogbuc.
r Victor Bojor, op. cit., p.254-255
IOAN FALCU$AN
(1862? -1926)
Delegat al Cercului electoral Gherla.
S-a ndscut la Gherla, (probabil) in anul 1862. A urmat gcoala primard gi
apoi cursul inferior al Liceului de Stat din Gherla. $i-a desfbgurat acivitatea ca
gi comerciant, fiind axat pe haine de cult.

A fost agricultor gi membru in consiliul Nafional Romd_n din Soporul
de Cdmpie. A pirticipat la Marea Adunare Nalionald de la Alba Iulia ca delegat
supleani din partea Cercului electoral Cojocna'
ALEXAi\DRU CONSTANDEA
(1 89s-1921)
Delegat al Cercului electoral Cojocna'
A fost agricultor in soporul de campie 9i a participat la Marea Adunare
Nalionald ae h=ema Iulia in calitate de delegat supleant din partea Cercului
electoral Cojocna.
DR.IOAN BOCA
(1879-1934)
Delegat al Cercului electoral Dej.
S-a nascut la 21 februari e 1879 in Gherla. A urmat cursurile liceului din
Gherla, apoi Facultatea de DrePt la
anul 1907. A Profesat in Dej, Bis
intensd activitate publicisticd, fiind i
romdn timp de frei ani 9i redactor la G
Silvaniei.
A fost deputat de Dej in lg2l si 1926,9efu1 Baroului de avocali Dej, in
1923, iar in l9)5 vicepregedinte al Camerei de agriculnud Someq' A fost
*.*t* al diferitelor societdli culturale din Dej'
A incetat din viald la Dej, in anul 1934'
IOAN BOTHA
(?)
Delegat al Cercului electoral DejDelegat al Cercului electoral Dejo5
A fost proprietar in Dej, gi a participat ca delegat titular la Marea
Adunare Nationald de la Alba Iulia din partea Cercului electoral Dej.
DR. LIvrU MrC$A
(?)
Delegat al Cercului electoral Dej
S-a ndscut la Dej. A urmat cursurile Facultifii de Drept din Cluj.
in timpul rdzboiului a fost unul dintre conducitorii Partidului Nalional
RomAn din orag gi jude!, iar in toamna anului l9l8 a fost pregedintele
Consiliului Nalional Rom6n din Dej.
Dupd Marea Unire a fost senator gi prefect al judefului Solnoc-DdbAca,
intre anii l9l9-1920,9i pregedinte al Partidului Nalional Tdrdnesc din Dej.
SIMEON RUS
(?)
Delegat al Cercului electoral Dej
A fost director de bancd in Dej gi delegat titular la Marea Adrurare de la
Alba Iulia din partea Cercului electoral Dej.
IOAN TARI\ITA
(?)

ry
u
'r
tt
i
literare "samuil Micu". La liceul din Beiuq a intrelinut corespondenla
intergcolard promovatd de liceul din Turnu-Severin, corespondentul lui fiind
George Popescu viitorul general de aviafie. in 1904 a oblinut bacalaureatul- in
acelali an a participat la ierbdrile de la Putna, unde s-a intdlnit cu colegii din
lar-a, pe care apoi i-a condus Prin
scris schila Cascada tnfrdlirii p"fuli
debut in publicisticd. in anul 1906,
Mioc, Chirvai i-a vizitat pe corespond
Nicoiae lorga. Cu aceeagi ocazie au audiat gi cursul de la Vileni.
intrJ anii Ig04-lg}g a urmat studii juridice la Universitatea din Cluj,
oblinind doctoratele in drept, gtiinle politice 9i juridice. ca student a colaborat
la'ziarele romdnegti din Tiansilvania, la Neamul Romdnesc. din Bucuregti 9i
Ramurt din Craiova.
Dupd terminarea studiilor universitare s-a remarcat ca avocat .$t
publicist. in anul 1910 a fost director al publicaliei Gazeta Transilvaniei. In
paralel a desfEgurat o intensd activitate politicd, in care era angajat incd din anii
studenliei, implicindu-se in migcarea nalionald a romAnilor transilvineni. in
1914 a fost numit secretar al Comitetului executiv al P.N.R,9i conducdtor al
ziarului Romdnul din fudeal.
