Iuliu Hațieganu Cluj -Napoca [617530]

1
Universitatea de Medicină și Farmacie
”Iuliu Hațieganu” Cluj -Napoca
Facultatea de Medicină
Specializarea de Balneofiziokinetoterapie și Recuperare
Medicală

LUCRARE DE LICENȚĂ
Contribuț ia programelor de
kinetoterapie în reabilitarea
paciențiilor cu Poliartrită Reumatoidă

Îndrumător științific:
Conf. Dr. Ioan ONAC
Absolvent ă:
Bianca -Maria PASCU
2016

2
Cuprins
CAPITOLUL I
Introducere ………………….. ……………………………………….. …………………………….. 4
PARTEA GENERALĂ
CAPITOLUL II
Poliartrita și importan ța studiului s ău……………… ……………………… ………….. ..5
Definiție …………………………………….. …………………….. ……………………. ……………. 5
Etiologie …………………………………………………………………… ………………………… ..5
Patogenie………………………………………………………………………. …………………….. .6
Anatomia patol ogică ……………………………………………………. ……………………….. .7

CAPITOLUL III
Clinica și diagnosticul pozitiv …………………………………… …………………………. .9
Tabloul clinic ……………………………………………………………. ………………………….. ..9
Diagnosticul pozitiv ……… ……………………………………………. ………………………. ..17

CAPITOLUL IV
Tratamentul Poliartritei reumatoide …………………………… …………………….. ….20
Repausul și dieta …………………………………………………… ……………………………. .21
Tratamentul medicamentos ………………… ………………….. ……………………… ……..21
Kinetoterapia …………………………………………………………….. …………………….. …..22
Fizioterapia și Termoterapia ………………………………………. ……………………… …..24
Terapia Ocupa țional ă ……………………………………………………………………………. 25
Masajul ……………………………………………………………………. ……………………. …….25
Tratamentul ortopedico -chirurgical ……………………………….. …………………….. ….26

CAPITOLUL V
Metode de evaluare obiectivă a situației clinice la pacienții cu deficit în
Poliartrita Reumatoidă …………………………. …………………………………….. ……..27

3

PARTEA PRACTICĂ
CAPITOLUL VI
Ipotez ă de lucru ………………………………………………….. …………………. ……….. 31
CAPITOLUL VII
Material și Metodă de lucru ……………… …………….. ………………… ……….. ……32

CAPITOLUL VIII
Rezultate și discuția rezultatelor …………. ……………….. …………………. …….. .38

CAPITOLUL IX
Concluzii …………………………………………… …………… …………………. ………… …51
Bibliografie ………………………………………… ……………. ………………… ………. ….53

4
Capitolul I
Introducere

Poliartrita Reumatoidă este printre cele mai frecvente boli reumatologice de tip
inflamator , având o prevalență de 1,37% pentru femei si 0,7 % pentru b ărbați,
aceasta crescând odată cu vâ rsta.
Această boală afectează atât persoane în vârsta câ t și persoane tinere ,
existând și forme de artrită juvenilă care evoluează spre Poliartrită Reumatoidă .
Am ales acest subiect pentru tema de licen ță deoarece programele de
kinetoterapie sunt de mare ajuto r pentru pacien ții cu Poliartrită Reumatoidă, l a
bolnavii cooperanți fiind vizibile rezultate după doar cateva ședințe. Se observă
atât îmbunătățirea stării fizice cât ș i psihice.
Cauza acestei boli este necunoscută, luându -se în calcul doar anumite ipoteze .
Este esențială diagnosticarea precoce și corectă a Poliartritei Reumatoide
precum ș i sta bilirea unui tratament adecvat ș i indi vidualizat pentru a evita
evoluția bolii și complicaț iile acesteia.
Poliartrita Reumatoid ă este o boal ă frecvent ă cu evoluț ie prelungit ă și caracter
invalidant ceea ce at ribuie acestei boli ș i un caracter social.
Scopul acestei lucră ri este de a dem onstra beneficiile program elor de
kinetoterapie la pa cienții suferinzi de Poliartrită Reumatoid ă.

5
PARTEA GENERALĂ
Capitolul II
Poliartrita și importan ța studiului s ău

Polartrita reumatoid ă reprezint ă o afec țiune a țesutului conjunctiv cu manifest ări
predominante la nivelul aparatului locomotor afect ând de asemenea diverse
organe și sisteme. Se caracterizeaz ă prin inflama ția cronic ă infiltrativ -poliferativ ă
a sinovialei articulare , în special la articula țiile mici. [1]
Fenomenele de inflama ție sunt frecvent simetrice , persistente , centripete și
duc în timp la deviaț ii , anchiloze și deform ări. Boala este progresiv evolutiv ă,
prezent ând exacerb ări și remis iuni. [1]
Reprezintă aproximativ 10% din totalul afecțiunilor reumatismale avâ nd un
raport de 2 -3/1 pentru femei. [1]
Poliartrita reumatoidă este c onsiderată o boală cu caracter social datorită
determină rilor osteoart iculare cu caracter invalidant ș i prin infirmizarea , de cele
mai mult e ori irecu perabilă a bonavului. [1]
Cauza poliartritei reumatoide este înca necunoscută , inițial a fost privită ca o
boală strict articulară iar originea acesteia ar fi bazată pe numeroși factori:
distrofia metabolică , inf ecția cronic ă, tulbur ări endocrine , factori genetici, reac ții
la agresiunea autoimun ă, factori fizici , perturb ări imunologice. [1]
Etiologia poliartritei reumatoide este multifactorial ă, exist ând factori exogeni și
endogeni. [1]
Ca și factori exogeni , de mediu, cei mai importan ți au fost factorii infectioș i ,
fiind luate în considerare unele infec ții (cu streptococ, stafilococ , bacilul Koch),
virusuri , microplasme.
S-a observat o oarecare relație între producerea acestor infecții și declanșarea
poliartritei reumatoide î nsa nu au fost suficiente pentr u a le declara ca fiind
cauza bolii.
Factorii endogeni luați în considerare sunt printre alț ii colagen ul și moleculele de
IgG, aceș tia având mai mult rol în intreținerea bolii decat î n debut. [1]

6
Patogenia poliartritei reumatoide este foa rte complexă , se caracterizează prin
inflamație cronică nesupurativă intere sând membrana sinovială , structurile
articulare și periarticulare , pielea ș i unele organe viscerale.
La dezvoltarea și evoluția bolii participă două categorii de factori: celule ș i
sisteme biologice umorale . [1]
Celulele , situate mai ales în sinovială contribuie î n mod principal la modificarile
articu lare acute ș i cronice . [1]
Acestea sunt reprezentate de :
 celule sinov iale de tip A (care au proprietăți macrofagice) și de tip B
(care au proprietăți similare fibroblaș tilor)
 celulele dendritice sinoviale și macrofage (care au funcț ie de celule
prezentatoare de antigen)
 limfocitele T, limfocite B, plasmocite responsabile de secreț ia de
limfokine sau de imunoglobuline;
 leucocite polimorfonucleare purtă toare de enzim e proteolitice care pot
ajunge în cavitatea articulară ;
 celule endoteliale vasculare , care în timpul inflamației se inmulțesc și
migrează , formând o rețea de neovascularizaț ie. [1,2]
Componente ale sistem ului imun umoral care intervin în patogeneza poliartritei
reumatoide:
 sistemul complementului , care poate fi activat intraarti cular sau de
proteina C reactivă ;
 elementele sistemului coagularii si fibrinolizei;
 produș ii acidului arahidonic;
 produse ale c ăii kininelor;
 diferite substan țe eliberate de celulele , în mediul intern, cu rol imun care
au rol chemotactic sau de stimulare celular ă. [1]
În patogenia poliartritei este greu de identificat o succesiune riguroas ă a
evenimentelor , deoarece celulele și sistemele biologice implicate ac ționează

7
complex, simultan și se desf ășoară atât în structura sinovialei c ât și în cavitatea
articular ă, mai mult , nu se poate face o distinc ție exact ă între mecanismele
patogenice și aspectele anatomo -patologice, acestea din urm ă fiind oglinda
fidelă a modific ărilor imuno -patologice. [3]
Anatomie patologică
Poliartrita reumatoid ă este considerat ă o boal ă sistemic ă deoarece leziunile
patologice afecteaz ă țesutul conjunctiv în întregime.
Leziunile inflamatoare se localizeaz ă în special la nivelul țesuturilor articulare
(capsul ă , sinovial ă, cartilaje, epifizele osoase) , nefiind excluse și țesuturile
periarticulare (mu șchi, tendoane, burse sinoviale, nervi, tegumente) și viscerele.
[2]
1. Leziuni articulare
Sinovita este principala manifestare de l a nivelul membranei sinoviale. Apare
edem și hiperemie care pot s ă dispar ă fară să lase sechele.
Cartilajul articular, care în prima faza nu prezint ă leziuni însă în stadiile
avansate ale procesului inflamator , la nivelul cartilajului apar leziuni grave cu
caracter distructiv ireversib il.
Leziunile osoase constituie unul dintre semnele constante și de diagnostic
precoce ale poliartritei reumatoide.
Capsula Articular ă poate fi sediul unui proces inflamator , care evolueaz ă spre
fibroazarea capsulei. [1]
2. Leziuni periarticulare
Leziuni tendinoase , afectează în special tendoanele degetelor.
Leziuni musculare , reprezentate de atrofie accentuat ă și precoce a mu șchilor
scheletici.
Nodulii reumatoizi , subcutana ți , sunt situa ți în vecinatatea articulaț iilor.
Pielea , prezint ă atrofie datorit ă distruc țiilor articulare. [1]

8
3. Leziuni viscerale
Splina și ganglionii limfatici. S plina prezint ă mărirea volumului cu semne de
inflama ție cronic ă iar ganglionii limfatici periarticulari prezint ă o hiperplazie
reactiv ă nespecific ă.
Inima și pericardul. Miocardul poate s ă prezinte noduli reumatoizi , infarcte ,
miocardit ă intersti țială , arterit ă coronarian ă.
Arterele prezint ă procese inflamatorii de tipul arteritei necrozante sau
endoarteritei obliterante.
Leziunile neurologice, de tip polinevrit ă , cauzate de vasculita vaselor nervilor.
Leziunile oculare, reprezentate de irit ă , iridociclit ă , scleri tă , scleromalacie
perforant ă. [1]

