Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca [303244]

Universitatea de Medicină și Farmacie

“Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca

Facultatea de Medicină Dentară

LUCRARE DE LICENȚĂ

INFLUENȚA FACTORILOR SOCIALI ȘI A OBICEIURILOR ALIMENTARE ASUPRA STATUSULUI DE SĂNĂTATE ORODENTARĂ

Îndrumător științific:

Dr. Radu Chifor

Absolvent: [anonimizat], prin alimentație sănătoasă putem preveni apariția cariilor dentare și controlul bacterii în cavitatea orală . [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat]. Astfel o [anonimizat], [anonimizat] . Una dintre condițiile de bază pentru o dietă echilibrată este moderarea și diversitatea. [anonimizat], [anonimizat], carnea și peștele. Se recomandă utilizarea lor variată.[anonimizat] o igienă orală bună.

O igienă orală bună este unul dintre pilonii sănătății și al frumuseții. Sănătatea orală este condiționată de întreținerea bună a igienei orale care este promovată de două lucruri esențiale: [anonimizat] 3-6 luni la medicul dentist . [anonimizat] o respirație proaspătă .

Sănătatea orală prin alimentație

sănătoasă

Principiul de bază al alimentației sănătoase este reprezentat de alimentația echilibrată care oferă organismului necesarul de nutrimente și substanțe biologic active pentru menținerea sa într-o stare fiziologică optimă.

[anonimizat], glucide, vitamine și săruri minerale.

Alimentația trebuie să fie adaptată și echilibrată din punct de vedere nutrițional prin includerea tuturor nutrienților în limitele normale.

Absența unui nutriment duce la dezechilibrarea organismului și creșterea necesităilor organismului pentru alte nutrimente.

Criteriile alimentației sănătoase :

Alimentația trebuie să fie potrivită pentru menținerea sănătății organismului.

Alimentația trebuie să fie echilibrată existând un echilibru intre toți nutrienții

Alimentația trebuie să fie controlată caloric pentru menținerea greutății corporale.

Alimentația trebuie să fie moderată pentru a [anonimizat],grăsimi.

Alimentația trebuie să fie variată pentru a evita consumul aceluiaș nutriment zi de zi pe perioade lungi de timp chiar dacă are o valoare înalt calitativă.[1,2]

Principiile nutritive ale alimentației sănătoase

Nutrienții sunt componente din alimente indispensabile pentru buna funcționare a organismului.

[anonimizat],proteine ce oferă substrat energetic organismului.

[anonimizat]. Constituie ,mențin și repară organismul. Intră în componența anticorpilor crescând rezistența organismului la diferite infecții. Proteinele sunt substrat pentru toate procesele metabolice[]

Aminoacizii

Sunt structurile de bază ale proteinelor alimentare precum și ale corpului uman,astfel din cei 30 de aminoacizi 8 sunt considerați esențiali( treonina, triptofanul, histidina, lizina, leucina, izoleucina, metionina, valina, fenilalanina și arginina). Această denumire de esențial provine din imposibilitatea lor de a fi sintetizați de organism ,aportul lor fiind dependent de alimentație . Ceilalți sunt denumiți neesențiali întrucât pot fi sintetizați din alți aminoacizi sau din produșii lor de descompunere.(AA neesențiali: alanina, acidul aspartic, asparagina, acidul glutamic, glutamina, glicina, prolina și serina) []

În concluzie lipsa acestor aminoacizi are efecte negative asupra dezvoltării oragismului,existând și perioade când necesarul crește,la femei în perioada maternității și la muncitori []Cantitate exagerată de proteine atrage după sine o crestere a amoniacului cu efecte negative asupra ficatului.Amoniacul rezultă din degradarea proteinelor alături de apă și dioxid de carbon.

Lipidele

Lipidele sau grăsimile la nivelul organismului au rol energetic.În comparație cu alte substanțe nutritive în organism lipidele au cea mai puternică valoare calorică. Lipidele sunt indispensabile organismelor deoarece intră în structura celulei.

Lipidele vegetale sunt: []

Polinesaturate-ulei de floarea soarelui,masline,nuci.

Saturate –untul ,smântâna ,frișca.

Glucidele

La rândul lor glucidele asigură sursa energetică pentru organism.

Glucidele se împart în :

Monozaharide

Dizaharide

Polizaharide

Monozaharidele cele mai importante sunt :

Glucoza-care se găsește în sângele uman

Fructoza-care se află liberă în fructe

Dizaharidele

Zaharoza- constituent al zahărului care prin descompunere rezultă fructoză și glucoză

Lactoza- singurul dizaharid de origine animală

Maltoza-se descompune tot în glucoză

Polizaharidele :

Amdonul-hidrații de carbon se stochează sub această formă. Prin descompunerea amidonului se ajunge tot la glucoză.

Celuloza-polimer al glucozei

Glucogenul –forma de stocare a glucozei

Cantitatea zilnică a produselor zaharoase nu trebuie să depășească 10-20 de g pe zi []

Micronutrienții

Vitaminele -sunt substanțe necesare creșterii și funcționării organismului.Aportul de vitamine se face din alimentație sau cu ajutorul medicamentelor.Vitaminele sunt substanțe active ca și hormonii. Rolul lor n funcționarea normală a tuturor aparatelor și sitemelor este bine cunoscut mărind rezistența organismului în fața atacurilor infecțioase.

Vitaminele se împart în :

A.Hidrosolubile:

Vitamina B-vitamina B1, B2, PP, B6, acidul folic, vitamina B12, B3 (acidul pantotenic). Fără vitamina B1 nu se desfașoară normal metabolismul glucidelor.În deficitul de vitamina B1 apar efecte negative asupra sistemului nervos care folosește ca singură sursă de energie-glucoza. Deficitul de vitamina B1 se numește Beri-beri apare cu frecvență mare la alcolici și la consumatorii de orez decorticate. Simptomatologia este psihoneurologică (astenie,fatigabilitate,iritabilitate) iar la nivelul mucoasei bucale apar vezicule herpetiforme la nivelul mucoasei bucale[]

Vitamina B2 –lipsa acestei vitamine determină apariția cheilitei angulare. Apar fisuri la nivelul unghiului comisurii bucale,fisuri care pot fi acoperite de depozite albicioase.

Vitamina B2 are și rol în refacerea tegumentară.

Vitamina B6- a cărei lipsă determină edemanțierea limbii,dereglări ale sistemului nervos ,chiar și dermatita neurotrofică]

Vitamina B5- a cărei lipsă duce la apariția stomatitei ulcero-necrotice .

Lipsa vitaminei PP determină în formele grave, glosodinită,limba , papile hipertrofiate care determină stomatita ulcero-necrotică.

