Ivanov Teodor 2424 [615551]

ANALIZA STRUCTURII ȘI DINAMICII
RESURSELOR FINANCIARE
PUBLICE DIN BUGETUL DE STAT ȘI
DIN BUGETELE LOCALE DIN
ROMÂNIA

Prof.Coord.
Asistent Universitar Diaconu RALUCA
Student: [anonimizat] 2424

IAȘI 2016

CUPRINS

Capitolul 1. Structura resurselor financiare publice din bugetul consolidat ………………………….. …………………… 1
1.1 Clasificarea bugetarã a resurselor financiare ………………………….. ………………………….. ……………………….. 1
1.2. Diferențe dintre abordarea teoretica și cea legislativã ………………………….. ………………………….. ………….. 3
Capitolul 2. Mutații în nivelul și structura resurselor ………………………….. ………………………….. …………………….. 5
financiare publice din bugetul de stat 2012 -2014 ………………………….. ………………………….. ………………………….. 5
2.1 Evoluția nivelului absolut și relativ al resurse lor financiare publice ………………………….. ……………………. 5
Capitolul 3. Mutatii in nivelul si structura resurselor financiare publice din bugetul centralizat al u nitatilor
administrative -teritoriale in perioada 2012 -2015 ………………………….. ………………………….. ………………………. 10
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 13
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 14

1
Capitolul 1. Structura resurselor financiare publice din bugetul consolidat
1.1 Clasificarea bugetarã a resurselor financiare

Economic vorbind , fiecare țarã îș i exercita activitatea cu ajutorul unui mecanism
economic. Acest mecanism economic este ilustrat de un set de metode de conducere
economicã, de obiective ce condiționeazã conducerea și de ierarhizare organizatoricã prin
intermerdiul cãreia se efectueazã conducerea.
Bugetul public se ocupã de efectuare a proceselor de programare, executare și control asupra
rezultatelor execuției resurselor bãnești și maniera de repartiție al acestora și de utilizare ulterioarã
ca și cheltuieli.1
Bugetul de stat reprezintã o componentã de bazã a bugetului genera l consolidat și a finanțelor
publice în general, reflectã ansamblul relațiilor sociale de naturã economicã în formã bãneascã, ce se
stabilesc între stat, pe de o parte, și membrii sãi, persoane fizice și juridice, pe de altã parte, în
desfãșurarea procesul ui de repartiție a PIB, conform obiectivelor de politicã economicã și socialã a
claselor politice aflate la putere la un moment dat, în vederea satisfacerii nevoilor generale ale
societãții.2
Structura resurselor financiare din cadrul bugetului de stat con form ordinului OMFP
nr. 1954/16.12.2005:

1. Venituri curente

1.1. Venituri fiscal

1.2. Contribuții de asigurãri

1.3. Venituri nefiscale

2. Venituri din capital

2.1. Venituri din valorificarea unor bunuri
3. Operațiuni financiare

3.1. Încasãri din rambursarea împrumuturilor acordate

1 Bistriceanu G. Bugetul de Stat al României, Editura Universitarã, Bucuresti, 2007
2 Moșteanu T., Buget și trezorerie publicã, Editura Universitarã, București, 2008

2
3.2. Alte operațiuni financiare

4. Subvenții

4.1. Subvenții de la alte nivele ale administrației publice3

În bugetele locale se gãsesc veniturile mobilizate și cheltuielile care au fost efectuate la
nivelul unitãților administrativ -teritoriale. În stabilirea și realizarea acestor bugetelor locale,
se urmãrește realizarea echilibrului bugetar, și apelul la unele resurse extraordinare pentru
acoperirea unor deficite.

Structura resurselor financiare din cadrul bugetelor locale conform ordinului OMFP nr.
1954/16.12.2005:

1. Venituri curente

1.1. Venituri fiscale

1.2. Venituri nefiscale

2. Venituri din capital

2.1. Venituri din valorificarea unor bunuri

3. Operațiuni financiare

3.1. Încasãri din rambursarea împrumuturilor acordate

3.2. Alte operațiuni financiare

4. Subvenții

4.1. Subvenții de la bugetul de stat

4.2. Subvenții de la alte administrații4

3 http://mfinante.ro/clasificatii.html?pagina=domenii

4 http://mfinante.ro/clasi ficatii.html?pagina=domenii

3
1.2. Diferențe dintre abordarea teoretica și cea legislativã

Intepretarea teoreticã a clasificãrii bugetului de stat și bugetelor locale se diferențiazã
semnificativ de abordarea teoreticã. În cele ce urmeazã vom observa cum se clasificã bugetul
de stat și bugetele locale din punct de vedere teoretic.