Capitolul III
Clinica și diagnosticul pozitiv
Poliartrita reumatoid ă poate s ă apară la orice v ârsata dar debutul cel mai
frecvent fiind între v ârsta de 20 – 50 ani. [4]
Sunt posibile mai multe tipuri de debut cel mai frecvent este debutul de tip
insiduos , progresiv , prezent la 65% din cazuri, în care tabloul tipic se
instaleaz ă după câteva săptam âni-luni. [4]
Pe lângă acesta există tipul intermediar/subacut , prezent la 15 -20% din cazuri,
în care tabloul clinic se contureaz ă de la c âteva zile la c âteva s ăptam âni si tipul
acut, prezent la 8 -15% din cazuri în care simptomatologia se instaleaz ă rapid ,
în doar c âteva zile. [5]
Ddebutul de tip insiduos se caracterizeaz ă printr -o varietate de simptome.
Inițial pot să apară simptome:
-sistemice :
 astenie ,
 stare general ă ușor alterat ă ,
 insomnie,

9
 iritabilitate ,
 slăbire în greutate ,
 subfebrilit ăți,
 fenomene vasomotorii de tip Raynaud .
-articulare:
 poliartralgii ,
 redoare matinal ă ,
 dureri și tumefieri. [4,6]
Factorii favo rizanti sunt numero și și difersifica ți precum stresul , infec țiile ,
traumatismele , expunerea la condi ții de mediu nefavorabile , efortul fizic. [6]
Debutul de tip acut se caracterizeaz ă aprin apari ția durerii și tumefierii articulare
considerabile și rapid instalate , insoț ite frecvent de febr ă și de alterarea starii
generale. Modalitatea aceasta de debut apare mai frecvent la copii și
adolescen ți, impun ând diagnosticul diferen țial cu reumatismul articular acut.
Episodul inițial poate fi urmat de o lungă perioadă de remisiune și boala are,
frecvent, o evoluție mai blandă. [4,3]
Manifestă rile articulare sunt elemente clinice esen țiale în Poliartrita R eumatoid ă.
Afectarea arti cular ă este de tip inflamator , prezent ând modific ări caracteristice
precum prezența semnelor celsiene cu excepț ia eritemului local (rubor), care
este prezent doar în alte suferin țe reumatice , precum guta sau artrita septic ă.
[4,5]
 Durerea și redoarea matinal ă se datoreaz ă edemului și acumul ării de
lichid sinovial din timpul somnului. Aceste lichide vor fi resorbit e treptat
în circula ția veno -limfatic ă prin mi șcările articulare uzuale , duc ând la
dispari ția redorii. De obicei , în Poliartrit ă Reumatoid ă durata redorii
matinale este de cel pu țin 30 de minute. [4,5]
 Tumefac ția și căldura local ă sunt consecin ța modific ărilor anatomo –
patologice caracteristice: edem, vasodilata ție , infiltrat inflamator,
creșterea cantit ății de lichid sinovial, proliferarea sinovialei. [5]

10

 Lezarea func țional ă apare treptat. La început , limitarea mi șcărilor în
articula ția afectat ă este antalgic ă, dar pe masur ă ce se dezvolt ă leziunile
cartilaginoase și osoase , amenin țarea handicapului fizic de diferite grade
este tot mai mare. [5]
Pe lângă acestea , afectarea articular ă din Poliartrita Reumatoid ă are c âteva
caracterictici clinice i mportante:
 Simetrie – afectarea unei articula ții este urmat ă de afectarea articula ției
simetrice în maxim 3 luni.
 Aditivitate – o nou ă articula ție este afectat ă înainte ca afectarea celei
precetente s ă fie ameliorat ă. Uneori articula țiile sunt interesate într-o
manier ă centripet ă (încep ând cu m âinile , apoi coatele și pe urm ă
umerii). Aceea și caracteristic ă se poate manifesta și la membrele
inferioare.
 Evolutivitate – afectarea articular ă evolueaz ă cronic spre eroziuni ,
deformari și anchiloze. [5]
Deoarece membrana sinovial ă este structura cea mai important ă pe care se
desfasoar ă procesul patogenic în Poliartrit ă Reumatoid ă, articula țiile care au cel
mai mare raport între suprafa ța sinovialei și cea a cartilajului articular sunt
principalele ținte. [5]

Fig.1 Afectarea articula țiilor [5]

11
Astfel, cel mai frecvent sunt afectate articula țiile mici ale m âinilor:
metacarpofalangiene (MCF), interfalangiene proximale (ICF), carpiene,
radiocubitocarpiene (RCC), carpometacarpiene (CMC). Articula țiile mari
(genunchi , șold, coate, umeri) sunt afectate mai tarziu în cursul evolu ției bolii,
ele ram ânând asimptomatice mai mult timp. Articula țiile fără sinovial ă (disco –
vertebrale, simfiza pubian ă, manubrio -sternal ă) nu sunt afectate de procesul
reumato id. [5]
La alter ările complexe ce caracterizeaz ă Poliartrita Reumatoid ă, pe lângă
afect ările articulare contribuie suplimentar și structurile de vecinatate precum:
tendoanele (ale c ăror teci sunt de asemenea captu șite cu sinovial ă), capsula
articular ă, mușchii, filetele nervoase, etc. [4]
Mâinile prezint ă cele mai importante și mai frecvente afect ări în Poliartrită
Reumatoidă . Primele semne de la nivelul m âinii reumatoide constau în dureri și
tumefieri la nivelul articula țiilor IFP, MCF, RCC, cu cru țarea ca racteristic ă a
articula țiilor IFD, ceea ce constituie un element distinctiv fa ță de artrita
psoriazic ă. [4]
Astfel, în stadiile ini țiale, tumefac ția articula ției IFP, combinat ă cu lipsa afect ării
articula ției IFD duce la apari ția aspectului de degete "fuziforme".
Pot fi prezente și tenosinovite ale flexorilor și extensorilor degetelor.
În timp se instaleaz ă atrofia mu șchiilor interoso și . Aceasta , impreun ă cu
tumefierea articula țiilor MCF și RCC , duc la aspectul tipic de m ână "în spate de
camil ă". [ 4]
Devia ția ulnar ă a degetelor de la nivelul articula țiilor MCF d ă astectul
caracteristic de "m ână în lab ă de cârtițaă". [4]
La nivelul degetelor pot s ă apară mai multe modificari , care, asociate cu
scăderea forț ei musculare , conduc la afectarea func ției de prehensiune. [ 5]
Degete " în gât de leb ădă" , caracterizate prin flexia IFD și hiperextensia IFP,
dată de laxitatea capsulei și a ligamentelor colaterale.

12
 degete "î n butonier ă" , dat de flexia IFP și hiperextensia IFD.
 degetul " în cioc an" , const ă în flexia IFD. [4]
 la nivelul policelui se produce adductia ex agerat ă a primului
metacarpian, flexia MCF, hiperextensia IF, conduc ând la aspectul de
police în "Z" sau " în baionetă ". [5]
Cotul este afectat frecvent , limitarea progresiv ă a extensiei și bursitele
olecraniene sunt cele mai frecvente manifest ări. Primele semne de afectare de
la acest nivel sunt determinate de acumularea excesiva de lichid sinovial, între
olecran și epicondilii laterali. În cazuri severe, se poate produce compresia
nervului radial. [5]
La nivelul um ărului pot fi afectate articula țiile (gleno -humerală , acromio –
clavicular ă) , c ât și structurile periarticulare (bursele și calota rotatorilor).
Afectarea umerilor se soldeaz ă în timp cu limitarea mobili tății acestor articula ții.
[5]
La nivelul picioarelor apar modific ări la peste o treime dintre pacien ții cu
Poliartrit ă Reumatoid ă , articula țiile metatarsofalangiene (MTF) sunt cel mai
frecvent afectate. O deformare frecvent întalnit ă la degetele de la picioare este
aspectul de deget " în ciocan", determinat ă de subluxa ția primei falange pe
metatarsianul corespunzator și fixarea în flexie a articula ției IFP , precum și
hallux valgus. [5]
Gleznele sunt afectate frecvent în formele sever e de boal ă, tumefierea
perimaleolar ă este semnul clinic cel mai sugestiv. Tendinita achilian ă și bursita
retrocalcanean ă au fost de asemenea descrise la pacien ții cu P oliartrită
Reumatoidă . [5]
Genunchii sunt o localizare frecvent afectat ă. În stadiile ini țiale prezint ă durere ,
tumefac ție și șoc rotulian prezent, semnific ând prezen ța de lichid sinovial în
spațiile intraarticulare. Presiunea crescut ă a lichidului intrarticular poate "for ța"
peretele posterior al articula ției, aici intervine un mecanism de supap ă iar
lichidul nu se poate întoarce, ducând la formarea unui chist popliteu (Baker). [4]

13
Șoldul este mai rar afectat , mai ales la debut. În timp poate s ă apară coxită
reumatoid ă, a c ărei severitate este remarcabil ă. Unul dintre semnele precoce
este limitarea rotatiei interne. Durerile apar at ât la mers c ât și în repaus și sunt
de o intensitate ridicat ă. Mersul șchiopatat este una dintre consecin țele cel mai
rapid observate. [5]
Articula ția temporo -mandibular ă este relativ frecvent afectat ă. Caracteristic,
apar dureri la mastica ție, afectarea mobilita ții cu dificultate la închiderea gurii,
crepita ții. [5]
Coloana cervical ă reprezint ă singurul segment al coloanei vertebrale afectat în
Poliartrita reumatoid ă. Cel mai frecvent fiind întalnita sub luxația atlanto –
axoidian ă. [4]
Manifestă rile extraarticulare apar la pacien ții cu forme severe de boal ă , în
perioadele de activitate imun ă intens ă. Aceste afect ări sunt determinate de
infiltrate limfoplasmocitare și de procese vasculitice. [4,5]
Localizarea acestora este variat ă , iar simptomatologia este specific ă organului
afectat. Sunt mai frecvent la bolnavii sereopozitivi (factor reumatoid prezent în
ser). [4]
Nodulii reumatoizi reprezint ă cea mai frecvent ă manifestare extraarticular ă fiind
prezen ți la aproximativ 20 -25% dintre bolnavi. Sunt mase rotunde , ferme , de
circa 1 cm diametru, care apar cel mai des pe suprafe țele de presiune (fa ța de
extensie a antebra țului, occiput, aria lombosacrat ă), în dreptul bureselor, pe
traiectul ten doanelor și în vecin ătatea articula țiilor afectate. [7]
Microscopic, nodulul reumatoid are o zon ă central ă de necroz ă fibrinoid ă
înconjurat ă de o coroan ă de celule epitelioide și numeroase limfocite.
Reprezint ă un semn de activitate intens ă a bolii și pot sa
dispar ă sau s ă apară odată cu evolu ția sub tratament a acesteia. [7]
Vasculita este determinat ă de inflama ția vaselor din diferite te ritorii și se poate
exprima prin eroziuni , ulcera ții, purpura, neuropatie periferic ă, artrite viscerale
(la nivel cardiac, pulmonar, d igestiv, renal, hepatic). [4]

