IV.POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC 4.1 Obiective turistice cu funcție culturală În cadrul munților Rodnei, patrimoniul turistic antropic al zonei este… [307230]

IV.POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC

4.1 [anonimizat], [anonimizat],literar, [anonimizat]. [anonimizat] a [anonimizat], dornici de a le vizita. [anonimizat]: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]-Băi .

[anonimizat]. Datează încă din anul 1970, fiind la început un punct muzeal orășenesc. A [anonimizat], [anonimizat]. Din anul 1975 [anonimizat] ([anonimizat]. 68). (Figura…)

[anonimizat], care de altfel a [anonimizat], ci este un spațiu activ puternic influențat de către elementele de contemporaneitate.

Sursa: http://www.rasunetul.ro/insufletirea-pietrei-la-muzeul-de-arta-comparata-din-sangeorz-bai

Complexul cultural dispune de o gamă largă de expoziții, a 135 de artiști. Printre acestea se remarcă lucrări de artă contemporană (sculptură, [anonimizat], piatră și metal), pictura, fotografie, grafică, ceramică, porțelan, teracotă. [anonimizat], [anonimizat] a realiza o [anonimizat]. Reprezintă, totodată și un punct de informare a [anonimizat], clișee, o bibliotecă unde se pot găsii albume de artă.

Sursa: https://macsb.ro/ro/colectia-actuala

În ceea ce privește programul de vizitare a muzeului, [anonimizat] 09:00-17:00 și iarna în intervalul orar 08:00-16:00, la un preț de 4 lei/persoană.

Muzeul memorial “George Coșbuc”

[anonimizat], locul de inspitație pentru operele memorabile ale marelui poet George Coșbuc (1886 – 1918). [anonimizat], Nr. 240, la 15 km de Nasăud. Aceasta a fost construită în anul 1840, [anonimizat], urmând ca în anul 1905, [anonimizat]. În anul 1954 a [anonimizat], [anonimizat], iar în muzeografie este declarat primul muzeu de literatură din România.

[anonimizat] o [anonimizat] , cu obloane din lemn la ferestre și vopsită la exterior în alb. Tot în exteriorul clădirii se pot observa bustul poetului, dar și o placă de marmură unde sunt gravate, două versuri ce aparțin poetului (“Sunt inima-n inima neamului meu/ Și-i cânt și iubirea și ura…”), ce semnifică esența vieții și a existenței acestuia. (figura..)

Sursa: https://amfostacolo.ro/im.php?id=16589

În interioul muzeului pot fi vizitate cele trei camere (cămara, camera, chilia), care găzduiesc obiecte originale despre viața și operele, ce aparțin scriitorului, din perioada respectivă. Deasemenea, această clădire are rolul de a ne introduce în universul creatorului, aici puntând fi admirate: leagănul, pupitrul și scaunul de școlar, ediții ale operei sale, trusa de voiaj, manuscrise, o serie de expoziții, documente și traduceri ale operei sale, dar și obiecte personale, precum: pelerina și pălăria lui (figura..), tablouri si fotografii cu familia poetului (figura …) și obiecte decorative, cum sunt ștergarele, farfuriile decorate cu modele tradiționale.

Sursa: https://zigzagprinromania.com/blog/casa-memoriala-george-cosbuc/

Sursa: https://zigzagprinromania.com/blog/casa-memoriala-george-cosbuc/

Pe lângă toate aceste elemente, tot aici se regăsește și un alt aspect de origininalitate, adică o parte din biblioteca creatorului (30 000 volume).

Vizitarea muzeului memorial se poate face contravalorii de 3 lei/persoană, conform următorului program:

– în perioada octombrie-martie: miercuri-duminică: 9:00 -17:00

– în perioada aprilie-septembrie: miercuri-duminică: 10:00 -18:00

– luni, marți – închis

Muzeul Etnografic și al Mineritului

Muzeul datează din perioada anilor 1959-1960, ca obiectiv turistic în Comuna Rodna. La început acesta a fost amenajat într-o sală de clasă de către profesorul Hegedüs Terezia Elena,urmând ca apoi să fie mutat într-o fostă clădire a închisorii, un loc neprielnic pentru obiectivele etnografice de valoare care erau expuse, iar în prezent se află la etajul căminului cultural.

În anul 2008, luna iulie muzeul intră sub tutela Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud. Acum coordonatorul muzeul profesorul Liviu Paius, care este și un muzeograf desăvârșit.

