Iuliu Ha țieganu [621743]

Universitatea de Medicină și Farmacie
„Iuliu Ha țieganu”
Cluj-Napoca
Facultatea de Medicină

LUCRARE DE LICENȚ Ă

Evaluarea consumului de
droguri la studenți

Îndrumător :
Conf. Dr. Valeria Laza
Absolvent: [anonimizat]

2019

2
Cuprins
I. Partea generală ………………………………………………………………… 4
I.1. Cadrul general de caracterizare al drogurilor ……………… .………4
I.1.1. Drogurile în perspectiva istorică ………………………….. ……………..4
I.1.2. Situa ția actuală a consumului de droguri pe plan național ……….5
I.2. Clasificări conceptuale …………. ……………………………………….. ……6
I.2.1. Clasificarea drogurilor …………………………………….. ………….. …..6
I.2.1.1. În funcție de efectul lor asupra sistemului nervos
central …………………………………………………. ………………. ……..6
I.2.1.2. Clasificarea internațională a drogurilor după legitimitatea
utilizării medicale și gravitatea dependenței ………………….. …..7
I.2.1.3. Clasificarea după dependenț a generată …………. ……… ……7
I.2.1.4. Clasificarea după originea produsului ……………. ……… …….8
I.2.1.5. Clasificarea după modul de administrare ………. ……… ……..8
I.2.2. Termeni utilizați în domeniu ……………………………… ………………9
I.3. Dependenț a de substanțe psihoactive. Teorii explicative ………….11
I.3.1. Teorii psihologice privind consumul de droguri …………………… 12
I.3.2. Teorii sociologice privind consumul de droguri ………………….. ..12
I.3.3. Teorii medicale privind cauzele consumului de droguri …………13
I.4. Descrierea tulburărilor legate de consumul de substanțe
psihoactive. Mod de acțiune. Tratament psihofarmacologic ……… …….14
I.4.1. Opioide ………………………………. …………………………………. …… 14
I.4.2. Canabinoide ………………………….. ………………………………… …..15
I.4.3. Stimulante ……………………………. ………………………………………. 16
I.4.4. Halucinogenele ……………… ……………………………………………… 18
I.4.5. Sedative . Hipnotice . Anxiolitice …………. …………………………….. 19
I.4.6. Droguri ale cotidianului ……………………………….. …………………. 20

3
I.5. Diagnostic, evaluare și tratament în toxicomanii …………………….. 21
I.5.1. Tipuri de consumatori ………………………………….. ………………. .21
I.5.2. Evaluarea toxicomanului …………………….. ……………………… ….23
I.5.3. Criterii de diagnostic pentru dependență de o substanță …….. 24
I.5.4. Terapia în toxicomanii ………………………… …………………………. 26
II. Partea special ă………………………………………………….. ……………. 28
II.1. Introducere………………………………………………………… …………….. 28
II.1.1. Obiective……………………………………. ……………………………….. 28
II.2. Material și metode……………………………………………………………… 29
II.2.1. Analiza statistică a datelor……………………………. ……………….. 29
II.3. Rezultate ………………………………………………………… ………………. 30
II.3.1 . Demografie ………………………………………………….. ……………. .30
II.3.2 . Informații generale despre droguri ……………………………. ……..32
II.3.2.1. Principalele surse de informare în privința droguril or……35
II.3.2.2. Consilierea în cazul problemelor cauzate de consumul de
droguri ………. ……………….. …………………………………………………..36
II.3.3 . Anturaju l ……… …………………………………………………… ………… 36
II.3.3.1. Principalele medii asociate consumului de droguri ……….37
II.3.3. 2. Substanțele consumate preponderent de către persoanele
întâlnite ..…………….. …………………………………. ……………. …………3 7
II.3.4 . Tentația ……………………. …………………………………………………. 38
II.3.4.1. Principalele droguri asociate tentației ………… …………….38
II.3.4.2. Rezultatele privind factorii care determină debutul
consumului de droguri ……………………………………………….. ……….39
II.3.5 . Consum …………………….. …………………………………. …………… 40
II.3.5.1 . Surse le de procurare a drogurilor ……………… ……….. ……4 2
II.3.6 . Famil ia …………………………………………………………….. …………43
II.4. Discuții …………………………………………………………………………….. 45
II.5. Concluzii ………………………………………………………………………….. 50
III. Bibliografie …………………………………… ………………………………. 52

4
Partea general ă

I.1. Cadrul general de caracterizare a drogurilor
I.1.1. Drogurile în perspectiva istorică
Istoria drogurilor începe în cele mai vechi timpuri, prima mențiune
privind folosirea opiului se găsește pe tablele sumeriene, în anii 3000 î.H,
acesta fiind denumit „Gil” („fericire”) .1 Opiul este considerat cel mai vechi
drog, acesta fiind extras din măciulia macului alb.2 Paracelsius (1493 –
1541) menționează opiul ca având efecte analgezice, „tinctura de opiu”
fiind recomandată în acea perioad ă în tratamentul plăgilor .2
Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au descoperit proprietățile
drogurilor. Aceste erau folosite în cadrul ceremoniilor religioase, al
ritualurilor mistice, în scopuri terapeuti ce, dar și pentru a induce o stare de
plăcere. Pa tternul de consum înregistrează diferențe semnificative în
funcție de epoc ă și locația geografică:3 în Asia era mai răspândit hașișul
(cânepă indiana), în timp ce în spațiul sud -american erau mai cunoscute
koka, mescalina, psilocibina. Tranziția hașișului din Asia în Europa a fost
realizată de soldații lui Napoleon.
În secolul XX apar treptat noi tendințe în consumul de droguri,
astfel încât în anii 1920 devine o modă consumul de cocaină, morfină și
opiu. În anii 1960 generația „hippie” a trecut de la consumul de hașiș la
consumul de substanțe psihoactive precum LSD iar în anii 1985 au apărut
noi droguri de sinteză precum ecsta sy.2
România, prin așezarea sa geografică, este o țară de tranzit
dinspre Orientul Mijlociu către Europa de Vest. Ca orice țară de tranzit, în
timp, a devenit și consumatoare.4

5
I.1.2. Situa ția actuală a consumului de droguri pe plan na țional
România se me nține la un nivel scăzut al consumului de droguri și
al problemelor asociate acestuia, comparativ cu celelalte state membre
ale Uniunii Europene însă se observ ă o tendin ță de cre ștere a consumului
de substan țe psihoactive.5
Cannabis ul continu ă să fie cel ma i consumat drog în Ro mânia,
conform Raportului anual pe 2017 a Agen ției Na ționale Antidrog. Dup ă
cannabis , pe pozi ția a doua în „topul” celor mai consumate droguri în
Rom ânia, se situeaz ă noile substan țe psihoactive (NSP) – 2,5%.
Urmeaz ă: cocain ă/crack și LSD – câte 0,7%, ecstasy – 0,5%, ciuperci
halucinogene – 0,4%, heroin ă, amfetamine și ketamin ă – câte 0,3%.
Prevalen ța consumului oricărui tip de drog ilicit de -a lungul vie ții
este de 7,6%. Cea mai mic ă vârstă de debut declarat ă a fost 14 ani, iar
media v ârstei de debut, 21,3 ani. Peste o treime dintre responden ți (35%)
au început acest tip de consum la v ârsta adolescen ței (sub 19 ani), în timp
ce 43% dintre cei chestiona ți au declarat debut în consumul de cannabis
la vârste tinere, 2 0 – 24 ani.
În anul 201 6 au fost admise la tratament 3544 persoane
consumatoare de droguri, înregistr ându-se cea mai mare valoare a acestui
indicator. Au fost raportate 543 cazuri de urgen țe medicale datorate
consumului de cannabis (consum singular sau în combina ție),
reprezentant 17,7% din totalul de cazuri înregistrate datorate consumului
de droguri. Cea mai mare parte a cazurilor de urgen ță în care a fost
raportat consumul de cannabis (singular sau în combina ție) a fost
diagnosticat ă cu intoxica ție – 65,9%.6

6
I.2. Clasific ări conceptuale
I.2.1. Clasificarea drogurilor
I.2.1.1. În func ție de efectul lor asupra sistemului nervos central

În funcție de efect ul lor asupra creierului uman, drogurile se clasifică
în trei mari categorii:

1. Droguri care au efect inhibitor asupra sistemului nervos central
(psiholeptice ):
• opiacee (opiu, morfin ă, heroin ă, codein ă);
• tranchilizante, anxiolitice ( benzodiazepinele);
• somnifere (barbiturice);
• alcool .

2. Din categoria drogurilor psihoanalitice, care au efect stimulator
asupra sistemului nervos central, fac parte :
• cocaina;
• amfetamine le;
• produse pe baz ă de cofein ă;
• nicotina din tutun .

3. Drogurile psihodisleptice perturb ă activitatea sistemului nervos
central având efect de dezorganizare asupra acestuia. Principalii
reprezentanți sunt:
• derivate le din cannabis (hașiș, marijuana);
• halucinogene (plante și ciuperci cum ar fi mescalina, psilocybina,
LSD, ecstasy);
• anticolinergice.7

7
I.2.1.2 . Clasificarea internațională a drogurilor după legitimitatea
utilizării medicale și gravitatea dependenței:

Categoria I cuprinde droguri fără utilizare medicală și cu potențial
maxim de dependență și abuz. Din aceasta fac parte: heroina, marijuana,
hașiș (rășină din cannabis), MDA, ecstasy, LSD, mescalina, psilocibina,
phencyclidina.
Categoria II este reprezenta tă de droguri cu utilizare legitimă
medicală dar cu potențial înalt de dependență și abuz. Aceasta cuprinde:
amfetamina, cocaina, metilfenidal, pentobarbital, codeina, fentanil,
hidrocodon, meperidina, morfina, opiu și oxicodona.
Categoria III include droguri cu utilizare medical ă și poten țial
abuziv. Reprezentan ții acesteia sunt: Aspirina, Benzfetamina, Metilprilon,
Fenacetina, Paracetamol+Codeina, Aspirina+Codeina, Paracetamol+
Cofeina+Codeina.
Categoria IV con ține droguri cu utilizare medical ă și potențial mai
redus de abuz și dependen ță. Fentermina, Cloralhidrat, Clordiazepoxid,
Clonazepam, Clorazepam, Diazepam, Mefobarbital, Fenobarbital și
Propoxifen sunt reprezenta nții acestei categorii.4
I.2.1.3 . Clasificarea după depende nța generat ă
În funcție de tipul de dependență pe care îl dezvoltă o persoană în
urma consumului substanței psihoactive, drogurile se clasifică astfel :
• Droguri care creeaz ă dependen ță fizică;
• Droguri care creeaz ă dependen ță psihic ă;
• Droguri care creeaz ă dependen ță mixtă.13