Dupd intrarea Romdniei in rdzboi, august 1916, a fost internat de cdtre
autoritdlile maghiare in lagdrul de la $opron'
in f 919 a fost desemnat delegat al Consiliului Dirigent in Ministerul de
finanle din Bucuregti- in acelagi an fo 9-1934 a
indeptinit diferite func1ii politice $ arcant al
P NfT a devenit secreiar – general trativl a
indeplinit gi funclia de subseiretar la ie 1927)'
Ministru ui Settaialii 9i Ocrotirilor sociale (10 nov.1928- 4 nov.1929)' La I
aprilie 1931 a fost numit membru in Consiliul de administrafie a Casei
autonorne a construcliilor. A mai indeplinit funciiile de comisar al guvemului
pe lingd Banca central[ Cooperativd, 9i administrator al B-N.R- Din februarie
1935 s-a incadrat in "Frontul Romdnesc"'
in timpul regimului de autoritate monarhicd Sever Dan a fost numit
membru in Consiliui superior al "Frontului Renagterii nafionale" (20 ianuarie
1939)gisenator(5iuniel939)decdtreregeleCarolalll-lea'
Dupa terminarea rdzboiului a fost aJestat 9i intemnilat la Sighet. In
iunie 1955 a fost Pus in libertate.
Sever Dan a decedat in 1961.. Ion Mamina, Ion Scurtu, op. cit., p.16
DANILA DEAC
( I 856-1 9s3)
Delegat al Cercului Cojocna.
S-a ndscut la Mociu, in 1856. A fost agricultor in sat.
in adunarea populard din 24 noiembrie I 91 8 a fost ales delegat titular ]a
Marea Adunare Nalionald de la Alba-Iulia.
A decedat la Mociu, in anul 1953.
SIMION BUDU$AN
(r 884-1 e34)
Delegat al Cercului electoral Cojocna.
S-a ndscut la Mociu in 1888. A fost plugar gi om de serviciu la
Judecdtoria din Mociu.
A decedat la 6 februarie l934,in comuna Mocru.
VASILE BOTEZAN
(t876-1942)
Delegat al Cercului electoral Cojocna.

n
,il
..tl
l
SABIN MURE$AN
( I 89 l-?)
Delegat al Cercului electoral Cojocna-
S-a ndscut in satul Irnbuz (Muregenii de Cimpie), comuna Palatca,la20
august 1891.
A urmat cursurile Facultifii de Drept din cluj. A fost profesor secundar
de romdnd, latind gi maghiard intre 1912-1918, fiind profesor suplinitor gi apoi
profesor titular pind in anul 1922.
A fost la Marea unire de la Alba-Iulia ca delegat supleant al comunei
Cojocna.
Din septembie 1922 a fost numit bibliotecar la Biblioteca Universitard
din Clq. A publicat un studiu despre Balada populard romAneascd apdrut la
Cluj in 1910, lec,tii de limba romdnd (1921), cursuri de Constitulia patriei
(1922) 9i limbaromdnd (1924).
S-a stins din via!5 la Cluj (?)-
IOSIF POP
(l 886-?)
Delegat al Cercului electoral Cojocna-
S-a ndscut la 2 octombriel886 la Sdntiob. A fbcut studii teologice Ia6t
IOSIF'NAGY
(l 887- I e56)
Delegat al Cercului electoral Cojocna.
A fost ales de citre consiliul Nalional Roman din Palatca, ca delegat
supleant la Marea Adunare de la Alba lulia pentru a reptrezenta Cercul electoral
Cojocna.
ILISIE SELE$IU
(1842-1930)
Delegat al Cercului electoral Cojocna
S-a niscut in anul 1842 in comuna Pdlatca, judeful Cluj. A fost
agricultor in sat.
A decedat in 1930.
