Iulianasimonabadea(stanimir) Tezămasterat.doc. (1) [307816]

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

LUCRARE DE DIZERTAȚIE

Coordonator științific:

Prof. univ. dr. Adrian STOICA

Masterand: [anonimizat]

2018

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

Program de Studii universitare de Masterat

Domeniul: Științe ale Educației

Specializarea: [anonimizat], la elevii claselor a IV-a

Coordonator științific:

Prof. univ. dr. Adrian STOICA

Masterand: [anonimizat]

2018

Lista figurilor

Lista tabelelor

CUPRINS

REZUMAT

Lucrarea abordează tematica dezvoltării competențelor de comunicare orală și scrisă la clasa a IV-a, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

În introducere este evidențiată importanța pe care comunicarea orală și scrisă o au în dezvoltarea intelectuală a școlarului. Se insistă asupra modalităților de motivare a elevilor în vederea trezirii interesului pentru lectură la elevii din ciclul primar și sunt invocate motivele alegerii temei.

Lucrarea cuprinde următoarele capitole:

CAPITOLUL I: Aspecte teoretice ale comunicării

CAPITOLUL II: Relaționare și comunicare didactică

CAPITOLUL III: [anonimizat], la elevii de clasa a IV-a

CAPITOLUL IV: Concluziile cercetării

În capitolul I sunt prezentate fundamentele teoretice ale temei. Este definită comunicarea și este prezentată ponderea activităților de comunicare în activitatea cotidiană a omului. [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] ,,Clubului de lectură” elevii vor întocmi un portofoliu în care se vor regăsi produsele activității lor. Tot în acest capitol se tratează problematica dezvoltării comunicării prin lectură la clasele primare.

[anonimizat] ,,[anonimizat], la elevii de clasa a IV-a”, [anonimizat] (Dacă sunt desfășurate activități extrașcolare precum ,,Clubul de lectură”, [anonimizat], atitudini și comportamente adecvate și crește interesul pentru lectură), obiectivele cercetării și metodele de cercetare. Sunt descrise metodele de prelucrare a datelor culese.

[anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat] (care a fost confirmată în urma experimentului) [anonimizat]-se rezultatele obținute comparativ cu cele scontate. Sunt relevate, totodată, efectele pozitive pe care lectura le-a produs asupra dezvoltării competențelor de comunicare orală și scrisă la elevii de clasa a IV-a, asupra activității de învățare a elevilor, asupra motivației acestora față de studiu. Se prezintă limitele și deschiderile lucrării. Literatura de specialitate consultată a fost selectată pe criterii de reprezentativitate, de interpretare și de aplicare în practica educațională. De un real folos au fost materiale bibliografice precum ,,Metodica predării limbii și literaturii române în învățământul primar” a Floricăi Mitu și ,,Comunicarea eficientă. Metode de interacțiune educațională” a lui Ion-Ovidiu Pânișoară.

Anexele cuprind chestionarul aplicat, recenzii de carte, fișe de lectură, fișe de observare, precum și fișa de evaluare a portofoliului.

SUMMARY

This paper approaches the subject of written and oral communication competencies development for IVth grade through reading being structured in four chapters covering, generally, the issues of this domain, both theoretically and practically.

In the introduction it is underlined the importance that written and oral communication has in the intellectual development of the pupil. There is focus upon the manners is which pupils can be motivated so as to arise interest for reading for elementary school children and the reasons for choosing this topic are also elaborated.

The paper consists of the following chapters:

CHAPTER 1: Theoretical aspects of communication

CHAPTER 2: Educational relationship and communication

CHAPTER 3: Applied research regarding the development of the written and oral communication competency through reading for IVth graders

CHAPTER 4: Conclusions of the research

In the first chapter there are presented the theoretical fundamentals of the subject. Communication is defined and it is brought forward the weight of the communicational activities in the daily routine of people. The concepts and patterns of communication are mainly envisaged as well as the principal particularities of communication and the most important types.

The second chapter shows educational aspects regarding communication, means of communication, types of written and oral communication of young pupils, aspect of communication with them as well as means of assessment because during the activities at the “Reading Club” pupils will make a portfolio where the products of their activities will be displayed.

In the third chapter it is presented the experimental study “Applied research regarding the development of the written and oral communication competency through reading for IVth graders” with enquiries investigated, the working hypothesis being if extracurricular activities like The Reading Club are undergone then students involved achieve strong competencies for written and oral communication and they also form cognitive capacities, adequate attitudes and behaviour and interest for reading increases, the objectives and methods of research. The methods used to process data collected are described.

Processed data are presented in charts, analysed and comparatively interpreted with the most significant results from the investigated pools.

In the last chapter there are presented the conclusions, the working hypothesis (confirmed according to the experiment) and objectives are reminded highlighting the obtained results by comparison with the expected ones. The positive results achieved through reading with a view to written and oral communication and motivation for reading are pointed out. The limits and openings of the paper are set out. The literature covered was selected on importance criteria as well as interpretation and possible application for educational practice. Truly useful were books like “ Metodica predării limbii și literaturii române în învățământul primar” by Florica Mitu and “Comunicarea eficientă. Metode de interacțiune educațională” by Ovidiu Panișoara.

Annexes comprise of the applied questionnaire, book reviews, reading slips, observation checklists and the portfolio assessment checklist.

INTRODUCERE

În societatea contemporană, ritmul accelerat de evoluție, precum și adâncirea interdependențelor dintre componentele sale au consecințe semnificative asupra devenirii umane. Toate acestea impun proiectarea unor măsuri și implementarea unor soluții educative care să fie în concordanță cu esența umanistă a dezvoltării sale.

Progresul oricărei națiuni este strâns legat de investiția în formarea personalității umane, investiția în educație, învățământ și în cercetare. A gândi la viitor înseamnă a manifesta preocupare față de prezentul educației.

Esența tuturor acestor reflecții se află condensată în proiectul de personalitate pe care societatea îl impune. Idealul educațional vizează valorificarea și desăvârșirea potențialului uman în vederea formării unei personalități armonioase și creatoare, capabilă să exercite roluri cu care societatea o va investi. Dobândirea armoniei interioare prin dezvoltarea și integrarea diferitelor componente ale personalității, concomitent cu asigurarea unui echilibru social și al unui schimb continuu de informații cu mediul extern caracterizează în esență acest ideal.

Educatorul trebuie să-l ajute pe elev să-și descopere vocația, acea dominantă a personalității care se manifestă prin convergența puterilor omului spre anumite manifestări, în direcția cărora el simte că se realizează pe sine, are sentimentul propriei libertăți, propriei afirmări.

Prin intermediul valorilor culturale, educația facilitează consolidarea structurii bio-psiho-sociale a personalității umane și a poziției sale în sistemul socio-economic din care face parte. Stimularea aceasta conștientă pe care educația o realizează se exprimă atât prin diversitatea cât și prin unitatea diferitelor sale componente, fiecare vizând o anumită latură a personalității.

În structura învățământului primar deosebim discipline care pun accentul pe dezvoltarea simțurilor, a gustului estetic, a sensibilității, a spiritului civic, cum sunt: Științele, Artele vizuale și abilitățile practice, Muzica și mișcarea, Educația civică, Limba și literatura română. Aceasta din urmă ocupă locul central în ansamblul general de pregătire a elevilor, constituind principalul mijloc de comunicare și de informare.

Limba și literatura română asigură școlarului suportul evoluției intelectuale și își aduce contribuția la dezvoltarea gândirii și la modelarea sentimentelor acestuia, asigurând posibilitatea integrării lui în viața socială.

Capacitatea de a-și formula și transmite gândurile este definitorie pentru ființa umană. Trăind în comunități, oamenii au simțit nevoia comunicării. Socializarea presupune comunicare, fie ea apropiată, directă, nemijlocită sau, de ce nu, la distanță.

Din vechime, mintea născocitoare a omului a găsit felurite metode de comunicare, sfidând distanțele și timpul. Se pot aminti, în acest sens, focurile aprinse pe înălțimi în cazuri de primejdie, de unde și expresia românescă „a da sfară în țară” (sfară = fum).

Există o comunicare elaborată de om, care se situează în afara cuvintelor. Acest sistem de comunicare vizează muzica, limbajul plastic, cel cinematografic, gestul, expresia.

Ferdinad Saussure consideră că ,,limba reprezintă un tezaur depus de practica vorbirii în indivizii aparținând aceleiași comunități, un sistem gramatical care există virtual în fiecare creier sau, mai exact, în creierii unui ansamblu de indivizi, căci limba nu este completă în niciunul. Vorbirea este cea de-a doua latură a limbajului, latura concretă, de manifestare practică a posibilităților lingvistice ale indivizilor. Vorbirea are un caracter individual, în timp ce limba este de domeniul socialului.”

Comunicarea scrisă, spre deosebire de cea orală, presupune un efort mai mare, neavând suportul mijloacelor ajutătoare de exprimare precum mimica, gesturile sau intonația. Exprimarea în scris necesită mult mai mult efort și atenție în elaborare. Limba scrisă beneficiază de cursivitate sporită, este mult mai ordonată și mai corectă decât cea vorbită. La vârsta micii școlarități, posibilitățile de exprimare sunt limitate de limitele gândirii, ale experienței de viață a copiilor. La debutul școlarității, copilul deține o capacitate mica de prelucrare a datelor. Interesul școlarului mic este foarte sporit în vederea primirii de informații. Gândirea acestuia este concret-intuitivă. La fiecare nivel de dezvoltare psihică a copilului există o vastă tipologie a gândirii și o plasare de nivel operativ foarte diversă.

Există copii care vorbesc mai mult, mai tare, inițiază adeseori dialoguri, dețin și oferă informații interesante, în concluzie, au controlul discuției. Sunt și copii care nu au curajul sau inițiativa de a participa la dialog, chiar dacă dețin un limbaj dezvoltat. Adevărata măiestrie a unui cadrului didactic constă în a conduce astfel dialogul, încât să îi antreneze și pe cei mai retrași, iar pe cei mai exuberanți îi învață să-și respecte partenerul și să nu-l întrerupă până nu termină ce are de comunicat.

Vorbirea simultană la copii intervine tocmai din cauza faptului că unii dintre ei nu știu că trebuie să aibă răbdare să asculte o comunicare și numai după aceea pot interveni și ei. Când comunicările se acoperă și se suprapun, înseamnă că regulile elementare ale vorbirii nu sunt respectate și comunicarea nu se realizează.

Vorbirea concomitentă a mai multor persoane dintr-un grup, ori dintr-o clasă de elevi, când fiecare comunică altceva, este un exemplu de ineficiență a comunicării, care trebuie combătută. Preocuparea cadrului didactic va fi orientată nu numai spre dezvoltarea limbajului ca scop al educației școlare, dar și în a dezvolta deprinderile de comunicare și conduită în societate.

Pentru a-i cunoaște cât mai bine pe elevi, învățătorul trebuie să poarte cu aceștia discuții pe teme cât mai variate (cu privire la cele patru anotimpuri, despre școală, despre familie, jocurile copilăriei, munca, ocrotirea naturii, obiceiuri și tradiții, comportare în societate, etc.). Este foarte indicat ca fiecare oră să ofere elevilor posibilitatea de a dialoga, aceștia fiind puși într-o situație de viață. Elevii pot fi atrași să participe direct cu diverse relatări, să sugereze posibilități de extindere a expunerii, dând și soluții de rezolvare. Este important ca elevii să știe și să asculte și să accepte și alte relatări sau păreri.