Sala mare

Sursa: https://romanianart.market/2018/11/02/lista-muzeelor-si-colectiilor-din-judetul-bistrita-nasaud/

În cadrul muzeului se pot observa obiecte cu valoare etnografică, care conturează stilul de viață al localnicilor și scot în evidență tradițiile zonei (portul popular), elemente ale mineritului (unelte) (Figura…), expoziții de pictură și artă ale marilor artiști (Florea Gușă (Figura…), Florian Mureșianu, Ioan Florian, Clementina Domide) și lucrări scrise de autorii rodneni (Emil Bălăi, Iacob Gușă, Liviu Păiuș, Cornel Filip Domide, Toma Rocneanu). Deasemenea, turiștii pot admira arta vânătorii prin exponatul împăiat de capră neagră, blănurile de urs, cranii ale mai multor animale și trofee de cerb.

Expoziție de pictură – Florea Gușă

Sursa:https://evenimentemuzeale.ro/en/eveniment-cultural/rodna-expozitia-de-pictura-si-grafica-a-artistului-florea-gusa/

Muzeul rădăcinilor

Muzeul rădăcinilor este de fapt o casă-muzeu, (Figura…) situată la granița dintre Județul Suceava și Județul Maramureș, la baza Pasului Prislop. Această casă aparține lui Ștefan Grec, un bătrân în vârstă de 77 ani, (Figura…) de meserie muncitor forestier, care din curiozitate, imaginație și pasiunea sa de a colecțiuna diferite obiecte a creat acest muzeu.

Sursa: arhivă proprie

Timp de 40 de ani, în timp ce cutreiera pădurile, acesta aduna tot felul de rădăcini ale copacilor, în special de molid, cu diferite forme, muzeul deținând astăzi peste 100 de rădăcini diferite. (Figura…) Având un simț artistic foarte bine conturat, în aceste rădăcini,care pot părea banale, el vedea anumite fizionomii, animale și alte obiecte, dându-le fiecăruia un nume specific, acestea nefiind modificate, ci doar întreținute cu un lac, asemenea unui baiț.

Sursa: arhiva proprie

Sursa: arhivă proprie

Structural, casa-muzeu este alcătuită din trei camere și un hol. Pe lângă veritabilele cele peste 100 de rădăcini de molid, cu nume și forme bizare, mai sunt expuse și alte obiecte istorice pe care moș Ștefan le găsea prin pădure, precum obiecte ale soldaților din Primul si Al Doilea Război Mondial (măști de gaze, binocluri, grenade). (Figura…)

Sursa:arhivă proprie

Totodată, colecționarul are o pasiune și pentru bacnotele și monedele vechi, dar și pentru ouăle încondeiate tradițional maramureșene. ( Figura…)

Sursa: arhivă proprie

După cum se poate observa în figura ….și figura…, nu doar în interiorul casei se regăsesc aceste colecții de rădăcini, ci și în curtea casei.

Sursa: arhivă proprie

Sursa: arhivă proprie

Deși trăiesc singuri, în pustietate (cale de 40 de kilometri nu se mai regăsesc alte așezări umane), fără electricitate și situație financiară bună, Ștefan Grec împreună cu soția sa au hotărât să deschidă ușa tuturor celor dornici să viziteze locul în care se regăsește “ a doua viață a rădăcinilor”, conform spuselor bătrânului, fără a plăti nimic.

Din păcate astăzi, moș Ștefan trăiește singur, soția sa fiind decedată din ianuarie 2019.

Muzeul Grăniceresc Năsăudean

Muzeul constituie o ramură a Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, fiind un monument cultural, etnografic și istoric, clădirea reprezentând fostul sediu, unde erau cazați militarii

Regimentului II românesc de graniță care datează din secolul al XVIII- lea . A fost înființat în anul 1931.

Sursa:https://www.bjbn.ro/istorice/42/COMPLEXUL-MUZEAL-BISTRITA-NASAUD-MUZEUL-GRANICERESC-NASAUDEAN.html

Figura… reprezintă o privire de ansamblu asupra curții clădirii, unde putem vedea bustul lui Vasile Nașcu. Acesta a fost primul director al Fondurilor grănicerești năsăudene și totodată profesor. Lucrarea reprezintă opera lui Corneliu Medrea, pe care a realizat-o în anul 1967.