DR. SEVER DAN
(l 885-l 961)
Delegat al Cercului electoral Cojocna
S-a ndscut in familia medicului Ion Dan la 23 februarie 1885, in
localitatea Mociu. A urmat gcoala elementard in comuna natald, apoi a
continuat studiile timp de 3 ani la Liceul german din Bistrifa, 3 ani la Liceul
piarist din Cluj gi a absolvit la Beiug. Aici a devenit 9i membru al societdtii

59
58
A fost agricultor gi membru in comitetul Nafional Romdn din Frata'
A partic-ipat la Marea Adunare Nalionald de la Alba lulia ca delegat
suplbant din partea Cercului electoral Cojocna'SAMUIL SUSA
(?)
Delegat al Cercului electoral Cojocna.
TEODOR CIURTEA
(?)
Delegat la Cercului electoral Cojocna.
MIHAIL l\trSARA$
(?)
Delegat al Cercului electoral Cojocna.Preot ortodox, a fost vicepregedinte al consiliului National Roman din
Frata gi delegat la Marea Adunare Nalionald de la Alba Iulia din partea
Cercului electoal Cojocna.
Agricultor in Frata.A fost ales notar al consiliului Nalional Romdn din
Frata. La M*"u Adunare Nalionala de la Alba Iulia a participat ca delegat
supleant din partea Cercului electoral Cojocna'DI.IMITRU $OMLEA
( I 876-1939)
Delegat al Cercului electoral Cojocna
vAsrLE ivtrcu$AN
(?)
Delegat al Cercului electoral Cojocna'
Afostpreotgreco-catolicinFrata'jud'Clujgivicepregedinteal
Consiliului Nafional Romdn din localitate'
A fost desemnut ca delegat supleant la Marea Adunare Nalionald de la
Alba Iulia din partea Cercului electoral Cojocna'A fost ales de cihe consiliul Nationar Roman din Geaca, ca delegat
supleant la Marea Adunare Nafionald ae u erua Iulia, pentru a reprezenta
Cercul electoral Cojocna.
A fost ales de cdhe consiliul Nationar Romdn din Geaca, ca delegat
supleant la Marea Adunare Nalionald ae u erua Iulia, pentru a re}rezenta
Cercul electoral Cojocna.

Dr. Simeon Pop a fost director de bancd 9i prim-pretor de plasd la
Huedin.
A incetat din via!6 la Huedin, in 21 iunie 19i9'
DEMETRIU PALTINI$AN
(?)
Delegat al Cercului electoral Huedin'
BUCUR COZM'A
(?)
Delegat al Cercului Cojocna'A fost preot in satul Nad69u1, comuna Izvorul Crigului'
A participat ;;";g; ti;lar la Marea Adunare Nalionald de la Alba
Iulia din partea Cercului electoral Huedin'S-a ndscut in satul Balda, comuna Sinnag, la 15 noiembrie 1884. A
urmat patru clase primare. A trdit in comuna Cdmdrag, indeplinind funclia de
cantor la biserici.
A participat la Alba Iulia ca delegat supleant.
A murit la Cdmdrag, in 16 decembne 1975.
o Informaiii, prof. Antonescu Mariana, Cdrndrag, jud.Cluj
ELTZEU MOGA
(l 859-?)
Delegat al Cercului electoral Cojocna.
S-a ndscut in anul 1859. A terminat Teologia gi in 1883 a fost hirotonit.
A fost protopop onor:lr in Apahida, jud. Cluj, Tractul protopopesc Cluj.inne
anii 1927-1928 a slujit in parohia Sdnicoard.
o Victor Bojor, Canonicii diecezei greco-catolice de Gherla acum Cluj-
Gherla, I 85 7- I 9 3 7, Cluj,l937, p. 147 .
TEODOR MOGA
(t873-1948)
Delegat al Cercului electoral Cojocna.in calitate de membru al comitetului Nalional din Berchiep a fost ales
delegat titular la Marea Adunare Nalionald de la Alba-Iulia'
MIIIAILA MOLDOVAN
(1884-197s)
Delegat al Cercului electoral Cojocna'

t
i
Delegat al Cercului electoral Ibagfaldu
(Dumbrdveni, jud Sibiu) din fostul comitat
T Amava Micd gi $imleul-Silvaniei (jud. Sdlaj )
S-a ndscut la Doroll, jud. satu-Mare, in 14 iunie 1847, ca fiul lui
Demetriu Coroian gi al Iuliei PoP.