Având ca suport o problemă practică, din viață, care se cere a fi soluționată cu ajutorul lecției, elevii și învățătorul trebuie să răspundă acestei probleme și să găsescă cea mai bună cale de rezolvare. În acest mod, elevul nu numai că își motivează învățarea, ceea ce este foarte important în captarea atenției și a interesului, dar participă direct și de bună voie la o „descoperire” de a cărei utilitate este convins. Orice secvență de conținut din programă trebuie privită ca o consecvență necesară. Pentru aceasta, învățătorul va ști să lege cu pricepere momente din lecție de întâmplări din viață (trăite, auzite, create) și de noțiunile studiate în cadrul altor discipline.

Orice acțiune care vizează dezvoltarea exprimării orale și scrise este o acțiune menită să dezvolte gândirea logică. Astfel, exercițiile de analiză, sinteză, generalizare, comparare, grupare sunt exerciții logice. Gândirea și învățarea critică se realizează atunci când cadrul didactic apreciază diversitatea de idei și experiențe, când nu există mentalitatea „unicului răspuns corect”.

Învățătorul are datoria să-l stimuleze pe elev să-și exprime propriile cunoștințe despre subiectele puse în discuție prin: exerciții de listare a tot ceea ce este cunoscut despre subiect, despre temă (individual, în perechi, pe grupe), exerciții de organizare grafică a informațiilor pentru stabilirea relațiilor dintre acestea, exerciții de scriere liberă despre ceea ce elevul știe și simte. Tot cadrul didactic trebuie să stimuleze elevul să formuleze întrebări referitoare la ceea ce ar dori să afle despre un anumit subiect, să prezinte aspecte din experiența de viață prin relatarea unor fapte, întâmplări petrecute, exprimarea unor trăiri proprii, exerciții de exemplificare a unor experiențe pe care ar dori să le aibă elevul, exerciții de comparare a ideilor sau informațiilor din două texte asemănătoare cunoscute, cum ar fi „Cheile” și „La colț” de T.Arghezi. Comentarea unui fragment dintr-un text, exercițiile de scriere liberă despre un subiect cunoscut, exercițiile de exprimare a propriei poziții în raport cu o problemă discutată, compararea răspunsurilor proprii cu răspunsurile celorlalți, dezbaterile pe o temă cunoscută, exercițiile de exprimare a poziției astfel încât să se ajungă la consens sau formularea de răspunsuri la întrebări evaluative, toate sunt activități de învățare utile în dezvoltarea comunicării scrise și orale la școlari.

Lucrarea de față cuprinde patru capitole:

CAPITOLUL I: Aspecte teoretice ale comunicării

CAPITOLUL II: Relaționare și comunicare didactică

CAPITOLUL III: Cercetare aplicativă privind dezvoltarea capacității de comunicare orală și scrisă a elevilor de clasa a IV-a, prin intermediul lecturii

CAPITOLUL IV: Concluziile cercetării

CAPITOLUL III. Cercetare aplicativă privind dezvoltarea capacității de comunicare orală și scrisă, prin intermediul lecturii, la elevii de clasa a IV-a

III.1. Metodologia cercetării

III.1.1. Problema investigată

,,Copiii noștri nu mai citesc!” O realitate. O actualitate. Un strigăt. O imputare. O scuză.

Ce putem face noi, dascălii, pentru a ,,instiga la lectură”, pentru a trezi interesul pentru carte prin intermediul lecturii de plăcere, care să-i seducă pe copii și, astfel, să-i apropie de lecturile canonice, instituționalizate, și de lectură de-a lungul întregii vieți?

Ca profesor, cred cu tărie că ,,la Judecată, fiecare dascăl va da socoteală de ceea ce a făcut nu doar pentru mințile elevilor, ci și pentru sufletele lor”, cum frumos spunea o colegă. Învățătorul este cel care are privilegiul, sau își asumă riscul de a se apropia, poate mai mult decât ceilalți colegi de breaslă, de sufletul elevilor săi, poate și grație timpului pe care îl petrece cu aceștia (patru-cinci ore pe zi cel puțin, timp de cinci ani). Devenim, în timp, o mare familie, cu drepturi, dar și cu îndatoriri.

Una dintre ,,îndatoririle” mele prioritare pe parcursul claselor a III-a și a IV-a a fost să le dezvolt elevilor mei gustul pentru lectură, deoarece lectura ne face să înțelegem lumea, atât cea exterioară cât și propria lume interioară, ne stimulează imaginația, fantezia, făcându-ne să vedem cu ochii minții chipuri, personaje și locuri ciudate, întâmplări ieșite din comun, ținuturi îndepărtate, pline de farmec și magie, ne face să comunicăm frumos cu cei din jur, deschizând aripi de poveste fiecărui copil.

Observând influența pe care lectura o poate avea asupra capacității de comunicare a elevilor, precum și rolul pe care îl deține în buna desfășurare a procesului instructiv educativ și nu numai, mi-am propus o investigație de tip experimental la clasa a IV-a B, pe parcursul anului școlar 2017-2018.

III.1.2. Scop. Obiective specifice. Ipoteza

Scopul (obiectivul general):

Stimularea motivației pentru lectură a elevilor prin intermediul cercurilor de lectură și dezvoltarea competențelor de comunicare scrisă și orală la elevii de clasa a IV-a.

Obiective specifice:

Identificarea și analizarea factorilor care pot influența comunicarea;

Organizarea de activități didactice extracurriculare cu valențe formative, promovarea unor relații de comunicare, stimularea motivației pentru lectură prin intermediul cercurilor de lectură;

Exersarea competențelor de comunicare și relaționare în activități de grup și individuale.

Ipoteza:

Dacă sunt desfășurate activități extrașcolare precum ,,Clubul de lectură”, atunci elevii implicați dobândesc competențe temeinice de comunicare scrisă și orală, își formează capacități cognitive, atitudini și comportamente adecvate și crește interesul pentru lectură.

III.1.3. Metode și instrumente de cercetare

Pentru validarea ipotezei anterioare am optat în cercetare pentru aplicarea unui chestionar elevilor și pentru aplicarea unui experiment psihopedagogic. Am mai abordat metoda testelor, dar și observația. Pe parcursul cercetării am recurs și la alte căi și mijloace de informare:

observarea elevilor pe parcursul orelor de Limba și literatura română;

analiza diferențelor dintre competențele manifestate înainte și după aplicarea experimentului.

În prima fază, instrumentul de cercetare a fost ancheta bazată pe chestionar, prin care am dorit să obțin o imagine clară asupra atitudinii pe care elevii o au față de lectură și asupra factorilor care pot influența comunicarea.

Faza a doua a constat în aplicarea unui experiment. Acesta a debutat cu aplicarea unui test inițial, după care s-a derulat Proiectul educativ ,,Clubul de lectură” pe parcursul anului școlar 2017-2018. Evaluarea competențelor de comunicare ale elevilor pe parcursul derulării experimentului a fost una formativă, desfășurându-se prin observare directă, prin completarea unor jurnale de lectură pentru fiecare carte citită, evaluarea portofoliului completat pe parcursul desfășurării proiectului, aceasta permițând aprecierea cât mai corectă a evoluției copiilor.

A treia fază a fost cea a înregistrării rezultatelor testelor finale, stabilindu-se diferențele dintre cele două eșantioane, după ce, în prealabil, s-au consemnat diferențele în cadrul fiecărui eșantion, iar apoi între faza inițială și cea finală.

III.1.4. Prezentarea lotului de lucru

` Acest experiment s-a desfășurat pe parcursul anului școlar 2017-2018, iar probele au fost aplicate unui lot experimental format din 18 elevi din clasa a IV-a B de la Școala Gimnazială ,,Căpitan Aviator Constantin M. Cantacuzino” Jilavele, jud. Ialomița și unui lot de control reprezentat de 18 elevi din clasa a IV-a A, de la aceeași școală.

Structura celor două loturi este redată în următorul tabel:

Tabel III.1. Structura eșantionului format din elevii claselor a IV-a

Colectivele celor două clase sunt mixte, eterogene. Sunt echilibrate.

III.1.5. Etapele cercetării

III.1.5. 1.ETAPA PREEXPERIMENTALĂ:

a). Aplicarea chestionarului și interpretarea datelor

În prima fază a cercetării am conceput și aplicat un chestionar elevilor de clasa a IV-a (Anexa 2).

Am urmărit să nu fie prea multe intrări, încât chestionarul să nu depășească o pagină. Conținuturile au vizat numai parțial lectura literară și implicit plăcerea de a citi, dar evitând termenul ca atare. Cele mai multe „întrebări” au fost închise, dar la fiecare a existat însă și posibilitatea de a menționa „altceva” la fiecare intrare.

Analiza răspunsurilor la întrebarea 1 ,,Ce reprezintă lectura pentru tine?”.

Fig. III.1. Grafic privind părerea elevilor din clasa a IV-a A (lot de control) despre lectură

Fig. III.2. Grafic privind părerea elevilor din clasa a IV-a B (lot experimental) despre lectură

Analiza comparativă pentru cele două loturi: experimental (IV B) și de control (IV A)

o

Fig. III.3. Grafic comparativ privind părerea elevilor din lotul experimental și cel de control despre lectură

Analiza răspunsurilor la întrebarea 2 ,,Ce îți place mai mult să citești?”.

Fig. III.4. Grafic privind părerea elevilor din clasa a IV-a A (lot de control) despre despre ceea ce le place să citescă

Fig. III.5. Grafic privind părerea elevilor din clasa a IV-a B (lot experimental) despre ceea ce le place să citescă

Analiza comparativă pentru cele două loturi: experimental (IV B) și de control (IV A)

Fig. III.6. Grafic comparativ privind părerea elevilor din lotul experimental și cel de control despre ceea ce le place să citescă

Analiza răspunsurilor la întrebarea ,,Cum sunt textele din manualul de limba și literatura română?”

Fig. III.7. Grafic privind părerea elevilor din clasa a IV-a A (lot de control) despre cum li se par textele din manualul de limba și literatura română

Fig. III.8. Grafic privind părerea elevilor din clasa a IV-a B (lot experimental) despre cum li se par textele din manualul de limba și literatura română

Analiza comparativă pentru cele două loturi: experimental (IV B) și de control (IV A)

Fig. III.9. Grafic comparativ privind părerea elevilor din lotul experimental și cel de control despre cum li se par textele din manualul de limba și literatura română

Analiza răspunsurilor la întrebarea 4 ,,Ați dori să participați la proiecte educaționale ce au ca scop dezvoltarea plăcerii de a citi?”.

Fig. III.10. Grafic privind părerea elevilor din clasa a IV-a A (lot de control) la întrebarea

,,Ați dori să participați la proiecte educaționale ce au ca scop dezvoltarea plăcerii de a citi?”

Fig. III.11. Grafic privind părerea elevilor din clasa a IV-a B (lot experimental) privind participarea la proiecte educative

Analiza comparativă pentru cele două loturi: experimental (IV B) și de control (IV A).

