Iuliu Haț ieganu Cluj Napoca [626710]

Universitatea de Medicină ș i Farmacie
„Iuliu Haț ieganu” Cluj Napoca
Facultatea de Medicină

LUCRARE DE LICENȚĂ

Factori de risc alimentari la pacienți cu
afecțiuni cardiovasculare

Îndrumător:
Șef lucrări Dr. Bogdana NĂSUI
Absolvent: [anonimizat]

2020

2

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 3
PARTEA GENERAL Ă………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 5
Capitolul 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 6
Bolile cardiovasculare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 6
1.1 Bolile cardiovasculare. Generalități ………………………….. ………………………….. …………… 6
1.1.1 Cauzele apariției bolilor cardiovasculare ………………………….. ………………………….. .7
1.1.2 Semne și simptome ………………………….. ………………………….. ………………………….. 7
1.1.3 Impactul bolilor cardiovasculare ………………………….. ………………………….. ………….. 8
1.1.4 Bolile cardiovasculare. Situația în România ………………………….. ………………………. 8
1.2 Etiopatogeneza bolilor cardiovasculare ………………………….. ………………………….. …….10
Capitolul 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 11
Factorii de risc ai bolilor cardiovasculare ………………………….. ………………………….. ………….. 11
2.1 Factorii de risc cardiovascular nemodificabili ………………………….. ………………………… 13
2.1.1 Vârsta pacienților ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..13
2.1.2 Sexul pacienților ………………………….. ………………………….. ………………………….. …13
2.1.3 Istoricul familial ………………………….. ………………………….. ………………………….. …..13
2.2 Factorii de risc modificabili ………………………….. ………………………….. …………………….. 14
2.2.1 Fumatul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 14
2.2.2 Hipertensiunea arterială ………………………….. ………………………….. …………………… 17
2.2.3 Obezitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 17
2.2.4 Diabetul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 18
2.2.5 Alcoolul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 19
Capitolul 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 20
Prevenirea primară a bolilor cardiovasculare ………………………….. ………………………….. …….. 20
3.1 Recomandări cu privire la apariția bolilor cardiovasculare ………………………….. ……….. 21
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 23

3

Introducere

Medicina a apărut odată cu societatea umană, din necesitatea păstrării forței de
muncă, necesitatea de a avea grijă de nou născuți și a gravidei, dar mai ales necesitatea de
a combate durerea.
Se observă că, pe zi ce trece medicina se schimbă tot mai mult, avansând pentru
rezolvarea problemelor serioase de sănătate. Pe măsură ce noi lucruri de cercetare și
experiențe medicale practice ne măr esc cunoașterea, sunt necesare modificări ale
tratamen telor medicamentoase.
Medicina ( din limba latină ars medicina= arta de a vindeca) „reprezintă știința sau
mai bine spus practica ce este folosită în scopul menținerii și promovării sănătății, precum și
în diagnosticul, tratamentul și prevenția bolilor.”
Principala cauză a mortalității atâ t la nivel mondial cât și în Româ nia o constituie
afecț iunile cardiace. O treime din numă rul deceselor pe plan mondial este cau zată de bolile
cardiovasculare. În fiecare an, din această cauză , mor aproximativ 17% din populația
pământului . OMS estimează că, până în anul 2030, acest număr al victimelor va creș te
considerabil până la aproximativ 24 milioane.
Bolile cardiov asculare reprezintă principală sursă de deces prematură în Europa.
Reprezintă o cauză importantă de invaliditate și contribuie în mod substanț ial la creșterea
costurilor din sistemul sanitar.
Termenul „boală ne-contagioasă ” face referire la anumite probleme legate de
patologia cardiovasculara . Cele mai întâ lnite proble me ale acestora sunt: angina pectorală,
insuficiența cardiaca , hipertensiunea arteriala , boala vasculară periferică , accidentul vascular
cerebral.
Factorii de risc care in fluențează cel mai mult apariț ia bolilor cardiovasculare sunt:
vârsta, consumul de alcool ș i consumul de tutun , stilul de viaț ă nesănătos, dieta
nesănătoasă ș i obezitatea sunt considerate cauze importante în aceste afecț iuni patologice.
Persoanele care au o patologie cardiovasculară sau mai bine spus, pacienți i cu risc
crescut î n apariția unei boli cardiovasculare (din cauza prezenței unor boli de fond cum ar fi

4

hipertensiunea arterial ă, diabetul zaharat sau hiperlipidemia ), trebuie să fie luați în evidență
cât mai repede .
Pentru o viață cât mai s ănătoasă se recomandă evitarea factori lor de risc menționați
mai sus și dobândirea unor noi obiceiuri sănătoase (renunțarea la fumat, exercițiu fizic zilni c
de cel puțin 30 de minute în fiecare zi), dar și prin pr ogramele naționale de instruire a
populaț iei pentru a cunoaște factorii de risc care produc apariția bolilor cardiovasculare și
modalități de preven ire a acestor a.
Fiecare persoană trebuie să fie instruit cum sa evite factori de risc cardiovasculari, .
Aceasta se poate prin:
 Renunțarea la fumat;
 Efectuarea analize bioumorale uzuale de rutina.
 Consult de specialitate la nevoie.
 Un stil de viață cât mai sănătos reprezintă pasul cel mai important.

5

PARTEA
GENERAL Ă

6

Capitolul 1
Bolile cardiovasculare

1.1 Bolile cardiovasculare. Generalități

Conform Dicționarului Explicativ Român, b olile car diovasculare sau sindroamele
coronariene sunt o categorie de boli care implică patologia inimii și vasele sanguine
(venele și arterele). [1]
Bolile cardiovasculare includ afecțiuni ale inimii, arterelor și a venelor ce asigură
necesarul de oxigen pentru creier, cord dar și p entru alte organe vitale a cărora funcție se
desfășoară strict dependentă de oxigen.
Bolile cardiovasculare rămân cea mai mare cauză a deceselor la nivel mondial, sau
de spi talizare la nivelul populației adulte și vârstnice, cu excepția continentului
african, în care patologia cardiacă nu mai este fruntașă, locul acesteia fiind luată de
bolile de etiologie infecțioasă. [2]
De-a lungul ultimelor decenii s -a înregistrat o scăd ere importantă și vizibilă a
mortalității cardiovasculare în multe ță ri ce înregistrează venituri ridicate.
Acest fel de patologie , în fiecare an, ucide ma i mulți americani decât cancerul. În
ultimii anii riscul cardiovascular la sexul feminin a fost în cr eștere, cea ce a dus la o
crestere in rata de mortalitate in comparatie cu cancerul.
Afecțiunile cardiovasculare sunt precondiționate biologic, ereditar și de către factorii
de risc ai stilului de viață, cum ar fi: fumatul, regimul alimentar, obezitatea, stresul și
sedentarismul.
Vârsta, statutul socio -economic, regiunea geografică și etnia influențează rata de
mortalitate prin boli cardio vasculare, aceasta fiind considerabil mai mare la populația
vârstnică de sex masculin și la indivizii cu un statut socio -economic scăzut. [3]

7

Pentru a obține un diagnostic precoce al bolilor cardiovascular, se pot obține rezultate foarte
bune a acestora cu un proces medical adecvat asupra acestora , se poate r educe incidența
mortalității ce sunt provocate de afecțiunile cardiace cu până la 80 %.[4]
Bolile cardiovasculare cum ar fi infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral,
boala arterială periferică, reprezintă un handicap major pentru pacient, din cauz a scăderii
calității vieții și a deteriorării stării sale de sănătate, iar pentru societate reprezintă o creștere
a cheltuielilor în sănătate și un grad crescut de ocupare a personalului medical. [5]

1.1.1 Cauzele apariț iei bolilor cardiovasculare

Evenimentele acute precum infarctul miocardic ș i accidentele cerebrale sunt
predominant cauzate de ateroscleroză , adică de depunerea progresivă a placi ateromatoase
(cum ar fi colester olul, trombocitele și rezidurile ) pe pe retele arterelor ce irigă cordul sau
creierul.
Acumulările reziduale determină formarea leziunilor ateromatoase . În timp, aceste
leziuni cresc in dimensiuni , rezultând îngustarea arterei și astfel limitând cantitatea
de sâ nge ce circul ă prin acest vas sanguin .
Vasul de sânge devine astfel mai rigid și pierde din flexibilitate.
Dacă inima ș i crei erul nu sunt irigate corespunzator , aceste limitări ale fluxului
sangu in, asociate aterosclerozei, pot cauza proble me cardiovasculare precum angina
pectorala . Lim itările mai ac centuate pot degenera î n evenimente cardiovasculare seri oase,
inclusiv infarctul miocardic acut și accidente vasculare cerebrale .[6]
1.1.2 Semne și simptome
Bolile cardiovasculare au anumite caracteristici.
Unele dintre semnele și simptomele care apar în bolilor cardiovasculare sunt :
Durere toracică
Anexitate
Palpitațiile
Dispneea de efort
Grețuri
Transpirații