A urmat clasele primare probabil in $imleul Silvaniei (1855-1859) unde
a activat tatdl sdu ca viiar, apoi liceul romano-catolic din Cluj (1859-1867)' A
urmat Facultatea de Drept ia Academia din Oradea, pe care a continuat-o la
universiratea din Budapesia, unde a oblinut 9i diploma de avocat (1867-1870)'
La terminarea studiilor juridice a debutat in via{a publica ca funclionar
administrativ la subprefectura din $imleul Silvaniei (1870), secretar pe Iingd
comitele suprem al bomitatului Crasna (1871), concepist la Curtea de Casalie
din Btrdapeita (1871), subprefect in Cercul Crasna (1872)'
ln anul' 1874 s-a stabilit definitiv la Cluj deschizdndu-9i un birou
avocafial. A pus bazele Bdncii "Economul"(1885-1886) ca prim-director
"*".utiu pAnA in 1889- A fost proprietar de terenuri agricole 9i mine aurifere'
personalitatea lui Iuliu Coroianu a fost sftdns legati de lupta romdnilor
transilvdneni pentru drepturi naloinale. A activat intre 1884-1905 in conducerea
Partidului Nalional Romdn. De numele lui s-a legat redactarea "Memorandului"
din 1892. Condamnat in procesul "Memorandului" a facut inchisoare 2 ani 9i 8
luni. Multe alte acliuni politice de la sfir;itul sec.al XIX-lea, ca cele legate de
alianla comund a nalionalitelilor din Monarhia austro-utgard, au purtat
amprenta contribuliei lui Iuliu Coroianu'
Din 1905 s-a retras din viafa politicd a Transilvaniei- $i-a adus aportul
la desfEgurarea activitdfii culturale a asocialiei studenlegti "Iulia" din Cluj 9i a
despdrldmAntului Cluj al "Astrei".
LaMarea Adr].nare de la Alba-Iulia a reprezentat doud localitdli: $imleul
Silvaniei (Salaj) 9i Dumbrdveni (Ibag rldu) din Comitatul Tirnava Mic6' A fost
ales in Marele Sfat Nalional Romdn, iar apoi membru ordinar al resorlului deagriculturd in consiliul Dirigent. in urma alegerilor parlamentare din noiembrie
1919 a fost ales senator in primul parlament al Romdniei Mari
S-a stins din viafd ra cojocna, in 29 martie 1927, gi a fost inmormAntatin Cluj.
e Foaia ilustratd,nr.3, 20 ianll febr. 1 g 9I, p.l9_22e Romdnia,lgz7,1016-1099o Patria, 1927, nr. 65-67, 7 5, 1016-10lg, 1020_1021, 1 03 I' G' Polverejan, N. cordog, Miscarea memorandistd in documente (IBg5-1897), Cluj,1973.. Gabriela Ddnil5, Iulin coroianu fn viala pubticd romdneascd transilvdneand
de la sfirSitul secolului at XIXJea, in Apulum, XXI (1994), p. 401_405.DR.IULIU COROIAIIU
(1847 -1927)
DR. ANDREI POP
(1866-1e2e)
Delegat al Cercului electoral Huedin
S-a nrscut in anul 1866. A fost consilier la curtea de casalie gi aparticipat la Marea Adunare de la Alba Iulia ca delegat al Cercului electoralHuedin.
A decedat la Morlaca, in7 iulie 1929.
DR. SIMEON POP
(l 890- I e1 e)
Delegat al Cercului electoral Huedin

f
i
F
I5352
noiembrie 1918, apdrdndu-l pe Amos Frdncu in fala Consiliullui Nalional din
Arad, dar fhrd succes.