Fig. III.12. Grafic comparativ privind părerea elevilor din lotul experimental și cel de control la întrebarea ,,Ați dori să participați la proiecte educaționale ce au ca scop dezvoltarea plăcerii de a citi?”

Concluzii chestionar:

Din analiza răspunsurilor la prima întrebare reiese că puțini elevi citesc pentru că le place. Doar 17% dintre elevii clasei a IV-a A și 22% dintre elevii clasei a IV-a B cosideră actul cititului o relaxare. În schimb, aproximativ 50% dintre elevi consideră lectura o obligație, sau o fac pentru că trebuie. La vârsta preadolescenței se pare că lectura se asociază cu obligațiile școlare. Cărțile îmbogățesc vocabularul și provoacă imaginația, dar cer timp și efort care se investesc mai degrabă în alte activități mai facile.

Elevii declară că printre lecturile lor preferate sunt poveștile, dar și poeziile. Sunt și câțiva care deja citesc romane (11% din grupul experimental și 5% din grupul de control) și lecturi istorice (11% din grupul experimental și 6% din grupul de control). Deducem de aici că lumea poveștilor e încă lumea lor preferată, trecerea către cărțile mai complexe făcându-se treptat. Circa o treime dintre elevi cred că textele din manual sunt utile, iar 6% cred că sunt interesante. În ceea ce priveste textele din manualele școlare, nici acestea nu aduc în discuție plăcerea lecturii. Ba mai mult decât atât, există elevi care se mulțumesc cu fragmentele din manual, iar uneori nu le citesc nici pe acestea.

Numeroasele răspunsuri de ,,Da” la cea de-a patra întrebare ne fac să înțelegem că elevii își doresc să își dezvolte dragostea pentru lectură prin activități extrașcolare, de unde reiese că este foarte important modul în care se desfășoară activitățile cu elevii.

În ansamblu, reiese că, de fapt, elevii citesc pentru că trebuie și nu din plăcere. Acest fapt poate fi schimbat însă prin derularea unor proiecte extrașcolare, deoarece elevii iubesc activitățile nonformale și participă la ele cu plăcere.

În concluzie, cadrul didactic trebuie să găsească modalitatea de a-i atrage pe copii în lumea cărților, fără a impune, lăsându-le acestora dreptul de a alege ce le place să citească, îndrumându-le pașii cu delicatețe.

De aici a apărut ideea de a concepe și implementa un Proiect educațional care să se numească ,,Clubul de lectură”.

III.1.5.1. b). Aplicarea testului de evaluare inițială

Pentru a avea o imagine clară asupra competențelor de comunicare orală și scrisă la elevii celor două loturi – experimental și de control – am aplicat următorul test de evaluare inițială a cunoștințelor:

TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ

Competențe specifice urmărite:

C2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare

2.1. Descrierea unui personaj dintr-o carte/dintr-un film/a unui personaj imaginar urmărind un set de repere

C3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare

3.1. Extragerea unor informații de detaliu din texte informative sau literare

3.3. Formularea unei păreri despre o povestire/personajele acesteia

C4. Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare

4.2. Redactarea unor texte funcționale simple care conțin limbaj vizual și verbal

4.4. Povestirea pe scurt a unei întâmplări imaginate/trăite

Obiective operaționale:

O1. să descrie profilul fizic și moral al unui personaj din textele studiate la clasă;

O2. să recunoască opera literară și autorul acesteia;

O3. să precizeze însușiri pentru Heidi;

O4. să alcătuiască propoziții cu cuvintele date;

O5. să creeze un dialog cu personajul preferat, cu argumentarea alegerii.

Subiecte:

Descrieți oral un personaj dintr-o lectură studiată la clasă, precizând trăsăturile fizice și morale ale acestuia.

Stabiliți, prin săgeți, corespondența între datele din coloanele următoare. Menționăm că un răspuns poate fi ales o dată, de mai multe ori sau niciodată.

Se dă fragmentul:

,,Heidi nu putea fi supărată niciodată, fiindcă în orice lucru ea găsea ceva frumos sau îmbucurător. Îi plăcea foarte mult să meargă la pășune cu turma, să se bucure de pajiștea întinsă, de țipătul păsărilor de pradă, de florile cele minunate și giumbușlucurile căprițelor. Însă îi plăcea la fel de mult să îl vadă pe „Bunicul trebăluind prin bucătărie, tăind cu ferăstrăul, bătând cu ciocanul și câte și mai câte.”

Precizează titlul operei literare și autorul;

Scrie trei însușiri pentru Heidi;

Alcătuiește câte o propoziție cu cuvântul subliniat și cu cuvântul cu sens opus al acestuia.

Imaginează-ți un dialog cu personajul preferat din operele citite de tine în șapte-opt rânduri. Spune-i de ce e preferatul tău.

Timp: 60 minute alocate astfel: exercițiul 1 (evaluarea competențelor de comunicare orală) 30 minute, iar exercițiile 2-4 vor avea ca limită de timp 30 minute.

Evaluarea se face pe baza următorilor descriptori de performanță:

Tabel III.2. Descriptori de performanță test de evaluare inițial

Rezultate obținute în urma aplicării testului la lotul experimental:

Tabel III.3. Rezultate lot experimental la testul de evaluare inițială

Fig. III.13. Rezultate pe itemi grup experimental la testul de evaluare inițială

Fig. III.14. Rezultate lot experimental la testul de evaluare inițială

După evaluarea testului inițial, am constatat la grupul experimental că rezultate foarte bune au fost înregistrate la itemul 3, iar cele mai slabe la itemul 1, 2 și 4.

Fig. III.15. Rezultate exprimate în procente lot experimental la testul de evaluare inițială

Rezultate obținute în urma aplicării testului la lotul de control:

Tabel III.4. Rezultate lot de control la testul de evaluare inițială

Fig. III.16. Rezultate pe itemi grup de control la testul de evaluare inițială

Fig. III.17. Rezultate grup de control la testul de evaluare inițială

Fig. III.18. Rezultate exprimate în procente lot de control la testul de evaluare inițială

Diferențele dintre loturi reies din Fig. III.18.

Fig. III.19. Rezultate comparative grup experimental – grup de control

În urma evaluării inițiale, se remarcă faptul că cele două clase sunt apropiate ca nivel de pregătire. Sunt 10 elevi care au obținut calificativul Foarte bine (nivel maximal), adică 55%, la ambele clase, aceștia reprezentând majoritatea. Elevii cu calificativul Bine (nivel mediu), sunt în număr de 6 (33%) în cazul lotului experimental și 5 (28%) în cazul lotului de control. Elevii care au nevoie de program de pregătire suplimentară individuală (nivel minimal), dar și la școală, sunt puțini, dar nu de neglijat (2 la lotul experimental și 3 la cel de control). Am constatat că elevii întâmpină probleme în redactarea textelor scrise și în înțelegerea conținutului fragmentelor citite. Majoritatea elevilor se exprimă greoi în scris, în propoziții simple. 50% dintre elevii ambelor grupuri implicate în experiment au nevoie de activități destinate aprofundării competențelor de comunicare orală.

Aproximativ 50% dintre elevii evaluați demonstrază competențe de citire și înțelegere a mesajului unui text și de alcătuire de propoziții. Dar cei mai mulți posedă un vocabular sărac, se exprimă greoi și nu reușesc să transmită ceea ce gândesc și ce simt, desigur la nivelul ciclului de dezvoltare la care sunt, care se va încheia la finele clasei a IV-a. Se creează astfel oportunitatea de a lucra cu acești copii pe programe de recuperare, dar și de dezvoltare, iar Proiectul educațional ,,Clubul de lectură” vine în întâminarea acestei idei. Cred că acest proiect nu face altceva decât să îi conștientizeze pe copii de importanța și frumusețea lecturii, formându-le și dezvoltându-le într-un mod firesc, gradat și lipsit de constrângere competențele de comunicare atât de necesare și totodată utile în întreaga lor activitate.

III.1.5.2. ETAPA EXPERIMENTALĂ: implementarea Proiectului educațional ,,Clubul de lectură”, culegerea și interpretarea datelor

ȘCOALA GIMNAZIALĂ

,,CĂPITAN AVIATOR CONSTANTIN M. CANTACUZINO”

COM. JILAVELE – IALOMIȚA

PROIECT EDUCAȚIONAL

CLUBUL DE LECTURĂ

An școlar 2017-2018

MOTTO:

,, Lectura este muzica gândurilor scrise.”

(Claudiu Ovidiu Tofeni, Alfabet din viață, 2009)

Director,

Prof. Janes Marina

Coordonator proiect:

Prof. înv. primar,

Stanimir Iuliana Simona

INFORMAȚII DESPRE APLICANT

Numele instituției/unității de învățământ aplicante:

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,CĂPITAN AVIATOR CONSTANTIN M. CANTACUZINO”, JILAVELE – IALOMIȚA

Adresa: Com. Jilavele, jud Ialomita, Str. Calea Urziceni nr. 175 Cod postal 927155, telefon: 0243/288023

INFORMAȚII DESPRE PROIECT

B.1. Titlul proiectului: Clubul de lectură

B.2. Categoria în care se încadrează proiectul: cultural – artistic

REZUMATUL PROIECTULUI

Proiectul a fost conceput în vederea găsirii celor mai eficiente modalități de atragere a copiilor în ,,lumea magică a cărților”. Activitățile orientative propuse, care se vor a fi stimulative, au ca obiective cultivarea interesului pentru lectură și prin aceasta, dezvoltarea capacității de comunicare orală și scrisă a elevilor.

PREZENTAREA PROIECTULUI

D.1. Argument, justificare

ARGUMENT

În aceste vremuri agitate, în care „timpul nu mai are răbdare cu noi” (Marin Preda, Moromeții, 1967), unii elevi găsesc încă, în interiorul lor, dorința de a citi. De aceea, cadrul didactic are un rol important, și anume acela de a-i stimula pe copii, de a găsi în permanență noi metode care să îi incite la lectură. Desigur, totul trebuie să pară un joc, destindere și relaxare. A citi de dragul de a citi. Nimic impus. Totul se reduce la curiozitatea copiilor, la interesul pe care îl au pentru un anumit gen de carte.

Mi-am spus de foarte multe ori că nici măcar nu mai contează ce citesc, ci că o fac. În fond, le este atât de ușor să dea o carte la o parte în favoare unui alt prieten, precum, calculatorul sau televizorul. Cu un singur click poți avea acces la informație. Absența unei lecturi susținute e evidentă în vocabularul lor sărac, în comportament, în comunicarea scrisă, în violența limbajului. Tocmai, de aceea e nevoie mai mult ca oricând să ridicăm bariera dintre copil și carte. Îndepărtarea lor de lectură trebuie sa fie un semnal de alarmă pentru toți dascălii.