Vitamina C

Una dintre cele mai importante vitamine cu rol în diferențierea țesutului conjunctiv. Carența de vitamina C determină defecte în structura osoasă,dentină,ligament dento-alveolare și mucoasă gingivală. Mucoasa se congestionează,sângerează, se ulcerează și se poate infecta determinând retracție gingivală cu denudarea rădăcinii și mobilitate dentară. Dacă deficitul apare la copilul cu vârstă sub 6 ani vor prezenta hipoplazii de smalț[]

B.Liposolubile

Vitamina A

Vitamina A are un rol important în funcționarea normală a oragismului, astfel stimulează creșterea și înmulțirea celulră, stimulează regenerarea țesuturilor(după tăieturi,arsuri.etc)

Această vitamină este esențială și în funcționarea normală a celulelor vizuale. Carența de vitamina A se manisfestă prin piele aspră și îngroșată. Procesul de cheratinizare afectează și mucoasa gingivală ducând la leucoplazie. Acest fenomen se poate observa și la nivelul glandelor salivare prin modificarea cantitativă și calitativă a salivei favorizând apariția cariilor și a stomatitelor[] Avitaminoza A înainte de vârsta de 6 ani poate provoca o calcifiere defectuasă a smalțului. Creșterea și dezvoltarea arcadelor este întârziată.

Vitamina D

Această vitamină liposolubilă este esențială pentru absorția intestinală a calciului și fixării sale în oase precum și a reabsorbției fosforului la nivelul rinichilor. Lipsa acestei vitamine determină absorție scăzută de calciu, modificările apar la nivelul cartilajului de creștere producând o mineralizare insuficientă. La nivel dentar apar hipoplazii de smalț dacă această carență apare înainte de vârsta de 6 ani și calcifierea rădăcinilor dentare ,apariția malocluziilor dentare ca urmare a deformării maxilarelor[] Excesul de vitamina D favorizează depunerea calciului în tendoane ,rinichi ,artere și plămâni.

Vitamina E

Vitamină care menține activitatea enzimatică ,protejează globulele roșii împotriva radicalilor liberi. Asigură troficitatea unor țesuturi dintre care ,țesutul muscular, având și activitate antitoxidantă. În lipsa acestei vitamine apar leziuni degenerative ale fibrelor musculare, pozițe anormale de grăsimi ,la femeile gravide poate determina naștere prematură, boli de inimă sau cancer[]

Dacă această carență survine in timpul dezvoltării dinților pot apărea hipoplaziile de smalț.

Alimentația carioprofilactică

Stilul de viață sănătos

Condițiile unui stil de viață sănătos:

Stabilirea unui orar al alimentației

Evitarea consumului de gustări ce conțin zahăr

Evitarea alimentelor de tip fast-food

Evitarea consumului de alcool și a tutunului

Limitarea consumului de hidrați de carbon

Aprecierea cariogenității unui aliment

Acest lucru depinde de mai mulți factori:

Tipul Hidrații de carbon : dintre aceștia zaharoza este cea care modifică compoziția chimică a plăcii dentare. Unul dintre microorganismele patogene folosește zaharoza precum și glucoza și fructoza pentru a sintetiza polizaharide extracelulare.

Rezultatul acestui proces este creșterea grosimii plăcii precum și modificarea chimică a spațiului extracelular. Placa dentară cu structura chimică modificată în formă de gel blochează absorția ionilor.

Placa dentară matură permite dezvoltarea unui mediu acid . Placa dentară care nu intră în contact cu zaharoza este mai bine tolerată de către sistemele tampon []

:

Cantitatea hidraților de carbon : zaharoza crește riscul cariogen. Când acest dizaharid este principalul substrat se vor forma acid lactic și acid acetic. Când aportul este scăzut se va forma acidpropionic, succinic și formic. Un aport crescut de zahăr duce și la creșterea metabolismului bacteriilor patogene, în special al Streptococului Mutants.

Dacă alimentația este bogată în grăsimi atunci se va aderența plăcii bacteriene la suprafețele dentare, realizându-se astfel protecția acestor suprafețe.

Proprietățile alimentelor: alimentele a căror concentrație de zahăr este mare și care au și o consistență lipicioasă aderă de suprafețele dentare ducând la demineralizarea smalțului prin scăderea pH. De cealaltă parte a balanței se află alimentele dure,fibroase care necesită o masticație intensă ,creșterea secreției salivare cu effect benefic de ținere la distanță a plăcii față de suprafețele dentare.

Produsele ce combină zahărul și amidonul au efect cariostimulator mare.

Factori individuali cu potențial cariogen

1. Frecvența meselor

La fiecare masă ce conține hidrați de carbon (monozaharide sau dizaharide)bacteriile plăcii bacteriene le metabolizează formând acizi. Dacă acești acizi nu sunt neutralizați de sistemele tampon ale organismului vor solubiliza cristalele de hidroxiapatită demineralizarea

Când nu există un echilibru demineralizare și remineralizare, cu persistența demineralizării rezultă apariția cariei dentare.

2. Clerence-ul dentar: ritmul de eliminare a hidraților de carbon din cavitatea orală într-un anumit interval de timp

3.Fluxul salivar: cu cât secreția salivară este mai crescută cu atât se restabilește mai usor pH-ul la valori cât mai normale, atfel în cazul unei afecțiuni generale sau locale în care scade secreția salivară(de exemplu în xerostomie) avem creșterea incidenței cariilor.

4.Ordinea alimentelor: un principiu primordial al alimentației carioprofilactice este evitarea alimentelor ce conțin zahăr la finalul alimentației, iar dacă acest lucru se petrece indicat ar fi să se realizeze periajul dentar.În lipsa acestui fapt se poate folosi guma de mestecat[]

5.Igiena orala: după fiecare aport alimentar are loc deminerealizarea suprafețelor dentare la nivelul situsurilor acoperite de placă bacteriană matură. Putem controla nivelul de îmbolnăvire prin carie dentară controlând riguros nivelul glucidelor din alimentație, precum și înstituirea unui echilibru între nutrienții alimentari.

6.Prezența înghesuirilor dentare:

Sfaturi pentru o igienă corespunzătoare:

Reducerea cantității de carbohidrați din alimentație, în special al celor cu masă moleculară mică (zaharoza fiind cariogeneratoare).

Reducerea gustărilor ,mai ales a celor care conțin glucide.

Încurajarea unei alimentații sănătoase, bazate pe fibre de celuloză .

Înlăturarea alimentelor ca : dulciuri ,mâncare tip fast-food, sucuri carbogazoase.

Între mese se recomandă a se consuma lactate, fructe limitându-se dulciurile, glucidele.

Încurajarea consumului de legume verzi și fructe cu preponderență la finalul meselor deoarece vor stimula autocurățirea.

Evitarea consumului de alimente acide, sucuri carbogazoase care pot produce demineralizare.

Evitarea efectuării periajului dentar imediat după ce s-au consumat citrice sau sucuri carbogazoase.

Folosirea gumei de mestecat fără zahăr la finalul fiecărei mese.

Încurajarea consumului de lapte și produse lactate.

Evitarea produselor cu conținut crescut de zahăr sub formă mascată.