Dupd introducerea administra{iei romdnegti in cluj, a fost numit
consilier la primdria oragului ocup6ndu-se de seclia edilitard.
in tqtg a fost ales deputat de Gillu al P.N.R-
, Dupd Marea Unire a editat ziani Glasul libertdlii, iar mai tArziu revista
sociald coasa.A pnut in cluj gi satele din jur numeroase conferinfe.
A incetat din viald in Cluj, la 12 ianuarie L94l
Patria, I decembrie 1936, p. 48.IULIU MUJA*
(1 878-?)
Delegat al Cercului II Cluj
S-a n[scut la copiceni, in anul lg7g. A fost proprietar al atelierului
mare de coafurd de dame din crui (piafa unirii w.ziy.Dupd rgrg a fost 9icoaforul Operei din Cluj.
$i- indtate, la paris, Karlsbad, praga,Budapesta ondulalia permanentd. pentru meritelesale a fost Comerciai gi Industriai,,.
*Apare gi sub numele de Iuliu Mussa (patria,l decembrie 1936, p.5).
PAVEL ALB
(l 887-?)
Delegat al Cercului II ClujDR. NICODIM CRISTEA
(?)
Delegat al Cercului electoral II al oragului Cluj
A studiat teologia gi gtiinfele juridice. Studiile de drept le-a fbcut la cluj
intre 1912-1914. A fost pregedintele Asociafiei shrdenfilor din Cluj in 1913. A
desfEgurat o bogat[ activitate culfurald, suslinAnd mai multe conferinle in Cluj,
Abrud gi imprejurimi
ln tgts a fost membru in comitetul Executiv al Senatului Nalional
Romdn din Ardeal. A participat la Marea Adunare Nafionald de la Alba lulia ca
delegat din partea Cercului electoral II al oragului Cluj 9i deoarece protopopul
Tuliu Rogescu a fost bolnav a preluat 9i mandatul lui.Fiind capelan, tot el I-a
inlocuit in funclie in perioada febr.1916-decembrie 1919. Dupd aceastd datd se
pare cd aplecat din Cluj,deoarece nu l-am mai gdsit menfiona! niciieri.S-a ndscut la cluj, in rggT- A fost proprietar in Mdndgtur-cruj. A fostales sd reprezinte mdn[gturenii ra Marea Adunare de la Alba Iulia.rntre 2l octomrie 1926-19 martie l92i a fost membru in comisia Interimard amunicipiului Cluj.

cares.atipdritinbrogurd,ascrisarticoleinpresavremii,aparticipatladiferite
intruniri gi congrese.
VialaromdneascddinCluj'intre1900-1904'afostmarcatdde
personalitatea lui Amos Frdncu. ltl tenacitate 9i spirit de iniliativd Amos
Frdnc.u a reugit sd invioreze
director a fost incePind cu 9 oct
ciuda mtlloi
liune sintetizz
ia din aceasti funclie'
Afostdeasemeneamentorultinerimiiuniversitare,organizind
diferite activitlli, redactind reviste, aninrind viala cultural5 din-orag'– i; lgk' afost trimis ca simplu soldat laPraga. Revenit la cluj, a
lansat in 2g octombri. 1qrg, un manifest care chema poporul la acliune. In
urma iniliativei sale s-a creat la Cluj,
cdrui pregedinte a fost, 9i au fgsi o1
aceastd calitate mai multe manifeste
u.
cadrul baroului clujean 9i gi-a indreptat
intregii !6ri asuPra mofilor'
reqedinte al Asocialiei fogtilor legionari
din 1918.
A incetat din via!6 la 3 nov'193351
DR. IOAN GIURGIU
(1887-r941)
Delegat al Cercului electoral II Cluj
S-a ndscut in 1887 in comuna Chinteni, lingd Cluj, fiind fiul preotului
Nicolae Giurgiu. Studiile liceale le-a fdcut la Liceul piarist din Cluj, apoi la
Liceul din Bistrila gi Liceul din Blaj, unde gi-a luat bacalaureatul in 1896.