8

1.1.3 Impactul bolilor cardiovasculare

Ca factori de deces, bolile cardiovasculare reprezintă și o cauză majoră de handicap
și afecțiuni cronice. A ceasta reprezintă o sarcină destul de mare atât pentru sistemele
medicale cât și economice .
Bolile cardiovasculare afectează tot mai mult pe zi ce trece persoane de vârstă
medie, astfel reducându -le calitatea vietii din punct de vedere sanatos cat si economic .
Adevăratul impact al bolilor cardiovasculare pe plan mondial :
 Se estimează faptul că, anual, decesuri in numar de 17 milioane de oameni din
cauza bolilor cardiovasculare.
 La fiecare două secunde survine un deces din cauza bolilor cardiovasculare, un
infarct mioca rdic acut la fiecare cinci secunde și un accident vascular cerebral ucide o
persoană la fiecare șase secunde.
 Dintre cele 10 milioane de oameni care anual supraviețuiesc unui accident vascular
cerebral, peste 5 milioane de oameni rămân cu dizabilități permanente, astfel
devenin d o mare provocare pentru pacienti i afectati cat si pentru societati .
 În anul 2005, dintre cele 17, 5 milioane de decese cauzate de bolile cardiovasculare,
7, 6 milioane de decese au fost cauzate de c ardiopatia ischemică iar 5, 7 milioan e de
decese au fost cauzate de accidente vasculare cerebrale.
 Numărul total de decese cauzate de bolile cardiovasculare se estimează să ajungă,
până în anul 2020 la aproximativ 25 de milioane de decese. [7]

1.1.4 Situaț ia Bolilor cardiovasculare în Româ nia

Deși se încearcă să se găsească o solutie în ceea ce privește situația bolilor
cardiovasculare, România continuă să dețină un loc fruntaș, la nivelul mortalității datorită
acestor boli.
În ultimii ani, mortalitatea datorită infarctului miocardic a înregistrat o scădere importantă.

9

Dar pe de altă parte accidentul vascular cerebral continuă să aibă mortalitatea crescută
neputându -se să se ia in considerare minimele soluti pentru a opri pr ogres ia acestor bolii .

Figura 1 Situația afectiunilor de sanatate în Româ nia

În figura de mai sus se poate observa care este situația bolilor în România. Bolile
cardiovasculare ocupă primul loc având un procent de 60% față de celelalte boli care
provoacă decesul in randul populatiei.
Este foarte important ca acest procentaj în ceea ce privește bolile cardiovasculare să
scada cât mai semnificativ . Iar acest lucru poate fi realizat prin prevenirea precoce al apariției
factorilor de risc cardiovasculare.
În România rata mortalității prin bo li cardiovasculare reprezintă 60 % din numărul total
de decese, ceea ce justifică eforturile majore in scopul cunoașteri în detali a tuturor
mecanismel or care provoca aceste afectiuni. [8]

Statisticele asociatiei ”European Heart Network” in legatura cu bolile cardiovascular
au publicat un studiu în septembrie 2012 ( care a fost efectuat pe date din 2010) a
aratat că 53,6% din totalul deceselor din România in randul bărbați lor, sunt datorate 60% 19% 6% 6% 4% 3% 2% Boli cardiovasculare Cancer Boli digestive Boli respiratorii Infectii Accidente Altele

10

BCV (19,5% decese prin boală cardiacă ischemică – BCI și 16,3% prin accident
vascular cerebral – AVC); la femei, 67,6% din totalul deceselor se datorează BCV
(21,5% prin BCI și 22% prin AVC), aceste cifre fii nd în creștere . [9]
1.2 Etiopatogeneza bolilor cardiovasculare

Principala cauză a bolilor cardiovasculare o reprezintă ateroscleroza. Ateroscleroza
este un proces care se desfășoară asimptomatic de -a lun gul mai multor ani și care în
momentul apariției simptomelor presupune existența bolii cardiovasculare cu un risc de
mortalitate ridicat .
Ateroscleroza constă în reducerea lumenulu i vascular prin depuneri de lip ide în
pereții vaselor formând plăci de ateromatoase , acestea scad irigatia sanguina , astfel rezultă
suferințe tisulara de tip ischemic.
În cele mai multe cazuri, compl icațile hipertensiunii arteriale sunt pe fondul
aterosclerozei, cum ar fi infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau moartea
subită cardiacă, se produc brusc în plină stare de sănătate în mai mult de 60% din
cazuri ca primă manifestare a bolii cardiovasculare înainte de aplicarea unor măsuri
profilactice, ceea ce produce invaliditatea persoanei și posibilitatea aplicării doar a
unui tratament tardiv cu rol paliativ sau de profilaxie secundară. [10]
Afecțiunile aterosclerotice apar la vârste tot mai mici, indiferent de sex, chiar la 25 -30
de ani. În cele mai multe cazuri, prima manifestare a bolii coronariene aterosclerotice, ce nu
a fost diagnosticată și tratată este moa rtea subită, mai ales in randul pacienților tineri.
Ateroscleroza nu prezintă nici un simptom, decât în momentul în care placa de
aterom atinge nivelul de 40%. În urma apariției ateroscerozei, pot fi afectate atât arterele
coronariene , cerebrovasculare, c ât și arterele periferice.
Complicațiile acestei boli sunt multe, dar cele mai importante sunt angina pectorală,
infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral , cardiopatia ischemică.
Tratamentul pentru pacienții cu ateroscleroză consta in abordarea unui stil de viață
sănătos combinat c u un regim alimentar echilibrat atat cat s e rec omandă activitate fizică
zilnică si renunțarea la alcool și tutun.

11

La indicația medicului, se poate administra și un tratament medicamentos adecvat
pentru a se stabiliza depunerile existente și a se reduce riscul pr oducerii accidentelor
vasculare in scopul preveniri complicatilor.
Capitolul 2
Factorii de risc ai bolilor cardiovasculare

Se estimează faptul că un diagnostic precoce al bolilor cardiovasculare și ai factorilor
de risc aferenți dar și cu o intervenție adecvată asupra acestora din urmă, poate
reduce incidența mor talității p rovocate de afecțiunile cardiovasculare de până la
80%.[2]
Acești factori de risc cardiovascular pot fi împărț iți în două mari grupe:
1. Factori de risc cardi ovascular ce nu pot fi modificaț i( nemodificabili) :
 Vârsta;
 Sexul;
 Istoric Familial de boli cardiovasculare la rudele de gradul 1 (părinți,
frați, surori) la vârste tinere, sub 55 de ani la bărbați, sub 65 de ani la
femei .[11]
2. Factori de risc cardiovascular ce pot fi influențaț i( modificabili) :
 Stresul;
 Stil de viață nesănătos (fumat, sedentarism, consum de alcool)
 Trigliceridele plasmatice crescute
 Colesterolul total plasmatic crescu t;
 Hipertensiunea arterială .
 Diabetul zaharat cu valori glicemice crescute.
 LDL colesterol crescut
 HDL colesterol scăzut
Principalii factori de risc modificabili sunt responsabili de aproximativ 80% dintre
cardiopatiile ischemice ș i de afecț iunile cerebrovasculare.
Alte clasificări ai factorilor de risc a bolilor cardiovasculare pot fi :
 Factori de risc cardiovasculari condiționali
o Trigliceride

12

o Lipoproteina (a)
o Homocisteina
o Factori de coagulare (fibrinogen, PAI -1)
o Proteina C reactiv ă (PCR)

 Factori de risc cardiovasculari cauzali:
o Fumat
o tensiunea arterială crescută
o diabet zaharat
o valori ridicate ale colesterolului total si ale LDL -colesterolului
o valori reduse ale HDL -C
o vârsta

 Factori de risc cardiovasculari predispozanți
o Obezitatea
o Sedentarismul
o sexul masculin
o insulino -rezistența
o factori socio -economici

 Alți factori de risc cardiovasculari
o Hematocrit
o acid uric crescut
o Tahicardia de repaus
o factori infecțioși
o factori de mediu: carențe de magneziu, crom, seleniu, vanadiu

Incidența b olii cardiovasculare în populație este dependentă de stilul de via ță
și de factorii de risc cardiovasculari modificabili, aceștia fiind responsabili de aproximativ
50% din mortalitatea cauzata de boli cardiovasculare și de 40% din cheltuielile apărute ca
urmare a bolilor cardiovasculare. Combaterea factorilor de risc cardiovasculari poate
conduce la o creștere a speranței de viață cu cel puțin 9 ani. [12]