Din punct de vedere teoretic, bugetul de stat și bugetele locale se clasificã în mai
multe componente.

Bugetul de stat

Bugetele locale

Dupã cum putem observa existã diferențe relevante între abordarea teoretica și cea
legislativã, in ceea ce privește bugetul de stat și bugetele locale. Abordarea teoreticã în
cazul bugetului de stat este una rezumatã fațã de abordarea legislativã. Spre exemplu,
luând dintâi ramurã putem observa cã, teoretic, bugetul de stat este format doar de
venituri curent e, pe când, legislativ, bugetul de stat este alcãtuit din: venituri curente,
venituri din capital, operațiuni financiare și subvenții.

4
La fel, diferențe sunt și cu referire la abordarea teoreticã și legislativã și a bugetelor
locale, acestea fiind împãrțit e pe patru ramuri, din punct de vedere teoretic. Legislativ,
bugetele locale sunt formate din aproximativ aceleași ramuri ca și bugetul de stat, existând
niște deosebiri însã în ceea ce privește subramurile acestora.

Existã și deosebiri din punct de veder e legislativ, între bugetul de stat și bugetele
locale. Doar în bugetul de stat putem regãsi ca resurse financiare publice: taxa pe valoare
adaugatã (TVA), accize, contribuțiile de asigurãri etc., și doar în bugetele locale regãsim ca
resurse financiare pu blice: impozite și taxe pe proprietate, subvenții de la bugetul de stat etc.

5
Capitolul 2. Mutații în nivelul și structura resurselor
financiare publice din bugetul de stat 2012 -2014

2.1 Evoluția nivelului absolut și relativ al resurselor financiare publice

Resursele financiare publice reprezintã totalitatea mijloacelor bãnești sau sumele de bani care
se administreazã de cãtre autoritãțile publice, în scopul îndeplinirii funcțiilor sau sarcinilor ce revin
statului, asigurând în plan financiar, premisele indispensabile funcțiilor structurilor organizatorice de
tip statal (central, locale, întreprinderi de stat).5
2012 2013 2014 2015
Val.
nominal ã Val.
realã Val.
nominal ã Val.
realã Val.
nominal ã Val.
realã Val.
nominal ã Val.
realã
Impozit pe
profit 10824.70 7319.921 10893.20 7137.933 12190.30 7879.45
13772.7 13854,44
Impozit pe
venit 6901.50 4666.959 7894.60 5173.055 8387.70 5421.56 9226.9 9281,66
TVA 35586.30 24064.308 36610.30 23989.45 31587.70 20417.36
35919.4 36132,58
Accize
14708.42 12787.936 19798.00 12972.938 22755.40 14708.42 24654.4
24800,72
Contribu ții
asigur ãri 155.20 104.949 160.50 105.170 175.30 113.31
192.9 194,044
Venituri
nefiscale 7806.00 5278.604 6358.40 4166.437 6164.90 3984.81 7714.3
7760,08
Subven ții
UE 3239.00 2190.289 3926.20 2572.701 6270.50 4053.07
7552.9 7597,72
Tabel 1. Sursa: calcule proprii potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice

In tabelul anterior sunt reprezentate resursele financiare publice dupã fiecare an in parte dupã
valoarea nominalã si valoarea realã.
Valoarea realã a fost obținut ã pentru fiecare resursã in parte dupã urmãtoarea formulã:

5 Gheorghe Filip, Finante publice, Edit. Junimea, Iasi, 2010, pag. 146

6
Valoarea Realã=Valoarea Nominalã/IPC * 100,unde IPC reprezinta ind icele
prețurilor de consum;
Valorile IPC le regãsim in tabelul urmãtor :
Valorile IPC
2012
103,33
2013 103,98
2014 101,97
2015 99,41
Sursa: www.insse.ro