In 1897 s-a inscris la Facultatea de Drept din Cluj. A urmat cdte un
semestru la Universitatea din Budapesta gi Viena, activdnd in cadrul Societdlii
"Petru Maior" (Budapesta) gi "RomAnia Jun6"(Viena).
Revenit la Cluj va reprezenta studenfimea in difeiite manifestlri:
dezvelirea monumentului lui G.Candrea la Grazin 1899, jubileul de 300 de ani
– Mihai Viteazul – in 1900, 200 de ani de la unirea religioasi de Ia Blaj in 1901.
in 1903 gi-a luat doctoratul in drept. Timp de 2 ani a fdcut o specializare
Ia Paris cu o bursd acordatd de Societatea "Transilvania" din Bucuregti. S-a
intors in 1905 gi a fbcut stagiul la biroul Dr.Lemeny Liviu din Sibiu. La Sibiu s-
a implicat in organizarea serb5rilor "Astrei" din 1905, sco!6nd cu acest prilej gi
un ziar dedicat evenimentului, "Cronica S ibiului".
Dupd un stagiu de trei ani la biroul avocatului Dr.Aurel Isac din Cluj 9i-
a luat diploma de avocat in 1908 la Tirgu-Mureg gi in acelagi an s-a inscris la
Baroul din Cluj. Dupd un an gi-a mutat biroul lalara,lingd Turda, desfEgurdnd
o laborioasd activitate pentru apdrarea intereselor mofilor. A fost ales in 1910
membru in Congregalia comitatens6 a judefului acfiondnd pe tirdm nalional-
politic Ai a linut conferinle in cadrul "Astrei".
A revenit la Cluj, la izbucnirea rdzboiului, angajAndu-se in apdrarea
romdnilor implicali in procesele din fala Cu{ii ma(iale: Elie Ddianu,
dr.Spiridon Botta gi a celor l5 intelectuali acuzali de spionaj. Pentru atihrdinea
sa i s-a retras dreptul de apdritor gi a fost chemat sub anne.
In toamna anului 1918, revenit Ia Cluj, a contribuit la organizarea
apdrdrii armate a Consiliului Nalional din Cluj. A fost trimis in misiune la Iagi,
in leglturd cu intrarea armatei romdne in Ardeal gi ca delegat la Arad, in 8!r
I
i
I
I
I
i
oAnulnagteriidiferdlamaimu$ibiografi:1863(A'Dragomir'AmosFrdncu
1863-1933, in Gdnd Romdr"rr, i, tgil);1865 (Elie Dd1an1, Amos Frdncu'
Notile biografice, in Tulnicul Molilor' nr'10' 5 nov'1933; L' Maior' Amos
'
r, irr"Q gZ5: ifl?B), in Tribuna, rlr'4 4,3 | oct' I 9 6 8'p' 6)'

{lr-'I:
I
Iit
i
Ladezvo|tatreavieliisocialegiculhrraleromAnegtiinaceastdpartea
rr"nritJu]riii ^ *..u"it mult 9i casa ieschisd a lui Petm Bariliu 9i a soliei sale
nr-tstru.
Latipografia..Carmen,,afosttipdritdlucrarealuiN.Iorgaaalegerede
episcopi mold.-tveni in tgO;, prima luirare a marelui istoric tiparitd in Ardeal
Alba-Iulia.