13

2.1 Factorii de risc cardiovascular nemodificabili

2.1.1 Vârsta pacienț ilor
Se consideră că, odată cu înaintarea în vârstă crește ș i riscul de boli cardio –
vasculare atât datorită bolilor asociate, cât ș i proceselor de îmbătrânire al oraganismului.
Populația v ârstnică este în creștere, iar aceasta este cea mai predispusă la
insufi ciență cardiacă, din cauza factorilor biologici și comorbidităților asociate.
Progresul terapiilor cardiovascu lare, în special al celor desti nate infarctului
miocardic și hipertens iunii arteriale, a condus la creșterea numărului de pacienți tineri (cu
vârsta <65 ani) care supraviețuiesc până la vârste înaintate, crescând astfel numărul
pacienților predispuși la insufi ciență cardiacă.
Insuficienta cardiaca reprezin tă cea mai frecventă cauză de spitalizare la
pacienții cu vârsta peste 65 de ani la sexul masculin , respectiv 75 ani la sexul femenin
acumulând chiar două treimi din numărul zilelor tota le de spitalizare a pacintilor cu afectiuni
cardiovasculare.
2.1.2 Sexul pac ienților
În România, în anul 2015, la sexul feminin s -a înregistrat o mortalitate mai
crescută prin boli cardiovasculare respectiv de 54%, față de 46% la bărbați .
Bărbații prezintă un risc crescut în apariția bolilor cardiovasculare du pă vârsta de 45
de ani, iar femeile după vârsta de 55 de ani.
Apariția acestei boli intervine în momentul când se instalează menopauza, în cazul
femeilor. Iar în cazul bărbaților această boală apare când nivelul estrogenilor din organism
scad considerabil , aceștia având un rol protectiv cardiovascular.
2.1.3 Istoricul familial
Majoritatea oamenilor știu și primesc tot mai multe informații despre faptul că riscul de
îmbolnăvire în cazul unei boli poate fi redus dacă se urmează o dietă sănătoasă, dacă modul
de viață a unei persoane este unul sănătos, dacă face suficientă mișcare , dacă nu fumează.

14

Acestea sunt doar câteva dintre cele mai importante lucruri pe care le p oate face o persoană
pentru a re duce riscul apariției unei boli cardiovasculare.
Cea mai mare influență pe care trebuie să o avem în vedere este istoricul familial de
boli cardiovasculare precum hipertensinea arteriala, accidentelor cerebrale vascu lare,
insuficienta cardiaca sau diabetului zaharat.
Cunoașterea istoricului familial ne poate ajuta să cunoaștem mai bine riscul de
dezvoltare a unor probleme de sănătate, chiar dacă nu putem schimba aceast e cauz e
genetic e.
În cazul bolilor cardiace, este foarte important să cunoaștem situația familială astfel
încât să putem preveni complicatiilor . De aceea, se începe schimbarea mediului și a stilului
de viață, se fac analize și controale rutinece la medicul specialist .
Trăsături specifice istoricului familial care pot crește riscul apariției unor afecțiuni sunt :
 Afecțiuni care apar la o vârstă tânără mai tânără decât de obicei ( 10 sau 20 de ani
mai devreme decât a altor persoane din familie)
 Aceeași afecțiune la mai multe persoane ce fac parte din fam ilie
 Anumite asocieri a unor boli prezente la perso anele din familie ( de exemplu diabetul
zaharat si obezitatea )
 Boli ce nu afectează doar un anumit gen.
A fii conștient de istoricul medical al familiei este o parte importantă a planului de sănătate
pentr u viață.
2.2 Factorii de risc modificabili

BCV este strâns corelată cu stilul de viață, mai ales cu utilizarea tutunului,
obiceiurile alimentare nesănătoase, inactivitatea fi zică și stresul psihosocial .[13]
2.2.1 Fumatul

Fumatul nu este singurul, dar este cel mai important factor de risc
cardiovascular. Toate bolile inimii pot fi cauzate sau agravate de către fumat.
Dacă o persoană mai are și alți factori de risc (incluzând stres -ul de orice fel),
atunci șansele ca aceea persoană să sufere de o boală cardiaca crește foarte mult .

15

Fumatul este unul dintre cele mai n ocive obiceiuri pentru sănătate . Cel mai bun
lucru pe care poate să îl facă o persoană care are acest obicei este să renunțe la fumat,
pentru a putea scădea riscul de a suferi de boli cardiovasculare.
Tutunul este singurul produs legal care dăunează fiecărei persoa ne expuse și
poate creste riscul de deces cu 50 % in comparatie cu persoanelor nefumatoare, dar cu
toate acestea este foarte utilizat în lume datorită prețului mic, unei politici de marketing
agresive, o informare scăzută la randul populatiei neinstruite asupra riscurilor consumului de
tutun, iar majoritatea efectelor negative ale consumului de tutun apar după ani sau chiar
decenii de la începerea utilizării.

 Fumatul activ

Implicarea fumatului în patologia coronariană a fost dovedită în numeroase studii,
la fel și beneficiile legate de renunțarea la acest obicei. La debutul principalelor afecțiuni
coronariene (angina pectorală, infa rctul miocardic și moartea subită) contribuie o serie de
procese patologice c e relaționează și sunt influențate în diferite moduri de fumat:
ateroscleroza, spasmul arterelor corona re(angina prinzmetal) , și hipoxemia.
Indiferent de locația sau tipul studiilor, concluziile acestora susțin cu fermitate
reducerea riscului de apariție a bolilor coronariene la cei care renunță la fumat. După
renunțarea la fumat, are loc o scădere rapidă a riscului de boli coronariene, urmată apoi de o
reducere mai lentă, graduală a riscului, pe parcursul mai multor ani.
Deoarece fumatul are un rol important în accelerarea procesului de
ateroscleroză, prin analogie, numeroase studii au publicat o rată de deces prin ruptura de
anevrism aortic abdominal ma i ridicată la fumători comparativ cu nefumătorii.
Beneficiile renunțării la fumat în acest caz constau în reducerea mortalității cu
50% față de cei care continuă să fumeze, riscul de deces prin ruptură de anevrism rămănând
totuși mai cr escut de două ori față de ce i care nu au fumat niciodată .
Accidentele vasculare cerebrale, cu cele două principale forme, ischemică și
hemoragică, reprezintă a treia cauză de mortalitate în SUA, aproximativ 400 ,000 de
americani fiind afec tați anual.
Asocierea dintre fumat și apariția accidentelor vasculare cerebrale a fost descrisă
în special la tineri. Femeile fumătoare au un risc crescut de hemoragie subarahnoidiană, în

16

special dacă asociază și consumul de anticoncepțio nale. Abandonarea fumatului reduce
substanțial riscul de apariție al accidentelor vasculare cerebrale, riscul fiind egal cu cel al
nefumătorilor după 5 ani d e abstinență .

 Gudronul
Gudronul este rezid ul particulelor din fumul de țigară. Nu reprezintă o s ubstanță chimică, ci
este un amestec de mai multe mii de compuși ai fumului. Cantitatea de gudron este
măsurată în condiții de laborator, captând particulele pe un filtru și apoi eliminând apa și
nicotina.
 Nicotina
Nicotina este o substanță chimică produs ă în mod natural în planta de tutun. Atunci când
tutunul este ars, nicotina trece în fum. Deși creează dependență, nicotina nu este cauza
principală a bolilor asociate fumatului.
 Monoxidul de carbon
Monoxidul de carbon este un gaz care se formează în fumu l de țigară. S -a dovedit că
monoxidul de carbon este principala cauză a bolilor cardiovasculare la fumători.
 Fumatul pasiv
Fumatul pasiv, cunoscut și sub denumirea de fum de tutun din mediul ambiant
(FTMA), este o combinație dintre fumul produs la capătul aprins al țigării și fumul expirat de
fumători.
Autoritățile de sănătate publică, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății (OMS),
au concluzionat că fumatul pasiv cauzează multiple afectiuni patologice inclusiv cancer
pulmonar și boli cardiovasculare , la adulții nefumători, iar la copii afecțiuni precum astm
bronsic , infecții respiratorii repetate, otită medie . În plus, oficialii sistemului de sănătate
publică au concluzionat că fumatul pasiv poate exace rba astmul bronsic la adulți.
Publicul trebuie informat cu privire la aceste concluzii, urmând a se ghida în
funcție de ele atunci când decide dacă frecventează sau nu locuri în care există fumat pasiv
sau, în cazul în care fumează, unde și când se poate fuma în preajma celorlalți.

17

2.2.2 Hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială este cea mai frecventă afecțiune cardiovasculară și un
important factor de risc cardiovascular. Ea poate rămâne asimptomatică până la apariția
complicațiilor.
Aceste complicații se pot răsfrânge atât la nivelul inimii, unde pot provoca infarct
miocardic, fibrilație atrială sau alte aritmii, insuficiență cardiacă, cât și la nivelul vaselor de
sânge astfel determinând tulburări de vedere, tulburări cogn itive, accident vascular c erebral,
anevrisme, insuficiență renală cronică, claudicatii intermitente in timpul mers ului prin
afectarea circulației periferice. Dacă valorile tensiunii sunt mai crescute, riscul de apariție a
afectări cardiovasculare (infarctu l miocardic, accidentul vascular cerebral, boala
coronariană,insuficiență renală cronică) este mult mai rapid. Dieta hiposodată și medicația
adecvată sunt de mare importanță în controlarea valorilor tensiunii arteriale.
Informațiile Registrului European de Boli Cardiovasculare din anul 2001 plasa
România printre ță rile cu mortalitatea cardiovas culară cea mai ridicată din Europa (depăș ind
8/1000 locuitori). [14]
Tendința evolutivă a curbei mortalității prin patologia cardiovasculară a înregistrat în
ultime le decenii o divergență între țările Europei Centrale și de Est – unde a atins rate foarte
înalte – și țările din nordul și vestul Europei – unde se află într -o continuă scădere. [15]
Hipertensiunea arterială trebuie depistată încă din stadii incipiente, câ nd ar trebui
Inițiat tratam entul. Tratamentul este pe viaț ă, fără abatere și necesită supraveghere medicală
periodic ă.