Stabilirea efectelor negative ale alimentației asupra structurilor dentare

Un anumit aliment este mai periculos asupra structurilor dentare cu cât se bazează pe un conținut crescut de glucide cu masă moleculară mică, rezultatul acestui proces fiind compușii organici cu rol în demineralizare.Pe lângă demineralizarea produsă în special de bacteriile plăcii se mai poate produce demineralizarea directă asupra suprafețelor dentare prin consumul de alimente bogate în acizi.

În acest sens este foarte importantă frecvența ingestiei, deoarece precizează timpul în care saliva este lăsată să intervină prin sistemul său tampon în remineralizarea suprafețelor. De asemenea alimentele considerate sănătoase precum fructele, vitaminele pot determina eroziuni[]

Determinarea potențialului cariogen are loc în funcție de gradul de scădere al pH-ului în urma ingestiei unui aliment. Dacă valoarea pH-ului nu scade sub 5.7 respectivul aliment este considerat carioprotector. În principiu durata de revenire a pH-ului la normal este pentru pacientul sănatos in jur de 20 de minute, iar pentru pacientul cu risc carios se poate prelungii până la câteva ore. Revenirea pH-ului în limitele considerate normale este influențată de tipul alimentelor, astfel alimentele lipicioase pot întârzia revenirea[]

Afecțiunile orale cauzate de alimentația nesănătoasă.

Caria dentară

Definiție:

Caria dentară este o demineralizare acidă de origine microbiană []

Cu alte cuvinte caria dentară este o boală infecțioasă care are o evoluție neuniformă fiind diminuată de perioade de exacerbări în alternanță cu perioade de remisiuni având ca rezultat demineralizarea structurilor dentare.

În lipsa tratamentului corespunzător leziunea carioasă evoluează progresiv afenctând în final pulpa dentară[] Caria dentară este o boală cronică actual datorită evoluției indrustrializării și procesării alimentației precum și a evoluției civilizației[]

Patogenie

De-a lungul timpului au fost acceptate mai multe teorii, astfel teoria acidogenă beneficiază de o răspândire mai largă și se bazează pe acțiunea acizilor rezultați din metabolizarea hidraților de carbon de către flora patogenă orală ce are ca rezultat demineralizarea suprafețelor dentare.

Teoria Proteolitică spune că demineralizare survine secundar unor procese de decalcifiere la nivelul suprafețelor dentare sub acțiunea germenilor proteolitici din salivă[]

W.D. Miller consideră apariția cariei ca un proces chimico-parazitar. Procesul se bazează pe demineralizare la nivelul smalțului și dizolvare a țesutului ramolit la nivelul dentinei. Miller consideră că demineralizarea este rezultatul acțiunii acizilor care survin din resturile alimentare cu conținut crescut de zahăr care se cantonează la nivelul leziunilor carioase și care vor fermenta producând acid lactic, sursa principală ce duce la demineralizare[]

În inițierea apariției procesului carios este implicată flora microbiană, pe lângă aceasta este necesară prezența următoarelor componente:

-terenul

-factorul alimentar

-timpul

Factorul Teren

Este reprezentat de suprafețele dentare și de calitatea smalțului.

Calitatea smalțului poate fi perturbată de anumiți factori în diferite etape de formare. Amintim etapa de formare a smalțului, mineralizare sau cea de maturare post-eruptivă.

Carențele vitaminice în această etapă poate modifica structura smalțului. Vitamina D fiind indispensabilă în etapa de formare a organului dentar,carența de vitamina D determinând hipoplazii de smalț.

Pentru dezvoltarea unor structure dentare rezistente în fața atacului carios este necesară o alimentație bogată în oligoelemente în proporții. Pe lângă structura smalțului din factorul teren face parte și caliatea salivei care are funție de protecție locală .

Saliva este o soluție ce conține ioni de calciu și fosfați precum și ioni de fluor care scaldă în permanență dinții având rol de protecție locală[]

Saliva are următoarele funcții:

– funcția tampon

– funcția de remineralizare

– funcția de spălare

– funcția antibacteriană

– rol în digestie

Factorul alimentar

Alimentația are un rol determinant în etiopatogenia cariei dentare. Inițierea procesului carios este în stânsă legatură cu consumul de alimente bogate în zahăr, glucoză, fructoză, zaharoză ce sunt metabolizate de microorganismele cavității bucale și transformate în acizi care produc demineralizarea structurilor dentare. PH-ul critic pentru smalț este în jurul valorii de 5.2 iar pentru dentină 6,2.

Stilul de viață sanogen implică următoarele condiții:

respectarea orarului zilnic al meselor

consumarea de mâncăruri gătite, calde, în locul meselor de tip “fast-food”

consumul de alimente care conțin principii protectoare

limitarea fumatului și consumului de alcool

diminuarea stresului cotidian

repaus nocturn (8 ore) []

activitate fizică zilnică

profil alimetar bine echilibrat cantitativ și calitativ

efortul intelectual alternat cu pauze de relaxare

Factorul timp

Este direct proporțional cu frecvența ingerării alimentelor cariogeneratoare.

Clasificarea cariei dentare

Caria la dinții temporari

Clasificarea Black

Clasa I : carii de la nivelul fisurilor și fosetelor fețelor ocluzale

Clasa II :carii pe fețele proximale ale molarilor

Clasa III : interesează fețele proximale ale caninilor și incisivilor fără interesarea unghiurilor incizale

Clasa IV : interesează fețele proximale ale incisivilor și caninilor cu interesarea unghiului incizal (cea mai frecventă clasă la dinții temporari datorată volumului redus al acestora)

Clasa V : carii vestibulare de la nivelul coletului[30]

Clasificare după profunzime:

-Caria superficială: interesează smalțul până la limita amelo-dentinară

– Caria profundă: proces carios în dentină.

În funcție de evoluție :

Caria acută: carie care afectează smalțul și dentina și poate evolua cu rapiditate spre pulpă. Smalțul este sfărmicios iar după îndepărtare se evidențiază o cavitate ce conține dentină ramolită. Evoluția este rapidă iar dentina nu are timp să depună dentină de reacție.

Caria cronică: această carie se caracterizează cu extensie masivă în suprafață și redusă în profunzime. Are o evoluție lentă putând să treacă până la doi ani de la stadiul de carie incipientă până la afectarea pulpei dentare. Pulpa are timp îndeajuns să depună dentină de reacție.

Caria oprită în evoluție: caria în care remineralizarea câstigă teren în fața demineralizării datorită apariției condițiilor de autocurățire. Smalțul devine poros și brun la culoare.