La început, mai exact până în anul 1937, muzeul cuprindea mai multe secții de vizitare, precum: arhiva, biblioteca, colectii de obiecte populare, portrete realizate în cinstea grănicerilor năsăudeni.

Un important năsăudean, om intelectual care a contribuit la înființarea acestui muzeu, a fost Iuliu Moisil, care a donat muzeului: cărți, manuscrise, documente, publicații.

În prezent, patrimoniul muzeului se regăsește în cele doua compatimente: unul cuprinde elemente de artă și etnografie, ca de exemplu: porturi populare, unelte tradiționale, unelte agricole, expoziții de arheologie, precum obiecte din ceramică și sticlă (Figura…), iar cel de-al doilea este dedicat personalităților de pe meleagurile grănicerești năsăudene, unde se pot admira cele peste 100 de fotografii care relatează povestea militarilor și o parte din vestimentația acestora.

Sursa: https://zigzagprinromania.com/blog/muzeul-graniceresc-nasaudean/

În prezent, din păcate, muzeul este în restrucrurare, putând fi vizitată doar secția de etnografie și expoziții arheologice, conform programului: vara (8:00 – 18:00) și iarna (8:00-16:00), luni fiind închis.

Colecția Etnografică George Nechiti din Comuna Feldru

Colecția muzeală etnografică se află în incinta casei lui George Nechiti, din Valea Săcerului, la sud de Munții Rodnei. La baza întemeierii acestei expoziții de factură culturală și folclorică a stat pasiunea pentru sculptură a lui George Nechiti. Ajuns la vârsta pensionării acesta începe a sculpta în lemn anumite obiecte, precum rame, suporturi pentru obiectele și trofeele de vânătoare. Realizând din ce in ce mai multe obiecte din lemn, ajunge să le dea în schimbul a unor obiecte de etnografie, port popular si alte unelte folosite în perioada copilăriei sale.

Se poate spune ca această pasiune s-a moștenit, urmând ca în anul 2004, fiul său să plece în cautarea mai multor obiecte tradiționale și de folclor, de la rude, prieteni și localnici.

Punctul muzeal datează drept un muzeu din anul 2005, ce deține o bogată și frumoasă colecție de peste 2000 de obiecte, fiind structurat în cinci camere, în funcție de tipul si utilitatea obiectelor expuse.

Turiștii pot admira aici colecția, care cuprinde vestigii ale vieții cotidiene, cum sunt obiecte din lemn și din cermică, țesături, costume populare. Într-un colț în mansarda casei, se află elemente religiose: icoane pictate pe sticlă, obiecte de cult. (Figura…) Deasemenea, o altă încăpere este destinată ustensilelor utilizate în bucătărie, pictate conform acelei perioade.

Sursa: https://web.facebook.com/ColectiaEtnograficaGeorgeNechiti/

Există și o cameră specifică pentru zăstre, care cuprinde o ladă de zestre, diferite brodături, ștergare. (Figura..)

Sursa: https://web.facebook.com/ColectiaEtnograficaGeorgeNechiti/

Din figura… reiese ideea colecționarului de a reproduce oarecum o familie de țărani, niște manechine, care poartă portul popular local.

Sursa: https://web.facebook.com/ColectiaEtnograficaGeorgeNechiti/

Trofeele de vânătoare se regăsesc în holul casei (Figura..), precum și insectarele, iar uneltele care erau esențiale în orice gospodărie sunt expuse în curte, mașinile vechi de tors, dar și ustensile care ajutau la producerea lactatelor.

Sursa: https://web.facebook.com/ColectiaEtnograficaGeorgeNechiti/

Muzeul memorial Liviu Rebreanu

Muzeul a fost creat în anul 1956 la inițiativa persoanelor, care au creat și Muzeu Grăniceresc Năsăudean. Acesta a fost construit în locul casei părintești a autotului Liviu Rebreanu, fiind situat în satul Prislop, care în urma contruirii acestui obiectiv cultural a devenit satul Liviu Rebreanu.

Din punct de vedere legislativ și cultural face parte tot din Complexul Muzeau Bistrița-Năsăud, fiind astăzi un punct de atracție pentru foarte mulți turiști.

Sursa: http://povestidecalatorie.ro/un-scurt-popas-la-muzeul-memorial-liviu-rebreanu-din-nasaud/

Casa memorială cuprinde trei camere, cu specific țărănesc unde poti pătrunde în lumea sciitorului. Se regăsesc obiecte personale ale acestuia: haine, mobilier (figura…), biroul de scris, instrumentele de scris. O altă cameră cuprinde opere ale autorului, monografii, dar și hainele, portul popular purtate de Ion, în romanul cu același nume. Deasemenea se poate observa relațiile din familia scriitorului prin multele tablouri de familie expuse pe pereți.

