Iuliu Hațieganu Cluj- Napoca [607386]

1
Universitatea de Medicină și Farmacie
“ Iuliu Hațieganu “ Cluj- Napoca
Facultatea de Medicină
Spcializarea Balenofiziokinetoterapie și recuperare

LUCRARE DE LICENȚĂ

Modificările posturale la pacienții cu picior
plat

Îndrumător :
Dr. László Irsay
Absolvent: [anonimizat]

2017

2
CUPRINS
PARTEA I : Partea Generală ………………….. ………………………………………4
INTRODUCERE …………………………………………………………………………….5
Capitolul . I INTRODUCERE IN TEMA …………………. …………………………. 5
I.1. Imp ortanța subiectului ………………………………………………………5
I.2. Motivația alegerii temei………………………………………………………6
I.3. Scopul și obiectivele propuse………………….. …………………………6
Capitolul .II ANATOMIA ȘI BIOMECANICA PICIORULUI ……………………. 6
II.1. Structuri osoase ……………………………………………………………….6
II.2.Structuri ligamentare …….. …………………………………………………..7
II.3. Structuri musculo -tendinoase ……………………………………………..8
II.4. Biomecanica …………………………………………………………….. ……..9
II.5. Testarea articulară și musculară …………….. ………………………… 11
II.6. Analiza mersului …………………………………………………………….. .13
Capitolul . III Piciorul Plat (platfus) ………….. ……………………………………….14
III.1. Cauzele apariției …………………………………………………………………….15
III.2. Simptome și semene ………………………………….. …………………………. 16
III.3. Examinari ………………………………………………………………………………18
III.4. Evoluție ……………………………………………………………………………….. .18

3
Capitolul . IV TRATAMENT …….. ……………………………. …………………….. 19
IV.1. Medicamentos………………………………….. ………………………… 19
IV.2. Ortopedic …………………………………………………. ……… ………… 19
IV.3. Chirurgical ……………………………………….. …………………………. 19
IV.4. Recuperare ……………………………………… …………………………. 20
PARTEA II : Partea Special ă…………………………… …………………………. 23
Capitolul I Introducere ……………………………………… …………………………. 24
Capitolul . II IPOTEZA DE LUCRU ………………………. …………………….. …..24
Capitolul .II I MATERIAL ȘI METODE …………………. …………………………. 25
Capitolul .IV REZULTATE…………………………………. …………………………. 32
Capitolul V DISCUȚII ………………………………. ……… …………………………. 44
Capitolul VI CONCLUZII …………………………………… …………………………. 45
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………. …………………………. 46

4

Partea generală

5

Introducere
Piciorul plat sau platfusul , acest termen este utilizat pentru a oferii o
descriere unei def ormații a piciorului și gleznei, ușor de recunoscut clinic ,
care consta în scădere a înalțimii arcului longitudinal medial.
Până în prezent nu există însă o de finiție clinică sau radiologică ,
unan im acceptată, a înalțimii medii , a valorilor considerate normale ale
arcului longitudinal medial al piciorului .
Înălțimea arcului longitudin al medial este determinată de forma oaselor
și de rezistența musculaturii și a structurilor ligamentare . Piciorul plat
prezintă în momentul încărcării modificarea raporturilor osoase normale la
nivelul gleznei.
Piciorul plat este deficiența cea mai des în tâlnită a piciorului și unul
dintre viciile de dezvoltare fizică cele mai de s întâlnite ale întregului corp ,
astfel fiecare pacient va fi introdus printr -un plan de recuperare complex și
individualizat .

Capitolul I . Introducere în temă
I.1. Importanț a subiectului
Importanța tratamentului de recuperare atât preventiv cât și din
momentul diagnosticului de picior plat este enorma din punct de vedere al
beneficiilor aduse direct pacientului asupra stabilității și mobilității de
mișcare în articulația g leznei și articulațiile piciorului.

6
I.2. Motivația alegerii temei
Datorită experienței mele din ultimii ani cu pacienți care se prezinta cu
picior plat (platfus) o sa abordez acest subiect în redactarea lucrării de
licență pentru a concepe un pla n de tratament si demonstrarea eficacientei
lui in preventie si recuperare.
I.3. Scopul si obiectivele
Scopul aceste lucrări este de a analiza cauza producerii piciorului plat,
observarea tipului de picior plat și conceperea unui program de rec uperare
individualizat ce va corecta în limitele maxime arcul longitudinal al
piciorului.
Capitolul II. Anatomia și biomecanica piciorului
II.1 Structuri osoase
Piciorul uman are funcție dublă : susține greutatea corpului și permite
derularea di nami că a pasului în timpul mersului , această activitate
presupune totodata rezistență și suplețe. Această adaptare se realizeză
datorită boltei plantare, prezentând trei stâlpi de sprijin : tuberozitatea
calcaneului (posterior), capul metatarsienelor 1, 2, 3 ( antero -medial) si
capul metatrsienelor 4, 5 (antero -lateral).
Stâlpii sunt uniți prin două arcuri longitudinale , lateral și medial, unite
la nivelul calcaneului. Arcul longitudinal medial este arcul de mișcare si nu ia
contact cu suprafața de sprijin , iar arcul longitudinal lateral este arcul de
sprijin, fiind mai puțin boltit. O serie de arcuri transversal unesc arcurile
longitudinale, acestea find sustinute de oase, muschii, ligament si
aponevroza plantara.
Piciorul poate fi împărțit in trei reg iuni : regiunea retropiciorului ,
regiunea mijlocie și regiunea ante piciorului . În timpul mersului , retropiciorul
( calcaneu și talus) ia primul contact cu solul . Regi unea mijlocie ( navicular ,

7
cuboid și cele 3 cuneiforme) menține stabilitatea și transmiterea mișcării
spre antepicior . Antepiciorul ( 5 metatarsiene si falange) cu rol in adaptare
la diferentele de nivel ale solului.
Astfel complexul glexnă -picior prezintă 3 mari funcții : absoarbe
șocurile l a contactul călcâiului cu solul , se adaptează la ori ce diferență de
nivel și asigură sprijinul necesar în a propulsa corpul în timpul locomoției.
Piciorul cuprinde 26 de oase cu d imensiuni și structure diferite , 31 de
articulații și 20 de mușchii proprii .
Oasele sunt dispuse în 3 grupe și anume ( Figura 1) :
– Tars : rândul posterior – talusul și calcaneul
rândul anterior – navicularul , cuboidul și 3 cuneiforme
– Metatars
– Falange

Figura 1. Oasele piciorului
Articulațiile piciorului sunt numeroase și au un rol important asupra
mobilitații oaselor în complexitatea mișcări lor pe care piciorul le executa,
dorsi flexie, plantar flexie, eversie, inversie .