Pentru a afla, spre exemplu, valoarea realã in ceea ce priveșt impozitul pe profit pentru anul 2012
am folosit formula prezentatã anterior, astfel:
Valoarea Realã=10824,70/103,33* 100=7319.921
Asemenea am procedat si pentru anul 2013, 2014 si 2015, lu ând pentru fiecare, IPC -ul
corespondent.
Valoarea realã a resurselor financiare publice diferã de la an la an, ca și valoarea nominala, dupã
cum se poate observa in tabelul 1.
Impozitul pe profit inregistreaz ã o cre ștere a valorii nominale nesemnificativ ã in anul 2013 fat ã de
cum era în anul 2012 ,dar în anul 2014 și 2015 se poate observa o cre ștere semnificativ ã a valorii .
Modificarile Anuale
2012/2013 2013/2014 2012/2015
Impozit pe
profit 68,50 1297,10 3029,74
Impozit pe
venit 993,10 493,10 2380,16
TVA 1024,00 -5022,60 546,2
Accize 887,20 2957,40 5889,9
Contributii 5,30 14,80 38,844

7

In Tabelul 2 am aflat cu cât variazã valorile nominale ale resurselor financiare intr -un anumit an,
fațã de anul anterior sau, in cazul celei de-a patra coloane, in anul 2015 fațã de 2014.Aceste valori
au fost determinate prin reducerea valorii nominale din anul 2015, spre exemplu, a valorii din anul
2014,a tipului de resurse financiare alese.
Spre exemplu, în cea de -a treia coloană în ceea ce privește impozitul pe venit am indicat cu cât
se variaz ă valoarea nominală în 2014 fațã de 2013,valoarea cu care se modifică fiind una de 493,10.
Pe coloana a patra în dreptul impozitului pe venit am observat că în anul 2015 se produce o creș tere
semnificativă de 2380,16; în ceea ce privește veniturilor nefiscale deducem că toate valorile apar cu
minus, pentru ca valoarea nominală în 2012 este de 7806,0 și continuă să se reduc ă în anii urrmatori
cu 6358,40, 6164,90 respectiv 7714,30.
Astfel putem interpreta pentr u fiecare resursă financiară în parte.După una din cele mai mari
crize economice din 2008, resursele financiare publice încep să crească câte puțin de la an la an,
această creștere fiind foarte benefică pentru bugetul general consolidat.
În tabelul de mai jos am reprezentat ponderea în PIB a resurselor financiare publice, după cum
se poate vedea valorile diferă de la an la an , dar și de la venit la venit.
Spre exemplu, dacă ne u ităm în dre ptul Subvențiilor UE putem vedea că ponderea în anul 2012
este de 0,55% și continuă să crească în anii următori, ajungând în 2015 la o pondere de 1,07%. Dacă
facem o analiză ponderilor Contribuțiilor de Asigurări, vedem că în anii 2013 și 2014 p onderea PIB
este destul de constantă.
Ponderea în PIB a fost calculată ca fiind: Resursele financiare(Valoarea nominală)/PIB *100.
PIB-ul este cel al anului de referință.
Factorii care determină modificările ponderilor în PIB ale resurselor financia re pot fi de natură
economică, socială, politică, financiară etc. asigurari
Venituri
nefiscale -1147,60 -193,50 -45,92
Subventii UE 687,20 2344,30 4358,92
Tabel 2. Sursa:Calcule proprii potrivit datelor furnizate de Ministerul Finantelor Publice

8

PONDERILE IN PIB
2012 2013 2014 2015
Impozit pe profit 1,85% 1,74% 1,81% 1,95%
Impozit pe venit 1,18% 1,26% 1,24% 1,30%
TVA 6,08% 5,85% 4,68% 5,07%
Accize 3,23% 3,16% 3,37% 3,49%
Contributii
Asigurari 0,02% 0,03% 0,03% 2,73%
Venituri nefiscale 1,33% 1,02% O,91% 1,09%
Subventii UE 0,55% 0,63% O,92% 1,07%

Tabel 3. Sursa: calcule proprii potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice(Execuții bugetare)

În 2013 se înregistreazã o diminuare a veniturilor fiscale în PIB, datoritã creșterii
evaziunii fiscale, evaziunea fiscalã fiind estimat ă la circa 16% din PIB. În aceastã perioadã,
România, ca țarã din Europa, are una dintre cele mai mici ponderi ale veniturilor anuale în
PIB, circa 31 -32%.

Factorii care determinã modificãrile acestea ale ponderilor resurselor financiare publice
totale, pot fi factori economici, sociali.