14
Afectarea pulmonar ă se poate manifesta prin mai multe moduri: pleurezie,
fibroz ă intersti țiala, nodulii pulmonari, pneumotoraxul, bronsiolit ă, arterit ă de
vase pulmonare, obstruc ția respiratorie înaltă sau sindromul Caplan. [5]
Afectarea cardiac ă poate fi mai u șor eviden țiată prin ecocardiografie sau biopsie
miocardic ă (prin cateterism cardiac) și se manifest ă prin : pericardit ă, aortită,
tulburări de ritm, miocardit ă, vasculit ă conorar ă sau endocardit ă. [5, 8]
Afectarea renal ă este în special cauzat ă de consumul de antiinflamatoare
nesteroidine precum și de alte medicamente modificatoare de boal ă cu poten țial
nefrotoxic ridicat. [4]
Se poate produce și prin vasculit ă , prezen ța nodulilor reumatoizi la nivelul
parenchimului renal sau apari ția amiloidozei. [5]
Afectarea neurologic ă este frecfent reprezentat ă de sindromul de tunel carpian
apărut pr in compresiunea nervului median la nivelul carpului inflamat. [4]
Afectarea ocular ă apare mai frecvent la femei și se manifest ă prin
keratoconjunctivit ă, irit ă , iridociclit ă, episclerit ă, vasculit ă retinit ă sau
scleromalacia pe rforans. [5]
Afectarea digestiv ă este cel mai adesea consecin ța consumului de
antiinflamatoare ne steroidiene și cortizonice. [4]
Sindromul Felty este mai frecvent la femei și reprezint ă asocierea dintre
Poliartrita reumatoid ă cu evolu ție îndelungat ă, splenomegalie și neutropenie. [4]
Afectarea osoas ă este caracterizat ă prin pierderi de os, principalele forme sunt:
osteopenia juxtaarticular ă și eroziuni subcondrale localizate la situsurile
inflama ției active, precum ș i osteoporoza periferic ă sau generalizat ă, toate
responsabile de durere , deformare articular ă și afectare func țional ă în asociere
cu risc cr escut de fracturi osoase. [5]
Atrofia muscular ă include slabiciune musculara , atrofii, miozit ă inflamatorie. [4]

Diagnosticul pozitiv
În stadiile mai avansate ale bolii, diagnosticul pozitiv este u șor de stabilit. Însă
cel mai important este diagnosticul precoce al Poliartritei reumatoide cu at ât mai

15
mult, cu c ât debutul real al bolii este ignorat de pacient, întarziind astef el
începerea m ăsurilor terapeutice specifice acestei boli. [4]
Un diagnostic greșit expune pacientul unei terapii de lungă durată și agresiunii.
[9]
Diagnosticul pozitiv se elibereaz ă pe baza criteriilor Asocia ției Americane de
Reumatologie (A.R.A – American Rheumatism Association ) . Aceste criterii au
fost revizuite în 1987 .
1. redoare matinală : la nivelul și în jurul articulațiilor, cu durată de minim o
oră înainte de momentul ameliorării maxime;
2. artrită în cel puțin 3 zone articulare : minim 3 zone articulare
prezentând simultan tumefacție de țesuturi moi sau acumulare de lichid
sinovial observată de medic (hipertrofiile osoase izolate nu satisfac acest
criteriu). Cele 14 zone articulare posibil afectate sunt: articulațiile
interfalangiene proximale (IFP), meta carpofalangiene (MCF),
radiocubitocarpiene (RCC), coate, genunchi, tibiotarsiene (TT),
metatarsofalangiene (MTF), dreapta sau stânga;
3. artrită a articulațiilor mâinilor : cel puțin o zonă articulară tumefiată
(conform definiției de la criteriul 2), la nivelu l RCC, MCF, IFP;
4. artrite simetrice : afectarea simultană bilateral a acelorași arii articulare
(definite ca la criteriul 2). Afectarea bilaterală a IFP, MCF, MTF este
acceptabilă fără simetrie absolută;
5. noduli reumatoizi : subcutanați, dispuși deasupra proem inențelor
osoase, suprafețelor de extensie sau regiunilor juxtaarticulare, observați
de un medic;
6. factor reumatoid (FR) seric : evidențierea unei cantități anormale de FR
seric, prin orice metodă care dă rezultate pozitive la mai puțin de 5%
dintr-o populaț ie martor de subiecți sănătoși;
7. modificări radiologice : leziuni tipice pentru PR evidențiate pe
radiografia posteroanterioară de mâini cu RCC, respectiv: eroziuni sau

16
osteoporoză clară localizată la sau mai evidentă în jurul articulațiilor
afectate (modifi cările izolate artrozice nu satisfac acest criteriu). [7]
Criteriile 1 -4 trebuie să fie prezentate pe o perioadă de minim 6 săptămâni.
Aceste criterii tr ebuie revizuite periodic, o dată cu progresul cercet ărilor.
Pentru stabilirea diagnosticului de Poliartrit ă Reumatoid ă sunt necesare minim 4
criterii, de asemenea este important și momentul evolutiv , a șadar A.R.A a creat
o stadializare care se poate face dup ă două criterii: Starea clcinico -funcțional ă
și starea anatomic ă. [7]
Clasificarea Clinico -functional ă :
 Clasa I. – capacitate nealterat ă de efectuare a tuturor activită ților zilnice.
 Clasa II. – reducerea mobilita ții articulare, activita țile zilnice pot fi
efectuate cu durere.
 Clasa III. -prezervarea capacit ății de auto îngrijire
 Clasa I V.- imobilizare la pat sau în scaun cu rotile și incapacitatea de
autoîngrijire. [3]

Clasificare în func ție de starea anatomic ă:
 Stadiul I – precoce .
– lipsa semnelor radiologice a leziunilor erozive, dar posibil ă prezen ță a
osteoporozei juxta -articulară.
 Stadiul II – moderat.
-osteoporoz ă cu sau f ără distruc ții osoase , cu posibil ă deteriorare u șoară a
cartilajului.
-mișcările sunt limitate, cu absența deformărilor .
-mușchii adiacen ți articula țiilor sunt atrofia ți.
-prezen ța facultativ ă a leziunilor pă rților moi extra -articulare (noduli subcutana ți
, tenosinovite).

17
 Stadiul III – sever.
-osteoporoz ă și leziuni distructive ale cartilajului si ale oaselor.
-deformare articular ă cu subluxa ții, deviere ulnar ă sau hiperextensie, dar f ără
fibroz ă sau anchiloz ă osoas ă.
-atrofie muscular ă marcat ă și extins ă.
-prezen ța de noduli subcutana ți și tenosinovite.
 Stadiul IV – terminal.
-criteriile stadiului III
-anchiloză fibroasă sau osoasă . [8]

Capitolul IV
Tratamentul Poliartritei reumatoide

În cadrul principiilor terapeutice ale Poliartritei reumatoide , o aten ție special ă
impune adaptarea tratamentului în func ție de forma clinic ă , stadiul bolii, v ârsta
bolnaviilor etc. În acest sens se vor respecta urmatorii parametri:
 tratamentul s ă fie instituit precoce,
 conduita terapeutic ă sa fie complex ă,
 tratament continuu, p ână la vindecarea sau oprirea evolu ției bolii. [2]
Pacienții cu boală activă trebuie monitorizați la fiecare 3 luni, iar tratamentul
trebuie să fie ajustate în cazul în care nu există nici o îmbunătățire la 6 luni . [10]
Principalele obiective ale programului de recuperare la pacien ții cu Poliartrit ă
reumatoid ă sunt :
 diminuarea durerii
 prevenirea sau stoparea distr ucției articulare
 prevenirea alter ării func ționale în activit ățiile zilnice și în cele
profesionale
 optimizarea calit ății vieții. [4]

18
Principalele metode disponibile pentru tratamentul și recuperarea acestor
pacien ți sunt:
 educa ția pacientului
 tratamentul medicamentos
 kinetoterapia (inclusiv repausul: posturarea core ctă)
 terapia ocupa țional ă
 electroterapia
 termoterapia
 masajul
 balneoterapia
 psihoterapia
 tratamentul chirurgical. [4]

Repausul si dieta
În perioada puseului activ al Poliartritei reumatoide , la începutul aplic ării
terapiei complexe , se impune cu nec esitate repausul absolut la pat, în pozi ții ce
descarc ă articul țiile și reduc durerea. Scopul acestei m ăsuri este atenuarea
fenomenelor dureroase articulare, combaterea spasmelor musculare și a
contracturii, care asigur ă ameliorarea st ării generale.
În formele u șoare de boal ă repausul va dura 4 -6 zile iar în cazuri cu evolu ție
sever ă până la 3-4 săptămâni. [2]
Dieta alimentar ă nu este restr ictivă. Doar bolnavii care beneficiaz ă de
corticoterapie sau Fenilbutazon ă și derivate vor primi o alimenta ție hiposodic ă.
Poliartrita reumatoid ă fiind o boal ă debilitant ă , regimul alimentar va fi echilibrat ,
bogat în proteine, cu supliment de vitamine, s ăruri minerale și microelemente.
[11]

19
Tratamentul medicamentos
În arsenalul terapeutic al bolii sunt incluse mai multe categorii de medicamente
cu poten țial diferit. Exist ă mai multe criterii de clasificare a medicamentelor
folosite în aceast ă boală . Unul dintre cele mai semnificative și mai moderne
criterii împart aceste substan țe dup ă efectul lor asupra evolu ției bolii în:
-SMARD (symptom modifying antirheumatic drugs) care includ antiinflamatoare
nesteroidiene (AINS) și corticoizii. [ 3]
-DMARD (disease -modifying antihreumatic drugs ) care cuprinde substan țe
variate ca : s ărurile de aur , antimalaricele de sin teză, sulfasalazina, D –
penicillamina, medicația imunosupresoare nespecific ă de tipul Methotrexatului
(MTX ), ciclofosfamidei , azathioprinei și mai nou leflunomidului. [3]
Treapia Biologic ă constituie o achizi ție recent ă , oferind noi perspective în
tratamentul acestei boli. [3]