II.2. Structuri ligamentare
Ligamentele sunt structuri de legătură ,care leaga oasele unul d e altul
și mențin articulațiile, sunt alcatuite din fib re albe , subțiri si mai puțin elastic

8
decât tendoanele. Ligamentele piciorului sunt numeroase , însă cel mai
important care intra în discuție este Ligamentul Calcaneo -Navicular plantar .
Acest ligament uneș te calcaneul și osul navicular, este gros , lat și rezistent,
iar pe el se sprijină cap ul talusului. Datorită acestuia , greutatea corpului este
transmisă ligamentului și prin el bolții plantare.
Prin relaxarea ligamentului, capul talusului coboară , iar bolta plantară
se reduce treptat putând chiar sa disp ară având ca și consecință piciorul
plat.
II.3. Structuri musculo -tendinoase
În complexul glexnă – picior se găsesc o gama larga de mușchii care se
împart în mușchi extrinseci si intrinseci .
Mușchii extrinseci au originea la nivelul gambei , iar cei intrin seci pe
oasele tarsului.
Mușchii extrinseci se găsesc grupați câte trei în tre i regiuni anatomice :
posterior, anterior și lateral . Mușchii posteriori se găsesc în două planuri:
superficial și profund. Mușchii profunzi se interconectează de la origine spre
inserție cu rolul de creștere a forței.
În planul superficial , în regiunea posterioar ă se afla muschiu triceps
sural, gastrocnemian , solear și muschiul plantar .
În planul profund , în regiunea posterioară se g asesc muschiul tibial
posterior , flexor lung a l halucelui si flexor lung al degetelor. Dintre acești
mușchii o importanță deosebită o are mușchiul Tibial Posterior care are rol
importan t în susținerea boltei plantare . În ca z de scădere a forței musculare ,
apare o cadere a boltei plantare ( picior pla t ), acesta acționând în inversie (
puternic) și flexie plantară , de asemenea și mușchiul Flexor lung al
degetelor are un rol important în locomoție și rol static ( susținerea boltei
plantare), acționând în flexia degetelor și flexie plantară.

9
În regiunea anterioară , regăsim mușchii tibial anterior , extensor lung al
halucelui și extensor lung al degetelor. Dintre aceștia mușchiul Tibial
Anterior are rol principal în locomoție prin acțiunea de dorsiflexie și în
susținerea boltei mediale a piciorului împre ună cu peronierul lung .
În regiunea lateral se găsesc cei trei peronieri cu rol important în
mișcarea de eversie a piciorului ( peronierul lung , scurt și al treilea).
Mușchii intrinseci sunt localizați stratificat pe suprafața plantară a
piciorului însum ând pe fața dorsală ( extensorul scurt al degetelor ,
extensorul scurt al halucelui) , pe fața plantară ( abductor al halucelui, flex or
al degetelor , abductor al d egetului mic, patrat al plantei , lombri cali, flexor
scurt al halucelui , adductor al halu celui, flexor al degetului mic) , iar pe fața
dorsală ( interosoși dorsali, interosoși plantari ).
II.4. Biomecanica complexului glezna –picior
La nivelul complexului gleznă – picior se realizează mișcări de : flexie
dorsală/ flexie plantară, abducție /adducție , supinația / pronația și
circumducția . Ca punct de plecare al acestor mișcări se ia unghiul drept
format de gambă cu fața dorsală a piciorului.
Aceste mișcări nu se produc în mod egal și simultan în toate
articulațiile piciorului. Articulația talo -crurală permite mișcări de flexie dorsală
și plantară. Celelalte mișcări sunt premise de către articulațiile tarsului.
Articulația talo -crurală este caracterizată prin mișcări de flexie plantară
si dorsală. Aceste mișcări se realizează în jurul unui ax transversa l care
trece prin vârful celor doua maleole. Amplitudinea totală de mișcare este de
70˚, dintre care 25˚ flexie dorsală și 45˚ flexie plantară.
Articulațiile formate între oasele tarsului posterior (subtalară,
talocalcaneonaviculară si calcaneocuboidiană) sunt independen te din punct
de vedere anatomic , dar solidare din punct de vedere functional.
Considerate izolat, fiecare dintre ele posedă un ax de mișcare propriu , dar

10
în relitate , mișcarile lor se exe cută în jurul unui ax resultant . Acest complex
de mișc ări este format, pe o parte, de adducție , supinație și flexie plantară,
mișcare numită inversie. Mișcările opuse cuprind abducția, pronația și flexia
dorsală , mișcare numită eversie.
La nivelul articulațiilor metatarso -falangiene, sunt premise mișcări de
flexie/ extensie / hiperextensie si adducție/abducție. Articulația MTF a
halucelui permite o amplitudine de mișcare mai mare decât cele de la nivelul
degetelor 2 -5.
Sistemele de parghii – generalitati
Frecvent în activitățile cotidiene folosim sisteme de p ârghii pentru a
facilita și realiza anumite activități. De obicei, o pârghie va facilita prin forță
sau distanță( amplitudinea de mișcare), dar niciodată ambele deodată.
Pârghiile întâlnite în biomecanică sunt rigide și se r otesc în jurul unui punct
fix câ nd este aplicată o forță.
Punctul fix în jurul căruia se rotește se numeste punctul de sprijin
(S). În organism acest punct este reprezentat de articulație sau sol. Forța
activă (F) este forța care va mișca pârghia în jurul punctului de sprijin și
este ge nerat de mușchi. Forța rezistentă (R) este forța care se opune
mișcării forței active și poate fi reprezentată de greutatea segmentu lui
mobilizat( coapsă, braț etc) , gravitație sau o forță externă care trebuie
mișcată. Pentru d eterminarea rolului mușchiulu i în amploarea forței active
sau de rezistență se folosește punctul de referință locul de inserție al
mușchiului.Asupra organismului nostrum acț ionează trei tipuri de pârghii ,
reprezentând : pârgia de gradul I, pârghia de gradul II și pârgia de gradul III.
Pârghia de gradul II atinge obiectivele acestei discuții reprezentând tipul de
pârghie în care punctul de sprijin și forța active sunt la cele doua capete ale
axei. Forța rezistentă este localizată între cele doua componente ale
pârghiei. Exemplu : ridica rea pe vârfuri , punctul de sprijin sunt capetele

11
metatarsului , forța active tricepsul sural ( calcaneu), iar rezistența este
reprezentată de proiecția centrului de greutate( articulația gleznei).(Figura 2)

R F
F

S

S R
Figura 2 . Pârghie de gradul II
II.5. Testarea articulară și musculară
Testarea articulară
Mișcări în plan frontal,
ax sagital Adducție Abducție
35-40˚ 35-40˚
Mișcări în ax longitudinal Supinația
(planta privește
interior) Pronația
(planta privește
exterior)
45˚ 30˚
Mișcări în plan sagital, ax
frontal Inversie Eversie
20˚ 10˚

12
Testarea musculară

Inversia
Gambierul Anterior
Gambierul Posterior Testare :
Pozitie FG – în
decubit dorsal, cu
șoldul și genunchii la
90˚, iar piciorul in
poziție neutră.
F1 – plaparea
mușchiului/ a
tendonulu i pe și
deasupra maleolei
interne
F2- inversia ( planta
priveste medial)
/eversia
Poziția AG – șezând ,
cu gamba atârnată ,
piciorul în poziție
neutră
F3 – inversia /eversia
F4, F5 – se aplica
rezistență pe
marginea
medial/lateral a
antepiciorului ,
prinz ând metatarsian
1 /5
Eversia
Lungul peronier lateral
Scurtul peronier lateral
Peronier al treilea

Flexia degetelor în
articulația MTF
Lumbricalii
Scurtul flexor al
halucelui
Se stabilizează
piciorul anterior și se
va testa fiecare deget
separate.