8
I.2.1.4 . Clasificarea după originea produsului

Din punct de vedere al originii drogurilor, acestea se împart în :
• Produse naturale;
• Produse de semi -sintez ă;
• Produse de sintez ă.8

I.2.1.5. Clasificarea dup ă modul de administrare
Modul de administrare al drogului este important în practica
terapeutică deoarece în funcție de acesta diferă intervalul petrecut de la
consum până la apariția efectelor acestora .
Administrarea orală reprezintă calea de administrare utilizată cel
mai frecvent. Absorbția drogului este facilitată de lipsa conținutului gastric,
de aceea pentru obținerea unui efect maxim este indicat consumul pe
stomacul gol.
Administrarea injectabilă reprezintă cea mai comună metodă de
admin istrare parenterală. Acest tip de administrare se poate realiza
subcutanat, intramuscular sau intravenos.8 Complicațiile ce pot apărea în
urma acestui tip de utilizare sunt infecții ale țesuturilor, endocardită
bacteriană, hepatite virale și Hiv.9-11 Utilizarea de droguri prin injectare este
o cauză obișnuită a infecțiilor cutanate și ale țesuturilor moi, atât cu floră
gram -pozitivă cât și cu floră gram -negativă. Infecțiile gram -pozitive cu
Staphlococcus aureus și Streptococcus pyogenes sunt cele mai frecv ente,
riscul apariției acestora crește prin utilizarea de ace mai mari , alegere
cauzată de consistența gelatinoasă a drogul ui injectat (efectul de "jelling
up the drope") .12

9
Inhalația: acest mod de administrare este utilizat în cazul
substanțelor volatile (aflate în adezivi, diluanți, sprayuri). Datorită
accesibilității largi și a costului moderat, acest tip de administrare este
preferată de păturile de jos ale societății.6 Absorbția în fluxul sanguin apare
prin intermediul alveolelor pulmonare și a pereți lor capilari .8 La examenul
obiectiv al pacientului se observă eritemul perinazal și peribucal, perforații
septale, semne ce sunt specifice acestui tip de consum.13

I.2.2. Termeni utiliza ți in domeniu
Toxicomania este definită de Antoine și Maurice Porot astfel:
„apetenț ă sau aviditate anormală și prelungită, manifestată de anumiți
indivizi pentru substanțe toxice sau droguri pe care le -au cunoscut
accidental sau cărora le -au căutat cu intenție efectul analgezic, euforic sau
dinamizator, apetenț ă care devine rapid o obișnuință tiranică și care
atrage după sine aproape inevitabil creșterea progresivă a dozelor.” În
prezent toxicomania este definită ca și dependență de substanțe.
Toxicomania implica trei caracterist ici: dependen ță fizică, psihic ă și
toleran ță.7
Dependența fizică apare din cauza administrării repetate a unei
substanțe. Aceasta afectează echilibrul diverselor sisteme din organism
astfel încât el nu funcționează normal decât dacă se administrează doze
regulate de drog. Dependența fizică se caracterizează prin apariția
sevrajului.14 Prin sevraj se înțelege totalitatea semn elor și simptomelor
care apar după o încetare accidentală sau voluntară a consumului de drog
de către un toxicoman.

10
Sindromul de sevraj este constituit din manifestări fizice și psihice
legate de încetarea consumului de drog, manifestări ce diferă în funcț ie de
tipul de substanță consumat ă. Acesta este definit ca o stare de rău
subiectiv, intens, toxicomanul încercând să facă rost de substanță prin
orice mijloac e. Pe lângă aceste manifestări, apare și o perturbare biologică
neurovegetativă și dismetabolic ă, uneori ajung ându-se chiar la moarte.4
Toleranța se definește ca reducerea sensibilității față de o
substanță în urm a administrării repetate a acesteia, astfel încât este
necesară creșterea dozelor pentru a obține efecte similare. Aceasta apare
în general pentru aceeași substanță administrată un timp îndelungat și în
mod repetat, dar poate apărea și pentru substanțe înrudite chimic.7
Sensibilizarea este un fenome n opus toleranței și se
caracterizează prin creșterea efectului administrării în mod repetat a
acelorași doze.15 Dependenț a psihică este în strânsă legătură cu nevoia
de a menține și de a regăsi senzația de plăcere, satisfacție și euforie.4
Cravingul se caracterizează prin dorința intensă de consum a
produsului și căutarea compulsiv ă a acestuia, jucând un rol important în
apariția dependenței.4
Abuzul reprezintă folosirea în scop neterapeutic a unei substanțe
pentru a obține efecte psihotropice (euforice, sedative, anxiolitice).12
Adicția reprezintă comportamentul care se remarcă printr -o dorință
intensă, conștientă, de a consu ma droguri și printr -o tendință la recădere .9
Supradoza presupune administrarea unei cantități mai mari de
droguri comparativ cu cea consumată în mod obișnuit.16

11
Recăderea se definește ca reluarea consumului de droguri după
atingerea abstinenței .10
Remisiunea se poate clasifica în remisiune completă precoce,
parțială precoce, completă prelungită sau parțială susținută. Individul care
nu a satisfăcut niciun criteriu pentru dependență sau abuz prezintă
remisiune completă . În funcție de perioada în care nu este îndeplinit nici
un criteriu de abuz sau dependență, remisiunea completă se poate fi
precoce(1 -12 luni) sau prelungita (mai mult de 12 luni). În cazul în care
sunt îndeplinite unul sau mai multe criterii specifice depe ndentei sau
abuzului, dar acestea sunt insuficiente pentru a satisface criteriile
remisiunii complete , se definește termenul de remisiune parțială.7
Sindromul de întrerupere apare în urma opririi administrării
drogului sau în urma reducerii semnificative a dozelor.16 Simptomele
sindromului de întrerupere sunt marcate pentru opioide, alcool, sedativ –
hipnotice și anxiolitice, spre deosebire de amfetamine și cocaină la care
sunt mai puțin evidente .7

I.3. Dependen ța de substan țe psihoactive . Teorii explicative

În urma numeroaselor studii s -a constatat că există mai multe
etape de dezvoltare a dependenței: adolescenții tind să experimenteze
prima dată cafeaua, apoi berea și vinul, consum ă ulterior tutun și băuturi
spirtoase, ca în final să ajungă să consume marijuana, substanțe
halucinogene, stimulante sau sedative.17

12
I.3.1. Teorii psihologice privind consumul de droguri
Factorii psihologici au un rol important în dezvoltarea predispoziției
de a consuma droguri. Personalitatea premorbidă s e caracterizează prin
toleranță scăzută la frustrare, labilitate dispozițională, dorință de a trăi
senzații inedite. Persoanele aparținând acestei tipologii recurg la
consumul de droguri pentru mascarea timidității. Personalitatea antisocială
și diversele adicții se suprapun din nevoia de a încerca senzații tari și de
a camufla anumite frustrări. Persoanele depresive și anxioase, in
încercarea de a -și depăși stările, apelează la folosirea drogurilor.2
ADHD -ul, depresia, sindromul posttraumatic și bolile psihiatrice au fost
declarate factori de risc pentru dezvoltarea dependenței de droguri.18
I.3.2. Teorii sociologice privind consumul de droguri
Din perspectiva epidemiologică utilizarea drogurilor este văzută ca
rezultatul influe nței unei multitudini de factori de risc asupra individului.
Factorii de risc privind abuzul de droguri contribuie la inițierea și
continuarea consumului, aceștia fiind de natură socială, familială sau
individuală. Factorii care cresc vulnerabilitatea de a dezvolta o dependență
includ istoricul familial, inițierea timpurie a consumului de substanțe,
mediile stresante din punct de vedere social și bolile psihice preexistente.18
În rândul tinerilor și al adulților consumul de droguri se face pentru
afirmarea unui statut social, pentru a evada dintr -o existență derizorie, din
nevoia de identificare cu persoane puternice și apartenența la diverse
grupuri.2
Factorii familiali joacă un rol important în consumul de droguri.
Comportamentul agresiv, nivelur ile ridicate ale conflictelor familiale și
sprijinul parental slab pot contribui la consumul abuziv al substanțelor.

13
Separarea părintească, familiile monoparentale sau familiile mixte
s-au dovedit a fi factori predictori ai dezvoltării dependenței .19 Abuzul și
neglijarea în rândul copiilor au fost asociate cu consumul de droguri, cu o
inițiere mai timpurie și cu o utilizare mai intensă a drogurilor.20 Rezultatele
indică faptul că abuzul sexual asupra copiilor este un fact or de risc
semnificativ statistic pentru problemele legate de abuzul de substanțe.
Tulburările psihiatrice paterne și materne sunt asociate cu un risc ridicat al
abuzului de substanțe și al dificultăților comportamentale și emoționale ale
copiilor.21 Relațiile familiale disfuncționale și performanțele academice
slabe sunt factori de risc pentru dependențele comportamentale, care par
să provină din relații interpersonale, familiale și psihosociale deficitare .2

I.3.3. Teorii medicale privind cauzele consumu lui de droguri
Din punct de vedere genetic, dependența de opiacee, cocaină și
alcool prezintă un grad ridicat de vulnerabilitate ereditară. Expresia
genotipică a acestei vulnerabilități este dată de polimorfismul genelor
care codifică receptorii și transportul dopaminei, receptorii opioizi,
peptidele opioide endogene, receptorii pentru canabinoide, receptorii și
transportul serotoninei.7
Teoria biologică susține că efectele drogurilor sunt mediate de
către circuitele creierului, în particular de sistemul mezolimbic, care are rol
în răspunsul de tip recompensă. O gamă largă de substanțe care includ și
opioidele, cannabis ul, alcoolul și nicotina par să producă efec te euforice
prin creșterea nivelului de dopamină în nucleul accumbus.22 Utilizarea
cronică a drogurilor poate produce modificări pe termen lung în circuitul de
recompensă prin reducerea nivelului de receptori pentru dopamină.23

14
I.4. Descrierea tulbur ărilor legate de consumul de substan țe
psihoactive. Mod de ac țiune. Tratament psihofarmacologic
I.4.1. Opioide
Din clasa opioidelor fac parte alcaloizii naturali din opiu (morfina,
codeina), substan țele de sintez ă (fentanil, propoxifen, metadona) și
semisintez ă (heroina, naloxona, hidrocodona). Cel mai frecvent abuz este
întâlnit la heroin ă, morfin ă, opiu, metadon ă, codein ă și tramado l.7
• Intoxica ția acut ă
Administrarea pe termen scurt a heroinei sau morfinei produce
euforie, sedare și un sentiment de liniște. Administrarea repetată
provoacă rapid toleranță și dependență fizică intensă. Intoxicația cu opiode
reprezintă o urgență medicală, aceasta putând duc e la depresie
respiratorie severă, ce poate avea efect letal.
• Efectele consumului cronic de opioide
Numeroase rapoarte descriu apariția complicațiilor medicale legate de
utilizarea heroinei pe termen lung. Acestea sunt rep rezentate de patologii
precum t romboză, hepatită B și C, HIV, patologii cardiace și respiratorii,
patologii psihiatrice (anxietate, depresie, tentativă de suicid).24-25
• Mod de ac țiune
Opioidele activează receptorii specifici (μ, d și k) care se cuplează cu
proteina G. Studiile făcute pe șoarecii care nu au receptorul μ au
demonstrat că aceștia nu manifestă efectele comportamentale induse de
opioide și nici nu au devenit fizic dependenți atunci când li se
administrează opioide.26

15
• Tratament
Opțiunile farmacologice includ tratament de substituție (metadonă,
buprenorfin), agenți adrenergici (clonidina) și combinații (naltrexona –
clonidina) .7
I.4.2. Canabinoide
Clasele de medicamente analgezice existente la ora actuală pentru
tratamentul durerii cronice (antidepresive, anticonvulsivante, opioide,
AINS) sunt insuficiente pentru obținerea unui control optim al durerii sau
utilizarea lor se asociază cu numeroase efe cte adverse importante
(sedare, constipație, tulburări gastro -intestinale și cardiace). Datorită
nevoilor pacienților, numeroase națiuni au dezvoltat programe care să le
permită pacienților cu probleme de sănătate serioase, accesul la ca nnabis
(marijuana) în scop medical .27
• Intoxica ția acut ă
Utilizarea de canabinoide produce sentimente de relaxare și bunăstare
și afectează func ția cognitiv ă și performanța psihomotorie. Supradozajul
poate provoca atac de panică și psihoză. S -a obse rvat o incidență ridicată
a consumului de cannabis raportată la pacienții cu schizofrenie.28
• Efectele consumului cronic de canabinoide
Simptomele de întrerupere apar la consumatorii cronici și sunt date de
sentimente de neliniște, iritabilitate și insomnie .29 Efectele pe termen lung
ale dozelor mari de canabinoizi reprezintă un subiect complex și
controversat. Există dovezi că utilizarea cannabis ului pe termen lung
afectează memoria.30,31 Utilizarea îndelungată de marijuana reprezintă
cauza sindromului amotiva țional care se manifestă prin pierderea de
energie și realizarea cu dificultate a sarcinilor la locul de muncă.2

16
• Mod de ac țiune
Receptorii canabinoizi de tip 1 (CB1) cuplați cu protein a G sunt
considerați a fi cei mai răspândiți RCPG din creier, fiind implicați în cazul
abuzului și al dependenței de canabinoizi. Aceștia sunt bogat distribuiți în
ganglionii bazali și în regiunile ce rebrale -cortex. Receptorii canabinoizi
sunt activați de trei mari grupuri de liganzi: endocanabinoizii, canabinoizii
din plante și canabinoizii sintetici. THC este principalul fitocanabinoid izolat
din plantă. Endocanabinoizii sunt molecule endogene implic ate în funcția
sistemelor nervos și imun, iar canabinoizii sintetici sunt reprezentați de un
grup de substanțe chimice de sinteză cu efecte similare THC. Liganzii
naturali ai receptorilor CB1 au o perioadă mai scurtă de acțiune decât
canabinoizii sintetici sau derivați de plante.32
• Tratament
Datorită efectelor de scurtă durat ă și a simptomelor benigne,
intervențiile medicamentoase se recomandă a se utiliza în cazuri severe
de psihoz ă paranoidă (doze scăzute de antipsihotice) sau atacuri de
panică (Diazepam 10 -15 mg p.o. sau i.m).7

I.4.3. Stimulante
Din aceast ă clasă fac parte: cocaina, substan țe din familia amfetaminei
și diverse decongestionante nazale (pseudoefedrina, fenilpropanolamin și
hidroclorid) care în doze mari au efecte similare amfetaminei.7
• Intoxica ția acut ă
Administrarea pe termen scurt a amfetaminelor produce euforie, un
sentiment de bunăstare, de vigilență, determină creșterea capacității de
concentrare și a activității motorii. Aceste substanțele cresc tensiunea
arterială și pulsul, datorită creșterii eliberării de cortizol.33 Așa-numiții

17
derivați „de designer” ai amfetaminei (3,4 -metilendioximetamfetamina
[MDMA] sau "ecstasy") produc euforie și empatie crescută, iar unii derivați
au efecte halucinogene.34 Amfetaminele sunt substanțe care dau
dependență, determinând creșterea r apidă și marcată a dozelor.35
Cocaina oferă senzația subiectivă de creștere a performanțelor și
forței fizice, creșterea obiectivă a performanțelor până la epuizare a totală
a rezervelor psihice ale individului. Sub acțiunea cocainei dispare
sentimentul de oboseală și epuizare, dispoziția se ameliorează, scade
necesarul de ore de somn, dispare senzația de foame. Apare dependență
psihică severă care la nicio substanță nu se instalează atât de repede și
în timp atât de scurt ca în cazul cocainei. Sindromul d e abstinență este
dominat de apatie și depresie .7
• Efectele consumul cronic
Utilizarea pe termen lung poate provoca iritabilitate, comportament
agresiv și stereotipizat și psihoză paranoidă. Euforia inițială dispare
aproape total, chiar și dozele crescute determina o dispoziție lamentabilă.
Manifestările sindromului de abstinență cuprind depresia (ce poate
duce la suicid), alternând cu agitația extremă, oboseală, hipersomnie,
hiperfagie, crampe abdominale.36
Manifestările supradozării acute constau în tremor, agitație, confuzie,
halucinații, tulburări cardiovasculare (aritmii, HTA), tulburări digestive
(grețuri, vărsături, diaree, crampe abdominale). Efectele simpatomimetice
duc la riscul precipit ării hemoragiei cerebrale și a hipertermiei .37
Consumul cronic este asociat cu patologii pulmonare grave, afectarea
aparatului genital și a funcției de reproducere, perturbarea funcțiilor
cognitive și sindromul neurologic.8

18
• Mod de ac țiune
Amfetaminele sunt substanțe simpatomimetice de sinteză, înrudite cu
adrenalin a, la care predomină efectele excitante centrale. De aceea sunt
numite și „amine de trezire”. Acțiunile principale ale amfetaminelor sunt
cea stimulantă psihomotorie și cea anorexigenă.35
• Tratament
Tratamentul sevrajului se realizeaz ă cu agoni ști de dopamin ă
(amantadina 200 mg/zi; bromcriptina 7,5 mg/zi), antidepresive triciclice și
litiu. 7

I.4.4. Halucinogenele
Halucinogenele sunt folosite de mii de ani, fiind utilizate de culturile
străvechi într -o varietate de contexte socio -culturale și rituale.
Halucinoge nele pot fi reprezentate de substanțe naturale (ex. Salvia,
Kawa -Kawa), de sinteză (LSD, DMT), anticoliner gice cu efect halucinogen
(Atropina, Scopolamina), anestezice cu acțiune halucinogenă (Ketamina,
Fenciclidina). Acestea sunt considerate fiziologic sigure și nu produc
dependență .38

• Intoxica ția acut ă
Intoxica ția acut ă cu halucinogene produce disfuncții comportamentale
sau de percepție, vedere încețoșată, incoordonare motorie, tremor,
palpita ții, tahicardie, diaforez ă si midriaz ă. În cadrul disfuncțiilor
comportamentale sau de percepție apar una sau mai multe din
următo arele simptome : anxietate, depersonalizare, iluzii sau halucinații
auditive, vizuale sau tactile, ideație paranoidă și tulburări de atenție.

19
• Mod de ac țiune
Halucinogene le sunt substanțe psihoactive care modifică puternic
percepția, starea de spirit și o serie de procese cognitive . Consumul de
halucinogene produc fenomene iluzorii (percepția distorsionată a unui
stimul existent în mediu). Apar distorsiuni în aprecierea valorilor realității,
halucinaț ii auditive și/sau vizuale, stări onirice și stări de confuzie.

• Tratament
În intoxicația acută se plasează pacientul într -un mediu lini știt și se
realizează corecția verbală a tulburărilor de percepție. Cazurile cu
anxietate severă necesită 5 -10 mg Diazepam , iar în formele psihotice
supraacute se utilizează 5 mg haloperidol la 2 – 4 ore. Antidotul pentru LSD
este reprezentat de L -5-hidroxitriptofan și carbidopa.7

I.4.5. Sedative, Hipnotice, Anxiolitice
• Intoxica ția acut ă
Clinic în intoxicația acută cu aceste substanțe se observă o dezinhibi ție
a impulsurilor agresive și sexuale, dizartrie, incoordonare motorie, mers
nesigur, tulburări prosexice.
Supradozele de benzodiazepine nu au risc vital. Supradozele de
barbiturice pot duce la stop respirator, ce poate avea efect letal.7

• Tratament
Administrarea de cărbune activat este utilizată în intoxicațiile cu
fenobarbital, meprobamat și glutetimid. Pentru barbituricele de scurtă
durat ă se indică hemodializă și hemoperfuzie. Pentru barbituricele de
lungă durata metodă de baza este alcalinizarea urinii. Flumazenilul este
utilizat în intoxicația cu benzodiazepine.7

20
I.4.6. Droguri ale cotidianului
• Etanol
Consumul de alcool produce efecte diferite în funcție de cantitatea
consumată. Faza de excitație este urmată de faza ebrioas ă (necoordonare
motorie, ataxie, hipoprosexie). La o alcoolemie de 1,5 -4‰ apare senzația
de somn și amnezie lacunară, iar la o conce ntrație peste 4‰ apare comă.
Consumul cronic este asociat cu afectare cognitivă, bradipsihie, idei de
relație, idei paranoide, apatie, disforie, polineuropatie.2
• Nicotina
Fumatul are c a și efecte stimularea psihică, inducerea senzației de
relaxare, creșterea capacității de concentrare și suprimarea senzației de
foame. Fumatul îndelungat duce la alterarea funcției respiratorii (tu se,
dispnee, BPOC), afectare cardiovasculară, tulburări dig estive, oculare
(ambliopia de tutun), afectare a aparatului urinar. Intoxicația acută se
manifestă prin următoarele simptome: greață, vomă, transpirații,
tahicardie.7
• Cafeina
Cafeina este recunoscută și utilizată pe scară largă datorită efectului
de stimul are a SNC (toate zonele cortexului cerebral), fiind folosită atât în
scop recreațional cât și medical. Consumul de cafeină crește vigilența,
capacitatea de concentrare și apariția gândurilor clare. Simptomele
intoxica ției acute se manife stă prin apariția s tării de neliniște, vertij,
cefalee, scăderea apetitului, creșterea termogenezei.7

21
I.5. Diagnosti c, evaluare și tratament în toxicomanii
I.5.1. Tipuri de consumatori

Consumatorii de droguri pot fi împărțiți în mai multe categorii, astfel:
Consumatori i ocazionali consumă doze moderate, la ocazii
excepționale, utilizate în scop recreativ sau experimental. La această
categorie există riscul de a trece de la folosirea intermitentă la cea
constant ă. Drogul este consumat în scop recreațional.
Consumatori i de weekend consumă doze mari, intermitent, la sfârșit
de săptămân ă, cu scopul de a uit a dificultățile existențiale sau eșecurile
vieții cotidiene. În acest caz apare sentimentul de vinovăție și chiar de
auto-victimizare, crește riscul de a tre ce la consumul cronic și se
instalează un ciclu de trăiri emoționale:

Toxifilic ii consumă regulat doze moderate, cu convingerea iluzorie că
pot renunța în orice moment la utilizarea substanțelor psihoactive.
Consumul aproape zilnic indică existența unei probleme de natură chimică
ce conduce la dependență sau la nevoia de droguri mai puternice . În acest
caz, chiar dacă are loc abstinenț a, aceasta nu este menținută timp
îndelungat .2
consum
culpabilizare
remușcare
nevoie de
consum crescut

22
Teoria biologică susține că efectele multor droguri sunt mediate de
către circuitele creierului, în parti cular de sistemul mezolimbic, ce are rol
în răspunsul de tip recompensă. O gam ă largă de substanțe care includ și
opioidele, cannabisul, alcoolul și nicotin a, par să producă efecte euforice
prin creșterea nivelului de d opamină în nucleul accumbus.39
Utilizarea cronică a drogurilor poate p roduce modificări pe termen lung
în circuitul de recompensă prin reducerea nivelului de receptori pentru
dopamină.40
După natura substan ței utilizate avem urm ătoarele categorii de
cons umatori:
• Narcomanii
• Heroinomanii
• Dependen ții de droguri naturale sau sintetice
• Dependen ții de droguri de substitu ție (metadona și corelatele)
• Dependen ții de medicamente
• Poliintoxica ții
• Alcoolismul (în toate manifest ările sale)
• Dependen ții de droguri dulci/u șoare (cafea, ceai, ciocolata, etc)
După numărul substan țelor utilizate, consumatorii se împart în două
categorii:
• Toxicomani – utilizeaz ă un singur tip de substan ță
• Politoxicomani – utilizeaz ă amestecuri de substan țe2

23
I.5.2. Evaluarea toxicomanului
• Anamneza
În urma unui interviu structurat se identifică drogul/drogurile utilizate,
calea de administrare, durata și frecvența administrării , prezența sau
absența semnelor de toleranță și abstinență, vârsta la care a fost inițiat în
consum drogul , precum și consecințele negative ale utilizării drogului .
Aceste informații a u rolul de a se face distincția între uzul experimental sau
repetitiv al unei substanțe psihoactive.

• Heteroanamneza
Prin intermediul heteroanamnezei se obțin informații suplimentare
referitoare la tulburări nespecifice ale comportamentului asociate cu
utilizarea de droguri (schimbare bruscă a dispoziției, minciuni , furturi et c),
scădere în greutate , stare de somnolență permanentă , camera persoanei
este mai rece decât de obicei și cu mirosuri neobișnuite.
• Examen obiectiv
La examenul obiectiv se identific ă semne și manifest ări specifice în
funcție de substan ța psihoactiv ă consumat ă.

• Scale clinice
Evaluarea abuzului și a dependen ței de substan țe se face prin
utilizarea scalelor clinice:
– SCID („Structured Clinical Interview for DSM -IV”);
– DIS („Diagnostic Interview Schedule”) ;
– CIDI („Composite International Diagnostic Interview”) ;
– MINI („Mini International Neuropsyhiatric Interview”).

24
• Explor ări paraclinice
Explor ările paraclinice cuprind hemoleucograma cu tablou sanguin,
glicemia, electroli ții, uree a și creatinina, explor ările toxicologice , EKG ,
VDRL și serologie HIV.
Explor ări toxicologice din urin ă: pentru amfetamin ă (48 h), cocain ă
(6-8 h), marijuana (3 zile), morfin ă și heroin ă (36-72 h), codein ă (48h),
PCP (8 zile), barbiturice (24 h), BDZ (3 zile).4

I.5.3. Criterii de diagnostic pentru dependen ță de o substan ță
(DSM -V)
DSM 5 recunoaște tulburările legate de consumul de substanțe
care cuprind 10 clase separate de medicamente: alcool, cafeină,
cannabis, halucinogene (fencyclidină sau arilciclohexilamine cu acțiune
similară și alți halucinogeni, cum ar fi LSD), inhalanți, o pioide, sedative,
hipnotice sau anxiolitice, stimulente (inclusiv substanțe de tip amfetamină,
cocaină și alte stimulente), tutun și substanțe necunoscute.
Prin urmare, în timp ce anumite grupări majore de substanțe
psihoactive sunt identificate în mod s pecific, utilizarea altor substanțe sau
substanțe necunoscute poate, de asemenea, să constituie baza unei
tulburări legate de substanțe sau dependență.
Activarea sistemului de recompensă al creierului are un rol esențial
în apariția problemelor generate d e consumul de droguri, sentimentul de
satisfacție pe care îl au indivizii în urma consumului de substanțe
psihoactive poate fi atât de profund încât ei neglijează alte activități
normale în favoarea consumului de droguri. În timp ce mecanismele
farmacologi ce pentru fiecare clasă de medicamente sunt diferite, activarea
sistemului de recompensă este similară pentru oricare dintre clasele

25
utilizate, acesta fiind implicat în comportamentul de întărire și în
producerea amintirilor.

Tulburările consumului de droguri acoperă o mare varietate de
probleme care decurg din utilizarea substanțelor și acoperă 11 criterii
diferite:

• Criteriile 1 -4. Controlul deficitar al consumului substanței reprezintă
primul grup de criterii.

1. Substanț a este consumată într -o cantitate mai mar e sau mai mult
timp decât și -a propus individul.
2. Există o dorința fermă de a opri consumul sau individul a făcut
numeroase eforturi fără succes de a scădea sau reduce consumul.
3. O mare parte din timp este ris ipită pentru a procura și consum a
substanț a și pentru a se recupera după efectele acesteia.
4. Apariția fenomenului de craving.

• Criteriile 5 -7. Disfuncția socială

5. Incapacitatea de a -și îndeplini obligațiile la serviciu, la școală sau
acasă din cauza utiliză rii unei substanțe.
6. Utilizarea substanței este continuă în ciuda problemelor
persistente apărute în viață socială, profesională sau în relațiile
interpersonale cauzate de consumul acesteia.
7. Limitarea sau abandonarea activităților sociale, profesionale sau
recreaționale din cauza utilizării unei substanțe.

26
• Criteriile 8 -9.Consumul periculos al substanței.

8. Utilizarea repetată a unei substanțe în situații care implică un risc
fizic.
9. Individul utilizează în contuare substanț a în ciuda problemelor
fizice sau psihologice cauzate de consumul acesteia.

• Criteriile 10 -11.Criteriul farmacologic

10. Necesitatea unei cantități crescute de substanță pentru a ajunge la
efectul dorit (toleranță).
11. Dezvoltarea simptomelor de sevraj, care pot fi ameliorate prin
consumul aceleiași substanțe (sau înrudite).41

I.5.4. Terapi a în toxicomanii
Drogurile de abuz produc atât efecte de recompensă (efect pozitiv
resimțit de individ) cât și de re întărire (comportamentele asociate utilizării
drogului tind să fie repetate). Aceste efecte se produc datorită activării
sistemului dopaminergic de la nivel mesocorticolimbic, la nivelu l căruia se
produc modificări moleculare în urm a consumului repetat care pe rsistă
mult timp după întreruperea consumului. În urm a acestor modificări
creierul nu reușește să facă distincția între activarea acestui sistem prin
droguri de activarea prin stimuli naturali. Astfel, se explică apariția
fenomenului de dependență, care ar e un rol important din punct de vedere
terapeutic.42
Intoxicația acută poate fi anihilată cu antidroguri specifice substanței
pshihoactive consumate. Naloxona sau Naltrexona, sunt utilizat e în
intoxicația cu opioide, Flumazenilul în cea cu Benzodiazepine,
Bromocriptina sau Amantadina se folosește în cazul consumului de
cocaină.

27
Consilierea are un rol important în tratamentul adic țiilor. Este o tehnică
suportivă, pornind de la premi sa că persoan a suferindă de adic ții are
nevoie de sprij in pentru a -și rezolva problemele generate de
comportamentul adictiv sau preexistente consumului.43
Tratamentul medicamentos al dependenței se realizează prin
substituirea drogului cu un produs similar, pentru a calm a simptomele de
sevraj. De exemplu, pentru dependenț ă la opiode se utilzeaz ă Metadonă .
Carbamazepina și Clonazepamul previn crizele comițiale și atenuează
simptomele de sevraj în intoxicația cu medicamente. Amantadina și
Bromocriptina ameliorează simptomele se sevraj cauzate de cocaină.2

28
I. Partea specială

II.1. Introducere
II.1.1. Obiective
Drogurile constituie o problemă extrem de alarmantă, consumul
acestora înregistr ând o tendin ță de cre ștere în rândul popula ției generale.
Problemele legate de abuzul de droguri precum și de traficul acestora
reprezint ă una dintre principalele probleme cu care se lupt ă organiza țiile
la nivel mondial. Anual se realizeaz ă diferite strategii și campanii care au
ca și scop diminuare a consumului de droguri, dar cu toate acestea
îngrijorător este faptul c ă acest trend este în continu ă creștere. Milioane
de oameni din toat ă lumea recurg la droguri, declar ând consum de
substan țe ilegale .
Din ce cauza apare acest consum? Aceasta este o întrebare la care
nu s -a găsit încă un răspuns concret, unii autori sus țin că aceast ă
dependen ță apare ca o consecin ță a unor factori de risc înnăscuți (teoria
genetica), al ții incrimineaz ă factorii psihologici (familiali, sociali) ca av ând
principalul rol în apari ția consumului iar unele teorii sus țin că există o
corela ție între factorii ps ihologici și genetici.
Studiul a încercat să observe un profil al studenților la medicină
consumatori de droguri și eventualele diferențe între studenț ii din Cluj față
de cei din alte centre universitare.

29
II.2. Material și metode
II.2.1. Analiza statistică a datelor
Studiul este unul de tip descriptiv. În studiu au fost inclu și 433 de studenți
la medicină din diferite centre universitare . Criteriul de excludere din studiu
a fost reprezentat de generarea unor răspunsuri contradictorii în cadrul
aceluiași formular . Metoda utilizată pentru culegerea datelor a fost cea a
chestionarului. Chestionarul utilizat este Youth Risk Behavi our Survey *,
întrebările fiind modificate și adaptate pentru țara noastr ă. Acesta cuprinde
31 de întrebări cu răspunsuri simple și multiple, distribui rea s -a realizat
online, pe re țelele de socializare din care fac parte studen ți la medicină.
Timpul mediu de r ăspuns la chestionar este de 10 -15 minute. Studenții au
fost informați c ă prelucrarea datelor s -a făcut sub protecția anonimatului.
Pentru descrierea variabilelor cantitative am folosit histograme și
am calculat mediile aritmetice ± deviația stan dard (DS) [cu intervalul de
încredere (IC) 95%], precum și valorile extreme și mediane. Pentru
variabilele calitative, am folosit pie -uri sau bar -chart -uri și am calculat
frecvențele absolute și relative ale categoriilor formate.
Pentru a studia relațiile dintre variabilele cantitative și cele
calitative, am folosit testele T și Mann -Whitney (MW) dacă acestea au fost
binare. Pentru a descrie relațiile dintre variabilele calitative am folosit testul
Chi2 sau Fisher și indicatorii Cramer phi sau V și Odds -Ratio (OR) cu
IC95%. Am prezentat grafic rezultatele sub forma unor bar -chart -uri.
Pentru toate analizele statistice și graficele ulterioare am folosit
software -ul statistic R 3.6.0. ** Am considerat p < 0.05 ca fiind semnificativ
statistic și p < 0.1 ca preze ntând doar o tendință spre semnificație
statistică.

30
II.3. Rezultate
II.3.1. Demografie
Din pun ct de vedere demografic, cei mai mulți studenți au fost din
Cluj (aproximativ 50%). În studiu au fost incluși un număr de 433 de
studenți la medicină din diferite centre universitare. Din Cluj au fost incluși
un număr de 224 de studenți iar din celelalte cent re universitare un număr
de 209 studenți. Din alte centre, cele mai reprezentate au fost Iași, Oradea
și Tg. Mureș (Figura 1).
Figura 1: Proporția centrelor universitare

Vârsta studenților care au participat la studiu a avut valori cuprins e
între 19 și 29 ani (mediana: 23). Se observă că în ambele grupuri mediana
pentru vârsta este 23, deci există o distribuție pe vârstă statistic similară la
cele doua grupuri (Tabel 1).

31
Tabel 1: Descrierea parametrilor demografici la cele două grupuri.

Distribu ția pe sexe a fost statistic similară la cele 2 grupuri, cu
aproximativ 3/4 dintre participanți de sex feminin ( Figura 2).
Figura 2: Distribuția pe sexe la cele două grupuri Variabila Detalii Total Cluj Alte
centre Teste
statistice
Grup 433 224 (51.7%) 209 (48.3%)
Vârsta *M(R) 23 (19:29) 23 (19:27) 23 (19:29) MW:
p=0.003
Sex F 294 (67.9%) 152 (67.9%) 142 (67.9%) OR=1.00
(p=1.000) M 139 (32.1%) 72 (32.1%) 67 (32.1%)
Facultatea Medicină
generală (6 ani) 233 (53.8%) 117 (52.2%) 116 (55.5%)
V=0.16
(p=0.022) Medicină dentară
(6 ani) 123 (28.4%) 76 (33.9%) 47 (22.5%)
Farmacie (5 ani) 67 (15.5%) 29 (12.9%) 38 (18.2%)
Alte specialități
(4 ani) 3 (0.7%) 1 (0.4%) 2 (1.0%)
Alte specialități
(3 ani) 7 (1.6%) 1 (0.4%) 6 (2.9%)
Anul
de
studiu 1 26 (6.0%) 7 (3.1%) 19 (9.1%)
V=0.22
(p=0.001) 2 47 (10.9%) 27 (12.1%) 20 (9.6%)
3 80 (18.5%) 35 (15.6%) 45 (21.5%)
4 78 (18.0%) 38 (17.0%) 40 (19.1%)
5 107 (24.7%) 52 (23.2%) 55 (26.3%)
6 95 (21.9%) 65 (29.0%) 30 (14.4%)
*M(R) = Mediana (min:max); MW = Test Mann -Whitney; OR = odds -ratio și p
calculat prin testul Fisher); V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²).

32
Din ambele grupuri, cei mai mulți studenți au fost de la Medicină
Generală (aproximativ jumătate). Din Cluj au fost relativ mai mulți studenți
la Farmacie decât Medicină Dentară , în schimb ce din restul centrelor, au
provenit mai mulți studenți de la Medic ină Dentară decât de la Farmacie.
Restul specia lităților au fost mai slab reprezentate la ambele grupuri.
Aceste diferențe sunt semnificative statisti c (Tabel 1).
Majoritatea studenților din Cluj au fost în anul 5 sau 6. Din alte
centre au predominat cei d e anii 4 si 5 (Tabel 1).
II.3.2. Informații generale despre droguri
Rugați să aleagă o definiție a drogurilor, studenții din cele 2 grupuri
au răspuns aproximativ la fel. Singura diferență vizibilă, dar
nesemnificativă statistic, a fost un procent mai mare de studenți din Cluj
care au considerat că drogurile sunt substanțe care dăunează sănătății,
dar aproximativ același număr de studenți au răspuns că drogurile sunt
substanțe toxic e (Figura 3).
Figura 3: Distribuția răspunsurilor studenților din cele două grupuri la
întrebarea “Drogurile sunt:”

33
Ambele grupuri au considerat în proporție de aproximativ 90% că
drogurile au efecte negative (Figura 4).

Figura 4: Distribuția răspunsurilor studenților din cele două grupuri la
întrebarea “Drogurile pot avea asupra sănătă ții efecte …”

Din ambele grupuri, majoritatea studenților au considerat că
drogurile pot fi periculoase pentru consumatori și societate, dar nivelu l de
acord a fost semnificativ statistic mai ridicat în Cluj (Figura 5).

Figura 5: Distribuția răspunsurilor studenților din cele două grupuri la
întrebarea “Drogurile duc la comportament necontrolat și ac țiuni
periculoase atât pentru consumatori cât și pentru societate.”

34
Un procent similar din punct de vedere statistic de studenți au
considerat dificilă renunțarea la consumul de droguri, iar mai puțini
studenți din Cluj au considerat facilă renunțarea la consum. Grupurile au
avut răspunsuri ușor diferite, cu tendință spre semnifica ție statistică
(Figura 6).
Figura 6: Distri buția răspunsurilor studenților din cele două grupuri la
întrebarea “Pentru cei ce consumă droguri renun țarea la acestea poate fi : ”

Studenții din ambele grupuri au co nsiderat în proporție de aproape
90% că drogurile sunt potențate de alcool (Figura 7).
Figura 7: Distribuția răspunsurilor studenților din cele două grupuri la
întrebarea “Consumul combinat de băuturi alcoolice și droguri: …”

35
II.3.2.1. Principalele surse de informare în privința droguril or
Aproape 70% dintre studenții din ambele grupuri au declarat că se
informează despre droguri de pe internet (Figura 8).
Figura 8: “Care au fost pentru tine principalele surse de informare privind
drogurile? ”

În Cluj, relativ mai mulți studenți au primit informații de la părinți
decât în alte centre, diferență semnificativă statistic (8% vs. 3.3%,
p=0.040) (Figura 9).
Figura 9: Comparație între cele doua grupuri privind ponderea răspunsului
“părinți ” ca surs ă de informare

36
II.3.2.2. Consilierea în cazul problemelor cauzate de consumul de
droguri
La ambele grupuri, cei mai mul ți studenți au declarat că ar prefera
să discute despre droguri cu cadre medicale specializate (79% în Cluj vs.
72% în alte centre) (Figura 10).
Figura 10: Ponderea răspunsurilor la întrebarea : “Dacă ai avea probleme
legate de consumul de droguri ai prefera să discu ți cu:”

II.3.3 . Anturajul
În Cluj majoritatea studenților au declarat că nu cunosc niciun prieten
care consumă droguri iar în restul centrelor universitare, majoritatea au
declarat că unii dintre prietenii lor consumă droguri (Figura 1 1).

Figura 1 1: Distribuția răspunsurilor studenților din cele două grupuri la
întrebarea “Prietenii tăi consuma droguri?”