Kinetoterapia
Repausul general sau segmentar în Poliartrita reumatoid ă are o durat ă limitat ă
și trebuie c ât mai repede înlocuit printr -o mobilizare adecvat ă, menit ă să
conserve func ția mecanic ă a articula ției. Scopul urm ărit este ameliorarea
amplitudinii dep lasării în spa țiu a segmentului și stabilizarea pozi țional ă prin
creșterea for ței musculare. [12]

Mobilizarea pasiv ă
Acest tip de mobilizare nu face apel la colaborarea muscular ă a bolnavului , se
aplică încă din perioada repausului la pat sau a repausului segmentar și const ă
în 1-2 ședinte pe zi. [12]
Exerci țiile active
kinetoterapia activ ă începe sub form ă asistat ă . Mai întai bolnavul va fi încurajat
să initiieze mi șcarea , urm ând ca aceasta s ă fie în continuare completat ă de
către kinetoterapeut, cresc ând treptat gradul de independen ță. Ședintele trebuie

20
să fie numeroase dar scurte , în așa fel îincat s ă nu produc ă durere sau s ă
oboseasc ă, sub riscul recrudescen ței fenomenelor articulare. Mijloacele
ajutătoare , de tipul instala țiilor cu scripe ți, se dovedesc de mare utilitate în
cadrul acestei ac țiuni , ca și măsurile complexe de kinetoterapie în piscin ă.
Hidrokinetoterapia are avantajul înlăturării par țiale a greuta ții corporale la care
se adaug ă acțiunea favorabil ă a căldurii asupra durerii și spasmului muscular.
[12]
În perioadele de inactivitate ale bolii accentul se pune pe exerci țiul fizic al c ărui
scop este cre șterea rezisten ței și a for ței musculare. Maximul de beneficiu în
direc ția conserv ării for ței musculare poate fi ob ținut prin exerci țiile izometrice ,
realizate cel putin o d ată pe zi încă din perioada repausului ar ticular. [12]
Programul de kinetoterapie prevede mobiliz area activ ă contra rezistent ă , pe
baza unor scheme care s ă permit ă bolnavului s ă-și înregistreze propriul
progres, cu scopul de a c âstiga un plus de cooperare. Astfel trebuie respectate
următoarele principiii:
– Mobilizarea activ ă trebuie început ă cu pruden ță respect ând principiul doz ării
progresive a efortului. Durerile moderate sunt de a șteptat și beneficiaz ă de
antalgice, dar dac ă persist ă mai mult de o ora ședințele de kinetoterapie trebuie
întrerupte.
– Programul de mi șcare va fi efectuat de cel putin dou ă ori pe zi c âte 15 minute,
fiecare exerci țiu fiind repetat de mai multe ori consecutiv. Se prefer ă mai multe
perioade de exerci țiu dozat uneia singure prelungite.
– Tipul de exerci țiu (de mobilizare, de fortificare muscular ă, de întindere,
funcțional) se alege în conformitate cu scopul propus , alc ătuind un program d e
bază și unul adaptat disabil ității subiectului , cu accent pe mi șcările complexe
funcționale. Se va acorda aten ție mobiliz ării degetelor, g âtului, m âini , umerilor,
genunchilor, care sunt mai vulnerabile la deform ări și contrac ției izometrice a
cvadricepsului de care depinde abilitatea mersului.

21
– Caldura favorizeaz ă programul de kinetoterapie. Relaxarea muscular ă și
reducerea redorii articulare pot fi ob ținute printr -o baie cald ă matinal ă ,
prelungit ă.
– Utilizarea ori de c âte ori este posibil , a unor obiecte sau aparate auxiliare care
să facă exerci țiul mai atractiv și dirijat în func ție de scopul propus. [12, 13]

Fizioterapia și Termoterapia
Tratamentul fizical are ca scop sc ăderea durerii, prevenirea sau corectarea
deforma țiilor și ameliorarea func ției. [14]
Aplica ții calde locale : parafin ă , infraro șii, comprese cu sulfat de magneziu (
pentru sedarea durerilor sau premerg ătoare exerci țiilor fizice ). [ 14]
Băi generale: calde, minerale sau de plante, de preferin ță în asociere cu
proceduri kinetice. [ 14]
Aplicațiile calde trebuie folosite cu grijă, datorit ă efectelor termice sistemice,
modificărilor metabolice, vasculare la nivel capilar, riscul de edem intracelular.
[15]
Cu scop analgetic se utilizează: TENS, curentul galvanic, interferențial, curenții
diadinamici (ionizari cu sulfat de magneziu, clorur ă de calciu), ultrasunet și unde
scurte. [15]

Terapia ocupa țional ă
Terapia ocupa țional ă reprezintă o activitate de bază în reabilitarea PR, are ca
scop readaptarea func țional ă a aparatului locomotor (restaurarea for ței
musculare, creșterea amplitudinii mi șcărilor articulare), ocuparea intelectual ă a
bolnavului, descoperirea și favoriarea anumitor aptitudini manuale care îi pot
permite o activitate util ă și oarecare indep enden ță social ă.
Exist ă mai multe modalit ăți pentru a atinge acest scop : activit ăți manuale
(cusut, tricotat, crosetat, modelaj, pictur ă, etc.), r ăzboi de țesut adaptat pentru
membrele inferioare , exersarea activit ăților zilnice, diverse jocuri pentru
exersarea flexiei , extensiei degetelor și a prehensiunii. [14, 16]

22
Masajul
Efectele masajului se datoreaz ă acțiunii factorului mecanic și a macanismului
reflex, se admite de asemenea c ă masajul manual medical clasic ar e dou ă
categorii importante de efecte terapeutice , respectiv efecte generale și efecte
locale. [17]
Printre cele mai cunoscute efecte se enumer ă: îmbun ătățirea circula ției
sangvine locale și generale ; creșterea metabolismului bazal; creșterea
elasticit ății tisulare; ameliorarea durerii, reducerea contracturilor musculare și a
hipertoniilor; îmbun ătățirea st ării generale a pacientului, relaxarea
mecanismelor psihologice. [17]
Masajul este contraindicat în stadiile acute , put ând fi masate doar zonele
adiacente. În stadiul inflamator se aplic ă unguente antiinflamatoare folosind
efleurajul. Acesta este definit ca o manoper ă ce const ă în neteziri și alunec ări
ușoare și ritmice aplicate cu m âinile la nivelul tegumentului, mai mult sau mai
puțin intense, mi șcări care seam ănă cu m ângâierea, cu un sens bine determinat
și ritm variabil în func îie de necesitatea bolnavului. [17]

Tratamentul ortopedico -chirurgical
Tratamentul ortopedico -chirurgical al Poliartritei reumatoide în stadii avansate ,
când exist ă numeroase și importante deform ări , vizeaz ă o serie de m ăsuri
corectoare ale pozi țiilor vicioase și anchilozelor. În fazele mai pu țin avansate se
instituie o serie de m ăsuri preventive. în scopul de a evita redorile , pozi țiile
nefun cționale, restabilirea si nergiilor musculare, corespunz ătoare la nivelul
acestor articula ții, într-un cuv ânt se previne invalidarea grav ă a bolnavului. [2]
Mijloacele ortopedice care se utilizeaz ă în acest scop sunt: ghipsurile , atelele
de repaus articula r, etc. Atelele se adreseaz ă obținerii repausului articular și
sunt folosite pentru perioade scurte, mai ales la nivelul m âinilor. [2]
Corectarea pozi țiilor vicioase se realizeaz ă prin metoda imobiliz ării repetate în
aparat ghipsat, care are în vedere o poziție cât mai apropiat ă de cea fiziologic ă.
[ 2]

23
Când mijloacele ortopedice sunt ineficiente se indic ă tratamentul chirurgical.
Cea mai folosit ă interven ție este Sinovectomia , aceasta urm ăreste înlăturarea
țesutului reumatoid patologic înlocuind sinovec tomia medical ă sau sinoviorteza.
Ea execut ă un efect favorabil asupra durerii , reduc ând redoarea, în special în
formele oligoarticulare cu evolu ție medie. [ 2]

Capitolul IV
Metode de evaluare obiectiv ă a situa ției clinice la pacien ții cu deficit în
Poliartrita Reumatoid ă [18]
Evaluarea obiectiv ă a pacientului cu Poliartrit ă reumatoid ă începe cu
anamneza , care trebuie s ă fie amanun țită , dirijat ă și complet ă. Are un rol
deosebit la pacien ții cu su ferință reumatoid ă , pentru stabilirea caracterului
acut/cronic, primitiv/secundar a suferin ței.
Trebuie re ținute din anamnez ă : vârsta și sexul acestuia, care orienteaz ă spre
anumite afec țiuni ad ăugate diagnosticului; p rofesia și condițiile de la munc ă
(riscuri, intensitatea activita ții);existen ța unor afec țiuni , trauma tisme sau
tratamente anterioare;simptomele pacientului; d etalii cronologice ale afec țiunii;
antecedente personale fiziologice.
După anamnez ă se ralizeaz ă inspec ția, se apreciaz ă tegumen tele supraiacente
articula țiilor ,cu precizia existen ței elementelor semiologice existente, m ărirea
de volum a articula ției (tumefac ția articular ă) și verificarea existen ței
modific ărilor obiective ale articula țiilor.
În Poliartrita reumatoid ă , durerea este cel mai frecvent simp tom, pentru a
stabilii intensitatea folosim Scala analog Vizual ă.
Aceasta este o reprezentare grafic ă a durerii, transpus ă pe o scal ă numeric ă
gradat ă, cuprins ă intre 0 si 10 , 0 semnific ând absen ța durerii și 10 durere
insuportabil ă. Rezultatul acestei scale nu poate fi considerat în totalitate
adev ărat dearece fiecare bolnav are o perspectiv ă subiectiv ă asupra durerii.
Pentru aprecierea statusului clinico -funcțional folosim Indexul frunc ținal LEE ,
pentru apreci erea calit ății vie ții Chestionarul Vizual Analog pentru evaluarea

24
activit ăților uzuale zilnice (ADL -urilor) și pentru evaluarea autopercepției propriei
stări de sănătate aplicăm Chestionarul SF -36.

Index Func țional LEE
Reprezint ă un instrument care permite evaluarea func țional ă general ă a
pacientului cu Poliartrita reumatoid ă. Cuprinde 17 întreb ări care fac referire la
diferite domenii ale activit ăților func ționale pe care le efectueaz ă cotidian
pacientul.
Cota țiile posibile pentru fiecare dintre intreb ări sunt:
0-activitatea se deruleaz ă fără nici o dificultate;
1-activitatea se desf ășoară cu dificultate;
2-activitatea este imposibil ă.
Scorul final al scalei este ob ținut prin însumarea cota țiilor acordate fiec ărui
element co mponent, fiind cuprins între 0 (status func țional optim) și 34 (status
funcțional minim, pacientul neput ând efectua nici una din activit ățile evaluate).