Flexia degetelor în
articulațiile interfalangiene
Lungul flexor al
degetelor
Lungul flexor al
halucelui
Scurtul flexor plantar
Se stabilizeaza
antepiciorul și prima
falangă și se va testa
fiecare deget în parte.

Extensia degetelor în
articulațiil e
metatarsofalangiene
(MTF) si interfalangiene
(IF )
Extensorul comun al
degetelor
Pediosul
Extensorul propriu al
halucelui
Se testeaza fiecare
deget în parte după
stabilizarea
antepiciorului .

13
II.6. Analiza Mersului
Mersul este deprinderea motorie ce permite locomoția u mană . Inițial
el este voluntar , apoi el devine un exercițiu stereotip, involuntar, automat
Analiza mersului pacientului este necesară pentru :
a) Înregistrarea deficitelor funcționale articulare și musculare
b) Înregistrarea defic itelor d e coordonare a corpului , mai ales la nivelul
membrelor inferioare
c) Astfel , se poate corecta mersul
d) Reprezintă și o metodă de kinetoterapie
Definim mersul ca fiind alcătuit din dezechilibrări și reechilibrări permanente
prin care corpul se adaptează suprafe ței de sprijin și de deplasare.
Există moda lități variate de mers : normal , rapid, în lateral , în ta ndem, mers
peste mici obstacole , urcat coborât scări .
La evaluarea mersului este ncesar de urmărit : echilibrul, simetria, poziția
piciorului , parametrii măsurabili ai mersului , mișcările bazinului, mișcările
trunchiului și mișcările membrelor superioare. De asemenea , pozițiile de
examinare sunt diverse precum și disfuncțiile care pot fi observate .
POZIȚIA DE EXAMINARE DISFUNCȚIE URMĂRITĂ
Din spate/ la teral Coborârea prematură a călcâiului
Din spate /lateral Pornirea inadecvată
Din lateral Mers stepat
Din față /din spate Bază de sprijin îngustă/largă
Lateral Înclinarea anterioară a trunchiului
Lateral Înclinarea posterioară a trunchiului
Latera l/din spate Înclinarea laterală a trunchiului
Față /spate Picior în supinație/pronație
Anormalități ale articulației subtalare

14
Față Mobilitate excesivă a articulației
mediotarsiene
Față Poziția internă/externa a piciorului
Față Poziția internă/extern ă a genunchiului
Față / spate Căderea excesivă a șoldului
Se consideră că există 5 mișcări determinante ale mersului :
– Rotația pelvisului 4˚
– Înclinarea pelvisului (4 -5˚ pe partea membrului în balans)
– Flexia genunchiului
– Mișcarea piciorului și genunchiu lui
– Deplasarea laterală a pelvisului ( pe piciorul de sprijin )
Pasul reprezentând distanța care separă cele două călcâie se
caracterizează prin : lun gimea pasului, lărgimea pasului, unghiul pasului ,
cadența mersului și viteza mersului .
În mersul normal , bazinul și umerii execută o mișcare de rotație în sens
invers unu l față de altul , precum și o mișcare de înclinare laterală de mica
amplitudine.
Mersul are v ariații individuale foarte mari . Ele se datorează eredității,
vârstei, deprinderilor , greutății d e transportat și încalțămintei.

Capitolul III. Piciorul Plat ( platfus )
În biomecanica piciorului bolta plantară asigură elemental primordial pentru
statică și mersul suplu, neobositor. Ea este mai înalta pe partea internă a
piciorului sprijinul făcându -se pe călcâi , capetele celor doua metatarsiene
externe și marginea externă a piciorului .
Existența bolților( doua longitudinale si una transversal) fac piciorul suplu ,
elastic, mărindu -I rezistența la acțiunea greutăți proprii a corpului și a

15
eventuale lor greutăți purtate de subiect , precum și la acțiunea șocurilor (
aterizărilor din sărituri și propulsiilor).
Curburile bolților sunt menținute de că tre o serie întreagă de capsule ,
ligament si aponevroza plantară(ca elemente pasiv e ), de mușchii și
tendoanele piciorului și gambei ( ca elemente active ).Când rezistența
acestor formațiuni moi cedează, bolțile cad, se reduc , cădere ce poate
merge până la prăbușire ,adică până la dispariția lor , constituind ceea ce
numim picior plat. Cea mai des întâlnită este căderea bolții
anteroposterioar e, realizând piciorul plat în sens longitudinal .
În vorbirea curentă prin noțiunea de picior plat se întele ge căderea bolții
longitudinale , aceasta fiind incomparabil mai frecventă . (Figura 3)

Figura 3. Picior normal vs Picior plat

III.1. Cauzele apariției
Piciorul plat poate fi determinat de cauze congenitale sau câștigat prin
eforturi profesionale îndelungate, supraîncarcare ponderală, paralizie ,
tramatisme netratate la timp și în mod corespu nzător , slăbirea elementelor
de susținere prin boli anergizante ( rahitism, anemie, boli metabolice etc )
sau prin factori funcționali (laxitate capsule -ligamentară și tonus muscular
redus) așa cum se întâmplă mai ales în perioada prepubertară și pubertară .

16
În per ioada prepubertară si pubertară , între 12 -16 ani , piciorul plat este cel
mai frec vent, fie ca deficiență izolată , fie asociat cu alte deficiențe ale
membrelor inferioare și ale coloanei vertebrale. În aceste perioade el este
cauzat de laxitate caps ulo-ligamentară si tonus muscular redus , apărute mai
ales la fete, ca urmare a hiperfoliculinemiei fiziologice care însoțește
explozia endocrină pubertară.
Trebuie să se facă distincție între piciorul plat functional și cel patologic. În
piciorul plat func tional bolta plantară cedează și se turtește doar în stand și
în timpul efortur ilor fizice statice și dinamice , revenind la normal în repaus
fără sprijin pe picioare. În cazul piciorului plat patologic bolta este căzută
atât în timpul efortului fizic , cât și în repaus .
III.2. Simptome și semne
Baza mecanismului de producere a piciorului plat o constituie laxitatea
articulară, insuficiența mușchilor care mențin bolta picioarelor și scăderea
rezistenței țesuturilor moi care susțin bolta plantară, datorită un or factori
endocrine, dismetabolici, toxiinfecțioși și traumatici. În aceste condiții
arhitectura piciorului se modifică sub acțiunea greutății corporale, rezultând
următoarea situație
– Capul astragal ului alunecă în jos și înăuntru , relaxând ligamentul
calcaneoastragalian
– Calcaneul se înclină concomit ant, devenind aproape orizontal și se
răsucește în pronație.
Modificările arhitectonice de mai sus vor determina aplatizare a și dispariția
bolții plantare , alu ngirea primei raze a piciorului , devierea în abduct ie a
antepiciorului cu rarefierea metatarsi enelor , în timp ce tendonul ahilian se
retract.
Se prezintă o pronație anormală a articulației sub -talare (AST) care poate
aparea în cazurile foarte grave , deoarece valgusul retropiciorului este

17
cauzat de poziția valgus a tibiei. La sprijinul pe călcâi, calcaneul este prin
urmare în eversie față de sol. Dacă călcâiul se înclină cu mai mult de
aproximativ 6˚ , AST va fi instabilă și poate intra în colaps de pronație .
Ca simptomatologie piciorul plat este de gradul I , II și III.
Piciorul plat de gradul I se manifestă prin oboseală și dureri la efort, se
remarcă pronația călcâiului , axa mediană a gambei formând cu cea a
calcaneului un unghi de peste 10˚ deschis înafară. Bolta plantară este
prăbuș ită venind în contact cu solul , astfel încât pe plantogramă urma lăsată
de marginea externă a piciorului depășește linia mediană a plantei.Există
tulbură ri vasomotorii ale tegumentelor, manifestate prin răceală , cianoză,
tranpirație.
Piciorul plat de gradul II se manifestă pr in dureri vi pe partea internă a
piciorului și pe plantă, cu iradiere până în regiunea lombară, determinate de
contratura mușchilo r gambieri. Mersul este dificil , făcându -se pe marginea
externa a piciorului , contracture mușchilor gambieri se evidențiază pr in
proeminența tendoanelor extensorului comun al degetelor si prin semnul lui
Goselin .
Piciorul plat de gradul III se manifestă prin dureri mari în p icior, gleznă și
gambă la mers , deformarea este fixate neputând fi redusă. Spriji nul se face
pe marginea internă , care este acoperită cu duriloame și bursite . În timp ce
produce o artroză deformată cu e voluție spre blocare articulară, există
contracturi musculare , tulburări musculare și trofice. ( Figura 4 )

18
Figura 4 . A – Picior no rmal ; B – Picior plat grad I ;
C – Picior plat grad II; D – Picior plat grad III
III.3. Examină ri
Diagnosticarea și aprecierea piciorului plat se face prin urmatoarele
investigații:
– Înregistrarea plantogramei , podoscopie sa u fotoplantogramei , adica
a urmei pe care o lasa piciorul pe o hartie tapetată cu negru de
fum .
– Radiografia piciorului pune în evidență orizontala calcaneului , iar în
formele avansate prezența artrozelor.
– Examinarea ghetei : în formele simple este tocită pe partea externă
a tocu lui, iar în formele cele rigide este tocită partea internă a
acestuia.
– Examinarea primei raze la nivelul metatarsianului I
– Testul navicularului din sezut si din ortostatism
Pe plantograma normală urma marginei externe a piciorului nu atinge linia
longitudinală mediană a plantei.
III.4. Evoluție
Un procent de 65% din piciorul plat al copiilor se normalizează până la
vârsta de 7 ani întrucât până la vârsta aceea nu sunt finalizate ca și
dezvoltare structurile capsulo -ligamentare și m usculare la nivel intrinsec și

19
extrinsec (gamba) , restul de 35 % din cazuri rămân cu picior plat , dar din
acestea numai 5% au forme dureroase.
Dacă piciorul plat instalat nu este tratat la timp și în mod core spunzător,
evoluează progresiv , trecând succesi v prin cele 3 grade.
Capitolul IV. Tratament
Prevenirea piciorului plat trebuie să înceapă dupa vârsta de 4 ani sub
formă de : igienă , încălțăminte fiziologică, susținător plantar, mers cu
picioarele goale, kinetoterapi e, masaj , electrot erapie, manipulari
corectoare, etc.
IV.1. Tratamentul medicamentos
Este format din o serie de medicamente antiinflamatoare care sa
amelioreze durerea.
IV.2. Tratamentul ortopedic
În trecut constă în aparat gipsat un de piciorului afectat trebuia mobilizată
articulația tibio -tarsiană timp de 2 -3 de saptămâni. După imobilizare acesta
purta un susținător plantar cu rolul de a menține bolta plantara fiziologică a
piciorului. Acest susținător va împiedica accentuarea defo rmării, fixarea și
suprimând totodata durerea și oboseala.
Dispozitivele rigide sunt de regulă contraindicate. Un dispozitiv moale făcut
pe un mulaj de pronație poate fi util. De obicei nu este posibil sa se
folosească un dispozitiv functional pentru a con trola articulația sub -talară în
poziție neutră, deoarece acesta va exacerba durerea.
IV.3.Tratamentul chirurgical
Acest pentru piciorul plat, valg , stramb congenital constă în blocarea
mișcării de hiperpronație a piciorului, de valgizare și prăb ușire a arcului

20
longitudinal medial cu ajutorul unui implant special, care se introduce la
nivelul articulației talo -calcaneene, în sinus tarsi .
În ce situații este indicată corectarea chirurgicală a piciorului plat valg?
– glezna este dureroasă la cele ma i mici activitați fizice, dar și atunci
când sunt practicate activități fizice mai complexe
– în cazul copiilor sau adolescenților care doresc să facă sport de
performanță, pentru că alinierea articulației subtalare va îmbunătăți
parametrii fizici.
– la pe rsoanele care doresc să urmeze școli cu profil sportiv sau fizic
(institutul de educație fizică și sport, școala militară, de poliție, de
pompieri, etc)
– după terminarea creșterii, în momentul în care chiar dacă pacientul
este asimptomatic și are un picior plat valg, pentru a preveni
modificările de ax ale membrului și celelalte repercursiuni.
IV.4. Tratamentul de recuperare
Tratamentul prin masaj la nivelul piciorului reprezintă o provocare
pentru executant fiind o zonă deosebit de importantă și frecvent inclusă în
program ele de terapie. Prin natura lor, picioarele , au un grad ridicat de
solicitare fizică si suprasolicitare care necesită tratamente de întreținere
pentru o bună funcționalitate .
Pentru efectuarea masajului piciorului, pacientul va fi culcat sau culcat
rezemat pe masa . Se vor efectua pe rand si combinat toate manoperele,
începându -se cu eflueraj,netezire, frictiune, alunecari , finalinzând cu
scuturături și tracțiuni în ax a degetelor și piciorului . Toate aceste manopere
se vor efectua atat pe fața dorsală cât și pe fața plantară .
Una dintre cele mai importante manopere de masaj utilizată în tratame ntul
piciorului este fricțiunea , care se va efectua cu răbdare, cu atenție și

21
minuțios , longitudinal, de -a lungul tendoanelor și a spațiilor interosoase și
circular perimaleolar sau pericalcanean ori la nivelul tendonului achilian .
Tratamentul prin electroterapie va consta în utilizarea curenților
diadinamici și a ultrasunetului.
Formele clasice de curenți diadinamici au fost descrise prima data de Pierre
Bernard (1929) fiind , monofaxat fix(MF), difazat fix(DF), perioadă scurtă
(PS), perioadă lungă(PL). Alte forme monofazat modulat( MM), difazat
modulat(DM), ritm s incopat(RS) sun t forme derivate , produse de diferite
aparate . Ac ești curenți au efect exictator, cresc tonusul muscular , acționând
ca un masaj profund mai intens si realizând o adevarată gimnastică
musculară.
În momentul folosirii ultrasunetului nu este indicată succe siunea terapeutică
masaj -ultrasunet sau ultrasunte -masaj in aceași jumătate de zi , deoarece
acestea sunt doua procedure cu acțiune asemănătoare ca terapie neuro –
reflexă.
Tratamentul funcțional prin kinetoterapie a piciorului plat va avea
eficiență numai dacă începe de timpuriu și se desfășoară în mod sistematic ,
având ca obicetive
– Tonifierea în regim de scurtare a musculaturii plantare , a
extensorilor plantari și a rotatorilor interni ( pronatori ai piciorului )
– Combaterea contracturilor muscular e și a redorilor articulare
– Îmbunătățirea circulației sangvine și limfatice ale piciorului
– Formarea reflexului de așezare corectă a plantelor pe sol în
ortostatism și în mers .
Este recomandabil ca exercițiile corective să nu se facă în prima perioadă
din ortostatism pentru că plantele să nu suporte greutatea corpului în timpul
efortului. Pe măsura tonifierii musculaturii plantare și a gambelor se va trece
la exerciții din ortostatism. Se indică deasemeni ca în cursul activității zilnice

22
să se evite pe cât posibil ortostatismul . Kinetoterapia se va efectua prin
exerciții statice și dinamice . Exercițiile statice sub forma poziților corective
și hipercorective derivate din pozițiile stand , pe ge nunchi, șezând și culcat ,
iar exercițiile dinamice aplicate cu caracter corectiv ca de exemplu: mers pe
vârfuri , mers pe partea externă a plantei , mers pe teren denivelat natural
sau artifi cial, mers pe nisip, cățărări , etc . Exerciții de redresare pasivă și
mai ales activă, cu autocontrol, în care greutatea corpulu i sa fie repartizată
pe marginea externa a plantei .

23

Partea Specială

24

Capitolul I. Introducere
Piciorul reprezintă segmentul distal al membrului inferior solicitat prin
încărcare și tot odată bază flexibilă si elastic prin care corpul își păstrează
poziția verticală în timpul mișcării
In biomecanica piciorului, bolta plantara asigura elementul primordial
pentru statica si mersul suplu, neobositor.
Pentru prevenirea apariție i piciorului plat și eficientizarea programelor
de recuperare asupra aceste patologii, am realizat acest studiu .

Capitolul I I.Ipoteza de lucru
Studiul de față a pornit de la premiza că în instituțiile de reabilitare nu
există un program care să se adreseze în special paciențiilor cu picior plat .
De aceea am elaborate un program de kinetoterapie ce acordă o mare
atenție recuperării piciorului .
Am ales acest subiect datorită faptului ca am observat în decursul
primilor doi ani de practică în spital și în clinica numeroși pacienți
prezentând pici or plat și modificări posturale , aceștia prezendându -se în
stadii avansate și dureroase .
Din dorința de a prevenii complicatiile piciorului plat, am realizat un
program de kinetotera pie mai laborios si specific acestor pacienți atat pentru
prevenție cât și pentru redar ea funcționalității piciorului , care poate fi aplicat
de acum încolo datorită eficienței sale.

25

Scop și obiective
Scopul acestei lucrări este de a demonstra că un program de kinetoterapie
bine realizat și efectuat cu regularitate poate prevenii modificările posturale
ce sunt cauzate în piciorul plat sau asociate acestuia .
Tratamentul recuperator al piciorului necesită timp și cunoștințe în
biomecanică .
Instituir ea precoce a unui program de prevenție sau recuperare complex
este reprezentat de :
– crească forța musculară
– mobilitatea articulară
– stabilitatea articulară și echilibru
– tonifierea in regim de scurtare a musculaturii plantare, a extensorilor
plantari și a rotatorilor interni( pronatori ai piciorului )
– combaterea contracturlor musculare si redorilor articulare
– îmbunătățirea circulației sangvine și limfatice a piciorului
– formarea reflexului de așezare corectă a plantelor pe sol în
ortostatism și mers.

Capi tolul II I. Material și Metode

III.1. Material de lucru
Studiul prezentat în această lucrare a fost efectuat la Clini ca de
Podiatrie din Cluj -Napoca , în perioada 2016 -2017 pe un număr de 15
pacienți și 15 pacienți evaluați în Liceul Teoretic “Nicol ae Balcescu “ din
Cluj.

26
Acesta est e un studiu primar, prospective , controlat și de tip cohortă.
Criterii de includere a pacienților în acest studiu : pacienți cu picior plat
flexibil și genu valgum cu vechime de 24 de luni , acordul părinților d e a
participa la studiu , pacienți cu vărste mai mari de 10 ani și mai mici de 15
ani .
Criterii de excludere a pacienților în acest studiu : pac ienți cu picior plat
congenital , refuzul părinților de a participa la studiu.
Pentru o realizare efic ientă a studiului am împărțit pacienții în două loturi:
Lotul A : este reprezentat de 15 pacienți , care s -au prezentat la Clinica de
Podiatrie cu dureri la nivelul piciorului , oboseala în timpul mersului,
transpirații, crestere în greutate , bolta planta ra aplatizată .
Datele acestor pacienți au fost colectate în urma unor evaluări
reprezentând: ev aluare biomecanică a piciorului, evaluarea mersului, testul
navicularului , Jack test , evaluare pe placa baropodometrică .
Acești pacienți au efectuat un progr am de kinetoterapie pe o perioadă de 3
luni la clinică și la domiciliu.
Lotul B : este reprezentat de 15 pacienți de la Liceul Teoretic “ Nicolae
Bălcescu “ Cluj Napoca , aceștia au fost evaluați clinic și evaluare
baropodometrică.
Datele acestor pacienți au fost colectate în urma unor evaluări
reprezentând: ev aluare biomecanică a piciorului, evaluarea mersului, testul
navicularului, Jack test , evaluare pe placa baropodometrică
Acești pacienți nu au efectuat un program de kinetoterapie .

27
III.2. Metoda de lucru
Programul de recuperare este alcătuit dintr -o serie de exerciții ce urmeaza
un nivel crescător de dificultate , la început cu puțin ajutor din partea
terapeutul ui, iar mai apoi independent . Impreună cu acest program de
kinetoterapie s -au adaugat ma nopere de masaj
Acest program a fost e fectuat pe o perioada de 3 luni , urmând ca apoi
pacientul să continuie acasă pentru o mai bună evoluție în timp .
Toate programele au fost precedate de evaluarea mobilității și a tonusului
muscular pri n testing muscu lar și articular, evaluare biomecanică , evaluarea
mersului, radiologic , testul navicularului, jack test și evaluare pe placa
baropodometrică.
Programul de kinetoterapie conceput constă în :
Exercitii statice sub forma pozițiilor corrective și hipercorecti ve derivate din
pozițiile stand , pe genunchi, șezând și culcat. În primă fază se va evita
poziția stand.
Exerciții dinamice sub formă de :
– exerciții pentru membrele inferioare în care vor predomina mișcările
de flexie plantară
– exerciții aplicative cu caract er corectiv ca de exemplu : mers pe
vârfuri, m ers pe partea externa a plantei , mers pe teren denivelar
natural sau artificial etc .
– exerciții de rederesare pasi vă și active , cu autocontrol, în care
greutatea corpului sa fie repartizată pe marginea externă a plantei.
Exercitii din decubit dorsal :
1. În fața unui per ete cu genunchii ușor flectați , vârful piciorului
sprjinit pe perete : desenarea de cercuri pe perete cu vârful
piciorului

28
2. Cu picioarele talpă în talpă : îndoirea și întinderea genunchilor
menți nând tălpile apropiate
Exerciții din decubit ventral :
3. În sprijin pe palme și pe vârful picioarelor ducerea unui picior
înainte între brațe prin îndoirea genunchiului cu sprijin pe vârf ,
urmată de schimbarea picioarelor . Picioarele se vor sprijinii
întodeauna pe vârf
4. Cu gambele flectate la verticală : flexia plantară a piciorului cu
rezistență manuală opusă de kinetoterapeut.
5. În sprijin pe palme ( cu coatele întinse ) și pe vârful picioarelor :
săritură prin arcuire în ghemuit pe vârful picioarelo r cu genunchi
între brațe săritură înapoi în poziția inițială.
Exerciții din poziția șezând :
6. Cu sprijin pe palme înapoi cu o minge medicinală tinută între
tălpi : îndoirea și întinderea genunchilor menținând mingea între
tălpi.
7. Cu sprijin î napoi, g enunchii ușor flectați , cu tălpile sprijinite pe o
minge medicinală : rost ogolirea mingii înainte –înapoi , acționând –
o cu partea anterioara a tălpii( vârful piciorului )
8. Cu un cordon elastic , ținut de capete în mâini și de mijloc cu
vârfurile picioarelor , genunchii fiind întinși : întinderea cordonului
cu vârful picioarelor în flexie plantară
9. Pe un scaun : strângerea unui cearceaf sau unui prosop cu
ajutorul degetelor. Pentru îngreunarea mișcării se poate pune o
greutate pe cearceaf sau prosop , la capătul opus celui de care
se strânge .
10. Pe un scaun , cu tălpile pe sol : ridicarea c ălcâielor cu presare pe
vârfuri , cu vârful sprijinit pe sol si călcâiul ridicat cu executarea

29
concomitenta de depărtare și apropiere a gambelor . Desenarea
diferitelor figure pe so l cu vârful piciorului .
Exerciții din poziția pe genunchi:
11. Cu sprijin pe palme : ducerea alternativă a picioarelor întinse
înapoi prin alunecarea f eței dorsale a piciorului , forțând flexia
plantară a piciorului .
Exerciții din ortostatism :
12. Cu fața la sc ara fixă, apucat de sus : ridicarea alternativă și
simultană pe vârful picioarelor și revenire .
13. Cu fața la scară fixă , apucat la nivelul pieptului : ridicarea
alternative pe vârful unui picior simultan cu ducerea genunchiului
opus la piept cu vârful picio rului întins.
14. În fața oglinzii cu mâinile pe șolduri : ridicarea pe vârfuri și
revenire
15. Mers pe vârfuri simultan cu ridicarea brațelor prin înainte – sus cu
inspirație și coborârea lor prin înapoi – jos cu expirație.
16. Mers încrucișat peste o linie dreaptă c u brațele lateral
17. Mers pe marginea externă a piciorului cu călcâiele înafară și
vârfurile înauntru
18. Pe vârful picioarelor mâinile pe șolduri , sărituri înainte ( numai pe
vârfuri ) simultan cu ambele picioare .
19. Stând pe un picior pe o minge de echilibru , piciorul opus este
flectat, cu menținere de 30 secunde ,alternativ.
20. Stând pe vârfuri cu ambele picioare pe o minge de echilbru , cu
menținere de 30 secunde .
Programul recuperator a inclus și manopere de masaj pe rând sau
combinat începându -se cu eflueraj, netezire, fricțiune, alunecări și finalizând
cu scuturări și tracțiuni în ax a degetelor și piciorului . Toate aceste
manopere au fost effectuate atât pe fața dorsală cât și pe fața plantară.

30
Aceste manopere de masaj s -au efectuat înaint e de începerea
programului de kinetoterapie .
III.3. Metode de evaluare
Testele au fost effectuate în Ziua 1 si în Ziua 90 în aceleași condiții . Durata
studiului a fost de 90 de zile (3 luni ).
1. Testing muscular
Am efectuat testingul muscular cu ajutor scalei de la 0 la 5 :
0: absența contracției musculare (0 %)
1: contracție muusculară fibrilară, fără deplasarea segmentelor (10 %)
2: contracție mu culara cu deplasare de segmente , dar fără a învinge
gravitația (25%)
3: contracții mus culare cu deplasare d e segmente , ce pot învinge gravitația
sau o rezistență usoară impusă de examinator (50%)
4: contracție musculară ce poate învinge rezistențe mari, dar rămâne sub
valoare normală (75%)
5: contracție musculară cu forță normală (100%)
Acesta se realizează pe muscul atura gambei : tibialul anterio , respectiv cei
trei peronieri : lungul peronier, scurtul peronier și peronier al treilea.
2. Testing articular :
Flexia (dorsiflexia) are valoare de 20 -25˚. Când genunchiul este flectat ,
mușchiul triceps sural relaxat crește flexia gleznei .
Flexia dorsală a gleznei se testează în poziția d in șezând cu
genucnhiul flectat , cu piciorul la 90˚ față de gambă. Varianta de testare va fi
din decubit dorsal, cu genunchiul flectat .

31
Goniometrul se așează extern , cu brațul fix plasat pe peroneu și
orientat către maleola externă, iar brațul mobil parallel cu metatarsianul V .
Eversia e ste compusă din abducție , flexie în articu lația tibiotarsiana și
pronație , realizând un 10˚.
Goniometria se rea lizează din șezând ori din decubit dorsal , cu
genunchiul flectat( pentru e evita rotația șoldului). Goniomtreul se așează pe
talpă, cu brațul fix între calcaneu și spațiul dintre cel de -al doilea și al treilea
metatarsian. Masurarea este aproximativă și d ificilă.

3. Testul Navicularului (TN) :
Se marchează tuberozitatea osului navicular aflat pe partea medială a
piciorului. Apoi măsurăm înălțimea osului navicular cu articulația subtalară
în pozitie neutră, pacientul stă în șezut (Figura 5) . În cele din urmă ridicăm
pacientul în picioare și remăsurăm înălțimea navicularului (Figura 6) .
Diferența dintre prima și a doua măsurare este prăbușirea osului navicular
în ortostatism .
Acest test ne indică : TN >10 mm – pronație excesivă
TN< 5 mm – limite normale

Figura 5. Testul în poziție șezând Figura 6. Testul în ortostaism

32

4. Evaluare pe placa Baropodometrică
BTS P -WALK este o placă care ne oferă o imagine com piuterizată a
amprentei plantare, permite evaluarea modului în care sunt distribuite
presiunile plantare și forțele , atât în fază static cât și în cea dinamică, fapt ce
ne ajută să d eterminăm asimetriile posturale , rotațiile și supraâncărcările
plantare.
Prin aceasta evaluare am urmărit modificarea diformității piciorului plat
datorită amprentei plantare.

Capitolul IV . Rezultate
IV.1. Analiza loturlior din punct de vedere al datelor demografice
În acest studiu s -au urmărit toate criterii le ce pot influența rezultatele ,
precum : vârstă, sexul, anul apariției , alte diformitați asociate.
IV.1.1. Distribuția pacienților în funcție de vârstă
Lot A( Studiu) Lot B( Martor)
Vârstă 12 ani 13 ani 12 an i 13 ani
7 8 9 6
Chi- test 0,518

33

Figura 7 . Distribuția pacienților în funcție de vârstă
Din acest graphic se deduce faptul că majoritatea subiecților participanți la
studiu au vârsta de 12 ani . Acest aspect a avut o contribuție majoră în
alegerea metodelor de evaluare , stabilirea obiectivelor și derularea
programului de recuperare.

IV.1.2. Distribuția pacienților în funcție de anul aparitiei
Lot A(Studiu) Lot B(Martor)
Anul
1apariției 2010 -2013 2013 -2015 2015 -2017 2010 –
2013 2013 -2015 2015 –
2017
9 3 3 10 4 1
Chi-test 1,195

34

Figura 8 . Distribuția pacienților în funcție de anul apariției piciorului plat
Majoritatea pacienților incluși în studiu au prezentat aceasta patologie în anii
2010 -2013. Aceste valori au fost obținute aleator fără a avea un criteriu de
selecție sau o contribuție în acest studiu , cu toate că , cu cât este mai
recent instalată această diformitate , se pot obține rezultate mai bune și mai
evidente instalându -se un program de recuperare precoce.
IV.1.3. Reprezentarea d atelor demografice reprezentând repariția în funcție
de sex .
Lot A (Studiu) Lot B( Martor)
Fete Băieți Fete Băieți
9 6 8 7
Chi-
test 0.131

Repariția în funcție de sex arată că numărul pacienților ce prezintă
picior plat a fost mai mare la sexul feminin decât la cel masculine pentru
ambele loturi .
Între cele doua loturi nu au existat diferențe semnificative din punct de
vedere al distribuției pe sexe , p> 0,005 la Chi -test .

35

Figura 9 . Distribuția în lotul A

Figura 10 . Distribuți a în lotul B
IV.1.4. Distribuția pacienților în funcție de piciorul afectat – unilateral sau
bilateral
Lot A Lot B
Unilateral Bilateral Unilateral Bilateral
3 12 1 14
Chi-test 1.115

36

Figura 11 . Distribuția în funcție de piciorul afectat –unila teral sau bilateral
Din acest grafic se deduce faptul că majoritatea pacienților care
prezintă picior plat sunt afectați predominant bilateral și rareori unilateral .
Între cele doua loturi nu au existat diferențe semnificative din punct de
vedere al distribuției in funcție de piciorul afectat – unilateral sau bilateral ,
p> 0,005 la Chi -test .
IV.1.5. Distribuția pacienților în funcție de prezența sau absența genu
valgum
Lot A(Studiu) Lot B(Martor)
Prezenta
genu
valgum Absenta
genu
valgum Prezenta
genu
valgum Absenta
genu
valgum
13 2 11 4
Chi-test 0.806

37

Figura 12 . Distribuția pacienților în funcție de prezența sau absența genu
valgum Lot A (Studiu)

Figura 13 . Distribuția pacienților în funcție de prezența sau absența genu
valgum Lot B (Martor)
În aceste grafice se observă un procentaj ridicat al prezenței diformității
genu valgum în rândul pacienților cu picior plat , față de absența diformității
genu valgum al acestor pacienți atât în Lotul A cât și în Lotul B .
Această distribuție este esențială în cadrul studiului întrucât ajustează
și individualizează realizarea programului de recuperare.

38
Loturile au fost comparate din punct de vedere al distrbuției
Femei/Barbați , anul apriției , afectare unilate rala / bilaterala utilizând Chi –
test din programul Medcalc.
IV.2. Analiza loturilor din punct de ve dere al evoluției sub programul de
recuperare
IV.2.1. Testing muscular
Testarea muscuiară tibial posterior

Pacienți Lot A Lot B
Ziua 1 Ziua 90 Ziua 1 Ziua 90
1 4 5 5 5
2 4 4 4 4
3 5 5 4 4
4 4 5 5 4
5 5 5 4 5
6 4 4 5 5
7 5 5 4 4
8 4 5 5 5
9 5 5 4 5
10 4 5 4 4
11 5 5 5 4
12 4 4 4 4
13 5 5 4 4
14 4 5 5 5
15 5 5 4 5
media 4.4 4.8 4.4 4.4
t-test 0.019 0.67

39

Figura 14 . Testare mus culară tibial posterior
Testare musculara pentru cei trei peronieri ( scurt , lung si al treilea
peronier)
Pacienți Lot A Lot B
Ziua 1 Ziua 90 Ziua 1 Ziua 90
1 4 4 4 5
2 5 5 5 5
3 4 4 4 4
4 4 5 4 4
5 5 5 5 5
6 4 4 4 4
7 5 5 5 4
8 4 5 5 4
9 5 5 4 5
10 5 5 4 5
11 4 4 4 4
12 4 5 5 5
13 4 4 4 5
14 5 5 5 5
15 4 5 4 4
Media 4,4 4,66666667 4,4 4,533333
T-test 0,04056859 0,43319298

40

Figura 15 . Testare musculară peronieri
Prezentate mai sus sunt detaliate valorile obțin ute la testigul muscular
efectuat pe fiecare pacient în Ziua 1 și în Ziua 90 de tratament . Valorile
sunt cuantificate reprezentând grupe musculare de interes , muschiul tibial
posterior si cei trei peronieri.
Constatăm faptul că avem valori modific ate semnificativ asupra
pacienților din Lotul A care au efectuat un program de recuperare
individualizat , comparativ cu Lotul B care nu a efectuat acest program .