Cred cu tărie că fiecare copil are disponibilitatea sufletească necesară apropierii de lectură. Imaginația lor atât de bogată trebuie valorificată, iar copiii răspund chemării întotdeauna. Reușesc să te surprindă, se gândesc de multe ori la unele lucruri care, ție, adultul, nici nu îți treceau prin cap. Aceste impulsuri sau sclipiri aș putea spune, trebuie încurajate. Elevii au nevoie mereu de alternative. În loc de idei, rezumate, pot alcătui jurnale de lectură care să le permită evidențierea sinelui. Discuțiile nerestricționate pot da senzația de libertate totală. Metodele de lucru vor fi cele activ-participative. Toate activitățile desfășurate în cadrul cercului de lectură vor veni în întâmpinarea orizontului lor de așteptare. Discuțiile despre cărțile citite vor continua pe Forum, într-o comunitate a copiilor care iubesc lectura, iar acest grup va avea și rol stimulativ.

Găsesc că ar fi interesant pentru copii să afle că există drepturile cititorului pe care și le pot asuma fară comentarii, observații sau reproșuri. Plină de entuziasm și de speranță aștept cu nerăbdare reacțiile „micilor cititori”, bucuria pe care o vom trăi cu toții descoperind sau redescoperind lectura/cartea.

D.2. Obiectivul general /scopul

Dezvoltarea competențelor de comunicare a elevilor prin cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, formarea unui tânăr cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să-și utilizeze în mod eficient și creativ capacitățile proprii.

D.3. Competențe specifice urmărite:

C1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare

1.4. Manifestarea atenției față de diverse tipuri de mesaje în contexte previzibile

C2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare

2.1. Descrierea unui personaj dintr-o carte/dintr-un film/a unui personaj imaginar urmărind un set de repere

2.3. Prezentarea ordonată logic și cronologic a unui proiect/a unei activități derulate în școală sau extrașcolar

2.4. Inițierea și menținerea unei interacțiuni în vederea rezolvării de probleme individuale sau de grup

C3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare

3.1. Formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor informative sau literare

3.6. Manifestarea interesului pentru lectura literară și de informare

C4. Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare

4.3. Redactarea unei descrieri tip portret pe baza unui plan simplu

4.4. Povestirea pe scurt a unei secvențe dintr-o poveste/dintr-un film/desen animat/a unei activități/a unei întâmplări imaginate/trăite

4.5. Manifestarea interesului pentru scrierea creativă și pentru redactarea de texte informative și funcționale

Obiectivele specifice ale proiectului:

cultivarea lecturii de plăcere;

stimularea interesului pentru lectură și formarea la elevi a unei gândiri autonome, reflexive, critice;

evidențierea importanței lecturii în dezvoltarea abilităților de comunicare și formare a personalității;

promovarea și stimularea elevilor cu aptitudini literare și plastice;

formarea unor criterii proprii prin care elevul să distingă singur ce și când să citească;

dezvolatrea atitudinii de relaționare a elevilor cu ei înșiși și cu ceilalți;

însușirea unor instrumente de analiză și valorizarea a operelor literare;

încurajarea aptitudinilor de creație literară ale elevilor talentați;

familiarizarea cu personalități marcante ale culturii și literaturii române;

stabilirea relațiilor de prietenie între elevi.

D.4. Modalități de realizare a obiectivelor:

organizarea de întâlniri între cadrul didactic și elevii implicați în derularea proiectului;

stabilirea unui calendar de activități la nivelul unității scolare implicate, în vederea realizării obiectivelor propuse.

rezultatele obtinute de elevi la instrumentele utilizate vor face parte dintr-un portofoliu individual

D.5. Grupul țintă căruia i se adresează proiectul

elevii clasei a IV-a B

D.6. Durata proiectului (când începe și când se termină)

octombrie 2017 – mai 2018

D.7. Descrierea activităților

Cum s-a născut Clubul de lectură?

Etapă anterioară începerii activităților propriu-zise

Un prim pas în realizarea demersului propus a fost familiarizarea elevilor cu realitatea obiectuală, concretă a lecturii. În acest sens, cadrul didactic coordonator al proiectului amenajează în clasă „Colțul lecturii de plăcere!”. Aceste colțuri sunt investite cu funcții simbolice, de contact nemijlocit cu obiectul concret, menite să sensibilizeze elevii față de cultura scrisă.

În plicuri colorate (oranj), am introdus texte de poezie românească. Am început cu cinci plicuri. Elevilor nu le-am comunicat nimic, au fost lăsați să descopere singuri. Și au făcut-o. Pe plicuri am scris: „Poezie de luat acasă”. Nu am impus niciun fel de restricții; singura condiție a fost că dacă nu doresc să ia acasă poezia ar fi de preferat să o lase în plic și să nu o arunce. O pot citi și apoi pot să o pună la loc, în acest caz. Apoi am cerut elevilor să aleagă o poezie care le place și să o multiplice în formate care să încapă în plicuri, pe care să le ofere altor copii spre lecturare. Și această activitate a fost benevolă. Copiilor le-a plăcut ideea, s-au implicat și au continuat să distribuie poezii.

Metode de abordare a interacțiunii dintre educabil și „colț”

Pasul 1. Mai întâi elevii au fost puși în situația să descopere. Nu am insistat asupra acestor colțuri, deoarece elementul surpriză poate aduce mult mai multe. Acesta a durat 2/3 săptămâni, până am fost sigură că elevii „și-au pierdut interesul”, dar au fost familiarizați cu realitatea obiectuală în această primă fază.

Pasul 2. Scurte prezentări: tot aici a fost afișată o prezentare succintă a unei cărți care mi-a plăcut, desigur pentru nivelul lor de vârstă. Scopul prezentării a fost de a le trezi curiozitatea pentru lectură. Rubrica poartă numele ,,Recomandări pentru lectură” (Anexa 3). Orice elev a putut prezenta aici cartea preferată sau a făcut recomandări de lectură.

Pasul 3. Completări: profesorul și elevii au adus orice tip de completare au dorit, oricând. Prezentarea s-a realizat la începutul fiecărei ore de lectură (vinerea, în cazul nostru), sau la începutul orelor de limba română, în primele cinci – zece minute de început.

După această primă etapă, am lipit la avizierul clasei un afiș xeroxat, cu următorul text:

„Îti place să citești? Atunci vino la noi! Vino la Clubul de lectură! Te așteptăm în fiecare miercuri, la orele 13! Noi iubim lectura! Nu pierde ocazia aceasta!”, fără a-i anunța pe elevi, în prealabil, de acest lucru.

PRIMA ÎNTÂLNIRE CU MEMBRII CLUBULUI

Data (perioada de desfășurare): octombrie 2017

Locul de desfășurare: Sala de clasă

Participanți: elevii clasei a IV-a B

DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:

La prima întâlnire se discută despre desfășurarea activităților: citirea unor fragmente din diferite cărți, o altă variantă fiind citirea începuturilor unor cărți (cerându-li-se elevilor să aprecieze care este cel mai interesant și eventual îi motivează să citească cartea), se deseneză (ilustrații pentru cartea preferată), se fac semne de carte, se realizează afișe pentru cercul de lectură, se stabilesc drepturile cititorului.

Elevii sunt informați despre realizarea unui portofoliu în care se atașează creațiile lor de la fiecare activitate în parte. Se realizează „ecusonul Clubului de lectură”, și se comunică, pe scurt, care este programul de activități al Clubului de lectură: sărbătorirea zilei lui Eminescu, a lui Caragiale, Ziua Mondială a Poeziei și a Cărții pe 23 aprilie, desfășurarea unor concursuri („Cel mai bun afiș de promovare a lecturii”, „Recunoașteți autorul”, „Recunoașteți personajul”, „Cel mai reușit portret”, „Cine știe câștigă”). Unul dintre concursuri va fi următorul: participanții la cerc își vor realiza pentru cea mai interesantă carte citită un jurnal al lecturii cu harta personajelor, un ciorchine cu cuvinte cheie și expresii frumoase, un blazon al unui personaj și o scrisoare către autor sau personaj. În urma acestui concurs elevii vor primi diploma „Prietenul cărților“.

La sfârșitul fiecărei întâlniri se face „Cercul Prieteniei“ (ne așezăm în cerc și îi adresăm colegului din fața noastră și pe al cărui umăr ne ținem mâna o urare potrivită pentru zilele următoare). Elevii sunt informați că activitatea lor de membrii ai Clubului de lectură nu ia sfârșit când pleacă acasă. Fiecare copil își va alege o carte pe care o va citi în ritm propriu acasă, urmând ca la fiecare întâlnire să povestească un moment preferat din fragmentul citit.

La „Colțul lecturii de plăcere!” există un Afișier la care este atașată o listă de titluri și autori realizată pentru început, de învățătoare. Aceasta va fi completată de către copii, pe parcursul derulării proiectului, cu cărți noi pe care le-au citit și pe care le recomandă colegilor.

Tot în cadrul primei activități, elevii sunt informați despre oportunitatea de a face parte din comunitatea copiilor din toată țara care iubesc lectura, pe Forum, cu ajutorul unui cont pe care Editura Art îl pune la dispoziție împreună cu un jurnal de lectură și titluri de cărți foarte atractive. Acolo își vor comunica părerile despre cărțile citite, vor putea recomanda cărți pe care le-au citit, își vor descoperi potențiali prieteni.

Fiecare elev va avea un portofoliu la care va adăuga materialele personale elaborate în urma desfășurării activităților proiectului.

Responsabil: coordonator proiect

Beneficiari: elevi și părinți

Modalități de evaluare: completarea portofoliului individual al fiecărui elev, fotografii

„TOAMNĂ MÂNDRĂ, DARNICĂ…”

Data (perioada de desfășurare): noiembrie 2017

Locul de desfășurare: Sala de clasă

Participanți: elevii clasei a IV-a B

DESCRIEREA ACTIVITĂȚII: în debutul activității elevii povestesc, pe scurt, momentul preferat din cartea pe care o citesc acasă. Datele, precum pagina la care au ajuns cu cititul, precum și calitatea povestirii vor fi trecute într-un centralizator afișat pe flip-chart. Evaluarea va fi făcută de către ceilalți copii prin ,,+” sau ,,-”.

În partea a doua, sunt prezentate lecturi suport, relevante pentru tema propusă, cum ar fi: Emoție de toamnă, de Nichita Stănescu, Rapsodii de toamnă, de George Topârceanu, Toamna, de Octavian Goga, Toamna, de George Coșbuc, Poezii, de George Bacovia (Amurg de toamnă, Note de toamnă, Toamnă, Vals de toamnă). Discuțiile au loc pe un fundal sonor, poezia lui Nichita Stănescu Emoție de toamnă fiind interpretată de Nicu Alifantis. Se va desfășura și un moment de recitări. Se creează scurte texte ce au ca tematică frumusețea și bogățiile toamnei, precum și trăirile pe care i le induce fiecărui copil venirea acestui anotimp.

Acțiunea se finalizează prin atașarea de compuneri, desene, fotografii la portofoliul elevilor.

Responsabil: coordonator proiect

Beneficiari: elevi și cadre didactice

Modalități de evaluare: completarea portofoliului individual al fiecărui elev

„TE UITĂ CUM NINGE DECEMBRE”

Data (perioada de desfășurare): decembrie 2017

Locul de desfășurare: Sala de clasă

Participanți: elevii clasei a IV-a B

DESCRIEREA ACTIVITĂȚII:

În debutul activității elevii povestesc, pe scurt, momentul preferat din cartea pe care o citesc acasă. Datele, precum pagina la care au ajuns cu cititul, precum și calitatea povestirii vor fi trecute într-un centralizator afișat pe flip-chart. Evaluarea va fi făcută de către ceilalți copii prin ,,+” sau ,,-”.