2.2.3 Obezitatea

Obezitatea se apreciază prin indicele de masă corporală și este definit printr -o
valoare a acestuia peste 30 kg/m 2. Frecvent, obezitatea este asociată cu hipertens iunea
arterială și diabet zaharat.
Obezitatea se asociază cu creșterea mortalității globale și cu creșterea mortalității la
pacienți cu boli cardiovasculare in special .

18

Majoritatea perso anelor care suferă de hipertensiune sunt cu un indice de masa
corporala >30/m2 .
Factorii care fac legătura dintre obezitate și hipertensiune includ creșterea rezistența
vasculară periferică cat și creșterea debitului cardiac.

Obezitatea este considerată un factor major de risc pentru boala coronariană și
infarctul miocardic. O greutate corporală mai mare cu 20% decât valoarea considerată
normală crește riscul apariției bolilor cardiovasculare.
Sedentarismul contribuie și el la creșterea riscului de boli cardiovasculare, efect
chiar destul de pronunțat în rândul femeilor. Cele obeze inactive sunt mai predispuse la
apariția diabetului zaharat, hipertensiunii arteriale și hipercolesterolemiei. Toate acestea
cresc riscul apariției bolilor cardiovasculare.
OMS estima că în anul 2008 la nivel global existau 1,5 miliarde de adulți
supraponderali sau obezi, iar dintre aceștia 200 milioane bărbați și 300 milioane femei erau
obezi.
Se poate spune că o persoană din 10 era obeză. Situația este cu atât mai alarmantă,
cu cât această epidemie afectează și copii. În anul 2010, OMS estima că 43 milioane de
copii cu vârsta sub 5 ani erau supraponderali , iar aproximativ 10% din copii de vârstă școlară
erau supraponderali sa u obezi (120 milioane copii) .

2.2.4 Diabetul zaharat

Diabetul este considerat una dintre cele mai răspândite maladii de etiologie
neinfecțioasă.
Diabetul reprezintă unul dintre cei mai puternici factori de risc cardiovascular. Riscul
de apariție a bolii cardiace ischemice este de 2 până la 4 ori mai mare la diabetici față de
persoanele nediabetice.
Riscul este crescut la pacienti cu control ul glicemic suboptimal. Pacienții mai asociaza

19

adesea ori alte afectiuni cum ar fi : hipertensiune arterială, sedent arism si fumatul.
Atât Diabetul zaharat tip II nediagnosticat cât și alte tulburări ale metabolis mului
glucidic sunt factori de r isc major pentru BCV.
Diabetul zaharat afectează un segment tot mai larg din popu lație, în prezent în jur de
6%, fiind permanent în atenția cercetătorilor, printre altele datorită complicațiilor sale cronice
micro și macroangiopatice. [16]
Diabetul necontrolat poate cauza complicații la nivelul:
 Cordul ui și vasele ( arteriopa tie diabetica, hipertensiunea arteriala)
 Nervilor ( neuropatie diabetică)
 Rinichilor (nefropatie diabetică)
 Ochilor (retinopatie diabetica)
Diabetul nu poate fi vindecat dar poate fi controlat. Schimbarea stilului de viata are un
rol importanat in co ntolarea valorilor glicemice la persoanele cu risc de diabet(pacienti
prediabetici). Acesti pacienti controlează diabetul prin diete sănătoa se, activitatea fizică
zilnica , scădere în greutate.
Prevenirea diabetului zaharat se poate face prin: com baterea obezității, îmbunătățirea
stilului de viață, activitate fizică.

2.2.5 Alcoolul

Consumul de alcool în mici cantități poate să aibă efecte favorabile asupra
organismului . Consumat în cantități mari și pe perioade îndelungate consumul de alcool este
dăunător, astfel afectând inima dar și alte organe, cum ar fi: ficatul; crește frecventa apariței
accidentelor vasculare cerebrale, favorizează apariția anumitor tipuri de demență.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS ), după fumat și hipertensiun ea
arterială, alcoolul este al treilea factor de risc pentru boală și moarte prematură pentru
populația generală din Uniunea Europeană (UE) .[17]
Riscul accidentului vascular cerebral este influențat în mod diferit de alcool:

20

reducerea capacității de coagu lare a sângelui -prin scăderea tro mbocitelor – ar putea avea un
efect protectiv față de accidentul vascular ischemic, dar ar putea crește riscul accidentului
vascular hemoragic. [18]

Capitolul 3
Prevenirea primară a bolilor cardiovasculare

Deși condițiile de viață și de igienă s -au ameliorat foarte mult, deși mijloacele de
prevenire și de tra tament s -au îmbunătățit semnificativ în ulti ma sută de ani, totuși bolile
cronice nu numai că nu au scăzut, dar au crescut considerabil .
Deși există mai mulți factori care pot influența apariția afecțiunilor cardiovasculare,
inclusiv factori genetici, stilul de viață pe care îl adoptăm joacă un rol extrem de important.
Sedentarismul, o dietă nesănătoasă și neechilibrată pot accelera riscul de boli
cardiovasculare. De aceea, este important să adoptăm o dietă echilibrată, care să conțină
toate componentele alimentare esențiale: proteine, vitamine, lipide și glucide”, spune dr.
Corina -Aurelia Zugravu, Președinte al Centrului de Studii despre B ere, Sănătate ș i
Nutriție. [19]
Fructele si legumele, alimentele bogate în acizi grași omega -3, vitaminele C și E au
un rol benefic în diminuarea riscului afecțiunilor cardiace, deoarece au rol in incadrarea
colesterolului toatal in limitele noramale și protejează inima și arterele împotriva instalării
aterosclerozei. [20]
Consumul de morcovi are efecte benefice multiple in special cardiace , datorită
conținutului lor de fitonutrienți cu rol antioxidant: beta -caroten, alfa -caroten, luteină, acid
hidroxicinamic, acid ferulic, antocianidine, cianidine sau malvidine. Totodată, potasiul și
fibrele din morcovi reglează nivelul d e sodiu din organism printr -un mechanism care
reguleaza tensiunea arteriala. Peștele, precum somonul, tonul, macrou sau hering, es te
bogat în acizi grași omega3 car e scade nivelul de colesterol ne -sanatos (LDL), și ajută la
subtierea sângelui, fapt ce poate preîntâmpina formarea trombozei . [21]

21

Băuturile bogate în fibre, precum berea, atunci când este consumată moderat, ar
putea avea un efect protector la nivel cardiovascular, mai ales dacă sunt integrate într -un stil
de viață sănătos.
Semințele de in au un conținut bogat de fibre, care odată pătrunse în organism, ajută
la reducerea absorbției de colesterol din alimente. [22]
Prevenirea bolilor cronice este absolut necesară pentru a crește starea de sănătate a
populației și pentru a scadea cheltuielile sanitare. Mai întâi din ca uza faptului că sănătatea
depinde de foarte mulți factori biologici, geneti ci, educaționali, culturali, tradiționali,
alimentari, medicali, sociali, de mediu și așa mai departe, care sunt foarte greu de
influențat. [23]
În al doilea rând, prin prisma faptului că sănătatea depinde în mare măsură de stilul
de viață al oa menilor, care este foarte greu de influențat, deoarece comportamentul omului
este îndreptat spre maximizarea plăcerii, chiar și atunci când acest lucru este dăunător.
Omul nu își alege alimentele după valoarea lor nutritivă, ci după proprietățile lor
organ oleptice, conform plăcerii simțurilor.

3.1 Recomandări cu privire la apariția bolilor cardiovasculare

1. Oprirea fumatului
Toate persoanele care fumează trebuie să fie încurajate si educate de ce trebuie sa
renunțe la acest viciu atât de întâlnit in ziua de azi.
Cele mai mici schimbări care se realizează în fiecare zi de către fumător pot fi
rezultate pozitive privind reducerea riscului de apariție a bolilor cardiovasculare.
Pentru un parcurs pozitiv și corect, se recomandă ca acest pas în ceea ce privește
oprirea fumatului să fie realizat cu ajutorul unui personal specializat. [24]

2. Modificarea dietei
Consumul total de grăsimi trebuie micșorat până la 30% din totalul caloriilor pe care o
persoană trebuie să le consume zilnic . Iar totalul grăsimilor saturate trebuie să fie
micșorat până la 10% din totalul caloriilor zilnice .
Trebuie redus, sau cel puțin încurajat reducerea folosirii consumului de sare, ar fi
foarte indicat ca în fiecare zi, maximul de sare care este folosit de o singu ră persoană
să fie de cel mult 3 grame pe zi la persoanele sanatoase.