Caria de biberon este considerată o distrofie ce afectează dinții frontali și este prezentă la copii care sunt culcați cu biberonul cu lapte sau alte bauturi îndulcite. Debutează cu o colarație a smalțului la nivelul feței vestibulare care ulterior afectează și celelalte fețe ale dinților []

Clasificarea cariei la dinții permanenți

Din punct de vedere al profunzimii :

-Caria superficială: interesează smalțul

– Caria medie: se apropie sau atinge joncțiunea amelodentinară

– Caria profundă: proces carios extins în dentină

Clasificarea după profunzime și țesuturi afectate ( propusă de OMS) :

D1: leziune în smalț detectabilă clinic cu suprafețe intacte (necavitare);

D2: leziune în smalț detectabilă clinic cu suprafața cavitară;

D3: leziune în dentină detectabilă clinic (cu sau fără cavitație);

D4: leziune cu afectare pulpară[]

Clasificarea leziunilor carioase după sediu și mărime

Clasa l, dimensiunea 1: defecte în șanțuri și fosete. Se combină deseori cu sigilarea restului fisurii;

Clasa l, dimensiunea 2: leziune de dimensiuni reduse sau înlocuirea unei restaurări Black de clasa I-a;

Clasa l, dimensiunea 3: leziune extinsă care necesită protecția unuia sau mai multor cuspizi;

Clasa l, dimensiunea 4: leziune extinsă cu unul sau mai mulți cuspizi afectați.

Clasa II, dimensiunea 1: implicare dentinară minimă, posibilității de remineralizare, detectabilă pe Rx sau prin transiluminare;

Clasa II, dimensiunea 2: afectare dentinară mai extinsă, creasta marginală afectatăsau distrusă, înlocuirea unei restaurări Black limitate;

Clasa II, dimensiunea 3: dinte lateral cu implicare dentinară substanțială, fractură cuspidiană veritabilă sau potențială; necesită protecție cuspidiană. La dinții frontali este pierdut suportul pentru unghiul incizal;

Clasa II, dimensiunea 4: pierderea cel puțin a unui cuspid la dinții laterali sau a unei porțiuni din muchia incizală a frontalilor[]

Educația Oroprofilactică

Profilaxia cariei

Prin profilaxia cariei se urmărește asigurarea sănătății cavității orale fiind alcătuit din mijloace la creșterea rezistenței țesuturilor și combaterea factorilor cariogeni.

Profilaxia se realizează prin mijloace mecanice și metode auxiliare de profilaxie a cariei .

Pe lângă aceste metode stomatologii încurajează alimentația sănătoasă punând accentul pe consumul redus de hidrați de carbon.O cantitatie crescută de hidrați de carbon au effect dăunător atât asupra dinților cât și asupra întregului organism.

Alimentația echilibrată se bazează pe consumul de minerale,vitamine și oligoelemente.

Încă din Antichitate erau folosite ca mijloace de igienă scobitorile fiind considerate astăzi predecesorii periuțelor de dinți. Există scrieri care atestă folosirea unor elixir pentru clătirile orale.

Cel mai important rol în dezvoltarea cariei dentare este considerată lipsa igienei. Placa dentară se depune cu un ritm mare, iar datorită cantității crescute de microorganisme care scad pH-ul stimulează apariția cariei dentare[]

Mijloacele mecanice de igienă

Metoda clasică de indepărtare a plăcii bacteriene este la ora actuală cea mai sigură, accesibilă și ieftină metodă.

Mijloacele de periaj și tipurile de periuțe

Periuța de dinți manuală este utilizată de ani buni, este accesibilă ca preț și se poate afirma cu încredere că îndepartează corespunzător placa bacteriană.

Periuța de dinți electrică este mai scumpă, mult mai voluminoasă dar prezintă avantajul că o pot folosi si persoanele cu dizabilități precum si copii care încă nu și-au insușit tehnica corectă de periaj.

Deasemenea exercită o presiune mai mică asupra dinților în comparație cu periuța manuală, cu effecte negative asupra dinților și gingiilor.

Periajul manual se realizează prin mai multe mijloace. Periajul se realizează de doua ori pe zi, dimineța și seara, seara fiind cel mai important[]

Metoda 1 : periuța se așează la 45 de grade de suprafața verticală a dinților și se efectuează mișcări verticale dinspre gingie spre dinte.

Nu efectuăm periajul cu presiune.

Periajul se realizează prin mișcări repetate atât pe suprafața externă (spre obraz) cât și pe suprafața internă (spre gingie).

Periajul manual este indicat să se realizeze timp de 3 minute.

b) Periajul electric se realizează prin mișcarea capului active al periuței care poate fi liniare(dute-vino)sau circular, eliptică, vibratorie. Viteza de acțiune a periilor electrice variază între 1000 la periuțele cu baterii și 9600 de oscilații/minut (cele mai moderne).

Mijloacele auxiliare

Suprafețele interdentare necesită o atenție deosebită,deoarece este sediul cel mai frecvent al cariei.Ambrazura cervicală este locul unde debutează boala parodontală, inflamația gingivală și sângerările gingiei.

Pentru întretinerea igienei este necesar folosirea mijloacelor auxiliare :

o firul dentar (mătasea dentară, dental floss);

o periuțele interdentare;

o hidropropulsoarele bucale (water pick);

o pastele de dinți;

o apele de gură []

Partea Specială

Introducere

O dietă deficitară poate duce la boli ale gingiilor și apariția carilor dentare. Alimentele bogate în carbohidrați, zahăruri și amidon contribuie în mare măsură la producerea de acizi care atacă smalțul dinților. În cele din urmă, acești acizi pot cauza smalțul dintelui să se descompună, formând o carie.

Igiena dentară precară este legată de mulți factori comportamentali și conjuncturali. Sărăcia, lipsa de educație, nepăsarea sau lipsa timpului pot afecta negativ în timp sănătatea orală. Mediul rural poate acumula o proporție mai mare pacienți la risc de a dezvolta carii din cauza factorilor de mai sus.

Acest studiu, prin aplicarea unui chestionar care socate la iveală factori ce prezic o igienă dentară precară și prin corelarea lui cu studiu stomatologic sumar, încearcă să cuantifice starea sănătății orale a unor pacienți.

Obiective

Studiul sănătății orale la un grup de participanți

unor factori care contribuie la sănătatea orală

Studiul precepției și educației participanților asupra proprie igiene orale

Relația dintre mediul de proveniență, sănătatea orală (DMF-T) și factorii predctivi pentru igiena orală.

Material si metode

starea sănătății orale la 2 grupuri de pacienți prin intermediul binecunoscutului indicator DMF-T. Acesta este una dintre cele mai frecvente metode de epidemiologie orală pentru evaluarea prevalenței cariilor dentare , precum și nevoilor de tratament. Acest indice se bazează pe examinarea clinică a indivizilor, utilizând o sondă, o oglindă și tampoane de bumbac, și numără numărul de dinți degradati, lipsă (datorită cariilor) și dinții restabiliți. Deoarece indicele DMF se face fara imagistica cu raze X, acesta subestimeaza prevalenta cariilor reale nevoile de tratament. Am înregistrat atât scorul DMF-T total cât și componentele sale D, M și F.

Cele 2 grupuri au fost compuse aproximativ egal din participanți din mediul urban (Cluj-Napoca) cât și rural (sate alăturate orașului Cluj-Napoca).

Am administrat un chestionar (anexe) cu întrebări legate de igiena orală, obiceiuri alimentare, educația igienei orale ș indicatori demografici și soioecononmici.

Criterii de includere:

Pacienți adulți

Probleme dentare care se pot rezolva în cabinete stomatologice generale.