Sursa: http://complexulmuzealbn.ro/ro/sectii/muzeul-memorial-liviu-rebreanu

Sursa:https://locuridinromania.ro/judetul-bistrita-nasaud/comuna-liviu-rebreanu/casa-memoriala-liviu-rebreanu.html

În curtea casei, se află bustul lui Liviu Rebreanu, creat de Ioan Nichifor Someșan.

Muzeul memorial se poate vizita de miercuri până duminică între orele 9:00 – 17:00.

4.2 Vestigii arheologice

Unele dintre cele mai reprezentative vestigii arheologice din zona montană Munții Rodnei sunt Ruinele cetății medievale Rodna.

Situl arheologic se află în comuna Rodna, pe dealul Cetate, între râurile Someș și Anieș. Cetatea datează din secolul al XIII- lea, prima mențiune documentară fiind facută în anul 1235, în urma scrierilor cronicarilor ruși, care susțineau că în această comună, situată la poalele Munților Rodnei, există un important complex de exploatare minier. Aceasta a fost construită în scop militar, dar și de apărare impotriva invaziilor tătărești.

În urma unor descoperiri arheologice, s-a dovedit prin găsirea unor topoare și târnăcoape din bronz, că acest areal montan a fost locuit încă din epoca de piatră, urmând a fi distruse în Cel De-al Doilea Razboi Mondial. Tot în cadrul acestor sapături arheologice, s-a descoperit că în comuna Rodna există numeroase catacombe pe o distanță de 3 kilometri, mai exact până în satul Anieș.

Cu toate acestea în anul 1241, cetatea a fost distrusă de către mongoli, drept urmare prezentele ruine din curtea bisericii, fiind reabilitată mulți ani mai târziu, în secolul al XVI- lea de către domnitorul Petru Rareș. Această restaurare a contribuit la aducerea unui preot catolic pentru a slujii în biserică.

În momentul actual, pot fi vizitate doar ruinele cetății din curtea bisericii, vizitarea fiind gratuit.

Sursa: https://www.biserici.org/index.php?menu=BI&code=13578

Se regăsesc de altfel și vestigii arheologice din perioada medievală: ruinele cetății medievale din satul Anieș, comuna Maieru. Aceste își au originile în secolul al XIX- lea.

Monumente comemorative

Pe lângă obiectivele turistice culturale și cele istorice, pe ansamblul arealului Munților Rodnei, se mai regăsesc și monumente comemorative, ca de exemplu:

Monumentul de la “Preluca Tătarilor”. Acesta poate fi vizitat în nordul Munților Rodnei, în comuna Borșa. A fost construit în anul 1717, în cinstea localnicilor Borșei, care în urma unei lupte ce a avut loc la Preluca Tătarilor, au învins oastea tătară.

Materialul din care a fost construit a fost bronzul, urmând a fi reconstruit în anul 2013 din marmură albă și neagră (Figura…). Pentru marcarea acestui eveniment medieval, aici se organizează anual ceremonii de comemorare pentru vitejii maramureșeni.

Sursa: arhivă proprie

Sursa: arhiva proprie

Un alt monument comemorativ-istoric se află în comuna Moisei, numit și Monumentul martirilor români de la Moisei. Acest ansamblu a fost sculptat de câtre Vida Gheza, în perioada anului 1967 (la 23 de ani de la evenimentul tragic), în semn de recunoștință celor 29 de țărani uciși în lupta cu fascisto-horthyști, care a avut loc la 14 octombrie 1944.

Monumentul istoric cuprinde 12 siluete de bărbați, asemenea unor stâlpi, dispuși în cerc, în interiorul cercului fiind o masă de piatră. După cum se poate observa în figura… fiecare dintre acestea au o fizionomie a feței diferita, unul reprezinta Omul Apelor, Omul Pădurii, altul Omul Nopții.

Din nefericire, materialul din care a fost sculptat la început, adică lemnul, a putrezit, urmând apoi, să fie refăcut prin sculptarea în piatră.(Figura…)

Sursa: https://cronicaridigitali.ro/noua-generatie-face-cunostinta-cu-maramuresul/

Busturile fac parte tot din segmentul acesta al monumentelor comemorative, printre care și Bustul lui George Coșbuc (figura…), care poate fi admirat în orașul Năsăud, făcând parte din creațiile marelui sculptor Corneliu Medrea.

Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO_BN_Bustul_lui_George_Cosbuc_din_Nasaud_(2).jpg

O altă creație a sa se mai regăsește și în comuna Rebrișoara, în partea de sud-vest a Munților Rodnei, numită și Monumentul fraților Mureșeanu.

Obiective turistice de factură religioasă

Situați pe cele două județe (Județul Maramureș și Județul Bistrița-Năsăud), Munții Rodnei dinspun de un mare și dezvoltat potențial turistic religios, evidențiat în principal de mănăstirile și bisericile din lemn, care au o arhitectură speficic ortodoxă și gotică. Majoritatea siturilor acestea ecumenice sunt alcătuite din lemn, bușteni, cu acoperiș din șindrilă și turnuri. De asemenea în cadrul fiecăărei biserici se pot observa anumite motive religioase, tradiționale și istorice sculptate în lemn.

Cele mai vizitate obiective turistice religiose sunt cele din partea de nord a munților, dupa cum urmează:

Biserica din lemn “Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”, care de află în orașul Borșa, la o distanță de câțiva metri față de Centrul de Infromare Turistică Borșa. Acest monument istoric este o biserică ortodoxă, ce datează din anul 1700, fiind construită pe locul altei biserici de lemn, care a fost distrusă, urmând ca în anul 2009-2012 să fie restaurată pe interior și exterior. Aceasta a fost pictată în anul 1775, cu influențe specifice secolului al XVII-lea din zona Baia Mare.

În curtea bisericii, pe lângă biserica din lemn, se află și cimitirul, dar și noua biserică construită din zid, Biserica “Sfinții Împărați Constantin și Elena” (Figura…), unde se țin slujbe în fiecare zi de sărbătoare.

Sursa: arhivă proprie

Sursa: arhivă proprie

Tot în arealul orșului Borșa, mai exact în Complexul Turistic Borșa, se regăsește Biserica din lemn “Inălțarea domnului”, o biserică ortodoxă, care a fost construită în anul 1992. În timpul vizitării acestui obiectiv, am observat că nu este vizitată doar de turiștii români, dar și de cei străini.

Sursa:arhivă proprie

Sursa:arhivă proprie

Pe lângă cele două biserici din lemn, la o atitudine de 1000 m, tot în orașul Borșa, se află Mănăstirea Pietroasa. Acest schit a fost construit pe un platou, la poalele Vârfului Pietrosu Rodnei (2303m). Această mănăstire din lemn reprezintă un loc de rugăciune și pelerinaj, dar și un punct de popas pentru cei aflați în trecere.

Conform site-ului www.basilica.ro “Mănăstirea cu hramul Tăierea capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul este situată la 5 km de centrul orașului Borșa. În anul 2007 a fost pusă piatra de temelie pentru un schit de maici, devenit mai târziu mănăstire.”

Sursa: http://annelisefloroian.blogspot.com/2017/08/manastirea-pietroasa-din-muntii_8.html

La doar 6 km de Borșa se află localitatea Moisei, unde poate fi vizitată Mânăstirea Moisei cu originile din secolul al XIV-lea. Acest Ansamblul monahal are în alcătuirea sa Biserica din lemn “Adormirea Maicii Domnului”. Biserica din lemn a fost construită la inițiativa voievodului Maramureșului, Bogdan I, care a oferit acest loc de pământ pentru construirea acesteia. În prezent, în interiorul bisercii din lemn se mai află doar niște picturi realizate pe pânză.

Dupa cum se poate observa în figura… în spatele mănăstirii din lemn se află o biserică din zid, construită în secolul al XX-lea, având un stil neoclasic.

.

Sursa: https://www.calebatuta.ro/manastirea-moisei/p636

O altă biserică ortodoxă, construită vreme de 3 ani (1903-1906) este Biserica ortodoxă Șanț, situată în localitatea cu același nume. În interiorul acestei biserici se poate observa o deosebită pictură murală, caracterizată prin aspectul înrijit al desenul, dar și prin frumoasa armonie a culorilor. Toate acestea i se datoreaza lui Octavian Smigelschi, un cunoscut sculptor, pictor și grafician român, pasionat de arta monumentală bisericească.