22

Toate persoanele trebuie să fie încurajate să consume cât mai multe fructe și
legume, cereale și leguminoase. Iar peștele să fie introdus de 2 ori pe saptamana la
mesele principale.

3. Activitatea fizică
Toate p ersoanele trebuie încurajate ca în fiecare zi să realizeze cel puțin 30 de
minute de mișcare pentru o sănătate cât mai bună. Este foarte important ca orice pas
mic făcut de către o persoană deoarece se poate reduce riscul de apariție a bolilor
Cardiovascul are până la 10%. [25]

4. Controlul greutății
Persoanele obeze sunt cele mai afectate de aceste boli cardiovascul are. Dacă nu se
pot obține rezultate pozitive în urma unor diete corespunzătoare combinate cu multă
mișcare fizică și consiliere nutritiva , se recomandă tratament medicamentos sau
chirurgical sub îndrumarea unui specialist.

5. Consumul de alcool
Se recomandă ca, consumul de alcool să nu depășească 42g alcool pur pe zi
consumat de către o persoană sanatoasa .
La pacienti cu boli cardiovasculare se re comanda abandonare alcoolului .[26]

23

Partea specială

24

1. Introducere

Bolile cardio -vasculare reprezint ă o important ă problem ă de sănătate
public ă, iar stilul de via ță,comportamentul alimentar, activitatea fizic ă, prevenirea
fumatului activ și pasiv, men ținerea unei greut ăți corporale adecvate joacă un rol
important in profilaxia primar ă și secundar ă a acestora .[32]

Incidența bolilor cardiovasculare este mare în România, 42% din mortalitatea
înregistrată în rândul persoanelor de sex masculin și 55% din cea înregistrată în
rândul persoanelor de sex feminin fiind produsă de afecțiunile cardiovasculare.

Exemple din diferite țări ale Europei de Vest indic ă faptul c ă mortalitatea
din cauze cardio -vasculare a scăzut în ultimele decenii datorit ă faptului c ă aici
gravitatea factorilor de risc cardiovascular a fost pe deplin înțeleas ă de popula ție ca
urmare a programelor de profilaxie derulate de autorit ățile implicate.
Rezultatele ob ținute în Europa de Vest demonstreaz ă importan ța programelor de
informare și educare a popula ției cu privire la necesitatea adopt ării unui stil de viață
sănătos în vederea prevenirii bolilor cardiovasculare .[33]

2. Obiective

Obiectivul acestui studiu este evaluarea stilului de viata în rândul
pacien ților cu boli cardio -vasculare din Romania. Studiul investigheaz ă compozi ția corporal ă,
precum și cuno ștințele, atitudinile și comportamentul pacien ților cu boli cardiovasculare
privind fumatul, implicarea în activit ăți fizice și diferite obiceiuri alimentare. Aceste informa ții
vor fi utile în vederea realiz ării unor activita ți educa ționale viitoare.

3. Material și metodă
Studiul a fost realizat în Institutul Inimii Niculae Stancioiu și Spitalul Clinic Medicală I,
Cluj Napoca, în secția de C ardiologie , după un acord prealabil al medicului șef de secție.

25

În studiu au fost incluși 100 de pacienți, 50 de sex feminin și 50 de sex masculin, cu vârste
cuprinse în intervalul de 2 1-91 de an i, mediul de provenoen ță a fost at ât mediul urban, c ât și
rural.
Participarea fiind voluntară și anonimă. Studiul s -a desfășurat pe parcursul mai multor luni și
anume i ulie-octomberie 2019.
Pacienții care au accepta să participe au completat un chestionar anonim care a cuprins
diverse intrebări (40) cu răspuns multiplu. Timpul acordat pentru completarea chestionarului
a fost de aproximativ 15 de minute.

Chestionarul a investigat diferite aspecte:
 Sexul pacienților
 Vârsta
 Mediul de proveniență(urban/rural)
 Nivelul educ ațional( studii primare, gimnaziale, medii -liceul, superioare -facultate)
 Greutatea
 înălțimea
 Circumferința abdominală(cm)
 Nivelul colesterolului total, al HDL -ului, al LDL -ului
 Nivelul tensional(TA)
 Implicarea în activități fizice
 Complianța la tratament
 Respectarea odihnii
 Consumul de alcool
 Dieta și obiceiurile alimentare( consumul de sare, frecvența meselor, consumul de
fast-food, consumul de: legume, fructe, carne, mezeluri, lactate, grăsime, produse
cerealiere, dulciuri și d eserturi, bauturi dulci)
 Statusul de fumător sau nonfumător
 Nivelul de stress cotidian

26

Greutatea (G) și înălțimea (I) subiecților au fost folosite pentru calcularea
indicelui de masă corporală (IMC) conform formulei IMC= G/I2 . Conform normelor
internaționale, IMC a fost încadrat în una din cele 6 grupe (6).
– subpondere ( IMC< 18,5)
– normopondere ( IMC între 18,5 – 25)
– suprapondere (IMC între 25 – 30)
– obezitate de gradul I ( IMC între 30 – 35)
– obezitate de gradul II (IMC între 35 -40)
– obezi tate de gradul III( IMC > 40)

Consumul de mâncare sărată a fost exemplificat prin prezența în alimentație a peștelui
sărat, a brânzei sărate, chipsuri, popcorn, alune și semințe sărate.Consumul de alcool a fost
obiectivat astfel: 1 băutură reprezină un pahar de vin(150 ml) sa u o bere sau 50 ml de
băuturi distilate (țuică, whisky, coniac).
Consumul de fructe și legume a fost apreciat în funcție de frecvență( mai mult de 4 ori/zi,
de 2-3 ori/zi, mai puțin de o dată/zi). O porție de fructe a fost catalogată ca având 80 de
grame (un fruct mediu sau ½ cană de fructe tăiate, congelate sau p iuree sau ½ de cană de
suc de fructe). O porție de legume a fost apreciată ca având 80 de grame (o legumă/roșie
medie sau ½ cană de legume tăiate, congelate sau conservate, o cană de frunze de salată
sau ½ cană de suc de legume).
Pacienți au fost întrebați și asupra consumului de carne(o porție a fost definită ca având 100
de grame), asupra consumului de brânză( o porție reprezintă 30 de grame brânză sau 1 -2
felii sau 30 grame/2 linguri de cremă de brânză).
Mai mult, pentru fiecare pacient a fost masurata Circumferința abdominală (cm)
Centralizarea și prelucrarea datelor s -a realizat utilizand programele Microsoft Excel și
SPSS.

27

4. Rezultate
4.1. Distribuția pe sexe
în acest studiu , persoanele de sex masculin au fost în număr de 50, ceea ce a
reprezentat 50% din total, iar persoanele de sex feminin în număr de 50, reprezentând 50%
(vezi tabelul 1 și figura A).
Tabel 1. Repartiția pe sexe a pacienților
Sex Numar
Pacienti Procent(%)
Masculin 50 50
Feminin 50 50
Total 100 100

Figura A. Distribuția pe sexe a pacienților

4.2. Mediul de proveniență
În lotul studiat 56 provin din mediul urban (56%), iar 44 din cel rural(44%). Acest lucru este
ilustrat în tabelul 2 și în figura B.

50% M 50% F
Masculin Femenin

28

56% 44%
Urban Rural
Tabel 2. Distribuția pacienților în
funcție de mediul de proveniență

Fig B.Distribuția pacienților în funcție de mediul de proveniență

4.3. Distribuția pacienților pe intervale de vârstă
Vârsta pacienților este cuprinsă între 21 și 91 de ani, 63% dintre participanți având
între 55 -75 de ani. Cel mai mare număr de pacienți de sex masculin a fost cuprins în
intervalul de vâ rstă 66 -70 de ani (11%), iar de sex femenin cel mai ma re număr de cazuri s -a
înregistrat la categoria 61-61 de ani( 13%)- Tabel 3, Figura C
Mediul de proveniență Numar
Pacienti Procent(%)
Urban 56 56
Rural 44 44
Total 100 100

29

Tabel 3. Distribuția pacienților pe intervale de vârstă
Intervale de vârstă(ani) Pacienți de sex
masculin Pacienți de sex
femenin Total
21-30 1 3 4
31-35 1 0 1
36-40 2 2 4
41-45 2 1 3
46-50 5 1 6
51-55 7 1 8
56-60 9 6 15
61-65 4 13 17
66-70 11 6 17
71-75 4 10 14
76-80 1 5 6
81-85 2 1 3
>85 1 1 2

Figura C – Distribuția pacienților pe intervale de vârstă 02468101214
21-30 31-35 36-40 41-45 46-50 51-55 56-60 61-65 66-70 71-75 76-80 81-85 >85
pacienți de sex masculin pacienți de sex femenin

30

4.4. Nivelul educațional
Tabelul 4 și Figura D prezintă nivelul de studii al pacienților, majoritatea având un nivel
educațional scăzut (doar școală generală) sau mediu (la ni vel de liceu), doar un
sfert declarând că au studii universitare sau postuniversitare.

Tabel 4. Nivelul educațional al pacienților
Studii Nr.(%)
PRIMARE 6
MEDII 14
GIMNAZIALE 54
SUPERIOARE 26

Figura D – Nivelul educațional al pacienților 6 14 54
26
0102030405060
PRIMARE MEDII GIMNAZIALE SUPERIOARE

31

4.5. Distribuția pacienților în funcție de IMC
IMC-ul a fost calculat după formula G/β utilizând Greutatea(Kg) și înălțimea(M)
pacienților, . Cei mai mulți pacienți (vezi tabelul 5) s -au înca drat în categoria de obezi (41%),
urmată de categoria de Hiper ponderali ( 38%) și de Normopond ere (19%). Pe ultimul loc cei
Hipoponderali (2 %).
Tabel 5. Distribuția pacienților în funcție de IMC
IMC Nr. Pacienti de sex
masculin Nr. Pacienti de sex femenin Total (%)
Hipopondere (<18.5) 0 2 2
Normopondere (18.5 -24.9) 6 13 19
Hiperpondere (25 -30) 20 18 38
Obezi (>30) 24 17 41

4.6. Distribuția pacienților în funcție de circumferința abdominală(cm)
Circumferința abdominală a fost masurata folosind utilizând panglica metrica ,
Valorilor peste 102 la pacienți de sex masculin și peste 88 la pacienți de sex femenin
prezint ă un factor de risc cardiovascular. În lotul studiat 34% din pacienți de sex masculin au
o circumferința abdominală peste 102 , iar din pacienți de sex femenin 37% au circumferința
abdominală peste 88 – Tabel 6
Tabel 5. Distribuția pacienților în funcție de circumferința abdominală
Sex(CA) NR (%)
M >102 34
M<102 16
F>88 37
F<88 13

32

4.7. Distribuția pacienților în funcție de valoarea colesterolului total, LDL -ului și HDL -ului
Valoarea colesterolului total, LDL -ului și HDL -ului a fost preluata din ultimele rezultate
ale analizelor
Tabel 6. Distribuția pacienților în funcție de valoarea colesterolului, LDL-ului și HDL -ului

4.8. Distribuția pacienților în funcție de valoarea TA
Valoarea tensiunii arteriale a pacien ților a fost preluata din fișele medicale. Din cei
100 de pacienți, majoritatea (33%) au avut o tensiune optimă , (25%) o tensiune normală,
(10%) o tensiune normal înaltă . HTA de gradul I a fost înregistrată la (20 %) din pacienți, iar
HTA de gradul II la (12%).
Tabel 7. Distribuția pacienților în funcție de valoarea TA
Valoarea TA
Numărul de pacienți

Optimă (TAS ˂120 mmHg, TAD ˂80 mmHg)
33
Normală(TAS 120 -129 mmHg, TAD 80 -84 mmHg)
25
Normală înaltă(TAS 130 -139 mmHg, TAD 85 -89
mmHg)
10
HTA ușoară – gradul I(TAS 140 -159 mmHg, TAD 90 –
99 mmHg)
20
HTA moderată -gradul II(TAS 160 -179 mmHg, TAD
100-109 mmHg)
12 Valoarea colesterolului
Normal
<200mg/dl
Crescut
200mg/dl -239 mg/dl Foarte Crescut
>240 mg/dl
Nr. Pacienți (%) 82 12 6
Valoarea LDL-ului
Normal
<129 mg/dl
Crescut
130-159 mg/dl
Foarte Crescut
>160 mg/dl

Nr. Pacienți (%) 81 10 9
Valoarea HDL-ului
Optim
> 60 mg/dl
Normal
60-40 mg/dl
Scazut
<40 mg/dl

Nr. Pacienți (%) 10 61 9

33

4.9. Evaluarea efectuării de efort fizic
Printre pacienții din acest studiu 41% au admis faptul că majoritatea timpului merg pe
jos sau cu bicicleta, 22% de mai mult de trei ori pe săptămână, 22% 1 -2 ori pe săptămână iar
15% rareori merg pe jos sau cu bicicleta.(Tabel 8.) . La activitatea fizică de cel puț in 30 de
minute, 89 % au admis că fac acest lucru mai puțin de o data pe săptămână, 5% de 5 -7 ori
pe săptămână , 3% de 4 ori pe săptămână si 3% de 2 -3 ori pe săptămână.(Tabel 9.)
Tabel 8. Mers pe jos sau cu bicicleta
Categorie Număr pacienți
Majoritatea timpului 41
Mai mult de 3 ori/săptămână 22
1-2 ori/săptămână 22
Rareori 15

Tabel 9. Activitate fizică de cel puțin 30 de minute
Categorie Număr pacienți
De 5 -7 ori/săptămână 5
De 4 ori/săptămână 3
De 2 -3 ori/săptămână 3
Mai puțin de 1 dată/săptămână 89

4.10. Complianța la tratament
A fost verificată prin o întrebare simplă „obișnuiți să luați medicamentele prescrise” .
Majoritatea (86%) au spus că își iau medicamentele totdeauna, 7% des și 7% câteodată
(Figura E).

34

Figura D – Complianța la tratament

4.11. Respectarea odihnii
S-a evaluat prin 2 întrebări „Dormiți aproximativ 7 -8 ore de somn noaptea și cand
dormiti de obicei inainte sau dup ă ora 12”. Majoritatea (80%) din pacienți au admis ca dorm
7-8 ore noaptea iar (20%) nu. (73%) au spus ca dorm inainte de ora 12 și (27%) după .

86% 7% 7%
Totdeauna
Des
Câteodată
80
20
0102030405060708090
Da Nu

35

Figura F – Odihna de aproximativ 7 -8 ore/noapte

Figura G – Ora de culcare seara

4.12. Evaluarea consumului de alcool
Consumul de alcool a fost evaluat astfel încât : 1 băutură reprezintă un pahar de
vin(150 ml) sau o bere sau 50 ml de băuturi distilate( țuică, whisky, coniac ,etc.). 77 din
pacienți consumă mai puțin de 1 băutură pe săptămână , 13 consumă 1 băutură/zi, 8
consumă 2 băuturi/zi iar 2 mai mult de 2 băuturi/zi.(Figura H).
73% 27%
Inainte de ora 12
După ora 12

36

Figura H – Evaluarea consumului de alcool

4.13. Dieta și obiceiurile alimentare
Au fost evaluați prin mai multe întrebări, s -a referit la mai multe aspect care sunt :
 Consumul de sare și de mancare sărată
 Verificarea eticheta produselor alimentare
 Frecvența meselor și a gustărilor
 Consumul mâncării de tip fast food
 Consumul de legume și de fructe
 Consumul de carne și mezeluri
 Consumul de brânză
 Prezența în al imentație a produselor lactate
 Tipul de grăsime folosită la gătit
 Consumul de cartofi, cerealiere și produse cerealiere integrale
 Consumul de dulciuri, de deserturi și de băuturi dulci.

13 2 8 77
0102030405060708090
1 băutură/zi 2 băuturi/zi mai mult de 2
băuturi/zimai puțin de 1
băutură pe
săptămână Consumul de alcool

37

 Consumul de sare și de mancare sărată (pește sărat, brânză sărată, chipsuri,
popcorn, alune și semin țe sărate,etc.)

Figura I – Adăugarea de sare la mâncare

Figura G – Consumul de mancare sărată (pește sărat, brânză sărată, chipsuri, popcorn, alune
și semințe sărate,etc.) 63% 28% 9% Adăugarea de sare la mâncare
Rar Frecvent Da , adaug de obicei
60%
37%
3%
010203040506070
Mai puțin de odată pe
săptămână De 2-3 ori pe săptămână Mai mult de 4 ori pe
săptămână

38

 Verificarea eticheta produselor alimentare

Figura H – Verificarea eticheta produselor alimentare

 Frecven ța meselor și a gustărilor
s-a evaluat numarul meselor pe zi și frecvența gustărilor
Tabel 10. Numărul de mese pe zi
Numărul meselor/zi Numărul de pacienți
3 mese 65
Frecvent mănânc câte 4 -5 mese/zi 11
1-2 mese 24

Tabel 11. Frecvența gustărilor
Gustări între mese Numărul de pacienți
nu/am o gustare mică între mese 70
în general mănânc seara 7
Frecvent ciugulesc între mese 23
12%
12%
76% Da Frecvent Rar

39

 Consumul mâncării de tip fast food
Printre pacienții din acest studiu 79% au admis faptul că ei consumă acest tip de
mâncare mai puțin de o dată pe săptămână, 17 % de 1-2 ori pe săptămână și 4 % de
mai mult de 3 ori pe săptămână( figura I).