41
IV.2.2. Testing articular
Testare articulara flexie plantară
Pacienți Lot A Lot B
Ziua 1 Ziua 90 Ziua 1 Ziua 90
1 60 58 61 61
2 61 60 60 59
3 59 58 60 60
4 62 60 59 60
5 60 59 58 58
6 60 58 60 61
7 61 60 61 61
8 59 58 59 61
9 61 59 60 60
10 60 59 60 61
11 60 59 59 59
12 59 58 62 63
13 62 60 62 62
14 60 59 63 61
15 59 58 58 58
Media 60,2 58,8666667 60,13333 60,3333333

Fi
gura 16 . Testare articulara flexie plantară

42
Testare articulara când articulația este în eversie
Pacienți Lot A Lot B
Ziua 1 Ziua 90 Ziua 1 Ziua 90
1 10 8 9 9
2 7 6 10 11
3 8 6 8 8
4 10 9 7 8
5 9 8 10 12
6 8 6 8 8
7 8 7 7 8
8 7 5 9 9
9 7 5 10 11
10 8 6 10 10
11 8 6 9 10
12 7 5 7 9
13 8 6 9 11
14 9 8 10 10
15 9 7 9 9
Media 8,2 6,533333 8,8 9,53333333
T-test 0,00020023 0,05639164

Figura 17 . Testare articulara când articulația este î n eversie

43
Analizând graficele de mai sus , observăm că în urma efectuării
programului de recuperare al Lotului A se prezintă îmbunătațiri atât în ceea
ce privește reducerea flexiei plantare cât și reducerea gradului de eversie .
Comparativ cu Lot ul B care nu a efectuat un program de recuperare , iar
gradul de afectare rămâne neschimbat , sau chiar crește .
IV.2.3. Testul Navicularului
Pacienți Lot A Lot B
Ziua 1 Ziua 90 Ziua 1 Ziua 90
1 8 6 10 10
2 10 8 9 10
3 10 9 7 9
4 9 8 10 10
5 10 8 9 9
6 9 8 8 9
7 10 9 8 8
8 9 7 7 8
9 9 8 10 9
10 10 9 7 7
11 10 8 8 9
12 8 7 6 8
13 10 9 8 8
14 10 9 7 8
15 7 6 8 9
Media 9.26666667 7.933333 8.133333 8.733333
T-test 0.001036713 0.139404168

44

Figura 18 . Testul Navicularului
Confor m reprezentării grafice înaintea începerii programului de
recuperare și după terminarea programului , se observă o scădere
semnificativă a grdului de diformitate a osului navicular, comparativ cu cei
care nu au facut acest program și gradul de diformitate a crescut.
Capitolul V . Discuții
În ceea ce privește modificările piciorului plat, am identificat diferențe
semnificative între Ziua 1 si Ziua 90 a programului de recuperare.
Luând în considerare metodele de evaluare complexe ș i programul
efectuat au fost sesizate : c reșterea performanței musculare , reducerea
durerii și creșterea mobilității articulare la nivelul oaselor piciorului .
S-au observat modificări considerabile ale posturii și reducerea
gradului de genu valgum. De asemen ea sesizăm o îmbunătățire a piciorului
evidentă la pacienții care au efectuat un program de recuperare(Lot ul A)
precoce și individualizat , față de cei care nu au efectuat acest program de
recuperare (Lotul B).

45

Capitolul VI. Concluzii
1. În acest studiu se o bservă predominanța piciorului plat si a
modificarilor posturale la copii de 12 ani .
2. Incidența a fost mai crescută la sexul feminin.
3. A predominat afectarea bilaterală .
4. În patologia de picior plat se asociază deformarile posturale și genu
valgum predomina nt .
5. La pacienții din lotul de studiu ce au urmat un program d e
recuperare instituit precoce și corect, adaptat , s-a observat o
evoluție semnificativă față de pacienții care nu au efectuat un
program de recuperare.
6. Tonusul muscular s -a îmbunătățit la pacie nții care au efectuat
programul de recuperare .
7. Mobilitatea articulară s -a îmbunătățit la pacienții care au efectuat
programul de recuperare.
8. În urma evaluării prin testul navicularului ,s -a remarcat o ameliorare
a prabusirii bolții plantare la pacienții d in Lotul A cu program specific
de recuperare.
Ca și concluzie finală menționez faptul că un pacient ce suferă de picior
plat poate avea sanse bune de corectare si de prev enire a modificărilor
posturale , daca va efectua un program de recuperare precoce și
individualizat .

46
Bibliografie
1. László Irsay, Popa Alina, Anatomia aplicată a aparatului
locomotor , Editura Medicală Universitară ”Iuliu Hațieganu” Cluj –
Napoca, 2015, 157 -173
2. Alexandrina Nicu, Ioan Onac, Luminița Pop, Rodica Ungur , László
Irsay , Evalua re clinică articulară și musculară , Editura Medicală
Universitara “Iuliu Hatieganu”, Cluj 2016, 131 – 145 ; 160 -169.
3. Ioan Onac , Masajul medical , Editura Medicală “Iuliu Hațieganu”,
ClujNapoca, 2009 , 104 -105
4. Flatfoot . Accesat în 30 Iunie 2017,
http://www.foothyperbook.com/elective/flatfoot/flatfootIntro.htm
5. American College of Foot and Ankle Surgeons (ACFAS). Flexible
Flatfoot Accesat în 30 Iunie 2017;
https://www.foothealthfacts.org/conditions/flexible -flatfoot
6. Eugen Duma , Deficiențele de dezvoltare fizică , Editura Argonaut,
Cluj-Napoca , 255 -261, 2007
7. Donatelli , RA: The Biomechanics of the Foot a nd Ankle ,
Philadelphia , 1996
8. Foot and Ankle Structure and Function , Accesat în 29 Mai
2017;
http://www.physio – pedia.com/Foot_and_Ankle_Structure_and_Function
9. Sbenghe T. – Kinetoterapie profilactică, terapeutică și de
recuperare , Ed. Med. București , 1987
10. Kothari A, Bhuva S , Stebbins J , Zavatsky AB , Theologis T . An
investigation into the aetiology of flexible flat feet: the role of
subtalar joint morphology. Bone Joint J. 2016 Apr;98 -B(4):564 -8

11. Sheikh Taha AM , Feldman DS . Painful Flexible Flatfoot. Foot
Ankle Clin. 2015 Dec;20(4):693 -704. doi: 10.1016/j.fcl.2015.07.011.
Epub 2015 Oct 23.

47
12. Kim EK , Kim JS . The effects of short foo t exercises and arch
support insoles on improvement in the medial longitudinal arch
and dynamic balance of flexible flatfoot patients. J Phys Ther
Sci. 2016 Nov;28(11):3136 -3139. Epub 2016 Nov 29.

13. Kathryn Bauer , Vincent S. Mosca , and Lewis E. Zionts, What’s New
in Pediatric Flatfoot? , Bauer K, Mosca VS, Zionts LE. What's New
in Pediatric Flatfoot? J Pediatr Orthop. 2016 Dec;36(8):865 -869.

14. Abdel Majid Sheikh Taha, David S. Feldman, Painful Flexible
Flatfoot , Foot Ankle Clin N Am 20 (2015) 693 -704

15. Michael A. Gem , Mark T. Tagoe , Frank L. Bowling , Manual de
biomecanică în patologia piciorului și a gleznei , ed.
FarmaMedia ,2016 , 87 -89.