Chestionarul Vizual Analog pentru evaluarea activit ăților uzuale zilnice
(ADL -urilor)
Reprezint ă un chestionar pentru monitorizarea rapid ă a ADL -urilor la pacientul
reumatismal.
Cupr inde 8 intreb ări corelate cu cele mai importante activit ăți uzuale zilnice ,
fiecare cotat ă în func ție de c ât de dureroas ă este desf ășurarea activit ății
respective, cu :
 0- activitatea se poate desf ășura normal f ără durere;
 1-activitatea se desf ășoară aproape normal, uneori cu durere;
 2-activitatea se desfășoară în majoritatea timpului cu dificultate datorit ă
durerii;
 3-totdeauna desf ășurarea activit ății genereaz ă durere.

25
Scorul final se ob ține prin însumarea cota țiilor pentru fiecare element, put ându-
se calcula un scor par țial al celor 8 întreb ări.
O valoare minim ă corespunde unui status func țional optim, cu posibilitatea
desfășurării cât mai normale a ADL -urilor iar valoarea mare a scorului reflect ă
un status func țional perturbat, durerea reumatismal ă având impact asupra
desfășurării activit ăților zilnice.

Chestionarul SF -36
Este un chestio nar standardizat derivat dintr -un set mai mare de întrebări
bazate pe propria percep îie a individului despre starea sa de s ănătate și de
nivelul de activitate al bolii.
Chestionarul SF -36 este format din 36 de întrebări (elemente) de măsurare a
sănătății fizice și mentale proprii.
Scorurile mai mari reprezint ă o autopercep ție bun ă a sănătății, pe c ând scorurile
mici indic ă nemul țumirea pacientului fa ță de propria s ănătate. [18]

26
PARTEA PRACTICĂ
CAPITOLUL VI
Ipotez ă de lucru

Deoarece Poliartrita reumatoid ă este o boal ă din ce în ce mai frecvent
recunoscut ă, trebuie s ă ne ax ăm pe recuperarea funcț ional ă a pacientului
pentru a -și putea relua activit ățile de zi cu zi.
Ipoteza de lucru se bazeaz ă pe presupunerea că aplicare a programelor de
Kinetoterapie în Poliartrită Reumatoidă va fi î n masură să crească randamentul
recuperării și să amelioreze calitatea vie ții pacien ților cu Poliartrit ă Reumatoid ă.
Am presupus de asemenea c ă aplicarea programelor de kinetoterapie din
stadiile precoce înainte de instalarea stadiilor disfunc ționale va fi în masur ă să
ofere cele mai bune rezultate terapeutice , s ă creasc ă șansa bolnavului de
menținere a mobilit ății în măsură să previn ă deform ările m âinii în Poliartrita
Reumatoid ă.
Pentru realizarea unui progam de Kinetoterapie adecvat este indispensabil ă
cooperarea pacientului și o bun ă colab orare între terapeut și pacient. A cesta
trebuie motivat și îndrumat spre realizarea corect ă a exerci ților, fiind con știent
de beneficile acestora și de m ăsura în care va ob ține rezultate vizibile.
Am presupus de asemenea c ă lipsa unui program kinetic corespunzator poate
duce la cre șterea modific ărilor funcționale ale m âinilor și modific ărilor importante
a cali tății vieții prin afectarea prehensiunii și modificarea ADL -urilor.
Obiectivul acestei lucr ări este de a demonstra importan ța unui program de
Kinetoterapie, individualizat, care ofer ă pacien ților cu Poliartrita reumatoid ă o
șansă pentru recuperarea func ționalit ăți dovedind astfel eficacitatea activit ății
fizice.

27
CAPITOLUL VII
Material și Metod ă de lucru

Studiul nostru a fost efectuat în Spitalul Clinic de Recuperare și Spitalul Clinic
Județean de Urgență , Sectia Clinică de Reumatologie din Cluj Napoca în
perioada Februarie -Iunie 2016 pe 15 subiec ți de genul Feminin și 8 subiec ți de
genul Masculin pe care i -am imp ărțit în dou ă loturi distincte.
Lotul A este lotul martor care au efectuat programe de tratament medicamentos
și programe de fiziotera pie fără a efectua și programe de kinetotera pie care a
cuprins un numar de 5 bolnavi de genul feminin și 3 bolnavi de genul masculin.
Lotul B de studiu care a cuprins 11 bolnavi de genul feminin si 4 bolnavi de
genul masculin. Aceștia au efectuat programe de tratament identice cu lotul A la
care s -a adăugat efectuarea unui program individualizat de kinetoterapie.
La pacien ții observa ți am ținut cont de urm ătoarele criterii :
 de includere: pacien ți cu vâ rste cuprinse între 30 și 80 de ani, pacien ți în
toate stadiile bolii, pacien ți cooperan ți, și pacien ți seropozitivi și negativi;
 de excludere: pacien ți care au refuzat colaborarea.
Aprecierea rezultatelor terapeutice s -a făcut prin urm ătoarele metode de
obiectivare : Scala Analog Vizuală, Indexul Func țional LEE, Chestionarul Vizual
Analog pentru ADL -uri și Chestionarul SF -36 de evaluare a stării de sănătate.
Am apreciat rezultatele terapeutice prin compararea st ării pacientului în ziua 1
și respetiv ziua 14 de tratament, împărțind pacien ții celor 2 lot uri în 6 situa ții de
incadrare: vindecat, mult ameliorat, ameliorat, pu țin ameliorat, sta ționat,
agravat.

28
Scala analog vizuală a durerii
Am comparat intensitatea durerii în ziua 1 și cea din ziua 14, împărțind durerea
în scala analog vizuală, la fiecare treaptă , considerând semnificația lor astfel: 0 –
fără durere, 2 -doare puțin, 4 -doare mult, 6 -doare foarte mult, 8 -doare extrem de
mult și 10- durere aproape insuportabilă.

Am încadrat ca pacient vindecat cel la care durerea, în scala analog vizuală se
apropie de 0 , mult ameliorat cel care se apropie de 2, ameliorat cel care se
apropie de 4, parțial ameliorat cel care se apropie de 6, staționat cel care se
apropie de 8 și agravat cel care se apropie de 10 .

Indexul Funcțional LEE
Am comparat activitatea c otidiană pe care o efectuează pacientul în ziua 1 și
respectiv ziua 14, punându -i pacientului 17 întrebări la care acesta a atribuit
câte un scor, de la 0 la 2, în funcție de modul cum își desfășoară activitatea
funcțională astfel: 0 -activitatea se derulează fără nici o dificultate,1 -activitatea
se desfășoară cu dificultate, 2 -activitatea este imposibilă.

29
La final am adunat scorurile acordate fiec ărei întrebare și am încadrat ca
pacient vindecat pacientul al c ărui scor se apropie de 0, mult ameliorat cel care
se apropie de 6, ameliorat cel care se apropie de 13, parțial ameliorat cel care
se apropie de 20, staționat cel care se apropie de 27 și agravat cel care se
apropie de 34.

Cotația
Elementele componente 0 1 2
Poți întoarce capul (într -o parte și alta)?
Poți sa te piepteni, inclusiv părul din spatele capului?
Poți închide un sertar doar cu mâinile ?
Poți deschide o ușă?
Poți ridica o sticlă plină ?
Poți duce la gură un pahar, cu o singură mână?
Poți răsuci cheia în broască?
Poți tăia carnea cu cuțitul?
Poți întinde untul pe pâine?
Poți intoarce capul si privi ceasul?
Poți merge, umbla ?
Poți să te deplasezi ?
Fără nici un ajutor
Fără ajutor deosebit
Fără baston
Poți urca scările?
Poți coborî scările?
Poți sta în ortostatism cu picioarele drepte?
Poți sta pe vârfuri?
Te poți apleca ca să ridici un obiect de pe podea ?
Scor final

30
Chestion arul Vizual Analog pentru ADL -uri
Datorit ă acestui chestionar putem compara intensitatea durerii cu care
pacientul efectueaz ă activit ățile zilnice uzuale din ziua 1 și respectiv ziua 14 de
tratament. Pacientul trebuie s ă atribuie fiec ărei întreb ări un scor de la 0 la 3, în
funcție de c ât de dureroas ă este desf ășurarea activit ății respective.

Scorul final rezult ă din sumarea cota ților atribuite fiec ărei întreb ări, astfel am
încadrat ca pacient vindecat pacientul al c ărui scor se apropie de 0, mult
ameliorat cel care se apropie de 5, ameliorat cel care se apropie de 10, par țial
ameliorat cel care se apropie de 15, sta ționat cel care se apropie de 20 și
agravat cel care se apropie de 24 .
Elemente componente Cotația
0 1 2 3
Cat de dureros este pentru tine derularea
urmatoarelor activitati:
1. Imbracatul?
2. Urcatul si coboratul din pat?
3. Ducerea unui pahar sau cani la gura?
4. Mersul (plimbarea) in afara locuintei pe
suprafata dreapta?
5. Imbaierea si stergerea intregului corp?
6. Aplecarea si ridicarea unui obiect de pe
podea?
7. Deschiderea si inchiderea robinetelor?
8. Intratul si iesit ul din masina?
Scor Parțial (ADL -uri)
Cat de intensa a fost durerea pe care ai
resimtit -o in ultima saptamana?
Minima ––––– maxima
Scor final

31
Chestionarul Sf -36

Acest chestionar ne permite să cunoastem starea fizică și psihică a pacientului
și cum se simte la realizarea activităților sale. Se aplic ă în ziua 1 și ziua 14 de
tratemnt. Pentru fiecare parametru pacientul aplic ă o valoare între 0 și 6 ,
fiecare cotație având semnificație diferită in funcție de domeniul din care este
întrebarea.

1) În general ați putea spune că snatatea Dvs. este:
Excelentă ……………………. ….1
Foarte bună……………………..2
Bună… …………………………….3
Mediocră……………………….. ..4
Proastă……………………………5

2) Comparativ cu un an în urmă, cum v -ați califica în general sănătatea din clipa
de față?
Mult mai bună în prezent …………….1
Ceva mai bună în preuent …………..2
Aproximativ la fel ……………………….3
Ceva mai rea în prezent ……………..4
Mult mai rea în prezent ……………….5

3) Următoarele întrebări se referă la activități pe care le -ați putea desfășura în
timpul unei zile obisnuite. Sănătatea Dvs. vă limitează în aceste a ctivități? Dacă
da, cât de mult

32

4) În ultimele patru săptămâni, ați avut vreuna din următoarele probleme în
munca sau activitățile Dvs. zilnice ca urmare a stării Dvs. de sănătate fizică?

5) În ultimele patru săptămâni ați avut vreuna din următoarele probleme în
munca sau activitățile Dvs. zilnice ca urmare a unor probleme emoționale (cum
ar fi: deprimare sau neliniște)?
(încercuiți un număr pentru fiecare rând) Mă
limitează
mult Mă
limitează
puțin Nu mă
limitează
a) Activități obositoare (alergat, ridicat, obiecte
grele)
b) Activități moderate (mutarea unei mese,
împingerea unui aspirator)
c) Ridicatul sau transportatul târguielilor
d) Urcatul mai multor etaje pe scări
e) Urcatul unui etaj pe scări
f) Aplecatul, Îngenuncheatul
g) Parcurgerea pe jos a mai mult de 1km
h) Parcurgerea pe jos a câtorva sute de metri
i) Parcurgerea pe jos a 100m
j) Propria îmbăiere sau ămbrăcare
1

1
1
1
1
1
1
1
1
1
2

2
2
2
2
2
2
2
2
2
3

3
3
3
3
3
3
3
3
3
(încercuiți un număr pentru fiecare rând) Da Nu
a. Ați redus perioada de timp petrecută muncind sau cu alte
activități
b. Ați îndeplinit mai puține activități decât ați fi dorit
c. Ați fost limitat în ceea ce privește natura muncii sau a
altor activități
d. Ați avut dificultăți în efectuarea muncii sau a altor
activității (vă solicită un efort în plus)
1
1

1
1

2
2

2
2

33
(încercuiți un număr pentru fiecare rând) Da Nu
a. Ați redus perioada de timp petrecută muncind sau cu alte
activități
b. Ați îndeplinit mai puține activități decât ați fi dorit
c. Ați avut dificultăți în a realiza cu aceeași atenție și grijă ca
de obicei ceea ce ar trebui să faceți la lucru sau în alte
activități
1
1

1

2
2

2

6) În ultimele patru săptămâni în ce măsură starea Dvs. de sănătate fizică sau
probleme emoționale au afectat activitățile Dvs. sociale obișnuite legate de
familie, prieteni, vecini sau alte grupuri de persoane?
Deloc …………………..1
Puțin ……………………2
Moderat ……………….3
Mult…………………….4
Foarte mult …………..5

7) Cât de mult ați simțit dureri corporale în ultimele patru săptămâni?
Deloc ………………… .1
Foarte slab ………….2
Slab……………………3
Moderat ………………4
Intens …………………5
Foarte intens ……….6

8) În ultimele patru săptămâni cât de mult durerea resimțită a afectat munca
Dvs. obișnuită (inclusiv munca în afara casei și în casă)?
Deloc …………………….1
Puțin ……………………..2
Moderat …………………3

34
Mult………………………4
Foarte mult ……………5

9) Aceste întrebări se referă la felul în care v -ați simțit în ultimele patru
săptămâni?

10) În ultimele patru săptămâni au existat momente în care starea Dvs. de
sănătate fizică sau emoțională v -au afectat avtivitățile Dvs. sociale (cum ar fi
vizite la rude, prieteni )?
Tot timpul ……………………….. ……………………….. 1
În cea mai mare parte din timp …………………… 2
Uneori ……………………………………………………..3 (încercuiți un număr pentru
fiecare rând) Tot
timpul Majoritate
a timpului O
bună
parte
din
timp Uneori Rareori Niciodată
a.V-ați simțit plini de
viață?
b.Ați fost foarte nervos?
c. V -ați simțit atât de
deprimat încât nimic să
nu vă poată înveseli?
d.Ați fost calm și liniștit?
e.Ați avut multă energie?
f. V-ați simțit descurajat
și întristat?
g. V-ați simțit extenuat?
h. Ați fost o persoană
fericită?
i. V-ați simțit obosit? 1
1

1
1
1

1
1

1
1 2
2

2
2
2

2
2

2
2 3
3

3
3
3

3
3

3
3 4
4

4
4
4

4
4

4
4 5
5

5
5
5

5
5

5
5 6
6

6
6
6

6
6

6
6

35
Rareori ………………………………………………… ….4
Deloc ………………………………………………………5

11) Vă rugăm să vă alegeți răspunsul care descrie cel mai bine cât de
adevărată sau falsă este pentru Dvs. fiecare din următoarele afirmații:

Scorul final este ob ținut prin adunarea cota ților de la fiecare parametru , astfel
am încadrat ca pacient vindecat pacientul al c ărei îmbunătățire este de peste
30%, mult ameliorat cel cu o îmbunătățire de 20% , ameliorat cel care a avut o
îmbunătățire de 10% , parțial ameliorat cel cu îmbunătățirea de 5% , staționat cel
care nu a avut nici o îmbunătățire și agravat cel care se simte mai rău decât la
internare.

(încercuiți un număr pentru fiecare
rând) Absolut
adevărat În mare
parte
adevărat Nu
știu În
mare
parte
fals Absol
ut fals
a. Mi se pare că mă
îmbolnăvesc mai ușor decât alți
oameni
b. Sunt la fel de sănătos ca
orice cunoscut al meu
c. Mă aștept ca starea sănătății
mele să se înrăutățească
d. Sănătatea mea este
excelentă
1

1

1

1
2

2

2

2
3

3

3

3
4

4

4

4
5

5

5

5

36
Kinetoterapia
Pentru realizarea programului de Kinetoterapie se iau în considerare
următoarele aspecte:
 Nu se realizeaz ă în puseele dureroase;
 Se lucreaz ă atât pe articula țiile afectate c ât și pe cele s ănătoase;
 Se ia în considerare masa muscular ă a pacientului și nu se aplic ă în
contracturi;
 Fiecare ședint ă începe cu încălzire și exerci ții cu greutate u șoară
aceasta cresc ând progresiv;
 Pentru îmbun ătățirea rezultatelor, am adaptat programul în așa fel încat
pacientul sa fie motivat și încurajat s ă realizeze exerci țiile propuse și să
nu renun țe.
 Dacă pacientul este foarte obosit se întrerupe programul de
Kinetoterapie.

Program de exerci ții pentru pacientul cu Poliartrit ă Reumatoid ă:
1) În șezând, spatele lipit de scaun, cu un picior pe o placă cu rotile, pacientul
execută mișcări în față și în spate cu membrul inferior. Se fac 50 de repetări cu
fiecare picior.
2) În șezând,spatele lipit de scaun, cu ambele picioare pe placa cu rotile ,
pacientul execută mișcări de lateralitate. Se fac 50 de repetări.
3) În șezând, spatele lipit de scaun, brațele paralele cu solul, în mâini ține un
baston de lemn.Locurile de prindere a batonului sunt la o distanță astfel încât să
se continue linia umer ilor. Execută ridicări deasupra capului ale bastonului, apoi
coborâri, cu coatele menținute extinse. Se repetă de 15 ori.
4) În șezând, spatele lipit de scaun, brațele și coatele în extensie, palmele
privind posterior, prinde la spate bastonul și execută extensia membrelor
superioare cât permite mobilitatea. Se fac 15 repetări.

37
5) Din ortostatism , prinde bastonul de capete și împinge stânga -dreapta, astfel
execut ă abducția -adducția autopasivă.
6) În ortostatism, cu corpul poziționat lateral, în fața roții cu mâner amplasată pe
perete, execută mai întâi cu un membru rotații înainte și înapoi,apoi schimbă
poziția pentru a executa cu celalalt membru. Se fac 15 -20 de repetări cu fiecare
membru.
7) În ortostatism, cu spatele lipit de perete, prinde cu ambele mâini de corziile
atârnate în fața lui, coatele extinse, membrele paralele cu solul. Trage cu un
membru de coardă, în timpul acesta ajutând celalalt membru să facă
flexia.Acesta este un exercițiu autopasiv.
8) Aceeași poziție inițială ca la exercițiul precedent, membrele paralele cu solul,
la același nivel, pacientul executa abducții și
adducții orizontale, corziile făcând exercițiul mai ușor, susținând greutatea
membrelor.
9)Pedalat la biciclet a ergonomică 10 minute, d acă condiția pacientului permite .
10) Antebrațul va sta sprijinit pe o masă în pronație, iar pacientul execută
mișcarea de înclinare radială, pentru început singur, apoi împotriva rezistenței
opuse de kinetoterapeut.
11) Antebrațul și mâna cu vârful degetelor sprijite pe o masă, iar pacientul
execută percuții repetate pe planul mesei, degetele se mențin în semiflexie.
12) Antebrațul sprijinit pe suprafața de lucru. Palma orientată în sus. Indoiți
degetele de la mijloc, încercând să atinge ți cu vâ rful, baza acestora. Extindeți
ușor degetele, revenind la poziția inițială. Repetați și pentru cealaltă mână .
13) Antebratul sprijinit pe suprafata de lucru. Palma orientata in jos, degetele
apropiate. Pastrand pe cat posibil degetele intins e, trageti usor degetele pe
suprafata de lucru. Varful degetelor ramane pe suprafata de lucru. Reveniti la
pozitia initiala, prin alunecare usoara a varfurilor degetelor. Repetati si pentru
cealalta mana.