Figura I – Consumul de mâncare tip fast -food

 Consumul de legume și de fructe
Consumul de legume a fost evaluat prin o întrebăre simpla “câte porții de legume
mâncati de obicei ? " O porție = circa 80g = o legum ă/roșie medie sau ½ cana de legume
taiate , congelare sau conservate , o cana de Frunze de salată sau ½ cana de suc de
legume – se exclude cartoful. Majoritatea 56% au admis ca consumă legume de 2-3 ori pe
zi, 32 mai puțin de o dată pe zi, iar 12 mai mult de 4 ori pe zi (Tabel 12).
Tabel 12. Consumul de legume
Categorie
Număr pacienți

2-3/zi
56
Mai puțin de 1/zi
32
Mai mult de 4/zi
12
Total
100
79% 17% 4% Consumul de mâncare tip fast -food
mai puțin de o dată pe
săptămână
de 1-2 ori pe săptămână
mai mult de 3 ori pe
săptămână

40

Consumul de fructe a fost evaluat ca O porție = 80 de grame = un fruct mediu sau ½ de
cană de fructe tăiate, congelate sau piuree sau ½ de cană de suc de fructe. 67% din pacienți
au spus ca ei consumă fructe de 2 ori pe zi, 21% mai puțin de o dată pe zi, iar 12% mai mult
de 3 ori pe zi ( Figura J).

Figura J – Consumul de fructe

 Consumul de carne și mezeluri

O por ția de carne =100g sau un pachet de carți de joc de 52 de carți , 80 consumă
aproximativ o porție pe zi, 19 între 1 și 2 porții iar 1 consumă 2 sau mai mult de 2
porții/zi (figura K).
67% 21% 12% Consumul de fructe
De 2 ori pe zi
Mai puțin de o dată pe zi
Mai mult de 3 ori pe zi

41

Figura K- Consumul de carne

La mezeluri sau carne grasă s -a inclus ( salam, cârnați, pate de ficat, aripi de pui,
coaste de porc, carne tocată etc.)
54% din pacienți consumă acest fel de mâncare mai puțin de o dată pe săptămână ,
40% 1 -2 ori/ săptămână și 6% mai mult de 3 ori/ săptămână.
80% 19% 1% Consumul de carne
Aproximativ o porție pe zi
1 și 2 porții pe zi
Mai mult de 2 porții/zi
54
40
6
0102030405060
mai puțin de o dată pe
săptămână 1-2 ori/ săptămână mai mult de 3 ori/ săptămânăConsumul de mezeluri sau carne grasă

42

Figura L – Consumul de mez eluri sau carne grasă

 Consumul de brânză
O por ția = 30 g brânză sau 1 -2 felii sau 30g/2 linguri de crema de brânză se
exclude brânză de vaci sai brânză cottage.70% au spus faptul că ei consumă acest tip de
aliment de mai puțin de 2 ori pe săptămână, 25 de 3 -4 ori pe săptămână, iar 5 de mai mult
de 5 ori pe săptămână (tabel 13).
Tabel 13. Consumul de brânză
Categorie
Număr pacienți

Mai puțin de 2 ori/săptămână
70
De 3 -4 ori/săptămână
25
Mai mult de 5 ori/săptămână
5

 Prezența în alimentație a produselor lactate
Tipuri de de produse lactate( lapte, iaurt, kefir, lapte bătut), 41 din pacienți aleg
produsele cu mai mult de 3% grăsime , 23 cu 2% grăsime, 36 cu mai puțin de 2%
grăsime
Tabel 12. Consumul de produse lactate
Categorie
Număr pacienți

Cu mai puțin de 2% grăsime
36
Cu 2% grăsime
23
Cu mai mult de 3% grăsime
41

 Tipul de grăsime folosită la gătit
89 de pacienți au răspuns faptul ca ei folosesc uleiuri vegetale,7 utilizează untura și 4
margarina (figura M).

43

Figura M – Tipul de grăsime folosită la gătit

 Consumul de cartofi, cerealiere și produse cerealiere integrale
Au fost întrebați pacienți ce procent/suprafată din farfuria lor zilnică este acoperită de cartofi
sau cerealiere(paste făinoase, orez, cuscus). M ajoritatea (74%) din pacienți au admis ca
¼ din farfurie este acoperită de cerealiere, (21%) au spus că ½ din farfurie, iar (5%) au spus
ca mai mult de ½ din farfurie conține produse cerealiere (Figura N).
89
7 4
0102030405060708090100
Uleiuri vegetale Untura Margarina
Tipul de grăsime folosită la gătit
74% 21% 5% Procentul de cerealiere sau cartofi din farfuria
zilnică
¼ din farfurie ½ din farfurie Mai mult de ½ din farfurie

44

Figura N – Consumul de cartofi și produse cerealiere

Au mai fost intreba ți pacienți de consumul de cerealiere integrale( pâine neagră, orez bruz,
paste integrale). (53) din pacienți au spus că ei consumă rar astfel de produse, (32) au spus
că câteodată, iar (15) au spus că ei aleg întotdeauna tip ul acesta de produse (Tabel 13).
Tabel 13.Consumul de produse cerealiere integrale
Categorie Număr pacienți
Da, întotdeauna 15
Câteodată 32
Rar 53

 Consumul de dulciuri, de deserturi și de băuturi dulci

La consumul de dulciuri (bomboane, ciocolată, zahăr, miere de albine, dulceață
gem), 87 pacienți consumă dulciuri de 3 ori sau mai puțin pe săptămână,10 pacienți
consumă de 4 -5 ori pe săptămână, iar 3 consumă zilnic (tabel 14).

Tabel 14. Consumul de dulciuri
Categorie Număr pacienți
De 3 ori sau mai puțin pe săptămână 87
4-5 ori pe săptămână 10
Zilnic 3

Iar la consumul de deserturi( prăjituri, înghețată, fursecuri, biscuiți, plăcinte), 86 pacienț i
consumă deserturi de 2 ori/săptămână sau mai puț in, 10 de pacienți consumă deserturi de 3 –
4 ori/săptămână, iar 4 de mai mult de 5 ori/săptămână (tabel 1 5).

45

Tabel 15. Consumul de deserturi
Categorie Număr pacienți
De 2 ori/săptămână sau mai puțin 86
3-4 ori/săptămână 10
Mai mult de 5 ori/săptămână 4

În cele din urmă, pacienții au fost întrebați despre consumul de băuturi dulci (sucuri
carbogazoase, suc de fructe îndulcit, ice tea, limonadă ) , 76 de pacienți consumă în cantitate
de 240 ml sau mai puțin/zi , 20 de pacienți consumă între 240 -500 ml de băuturi dulci/zi, iar 4
consumă mai mult de 500 ml/zi (table 16).
Tabel 17. Consumul de băuturi dulci
Categorie Număr pacienți
240 ml sau mai puțin/zi 76
Între 240 -500 ml/zi 20
Mai mult de 500 ml/zi 4

4.14. Evaluarea statusului de fumător sau nonfumător
Majoritatea pacienților 55 sunt nefumători, 26 s -au lăsat de fumat și 19 sunt fumători în
continuare.
Tabel 18. Statusul de fumător sau nefumător
Categorie Număr pacienți
Fumător 19
Nefumător 55
M-am lăsat de fumat 26

4.15. Evaluarea nivelului de stress cotidian
Pacienții au fost întrebați sa aprecieze nivelul stressului pe o scală de la 1 la 10, Cei mai
mulți pacienți (19%) au ales nota 7

46

5. Discuții

O mare importanță au avut studiile făcute pe pacienții cu af ecțiuni cardiovasculare,
care ne pun în evidență stilul de vi ață și obicieurile alimentare ale acestora, așadar să ne
putem gândi și la anumite metode de îmbunătățire și prelungire a speranței de viață atât cât
și calitatea ei.
S-au pus în evidență cele ma i importante obicieuri care ar trebui să fie schimbate în
stilul de viață al acestor pacienți, dintre care enumeram : renunțarea la fumat, renunțarea la
sedentarism și inițierea unui efort fizic moderat și regulat, atât cât și schimbarea dietei în una
cât m ai sănătoasă cu un conținut cât mai mare de fibre.
Paramateri care au foști luați în evidență la acest i pacienți sunt: Tensiunea ar teriala,
nivelul seric al colesterolului (HDL și LDL), IMC -ul și circumferința abdominală, fumatul,
efortul fizic și consumul de alcool.
Rezultatele acestului studiu ne arată că dintre cei 100 de pacienți i evaluați 79%
prezinta o valo are a IMC -ului peste valorile normale (supraponderal și obezitate). Un alt
crietriu care a fost luat în con siderare a fost circumferința ab dominala care a arătat că 34%
dintre bărbați au valori de pes te 102cm, respectiv 37% dintre fe meile care au participat la
studiu au valori ale circumferintei abdominale de peste 88 cm. În plus, 42 dintre pacienții
evaluați au o valoare a tensiunii arteri ale peste valoarea normal ă.
În acest chestionar a fost evaluat statusul de fumător sau nefumător , 19% din
pacienți sunt fumator i , 26% s -au lăsat de fumat iar 55% sunt nefumator i. In ceea ce
privește consumul de alcool 77% dintre persoanele evaluate consumă mai puțin de 1
băutură pe săptămână.
Referitor la nivelul seric al colesterolului (HDL și LDL) 18 dintre pacienți au o valoare
a colesterolului de peste 200 mg/dl, 9 au o valoare a HDL -ului sub 40 mg/dl , 19 au o
valoare a LDL -ului peste 130 mg/dl.
În acest studiu 89 din tre pacienți desfasoara o activitate fizică de 30 de minute în mai
puțin de 1 zi/săptămână,ce ea ce este foarte pu țin si trebuie sa fie încurajat i sa desfasoare o
activitate fizica de 3 ori pe săptămână cel pu țin.