37
II.3.3.1 . Principalele medii asociate consumului de droguri
În ambele grupuri, majoritatea studenților au declarat că au
cunoscut consumat ori de droguri în discoteci (Figura 12).
Figura 12: Rezultatele răspunsurilor la întrebarea “Unde ai cunoscut
persoane care consumă droguri? ”

II.3.3.2 . Substanțele consumate preponderent de către persoanele
întâlnite
În ambele centre, peste 50% dintre studenți au declarat c ă prietenii
lor consumatori de droguri preferă marijuana. Se observă un consum
declarat semnificativ statistic mai mic de ecstasy in Cluj (21%) comparativ
cu celela lte centre (30%) (Figura 1 3).
Figura 1 3. Ponderea tipurilor de substanțe întâlnite în rândul consumatorilor
cunoscuți de participanți

38
II.3.4. Tenta ția
În ambele grupuri, se observă că peste jumătate dintre studenți au
declarat că le -au fost oferite droguri spre consum (Cluj: 61.4%, mai puțin
decât în restul centrelo r: 73%) (Figura 14).
Figura 1 4: Centralizarea răspunsurilor în ceea ce privește tentația

II.3.4.1. Principalele droguri asociate tentației
Majoritatea studenților au declarat că au fost tentați să consume
marijuana (aproximativ 30% în ambele grupuri) (Figura 15).
Figura 15: Categorii de substanțe care au generat apariția tentației

39
II.3.4.2. Rezultatele privind factorii care determină debutul
consumului de droguri
Motivul principal al consumului a fost curiozitatea (aproximativ
50%) urmată de “dorința de a încerca lucruri noi” (18% ) (Figura 1 6).
Figura 1 6: Motivele care au determinat începutul consumului de droguri

Dintre cei care au fost tentați să consume dar nu au f ăcut acest lucru,
majoritatea au invocat teama de efecte negative (o treime) (Figura 1 7).
Figura 1 7: Factorii care au împiedicat începerea consumului de droguri

40
II.3.5. Consum
Majoritatea studenților au declarat că nu au consumat niciodată
droguri, semnificativ statistic mai mulți în Cluj (67%) decât în restul
centrelor (50%). Procentul celor care au declarat consum frecvent a fost
mai mic în Cluj (9.4%) decât în celelalte centre (14 %) (Figura 18).
Figura 1 8: Distribuția răspunsurilor la întrebarea “Ai consumat vreodat ă
droguri?”
Dintre cei care au declarat consum de droguri, peste 50% au
început consumul în facultate (Figura 19).
Figura 1 9: Vârsta declarată pentru începerea consumului de droguri

41
În ambele centre, majoritatea studenților care au declarat
consumul de droguri au preferat consumul sub formă de țigară
(aproximativ 90%) (Figura 2 0).
Figura 2 0: Distribuția răspunsurilor studenților din cele două grupuri la
întrebarea „Sub ce formă ai consumat droguri?”
Procentul studenților care au declarat că sigur nu vor mai consuma
droguri în viitor a fost de 57% în Cluj și de 50% în restul centrelor, dar
diferența nu a fost semnificativă statistic (p=0.296) (Figura 2 1).
Figura 2 1: Ponderea răspunsurilor privind probabilitatea de a consuma
droguri în viitor

42
Procentul c onsumatorilor autodeclarați activi de droguri a fost de
20% în ambele grupuri (Figura 2 2).
Figura 22: Distribuția răspunsurilor studenților din cele 2 grupuri la
întrebarea “În prezent consumi droguri?”

II.3.5.1 . Sursele de procurare a drogurilor

Studenții din ambele grupuri au declarat în proporții statistic
similare că au consumat droguri din aceleași surse. Cei mai mulți au
procurat droguri de la prieteni (>75%) (Figura 2 3).
Figura 2 3: Centralizarea răspunsurilor la întrebarea : „De unde ți-ai procurat
drogurile? ”

43
Studen ții din ambele centre au declarat în proporții statistic similare
aceleași locuri unde au consumat droguri. La întrebarea “Unde ai
consumat droguri ?” cei mai mulți au declarat ca au utilizat substan țe
psihoactive la petreceri (>50%) și la prieteni (aprox. 40%) .
Din analiza răspunsurilor la această întrebare reiese că locul
asociat celui mai mic consum de droguri este la școală (Figura 2 4).

Figura 2 4: Distribuția răspunsurilor studenților din cele două grupuri la
întrebarea „ Unde ai consumat droguri?”

II.3.6. Familia
Din răspunsurile participanților la chestionar, reiese că în ambele
grupuri, peste 3/4 dintre studenți au declarat c ă au o relație armonioasă
cu familia, fără diferențe semnificative statistic (p=0.133) (Tabel 2).
Majoritatea studenților ( peste 3/4) din ambele grupuri au declarat
că fac parte din familii organizate . Se observă că atât studenții din Cluj cât
și cei din celelalte centre universitare provin în proporție de aproximativ
15% din familii dezorganizate.

44
Din punct de vedere statistic, nu se observă diferențe
semnificative între cele două grupuri în ceea ce privește structura familială
din care aceștia fac parte (Tabel 2).

Tabel 2: Distribuția răspunsurilor studenților din cele două grupuri la
întrebările legate de relațiile familiale.

Variabila Detalii Cluj Alte
centre Total Teste
statistice
Grup 224
(51.7%) 209
(48.3%) 433
Relațiile în
familie sunt armonioase 169
(77.5%) 165
(82.5%) 334
(79.9%)
V=0.07
(p=0.400) tensionate 25
(11.5%) 16
(8.0%) 41
(9.8%)
indiferente 24
(11.0%) 19
(9.5%) 43
(10.3%)
Structura
familiei organizat ă 175
(80.3%) 155
(78.3%) 330
(79.3%)
V=0.09
(p=0.188) dezorganizat ă
(divor ț) 36
(16.5%) 29
(14.6%) 65
(15.6%)
reorganizat ă 7 (3.2%) 14 (7.1%) 21 (5.0%)
*V = Cramer V (p calculat prin testul Chi²).

45
II.4. Discuții
Fenomenul consumului de droguri este unanim acceptat ca
fiind o problemă socială, de importanță majoră, care apare conform teoriei
psihologice ca rezultat al influenței societății și a mediilor de socializare:
familia, prietenii, anturajul, căminul, facultatea.
Pornind de la această teorie, studiul a încercat să observe un profil
al studentului la me dicină consumator de droguri și eventualele diferențe
în funcție de regiunea din care face parte. Din punct de vedere demografic,
în studiu au fost incluși studenți din Cluj în proporție de aproximativ 50%
și studenți din celelalte centre universitare din România. Cei mai mul ți
studen ți sunt de la Medicină Generală (54%), restul de la Medicină
Dentară (28%) și de la Farmacie (16%) sau din cad rul studiilor de scurtă
durată (2%). Vârsta participanților a avut valori cuprinse între 19 și 29 de
ani (vârsta medi e este de 23 ani) cu o distribuție pe sexe statistic similară
la cele două grupuri. Majoritatea subiec ților investiga ți sunt de sex feminin
(68%), ceea ce reflectă structura studen ților de la Medicină.
Subiec ții din cele două grupuri au considerat în proporție de 90%
că drogurile sunt substanțe care dăunează grav sănătății, substanțe toxice
și că acestea au efecte negative asupra sănătă ții individuale și publice. De
asemenea, majoritatea studenților au declarat că drogurile pot fi
periculoase pentru consumatori și societate și pot duce la comportament
necontrolat. Deși cele două grupuri provin din centre diferite, la aceste
întrebări răspunsurile acestora au fost similare, putându -se concluziona
astfel că percep ția studenților la medicin ă cu privire la efectul drogurilor
cât și la impactul acestora asupra societății nu este influențată de regiunea
din care aceștia provin. Atitudinea corespunzătoare fa ță de droguri și
consecin țele acestora este, probabil, urmare a pregătirii medicale a
studen ților în medicină.

46
Studenții din ambele grupuri au declarat că principala sursă de
informare este reprezentată de datele de pe internet, acest răspuns având
o proporție de aproximativ 70% în ambele grupuri. În ambele grupuri
studiate pe locul doi se situează campaniile de informare, iar pe locul trei
prietenii. Accesibilitatea informa țiilor prezente pe internet ridică problema
responsabilită ții sau a responsabilizării difuzorului de informa ție. Însă,
dacă ar avea probleme cu co nsumul de droguri, majoritatea studen ților ar
prefera să discute cu cadrele medicale specializate.
Cu toate că în ambele grupuri peste 3/4 dintre studenți au declarat
că fac parte din familii organizate și au o relație armonioasă cu familia, mai
mulți stu denți din Cluj au declarat că au primit informații de la părinți
comparativ cu cei din celelalte centre universitare. Acest răspuns
înregistreaz ă o diferență semnificativă din punct de vedere statistic între
cele două grupuri (8% in Cluj comparativ cu 3,3% in celelalte centre).
Anturajul are un rol important în aderarea la consumul de droguri,
acesta fiind considerat un factor predictor foarte evident pentru consumul
de substanțe. La întreba rea: „Prietenii tăi consumă droguri ?” un procent
de peste 40% di ntre studenții din ambele grupuri declară că unii dintre
prietenii lor consumă substanțe psihoactive. În Cluj se observă totuși o rată
mai mică a răspunsului “unii dintre ei” (42% în Cluj comparativ cu 49% în
celelalte centre) și un procent mai mare de stu denți care au declarat că nu
cunosc niciun prieten care consumă droguri (47% în Cluj comparativ cu
40% în celelalte centre). În ambele grupuri, majoritatea studen ților au
declarat c ă au cunoscut persoane care consum ă droguri în discoteci
(peste 40%), fiind urmat ca și procent de persoanele cunoscute în grupul
de prieteni și la facultate (aproximativ 30%) sau la cămin.

47
În ambele grupuri, peste 50% dintre studenți au declarat că
prietenii lor consumatori de droguri preferă mari juana. În ceea ce prive ște
consumul de substan țe, se observ ă totuși o diferență semnificativă
statistic, consumul de ecstasy în Cluj (21%) este mai mic comparativ cu
celelalte centre (30%). Privind aceste rezultate, putem susține că
majoritatea studenților la medicină din cele două grupuri, indiferent de
regiunea din care provin, au făcut cuno ștință cu persoanele consumatoare
de droguri în circumstanțe similare. Marijuana este declarată ca fiind
principalul drog consumat de prietenii consumatori de substanț e
psihoactive ai studen ților la medicin ă din ambele grupuri, urmată de
cocaină și ecstasy.
Aproximativ unul din trei studen ți a fost tentat să consume droguri,
la un moment dat din via ță, din curiozitatea specifică vârstei, din dorin ța
de a încerca luc ruri noi, pentru a scăpa de stres sau oboseală, sau la
insisten ța prietenilor. Motivele pentru care au renun țat la tenta ție au fost în
principal teama de efectele negative, dar și rațiunea, considerând că
folosirea drogurilor nu reprezintă o solu ție pentru rez olvarea problemelor .
De multe ori, presiunea grupului social și disponibilitatea drogului
sunt considerați factori determinanți majori în inițierea și menținerea
consumului de droguri. În urma analizei datelor din studiu, în ambele
grupuri se observă că pe ste jumătate dintre studenți au declarat că le -au
fost oferite droguri spre consum (Cluj: 61.4%, mai puțin decât în restul
centrelor: 73%). Studenții din ambele grupuri au declarat în proporții
statistic similare că au consumat droguri din aceleași surse : prieteni
(>75%), discotecă, cămin. Studenții din ambele centre au declarat în
proporții statistic similare aceleași locuri unde au consumat droguri: cei
mai mulți au consumat droguri la petreceri (>50%) sau la prieteni (care
sunt atât părta și la consum, c ât și sursă de aprovizionare).

48
Procentul c onsumatorilor autodeclarați activi de droguri a fost de
20% în ambele grupuri. Dintre cei care au declarat consum de droguri,
peste 50% au început consumul în facultate, iar pentru 20% dintre ei,
debutul s -a situat în ultimii ani de liceu.
Modul de administrare a drogului la majoritatea studenților din
ambele grupuri a fost sub forma de țigară (aproximativ 90%).
Majoritatea studenților au declarat că nu au consumat niciodată
droguri, semnificativ statistic mai mulț i în Cluj (67%) decât în restul
centrelor (50%). Procentul celor care au declarat consum frecvent de
droguri a fost mai mic în Cluj (9.4%) decât în celelalte centre (14%).
Procentul studenților care au declarat că sigur nu vor mai consuma
droguri în viitor a fost de 57% în Cluj și de 50% în restul centrelor, dar
diferența nu a fost semnificativă statistic.
În rândul studenților la medicin ă din ambele grupuri s -a observat
un consum de tip recreațional sau experimental de droguri, acestea fiind
consumate la petreceri sau la prieteni. Se înt âlnesc cazuri izolate de
consum, nefiind vorba de un fenomen generalizat. Datorită disponibilității
crescute a drogurilor, exist ă riscul ca pe termen lung să crească consumul
de droguri în rândul studenților la medicină.
Față de celelalte țări din UE, România are cea mai mică prevalen ță
a consumului de droguri u șoare (canabis), dar consumul înregistrează o
creștere îngrijorătoare datorită disponibilită ții largi la vârste din ce în ce mai
mici, la care discernământul este mai slab.44

49
Prevalen ța consumatorilor de droguri la studen ții medicini ști din
studiul nostru (cca.20%), este peste media consumatorilor la nivel na țional
din România, grupa de vârstă 15 -34 ani, raportată în 2016, de 5,8%,44 și
peste valorile ob ținute într -un studiu similar efectuat anterior în rândul
mediciniștilor.45
La ora actuală, studiile științifice referitoare la droguri (efecte,
preva lență) sunt încă limitate în România. În plus, se apreciază că ritmul
de apari ție al diferitelor droguri este foarte rapid (apare câte o substan ță
psiho -activă nouă pe săptămână). Unele dintre aceste noi substan țe se
vând pe pia ța de darknet, dar altele se vând în magazine specializate și
pe internetul de suprafa ță ca și „droguri legale”. Aceste substan țe pot fi
foarte periculoase: sunt puternice și determină intoxica ție gravă ce pune
în pericol via ța prin depresie respiratorie rapidă și severă.
Studiul sus ține necesitatea intensificării ac țiunilor preventive în
rândul popula ției de adolescen ți și tineri, grupurile cele mai vulnerabile, în
vederea reducerii comportamentelor cu risc în general, și a co nsumului de
droguri în special.

50
II.5. Concluzii
Lotul studiat a avut o distribuție pe sexe statistic similară la cele
două grupuri, aproximativ 3/4 dintre participanți fiind de sex feminin. În
studiu au fost incluși studenți la medicină din diferite centre universitare
din România cu vârstă cuprinsă în tre 19 și 29 ani.
Rezultatele arată că majoritatea studenților au declarat că nu au
consumat niciodată droguri, semnificativ statistic mai mulți în Cluj (67%)
comparativ cu celelalte centre universitare (50%). Procentul celor care au
declarat consum frecve nt de droguri (> 5 ori) a fost mai mic în Cluj (9,4%)
comparativ cu celelalte centre (14%). Procentul consumatorilor auto –
declarați activi a fost de 20% în ambele grupuri.
În cadrul lotului studiat, se observă că peste jumătate dintre
studenți au declara t că le -au fost oferite droguri spre consum (Cluj: 61%,
mai puțin decât în celelalte centre unde se înregistrează o pondere de
73%).
În ambele grupuri, dintre cei care au declarat consum de droguri,
peste 50% au început utilizarea de substanțe psihoactive în facultate.
Modul de administrare preferat de aceștia este sub formă de țigară
(aproximativ 90% au selectat acest răspuns).
În ambele grupuri, mai mult de 40% dintre studenți au declarat că
unii dintre prietenii lor consumă droguri. Participanții au af irmat în proporție
de peste 50% că marijuana este preferată de prietenii lor consumatori de
droguri. Din punct de vedere statistic se observă un consum mai mic de
ecstasy în Cluj comparativ cu celelalte centre universitare.

51
Din datele culese se observă că peste 25% dintre studenții din
ambele grupuri au declarat că ar încerca un drog dacă ar avea
posibilitatea. În ambele grupuri, marijuana este principalul drog pe care
participanții au fost tentați să îl consume. Motivul principal al consumului
de droguri a fost curiozitatea, urmată de dorința de a încerca lucruri noi. În
ambele grupuri, studenții au declarat în proporție de aproximativ 30% că
au fost tentați să consume droguri, fără să facă însă acest lucru. Teama
de efectele negative, urmată de conștientiz area că drogurile nu reprezintă
o soluție pentru rezolvarea problemelor au fost principalele motive pentru
care studenții nu au consumat droguri deși au fost tentați să facă acest
lucru. În ambele grupuri, aproximativ jumătate dintre participanți au
declar at că sigur nu vor mai consuma droguri.
În lotul studiat s -a observat că studenții din ambele grupuri au
declarat în proporție de aproximativ 90% că drogurile au efecte negative.
De asemenea, din ambele grupuri majoritatea studenților au considerat că
drogurile pot fi periculoase pentru consumatori și societate.
În ambele grupuri studenții au declarat că principala sursă de
informare despre droguri este reprezentată de paginile web. O diferență
semnificativă din punct de vedere statistic în ceea ce priveș te aceste surse
se înregistrează comparând informațiile primite de la părinți de către
studenții din Cluj și cei din celelalte centre universitare (8% în Cluj
comparativ cu 3.3% în celelalte centre).

52
Bibliografie
1. Paul L. Schiff , Jr. "Opium and its alkaloids". American Journal of
Pharmaceutical Education.2002;66:186 -188;
2. Ioana Miclu ția Psihiatrie. Ediția a IIa Cluj -Napoca. Editura Medical ă
Universitar ă „Iuliu Ha ţieganu ”; 2010
3. Vetulani J. Drug addiction . Part I. Psychoactive substances in the past
and present. Pol J Pharmacol. 2001;53:201 -214.
4. Doina Cosman, Horia Coman. Management si tratament în toxicomanii.
Cluj -Napoca . Editura Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu” ; 2005 .
5. Agen ția Na țional ă Antidrog. Studiul na țional în popula ția generală
privind consumul de tutun, alcool și droguri. Volumul 2 .Bucuresti. 2013
6. Agen ția Na țional ă Antidrog. Raport Na țional Privind Situa ția Drogurilor.
Bucure ști. 2017
7.Daniela Baconi . Dan B ălălău. Pavel Abraham . Abuzul și
Toxicodependen ța. . Editura Medical ă Bucure ști; 2008
8. Macovei Radu Alexandru . Găletescu Emanoil . Vasilescu Lucian . Tihan
Eusebiu . Apastraru Cristian . Elemente De Toxicologia Drogurilor .
Bucuresti . Editura Focus . 2006
9. Pierrotti LC, Baddour LM. Fungal endocarditis, 1995 -2000.
2002; 122:302 –10.
10. Leen CL, Brettle RP. Fungal infections in drug users. J Antimicrob
Chemother 1991; 28:83 –96.
11. Controlled evaluation of a brief intervention for HIV prevention among
injecting drug users not in treatment. AIDS Care. 1994;6:559 –570

53
12. Furst RT, Nettey R, Wiebel W, Richmond C, Capers P. The “jelling -up”
of dope: implications for the transmission of HIV among IDUs. Addict
Res 1997; 4:309 –20
13. Tseng W, Sutter ME, Albertson TE. Stimulants and the lung: review of
literature . Clin Rev Allergy Immunol . 2014; 46:82–100;
14. Anca Dana Buzoianu. Farmacologie Clinică . Cluj-Napoca. Editura
Medicală Universitară “Iuliu Ha țieganu ”; 2016
15. Dan Prelipceanu . Abuzul și dependen ța de substan țe psihoactive .
Editura Infomedica ; 2004
16. Rinaldi RC, Steindler EM, Wilford BB, Goodwin D. Clarification and
standardization of substance abuse terminology. JAMA. 1988;
259(4):555 –7.
17. Bachman , J.G., J.M. Wallace, Jr., P.M. O'Malley, L.D. Johnston, C.L.
Kurth, and H.W. Neighbors 1991. Racial/ethnic differences in smoking,
drinking, and illicit drug use among American high school seniors, 1976 –
89. American Journal of Public Health 81:372 -377.
18. American Psychiatric Association. Diagnostic and Statistical Manual
of Mental Disorders . 4th edition. Washington, DC, USA: Attention -Deficit
and Disruptive Behavior Disorders; 1994.
19. Wagner KD. Childhood ADHD and adolescent substance use. The
Psychiatric Times . 2004; 21(4):p. 92.
20. Wilens TE, Faraone SV, Biederman J, Gunawardene S. Does
stimulant therapy of attention -deficit/hyperactivity disorder beget later
substance abuse? A meta -analytic review of the
literature. Pediatrics . 2003; 111(1):179 –185.

54
21. Wilson JJ. ADHD and substance use disorders: developmental
aspects and the impact of stimulant treatment. American Journal on
Addictions . 2007; 16(1):5–13.
22. Dackis C, O’Brien C. Neurobiology of addiction: treatment and public
policy ramifications. Nature Neuroscience. 2005;8:1431 –1436.
23. Volkow ND, Fowler JS, Wang GJ. Imaging studies on the role of
dopamine in cocaine reinforcement and addiction in humans. Journal of
Psychopharmacology. 1999; 13:337–345.
24.Gonzalez G, Olive to A, Kosten TR. Treatment of heroin (diamorphine)
addiction: current approaches and future prospects. Drugs 2002;
62:1331 -43.
25. Fiellin DA, O’Connor PG. Office -based treatment of opioid -dependent
patients. N Engl J Med 2002;347:817 -23.
26. Kieffer BL, Gavériaux -Ruff C. Exploring the opioid system by gene
knockout. Prog Neurobiol 2002;66:285 -306.
27. Lynch ME, Ware MA. Cannabinoids for the Treatment of Chronic Non –
Cancer Pain: An Updated Systematic Review of Randomized Controlled
Trials. J N euroimmune Pharmacol. 2015; 10(2):293 -301.
28. Zammit S, Allebeck P, Andreasson S, Lundberg I, Lewis G. Self
reported cannabis use as a risk factor for schizophrenia in Swedish
conscripts of 1969: historical cohort study. BMJ 2002;325:1199.
29. Budney AJ, Hughes JR, Moore BA, Novy PL. Marijuana abstinence
effects in marijuana smokers maintained in their home environment. Arch
Gen Psychiatry 2001;58:917 – 24.