A incetat din viald in 1924 vdzindu-gi idealul realizal' In fruntea
tipografiei "Carmeni n ui*t solia sa Maria' membrd a "Reuniunii Femeilor
Romdne,, din Cluj, .ur" icontinuat promovarea idealului nalional prin lumina
tipamlui.. Arh. Na!.Cluj, G.N.R., Jurnalul lui Elie Ddianu, fiIa43. Infrdlirea,2 apilie 1924. Elena Hossu Longhin, Amintiri, I980-1930, Tipografia P. Bariliu, 1932. Ion Muglea, Din istoria tipografiei, edinrii Si librdriei romdneSti tn Ardeol
(1830-1918); Extras din"GAnd romdnesc", an VII (1938), nr . l0-12, Cluj,
r939. Curierul Primdriei Municipiului CW – Napoca,25 iunie 1996
DR. AMOS FRANCU
(1 863-l 933)
Delegat al Cercului electoral II din Cluj
S-a ndscut la Baia de Crig in anul 1863, ca fiu al jurist-consultului
judefului Zarand, Ioan Francu gi nepot al tribunului Amos Frdncu. Studiile
liceale le-a fEcut la Gimnaziul catolic de Stat din Sibiu. Studiile juridice la
Universitatea din Budapesta, unde a fost membru al Societdlii studen{egti
"Petru Maior"gi a redactat foaia manuscrisd a societdfii, Roza cu ghimpi in anii
1884 gi 1884/1885. Dupd absolvire a fost un an la Paris pentru completarea
studiilor, iar apoi la Budapesta gi-a suslinut "examenul de cenzurd" pentru a fii
avocat.
Amos Fr6ncu a inceput caiera de avocat la Sibiu, la Banca "Albina", gi
apoi la baroul din Sibiu. S-a mutat in 1900 la Cluj. A fost membru in consiliul
gi apoi director al Bdncii "Economul" din Cluj.
S-a inrolat aldfuri de tribunigti in migcarea nalional-politici. in anul
1894 a fost prezent la Cluj, in procesul Memorandului, ca apdrdtor al dr. Ioan
Rafiu. A fost deasemenea apdrdtor in procesul intentat celor care au iniliat
colecta pentru mormdntul lui Avram Iancu. Cu acest prilej a redactat un apel

47
Dupd unire a fost ciliva ani la rdnd membru in consiliul comunal almunicipiului Cluj.
S-a stins din viald (probabil) la Bucuregti (?).
ANTONIU MANDEAL
(1872-1934)
Delegat al Cercului I ClujA luat parte la evenimentele din Cluj, fiind ales in toamna anuluil 1918
geful Gdrzii *ilit^r" din Cluj 9i notar l'
Dupd unire a ficut Parte din fiind
numit prefect al oragului Clui, intre 1 fost
numit iotodatd gi consilier in Consiliul Superior pentru Reforma agrard, insd
pentru scurt timp, deoarece gi-a dat demisia. in 1920 a organizat Comitetul
'agrar pentru Transilvania cu sediul Ia Cluj. A pregdtit lucrdrile 9i a redactat
regulamentul de aplicare a legii agrare.
De la I aprilie l92Z gi-aieluat activitatea avocaliald. A fost director de
bancd gi vicepregedinte al Partidului Jdrdnesc din cluj. A fost delegat la
Societaiea Nufiunilo, in anii 1924-1926 gi senator in perioada guvernului Iuliu
Maniu.
Banca centrald din cluj. Dupd Dictatul de la viena a rimas in cluj pentru a
rezolva problemele financiaie ale Bdncii, dar la 4 oct.I940, cu ordinul
N.38Sllg4O, al Comandantului miiitat rcgal al oragului Cluj a fost expulzat din
ora$.
A decedat laTurda, in 31 oct.l9429iafost adus in cbvoul familial din
Cluj la 12 iulie 1984.
o Informafii, Gheorghe Mdriuliu, Clujs-a ndscut la Porumbacul de Jos, jud. F6gdrag. in anul 1g72. A fost
inspector gi apoi director al Bdncii ..Transilvania,'.
A murit la Cluj, in 12 octombrie 1934.
PETRE BARITIU
(1864-t924)
Delegat al Cercului Electoral I Cluj DR. AUGUSTIN PORDEA
(188s – ?)
Delegat al Cercului electoral I Cluj
S-a ndscut la Gherla, in anul 1885.A urmat cursurile Facultdlii de Drept
din Cluj, fiind doctor in drept. A profesat ca avocat in Cluj'_.- – -ir
";drul Comitetutui gxecutiv al Senatului Nalional RomAn din Ardeal
a ocupat funclia de notar.Petre Bariliu, nepot a lui George Bariliu, s-a ndscut in 1g64. A urmat

prelungit in sfera invdldmintului superior-juridic prin participarea sa la lucrdrile
gi desfrgurlrii alegerilor din 1946'ca pregedinte al consiliului de administragie a Bdncii agrare din cluj, a
fost acuzat de politicd ilegald de credite gi a fost judecat gi condamnatla2 ani
de inchisoare conventionalr. Apoi a fost arestat din nou gi intemnilat la Sighet,
de unde a fost eliberat in iulie 1955. A fost supus unei peimanente supravegheri
din partea securitigii.