47

Cu privire la dieta alimentara se evidentiaza ca 37% din pacienți consum ă mancare
sărată de 2 -3 ori pe săptămână , restul dintre pacient i au declarat ca, consuma sare mai putin
de o data pe saptamana.
Rezultatele obținute în acest studiu ne pun în evidență faptul că un mare pr ocent
dintre pacienți i cu afecțiuni cariovasculare suferă de multiple și serioase probleme ale stilului
de viață și obiceiuri alimentare care necesită o schimbare radicală, cât mai urgență și
eficientă. Doar așa am putea să scădem mortalitatea cu până la a proxomativ 80% la
pacienț ii cu afecțiuni CV, atât cât și prevenirea complicaț iilor care pot sa apara, și profilaxia
precoce a afecțiunilor , necesitand așadar internări mai puține la acești pacienți cât și
acutizari mai rare al e stării de boală. Obținerea a cestor scopuri se realizează prin tr-un efort
comunitar vast, care să implice toate segmentele comunitare.

48

Concluzii
1. În acest studiu au fost incluși 100 de pacienți cu proporții egale între sexul masculin și
feminin.
2. În ceea ce privește vârstă pacienților, se pune în evidență că 74% dintre pacienți au vârstă
peste 56 de ani.
3. Că mediul de province vedem că 56% dintre pacienți provin din mediul urban, iar 44% din
mediul rural.
4. Cea mai mare parte din pacienți (79 %) au avut un indice de masă corporală peste valorile
normale (peste 24.9 kg/m2). Ceea ce indică un risc cardiovascular crescut.
5. În privința nivelului educațional în acest studiu, observăm că 54% dintre pacienți au avut un
nivel de studiu gimnazial -.
6. 42 % dintre pacienți evaluați în acest studiu au avut valori ale tensiunii arteriale peste cele
normale.
7. Referitor la circumferința abdominală la bărbați vedem că 34% au avut peste 102 cm, iar la
sexul femenin 37% peste 88 cm.
8. Colesterol ul total peste 200mg/dl a fost găsit la doar 18% dintre pacienți.
9. Activitatea fizică evaluată în acest studiu a dovedit că 89% dintre pacienți nu fac efortul fizic
necesar.
10. În vederea complianței la tratament se observă că 86% dintre pacienți pr ezintă o complianța
bună la tratamente.
11. Durata somnului pe noapte este de 7 -8 ore pentru 80% dintre pacienți. 73% dintre pacienți
se pun la somn înainte de ora 12.00.
12. 77% dintre pacienți consumă mai puțîn de o băutură pe săptămâna.
13. 63% din tre pacienți adaugă sare rar în mâncare. 60 % dintre pacienți nu adaugă sare în
mâncare.

49

14. Rezultatele studiului au arătat faptul că 67% dintre pacienți consumă fructe de 2 ori/zi, iar
56% consumă legume de 2 -3 ori/zi.
15. Cei mai mulți pacienți 80% co nsumă aproximativ o porție de carne pe zi, iar 54% consumă
carne grasă și mezeluri mai puțîn de o dată pe săptămână
16. 41% dintre pacienți consumă produse lactate grase, cu mai mult de 3% grăsime
17. 55 % dintre pacienți sunt nefumători, 19 % sunt fumăt ori iar 26% s -au lăsat de fumat

Bibliografie

50

1. Dicționarul Explicativ al Limbii Române
2. Țehanuc A. M., Implicațiile aquaporinelor în patologia cardiovasculară, Teză de
doctorat, 2011;
3. Năsui B., Lotrean L., Igiena alimentației și nutriției – lucrări practice pentru studenții la
Medicină. Cluj -Napoca, România. Ed. Medicală Universitară Iuliu Hațieganu.2014
4. Cardiovascular diseases – World Health Organization 17 May 2017. [Internet]
Availab le from: https://www.who.int/en/news -room/fact -sheets/detail/cardiovascular –
diseases -(cvds)
5. Zdrenghea D, Văidean G, Pop D. (2003), Cardiologie preventivă , Ca sa cărții de
stiință, Cluj -Napoca
6. Loscalzo J.,Harrison Medicina cardiovasculară,Radu i., Gruescu A., București,
Editura ALL, 2013
7. https://www.academia.edu/9994290/boli_cardiovasculare
8. https://www.agerpres.ro/sanatate/2018/09/29/dragos -vinereanu -src-bolile –
cardiovasculare -principala -cauz a-a-mortalitatii -in-romania –184391
9. Wilkins E, Wilson L, Wickramasinghe K, Bhatnagar P, Leal J, Luengo -Fernandez R et
al. European Cardiovascular Disease Statistics 2017. Brussels: European Heart
Network, 2017
10. World Health Organization. The Global Burden o f Disease: 2004 Update. Part 2,
pg,8;
11. Miller M, Vogel R. – The Practice of Coronary Disease Prevention. Williams & Wilkins
ed., Baltimore, 1996; 87 -103.
12. Majid Ezzati et al. Lancet. 2004; 2003: 362: 271 -280
13. World Health Organization. Joint WHO/FAO Expert Con sultation on Diet, Nutrition
and the Prevention of Chronic Diseases. 2002. Report No. 916.
14. Cardiovascular Diseases in Europe 2004 – Results from the Euro Heart Survey
programme and national registries – www.escardio.org
15. European Cardiovascular Disease Statistics. British Heart Foundation: London; 2000
16. Ghidul pacientului cu diabet zaharat tip2, Centrul Național de Studii pentru Medicina
familiei;
17. WHO, 2014:3; Lammerich & Kullas, 2015:4;
18. Hillbom et Juvela, 1996 cit.30]
19. Zugravu, C., Sănătate și nutriție, Centrul de Studii despre Bere , București, 2013.
20. Capewell S, O’Flaherty M. Rapid mortality falls aft er risk -factor changes in
populations. Lancet 2011;378:752 –753
21. DGAC Scientific Report of the 2015 Dietary G uidelines Advisory Committee.

51

22. Rodriguez -Leyva D, Weighell W, Edel A, LaVallee R, Dibrov E, Pinneker Rea. Potent
antihypertensive action of dietary flaxseed in hypertensive patients. Hypertension.
2013 December; 62(6): p. 1081 -1089.
23. Anderson J. Whole grains and coronary heart disease: the whole kernel truth. The
American Journal of Clinical Nutrition. 2004;(80): p. 1459 -1460.
24. Dauchet L, Amouyel P, Hercberg S, Dallongeville J. Fruit and vegetable consumption
and risk of coronary heart disease: a meta -analysis of cohort studies. J Nutr 2006
25. Ionuț C. (sub red.). Compendiu de Igienă. Ed. Medicală Universitară, Cluj -Napoca,
2004.
26. Cress M, Buchner DM, Prohaska T, Rimmer J, Brown M, Macera C, et al. Best
practices for physical activity programs and behavior counsel ing in adult populations.
J Aging and Phys Act 2005; 13:61 –74.
27. Analiză de situație – Luna națională a informării despre efectele consumului de alcool,
Guvernul României, Institutul Național de Sănătate publică, iunie 2018;
28. Analiză de soituație – Luna națion ală a informării despre efectele consuimului de
alcool, Institutul Național de Sănătate publică, iunie 2019
29. Leeds MJ. Nutrition for healthy living. McGraw -Hill 1998.
30. Maton A., Human Biology and Health, Englewood Cliffs, New Jersey: Prentice Hall,
1993;
31. Mencinicopshi G., Alimentația și patogeneza bolilor cardiovasculare, Editura
Medicală, 2015
32. Brostow DP1, Hirsch AT, Collins TC, Kurzer MS. The role of nutrition and body
composition in peripheral arterial disease.Nat Rev Cardiol. 2012Nov;9(11):634 -43.
33. Sîrbu Dana – Siguranța alimentelor și sănătatea umană, Ed. Med. Univ. „Iuliu
Hațieganu” Cluj -Napoca, 2007