Ponderile Bugetului General Consolidat difera de cele in PIB, iar pentru a vedea mai bine aceste
diferenta am realizat tabelul de mai jos.
In tabelul de mai jos am prezentat ponderile in bugetul general consolidat:
Ponderile in BGC
2012 2013 2014 2015
Impozit pe profit 5,60% 5,44% 5,69% 5,89%
Impozit pe venit 3,57% 3,94% 3,91% 3,95%
TVA 18,42% 18,30% 14,74% 13,37%
Accize 9,79% 9,89% 10,63% 10,55%
Contributii
Asigurari 0,08% 0.08% 0,08% 0,08%
Venituri nefiscale 4,04% 3,17% 2,88% 3,30%
Subventii UE 1,67% 1,96% 2,92% 3,23%

9
Tabel 4. Sursa:calcule proprii potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice
In tabelul urmator am prezentat valorile BGC pentru fiecare an :
Valorile BGC
2012 2013
2014 2015

193.148,2
200.045,7
213.883,6
233.554,3
Sursa: www.mfinante.ro
Ponderile din tabel sunt aflate dupa formula:
Ponderile in BGC=Valoarea Nominal ã/BGC *100
In tabelul am calculat pentru fiecare an în parte ponderile resurselor financiare in BGC.
Factori ce influen țeazã resursele financiare publice dar și ponderile acestora in Bugetul Gener al
Consolidat sunt de natur ã economic ã, si se manifest ã prin recesiune,boom economic, dar și de
politic ã (deficitul bugetar), n aturã social ã, demografic ã.

10

Capitolul 3. Mutatii in nivelul si structura resurselor financiare publice din
bugetul centralizat al unitatilor administrative -teritoriale in perioada
2012 -2015

Bugetele locale au o împărțire anume în cadrul administrațiilor publice locale, ele fiind clasificate
în buget pe capitol și subcapitole conform clasficarii bugetare aprobate de MFP(Ministerul
Finanțelor Publice).
Veniturile bugetelor locale se alcătuiesc, in principal din: Venituri pe plan local(împrumuturi)
Venituri realizate la nivel central

În tabelul de mai jos este reprezentat nivelul nominal și nivelul real al resurselor financiare publice
din bugetul centralizat al unităților administrative teritoriale.

Tabel 5. Sursa: calcule proprii potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice
2012 2013 2014 2015
Val.nominala Val.reala Val.nominala Val.reala Val.nominal
a Val.reala Val.nominala Val
reala
Impozit
pe salarii
si venit 14055,2 9504,463 14841,3 9724,985 15304,1 9892,121 17413,20 1751
6,54
Impozite
si taxe pe
proprietat
e 4060,0 2745,469 4352,0 10810,24 4499,8 2098,539 4567,50 4594
,60
TVA 14929,7 10095,82 15216,7 9970,972 19290,8 12469,01 21212,8 2133
8,69
Venituri
nefiscale 10119,4 6842,981 10513,8 6889,326 10768,2 6960,248 11266,6 1133
3,46
Subventii
UE 3873,7 2619,489 4126,1 2703,689 3721,2 2405,274 7246,8 7289
,80

11
În tabelul anterior se poate vedea faptul că resursele financiare publice înregistrează valori diferențiate în
fiecare an.Spre exemplu, veniturile nefiscale cresc semnificativ în anul 2015, spre deosebire de anul
2012.Aceste creșteri sunt datorate în spec ial creșterii cheltuielilor la nivel de individ, rezultând astfel la
creșterea profitului firmelor.
Valorile reale au fost calculate după formula utilizată și la resursele din bugetul de stat, la fel și IPC -ul.
În tabelul următor am reprezentat modific ările anuale a resurselor financiare publice pe categorii de
resurse.

Modificarile anuale
2013/2012 2014/2013 2015/2012
Impozit pe salarii
si venit 786,1 1248,9 3358
Impozite si taxe
pe proprietate 12437,5 439,8 507,5
TVA 287 4361,1 6283,1
Venituri nefiscale 394,4 648,8 1147,2
Subventii UE 252,4 -152,5 3373,1
Tabel 6. Sursa: calcule proprii potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice

După cum putem observa în tabelul anterior, valoarea nominală a impozitelor și taxelor pe proprietate
crește semnificativ în anul 2013 față de 2012 cu 12437,5, în acest fel putem interpreta toate datele din
tabel.
Aceste variații de la an la an a resurse lor financiare publice sunt datoarate factorilor
economici,financiari,politici, întrucât economia poate suferi variații pozitive sau negative, așa cum se poate
constata și în tabelul anterior.