Semnarea consimțământului informat

Criterii de excludere

Refuzul de a participa la studiu

Incapaciatatea din orice motiv de a completa chestionarul

Boli cronice severe care fac dificilă igiena orală

Date incomplete

Analiza statistică a datelor

După preluarea datelor am recodificat sau cumulat unele răspunsuri deoarece distrubuția lor făcea dificilă analiza statistică.

Pentru descrierea variabielor cantitative am folosit histograme și am calculat mediile aritmetice ± deviatia standard (DS) [cu intervalul de incredere (IC) 95%], precum și valorile extreme și mediane.

Pentru variabilele calitative, am folosit pie-uri sau bar-chart-uri și am calculat frecvențele absolute și relative ale categoriilor formate.

Pentru a studia relațiile dintre variabilele cantitative și cele binare, am folosit testele T si Mann-Whitney (MW). Am prezentat valorile p generate de aceste teste precum și mediile ± DS ale grupurilor și diferența mediilor cu IC95% asociat. Am prezentat grafic rezultatele sub forma unor box-plot-uri.

Pentru a studia relațiile dintre variabilele cantitative am folosit coeficientul de corelație Spearman (R), cu valoarea p și am prezntat grafic relațiile sub forma unor scatter-plot-uri pe care am adăugat linia de regresie cu IC95%.

Am folosit Microsot Excel 2016 pentru managementul bazei de date. Pentru toate analizele statistice și graficele ulterioare am folosit Statsoft Statistica 12.

Am considerat p < 0.05 ca fiind semnificativ statistic si p < 0.1 ca prezentând doar o tendință spre semnificativitate statistică.

Rezultate

Demografie

Din totalul de 42 de pacienți incluși în etapa finală a acestui studiu, 22 au fost din mediul rural și 20 au fost din mediul urban. În total, femeile și bărbații au fost distribuiți în mod egal, dar din mediul rural au fost mai mulți bărbați (12) decât femei (10) iar din mediul urban au fost mai multe femei (11) decât bărbați (9) însă fără semnificație statistică (p=0.5366).

Vârsta a avut valori cuprinse între 18 și 75 ani (mediana: 40) cu media de 41.05 ± 14.7 ani [IC95%: 36.5 – 45.63].

Figura .

Femeile au media de Vârstă (43.62 ± 16.77 ani), mai mare decât a bărbaților (38.48 ± 12.14 ani). Acestă diferență de 5.14 ani [-4.0 → 14.3] nu este semnificativă statisitc conform testelor T (p=0.262) și MW (p=0.470).

Figura.

Pacienții din mediul rural au media de Vârstă (48.77 ± 14.26), mai mare decât a celor din mediul urban (32.55 ± 9.80). Acestă diferență de 16.22 ani [8.6 → 23.8] este semnificativă statistic conform testului T (p < 0.0001).

DMF-T

DMF-T a avut valori cuprinse între 4 și 28 (mediana: 13) cu media de 14.36 ± 6.3 [IC95%: 12.4 – 16.34]. Pacienții din mediul rural au media DMF-T (18.18 ± 6.06), mai mare decât a celor din mediul urban (10.15 ± 3.28). Acestă diferență de 8.03 [5.0 → 11.1] este semnificativă statistic conform testului T (p=0.000).

Figura .

Scor D a avut valori cuprinse între 0 și 15 (mediana: 4) cu media de 4.60 ± 3.4 [IC95%: 3.5 – 5.65]. Pacienții din mediul rural au media Scorului D (6.27 ± 3.67), mai mare decât a celor din mediul urban (2.75 ± 1.77). Acestă diferență de 3.52 [1.7 → 5.3] este semnificativă statistic conform testului T (p=0.000).

Figura .

Scor Ma avut valori cuprinse între 0 și 28 (mediana: 3) cu media de 5.86 ± 6.9 [IC95%: 3.7 – 8.01]. Pacienții din mediul rural au media Scorului M (8.82 ± 8.36), mai mare decât a celor din mediul urban (2.6 ± 2.19). Acestă diferență de 6.22 [2.4 → 10.0] este semnificativă statistic conform testului T (p=0.003).

Figura .

Scorul F a avut valori cuprinse între 0 și 14 (mediana: 3) cu media de 3.90 ± 3.3 [IC95%: 2.9 – 4.93]. Pacienții din mediul urban au media Scorului F (4.8 ± 2.71), mai mare decât a celor din mediul rural (3.09 ± 3.64). Acestă diferență de 1.71 [-0.3 → 3.7] este semnificativă statistic conform testului MW (p=0.020).

Figura .

Există și niște mici diferențe de sex ale acestori scoruri dar care nu sunt semnificative statistic.

Figura .

Bărbații au media de Scor D (4.86 ± 3.42), mai mare decât a femeilor (4.33 ± 3.43). Acestă diferență de 0.52 [-1.6 → 2.7] nu este semnificativă statisitc conform testelor T (p=0.623) și MW (p=0.601).

Femeile au media de Scor M (6.38 ± 7.23), mai mare decât a barbaților (5.33 ± 6.73). Acestă diferență de 1.05 [-3.3 → 5.4] nu este semnificativă statisitc conform testelor T (p=0.630) și MW (p=0.765).

Bărbații au media de Scor F (4.48 ± 3.09), mai mare decât a femeilor (3.33 ± 3.48). Acestă diferență de 1.14 [-0.9 → 3.2] nu este semnificativă statisitc conform testelor T (p=0.268) și MW (p=0.099).

Bărbații au media DMF-T (14.67 ± 5.68), mai mare decât a femeilor (14.05 ± 7.08). Acestă diferență de 0.62 [-3.4 → 4.6] nu este semnificativă statisitc conform testelor T (p=0.756) și MW (p=0.618).

Scorul DMF-T se corelează cu vârsta, în ambele medii de viață: cu cât pacientul este mai în vârstă, cu atât scorul este mai mare. Cu toate acestea, componenta F are o relație inversă cu vârsta: cu cât pacientul este mai în vârstă, cu atât scorul F este mai mic.

Figura

Aceste relații sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Studiul factorilor de igienă orală

Influența igienei orale asupra DMF-T

Am prezentat sintetic în tabelul următor relațiile dintre DMF-T și factorii de igienă orală.

Influența mediului asupra igienei orale

Am prezentat sintetic în tabelul următor relațiile dintre mediul de viață și factorii de igienă orală. Pentru consumul de sucuri necarbogazoase și utilizarea dușului bucal, nu au fost destule date pentru a calcula rezultate concludente.

Frecvența vizitelor la medic

Mai mulți pacienți din mediul rural decât urban au declarat că nu s-au prezentat niciodată la medicul stomatolog. Diferențele dintre cele 2 medii de viață tind spre a fi semnificative statistic (p = 0.075).

Figura

Motivul ultimei vizite la medic

Mai mulți pacienți din mediul rural decât urban au declarat că s-au prezentat la medicul stomatolog doar la apariția simptomelor de durere. Diferențele dintre cele 2 medii de viață sunt semnificative statistic (p = 0.021).

Figura .