Partea a doua a activității se desfășoară pe baza unor lecturi suport, relevante pentru tema propusă, cum ar fi: Moș Crăciun, de Octavian Goga, La săniuș, de Ion Agârbiceanu, Poezii, de George Bacovia (Decembrie, Decor, Amurg de iarnă, Tablou de iarnă, Ninge), Iarna, de Vasile Alecsandri, Crăiasa Zăpezii, de H. CH. Andersen, Patinele de argint, de Mary-Elisabeth Mapes Dodge. Elevii alcătuiesc scurte texte ce au ca tematică iarna, în care vor utiliza cuvinte și expresii frumoase din operele prezentate. Fiecare text va fi însoțit de o ilustrație realizată de copil.

Compunerile vor fi citite și apoi afișate în cadrul unei expoziții.

Responsabil: coordonator proiect

Beneficiari: elevi și cadre didactice

Modalități de evaluare: completarea portofoliului individual al fiecărui elev, realizarea unei expoziții

„NEMURITORUL EMINESCU”

Data (perioada de desfășurare): ianuarie 2018

Locul de desfășurare: Biblioteca comunală

Participanți: elevii clasei a IV-a B

DESCRIEREA ACTIVITĂȚII: activitatea începe cu vizionarea unei prezentări power-point: „Viața și opera lui Eminescu”; recitarea unor poezii, interviu imaginar cu scriitorul; în finalul activității se desfășoară concursul literar „O stea care nu va muri niciodată – Eminescu”. Concursul cuprinde patru probe si două echipe concurente.

Probele:

1. „Să-l cunoaștem pe Eminescu!” Această probă conține câte cinci întrebări pentru fiecare echipă, despre viața și opera poetului;

2. „Recunoașteți poezia!” Fiecare echipă va primi câte un scurt fragment dintr-o poezie scrisă de Eminescu și trebuie să recunoască titlul acesteia;

3. „Cine este în imagine?” La această probă va trebui ca fiecare echipă să recunoască trei portrete ale unor scriitori români cunoscuți;

4. „Cel mai reușit portret” (desen, grafică) La primele trei probe se vor acorda câte cinci puncte pentru fiecare răspuns corect, iar la ultima probă își vor acorda punctaj echipele, una alteia.

Activitatea se poate încheia cu un cuvânt al profesorului. Acesta va oferi câteva concluzii și îi va felicita pe elevi pentru activitate. Se vor acorda diplome.

Responsabil: coordonator proiect, d-na bibliotecar

Beneficiari: elevi, cadrul didactic coordonator, d-na bibliotecar

Modalități de evaluare: completarea portofoliilor individuale, expoziție, acordarea de diplome

„SĂ NE JUCĂM DE-A TEATRUL”

Data (perioada de desfășurare): februarie 2018

Locul de desfășurare: Sala de clasă

Participanți: elevii clasei a IV-a B

DESCRIEREA ACTIVITĂȚII: în debutul activității elevii povestesc, pe scurt, momentul preferat din cartea pe care o citesc acasă. Datele, precum pagina la care au ajuns cu cititul, precum și calitatea povestirii vor fi trecute într-un centralizator afișat pe flip-chart. Evaluarea povestirii va fi realizată de către ceilalți copii prin acordarea de ,,+” sau ,,-”.

Se urmărește prezentarea power-point „Viața și opera lui Caragiale”. Au loc dicuții despre ceea ce au aflat, după care le sunt prezentate trei schițe ale scriitorului I L. Caragiale: ,,Bubico”, ,,Vizită” și ,,D-l Goe”. Fiecare copil va alege ceea ce dorește să citească dintre cele trei variante, va parcurge textul, după care se vor organiza pe grupe, în funcție de titlul ales. Menționez că vor fi câte șase copii xeroxate din fiecare lectură, astfel încât grupele să fie echilibrate numeric. Fiecare echipă va realiza un poster reprezentativ pentru personajul principal al lecturii citite, în care vor integra elemente care sunt utile caracterizării acestuia. Echipele vor prezenta, pe rând, posterul realizat și o scurtă caracterizare a personajului.

Activitatea se poate încheia cu câteva concluzii ale profesorului și îi va felicita pe elevi pentru activitate.

Responsabil: coordonator proiect

Beneficiari: elevi și cadre didactice

Modalități de evaluare: completarea portofoliului individual al fiecărui elev, fotografii, realizarea unei expoziții.

„ZIUA INTERNAȚIONALĂ A POEZIEI” – MUZICA CUVINTELOR (de la literatură la muzică)

Data (perioada de desfășurare): 21 martie 2018

Locul de desfășurare: laboratorul de informatică

Participanți: elevii clasei a IV-a B

DESCRIEREA ACTIVITĂȚII: activitatea își propune descoperirea unor melodii pe versurile autorilor studiați, urmărirea unei prezentări power-point cu titlul ,,Cuvinte care mângâie”, un scurt recital de poezie și un moment de creație literară (versuri sau proză, la alegere) sau plastică, cu tematică la alegere.

Responsabil: coordonatori proiect

Beneficiari: elevi și cadre didactice

Modalități de evaluare: completarea portofoliului individual al fiecărui elev, acordarea de diplome

„ZIUA INTERNAȚIONALĂ A CĂRȚII”

Data (perioada de desfășurare): 23 aprilie 2018

Locul de desfășurare: Biblioteca comunală

Participanți: elevii clasei a IV-a B

DESCRIEREA ACTIVITĂȚII: fiecare dintre membrii cercului pregătesc fluturași cu “ziceri” despre carte și lectură, pe care îi împart colegilor din școală și afișe cu Ziua Mondială a Cărții, pe care se va putea citi: „Cercul de lectură vă urează note bune, multe cărți și mult timp pentru citit! La mulți ani, CARTE!“ sau alte texte propuse de ei; copiii urmăresc o prezentare power-point: „Îmbrățișarea lecturii”. Cu ocazia acestei zile se organizează și „Parada cărților”, unde fiecare participant își prezintă cartea preferată printr-un afiș, de exemplu. Elevului îi aparține alegerea modalităților de prezentare a cărții. Putem organiza și „un tur al impresiilor”, astfel, fiecare elev propune colegilor un tur al cărții ce l-a impresionat sau, dimpotrivă, l-a intrigat. Acesta trebuie să le prezinte cartea: câteva citate semnificative, idei, impresii, o prezentare succintă a subiectului sau a personajelor etc. Turul cărții este urmat de o conferință de presă, unde colegii vor adresa întrebări celui care a realizat prezentarea. Răspunsurile acestuia se dovedesc a fi foarte importante deoarece de acestea depinde succesul prezentării ce are ca scop motivarea colegilor de a citi cartea prezentată.

Acestă metodă are un mare impact deoarece informațiile, sugestiile vin din partea colegilor, iar rolul profesorului este acela de moderator al discuțiilor. Elevii sunt purtați în lumea ficțiunii nu de o instanță autorizată (cadrul didactic), ci de proprii lor colegi.

Responsabil: coordonator proiect

Beneficiari: elevi și cadre didactice

Modalități de evaluare: completarea portofoliului individual al fiecărui elev, fotografii

„LITERATURA ȘI CINEMATOGRAFIA” – de la carte la scenariu literar

Data (perioada de desfășurare): mai 2018

Locul de desfășurare: Sala de clasă

Participanți: elevii clasei a IV-a B

DESCRIEREA ACTIVITĂȚILOR:

În luna mai se vor organiză două activități:

Activitatea presupune vizionarea unor ecranizări după cărți ale unor autori studiați, de exemplu: Amintiri din copilărie, de Ion Creangă, Dumbrava minunată, de Mihail Sadoveanu etc.

Se prezintă portofoliile realizate pe perioada desfășurării proiectului și se împărtășesc impresii. Elevii fac recomandări din lecturile pe care le-au parcurs de-a lungul anului, acestea fiind sursă de inspirație pentru colegii lor. Se comunică impresii și se deapănă amintiri din perioada derulării proiectului.

La această întâlnire este invitată d-na prof. de limba și literatura română pentru a-i cunoaște pe viitorii elevi și pentru a se familiariza cu activitățile desfășurate de ei în clasa a IV-a, d-na bibliotecar și d-na director Janes Marina.

Participanții sunt recompensați cu diploma „Prietenul cărților“.

Responsabil: coordonator proiect

Beneficiari: elevi și cadre didactice, d-na bibliotecar, d-na director

Modalități de evaluare: prezentarea portofoliilor individuale, acordarea de diplome „Prietenul cărților“.

D8. Rezultate așteptate:

Implicarea unui număr cât mai mare de elevi în proiect și dezvoltarea comunicării orale și scrise prin lectură, dezvoltarea gustului pentru lectură.

D9. Evaluare

înregistrarea impactului asupra copiilor implicați în aceste activități prin fișe de observare;

realizarea și analiza portofoliilor individuale ce conțin produsele rezultate în urma derulării activităților;

continuitatea/sustenabilitatea proiectului și la gimnaziu;

completarea unei liste cu lecturile parcurse de elevi pe parcursul desfășurării proiectului pentru fiecare copil în parte și una colectivă.

Prin realizarea acestui proiect am realizat situații concrete de învățare, copiii îmbogățindu-și orizontul cultural și experiența personală.

Culegerea, înregistrarea și interpretarea datelor obținute pe parcursul derulării activităților Clubului de lectură

Evaluarea pe parcursul și la finalul desfășurării activităților Clubului de lectură am realizat-o prin intermediul a două instrumente:

a). Fișe de observare a competențelor de comunicare orală și scrisă;

b). Portofoliul elevilor.

a). În urma derulării activităților Clubului de lectură, am întocmit fișe de observare completate pe baza evaluării activității și produselor activității elevilor, din care reiese gradul de realizare al competențelor care vizează comunicarea orală sau scrisă, extrase din programa școlară pentru clasa a IV-a (Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5003 /02.12.2014) (Anexa 4).

Fișele de observare au fost concepute grupând tipul de competențe urmărite: de comunicare orală sau scrisă.

Fișele de observare a competențelor de comunicare orală au fost întocmite în urma observării participării la discuțiile, la rezolvarea și prezentarea produselor din timpul desfășurării activităților de către elevi.

Fișă de observare competențe de comunicare orală (ANEXA 1)

Competența generală 1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare

Competența generală 2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare

Tabel. III.5. Fișă de observare competențe de comunicare orală

Nivelul de realizare al competențelor de comunicare orală reiese din următoarea reprezentare grafică:

Fig. III.20. Grafic privind nivelul de realizare al competențelor de comunicare orală

Fig. III.21. Grafic privind gradul de realizare exprimat în procente al competențelor de comunicare orală

Se observă că majoritatea elevilor manifestă atenție față de diverse tipuri de mesaje în contexte previzibile (60% dintre elevi) și 90 % inițiază și mențin interacțiuni atunci când lucrează în grup sau individual. Doar un singur elev nu reușește să descrie un personaj, în timp ce 80% se exprimă clar, prezintă logic și cronologic activități derulate și caracterizează personaje.

Reiese, din datele înregistrate, că 72% dintre elevi dețin competențe de receptare și transmitere a mesajelor orale în diverse contexte de comunicare, 25% au nevoie de mai multă atenție, iar 3% necesită sprijin concretizat în explicații suplimentare sau întrebări ajutătoare.

Fișă de observare competențe de comunicare scrisă (ANEXA 1)

C3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare

C4. Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare

Tabel. III.6. Fișă de observare competențe de comunicare scrisă

Fișele de observare a competențelor de comunicare scrisă au fost întocmite în urma evaluării jurnalelor de lectură, a compunerilor și poeziilor create de fiecare elev în cadrul activităților Proiectului educațional ,,Clubul de lectură”.

Nivelul de realizare al competențelor de comunicare scrisă reiese din următoarea reprezentare grafică:

Fig. III.22. Grafic privind nivelul de realizare al competențelor de comunicare scrisă

Fig. III.23. Grafic privind gradul de realizare exprimat în procente al competențelor de comunicare scrisă

În cazul competențelor de comunicare scrisă se observă că 70% dintre elevi formulează concluzii simple pe baza lecturii textelor informative sau literare, iar 80% povestesc pe scurt secvențe din textele citite. Există, în schimb, 30% dintre elevi care întâmpină probleme în redactarea unei descrieri de tip portret, chiar dacă în cazul comunicării orale doar 10% întâmpinau probleme. De aici se poate concluziona că elevilor le este mai greu să transpună pe hârtie, într-un text coerent și corect, concepte pe care le exprimă mai facil oral.

În urma analizei produselor redactate de elevi – compuneri, poezii, texte cu anumită tematică, jurnale de lectură – se relevă manifestarea interesului pentru scrierea creativă în procent de 70%, ceea ce demonstrează că majoritatea copiilor s-au implicat cu plăcere în activitățile desfășurate.

Evaluarea portofoliilor elevilor

Portofoliul reprezintă o altă metodă de evaluare utilizată în urma derulării proiectului. Acesta face parte din categoria metodelor alternative sau complementare de evaluare.

Metodele de evaluare alternative fac apel la creativitatea elevului, la gândirea divergentă, generalizări sau la lucrul în echipă, dezvoltând unele capacități intelectuale cu un caracter interdisciplinar.

Am ales portofoliul ca metodă de evaluare deoarece:

este un instrument de evaluare complet și complex, prin care se urmărește progresul la o anumită disciplină sau activitate extrașcolară desfășurată pe termen lung, dar și atitudinea elevului față de activitatea desfășurată;

este un mijloc de a valoriza munca individuală a elevului, acționând ca factor al dezvoltării personalității, rezervându-i elevului un rol activ în învățare;

cuprinde atât rezultatele obținute de elev într-un semestru sau an școlar la teste, probe practice, teme pentru acasă, dar și rezultatele elevului la instrumente alternative de evaluare (investigație, proiecte, referate, eseuri, observarea sistematică a comportamentului școlar, autoevaluarea);

mai cuprinde și fișele individuale ale elevului, chestionare privind atitudinea sa față de o anumită disciplină și altele.

Portofoliul reprezintă "cartea de vizită" a elevului în care este vizualizat progresul (în plan cognitiv, atitudinal și comportamental) de la un semestru la altul, de la un an școlar la altul, la o anumită disciplină, de-a lungul unui interval mai lung de timp. Reprezintă un pact între elev și profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze. Profesorul discută cu elevul despre ce trebuie să știe și ce trebuie să facă acesta de-a lungul procesului de învățare. La începutul demersului educativ se realizează un diagnostic asupra necesităților elevului de învățare pentru a stabili obiectivele și criteriile de evaluare. Diagnosticul este făcut de profesor și este discutat cu elevul implicat în evaluare.

Portofoliul completat de elevi în urma activităților desfășurate în cadrul Proiectului educațional ,,Clubul de lectură” cuprinde:

     lista conținutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecarei lucrări/fișe, etc. și numărul paginii la care se găsește);

     lucrările pe care le face elevul individual sau în grup;

     rezumate;

     eseuri;

     articole, referate, comunicări;

     fișe individuale de studiu;

       proiecte individuale și de grup;

       chestionare de atitudini;

       jurnale de lectură completate de către elevi;

       reflecțiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează;

       autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului;

       interviuri de evaluare;

       alte materiale, texte ilustrate, fișe de lectură, contribuții la activitate, care reflectă participarea elevului/grupului la derularea și soluționarea temei date;

       viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevului/grupului, pe baza intereselor și a progreselor înregistrate;

       comentarii suplimentare și evaluări ale profesorului, ale altor grupuri de învățare și/sau ale altor părți interesate, de exemplu părinții.

Fiecare portofoliu a fost evaluat aplicându-se criteriile din fișa următoare:

EVALUARE PORTOFOLIU ELEVI (ANEXA 5)

Proiect educativ ,,Clubul de lectură”/CLASA a IV-a B/ AN ȘCOLAR 2017-2018

Tabel III.7. Evaluare portofolii individuale elevi

După centralizarea rezultatelor obținute de elevi în urma evaluării portofoliilor, au fost înregistrate următoarele date:

Tabel III.8. privind punctejele obținute de elevi în urma evaluării portofoliului

Fig. III.24. Grafic privind puncteje obținute de elevi în urma evaluării portofoliului

Fig. III.25. Grafic privind puncteje obținute de elevi în urma evaluării portofoliului exprimate în procente

Se poate observa că toți elevii au obținut peste 95 de puncte, ceea ce demonstrează implicarea și interesul acestora pentru activitățile desfășurate. Exprimate în procente, rezultatele au fost următoarele: 67% dintre elevi au fost evaluați cu 100 de puncte, 11% cu 99 de puncte, 5% cu 98 puncte și doar 17% cu 97 de puncte. Trei elevi au întâmpinat probleme în completarea fișelor de lectură, unul dintre ei obținând 8 puncte din cele 10; în cazul celorlalți doi se observă mici erori în înțelegerea textului citit.

Elevii din grupul experimental demonstrază că și-au însușit bine și foarte bine competențele de comunicare scrisă și orală.

III.1.5.3. ETAPA DE CONTROL (POST-EXPERIMENTALĂ): Aplicarea testului de evaluare finală, centralizarea și interpretarea datelor

Pentru a demonstra dacă ipoteza de cercetare se verifică sau nu, am conceput un test de evaluare finală, pe care l-am aplicat grupei experimentale (clasa a IV-a B) și grupei de control (clasa a IV-a A). În această etapă am stabilit diferențele dintre grupe, am prelucrat statistic datele și am interpretat rezultatele obținute.

TEST DE EVALUARE FINALĂ

Competențe specifice urmărite:

C2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare

2.2. Relatarea unei întâmplări citite sau imaginate

C3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare

3.1. Extragerea unor informații de detaliu din texte informative sau literare

3.3. Formularea unei păreri despre o povestire/personajele acesteia

C4. Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare

4.2. Redactarea unor texte funcționale simple care conțin limbaj vizual și verbal

4.3. Redactarea unei descrieri tip portret

Obiective operaționale:

O1. Să povestească oral un fragment la alegere din lecturile parcurse în cadrul Proiectului educațional ,,Clubul de lectură”;

O2. Să recunoască opera literară și autorul acesteia;

O3. Să prezinte, în scris, profilul fizic și moral al unui personaj din lecturile parcurse;

O4. Să alcătuiască propoziții cu cuvintele date;

O5. Să creeze un text dialogat cu titlul ,,La bibiotecă” de 8-10 rânduri.

Subiecte:

Povestiți, pe scurt, un fragment la alegere din lecturile parcurse în cadrul Proiectului educațional ,,Clubul de lectură”.

Stabiliți, prin săgeți, corespondența între datele din coloanele următoare. Menționăm că un răspuns poate fi ales o dată, de mai multe ori sau niciodată.

Se dă fragmentul:

,,M-am dus la Stardi, care locuiește peste drum de școală și văzându-i biblioteca, am simțit că sunt ros de invidie.

El nu e câtuși de puțin bogat și nu-și poate cumpăra multe cărți, dar păstrează cu foarte mare grijă, atât cărțile de școală, cât și pe cele dăruite de părinții lui, iar toți banii primiți îi pune deoparte și îi cheltuiește la librărie: în felul acesta și-a alcătuit o mică bibliotecă.

Când tatăl său a văzut că el are o slăbiciune pentru cărți, i-a cumpărat o etajeră frumoasă de lemn de nuc cu o perdeluță verde și i-a dat la legat aproape toate volumele în culorile care îi plăceau băiatului.

Stardi se pricepe de minune să combine culorile, așezate toate într-o ordine desăvârșită, lucioase, cu titlurile aurite pe margine; cărți de povestiri, de călătorii, de poezii, ba chiar și ilustrate.

Pentru el e o sărbătoare când își cumpără câte o carte nouă. Își plimbă mâinile pe ea ca o mângâiere.

Eu nu înțeleg: Stardi talentat nu e, maniere frumoase n-are, are o figură cam caraghioasă și, totuși, mă intimidează.

Fiindcă are un caracter dârz! mi-a șoptit tatăl meu.”

a). Precizează titlul operei literare și autorul.

b). Realizează portretul fizic și moral al lui Stardi, precizând cel puțin trei calități și trei defecte.

c). Alcătuiește câte o propoziție cu cuvântul subliniat și cu cuvântul cu sens asemănător al acestuia.

4. Realizați un text dialogat de 8-10 rânduri cu titlul ,,La bibiotecă”.

Timp: 60 minute alocate astfel: exercițiul 1 (evaluarea competențelor de comunicare orală) 30 minute, iar exercițiile 2-4 vor avea ca limită de timp 30 minute.

Evaluarea se face pe baza următorilor descriptori de performanță:

Tabel III.9. Descriptori de performanță test de evaluare finală

Rezultate obținute în urma aplicării evaluării finale la lotul experimental:

Tabel III.10. Rezultate lot experimental la testul de evaluare finală

Rezultate obținute în urma aplicării evaluării finale la lotul de control:

Tabel III.11. Rezultate lot de control la testul de evaluare finală

Sintetizând acest date, am obținut următoarele rezultate exprimate în procente la proba de evaluare finală:

Grup experimental Grup de control

Tabel III.12. Rezultate evaluare finală grup experimental Tabel III.13. rezultate evaluare finală grup de control

Reprezentarea grafică a rezultatelor exprimate în procente pentru fiecare grupă:

Fig. III.26. Grafic privind rezultatele grupului Fig. III.27. Grafic privind rezultatele grupului

experimental exprimate în procente la evaluarea finală de control exprimate în procente la

evaluarea finală

:

Fig. III.28. Grafic privind analiza comparativă a rezultatelor obținute la evaluarea finală de cele două grupe

Interpretarea comparativă a rezultatelor

În comparație cu etapa evaluării inițiale, situația se prezintă astfel:

Grup experimental Grup de control

Tabel III.14 Rezultate comparative evaluare Tabel III.15 Rezultate comparative evaluare

inițială – evaluare finală grup experimental inițială – evaluare finală grup de control

Fig. III.29. Grafic privind rezultatele comparative Fig. III.30. Grafic privind rezultatele comparative evaluare inițială – evaluare finală grup evaluare inițială – evaluare finală grup de experimental control

Observând graficul din stânga (nr. III.29.), în cazul grupului experimental se remarcă îmbunătățirea competențelor de comunicare orală și scrisă după desfășurarea Clubului de lectură. Dacă 56% dintre elevi obțineau calificativul Foarte bine la evaluarea inițială, la evaluarea finală procentul a crescut la 78%, adică cu 22%. Aceasta reprezintă o reușită cu adevărat semnificativă. Trei elevi (17%) au întâmpinat mici probleme în rezolvarea sarcinilor primite. Doar un singur elev nu a reușit să înregistreze progrese față de evaluarea inițială, o cauză putând fi și numărul mare de absențe înregistrate pe semestrul al II-lea.