55
30. Solowij N, Stephens RS, Roffman RA, et al. Cognitive functioning of
long-term heavy ca nnabis users seeking treatment. JAMA 2002;
287:1123 -31. [Erratum, JAMA 2002; 287:1651.
31. Bolla KI, Brown K, Eldreth D, Tate K, Cadet JL. Dose -related
neurocognitive effects of marijuana use. Neurology 2002;59: 1337 -43.
32. Wilson RI, Nicoll RA. Endocanna binoid signaling in the brain. Science
2002; 296: 678 -82.
33. Sarnyai Z, Shaham Y, Heinrichs SC. The role of corticotropin -releasing
factor in drug addiction. Pharmacol Rev 2001;53:209 -43.
34. Cami J, Farre M, Mas M, et al. Human pharmacology of 3,4 –
methyl enedioxymethamphetamine (“ecstasy”): psychomotor performance
and subjective effects. J Clin Psychopharmacol 2000;20:455 -66.
35. Farre M, de la Torre R, Gonzalez ML, et al. Cocaine and alcohol
interactions in humans: neuroendocrine effects and cocaethylene
metabolism. J Pharmacol Exp Ther 1997;283:164 -76.
36. Mendelson JH, Mello NK. Management of cocaine abuse and
dependence. N Engl J Med 1996;334:965 -72.
37. Ernst T, Chang L, Leonido -Yee M, Speck O. Evidence for long -term
neurotoxicity associated with metha mphetamine abuse: a 1H MRS study.
Neurology 2000;54:1344 -9.
38. Derek Waller Anthony Sampson , Medical Pharmacology and
Therapeutics5th Edition,Editura Elsevier, 2017
39. Dackis C, O’Brien C. Neurobiology of addiction: treatment and public
policy ramificat ions. Nature Neuroscience. 2005; 8:1431 –1436.

56
40. Volkow ND, Fowler JS, Wang GJ. Imaging studies on the role of
dopamine in cocaine reinforcement and addiction in humans. Journal of
Psychopharmacology. 1999; 13:337–345.
41. American Psychiatric Association. Diagnostic and statistical manual of
mental disorders. 5th ed. Arlington: American Psychiatric Association;
2013.
42. Hyman SE, Malenka RC. Addiction and the brain: the neurobiology of
compulsion and its persistence. Nat Rev Neurosci 2001; 2: 695-703.
43. D’Zurilla T., Goldfried M. Problem solving and behavior modification.
J Abnorm. Psychology., 1997,78, 107 -126.
44. Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (2018),
Raportul european privind drogurile 2018: Tendințe și evoluții, Ofi ciul
pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg. PRINTED ISBN 978 –
92-9497 -284-2 ISSN 1977 -9968 doi:10.2810/004254 TD -AT-18-001-RO-
C. PDF ISBN 978 -92-9497 -306-1 ISSN 2314 -9183 doi:10.2810/1063 TD –
AT-18-001-RO-N
45. Negru D.C. Aprecierea cuno ștințelor și a comportamentului declarat al
studen ților în privin ța consumului de tutun și droguri. Teză de licen ță, 2006.

Websites :
* http://www.cdc.gov/yrbss Youth Risk Behaviour Surveillance System.
Center for Disease control. USA. Available online at 22.I V.2019
** https://www.R -project.org R Core Team (2019). R: A language and
environment for statistical computing. Foundation for Statistical
Computing, Vienna, Austria. URL

Anexa 1

Chestionarul este anonim și urmărește
o evaluare a consumului de droguri.
Vă rugăm să bifați enunțurile cu care
sunteți de acord.

1. Drogurile sunt:
❑ substanţe toxice
❑ substanţe care te ajută să evadezi din
lumea plină de probleme
❑ substanţe care îti dau încredere în tine
❑ substanţe care îti dau for ță de muncă
❑ substanţe care te linist esc
❑ o tentaţie deosebit de periculoasă
❑ substanțe ca re dăunează grav sănătății

2. Drogurile pot avea asupra sănătăţii efecte:
❑ negativ e
❑ pozitive
❑ indiferente
❑ nu știu

3. Drogurile duc la comportament necontrolat și
acţiuni periculoase a tât pentru consumatori cât și
pentru societate :
❑ da
❑ nu
❑ nu știu

4. Pentru cei ce consumă droguri renunţarea la
acestea poate fi:
❑ dificilă sau chiar imposi bilă
❑ temporară (revin la consum după o
anumită perioadă)
❑ ușoară, putând renunţa oricând doresc
❑ însoţită de suferinţe fizice și/sau ps ihice
❑ de multe ori necesită tratament medical
specializat

5. Consumul combinat de băuturi alcoolice și droguri:
❑ accentueaz ă efecte le drogurilor
❑ diminuează efecte le drogurilor
❑ nu se influenţează în nici un fel
❑ nu știu

6. Care au fost pentru tine princ ipalele surse de
informare privind drogurile ?:
❑ filme
❑ ziare/reviste
❑ internet
❑ părinţi
❑ fraţi
❑ colegi
❑ prieteni
❑ cadre didactice
❑ cons umatori de droguri
❑ campanii de informare

Vârsta ____ _______ Sex ❑ M ❑ F
Universitatea ____________ ________ ____
Specialitatea ______________ _____ _____
Anul de studiu ______ ________ ________ _
Localitatea de prove niență _________ ___

7. Campaniile de i nformare privind drogurile:
❑ au un rol pozitiv, avertiz ând asupra
riscurilor care pot să apară
❑ au un rol negativ, stârnind curiozitatea de
a consuma droguri
❑ nu știu ce să spun

8. Dacă ai avea probleme legate de cons umul de
droguri ai prefera să discuţi cu:
❑ părinţii
❑ fraţii
❑ prietenii
❑ cadre medicale specializate
❑ alţi consuma tori de droguri
❑ nu ai spune nimănui

9. Unde a i cunoscut persoane care consumă droguri:
❑ la discotecă sau petreceri
❑ în grupul meu de prieteni
❑ la facu ltate
❑ în cămin
❑ în cartierul unde locuiesc
❑ în parc
❑ nu am întâlnit astfel de perso ane

10. Aceste persoane consuma u:
❑ marijuana
❑ hașiș
❑ cocaină
❑ ecstasy
❑ amfetamine
❑ LSD
❑ Heroină
❑ Nu știu

11. Prietenii t ăi consumă droguri?
❑ Nici unul
❑ Unii dintre ei
❑ Toţi
❑ Nu știu

12. Dacă ai avea posibilitatea, ai încerca un drog ?
❑ Da
❑ nu

13. Ti-au fost oferite droguri spre cumpărare ?
❑ da
❑ nu

14. Ti-au fost oferite droguri pentru consum?
❑ da
❑ nu
15. Ai fost tentat să consum droguri, fără să faci însă
acest lucru?
❑ Da
❑ Nu

16. Motivele pentru care ai fost tentat să consumi
droguri au fost:
❑ curiozitatea
❑ insistenţa prietenilor
❑ plictiseala
❑ stresul /oboseala
❑ probleme familiale / probleme sentimentale
❑ probleme școlare sau profesionale
❑ dorinţa de a încerca lucruri noi
❑ teama de responsa bilități

17. Nu ai consumat droguri, deși ai fost tentat să faci
acest lu cru deoarece:
❑ nu ai reușit să procur drogurile
❑ ţi-a fost teamă de efectele negative pe
care drogurile le -ar putea avea
❑ ţi-ai dat seama că drogurile nu reprezintă o
soluţie pentru rez olvarea problemelor tale
❑ ţi-ai rezolvat problemele înainte de a
consuma droguri

18. Ai consumat vreodată droguri?
❑ o singură dată
❑ de 2-3 ori
❑ de 4-5
❑ > 5 ori
❑ niciodată

19. La ce vârstã ai încercat prima datã un drog ?
❑ < 9 ani
❑ 9–10 ani
❑ 11–12 ani
❑ 13–14 ani
❑ 15–16 ani
❑ 17–18 ani
❑ > 19 ani

20. Ai consumat droguri:
❑ singur
❑ împreună cu prietenii
❑ nu ai consumat droguri

21. Sub ce formã consumi drogurile ?
❑ tigarã
❑ prizat
❑ injectabil

22. De unde ţi -ai procurat drogurile ?
❑ din facultate
❑ din zona facultății
❑ din cămin
❑ din zona căminului
❑ de la prieteni
❑ de la discoteci, baruri

23. Unde ai consumat droguri ?
❑ la petreceri
❑ în baruri, discoteci
❑ la scoală
❑ în cămin
❑ acasă
❑ la prieteni
24. Motivele pentru care ai consumat droguri au fost:
❑ curiozitatea
❑ insistenţa prietenilor
❑ plictiseala
❑ stresul /oboseala
❑ probleme familiale / probleme
sentimentale
❑ probleme școlare sau profesionale
❑ dorinţa de a încerca lucruri noi
❑ teama de responsabilități

25. Ai fost tentat să consumi sau ai consumat
următoarel e droguri:

❑ Marijuana
❑ Hașiș
❑ Cocaină
❑ Ecstasy
❑ Amfetamine
❑ LSD
❑ Heroină

26. În prezent consumi droguri?
❑ Da
❑ Nu

27. Dacã consumi, ce tip de drog consumi ?
❑ heroinã
❑ marijuana
❑ hașiș
❑ cocain ă
❑ LSD
❑ amfetaminã
❑ sedative
❑ aurolac

28. În viitor crezi că s -ar putea să consum droguri
❑ categoric nu
❑ probabil că nu
❑ proba bil că da
❑ categoric da

29. În familia ta se consumã droguri ?
❑ da
❑ nu

30. Relatiile în familie sunt:
❑ armonioase
❑ tensionate
❑ indiferente

31. Structura familiei:
❑ organizatã
❑ dezorganizatã ( divort)
❑ reorganizatã

Vă mulţumim pentru colaborare!