Educație alimentară adecvată

Dintre pacienții din mediul rural, 17 (77.3%) au declarat că au iar dintre cei din mediul urban, 5 (71.4%). Conform testului Fisher, această relație nu este semnificativă stistic (p = 0.736).

Pacientii cu au media DMF-T (14.45
±6.39), mai mare decât a pacientilor fr (14.09
±6.53). Acestă diferență de 0.36 [-4.2 → 4.9] nu este semnificativă statisitc conform testelor T (p=0.874) și MW (p=0.866).

Figura

Importanța danturii sănătoase

În ceeea ce privește importanța unei danturi sănătoase, cele 2 medii de viață nu diferă semnificativ (p = 0.245).

Figura .

Carii cunoscute

Mai mulți pacienți din mediul rural decât urban au declarat că nu cunosc numărul de carii dau că au mai mulți dinți cariați. Diferențele dintre cele 2 medii de viață sunt semnificative statistic (p = 0.048).

Figura .

Alimentația tipică

Dintre pacienții din mediul rural, 6 (27.3%) au declarat că consumă Legume / fructe iar dintre cei din mediul urban, 16 (42.9%). Conform testului Fisher, această relație nu este semnificativă stistic (p = 0.347).

Dintre pacienții din mediul rural, 17 (77.3%) au declarat că consumă Carne iar dintre cei din mediul urban, 5 (66.7%). Conform testului Fisher, această relație nu este semnificativă stistic (p = 0.510).

Dintre pacienții din mediul rural, 4 (18.2%) au declarat că consumă Lactate iar dintre cei din mediul urban, 18 (14.3%). Conform testului Fisher, această relație nu este semnificativă stistic (p = 1.000).

Dintre pacienții din mediul rural, 1 (4.5%) au declarat că consumă Dulciuri iar dintre cei din mediul urban, 21 (23.8%). Conform testului Fisher, această relație tinde spre a fi semnificativă stistic (p = 0.095).

Pacientii care consumă Legume / fructe tind să aibă media de DMF-T (13.14 ±6.88), mai mica decât a pacientilor care nu consumă Legume / fructe (14.96
±6.10). Acestă diferență de 1.82 [-2.4 → 6.0] nu este semnificativă statisitc conform testelor T (p=0.387) și MW (p=0.321).

Pacientii care consumă Carne au media de DMF-T (14.63 ±5.65), mai mare decât a pacientilor care nu consumă Carne (13.67 ±8.08). Acestă diferență de 0.97 [-3.5 → 5.4] nu este semnificativă statisitc conform testelor T (p=0.661) și MW (p=0.477).

Pacientii care consumă Lactate au media de DMF-T (17.43 ±8.56), mai mare decât a pacientilor care nu consumă Lactate (13.74 ±5.77). Acestă diferență de 3.69 [-1.6 → 8.9] nu este semnificativă statisitc conform testelor T (p=0.163) și MW (p=0.335).

Pacienții care consumă Dulciuri tind să aibă media de DMF-T (10.17 ±2.71), mai mica decât a pacientilor care nu consumă Dulciuri (15.06 ±6.53). Acestă diferență de 4.89 [1.6 → 8.2] este semnificativă statistic conform testului T (p=0.006).

Figura

Figura .

Lichide consumate de obicei

Dintre pacienții din mediul rural, 17 (77.3%) au declarat că consumă Apa iar dintre cei din mediul urban, 5 (71.4%). Conform testului Fisher, această relație nu este semnificativă stistic (p = 0.736).

Dintre pacienții din mediul rural, 5 (22.7%) au declarat că consumă Sucuri carbogazoase iar dintre cei din mediul urban, 17 (28.6%). Conform testului Fisher, această relație nu este semnificativă satistic (p = 0.736).

Dintre pacienții din mediul rural, 0 (0.0%) consumă declarat că au Sucuri necarbogazoase iar dintre cei din mediul urban, 22 (14.3%). Conform testului Fisher, această relație nu este semnificativă stistic (p = 0.108).

Dintre pacienții din mediul rural, 11 (50.0%) au declarat că consumă Bauturi alcoolice iar dintre cei din mediul urban, 11 (76.2%). Conform testului Fisher, această relație nu este semnificativă stistic (p = 0.116).

Pacientii care consumă Apa au media DMF-T (14.74 ±6.76), mai mare decât a pacientilor care nu consumă Apa (13.27 ±5.14). Acestă diferență de 1.47 [-3.1 → 6.0] nu este semnificativă statisitc conform testelor T (p=0.516) și MW (p=0.626).

Pacientii care consumă Sucuri carbogazoase tind să aibă media DMF-T (12.91 ±5.19), mai mica decât a pacientilor care nu consumă Sucuri carbogazoase (14.87 ±6.71). Acestă diferență de 1.96 [-2.6 → 6.5] nu este semnificativă statisitc conform testelor T (p=0.385) și MW (p=0.374).

Pacientii care consumă Sucuri necarbogazoase tind să aibă media DMF-T (11.67 ±4.16), mai mica decât a pacientilor care nu consumă Sucuri necarbogazoase (14.56 ±6.48). Acestă diferență de 2.9 [-4.8 → 10.6] nu este semnificativă statisitc conform testelor T (p=0.453) și MW (p=0.573).

Pacientii care consumă Băuturi alcoolice tind să aibă media DMF-T (12.73
±5.12), mai mica decât a pacientilor care nu consumă Bauturi alcoolice (17.0
±7.38). Acestă diferență de 4.27 [0.4 → 8.2] este semnificativă statistic conform testului T (p=0.032).

Figura .

Figura .

Mese la ore regulate

Mai mulți pacienți din mediul rural decât urban au declarat că servesc mesele la ore neregulate. Diferențele dintre cele 2 medii de viață sunt semnificative statistic (p = 0.015).

Figura .

Fumat

Dintre pacienții din mediul rural, 4 (19.0%) au declarat că au fumat iar dintre cei din mediul urban, 17 (40.0%). Conform testului Fisher, această relație nu este semnificativă staistic (p = 0.181).

Pacientii fumători tind să aibă media DMF-T (11.67 ±4.36), mai mica decât a pacientilor nefumători (15.43 ±6.83). Acestă diferență de 3.76 [-0.6 → 8.1] nu este semnificativă statisitc conform testelor T (p=0.088) și MW (p=0.083).

Figura .

Frecvența spălatului pe dinți

Mai mulți pacienți din mediul rural decât urban au declarat că se spală pe dinți rar. Diferențele dintre cele 2 medii de viață sunt semnificative statistic (p = 0.001).

Figura .

Frecvența schimbării periuței

Mai mulți pacienți din mediul rural decât urban au declarat că schimbă rar periuța de dinți. Diferențele dintre cele 2 medii de viață sunt semnificative statistic (p = 0.006).

Figura .

Sunt suficiente pasta și periuța

Mai mulți pacienți din mediul rural decât urban au declarat că mijloacele secundare de igienă orală sunt suficiente . Diferențele dintre cele 2 medii de viață sunt semnificative statistic (p = 0.0006).