În cazul grupului de control, se evidențiază o stagnare a evoluției elevilor. Se observă că 10 copii au obținut calificativul Foarte bine la evaluarea inițială, la fel și la cea finală. Un elev a trecut de la Suficient la Bine, precentul crescând cu doar 5%.

Comparând rezultatele la evaluarea inițială și la evaluarea finală, au reieșit următoarele:

Tabel III.16 Rezultate comparative evaluare inițială Tabel III.17 Rezultate comparative evaluare finală

grup experimental – grup de control grup experimental – grup de control

Fig. III.31. Grafic comparativ privind rezultatele Fig. III.32. Grafic comparativ privind rezultatele la evaluarea inițială la evaluarea finală

Din reprezentarea grafică a rezultatelor evaluării inițiale reiese că nivelul competențelor celor două grupuri, experimental și de control, sunt asemănătoare.

Diferențe semnificative se observă în cazul evaluării finale, unde patru elevi din grupul experimental și-au dezvoltat competențele de comunicare orală și scrisă, trecând de la Bine la Foarte bine și unul de la Suficient la Bine. În cazul grupului de control, unde formarea și dezvoltarea competențelor de comunicare s-a realizat doar în orele de curs, se remarcă stagnarea rezultatelor elevilor, doar un elev trecând de la Suficient la Bine. Rezultatele obținute în urma testului de evaluare finală au evidențiat îmbunătățirea performanțelor preșcolare și detașarea clară a copiilor din grupul experimental față de cei din grupul de control.

IV.1. Concluziile cercetării

Copilul este „punctul cel mai fraged al vieții, în care totul se poate înnoi”, căci acolo, scrie Maria Montessori, „totul palpită arzând de viață, acolo sunt ascunse tainele sufletului, acolo se plămădește creațiunea omului.”

În urma experienței de lucru cu copiii la clasă, am înțeles că este important ce competențe dorești să formezi, ce conținuturi transmiți, dar mai important este cum anume o faci și cât de implicat este copilul. Încerc să captez atenția și interesul elevilor prin activități care să îi apropie de școală, să îi motiveze și să îi stimuleze. Din categoria acestor activități face parte și Proiectul educativ ,,Clubul de lectură”.

În această lucrare am prezentat aplicarea și interpretarea rezultetelor unui chestionar și a unui experiment la elevii a două clase a IV-a, una reprezentând grupul de control, cealaltă grupul experimental.

Rezultetele obținute în urma aplicării chestionarului, la începutul anului școlar, au evidențiat lipsa de interes și de inițiativă a elevilor pentru lectură. Ambele clase au avut răspunsuri asemănătoare. De asemenea, textele și imaginile din manualul de Limba și literatura română nu li se păreau atractive. În schimb, atunci când au fost chestionați cu privire la tipurile de activități preferate, 83% au precizat că și-ar dori să participe la activități extrașcolare de tipul proiectelor educative. Așa mi-a venit ideea elaborării și implementării unui proiect educațional numit ,,Clubul de lectură”, prin care să încerc să îi determin pe copii să citescă mai mult, iar prin aceasta, să le formez și să le dezvolt competențe de comunicare orală și scrisă.

Proiectul a reprezentat experimentul prin care mi-am propus stimularea motivației pentru lectură a elevilor prin intermediul cercurilor de lectură și dezvoltarea competențelor de comunicare scrisă și orală la elevii de clasa a IV-a.

Dacă la începutul experimentului copiii aveau cu greu inițiativa de a a citi, am observat că pe parcursul derulării ,,Clubului de lectură” interesul lor a crescut simțitor. Momentul în care ne întâlneam să povestim ce am mai citit, sau acela când soseau coletele cu cărțile comandate, au creat o bucurie și o satisfacție ce cu greu o pot descrie. Copiii au început să meargă din proprie inițiativă la bibliotecă, să își caute cărți adecvate vârstei pe internet și să își facă liste de lecturi. Au creat povești pe care le-am prins într-un volum numit ,,Lumea copilăriei”, au completat jurnale de lectură, greșelile de exprimare, de punctuație sau ortografie fiind întâlnite din ce în ce mai rar, ceea ce demonstrează o bună înțelegere a lecturilor parcurse, dar și dobândirea și aprofundarea de competențe de comunicare orală și scrisă.

De asemenea, am remarcat interesul și preocuparea copiilor pentru o cât mai bună pregătire, precum și o îmbunătățire a relațiilor dintre ei. Au căpătat, în timp, prin lectură, cheia ce deschide uriașa poartă a cunoașterii. Pentru că lectura este instrumentul ce stă la baza învățării. Eroi și aventuri minunate i-au purtat în lumea lor, făcându-i să ia parte la întâmplări ce le-au înfăcărat imaginația și i-au ajutat să devină mai ,,bogați” lexical.

Obiectivele specifice vizate precum identificarea și analizarea factorilor care pot influența comunicarea, organizarea de activități didactice extracurriculare cu valențe formative, promovarea unor relații de comunicare, stimularea motivației pentru lectură prin intermediul cercurilor de lectură și exersarea competențelor de comunicare și relaționare în activități de grup și individuale au fost îndeplinite în totalitate.

În urma aplicării experimentului, culegerii datelor și interpretării acestora, pot să afirm că ipoteza de lucru a fost confirmată: dacă sunt desfășurate activități extrașcolare precum ,,Clubul de lectură”, atunci elevii implicați dobândesc competențe temeinice de comunicare scrisă și orală, își formează capacități cognitive, atitudini și comportamente adecvate și crește interesul pentru lectură.

Copilul de azi este altfel. Aceasta este o certitudine. Nu altfel stuctural, ci cu alte așteptări de la școală, cu alte preferințe și abilități specifice tehnologiilor existente. Copilul de azi e nativ digital. El are acces la surse de informare pe care noi, copii fiind, nu le aveam. Internetul facilitează accesul la informații, dar și la aplicații și jocuri care ar putea acapara interesul copilului, dar și timpul acestuia. Computerul este util atâta timp cât servește nevoilor de formare ale elevului, ca mijloc de transmitere și aplicare a conținuturilor. Din punctul meu de vedere, este necesar, dar este și un mare consumator de timp. Timp prețios, în care copilul ar putea să se joace, să învețe sau să citească o carte.

Din punctul meu de vedere, dacă am reușit să îl determin pe copil să lase computerul în favoarea lecturării unei cărți, atunci consider că am creat premisele pentru formarea și dezvoltarea de competențe necesare, cu precădere unei comunicări optime, deoarece comunicarea stă la baza relațiilor umane.

IV.2. Limitele cercetării

În cercetările pedagogice este cunoscut faptul că, în cele mai multe cazuri, nu poate fi inclusă întreaga populație în aria de cuprindere a acelei cercetări. De aceea, se procedează la selectarea unei părți din această populație, numită în teoria statistică eșantion. În cazul cercetării de față, nu putem vorbi de noțiunea de eșantion datorită faptului că în învățământul actual activitatea instructiv–educativă se desfășoară prin organizarea populației școlare pe clase, grupuri educaționale, care reprezintă un număr prea mic de subiecți din ceea ce ar trebui să reprezinte un eșantion experimental. Acest aspect pune sub semnul probabilității rezultatele cercetării din perspectiva nivelul de generalizare pe care am dorit să-l dau concluziilor studiului efectuat.

IV.3. Deschiderile lucrării

Perspectiva acestei cercetări constă în deschiderea unui cadru de referință pentru propria activitate profesională, oferind o bază teoretică și aplicativă solidă pentru desfășurarea viitoarelor activități instructiv-educative cu școlarii.

Lucrarea constituie un material bine documentat, ce poate fi prezentat în cadrul activităților desfășurate la nivelul comisiei metodice, la nivelul cercurilor pedagogice sau în cadrul unui simpozion educațional.

BIBLIOGRAFIE:

Ausubel, D. P. (1981). Învățarea școlară. București: Editura Didactică și Pedagogică.

Badea, E. (1997). Caracterizarea dinamică a copilului și a adolescentului de la 3 la 17-18 ani. București: Editura Tehnică.

Bocoș, M. (2008). Didactica disciplinelor pedagogice: un cadru constructivist. Ediția a III-a. Pitești: Paralela 45.

Cary, M. J. și J. J., Haarhoff Life and Thought in the Greek and Roman World, 1940.

Cerghit, I. (1997). Metode de învățare. București: Editura Didactică și Pedagogică.

Chelcea, S. (coord). (2004). Comunicarea nonverbală în spațiul public. București: Editura Tritonic.

Chelcea, S., Ivan, L., Chelcea, A. (2005). Comunicarea nonverbală: gesturile și postura. Cuvintele nu sunt de-ajuns. București: Editura Comunicare.ro.

Iacob, L., Cosmovici, A. (coord.). (1998). Psihologie școlară. Iași: Editura Polirom.

Crețu, E. (1999). Psihopedagogie școlară pentru învățământul primar. București: Editura Aramis.

Cuilenburg, J. J., O. Scholten, G. W. Noomen. (1997). Știința comunicării. București: Editura Humanitas.

Cucoș, Const. (2006). Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării. Iași: Editura Polirom.

Cucoș, Const. (1994). Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice. Iași: Editura Polirom.

Dragu, A. (1996). Structura personalității profesorului. București: Editura Didactică și Pedagogică.

Drăgan, I. (1996). Paradigme ale comunicării de masă, partea I, București: Casa de Editură și Presă ,,Șansa S.R.L.”.

Eliot, Nicole, Riedweg. Bernard, Richard, Jean-Marie. (1999) Portofoliul – un instrument de evaluare în serviciul învățării, în lucrarea Approches plurielles de l’evaluation des competences et de processus cognitifs, UMH, Paris, FUCAM.

Gamble, M, Gamble, T. K. (1993). Communication Works, New York: McGraw-Hill.

Gheorghe, Al., Șincan, E. (1993). Lecturi literare pentru ciclul primar. Craiova: Editura D. Duțescu.

Golu, P., Zlate, M., Verza, E. (1997). Psihologia copilului, manual pentru clasa a XI-a, București: Editura Didactică și Pedagogică.

Iacob, M. L. (1994). Comunicarea didactică în Psihopedagogie, Iași: Ed. Spiru Haret.

Iucu, B., Manolescu, M. (2001). Pedagogie. București: Editura Fundației Culturale “Dimitrie Bolintineanu”.