Ponderea in PIB
2012 2013 2014 2015
Impozit pe salarii
si venit 2,40% 2,37% 2,26% 2,47%
Impozite si taxe
pe proprietate 0,69% 2,63% 0,66% 6,48%
TVA 2,55% 2,43% 2,86% 3,01%
Venituri nefiscale 1,72% 1,68% 1,59% 1,09%
Subventii UE 0,66% 0,65% 0,55% 1,02%
Tabel 7. Sursa: calcule proprii potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice

12
Din tabelul prezentat se poate observa că ponderea în PIB a impozitului pe salarii și venit se diminuează în
2013 cu 0,03% față de 2012, apoi se observă o creștere cu 0,21% în anul 2015 față de anul 2014.În legătură
cu impozitele și taxele pe proprietate se remarcă în anul 2012 o pondere de 0,69%, iar în anul 2013 valoarea
crește brusc la 2,63 %, ulterior reducându -se cu 0,66% în 2015, iar în 2015 crește dramatic cu 6,48%.În cazul
subvențiilor UE se observa în 2012 o pondere de 0,66 și prezintă în 2013 și 2014 o scădere constantă, iar în
2015 o creștere de 1,02%
Variațiile acestea în PIB a resurselor financiare din bugetul centralizat al unităților administrativ teritoriale,
se datorează creșterii și scăderii ponderii evaziunii fiscale la nivel național și local. Datorită acestor evaziuni
fiscale veniturile la nivel local scad, atingând cote foarte mici, că și în ceea ce privește impozitele și taxele pe
proprietate, care scad în 2014 cu 0,66%.

PONDEREA IN BGC
2012 2013 2014 2015
Impozit pe salarii
si venit 7,27% 7,41% 7,14% 7,45%
Impozite si taxe
pe proprietate 2,10% 8,24% 2,10% 1,95%
TVA 7,72% 7,60% 9,01% 9,08%
Venituri nefiscale 5,23% 5,25% 5,03% 4,82%
Subventii UE 2% 2,06% 1,73% 3,10%
Tabel 8 . Sursa: calcule proprii potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice

Din tabelul prezentat rezultă faptul că veniturile financiare publice au ponderi diferite în BGC.
În ceea ce privestel TVA, se poate observa că în anul 2014 și 2015 o creștere constantă față de anii
anteriori.În legătură cu impozitele și taxele pe proprietate putem observa că ponderea în BGC variază
considerabil, în anul 2012 având o pondere de 2,10% ,urmând ca în 2013 să aibă loc o creștere de 8,24%,
care scade ulterior în 2014 iar la 2,10%.
La fel ca și în cazul ponderilor PIB,și în cazul ponderilor BGC, cauza acestor fluctuații este evaziunea fiscal.

13
Concluzii

Resurse le financiare publice totale relevă totalitatea mijloacelor bănesti utile realizării
obiectivelor economico -sociale, într -un anumit interval de timp. În zilele de astăzi, noi beneficiem
de o economie modernă, în care nevoia de resurse întrece resursele acu mulate, în care cheltuielile nu
sunt mereu acoperite cu resursele pe care le are statul, acest lucru ducând la împrumuturi. După
cum se poate vedea pană în momentul actual, resursele financiare publice totale inregistrează
fluctuații în perioada 2012 -2015, unele mai semnificative decăt altele. Am văzut care sunt ponderile
acestora în bugetul de stat, în bugetul general consolidat, în PIB, la nivelul centralizat a resurselor
financiare publice totale. În ultima parte, am analizat care sunt ponderile resur selor financiare
publice în bugetul centralizat al unitătilor locale, de asemenea și în cadrul PIB -ului. De asemenea
am determinat și cauzele care au dus la modificările observate de la an la an. Astfel, putem spune
ca analizând tabelele și graficele, am putut observa felul în care au evoluat resursele financiare
publice totale, atât la nivel centralizat, cât și la nivel descentralizat, în perioadă 2012 -2015.

14

Bibliografie

http://www.mfinante.ro

– http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buleti

blice , E.D.P., București, 2008

http://www.insse.ro

analize ale Consiliului Fiscal http://www.consiliulfiscal.ro/