Figura .

Mijloace secundare de igienă orală

Mai mulți pacienți din mediul rural decât urban au declarat că nu utilizează mijloacele secundare de igienă orală. Diferențele dintre cele 2 medii de viață sunt semnificative statistic (p = 0.020).

Figura .

Mijloace secundare

Dintre pacienții din mediul rural, 9 (40.9%) au declarat că utilizează Apa de gura iar dintre cei din mediul urban, 13 (57.1%). Conform testului Fisher, această relație nu este semnificativă stistic (p = 0.366).

Dintre pacienții din mediul rural, 1 (4.5%) au declarat că utilizează Periute interdentare iar dintre cei din mediul urban, 21 (9.5%). Conform testului Fisher, această relație nu este semnificativă stistic (p = 0.607).

Dintre pacienții din mediul rural, 1 (4.5%) au declarat că utilizează Ata dentara iar dintre cei din mediul urban, 21 (33.3%). Conform testului Fisher, această relație este semnificativă stistic (p = 0.021).

Dintre pacienții din mediul rural, niciunul nu a declarat că care utilizează Dusul bucal iar dintre cei din mediul urban, 22 (4.8%). Conform testului Fisher, această relație nu este semnificativă stistic (p = 0.488).

Pacientii care utilizează Apa de gura tind să aibă media DMF-T (12.8 ±5.96), mai mica decât a pacientilor care nu utilizează Apa de gura (15.77 ±6.49). Acestă diferență de 2.97 [-0.9 → 6.9] nu este semnificativă statisitc conform testelor T (p=0.131) și MW (p=0.188).

Pacientii care utilizează Periute interdentare tind să aibă media de DMF-T (12.0 ±2.65), mai mica decât a pacientilor care nu utilizează doar Periuțe interdentare (14.54 ±6.53). Acestă diferență de 2.54 [-5.2 → 10.3] nu este semnificativă statisitc conform testelor T (p=0.511) și MW (p=0.624).

Pacientii care utilizează Ață dentară tind să aibă media DMF-T (9.29
±3.30), mai mica decât a pacientilor care nu utilizează Ață dentară (15.37
±6.35). Acestă diferență de 6.09 [1.1 → 11.1] este semnificativă statistic conform testului T (p=0.019).

Figura .

Figura .

Venit lunar

Mai mulți pacienți din mediul rural decât urban au declarat că au un venit lunar redus. Diferențele dintre cele 2 medii de viață tind spre a fi semnificative statistic (p = 0.063).

Figura .

Educația

Mai mulți pacienți din mediul rural decât urban au declarat că au doar cel mult o educație liceală în timp ce cei din mediul urban au avut majoritatea facultate. Diferențele dintre cele 2 medii de viață sunt semnificative statistic (p = 0.003).

Figura

Informații adiționale necesare

Pacientii care au solicitat Informații adiționale tind să aibă media DMF-T (13.2 ±5.32), mai mica decât a pacientilor care nu au solicitat Informații adiționale (20.14 ±8.23). Acestă diferență de 6.94 [-0.7 → 14.6] este semnificativă statistic conform testului MW (p=0.041).

Dintre pacienții din mediul rural, 17 (77.3%) au declarat că au solicitat Informații adiționale iar dintre cei din mediul urban, 5 (90.5%). Conform testului Fisher, această relație nu este semnificativă stistic (p = 0.412).

Figura

Influența vârstei asupra igienei orale

Relațiile dintre vârstă i factrii de igienă orală studiați sunt prezentate mai jos. Dintre acestea am remarcat că paceinții mai tineri utilizează ața dentară mai des și solicită mai des informații adiționale.

Pacienții care utilizează Ața dentară tind să aibă media de Vârstă (30.14 ± 7.24), mai mică decât a pacienților care nu (43.23 ± 14.89). Acestă diferență de 13.09 [5.3 → 20.9] este semnificativă statistic conform testului T (p=0.002).

Pacienții care au considerat necesare Informații adiționale tind să aibă media de Vârstă (38.17 ± 13.36), mai mica decât a pacienților care nu (55.43 ± 13.16). Acestă diferență de 17.26 [6.1 → 28.4] este semnificativă statistic conform testului T (p=0.003).

Discuții

Eșantionul obținut a fost echilibrat din punct de vedere demografic. Au fost selectați un număr aproximative egal de paceinți din ambele medii de viață, atât femei cât și bărbați. Vârsta medie a fost diferită la cele 2 grupuri (48 ani în mediul rural și 32 ani în mediul urban) care poate duce la numeroase concluzii greu de extras.

Valoarea DMF-T a fost semnificativ mai mare în medie la pacienții din mediul rural (18 față de 10). Deși în literatură s-au mai consemnat astfel de valori la diferite populații si frecvent sunt mai mari la pacienții din mediul rural, valorile obținute de noi sunt destul de mari pentru ambele medii. Un studiu realizat în India [] pe aceleași ipoteze a observat valori ale DMF-T cuun ordin de mărime mai mici decât în studiul nostru (1.67 rural și 1.50 urban).

Același studiu, alături de altele, confirmă asocierea dintre DMF-T și vârsta mai înaintată găsită în studiul nostru. Astfel, este comună în literatură dublarea valorilor medii ale DMF-T la grupurile de vârstă de 50+ ani față de cele de 20-30 ani. Relația cu vârsta poate fi explicată prin efectul statistic al factorilor de mediu și comportamentali și prin degradarea naturală sub capacicatea de înlocuire a smalțului. Cu totate acestea, această relație poate să complice interpretarea rezultatelor acestui studiu.

Eșantionul mic a dus la câteva rezultate paradoxale care nu pot fi interpretate decât ca accidente statistice. Unul dintre acestea a fost media DMF-T mai mare la pacienții care au declarat consumul de ducliuri. din dulciuri contribuie la întreținerea florei orale fermentative care, prin metabolism generează acizi. Acești acizi dizolvă smalțul conducând la carii. Acest rezultat nu poate fi explicat prin efectul vârstei deoarece consumatorii de dulciuri nu au o medie de vârstă semnificativ mai mică decât restul pacienților. Rămâne ca posibilă explicație fie un bias de selecție fie un bias de raportate []

Un fenomen similar a fost observat și în privința consumului de alcool. În ciuda așteptărilor, consumatorii declarați de alcool au avut o medie a DMF-T semnificativ mai mică decât cei care nu au declarat consumul. Acest lucru se poate explica doar prin biasuri de selecție sau de raporate.

Fumătorii au obținut și ei un DMF-T mai mic decât nefumătorii. Acest fapt se poate explica prin aceleași surse de bias dar în cazul fumătorilor s-a mai raportat și situația în care fumătorii sunt conștienți de efectele negative ale fumatului și se prezintă mai des la medic.