38
14) Antebratul sprijinit pe suprafata de lucru. Pal ma orientata in jos, degetele
apropiate. Departati cat mai mult degetele, apoi apropiatile. Repetati si pentru
cealalta mana.
15) Antebrațul sprijinit pe suprafața de lucru. Palma orientată în sus. Atingeți pe
rând cu policele (de getul mare), fiecare deget al mâinii. Incercați să mențineț i
extinse celelalte degete. Repetați și pentru cealaltă mână .
16) Așezați antebrațul pe o suprafață plată. Strangeț i degetele (sub forma unui
pumn) și indoiți în sus incheietura mâinii. Încercați să nu duceț i pumnul catre
dreapta sau stânga î n timp ce face ți mișcarea. Repetați de până la 10 ori.
17)Cotul pe masă , antebrațul supinat și flectat, pumnul flectat, policele în
opozabilitate: kinetoterapeutul fixează fața posterioară a treimii distale a
antebrațului și aplică o rezistență pe fața unghială a policelui: subiectul execută
concomitent o extensie a cotului si a policelui, centrată de prizele
kinetoterapeutului.
18)Mâna în pronație, degetele ușor flectate, cu pulpele așeyate pe o riglă,
kinetot erapeutul trage sau împinge un capat al riglei, antrenând o deviație
cubitală sau radială a defetelor, în timp ce subiectul încearcă sa se opună
acestei deplasări.
19) Utilizarea unui elastic întins, realizând contra rezistenței lui, o abducție a
policelui , dar în același plan cu metacarpienele.
20) Mâna se sprijină pe masă cu marginea cubitală, prima comisură fiind
deschisă: kinetoterapeutul fixează cu o mână metacarpienele și pumnul , iar cu
cealaltă aplică o rezistență pe marginea internă a primului metacarpian,
subiectul face apropierea acestuia cu metacarpianul II.
21)Din așezat:
-cu tălpile pe sol ușor depărtate, pacientul execută rularea tălpilor pe sol (vârf –
călcâi);
-cu tălpile pe sol, pacientul va executa extendia din articulațiile
metatarsofalangiană a halucelui, în timp ce celelalte degete rămân fixate pe sol;

39
-cu tălpile pe sol, pacientul execută extendia din articulațiile
metatarsofalangiene, gamba rămânând nemișcată;
-cu gambele atârnate la marginea patului, pacientul execută ex tendia
genunchiului, apoi circumducții din articulația piciorului (stânga -dreapta).
22)Din ortostatism (menținerea corpului în poziție verticală):
-cu fața la spalier și cu mâinile care prind șipca de la nivelul umerilor, pacientul
execută ridicări pe vârfuri;
-cu fața la spalier și cu mâinile care prind șipsca de la nivelul umerilor, pacientul
plasează un picior pe prima șipscă și se ridică pe vârfuri, apoi schimbă piciorul;
-mers prin sala de sport (vârf -călcâi, zig -zag etc.).
23)Prevenirea și corecta rea deforma ției "în gâ t de leb ădă":
– antebra țul pe mas ă, mobilizare activ ă a interfalangienilor dar cu pumnul în
extensie.
24)Prevenirea și corectarea deforma ției " în butonier ă":
– cu m âna pe mas ă, sprijin cubital: flexia -extensia MCF cu interfalangienel e
(degetele) în rectitudine.
25)Prevenirea și corectarea policelui în "Z" :
– antebra țul pe masa, m âna în sprijin palmar, degetele semiflectate cu sprijin pe
varful lor: se execut ă abduc ții-adduc ții ale policelui aflat în rectitudine. [19,20,21 ]

40
CAPITOLUL VIII
Rezultate și discuții

Figura 1.Analiza În funcție de distribuirea pe sexe și vârstă a pacienților cu
poliartrită reumatoidă

În urma analizei pacienților în funcție de sex, se observă că predomină sexul
feminin, în propor ție de 70%, și vârsta cuprins ă între 61 -70 de ani. Acest fapt
este în corcondan ță cu studiile efectuate recent și cu literatura de specialitate
care demonstreaz ă preponderen ța bolii la sexul feminin. De asemenea , la
aceast ă perioad ă de vârstă pot să apară la femei unele modific ări disfunc ționale
care provoac ă dureri determin ând astfel necesitatea unor investiga ții și
controale.
Următoarea grup ă de vârstă preponderent ă este reprezentat ă de perioada 51 –
60 de ani, fiind de asemenea mai multe femei dec ât bărbați,în lotul B, iar în lotul
A fiind pacien ți în numar egal.
Grupa de v ârstă cuprins ă între 71 -80 este urm ătoarea ca și frecven ță, din care
fac parte doar femei, majoritatea apar ținând lotului B.
0123456
Femei Lot A Barbati Lot A Femei Lot B Barbati lot B40-50
51-60
61-70
71-80

41
Ultima grup ă de v ârstă este cea cuprins ă între 40 -50 de ani, unde avem o
singur ă pacient ă din lotul B și nici un pacient din lotul A. Acest rezultat se poate
datora și timpului scurt de studiu.

Figura 2. Distribu ția pacien ților dup ă mediul social și dup ă activitatea
fizică depus ă.

Poliartrita reumatoid ă este o boal ă inflamatorie cu etiologie necunoscut ă și
patogenie autoimun ă în care factori i de mediu sunt necesari.
Din analiza celor 2 loturi se observ ă că boala este predominant ă în mediul
urban, at ât la lotul A cat și la lotul B. Aceast ă predominan ță se poate explica
prin faptul c ă procentul de popula ție este mai ridicat în mediul urban precum și
accesul la institu țiile sanitare și la informarea medical ă.
Din punct de vedere al activit ății fizice depuse, se observ ă faptul c ă majoritatea
pacien ților au o activitate fizic ă medie.
Pacien ții care depun activitate fizic ă ușoară sunt a doua grup ă predominant ă
urma ți de cei cu o activitate fizic ă grea. Aceast ă distribu ție se poate datora
faptului c ă legătura dintre intensitatea durerii și evolu ția decompens ării algice nu
012345
Madiu Rural
Lot AMediu
Urban Lot AMediu Rural
Lot BMediu
Urban Lot BActivitate Usoara
Activitate medie
Activitate grea

42
este direct propor țional ă iar la majoritatea pacien ților modific ările din Poliartrita
Reumatoid ă debuteaz ă la o v ârstă tânără ceea ce determin ă alegerea unei
profesii cu activitate fizic ă mai redus ă.
Pacienț ii din lotul A , care locuiesc în mediul urban, au o actvitate fizic ă
medie/u șoară, spre deosebire de cei care locuiesc în mediul rural, ace știa
realiz ând o activitate medie/grea.
La lotul B, d in mediul urban, predomin ă pacien ții cu activitate fizic ă medie iar la
cei din mediul rural medie spre u șoară.
Din aceast ă analiz ă putem afirma că majoritatea pacien ților cu Poliartrit ă
Reumatoid ă locuiesc în mediul urban și au o activitate fizic ă medie. Putem
explica acest re zultat prin faptul c ă pacien ții din mediul urban au accesibilitate
mai mare la tratament și sunt mai bine informa ți, atât despre boala c ât și despre
posibilitatea de recuperare.

Figura 3. Distribu ția pacien ților în func ție de stadiu și de forma
sereopoz itivă/sereonegativ ă a pacien ților cu Poliartrit ă reumatoid ă.

După analizarea datelor observ ăm că predomin ă forma sereopozitiv ă de boala
iar stadiul dominant este stadiul III.
012345
forma sereopozitiva
forma
sereonegativa

43
Lotul A con ține 2 bolnavi cu fo rmă sereonegativ ă și 6 bolnavi cu form ă
sereopozitiv ă, pe c ând lotul B con ține 3 bolnavi cu form ă de boal ă
sereonegativ ă și 12 bolnavi cu form ă sereopozitiv ă.
În concluzie după această analiză a datelor observ ăm predominan ța Factorului
Reumatoid pozitiv la ambele loturi, majoritatea pacin ților afl ându-se în stadiul III
de boal ă, cea ce determin ă necesitatea unui program de recuperare precoce
pentru a incetini evolu ția bolii și diminuarea simptomelor.

Figura 4. Repartiția procen tuală a pacienților în funcție de afecțiunile
asociate.

După analiza în funcție de afecțiunile asociate observăm o frecvență crescută
pentru bolile osteoarticulare, osteoporoza având cel mai mare procentaj, urmat ă
de coxartroză și gonartroz ă, acestea fiin d în număr egal.
Osteoporoza este frecvent întâlnită la femei în perioada postmenopauză, iar în
studiul nostru există mult mai multe femei decât bărbați ,ceea ce justifică
predominanța osteoporozei ca afectiune asociată poliartritei reumatoide.
Urmatoarea patologie asociată poliartritei reumatoide este cea cardiovasculară
reprezentată de hipertensiunea arterială cu aproape un sfert din procentaj,
urmată de lumbago, care de asemenea, este o patologie frecvent întâlnită.
14%
12%
23%
17%17%7%10%Afețiuni asociate
HTA
lumbago
osteoporoza
coxartroza
gonartroza
anemie
diabet zaharat

44
Ca incidență, urmatoarele afecțiuni a sociate sunt diabetul zaharat și anemia
acestea având cel mai mic procentaj la ambele loturi.
În concluzie , din studiul nostru reiese faptul ca poliartrita reumatoidă se
asociază cu o mulțime de afecțiuni patologice, în funcție de sexul si de vârsta
pacienților. Astfel observăm că cea mai frecventă afecțiune este osteoporoza
urmată de hipertensiune arterială care , de asemenea, este frecvent întâlnită la
media de vârstă în care poliartrita reumatoidă are o incidență crescută.

Media Lot A Media Lot B
Ziua 1 5.8 6.4
Ziua 14 3.7 3.3
Îmbunătățire 2.1 3.1

Tabel 1. Media dupa SAV

Figura 5. Analiza durerii cu Scala Analog Vizual ă

01234567
Ziua 1 Ziua 14 imbunatatiremedia lot A
media lot B

45

După aplicarea Scalei Analog Vizuale a durerii observăm o importantă scădere
a scorului în ultima zi de tratament, la ambele loturi. Media scorurilor obținute
dovedește eficiența programului de Kinetoterapie astfel încât lotul B a obținut o
îmbunatațire cr escută fața de lotul A , care a beneficiat doar de tratament
medicamentos.
La compararea valoriilor inițiale ale Scalei Analog Vizuale , la ambele loturi,
valoarea coeficientului este p=0,11, aceasta valoare este mai mare decat 0,05
ceea ce semnifică că diferența este, statistic, nesemnificativă. Iar la compararea
valoriilor finale, valoarea coeficientului este p=0,04, aceasta valoare este mai
mică decat 0,05 , asadar diferența este semnificativă statistic.
În concluzie observăm o scădere semnificativă a scorului după analiza Scalei
Analog Vizuală a Durerii, în special la lotul B , care a efectuat un program
complex de Kinetoterapie, dovedind astfel contribuția acestuia la scăderea
durerii și îmbunătățirea calității vieții la pacienții cu Poliartrită Reum atoidă.
Tabel 2. Media Indexului Funcțional LEE