Emil Hafieganu a incetat din viatd la Cluj, in 9 mai 1959.
. Ioan ciupea, Participarea lui Emil Halieganu ra guvernul petru Groza, in
Anul I946 – Scrisori Si alte texte, BucureSti, 1997, p. 95-112.
' Ion Mamina,Ion Scurtu, Guverne si guvernanli I9I6-Ig3g, Bucuregti, 1996,
p.182-183.
DR. VALENTIN PORUTIU
(1883-1942)
Delegat al Cercului I Cluj
s-a nrscut laDennir,lingd cluj, in 17 iurie 1gg3. A fbcut srudiile la
gcoala elementard din comuna natald gi primele clase de liceu la Licdul luterangi apoi romano-catolic din Bistrita. ultimele crase (vu-v[I), le-a urmat laLiczul piarist din Cluj. in anul yjOt-tgOZ a satisfEcut sragiul militar oblinind
gradul de sublocotenent.
A inceput cursurile universitare in 1902la Facultatea de $tiinle juridice
a Universitdfii din cluj. in anul III a fhcut un semestru la viena, iar anul IV l-a
terminat la universitatea din Cluj. Diploma de doctor in drept a oblinut-o in
1908, iar diploma de avocat la Tirgu-Mureg, in 1910, ?ncepindu-gi cariera de
avocat la Cluj.
S-a cdsdtorit cu Dora Bianu in 20 octombrie 1910. La I august l9l4 a
fost chemat sub arme avind gradul de cdpitan. Fiind r6nit se intoarce in iunie
1915 la Cluj, unde este internat in clinicd.

43
DELEGATII CLUJENI LA MAREA ADUNARE NATIONALA
DE LA 1 DECEMBRIE 1918
A. DELEGATII CERCURILOR ELECTORALE $I LOCALITATILOR
DR EMIL HATIEGA}{U
(1878 _1959)
Delegat al Cercului electoral I orag Cluj
S-a ndscut la 9 decembrie 1878, la Tritenii de Sus jud. Turda, in familia
preotului greco-catolic Ioan Hafieganu. $coala elementard a urmat-o in satul
natal,iar cursurile gimnaziale la Blaj gi Cluj. intre anii 1898-1901 a studiat la
Facultatea de Drept din Cluj, unde in 1902 a oblinut titlul de doctor in drept.
A intat in magistraturd, ca judecdtor la Hida, Ileanda Mare, Huedin, iar
din anul 1911, la Tribunalul din Cluj. A fost membru al P.N.R. A condus
Curierul judiciar din Cluj in perioada 1912-1918.
ln noiembrie 1918 a fost ales vicepregedinte al Senatului Nalional
Romdn din Ardeal, condus de Amos Frdncu. Din 16 noiembrie 1918 devine
pregedinte al Consiliului Nalional Romdn din Cluj.
ln 2 decembrie 1918 a fost cooptat in Consiliul Dirigent. in calitate de
membru al acestuia a tradus in limba maghiard Rezolulia Adunbrii Nalionale de
la Alba-Iulia ce avea sd fie trimisd la Budapesta. Dr.Emil Halieganu a elaborat
Regulamenhrl de fi.rnclionare a Consiliului Dirigent. A fost numit gef al
Resortului de codificare (1918-1920), apoi a girat temporar Ocrotirile sociale,
Agricultura gi Justilia, timp in care a fost gi pregedinte al Comisiei de
examinare pentru examenele de capacitate ale avocalilor.
Emil Halieganu a avut un rol insemnat in armonizarea din punct de
vedere jwidic a realitdlilor diferite din Transilvania gi Vechiul Regat, rol