În afară de aceste efecte paradoxale, nu am găsit explicații de natură alimentară pentru diferențele scorului DMF-Tsau a componentelor sale. În schimb majoritatea indicatorilor de natură socioeconomică și educațională au consus la ideea că scorul DMF-T a pacienților din mediul rural, unde dezvoltarea este mai redusă, este mai mare []

Paceinții din mediul rural au un nivel de educație și venit mai mici, posedă un interes mai scăzut pentru sănătatea orală și un nivel de educație sanitară mai deficitar. Acești factori, cumulați, contribuie la scăderea DMF-T mediu la pacienții din mediul rural []

Concluzii

În urma interpretărilor rezultatelor obținute prin prelucrarea chestionarelor am tras următoarele concluzii :

1. DMF-T a avut valori cuprinse între 4 și 28. Pacienții din mediul rural au media DMF-T de 18, mai mare decât a celor din mediul urban, cu media DMF-T de 10.

2. Scorul D a avut valori cuprinse între 0 și 15. Pacienții din mediul rural au media Scorului D (6.27), mai mare decât a celor din mediul urban (2.75). 3. Scorul M a avut valori cuprinse între 0 și 28. Pacienții din mediul rural au media Scorului M (8.82), mai mare decât a celor din mediul urban (2.6). 4. Scorul F a avut valori cuprinse între 0 și 14. Pacienții din mediul urban au media Scorului F (4.8) mai mare decât a celor din mediul rural (3.09).

5. Diferențele acestor scoruri în funcție de sex nu sunt semnificative statistic. 6. Scorul DMF-T se corelează cu vârsta, în ambele medii de viață: cu cât pacientul este mai în vârstă, cu atât scorul este mai mare. Cu toate acestea, componenta F are o relație inversă cu vârsta: cu cât pacientul este mai în vârstă, cu atât scorul F este mai mic.

7. Paceinții care utilizează mijloace secundare de igienă dentară au un nivel mai crescut de sănătate orală conform DMF-T, dar diferența este semnificativă statistic doar in cazul celor care utilizeaza ată dentară.

8. Un scor DMF-T mai bun au și pacienții care sunt mai interesați de cunoștințe legate de igiena lor orală.

9. Paceinții din mediul rural au avut în general o igienă orală mai deficitară. Aceștia s-au prezentat la stomatolog mai rar, la aparița simptomelor mai severe (spre deosebire de controale de rutina), au informații mai puține referitoare la statusul sănătății lor orale, au o alimentație mai dezorganizată, se spală pe dinți mai rar, schimbă periuta mai rar, utilizează mijloace secundare de igienă orală mai rar, și au un statut economic și educațional inferior.

10. Dintre factorii demografici, nici vârsta, nici mediul de viață nu pot explica în totalitate aceste diferențe, ceea ce demonstrează complexitatea problemei controlului sănătății orale.

11.Educația și nivelul de trai sunt mai deficiatare la pacienții din mediul rural și explică totodată o parte din scorul DMF-T mai mare. Cel mai probabil, o multitudine de factori interacționează între ei și cu alți factori medicali pentru a motiva deteriorarea scorului DMF-T și a igienei orale în general observate la pacienții din mediul rural și la pacienții mai vârstnici.

An: Chestionarul

Am admisistrat următorul chestionar pacienților incluși.

CHESTIONAR

Chestionarul de față este anonim și are ca scop evaluarea influenței factorilor sociali și a obiceiurilor alimentare asupra statusului de sănătate oro-dentară.

Vârstă…… . Sex: F/M. Profesie:………………….. . Localitatea:……………………… .

1.Cât de frecvent mergeți la medicul stomatolog?

® lunar

® la 6 luni

® la 12 luni

® niciodata

®altele:………………..

2. Motivul pentru care v-ați prezentat ultima dată la medicul stomatolog?

® control periodic

® durere

® am avut tartru și carii

® nu merg la medicul stomatolog

®altele: ……………………

3.Căt de important este pentru dumneavoastră să aveți o dantură sănătoasă și estetică ?

® foarte important

® important

® prea puțin important

®deloc important

4. Știți să aveți dinți cu carii?

® nu am dinți cu carii

® am 1-2 dinți cu carii

® am 2-4 dinți cu carii

® am mai mult de 4 dinți cu carii

® nu știu

5.Știați că prin alimentație sănătoasă puteți prevenii apariția cariilor dentare?

® da

® nu

® prea puțin

® nu mă interesează

6.Ce alimente consumați mai des ?

® legume, fructe

® carne, preparate din carne

® lactate

® dulcuri

7.Care din următoarele băuturi le consumați mai des?

® apă

® sucuri carbogazoase

® sucuri naturale

® sucuri necarbogazoase

® altele:……………………

8.Consumați băuturi alcoolice ?

® da

® nu

® ocazional

9.Suneți fumător ?

® da

® nu

® rar

10. Știați că fumatul și alcoolul dăunează grav sănătăți și poate fii responsabil de producerea anumitor afecțiuni la nivelul sferei oro-maxilo-faciale?

® da

® nu

® prea puțin

11. Serviți mesele principale ale zilei la ore regulate ?

® da

® nu

® rar

® niciodata

12. De câte ori vă spălați pe dinți ?

®de……ori/zi

®de……ori/săptămânâ

®de……ori/lună

®nu mă spăl pe dinți

13.Cât de des schimbați periuța dentară?

® odată la 3-4 luni

® odată la 6-7 luni

® odată la 1 an

® odată la …. ani

15.Pentru curățarea corectă a dinților considerați că este de ajuns periajul și pasta ?

® da

® nu

® nu știu

16.Folosiți mijloace secundare de igienă orală?

® apă de gură

® periuțe interdentare

® ață dentară

®duș bucal

® nu folosesc

17.Cât de des folosiți mijloacele secundare de igienă orală?

®de……ori/zi

®de……ori/săptămână

®de……ori/lună

®nu folosesc

18.Ați vrea ca pe viitor medicul stomatolog să vă dea mai multe informații în privința sănătătii dinților dumneavoastră?

o da

o nu

o nu mă interesează

19.Cât este venitul dumneavoastră lunar ?

®sub 1000 lei

®intre 1000-1700 lei

®intre 1700-2500 lei

®peste 2500 lei

20. Care este ultima școală absolvită?

®fără studii

®clasele primare 1-4

®școala generală

®liceul

®școală postliceală

®facultate

21. INDICELE DMF-T(se completează de către medic)

D

M

F

CHESTIONARUL DE FAȚĂ ESTE ANONIM ȘI RESPECTĂ NORMELE GDPR REFERITOARE LA PROTECȚIA DATELOR PERSONALE. DATELE OBȚINUTE VOR FI FOLOSITE STRICT PENTRU A ANALIZA INFLUENȚA FACTORILOR SOCIALI ȘI ALIMENTARI ASUPRA SĂNĂTĂȚII ORODENTARE ÎN LUCRAREA DE LICENȚĂ CU TITLUL ‘’INFLUENȚA FACTORILOR SOCIALI ȘI A OBICEIURILOR ALIMENTARE ASUPRA STATUSULUI DE SĂNĂTATE ORODENTARĂ’’.

VĂ MULȚUMESC !

SUNT DE ACORD……………

NU SUNT DE ACORD……………

Bibliografie