LOT A LOT B
Ziua 1 20.4 20.7
Ziua 14 11 9.6
Îmbunătățire 9.4 11.1

46

Figura 6. Analiza după Indexul Funcțional LEE

În urma evaluării pacienților cu ajutorul Indexului Funcțional LEE observăm o
îmbunătățire a funcționalității articulațiilor la ambele loturi, însă cu o diferență
semnificativă, lotul B fiind mai avantajat datorită programului de Kinetoterapie.
Acești pacienți au făcut mobilizări a tuturor articulațiilor in cadrul ședințelor de
Kinetoterapie, îmbunătățind, astfel, funcționalitatea acestora.
Rezultatele sunt nesemnificative din punct de vedere statistic la compararea
valorilor inițiale, valoarea coeficientului fiind p=0.47, iar la compararea
rezultatelor finale coeficientul are valoar ea p=0,01, adică este statistic
semnificativă.
În concluzie, dupa aplicarea Indexului Funcțional LEE, putem afirma că
programul de Kinetoterapie este foarte benefic pentru pacienții cu Poliartrita
Reumatoida, deoarece pacienții care au beneficiat de acesta au avut o
îmbunătățire mai mare, scazând semnificativ dificultatea cu care pacientul iși
desfașoara activitațile cuotidiene

0510152025
Ziua 1 Ziua 14 ÎmbunătățireMedia Lot A
Media Lot B

47
Tabel 3. Media chestionarului SF -36 în prima și ultima zi de tratament

Figura 7. Compararea rezultatelor în funcție de media chestionarului SF -36
înainte și după tratament

Din analiza rezultatelor chestionarului SF -36 se observa o îmbunătățire atât
pentru lotul B cât și pentru lotul A, existând însă o diferența mai mare a
rezultatelor din prima și ultima zi de tratament, pentru lotul B, starea de sanatate
fiind vizibil mai b ună.
Din punct de vedere statistic rezultatele sunt nesemnificative pentru compararea
reultatelor initiale, cu valoarea coeficientului p= 0,16, și cu semnificație statistica
la compararea rezultatelor finale, valoarea coeficientului fiind p=0,01.
Concluzi onând putem spune că în ceea ce privește percepția pacientului despre
starea sa de sanatate, despre evoluția Poliartritei Reumatoide, cât si despre
01020304050607080
Ziua 1 Ziua 14 ÎmbunătățireMedia Lot A
Media Lot B Media Lot A Media Lot B
Ziua 1 64.07 64.21
Ziua 14 71.55 74.71
Îmbunătățire 7.48 10.5

48
efectul său asupra calității vieții, observăm un progres semnificativ la pacienții
lotului B, care pe langa tratamentul medicamentos au beneficiat și de programul
Kinetic.
Tabel 4. Media rezultatelor ADL -urilor

Figura 8. Compararea rezultatelor în funcție de chestionarul pentru ADL –
uri

Pe baza datelot obținute, din chestionarul pentru ADL -uri, se poate observa
îmbunătățirea desfașurării activităților zilnice realizate de pacienți. Ambele loturi
au evoluat, observându -se totuși o îmbunătățire mai mare la pacienții lotului B,
cel mai probabil, datorită efectului benefic al programului de Kinetoterapie
realizat de aceștia.
La compararea valorilor inițiale rezultatele sunt nesemnificative statistic, cu
valoarea coeficientului p=0,11, iar la compararea rezultatelor finale, va loarea
coeficientului este p=0,01, deci cu semnificație statistică.
024681012141618
Ziua 1 Ziua 14 ÎmbunătățireMedia Lot A
Media Lot B Media Lot A Media Lot B
Ziua 1 17.87 17.45
Ziua 14 10.37 8.45
Îmbunătățire 7.5 9

49
În concluzie putem afirma că pacienții care au realizat tratamentul Kinetic își
desfășoară activitățile de zi cu zi cu mai multă ușurintă si cu un grad de durere
scăzut , față de cei care au beneficiat doar de tratament medicamentos. Se
observă o evluție semnificativă in cadrul lotului B, demonstrând astfel contribuția
programelor de Kinetoterapie la pacienții cu Poliartrită Reumatoidă, care prin
îmbunătățirea ADL -urilor, crește semnificati v și calitatea vieții.

Analiza rezultatelor

Procent Lot A Procent Lot B
Mult ameliorat 9.25 21.7
Ameliorat 59.5 54.7
Parțial ameliorat 31.25 24
Tabel.5 Analiza procentuală a rezultatelor

Figura 9. Comparația procentuală a celor două loturi în funcție de starea
clinică la externare
0102030405060
Mult ameliorat Ameliorat Parțial amelioratProcent Lot A
Procent lot B

50
După analiza rezultatelor celor 4 chestionare aplicate la pacienții cu Poliartrită
Reumatoidă, rezultă un procent semnificativ mai mare (peste 50 %) al
pacienților ameliorați la ambele loturi .
Urmatoarea grupă de pacienți ca si predominanță sunt cei parțial ameliorați,
majoritatea fiind sin lotul A, care a beneficiat doar de tratament medicamentos.
Pacienții mult ameliorați sunt în minoritate, la ambele loturi, lotul B având totuși
un procent important, fapt datorat programului de Kinetoterapie aplicat la acești
pacienți.
În studiul nostru nu am întalnit pacienți vindecați, staționari sau agravați, cel mai
probabil datorită timpului scurt de observație si numarului mic de pacienți.
Îm concluzie putem afirma că deși tratamentul medicamentos reprezintă baza
terapiei pentru Poliartrită Reumatoidă, asocierea unui program de Kinetoterapie
reprezintă un mare beneficiu în reabilitarea acestor pacienți. Acest fapt este
dovedit si in graficul de mai sus, deoarece în Lotul B se află mai multi pacienți
mult ameliorați fața te lotul A, pe când cei parțial ameliorați sunt în număr mai
mic. Iar cei care la externare prezintă o si stare clinică ameliorată sunt îm
mumăr as emănător la ambele loturi.

51
CAPITOLUL IX
Concluzii
1. Poliartrita Reumatoidă este o afecțiune inflamatorie predominantă la sexul
feminin.
2. În stidiul nostru incidența bolii este mai mare la pacienții cu vârsta cuprinsă
între 61 -70 ani.
3. Predomină pacienții din mediul urban, mai frecvent la persoanele care au
activități cu un grad mediu de solicitare fizică.
4. Din punct de vedere al stadiului evolutiv, majoritatea paci enților se află in
stadiul III ș i au forma sereopozitivă.
5. Cele mai f recvente patologii asociate sunt bolile osteoarticulare , din care
predomină osteoporoza, urmată de coxartroză si gonartroză.
6. În urma aplicării tratamentului kinetic s -a ameliorat semnificativ durerea,
evaluată cu Scala Analog Vizuală și a scăzut consid erabil dificultatea cu care
pacienții își desfășoară activitățile cotidiene (p=0.04).
7.Aplicarea programelor Kinetoterapeutice la pacienții cu Poliartrită Reumatoidă
îmbunătățește situația clinică și autopercepția pacientului cu o îmbunătățire ce
aproximativ 10% (Chestionarul SF -36 p=0.01).
8. Un tratament complet al Poliartritei Reumatoide necesită asocierea unui
program de Kinetoterapie individualizat și aplicat precoce. Utilizarea sa în
terapie determină încetinirea evoluției bolii și creșterea funcționalitătii articulare
(p=0.01).
9.Calitatea vieții s -a îmbunăt ățit la ambele loturi, cu o creș tere semnificativă la
lotul B, care a beneficiat de tratamentul kinetic, acesta s -a dovedit a fi eficient și
la scă derea durerii si a dificultății de realiz are a ADL -urilor (p=0.01).
10.Kinetoterapia are un rol important în reabilitarea Poliartritei Reumatoide,
determinând îmbunătățiri funcționale de cca 70% (p<0.04) alături de reducerea
intensității durerii, aspect care poate crește calitatea vieții cu aproximativ 80 % ,
inclusiv la pacienții cu terapie biologică.

52
Bibliografie

1. Pop Ciocoi Rareș, Zamora Elena. Bazele teoretico -metodice de kinetoterapie
în bolile reumatice . Editura Risoprint, Cluj -Napoca, 2006
2. Suteanu Stefan, Ionescu -Blaja Victoria , Moanga Marian. Clinica și
tratamentul bolilor reumatice . Editura Medicala 1977
3. Ionescu Ruxandra. Esențialul în reumatologie . Editura Medicală, București,
2006
4. Borda Ileana Monica, Irsay Laszlo, Ungur Rodic, Ciortea Viorela.
Recuperarea paciențilo r cu patologie reumatologică. Editura Argonaut, Cluj
Napoca, 2015
5. Bălănescu Andra. Poliartrită reumatoidă de la patogenie la clinică . Editura
Medicală Amaltea, 2007
6. http://www.medicinenet.com/rheumatoid_arthritis/article.htm – accesat în
februarie 2016
7. Prof. Dr. Popescu Eugen. Reumatologie . Editura Medicala Națională, 1997
8. Codrina Ancuța. Clinica și tratamentul complex al principalelor boli
reumatismale . Editura "Gr. T. Popa", U.M.F. Iași 2009
9. Nestor Remus. Diagnosticul bolilor REUMATISMALE . Editura Medicală
Bucure ști, 1972
10. http://emedicine.medscape.com/article/331715 -overview. Katherine K
Temprano, MD. Rheumatoid Arthritis. Publicat în 25/02/2016 , în Revista
Medscape.
11. Prof.Dr. Georgescu Lia. Elemente de Reumatologie. Editura Medicală Iași,
12 Ciobanasu V. Bolosiu.H.D. Poliartrita reumatoida . Editura Academiei
Republicii Socialiste Romania. Bucuresti, 1983
13.http://www.arthritis.org/about -arthritis/types/rheumatoid –
arthritis/symptoms.php – accesat în martie 2016
14. Stoia I., M. Stoicescu. Ghid practic de reumatologie . Editura Medicală, 1975

53
15. Nica Adriana Sarah. Compediu de Medicină fizică și Recuperare . Editura
Universității Carol David, 1998
16- Dr. Onac Ioan, Reabilitare Medicală, Editura Medicală Universitar ă "Iuliu
Hațieganu" Cluj -Napoca, 2013
17. Dr. Onac Ioan. Masajul medical . Editura Medicală Universitară „Iuliu
Hațieganu”, Cluj – Napoca, 2009
18. Popescu Roxana, Traistariu Rodica, Badea Petrica. Ghid de evaluare clinică
și funcțională în recuperarea med icală. Editura Medicală Universitară Craiova,
2004
19. Tudor Sbenghe. Kinetologie profilactică terapeutică și de recuperare ,Editura
Medicală,București 1987
20.http://kinetoterapii.ro/afe ctiuni -tratate -cu-kinetoterapie/afectiuni
reumatologice -tratate -cu-kinetoterapie/poliartrita -reumatoida -tratata -prin-
kinetoterapie.html – accesat în Iunie 2016
21. http://www.doctorulmeu.net/articole -revista/reumatologie/1174 -program -de-
exercitii.html – accesat în Iunie 2016