Joița, E. (2003). Pedagogie și elemente de psihologie școlară, București: Editura Arres.

Jinga, I. (1979). Educația permanentă, București: Editura Științifică și Enciclopedică.

Manolescu, M. (2005). Evaluarea școlară. Metode, tehnici, instrumente. București: Editura Meteor Press.

Manolescu, N. (2003). Lectura pe înțelesul tuturor. Iași: Editura Aula.

Marrow, J. H. (1956). A History of Education in Antiquity.

Mitu, F. (2006). Metodica predării limbii și literaturii române – învățământul primar. București: Editura Humanitas.

Nicola, I. (2000). Tratat de pedagogie școlară, București: Editura Aramis.

Olson, L. J, & Platt, J. M. (1996). Teaching children and adolescents with special needs. 2nd Edition. New Jersey: Merrill, apud Waldron, K.,1996, Introduction to a special education. The inclusive classroom. New York: Delmar Publishers.

Pânișoară, I.O. (2015). Comunicarea eficientă. Ediția a IV-a, adăugită și revizuită, Iași: Editura Polirom.

Păun, E. (2000). Școala, abordare socio-pedagogică, Iași: Editura Polirom.

Piaget, J. (1972). Psihologie și pedagogie. București: Editura Didactică și Pedagogică.

Potolea, D. (2008). Pregătirea psihopedagogică, manual pentru definitivat și gradul didactic II, cap. 14 – Comunicarea pedagogică, Iași: Editura Polirom.

Radu, I.T. (1999). Evaluarea în procesul didactic. București: Editura Didactică și Pedagogică.

Radu, I. (1978). Învățământul diferențiat. Concepții și strategii, București: Editura Didactică și Pedagogică.

Roco, M. (2001). Creativitate și inteligență emoțională. Iași: Editura Polirom.

Sălăvăstru, Const. (1995). Logică și limbaj educațional, București: Editura Didactică și Pedagogică, Colecția Idei pedagogice contemporane.

Stoica, A., Musteață, S. (1997). Evaluarea rezultatelor școlare. Ghid metodologic. Chișinău: Editura Liceum.

Stoica, A. (coord.). (2001). Evaluarea curentă și examenele. Ghid pentru profesori. București: Prognosis.

Șchiopu, U., Verza E., (1997), Psihologia vârstelor, E.D.P., București, pag. 149.

Verza, E. (1973). Conduita verbală a școlarilor mici, București: Editura Didactică și Pedagogică.

Preluate de pe pagini web:

Norel, M., Sâmihăian, F. (2011). Didactica limbii și a literaturii române. Manual elaborat în cadrul "Proiectului pentru Învățământul Rural".

2. Potolea, D., Manolescu, M. (2005). Teoria și practica evaluării educaționale. Suport de curs elaborat în cadrul "Proiectului pentru Învățământul Rural".

https://www.slideshare.net/lcosteiu2005/6752230-anpotoleamarinmanolescuteoriasipracticaevaluariieducationale

3. Vasile, T. și Stanciugelu. I. (2003). Teoria comunicării.

https://www.edu.ro __ ORDIN nr. 5003_02.12.2014 privind aprobarea programelor școlare pentru învățământ primar, clasele a III-a și a IV-a

Conf.univ.dr.Teodor Pătrăuță, Fundamentele pedagogiei https://www.academia.edu/20214017/Fundamentele-Pedagogiei

Cosmin Drăghici, Importanța dezvoltării vorbirii în ansamblul activităților desfășurate în școală

https://www.concursurilecomper.ro/rip/2014/martie2014/12-DraghiciCosmin-Importanta_dezvoltarii_vorbirii.pdf

https://docslide.net/documents/comunicare-interna-in-administratia-publica.html

ANEXA 1

Fișă de observare competențe de comunicare orală

C1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare

C2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare

Fișă de observare competențe de comunicare scrisă

C3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare

C4. Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare

ANEXA 2

Chestionar privind atitudinea elevilor față de lectură

Vă rog să alegeți una dintre variantele de răspuns, încercuind vizibil litera din dreptul răspunsului corespunzător. Răspunsurile vor fi anonime. Datele de mai jos ne sunt necesare pentru un studiu.

Îți mulțumim pentru colaborare!

1. Ce reprezintă lectura pentru tine?

a. o pasiune

b. o obligație

c. un mod de a te instrui

d. un mod de a-ți petrece timpul liber

e. un mod de a uita de problemele zilnice

f. altceva…………………(completează ce anume)

2. Ce îți place mai mult să citești?

a. povești

b. romane

c. poezie

d. scrieri SF

e. povestiri istorice

f. altceva………………..(completează ce anume)

3. Cum sunt textele din manualele de limba și literatura română?

a. utile pentru cultura generală

b. plictisitoare, nu le prea citesc

c. obligatorii

d. interesante

d. altceva……………………………………..

4. Ați dori să participați la proiecte educaționale ce au ca scop dezvoltarea plăcerii de a citi?

a. da

b. nu

ANEXA 3

Matilda, povestea unei fetițe pasionate de lectură,

scrisă de Roald Dahl

Matilda este eroina cărții cu același nume, scrisă de Roald Dahl, apărută la Editura Arthur. Este o fetiță genială, care citește încă de la vârsta de 3 anișori.

În casă găsește doar reviste de ale mamei și chiar dacă le cere părinților cărți de literatură aceasta nu este luată în seamă, ba chiar este considerată o pacoste care pierde vremea citind în loc să se uite la televizor împreună cu familia, ca oamenii normali. Astfel că va descoperi biblioteca orașului, în timp ce părinții nu sunt acasă.

“- Tati, zise ea, poți să-mi cumperi o carte?
– O carte? La ce naiba îți trebuie ție o carte?
– Vreau să citesc, tati.
– Cum, adică, televizorul nu-ți mai place? Avem un televizor grozav cu diagonală de treizeci de centimetri și tu vrei o carte? Ești cam răsfățată, domnișoară!”. (Roald Dahl, Matilda, pag. 12)

Tatăl ei e un infractor care se ocupã de afacerea familiei, vânzarea mașinilor, din pricina căreia povestea va lua o altă turnură. Mama fetei este o femeie cicălitoare și nu tocmai inteligentă.

Nici îngrozitoarea domnișoară Trunchbull, directoarea școlii, care pare să confunde școala cu o armată, nu are o părere mai bună despre micuța pasionată de lectură, asta tocmai din cauza tatălui care o previne asupra caracterului Matildei.

Într-una din zile, tatăl ei o pedepsește cu privarea de lectură a cărților, motivul fiind acela că “orice faptă rea se pedepsește”. Doar atât îi trebuie Matildei…

TE-AM FĂCUT CURIOS? POȚI AFLA PRIN CE AVENTURI TRECE MATILDA CITIND CARTEA.

RECOMANDĂRI DE LECTURĂ

Eu sunt iremediabil îndrăgostită de cărțile lui Michael Morpurgo și mi se pare unul dintre cei mai talentați povestitori contemporani. Morpurgo are un stil aparte de a te învălui într-o poveste și de a face ca trecutul să fie parte din prezent, un stil care te cucerește fără să-ți dai seama. „Făceam ce făceau oamenii în basme. Plecam în căutare de aventuri”, spune Michael, protagonistul din Regatul lui Kensuke și fix asta e ceea ce găsești în roman: aventură și o întoarcere la cele mai adânci rădăcini ale literaturii în general, la nevoia noastră de povești.

Un fel de Robinson modern, Michael, plecat într-o aventură pe mare cu părinții săi, este aruncat peste bord în timpul unei furtuni și ajunge pe o insulă pe care o crede pustie. Retras pe aceeași insulă cu zeci de ani în urmă, din dezamăgire, durere și dorința de a se retrage din lume, Kensuke ajunge să-l salveze pe Michael în mai multe rânduri, sfârșind prin a se împrieteni cu el, a-l învăța să supraviețuiască și, apoi, prin a-i spune povestea sa. O poveste despre supraviețuire, frumusețe, artă, natură, dar și durere, război, tristețe. Este o carte deosebit de frumoasă, de tristă și de optimistă în același timp.

RECOMANDĂRI DE LECTURĂ

Petronela Piure-de-Mere este o vrăjitoare de pom, mai exact, o vrăjitoare de măr, și chiar și mai exact o vrăjitoare de măr din sortimentul „Bujori de iarnă vărgați”. Trăiește, cum altfel, într-un măr (adică chiar în fruct, nu doar în pomul măr), care crește în curtea unei mori părăsite. Este o vrăjitoare ocrotitoare a grădinii – adică are grijă să doftoricească toate plantele și animalele din grădina în care se află mărul ei. Prietenii săi cei mai buni sunt o rădașcă pe nume Lucius, ce are rol de sfătuitor și vehicul de transport, și omuleții de măr: Moț-de-Castravete, Colț-de-Sparanghel, Nap-de-Apă, Vestă-de-Morcovi și Gât-de-Fasole.

Viața ei tihnită din grădina părăsită unde locuia alături de prieteni este tulburată de sosirea unei familii cu doi copii care încep, evident, să-și bage nasul peste tot și să-i tulbure liniștea. Motiv pentru care Petronela se vede obligată să ia măsuri care o bagă, și pe ea, și pe copii, într-o grămadă de buclucuri. Mi s-a părut simpatică Petronela și tot universul construit în jurul ei, iar o anumită imagine mi-a plăcut în mod deosebit: „pentru Petronela nimic nu era mai încântător iarna decât să stea pe canapea, să citească o carte bună și să bea un păhărel din lichiorul de porumbe făcut chiar de ea”.

ANEXA 4

ORDIN

privind aprobarea programelor școlare pentru învățământ primar,

clasele a III-a și a IV-a

În conformitate cu prevederile art. 65, alin (4) din Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare,

În temeiul Hotărârii Guvernului nr.185/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației Naționale, cu modificările și completările ulterioare,

MINISTRUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

emite prezentul ordin:

Art. 1. Se aprobă lista programelor școlare pentru învățământ primar, clasele a III-a și a IV-a, cuprinsă în Anexa 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. Se aprobă programele școlare pentru clasele a III-a și a IV-a, cuprinse în Anexa 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. (1) Programele școlare pentru clasa a III-a, cuprinse în Anexa 2 a prezentului ordin, se aplică în sistemul de învățământ începând cu anul școlar 2015-2016.

(2) Programele școlare pentru clasa a IV-a, cuprinse în Anexa 2 a prezentului ordin, se aplică în sistemul de învățământ începând cu anul școlar 2016-2017.

Art. 4. Direcția Generală Educație și Învățare pe Tot Parcursul Vieții, Direcția Generală Învățământ în Limbile Minorităților, Direcția Generală Management, Resurse Umane și Rețea Școlară Națională, Institutul de Științe ale Educației, inspectoratele școlare județene, respectiv inspectoratul școlar al municipiului București, conducerile unităților de învățământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, partea I.

Ministru, Remus PRICOPIE

București Nr. 5003 Data: 02.12.20

ANEXA 5

EVALUARE PORTOFOLIU ELEVI

Proiect educativ ,,Clubul de lectură”

Poezie de luat acasă

Amenajarea unui spațiu

destinat lecturii

Prietenii cărților

În lumea teatrului