Sursa: https://www.comunasant.ro/galerie-foto/

Se regăsesc de altfel și biserici romano-catolice, precum: Biserica romano-catolică din Comuna Rodna. Aceasta datează din secolul al XIX-lea, mai exact din anul 1825. În ceea ce privește interiorul și exteriorul bisericii, predomină stilul neobizantin.

Sursa: https://mapio.net/pic/p-15742583/

Pe lângă aceste situri religioase ce conturează imaginea turismului religios în zona Munților Rodnei, se mai regăsesc și vestigii religiose, precum:

Biserica din lemn “Cuvioasa Parascheva”,din comuna Maieru

Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, ce datează din anul 1728, situată în comuna Săcel

Biserica ortodoxă, comuna Feldru, construită în anul 1783.

Biserica ortodoxă din satul Valea Mare și Biserica greco-catolică din satul Șanț

Biserica “Buna Vestire” din localitatea Sângeorz-Băi, cu o vechime de aproape 300 de ani.

Mănăstirea Prislop, care din punct de vedere geografic se află în Pasul Prislop, la 20 km de Borșa și 60 km de Vatra Dornei.

Arta populară și manifestările etnofolclorice

Partea de nord a țării a reprezentat întotdeauna, zona unde încă se mai regăsesc tradiții străbune și încă se mai practică anumite obiceiuri. Deși, Munții Rodnei se află intr-o pondere mai mică pe arealul Județului Maramureș, dispune de un bogat potențial turistic etnofolcloric, prin arta populară și tradițiile zonei, portul popular care pot fi văzute nu numai în perioada sărbătorilor, ci și în restul timpului, aici organizându-se anual diferite festivaluri, manifestări folclorice, sărbători pe diferite teme. Astfel, tezaurul folcloric maramureșean și arta populară, în cadrul arealulaptui Munților Rodnei, este valorificat în comuna Săcel, comuna Moisei și orașul Borșa.

În comuna Săcel, pe Valea Izei, pe lângă obiceiurile tradiționale calendaristice, se regăsește un important centru de ceramică roșie lustruită, care se află în incinta unei gospodării, fiind un meșteșug transmis din generație în generație. De reținut este faptul că lutul este luat doar dintr-un anumit loc și de la o adâncime de 9-10 metri. Aceste vase sunt realizate din ceramică dacică, cu ajutorul unui cuptor vechi de sute de ani. Atelierul aparține domnului Tănase Burnar.

După cum se poate observa în figura…. în cadrul vizitării acestui atelier domnul sau soția sa Mărioara Burnar, oferă explicții turiștilor despre modul de realizare al acestor vase din ceramică și ceea ce semnifică fiecare simbol de pe acestea.

Sursa: https://extravita.ro/2015/03/20/in-vizita-la-dl-tanase-burnar-din-sacel-am-admirat-si-cumparat-obiecte-din-ceramica-dacica-direct-din-cuptor/?cn-reloaded=1

Orașul Borșa se face remercat din punct de vedere etnografic, prin casele din lemn vechi, din secolul al XVIII-lea, centrele de cojocărit, țesuturi și pcostume populare. Un alt element etnografic, specific acestei zone montane nordice, este reprezentat de către morile de apă. Fiind o zonă folclorică, aici au loc și manifestări tradiționale, precum:

– Sărbătoarea Sânzienelor, în luna iunie

– Festivalul “Hora de la Prislop”, se desfășoară în a doua jumătate a lunii august într-o zi de duminică, în Poiana Prislop. Anul acesta ansamblurile folclorice și meșterii populari își așteaptă invitații, cu programe artistice, la data de 18 august. (Fig…)

Sursa: http://www.visitmaramures.ro/index.php?task=event&event=Prislop%20Dance&lg=RO

Tot în județul Maramureș, o altă localitate cu structură tradițională, este comuna Moisei, care se află în apropiere de orașul Borșa. Aici se practică obiceiuri tradiționale calendaristice, pot fi vizitate morile de apă si pivele.

Cealaltă mare parte a Munților Rodnei se află pe teritoriul Județului Bistrița-Năsăud, unde și aici în localitățile, orașele și comunele aferente, se mai păstrează anumite obiceiuri și tradiții, dar și sărbători și festivaluri de unde reiese tradiționalismul oamenilor din această zonă. Pnetru a evidenția cât mai bine elementele etnografice din Munții Rodnei, și cele din apropierea acestora, în cadrul județului, am realiazat următorul tabel: