Iulia-Varvara Cioarba [306423]

[anonimizat], [anonimizat], Str. Mănăștur, Nr. 3-5, 400372,

Cluj-Napoca, România;

[anonimizat]; [anonimizat]; [anonimizat].

[anonimizat], o [anonimizat], tendințele acestui curent sunt în continuă creștere. [anonimizat]. Fiind o [anonimizat], datorită numărului ridicat de persoane ce l-au încercat (90,80%) și a preferințelor acestora în legătură cu acesta. Instrumentul utilizat în vederea obținerii rezultatelor acestei cercetări a fost chestionarul. Chestionarul a [anonimizat]-se obținerea imaginii de ansamblu pe care aceștia o au față de turismul de aventură și activitățile aferente. [anonimizat], rezultatele au fost din cele mai diverse. [anonimizat] 9,2% nu l-au încercat. [anonimizat], [anonimizat]. Costurile aferente și echipamentul necesar sunt și ele un impediment. [anonimizat], 91% [anonimizat], servicii de la aceeași firmă. [anonimizat]. O [anonimizat] l-au încercat au fost încântați de experiență, s-[anonimizat], deși, inițial, au fost împinși de curiozitate (44,44%) sau din dorința de a încerca experiențe noi (17,78%) pentru a încerca turismul de aventură.

[anonimizat], agrement, turiști, servicii, evaluare.

[anonimizat], [anonimizat], 3-5 Manastur St., 400372, Cluj-Napoca, Romania;

[anonimizat]; [anonimizat]; [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat]. This paper tries to highlight the tourist prototype of the 21st century and its reaction to this type of tourism. Being a [anonimizat] (90,80%) and their preferences in order with this new type of tourism. The instrument used to obtain the results of this research was questionnaire. [anonimizat]. [anonimizat], the results were the most diverse. Mainly, this term association with danger and risks are the reasons to determine the tourists to renounce to this option but even if, just 9,2% of people did not try adventure tourism. Instead, people more unselfconscious, bold and eager for thrills opting for this choice in fairly high number. The necessary costs and equipment are also an impediment. In solving of these problems come to meet specialized companies, who offer the tourists trusty and quality services, 91% of tourists will try in the future the service of the same company. Adventurous tourists relationship with the companies providing these services in Cluj-Napoca are conditioned by the costs and lack of information in this line. A final conclusion is that tourists want to try this type of tourism but crashes with wrong perception generally formed by lack of information, but a part of the tourists who tried it, they was excited, they felt the adrenaline and the free feeling, even if, at the beginning they was just curious (44,44%) or just they wish to try new experience (17,78%) for try adventure tourism.

KEYWORDS

Adventure tourism, adrenaline, recreation, tourism, services, assessment.

INTRODUCERE

În ultima perioadă, când individul este atât de cufundat în muncă și stresul cotidian, călătoriile și vacanțele reprezintă unicul mod de relaxare de care poate beneficia. Acest lucru este unul cert având în vedere amploarea de care s-a bucurat fenomenul turistic în ultimul timp.

Toate destinațiile cunoscute din lume își măresc de la an la an numărul de turiști, ba chiar mai mult se descoperă noi zone atractive din punct de vedere turistic. Cu toate acestea, în ultima perioadă, profilul turistului s-a schimbat. Acesta nu mai caută locuri liniștite unde să își petreacă vacanța liniștit așezat pe șezlong la mare sau în hamac undeva la munte, acesta este dornic de acțiune și caută mereu activități ce fac ca adrenalina să îi curgă prin vene.

Turismul de aventură este tipul de turism căutat de turiști în ultimul timp, în orice tip de vacanță ar merge. Drept urmare prezenta cercetare reprezintă un punct de plecare pentru această ramură ce s-a accentuat atât de mult. Lucrare de față urmărește identificarea preferințelor turiștilor în legătură cu turismul de aventură și analiza comportamentului acestora în alegerea serviciilor de acest gen, lucru de o reală importanță și valoare pentru prestatorii de servicii din categoria turismului de aventură.

Principalul obiectiv al prezentei cercetări constă în analiza gradului de informare al turiștilor cu privire la turismul de aventură ca și fenomen de masă recent identificat în preferințelor turiștilor. Pentru realizarea acestui obiectiv principal s-au urmărit și realizarea unor obiective secundare ce întregeau generalitatea temei studiate, precum:

studiul particularităților turismului de aventură;

analiza preferințelor turiștilor legat de tipul călătoriei și identificarea frecvenței realizării acestei acțiuni;

analiza percepției turistului legat de turismul de aventură în comparație ce celelalte forme de turism existente;

conturarea profilul turistului care consumă servicii turistice de aventură;

identificarea criteriilor de selecție ale firmelor prestatoare de turism de aventură;

clasificarea serviciilor oferite de firmele prestatoare de turism de aventură în funcție de calitatea lor;

identificarea zonelor și activităților în care turiștii practică turismul de aventură;

reliefarea modului în care sunt percepute de către turiști activitățile din cadrul turismului de aventură.

Pentru a realiza obiectivele prezentei cercetări s-a recurs la utilizarea anchetei sociologie ca și metodă de cercetare. Instrument adaptat pe tema cercetată astfel încât să ducă la realizarea tuturor obiectivelor propuse.

Studiul în cauză, pe tema turismului de aventură s-a realizat cu ajutorul chestionarului. Chestionarul este un instrument de investigare alcătuit dintr-un ansamblu de întrebări scrise și, eventual imagini grafice, ce determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate. În chestionar, întrebările și imaginile grafice au funcție de indicatori.

PARTEA I: STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIU

CAPITOLUL I.

ASPECTE CONCEPTUALE PRIVIND ACTIVITATEA TURISTICĂ

1.1. TURISMUL – DEFINIȚIE ȘI CONCEPT

„Dacă ai impresia că aventura este periculoasă, încearcă rutina. Este letală.”

Paulo Coelho

Viața este frumoasă dacă se trăiește frumos, te bucuri de tot ceea ce te înconjoară și apreciezi aceste frumuseți. Din dorința de a gusta din tot ceea ce Pământul oferă, și profitând de avantajele oferite de epoca modernă, ia naștere turismul. Turismul, un zar cu mai multe fețe, fiecare înglobând un domeniu de activitate ce-l cuprinde. Un zar al cărui șase fețe sunt prea puține se poate spune. Tocmai de aceea definițiile turismului sunt enunțate din punct de vedere al domeniului vizat și al naturii specialistului ce-l tratează: economie, sociologie, geografie, cultură, etc.

„Economiștii scoteau în evidență caracterul esențialmente economic al cauzelor și efectelor sale prin dependența de un anumit prag al veniturilor și al potențialului economic; geografii susțineau că turismul este, prin localizarea sa, asociat cu caracteristicile de relief, climă, mediu ale unui teritoriu; sociologii priveau turismul ca un corolar al evoluției societății și o replică la mutațiile sociale care se regăsesc în planul folosirii timpului liber; psihologii explicau fenomenul turistic prin necesitatea oamenilor de a se elibera de constrângerile impuse de viața cotidiană sau dorința acestora de a stabili noi contacte pentru a-și atenua senzația de alienare, specifică vieții moderne etc.” (Cristureanu, 2006).

Dacă analizăm din punct de vedere etimologic acest termen, chiar dacă provine de la englezescul „tour” sau „to make a tour”, de la cuvântul francez „tour”, „tournos” în greacă sau „turnus” în latină, în definiție însemnă același lucru: călătorie, explorare, drumeție, circuit, plimbare în aer liber, a colinda. Pornind de la semnificația acestor cuvinte s-a încercat a se defini această acțiune (Petroman et. al., 2015).

Conceptul de turism este unul vast și cuprinzător, drept urmare și sumedenia de definiții ce i s-au încercat a atribui. Nu putem aborda o astfel de temă fără a avea o imagine de ansamblu asupra acesteia și a termenilor ce-i implică. De-a lungul timpului, încă de când termenul „tornare”, ce în latină însemna „a se întoarce” s-a asociat cu o călătorie ce aducea beneficii economice și era efectuată urmărindu-se rezolvarea unor interese de afaceri, participarea la congrese sau festivaluri, reuniuni, includerea unor activități de recreere sau agrement. Oricare ar fi fost scopul principal al acestei călătorii în fond viza un singur lucru: petrecerea timpului liber într-un mod relaxant (Cristureanu 2006, Arion și Mureșan 2013, https://www.scribd.com/doc/31440072/Turismul-si-conceptul-sau, ultima accesare: 24 aprilie 2016).

Seria de definiții enunțate pentru turism, nu fac altceva decât să stabilească criteriile activității sau persoanelor care se includ în această modalitate de petrecere a timpului liber. O primă definiție enunțată a fost încercarea făcută de R. Guyer-Freuler, în 1905 în lucrarea sa „Hendbuch der Schweizerischen Voltswirtschaft”. Termenul de turism fiind definit ca și „un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creșterea necesității de refacere a sănătății și schimbare a mediului de viață, pe nașterea și dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusețile naturii” (Arion și Mureșan 2013, Neacșu, et. al. 2006).

În 1940, W. Hunzikher definește și el turismul ca și „un ansamblu de relații și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și o activitate lucrativă oarecare” (Arion și Mureșan, 2013).

O definiție tehnică a acestui termen este oferită de Dicționarul Explicativ al Limbii Române, ce definește turismul ca și o „activitate cu caracter sportiv, constând în parcurgerea, pe jos sau cu un vehicul, a unor regiuni (mai îndepărtate) cu peisaje pitorești sau interesante din punct de vedere științific” (Dicționarul explicativ al limbii române, 2012).

În toate aceste definiții se abordează esența acțiunii în sine, accentul căzând pe elementele sale componente, sau o comparare a acestei activități cu alte activități asemănătoare.

Definiția actuală și unanim acceptată la nivel internațional este cea enunțată de Organizația Mondială a Turismului (OMT) în 1993. OMT definește turismul ca și „ansamblul activităților desfășurate pe durata călătoriilor și sejururilor de către persoanele care călătoresc în afara mediului lor obișnuit, pe o perioadă mai mică de un an și al căror scop principal al călătoriei este altul decât migrația sau obținerea unui loc de muncă în cadrul unei entități angajatoare rezidente în interiorul locului vizitat” (Arion și Mureșan, 2013).

Turismul este o activitatea seacă dacă nu are turiști, drept urmare trebuie definit și acest termen. Termenul de turist este definit de Organizația Mondială a Turismului (OMT), ca fiind „orice persoană care se află într-o altă țară sau în alt loc, situat în țara sa de reședință, altul decât cel ce corespunde domiciliului său obișnuit și pentru care motivul principal al vizitei este altul decât acela de a exercita o activitate remunerată la locul vizitei sale” (Arion și Mureșan, 2013).

Ca și terminologie utilizată în acest domeniu avem călătorul, ce reprezintă orice persoană ce se deplasează între două locații geografice. Însă din punct de vedere al turismului această categorie nu prezintă interes, ci doar cei care intră în categoria vizitatorilor. Prin vizitator se înțelege orice persoană ce călătorește înafara ariei sale pe o perioadă mai mică de un an și al cărei scop este altul decât obținerea unui loc de muncă. În funcție de durata sejurului vizitatorii se împart în excursioniști, al căror sejur nu include nicio înnoptare în locul vizitat, și turiști, al căror sejur include cel puțin o înnoptare în locul vizitat (Arion și Mureșan, 2013).

Diversitatea formelor de turism nu se rezumă doar la act în sine, ci și la persoanele care desfășoară această acțiune, respectiv asupra turistului. Datorită personalității diferite ce ne caracterizează ca și oameni, unii autori, au încercat să contureze o imagine a turistului în funcție de personalitatea acestuia.

După diferite studii ce au ținut și de cunoștințele cercetătorului, de experiența, creativitatea și ingeniozitatea sa, dar și de criteriile din perspectiva cărora s-a efectuat cercetarea, paleta de criterii de clasificare este una destul de largă. Vârsta, motivația, veniturile alocate unei vacanțe, stilul de viață și naționalitatea, locurile vizitate, serviciile consumate, sunt doar câteva dintre ele (http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/25.pdf, ultima accesare: 6 mai 2016).

În funcție de criteriile sociologice, turiștii sunt grupați după:

vârstă;

sex;

origine;

religie;

poziție socială;

profesie;

venit;

stare civilă;

nivel cultural.

Criteriile de comportament turistic, conform site-ului www.managementmarketing.ro (ultima accesare: 18 mai 2016), analizează turiștii în funcție de alegerile lor în legătură cu:

felul călătoriei;

destinația voiajului;

motivul călătoriei sau scopul vizitei;

dependența turistului de destinație;

gradul de fidelitate față de o anumită destinație turistică;

numărul și tipul regiunilor vizitate;

îndepărtarea față de destinație;

durata sejurului;

structura cheltuielilor;

perioada călătoriei;

cazarea aleasă;

mijlocul de transport folosit;

forma de turism practicată;

utilizarea sau nu a unei agenții de turism;

modalitatea de finanțare a călătoriei;

destinația călătoriilor din anii precedenți;

circumstanțele subiective;

atitudinea față de oferta turistică;

rolul deciziei de cumpărare;

numărul participanților.

În funcție de perioada de realizare a programelor de vacanță și frecvența solicitării serviciilor, Gherasim și Gherasim în lucrarea „Marketing turistic” (1999) împarte turiștii în:

turiștii la prima vizită, ce prezintă interes pentru tot ceea ce destinația le oferă;

turiștii la a doua vizită, ce desfășoară în principal activități din rutina vacanțelor lor;

turiștii la a treia (sau a n-a) vizită, ce consumă în principal serviciile de bază (cazare și alimentație);

turiștii fideli, ce sunt fideli unei singure destinații.

Un alt criteriu de clasificare îl reprezintă țara de origine a turistului, unde intră toate țările de pe glob. Lista țărilor este exemplificată prin figura 1.1.

Figura 1.1. Harta țărilor de pe glob

Sursa: (http://timp-liber.acasa.ro, ultima accesare: 4 mai 2016)

Pe site-ul www.managementmarketing.ro (ultima accesare: 18 mai 2016) este prezentată o clasificare făcută de Robert Lanquar care clasifică turiștii în funcție de comportamentul turistic astfel:

turistul sedentar-retras: cu venituri reduse, ce se cazează în structuri de primire turistică ce asigură o categorie de confort și servicii medii; preferă marea, soarele și plaja urmărind să își păstreze obiceiurile și acordând o atenție deosebită suvenirurilor.

turistul sedentar-mobil: are un nivel al veniturilor mediu sau ridicat și caută să îmbine turismul de odihnă cu cel de descoperire; practică sporturi diverse și este interesat de vizitarea obiectivelor culturale și viața culturală a localnicilor și zonei vizitate.

turistul itinerant: are venituri ridicate, practică turismul individual sau în grupuri mici, dornic de evadare culturală și socială.

turistul nomad: are un nivel de pregătire ridicat și urmărește evadarea din cotidian și aventura, dornic să încerce preparatele culinare locale și deschis la folclorul autentic.

Americanul Blog a identificat în 1974 două dimensiuni psihologice ale turiștilor împărțindu-i în:

turiști psihocentrici: cu preocupări ce privește propria persoană, reținuți în ceea ce privește lumea exterioară și lipsa controlului. Caută produse turistice standardizate, călătorii programate și organizate preferându-le pe cele care oferă condiții asemănătoare condițiilor lor de acasă; le plac destinațiile accesibile și oamenii din aceeași cultură, fiind neîncrezători și distanți față de cei care nu sunt ca ei și preferă activitățile curente, comune, cele acceptate de marea majoritate a oamenilor;

turiști alocentrici: curioși și foarte preocupați de lumea exterioară, independenți și dornici să exploreze singuri obiective și destinații care pot nici să nu fie pe hartă, ce le pot oferi experiențe turistice noi;

Nickerson și Ellis, menționați de Rotărescu (2011) în „The management of risk in the trening of the human resources”, au combină dimensiunile alocentric-psihocentric cu caracteristicile psihologice individuale rezultând tipurile de turiști prezentate în continuare:

introvertiții: sunt tăcuți, rezervați, atenți, se bazează mai ales pe cunoștințele lor, nu doresc să întâlnească alți oameni, sunt studioși, sunt înceți sau nu se grăbesc și au câțiva prieteni speciali alături de care călătoresc;

extrovertiții: sunt mari amatori de distracție, nu sunt foarte preocupați de siguranța lor, sunt spontani, le place să se întâlnească cu alți oameni, sunt capabili să stabilească ușor relații cu străini, se simt foarte bine în grup;

exploratorul: este idiosincrasic, flexibil, prospector, are un scop difuz, se organizează de unul singur, este exclusivist, el nu este controlabil, evită mulțimile, este tăcut în grup, își stabilește singur programul, se cazează la gazde cunoscute și păstrează discreția asupra destinațiilor.

aventurosul: este spontan, întreprinzător, inovativ și curios cultural, călătorește cu prietenii, dar și cu turiști necunoscuți, întâlnește oameni noi, în special gazde, nu călătorește organizat, desfășoară activități opționale, nu se înscrie în programele prestabilite, ci mai degrabă născocește el activități interesante și evită plictiseala, explorează diferite culturi, destinații și locuri, este prietenos și predispus la contacte sociale.

ghidatul este predispus la izolare, îi place să fie singur ori într-un grup discret, uneori călătorește numai cu soțul/soția sau cu un prieten special, vrea ca totul să fie aranjat pentru a evita neplăcerile, neînțelegerile sau cheltuielile suplimentare, vizitează de mai multe ori destinațiile sale favorite, vrea să uite problemele curente din viața de zi cu zi, să se relaxeze, adoră luxul, preferă lucruri, condiții și persoane familiare.

grupatul este om de grup, mare amator de companie și companioni, gregar, coeziv, menținător de grup. El călătorește în grup cu prietenii sau ia parte la grupuri organizate de alții cu oameni pe care nu îi cunoștea înainte, frecventează locurile și activitățile care îi atrag pe turiști, participă la multe activități, inclusiv evenimente sportive și parcuri tematice, caută locurile aglomerate și acțiunea.

Trebuie să recunoaștem că, nu există doar o latură pozitivă a turiștilor, chiar dacă prin definiție aceștia ar trebui să fie persoane dornice de cunoaștere și dezvoltare. Drept urmare, bazându-se pe imaginea negativă creionată ca urmare a comportamentului acestora, J. Kipendorf, în 1984 (http://graduo.ro/cursuri/turism/turismul-definitii-si-concepte-387637, ultima accesare: 18 mai 2016), propune următoarea clasificare:

turistul ridicol: ce poate fi recunoscut după modul în care este îmbrăcat, înfățișare sa (de exemplu: persoane ce fac plimbări pe munte îmbrăcați în blugi, fetele încălțate cu sandale cu tocuri);

turistul naiv: nu cunoaște limbi străine și pune întrebări stupide;

turistul organizat: în pericol permanent de a se rătăcii fără grup;

turistul îngrozitor: se comportă ca și cum lumea i-ar aparține;

turistul indiferent: stă toată ziua pe plajă, nefiind interesat de țara sau regiunea pe care o vizitează;

turistul bogat: vrea să cumpere orice și dorește numai servicii de bună calitate;

turistul exploatator: profită de sărăcia poporului din zona vizitată;

turistul needucat: distruge natura;

turistul oscilant: își părăsește grupul și vizitează locuri necunoscute.

Pentru încadrarea în profilul turistului consumator de activități ce țin de turismul de aventură este nevoie de dorința și posibilitatea de a efectua o astfel de acțiune. Pe lângă acestea, conform clasificării lui Robert Lanquar, anterior prezentată. Turistul consumator de turism de aventură se poate încadra în categoria turistului itinerant, turismul de aventură poate fi practicat individual sau în grupuri mici. Turistul consumator de turism de aventură se suprapune și peste profilul turistului nomad, are un nivel de pregătire ridicat și urmărește evadarea din cotidian și aventura, dornic să încerce preparatele culinare locale și deschis la folclorul autentic.

Turiștii alocentrici, curioși și foarte preocupați de lumea exterioară, independenți și dornici să exploreze singuri obiective și destinații care pot nici să nu fie pe hartă, ce le pot oferi experiențe turistice noi descriu perfect turistul ce desfășoară activități din cadrul turismului de aventură. Această caracteristică, divizată de Nickerson și Ellis în mai multe dimensiuni transpune trăsăturile aventurosului și turistului consumator de turism de aventură. Turistul consumator de turism de aventură fiind un mare aventurier. Din punct de vedere al aventurosul, turistul ce consumă servicii din categoria turismului de aventură este spontan, întreprinzător, inovativ, călătorește cu prietenii, dar și cu turiști necunoscuți, întâlnește oameni noi, în special gazde, nu călătorește organizat, desfășoară activități opționale, nu se înscrie în programele prestabilite, ci mai degrabă născocește el activități interesante și evită plictiseala, explorează diferite culturi, destinații și locuri, este prietenos și predispus la contacte sociale. Cu alte cuvinte, Nickerson și Ellis prin turistul aventuros descrie turistul consumator de servicii din categoria turismului de aventură.

1.2. FORME DE TURISM

Turismul este un subiect ce a prins amploare în ultimul timp. Deși a suferit o trecere de la opțiune la necesitate datorită lipsei timpului liber al cetățeanului secolului al XXI-lea, atât de prins în cotidian, accentul cade pe această activitate atât de importantă din punct de vedere economic și social. Datorită varietății consumatorilor de servicii turistice această ramură este într-o continuă dezvoltare și adaptare la necesitățile acestora dezvoltând noi forme de turism. Câteva dintre aceste vor fi prezentate în continuarea acestui capitol (http://bv.ucdc.ro/bv/M_2_Economia_turismului_Baltaretu_Andreea.pdf, ultima accesare: 24 aprilie 2016).

Agroturismul este o formă de turism ce cuprinde activități ce au ca fond mediul natural și uman rural. Este o activitate ce valorifică modalitățile de cazare din gospodăriile localnicilor, activitățile, festivitățile desfășurate în mediul rural. Dar și ansamblul de bunuri și servicii oferite spre consumul turistului pregătite în propria unitate. Drept urmare, ferma rămâne o idee de asociere cu această formă de turism și constituie farmecul locului ales ca destinație turistică (Petroman et. al. 2015, http://www.uaiasi.ro/ro/files/doctorat/2009_feb_BUSUIOC_ro.pdf, ultima accesare: 6 mai 2016).

Această formă de turism se adresează în general persoanelor dornice să scape de rutină, să evadeze din cotidian și caută o modalitate de a scăpa de stres și de a se bucura de natură și tot ceea ce le oferă aceasta. Agroturismul este destinat celor care au o atracție pentru frumusețile naturii, pentru tot ceea ce ține de etnografie și folclor, pentru cei interesați de evenimentele specifice vieții de la țară. Drept urmare, materia primă a acestei forme de relief o constituie mediul rural. De aceea, acesta pune accent pe mediul înconjurător și dezvoltarea turistică durabilă ce presupune valorificarea eficientă a resurselor naturale.

Turismul genealogic, conform site-ului www.business24.ro (ultima accesare: 8 mai 2016), are la bază vizita locurilor natale, efectuat în vederea descoperirii strămoșilor și a istoriei familiei, de a cunoaște și relaționa cu rudele îndepărtate și de a găsi rădăcinile. Această formă de turism a pornit de la știința numită genealogie, ce prevede studierea și realizarea unui arbore genealogic prin restabilirea relațiilor cu rudele existente și adunarea unor dovezi ce atestă existența rudelor decedate. Pe baza acesteia s-a dezvoltat noua formă de turism, numită turism genealogic ce oferă agențiilor turistici șansa lansării unor noi oferte.

Turism pe canapea și turismul virtual este caracterizat prin lipsa efectivă a călătoriei, aceasta realizându-se doar virtual prin studierea destinației cu ajutorul internetului, cărților, televizorului sau alte mijloace din această categorie. Această formă de turism poate preceda efectuarea unei vizite propriu-zise, tururile virtuale având la bază ideea convingerii turistului că locul respectiv merită vizitat. Blogurile și jurnalele de călătorie, sunt și ele, din ce în ce mai prezente, influențând decizia turistului de a vizita o anumită destinație sau nu (http://www.gandul.info/magazin/cum-s-a-dezvoltat-turismul-virtual-cat-dureaza-o-vizita-la-muzeul-din-fata-calculatorului-galerie-foto-11249262, ultima accesare: 7 mai 2016).

Petroman et. al. (2015) prezintă turism cultural ca o formă de turism ce prevede vizitarea orașelor sau locurilor cu încărcătură istorică, accentul fiind pus pe valoarea culturală a destinației, turistul fiind interesat și de evenimentele culturale. Având în vedere oceanul de resurse disponibile, ofertele turistice sunt și ele foarte variate, turismul cultural fiind o formă de turism foarte complexă.

Ofertele și pachetele turistice ce au la bază turismul cultural sunt în general mai scumpe având în vedere categoria de turiști căreia se adresează (turiști educați, cu experiențe turistice) însă și extrem de numeroase având în vedere multiplele manifestări culturale atât pe plan național cât și internațional (https://www.academia.edu/12624597/Turismul_cultural_definitie_si_concept, ultima accesare: 8 mai 2016).

Ecoturismul reprezintă o formă de turism ce are ca și preocupare principală protejarea mediului înconjurător, păstrarea acestor resurse intacte și punerea acestuia în valoare. Activitățile desfășurate sunt observarea naturii și aprecierea frumuseții peisajelor și a tradițiilor locale.

Ecoturismul s-a dezvoltat ca reacție la impactul nefavorabil a turismului asupra unor destinații turistice ce s-a degradat considerabil. Efectul fiind atât de vizibil încă s-a început o acțiune de remediere a problemei. Ecoturismul urmărind protejarea și conservarea resurselor naturale vine ca și un remediu pentru aceste probleme. Iar ca și beneficiu suplimentar oferă zonei posibilitatea de a se dezvolta pe plan economic și social, comunitatea având noi domenii de activitate (http://www.capdd-bihor.org/index.php/turism-responsabil/94-ecoturism-definitie-si-principii, ultima accesare: 8 mai 2016, http://turism.gov.ro/wp-content/uploads/2013/05/ecoturism_faza1.pdf, ultima accesare: 8 mai 2016).

Turism medical, este o formă de turism abordată de persoanele care necesită tratamente moderne indisponibile în țara de origine. Acestora li se alătură și turiștii care călătoresc pentru tratament, termenul de turism fiind asociat cu acțiuni ce prevăd proceduri medicale, sau acțiuni efectuate în scopul relaxării și îmbunătățirii stării fizice și psihice (Gabor et. al., 2015, http://store.ectap.ro/articole/835_ro.pdf, ultima accesare: 8 mai 2016).

Turismul religios sau de pelerinaj are drept obiectiv vizitarea orașelor și a obiectivelor cu încărcătură religioasă. Pelerinajul fiind o călătorie la locurile sfinte sau participarea la manifestări religioase printr-un proces ce nu implică confort fizic, relaxare sau distracție.

Turism sportiv însemnă petrecerea vacanței practicând un sport sau participând la manifestări ale echipei preferate.

1.3. TURISMUL DE AVENTURĂ

Turismul de aventură este o formă de turism extrem de cuprinzătoare și prezentă în viața turiștilor, însă, cu toate acestea, ca și temă, nu foarte abordată de către specialiști. Întreg fenomenul de turism se extinde, turiștii căutând noi activități și noi destinații. Domeniul turismului de aventură continuă și el să crească. Ca și o scurtă definiție, turismul de aventură reprezintă o manifestare turistică ce are ca acțiune principală activitățile în aer liber desfășurate sub amprentă sportivă, cu un anumit tip de echipament și uneori sub supravegherea unui specialist (Buckley and Ralf 2006, Buckley and Ralf 2001).

Paleta largă de activități pe care turismul de aventură o pune la dispoziție diferă în funcție de mediu și locație. Acestea fiind un factor ce contribuie la creșterea numărului de turiști dornici să încerce din cele mai variate activități dar și posibilitatea largă de alegere a unei opțiuni de petrecere a vacanței. Activități prezentate și de Easton and Warburton (2010) în studiul „Adventure Tourism în Scotland. Market Analysis report”, listă prezentată în cele ce urmează:

Alpinism/cățărare

Caiac/canoe

Canyoning

Drumeții

Echitație

Off-road

Parapantă/Moto-parapantă

Plimbări cu catamaranul

Plimbări cu scuterele submersibile

Rafting

Rapel/tiroliană/swing

River tubing

Safari

Scufundări

Snow rafting

Snow tubing

Treasure hunt

Vânătoare

Yachting

Trebuie menționat că, turismul de aventură cuprinde o paletă mult mai largă de activități. Unele dintre acestea vor fi explicate în cele ce urmează.

Alpinismul sau cățărarea este o activitate din cadrul turismului de aventură ce se desfășoară în zona montană, pe stâncă sau în săli special amenajate cu pereți de cățărare. Având drept scop ascensiunea în munți sau pe peretele amenajat. Termenul de alpinism este utilizat cu precădere pentru acțiunea de ascensiune a traseelor mai puțin accesibile ce necesită o anumită tehnică, echipament și pregătire specifică.

Bungee Jumping-ul este o acțiune ce presupune saltul în gol de la câteva sute de metrii legat de o coardă elastică. Este unul dintre cele mai extreme sporturi întâlnite în practicarea turismul de aventură.

Caiac-canoe este o activitate din categoria sporturilor nautice, ce implică doar ambarcațiuni în care vâslașul stă în barcă. Fiecare activitate (caiacul sau canoea) necesită tehnici specifice de vâslire cu diferite tipuri de vâsle nefixate. Practicarea acestor genuri de activități necesită o pregătire fizică bună, forță, echilibru și coordonarea mișcărilor (http://www.referat.ro/referate/Caiac_canoe_3fb33.html%2012.05.16, ultima accesare: 12 mai 2016).

Canyoningul este o operațiune de parcurgere a unui canion pe firul apei, în mod descendent folosind tehnici și echipament specifice. Văile adânci și strâmte sculptate de apă în masive calcaroase sunt canioanele ideale pentru practicarea acestei activități. Canyoningul este o combinație între alpinism și speologie, implicând echipament asemănător și tehnici adaptate din aceste (http://www.speotimis.ro/dictionar-speologic/canyoning.html, ultima accesare: 12 mai 2016).

Drumețiile sau turismul pedestru, cunoscută și după denumirile în limba engleză: trekking, hiking sau backpaking, este o activitate turistică desfășurată în general în zona muntoasă ce prevede parcurgerea perpedes, fără utilizarea niciunui mijloc de transport, a unei anumite distanțe. Drumeția este o activitate ce implică efort fizic, dar și psihic. Îți formează deprinderi privind împachetarea rucsacului și pregătirea echipamentului, orientarea în munți și alte acțiuni aplicative (http://www.ecoest.ro/index.php/ro/edu-mont-3/drumetie-montana, ultima accesare: 12 mai 2016).

Echitația a devenit, de la un mod de relaxare, un sport în adevăratul sens al cuvântului, fiind acaparat și în partea de turism de aventură ca și activitate adiacentă. Călăria fiind o ramură sportivă ce constă în ghidarea calului din poziția încălecat prin anumite comenzi specifice (http://www.lipicai.ro/echitatie.html, ultima accesare: 12 mai 2016).

Mountain biking-ul „reprezintă sportul în care se merge pe biciclete off-road, de obicei pe un teren dificil. Mountain biking-ul necesită o oarecare anduranță, abilități de mers pe bicicletă și încredere în forțele proprii și poate fi practicat aproape oriunde, cele mai căutate fiind traseele off-road sau cărările care șerpuiesc prin munți, păduri sau câmpuri deschise, numite singletrack” (http://vlcsport.ro/trasee/mountainbike, ultima accesare: 11.06.2016). Datorită acestor preferințe și abilități necesare apare pe lista activităților din categoria turismului de aventură.

Off-road-ul constă în parcurgerea unor trasee sau secvențe de traseu accidentat cu autovehicule ce permite acest lucru (http://offroadinromania.ro/regulament/regulament-cn-offroad-2015/, ultima accesare: 12 mai 2016).

Parapantismul este o ramură a sporturilor aeriene, ce oferă posibilitatea plutirii în aer bazându-se pe un echipament și o tehnică de zbor relativ simplă ce vizează lansarea în aer prin coborârea în viteză a pantei unui deal (http://www.extremeaddict.ro/alte_articole/parapanta.html, ultima accesare: 12 mai 2016).

Parașutismul face parte din categoria sporturilor extreme, ce conform www.dexonline.ro (ultima accesare: 11.06.2016) este o „ramură sportivă care cuprinde probe de lansare din avion cu parașuta”. Chiar dacă pentru această acțiune este nevoie de cursuri specializate și obținerea unui brevet, prestatorii de servicii de agrement au găsit o soluție oferind salturi în tandem cu parașuta, unde turistul este însoțit de un specialist.

Plimbările cu catamaranul sunt plimbări oferite iubitorilor de apă, include deplasarea turistului pe mare, lac, râu cu catamaranul sau barca cu vele. Catamaranul fiind o ambarcațiune cu pânze alcătuită din două corpuri de plutire.

Plimbări cu scuterele submersibile reprezintă o nouă modalitate de snorkeling. Cu un astfel de scuter, fără a avea o butelie de oxigen poți parcurge distanțe de peste 100 de metri în imersie dintr-o singură respirație. Cu o autonomie de 2 ore de mers continuu oferă turiștilor posibilitatea de a explora zone din adâncurile mărilor (http://www.greenadventure.ro/activitati/plimbari-cu-scuterele-submersibile-sea-doo, ultima accesare: 5 mai 2016).

Raftingul reprezintă sportul coborârii cu pluta pe ape repezi de munte, preferat de tot mai mulți turiști și practicat în cât mai multe zone din țară (https://dexonline.ro/definitie/rafting, ultima accesare: 2 mai 2016).

Rapel/tiroliană/swing, conform definiției din dicționar înseamnă readucere unei piese sau a unui sistem tehnic în poziția inițială, sub acțiunea greutății proprii ori a unor forțe elastice. În limbajul de specialitate coborârea în rapel înseamnă coborârea unui perete abrupt printr-un sistem de coardă dublă (https://dexonline.ro/definitie/rapel, ultima accesare: 5 mai 2016). Tiroliana este considerată și ea ca fiind un sport extrem, și reprezintă alunecarea pe o coardă cu un sistem de scripete între două puncte fixe.

Safari reprezintă o expediție de vânătoare a unor specii de mamifere din Africa. Din aceasta s-a desprins și safariul fotografic unde principalul „vânat” îl reprezintă fotografiile ce au drept subiect natura sălbatică (http://dexdefinitie.com/safari.html, ultima accesare: 2 mai 2016).

Scufundările reprezintă înotul subacvatic, pe o perioadă mult mai lungă de timp decât doar prin simpla respirație, lucru datorat echipamentelor speciale folosite. Această formă de scufundare este practicată în scop recreativ, de distracție pentru ca turistul să poată admira peștii și coralii (http://www.jenoszabo.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=12:despre-scufundri&catid=2:cursuri&Itemid=4, ultima accesare: 5 mai 2016, http://www.scubadivingcenter.ro/scuba-diving.htm, ultima accesare: 5 mai 2016).

Snow rafting alunecarea pe râuri de munte a fost transpusă și pe zăpadă. Snow raftingul reprezintă alunecarea pe zonele acoperite de zăpadă cu anumite echipamente special destinate acestui lucru.

Skiul de tură este o formă de schi ce se desfășoară înafara pistelor amenajate, ce presupune deplasarea pe skiuri atât în urcare cât și în coborâre. Skiurile utilizate ca și echipament au un mecanism de aderență la urcare din piei de focă, astfel că efortul depus de turist se micșorează oferind un mai mare grad de confort.

Speologia este o știință ce se ocupă cu studiul peșterilor. Ușor a fost transformată într-o formă de turism de aventură. Specialiștii în domeniu oferind posibilitatea turiștilor de a parcurge trasee subterane în interiorul peșterilor practicând și ei speologia.

Treasure hunt descris pe site-ul www.treasurehuntsg.wordpress.com (ultima accesare: 4 mai 2016) „este un concurs care îmbină ingeniozitatea, creativitatea și spiritul de echipă. Concurenții trebuie să dezlege misterele ascunse în spatele indiciilor lăsate de organizatori, precum și să treacă de numeroase probe incitante și distractive la finalul cărora vor găsi comoara”.

Tirul cu arcul este o activitate ce se încadrează în turismul de aventură, întâlnit destul de des în pachetele de servicii oferite de firmele prestatoare de acest gen de servicii. Presupune acțiunea de a propulsa săgeți, folosind un arc spre o țintă fixă sau mobilă (http://www.tircuarculoradea.ro/istoric.php, ultima accesare: 11.06.2016).

Via ferrata este activitate din categoria turismului de aventură, din domeniul sporturilor montane de aventură. Presupune parcurgerea unui traseu montan amenajat cu piese metalice montate pe traseu și utilizând o anumită tehnică și un anumit echipament, participanții fiind tot timpul asigurați în cel puțin una din lonje și având carabina închisă (http://www.travelguideromania.com/ro/via-ferrata-pietrele-negre-arieseni/, ultima accesare: 11.06.2016).

Yachtingul reprezintă o modalitate de recreere ce include plimbarea cu bărci numite yachturi.

În „Adventure tourism market study” sunt prezentate rezultatele cercetării pieței turismului de aventură, cercetare efectuată de The George Washington University în 2013, unde se subliniază importanța turismului de aventură pentru turiști. Procentul cu care, din 2009 până în 2012 piața turism de aventură ce reprezintă vânzarea acestui tip de servicii a crescut cu 65%. Turiștii precizând că au încercat cel puțin o activitate din ramura turismului de aventură în ultima lor vacanță. Tot în acest studiu s-a încercat și realizarea profilului turistului ce practică turism de aventură, astfel s-a ajuns la concluzia că acesta este mult mai tânăr decât categoriile de turiști ce practică alt gen de turism, în general bărbați cu o vârsta medie de 36 de ani. Acest tip de turiști se documentează și citesc publicații și urmăresc emisiuni pe această temă, caută informații online, se consultă cu prietenii atunci când planifică o excursie. Sunt mult mai deschiși în utilizarea unui ghid, apelarea la instructori, tur operatori sau monitori din domeniu.

Antrenamentul, experiențele sau echipamentul necesar într-o astfel de călătorie îi determină pe turiști să opteze pentru servicii oferite de firme specializate. Chiar și cei care nu au planificat pentru vacanța lor o activitate de acest gen pot fi curioși și dornici să încerce activități de genul. Ținând cont de specializarea persoane ce supraveghează activitatea, gradul de siguranță pe care îl inspiră pot duce la transformarea turiștilor ce nu practicau turism de aventură în consumatori de acest tip de servicii.

Chiar dacă turismul de aventură este asociat în general cu persoane dispuse să riște, ce nu acordă o importanță prea mare siguranței, studiile în domeniu arată că turiști aventurieri își programează excursia mult mai atent decât ceilalți turiști. Fac cercetări online, se consultă cu prietenii și familia, se interesează de transport și cazare, citesc cărți și reviste sau discută cu agenții turistici. Cum de altfel, majoritatea persoanelor care au experimentat această formă de turism au preocupări legate de aceasta și după efectuarea excursiei. Fac recenzii, evaluează serviciile, scriu articole și împărtășesc impresii în jurnale de călătorie. Chiar dacă, nu mulți dintre ei vor mai repeta aceeași experiență, fiind dornici să încerce lucruri noi (Price et. al. 2010, Hudson and Simon 2003).

Aparent, riscul este elementul în jurul căruia gravitează întreg turismul de aventură, fiind considerat principala motivație pentru care turiștii aleg să practice una dintre activitățile desfășurate în cadrul acestuia. Percepția turiștilor vizavi de acesta este demolată de echipamentele și tehnicile utilizate pentru practicarea sporturilor extreme.

Dorința de a gusta din adrenalină, interesul pentru risc și curiozitatea pentru tot ceea ce însemnă necunoscut fac parte din turismul de aventură. Dacă toate acestea nu ar fi prezente, experiența oferită de turismul de aventură nu ar mai exista, ar fi cu totul și cu totul diferită, fapt ce ar încadra-o într-o altă categorie. Turismul de aventură, și riscul în jurul căruia se centrează, urmăresc deplasarea turistului de la nivelul de explorare, observare la cel de experimentare și trăirea pe propria piele a unor experiențe și acțiuni. Chiar dacă nu toată lumea are deschidere spre sport, nu are abilități și competențe în acest sens, activitățile turismului de aventură sunt atât de variate încât pun la dispoziție, de la cele mai simple activități până la cele mai completeze, astfel pot acoperi o gamă largă de nevoi, dorințe și categorii de turiști (Williams et. al. 2009, Weber and Karin 2001).

PARTEA A II-A: MATERIALUL ȘI METODA

CAPITOLUL II

TURISMUL DE AVENTURĂ ÎN ROMÂNIA

2.1. POTENȚIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI PENTRU TURISM DE AVENTURĂ

Turiștii români manifestă o cerere pentru turismul intern orientată spre turismul de vacanță, de odihnă și de recreere. Preferințe ce se îmbină perfect cu activitățile din cadrul turismului de aventură, activități ce pot fi suprapuse cu scopul călătoriei. Conform studiilor făcute de Monica M. Coroș (2015) și prezentate în „Managementul cererii și ofertei turistice” se poate preciza același lucru și despre turiștii străini ce ne vizitează țară, motivele sunt similare.

Solicitarea, din partea turiștilor, a unei anumite destinații depinde în mod direct de percepția turiștilor vizavi de respectiva destinație și imaginea pe care aceștia o au în ochii acestuia. Această percepție se crează prin interacțiunea turistului cu destinația în cauză în mod direct vizitând-o, sau indirect prin relatări sau informații obținute prin diferite surse.

România dispune de numeroase destinații turistice de o diversitate uriașă ce poate satisface motivațiile și scopurile unor categorii foarte variate de turiști. Din punct de vedere turistic România este delimitată pe regiuni, regiuni turistice ce nu se suprapun cu unitățile administrative și au o funcționalitate turistică bine conturată.

Neacșu et. al. (2011) precizează că „unitățile turistice teritoriale delimitate prin regionarea turistică au dimensiuni, conținut și funcționalitate pentru turism variate în raport cu rangul taxonomic de mărime și poziție geografică. Criteriile după care se conturează unitățile sunt uniforme și se respectă pe întreaga scală taxonomică, indiferent de rangul taxonomic al acestora”.

Zonele montane sunt destinații turistice cu un potențial uriaș al practicărilor de activități din categoria turismului de aventură. Toate sporturile de iarnă, alpinism, speoturism, servicii de agrement și drumeții montane pot fi practicate în stațiunile turistice montane și ariile montane cu cabane și echipamente pentru aceste activități.

Regiunile turistice delimitate pe teritoriul țării sunt: Regiunea Carpații României, Regiunea Dealurile subcarpatice și de podiș, Regiunea de Câmpie, Regiunea Delta Dunării și Regiunea Litoralul românesc al Mării Negre.

Carpații României se înscriu în activitatea turistică prin bogăția și varietatea peisajului structurilor de relief, văilor, diversitatea de râuri și lacuri. Potențialul turistic al turismului de aventură în aceste zone fiind de o complexitate uriașă.

Din numeroasele stațiuni turistice montane din țară menționăm: Sinaia și Predeal, Poiana Brașov, Bușteni, Azuga, Semenic, Voineasa, Păltiniș, Borșa, Fântânele, Vidra. Pe lista arealelor destinate activităților de agrement, drumeții și sporturi de iarnă se află: Munții Gutâi – Mogoșa, Muntele Mare – Băișoara, Vatra Dornei, Munții Apuseni, Munții Parâng – Rânca, Munții Vâlcan – Straja, Munții Bucegi, Munții Parâng – Cindrel, Semenic, Vlădeasa, Rodna, Munții Gutâi, Munții Țibleșului, însă întreg lanțul muntos din țară se pretează pentru turismul de aventură.

Litoralul românesc oferă posibilitatea desfășurării sporturilor nautice punând la baza turistului infrastructura parcurilor nautice, parcuri acvatice. Oferta turismului de litoral al României cuprinde stațiuni precum: Mamaia, Saturn, Neptun-Olimp, Eforie Nord, Eforie Sud, Venus, Jupiter, Mangalia, Saturn, Costinești, Cap Aurora, Năvodari, Techirghiol.

Însă trebuie menționat că, și lacurile oferă posibilitatea practicării unor activități din categoria turismului de aventură, pescuit și alte activități de agrement, din acest punct de vedere trebuie subliniată și importanța Deltei Dunării și al lacurilor, barajelor din țară.

Aceste zone turistice au activități din categoria turismului de aventură asociate instant cu ele, de exemplu pentru zona muntoasă sunt alpinismul și drumețiile montane, iar pentru litoral sporturile nautice. Însă numeroase activități se pot desfășura în zone ce includ și dealuri, podișurile sau anumite microzone din regiunile prezentate.

2.2. PRESTATORI DE SERVICII DE AGREMENT ÎN CLUJ-NAPOCA

Activitățile din cadrul turismului de aventură se pot desfășura individual sau sub tutela firmelor specializate în acest sens. În ultimul timp, tot mai multe firme se dezvoltă având ca și obiect de activitate turismul de aventură. Fie se specializează pe anumite activități, fie oferă o gamă largă de servicii din această categorie. În cele ce urmează vor fi prezentate, pe scurt, unele dintre firmele prestatoare de acest gen de servicii din Cluj-Napoca.

Adventures4U oferii servicii de turism de aventura tuturor celor care doresc să își petreacă timpul liber și vacanțele într-un mod mai activ.

Au o experiență de peste 350 de evenimente outdoor în activitățile de aventură pe care le oferă. Evenimente ce includ ture montane, de vară sau de iarnă, speologie, escaladă, paintball, escaladă, canyoning, caiac, rafting, tir cu arcul, lasersport, plimbări cu bicicletele, tiroliană sau off-road (www.adventures4u.ro, ultima accesare: 7 mai 2016).

Adventure Center a apărut pe piața turistică în 2009. Oferă în special activități în mediul montan precum: speologie, canyoning, rapel, tiroliană, via ferrata, geocaching, escaladă pe stâncă și pe gheață, caiac, rafting, plimbări cu bicicleta, drumeții montane, off-road, ski, rachete de zăpadă, safari în Africa precum și expediții în Asia (www.adventurecenter.ro, ultima accesare: 7 mai 2016).

Flo Adventure School este o firmă intrată pe piața clujeană din 1995, ce oferă doar pachete de servicii ce includ cursuri de formare în alpinism sau supraviețuire. Cu diverse pachete de servicii ce se adresează diferitelor categorii de vârstă și cu întindere temporară diferită. Flo Adventure School mai prestează și servicii ce includ escalada în sală pe panouri de escaladă (http://www.extremromania.ro, ultima accesare: 7 mai 2016).

Transilvania eXtreme Adventures a luat naștere în 2010 și oferă turiștilor un mod diferit de a petrece timpul liber, un mod mult mai plăcut și trăit la intensitate maximă. Pun la dispoziția turiștilor o mulțime de activități outdoor pentru cei care doresc să încerce senzația zborului liber, să se aventureze pe valurile râurilor într-un caiac sau o barcă de rafting. Astfel că, în pachetele lor intră servicii precum: zbor cu parapanta, caiac, rafting, alpinism și escaladă, plimbări cu bicicleta, paintball, speoturism, tiroleană sau slackline/highline.

Fun Park Cluj este cel mai mare Fun Park din zona orașului Cluj-Napoca ce pune la dispoziția clienților o mare varietate de activități din categoria turismului de aventură. O lisă a acestor activități se poate rezuma la: bob alpin și bob de vară, zorbing, tubing, paintball, tir cu arcul, escaladă pe perete artificial, tiroliană. Pe lângă acestea sunt puse la dispoziția clienților și biciclete și atelaje cu tracțiune animală (http://www.funparkcluj.ro/, ultima accesare: 12.06.2016).

SunGarden Golf & SPA Resort este un domeniu ce oferă, pe lângă serviciile hoteliere și servicii de agrement constituind un adevărat centru sportiv și de agrement. Serviciile oferite de aceștia constă în: golf, tenis, fotbal, volei, piscină, tiroliană, ciclism, tir cu arcul, pescuit sportiv, plimbări cu ATV-uri sau vânătoare de comori, plimbări cu sania trasă de cai (http://sungardenresort.ro/activitati/, ultima accesare: 12.06.2016).

Wonderland Cluj Resort este un centru turistic ce oferă turiștilor posibilitatea de a efectua diverse activități din gama turismului de aventură. În spațiul de agrement oferit de cei de la Wonderland poți efectua zborul cu balonul cu aer cald, echitație, plimbări cu ATV-uri sau biciclete, off-road, tiroliană, zorbing, paintball, tubing, tir cu arcul sau bob de vară (http://www.wonderlandcluj.ro/rad/overview/, ultima accesare: 12.06.2016).

Baza de echitație „Transilvania Sport Horse” se află în localitatea Jucu, la aproximativ 20 de kilometri de Cluj-Napoca, și este una dintre cele mai vechi herghelii din țara noastră, cu o vechime de peste 100 de ani și recunoaștere internațională încă din timpul regalității. După câțiva ani de nefuncționalitate a fost redeschisă în anul 2000 oferind clienților cursuri de echitație simple, călărie pentru agrement, cursuri intensive cu scopul participării le concursuri naționale și internaționale cât și servicii ce implică traseele de echitație de o zi, de un week-end, de trei zile, de cinci zile sau de o săptămână (http://www.cluj.info/adrese/sport/echitatie/transilvania-sport-horse-company/5/283/3266/, ultima accesare:12.06.2016).

Pe lângă toate aceste firmă cu domeniu de activitate ce vizează clar turismul de aventură și întrunesc mai multe activități din această gamă, în peisajul clujean apar și aerodromurile, aerocluburile și asociațiile ce prestează și ele unele dintre activitățile din domeniu sau formează viitori specialiști sau chiar antreprenori în domeniu.

CAPITOLUL III

METODE DE CULEGERE A DATELOR ȘI ANALIZA DATELOR

3.1. ANCHETA SOCIOLOGICĂ

Principalul obiectiv al prezentei cercetări constă în evidențierea gradului de informare al turiștilor cu privire la turismul de aventură ca și fenomen de masă recent identificat în preferințelor turiștilor. Pentru realizarea acestui obiectiv principal s-au urmărit și realizarea unor obiective secundare ce întregeau generalitatea temei studiate, precum:

studiul particularităților turismului de aventură;

analiza preferințelor turiștilor legat de tipul călătoriei și identificarea frecvenței realizării acestei acțiuni;

analiza percepției turistului legat de turismul de aventură în comparație ce celelalte forme de turism existente;

conturarea profilul turistului care consumă servicii turistice de aventură;

identificarea criteriilor de selecție ale firmelor prestatoare de turism de aventură;

clasificarea serviciilor oferite de firmele prestatoare de turism de aventură în funcție de calitatea lor;

identificarea zonelor și activităților în care turiștii practică turismul de aventură;

reliefarea modului în care sunt percepute de către turiști activitățile din cadrul turismului de aventură.

Pentru realizarea prezentei cercetări s-a recurs la utilizarea unui instrument adaptat pe tema cercetată și luând în considerare realizarea obiectivelor propuse. Pentru aceasta s-a recurs la ancheta sociologică ca și metodă de cercetare.

Ancheta sociologică reprezintă o metodă de interogare, informare asupra opiniilor, atitudinilor, motivațiilor, aspirațiilor, caracteristicilor personale și ale mediului social la nivelul grupurilor umane și care permite cuantificarea datelor în vederea descrierii și explicării lor. Ancheta sociologică este o metodă complexă care include metode diverse, complementare, cum sunt chestionarul, analiza documentelor, observația.

Așa cum precizează Hâncean (2009) în „Metode și tehnici de cercetare sociologică aplicate în procesul de evaluare a politicilor publice", ancheta sociologică este una dintre cele mai complexe metode de investigație sociologică datorită ansamblului numeros de instrumente și tehnici ce le însumează (Mureșan 2011, https://www.scribd.com/doc/295949034/Metode-%C5%9Fi-tehnici-de-cercetare-sociologic%C4%83-aplicate, ultima accesare: 30 mai 2016).

Derularea anchetei sociologice a început prin stabilirea temei de cercetare, reprezentată prin studiul turismului de aventură în Cluj-Napoca, cu accent pe activitățile din categoria turismului de aventură. Ulterior au fost stabilite obiectivele pentru realizarea cercetării, obiective enunțate mai sus.

3.2. METODE DE CULEGERE A DATELOR

Studiul în cauză, pe tema turismului de aventură s-a realizat cu ajutorul chestionarului. Chestionarul este un instrument de investigare alcătuit dintr-un ansamblu de întrebări scrise și, eventual imagini grafice, ce determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate. În chestionar, întrebările și imaginile grafice au funcție de indicatori.

Pentru a obține mai multe informații cu privire la turismul de aventură, s-a aplicat un chestionar (Anexa nr. 1), ce dorea, prin conținutul întrebărilor sale să se obțină date generale despre turismul de aventură, prototipul sau gusturile turistului consumator de acest gen de servicii, cât și informații cu privire la firmele prestatoare de acest gen de servicii din județul Cluj.

În cadrul acestui chestionar a fost introdusă o întrebare concepută după modelul instrumentului de cercetare SERVPREF, elaborată de cercetătorii Cronin și Taylor în 1992, ca și reacție la scala SERVQUAL. SERVPREF reprezintă o îmbunătățire a scalei SERVQUAL și este tot un instrument ce măsoară calitatea serviciilor din punct de vedere al consumatorilor și este împărțit în cinci dimensiuni: elemente tangibile, fiabilitate, receptivitate, încredere și empatie. (Jain et. al. 2004, Landrum et. al. 2009)

Se menționează faptul că, afirmațiile propuse au fost adaptate în funcție de particularitățile serviciului studiat. Instrumentul de cercetare a fost adaptat la particularitățile chestionaților, astfel s-a renunțat la seria de întrebări ce vizau angajații firmelor prestatoare de turism de aventură. Numărul acestora fiind redus, contractul personalului fiind de colaboratori în cele mai multe cazuri. S-a renunțat și la unele afirmații ce necesitau evaluare din partea respondenților, întrucât particularitățile serviciului studiat repetau unele afirmații în cadrul celor cinci dimensiuni.

Chestionarul a fost implementat pe un eșantion de 120 de turiști, consumatori de servicii de turism de aventură în județul Cluj sau de la firme din județul Cluj. Perioada de aplicare a chestionarului a fost martie-mai 2016 pe raza județului Cluj, la târguri de specialitate, firme prestatoare de servicii de acest gen, asociații de profil sau în grupuri online de practicanți individuali de turism de aventură.

Structura chestionarului a fost concepută în trei dimensiuni. Prima dimensiune viza tema turismului de aventură la modul general, a doua urmărea identificarea preferințelor turistului consumator de servicii de aventură, a treia dimensiune viza obținerea de informații cu privire la firmele prestatoare de servicii din categoria turismului de aventură din județul Cluj, iar ultima dimensiune cuprinde întrebări cu conținut socio-demografic. Această structură a fost conceput după „tehnica pâlniei”, prezentată de Pop (2004) în lucrarea sa „Cercetări de marketing” ceea ce viza tocmai un parcurs progresiv, de la general la subiect.

Întrebările din cadrul chestionarului au fost obiective și pe subiectul cercetat, formulate astfel încât să nu creeze situații de ambiguitate pentru ca răspunsul respondentul să poată fi luat în calcul și să ducă la realizarea obiectivelor cercetării.

Pentru a i se oferi respondentului încredere și siguranța confidențialității datelor. În prima parte a chestionarului au fost menționate date cu privire la anchetator, scopul cercetării și i s-a asigurat respondentului că datele vor fi utilizate doar în acest scop, iar informațiile personale vor rămâne în anonimat.

Chestionarul este alcătuit dintr-un număr de 33 de întrebări, de diferite tipuri și introduse în cadrul chestionarului pentru a putea realiza obiectivele propuse. Astfel, s-au utilizat:

Întrebări factuale de comportament ce vizau analiza comportamentului turiștilor față de serviciile de turism în general și frecvența consumării acestora, precum și activitățile desfășurate în consumului de servicii;

Întrebări de cunoaștere cu scopul de a vedea dacă cei intervievați cunosc existența turismului de aventură și percepția despre acest fenomen;

Întrebări relative la intențiile consumatorilor, aceste întrebări au fost adresate cu intenția de a identifica disponibilitatea turiștilor de a mai beneficia de acest gen de servicii, care ar fi modificările survenite în preferințele lor, etc.

Întrebări de opinie și de atitudine ce au urmărit cântărirea opiniilor respondenților cu privire la celelalte forme de turism, mijloace de promovare, metode de selecție a firmelor prestatoare, etc.

Întrebări de identificare, această categorie de întrebări a fost introdusă pentru a se putea realiza profilul turistului consumator de servicii de agrement, practicanți ai turismului de aventură din punct de vedere al vârstei, nivelului de educație, venit.

În funcție de tipul întrebărilor utilizate în conceperea chestionarului, se pot menționa următoarele categorii, exemplificate în tabelul 3.1:

Întrebări deschise postcodificate unde respondenții au avut posibilitatea de a alege modalitatea de răspuns;

Întrebări deschise precodificate, întrebări la care respondenții au avut posibilitatea de a alege dintr-o varietate de răspunsuri, existând și varianta de răspuns „altele”;

Întrebări deschise cu răspuns numeric, ce aveau ca și variantă de răspuns variante numerice;

Întrebări deschise cu răspuns nenumeric, ce aveau ca și variantă de răspuns variante literare;

Întrebări închise dihotomice, oferind ca și posibilitate de răspuns doar două variante;

Întrebări închise multidihotonice cu răspuns unic ce limita respondentul la alegerea unei singure variante de răspuns din mai multe posibile;

Întrebări închise multidihotonice cu răspuns multiplu unde respondenții aveau libertatea de a alege mai multe variante de răspuns din cele oferite;

Întrebări clasament unde respondenții au ordonat anumite criterii în funcție de importanța lor.

Tabelul 3.1

Clasificarea întrebărilor din cadrul chestionarului aplicat

Întrebările cuprinse în acest chestionar au urmărit obținerea de informații cu privire la tema studiată, cum este perceput de către turiștii consumatori fenomenul turismului de aventură, activitățile practicate de aceștia și modul de achiziționare al serviciilor. Percepția acestora legat de firmele prestatoare de servicii de aventură și calitatea acestor servicii.

Derularea anchetei a presupus deplasarea cercetătorului în zonele de consum ale serviciilor, la târguri de turism de aventură în vederea obținerii datelor necesare realizării cercetării, precum și aplicarea chestionarului în mediul online în cadrul grupurilor de practicați de turism de aventură sau clienților firmelor prestatoare de acest gen de servicii.

Această cercetare viza analiza serviciilor de agrement, respectiv a turismului de aventură. Drept urmare grupul țintă în cadrul acesteia a fost reprezentat de turiștii consumatori de servicii de agrement din județul Cluj sau de la firme din județul Cluj. S-a decis distribuirea unui număr de 120 chestionare, dintre care eligibile pentru cercetare au fost 87 obținându-se astfel o rată de răspuns de 72,5%.

3.3. CULEGEREA DATELOR ȘI CREAREA BAZEI DE DATE

Derularea cercetării a presupus deplasarea în teren a cercetătorului cu scopul distribuirii chestionarului, în zonele de consum ale serviciilor de acest gen (împrejurimile orașului Cluj-Napoca), târgurile de turism cu specific (Târgul de turism montan, aventură și sporturi extreme: Mocănița), punctele de lucru ale firmelor prestatoare de servicii de agrement. O altă parte a cercetării s-a desfășurat în mediul online, instrumentul de cercetare fiind distribuit în grupurile cu specific (grupul de facebook al membrilor asociației Ecouri Verzi, Clubul de Turism Montan Someșul Sălaj).

Baza de date cu informațiile culese a fost realizată în format Microsoft Excel, informațiile din chestionarul aplicat (Anexa 1.) au fost codificate în prealabil, în vederea prelucrării ulterioare a acestora. Codificarea răspunsurilor a presupun crearea unei baze de date omogene, ușor de interpretat și concluzionat.

Spre exemplu întrebarea numărul 3 din cadrul chestionarului „Unde v-ași petrecut ultima vacanță?” a fost atribuită variabila <LOCAȚIE>, respondenții având ca și variante de răspuns următoarele: „1 – munte”, „2 – mare”, „3 – mediul rural”, „4 – orașe (city break)”, „5 – în țară”, „6 – în străinătate”.

Codificarea pentru întrebarea „Cine credeți că poate practica acest tip de turism?”, întrucât respondenții pot alege mai multe variante de răspuns i-au fost atribuite variabilele <TINERI>, <COPII>, <VÂRSTNICI>, <FEMEI>, <BĂRBAȚI>, <PERS_CFM>, <PERS_CFR>, și <ORICINE> atribuindu-se valoarea 1 tuturor variabilelor alese ca și variantă de răspuns, și valoarea 0 pentru variantele care nu au fost alese.

Toate datele au fost preluate din chestionare, verificate în prealabil din punct de vedere al conținutului pentru a fi complet și corespunzător completate. Drept urmare din cele 100 de chestionare implementate doar 87 au fost validate pentru prelucrare. Datele introduse în baza de date au fost ulterior prelucrate și interpretate.

3.4. METODE DE ANALIZĂ A DATELOR

Datele din baza de date structurată în programul Microsoft Excel au fost prelucrate tot cu ajutorul acestuia, utilizându-se diferite funcții statistice și matematice care să scoată în evidență legătura dintre fenomene, cauzalitatea acestora. Rezultate prezentate în capitolul III al prezentei lucrări.

Indicatorii utilizați și metodele de reprezentare a datelor statistice sunt următorii:

Indicatori relativi de structură;

Metoda grafică;

Tabelul de corelație;

Tabelul statistic pe grupe;

Testul Hi-pătrat a lui Pearson;

Valoarea medie.

Indicatorii relativi de structură sunt acele mărimi care caracterizează structura populației studiate în raport cu o anumită caracteristică. Aceștia fiind rezultatul împărțirii dintre parte și întreg (Merce și Merce, 2009).

Frecvența relativă (proporția) a grupei j se obține ca și raport între frecvența absolută a acelei grupe și volumul întregii populații.

Metoda grafică se realizează prin prin reprezentarea, într-un sistem de axe rectangulare, a frecvențelor perechilor de variabile XjYj unde X și Y sunt două caracteristici legate (dependente), X fiind caracteristica determinantă, cauzală sau factorială, iar Y cea determinată, rezultativă.

Datele din tabelul de corelație se transpun în planul axelor rectangulare XOY, marcându-se prin simple puncte perechile XjYj cu frecvențe nenule. Ansamblul punctelor marcate formează norul statistic (norul de puncte).

Analizând norul statistic, ca formă, deplasare și concentrare a punctelor, putem obține informații despre legătura cercetată: existența, sensul, intensitatea și forma. Fiecare punct al norului statistic este valoare a variabilei Y (o valoare empirică, observată) datorată atât influenței lui X cât și influenței altor factori. Variația punctelor de pe fiecare coloană oglindește influența altor factori (Merce et. al. 2012).

Tabelul de corelație este un tabel statistic cu dublă intrare, suport al unei serii bidimensionale. Intrarea pe orizontală este rezervată variabilei X ale cărei variante sau intervale se ordonează crescător de la stânga spre dreapta, iar intrarea pe verticală este rezervată variabilei Y ale cărei variante se pot ordona crescător fie de sus în jos, fie de jos în sus.

Analizând frecvențele nenule, dintr-un tabel de corelație se pot obține informații privind existența, sensul, forma și intensitatea legăturii statistice dintre variabile (Merce et. al. 2012).

Tabelul statistic pe grupe este un tabel în care sunt prezentate, pe grupe după o singură caracteristică datele statistice și rezultatele prelucrării acestora, într-un mod sintetic.

Testul Hi-pătrat a lui Pearson aplicat, presupune, prin analiza atentă a datelor și rezultatelor oferite de metoda statistică, identificarea relației de cauzalitate, dacă aceasta există. Testul Hi-pătrat a lui Pearson are o aplicabilitate foarte mare, datorită faptului că operează cu frecvențele variabilelor, chiar dacă acestea au formă numerică sau nenumerică și este o metodă relativ ușor de utilizat.

În cazul a două variabile dependente X și Y, cunoscându-se datele din tabelul de corelație, se poate afla dacă variabila rezultativă Y suferă modificări în raport cu stările întrunite de variabila X. Acest lucru se poate desprinde din felul în care se grupează frecvențele nij în tabelul de corelație.

Dacă structura frecvențelor pe fiecare coloană este aceeași sau asemănătoare cu structura frecvențelor marginale unidimensionale ale variabilei rezultative, atunci înseamnă că Y nu este determinată în mod semnificativ de X.

O asemenea situație limită poate fi imaginată în baza următorului raport de proporționalitate:

și

– frecvențele teoretice care au aceeași structură ca și structura frecvențelor marginale unidimensionale ale variabilei rezultative.

Având cele două categorii de frecvențe, Testul Hi-pătrat a lui Pearson își propune compararea acestora, rezultând astfel două situații:

Nu există deosebiri între cele două, ceea ce înseamnă X nu determină semnificativ pe Y;

Frecvențele se deosebesc semnificativ, ceea ce însemnă că Y depinde de stările lui X.

Având la bază procesul de comparare amintit, Testul Hi-pătrat a lui Pearson se calculează astfel:

Valoarea Hi-pătrat calculată după formula mai sus menționată se compară cu valoarea tabelară a lui Hi-pătrat pentru o anumită probabilitate de eroare și numărul gradelor de libertate corespunzătoare.

Dacă valoarea lui Hi-pătrat calculată este mai mare decât valoarea lui Hi-pătrat tabelar, înseamnă că Y depinde de X.

Dacă valoarea lui Hi-pătrat calculată este mai mică decât valoarea lui Hi-pătrat tabelar, însemnă că Y nu depinde de X.

Valoarea medie reprezintă un parametru care rezumă și reprezintă valorile observate ale unei caracteristici prin intermediul unei funcții adecvate a acelor valori. „Teoretic, valoarea medie a unei serii de repartiție ar reprezenta acel nivel al caracteristicii care ia naștere sub acțiunea uniformă a factorilor esențiali, acțiunea factorilor neesențiali fiind nulă” (Merce și Merce, 2009).

Starea și evoluția fenomenelor fiind condiționată în același timp, atât de factorii esențiali cât și de cei neesențiali, variația fiind prezentă peste tot. Valoarea medie se poate determina ca: medie armonică, medie geometrică, medie aritmetică, medie pătratică.

Media aritmetică reprezintă modalitatea de determinare a valorii medii, în cazul seriilor de repartiții constituite din frecvențe absolute sau relative.

PARTEA A III-A: REZULTATE ȘI DISCUȚII

CAPITOLUL IV

EVALUAREA CALITĂȚII SERVICIILOR DE AGREMENT

ÎN CLUJ-NAPOCA

În urma interpretării rezultatelor obținute prin aplicarea chestionarelor s-au obținut o serie de rezultate, urmărite și prin trasarea obiectivelor stabilite inițial. Seria de rezultate obținute sunt prezentate în cele ce urmează.

4.1. PROFILUL SOCIOLOGIC AL TURIȘTILOR

În urma analizei profilului socio-profesional al respondentului, se poate observa că 71% dintre cei dornici de adrenalină și să încerce activități din gama turismului de aventură sunt studenți. 19% sunt salariați în timp ce casnici sau antreprenori nu sunt niciunul dintre ei. (Figura 22)

Figura 4.1. Statutul profesional al turistului

Nivelul educației celor intervievați se situează la nivelul studiilor superioare, 85,06% dintre respondenți, fiind luate în calcul și studiile în curs studenții se încadrează la categoria studii superioare. 10,34% dintre ei au urmat doar studiile medii și foarte puțini (2,3%) sunt cu studii primare. În figura 4.2 sunt reprezentate grafic aceste procentaje.

Figura 4.2. Nivelul educației turiștilor

Veniturile respondenților, așa cum sunt prezentate și în figura 4.3 sunt destul de variate. Cei mai mulți dintre respondenți (29%) au un venit ce se încadrează între 1000-1500 lei pe lună, urmați de cei cu venituri între 500 și 1000 de lei și cei cu venituri între 200 și 500 lei/lună. În această categorie aproximativ 13% dintre ei sunt la una dintre cele două extreme, fie au venituri mai mici de 200 lei, fiind vorba de studenți ce nu au venituri proprii sau beneficiază doar de burse sau mai mari de 1500 lei.

Figura 4.3. Veniturile lunare ale turiștilor (lei/lună)

Calculându-se vârsta medie a celor 87 de respondenți rezultă că aceștia au vârsta de aproximativ 23 de ani. Turismul de aventură fiind o formă de turism practicată de persoane tinere cu spirit de aventură, firi libertine și dornice să încerce cât mai multe experiențe noi.

Dintre cei chestionați 83,91% sunt tineri necăsătoriți sau fac parte dintr-un cuplu necăsătorit (10,34%). Doar 2,30%, respectiv 3,45% sunt căsătoriți sau au fost căsătoriți așa cum rezultă și din figura 4.4.

Figura 4.4. Statutul social al respondentului

Repartiția respondenților în funcție de sex este prezentă în figura 4.5. Rezultând astfel faptul că nu există o diferență considerabilă între cei care practică această formă de turism din punct de vedere al sexului. Diferența fiind în favoarea femeilor cu doar 3,44 procente.

Figura 4.5. Repartiția respondenților pe sexe

Având în vedere eșantionul ales pentru efectuarea cercetării, respectiv persoane care efectuează călătorii cu scop turistic, rezultatul la întrebarea ce viza acest element a fost, după cum se poate observa și în figura 4.6, în totalitate pozitiv.

Toți cei 87 de respondenți au spus că efectuează călătorii cu scop turistic. Acest răspuns putea fi ușor de preconizat având în vedere eșantionul ales. Motivul pentru care s-a ales, totuși, introducerea acestei întrebări în chestionar a fost de acomodare a respondentului cu tema chestionarului, de introducere treptat în detaliile subiectului cercetat.

Figura 4.6. Efectuarea călătoriilor cu scop turistic

Pentru a afla frecvența acestor călătorii, întrebarea „Efectuați călătorii cu scop turistic?” a fost precedată de întrebarea: „De câte ori, în ultimul an, ați efectuat acest tip de călătorii?”. Astfel că, așa cum reiese din figura 4.7, numărul de călătorii pe care turiștii le-au efectuat în ultimul an a fost de mai mult de cinci ori, variabilă ce a înregistrat 35 de răspunsuri din 87, respectiv 40,23%. În timp ce, doar 4,59% din totalul respondenților au efectuat o singură călătorie în ultimul an.

Figura 4.7. Frecvența călătoriilor efectuate de turiști în ultimul an

Prin întrebarea „Unde v-ați petrecut ultima vacanță?” s-au urmărit două aspecte. În primul rând s-au analizat preferințele turiștilor în legătură cu destinația preferată (munte, mare, mediu rural, orașe), rezultate evidențiate în figura 4.8. 65% dintre respondenți preferă muntele ca și destinație pentru vacanțelor, în timp ce mediul rural este preferat doar de 5% dintre turiști, mediul rural fiind asociat cu conceptul de tradiție, relaxare și liniște. Luând în considerare motivul călătoriei celor din eșantionul ales această variantă este foarte puțin luată în calcul.

Figura 4.8. Destinația preferată de turiști

Din punct de vedere al posibilităților de petrecere al vacanței în țară sau în străinătate, 70% dintre respondenți și-au petrecut ultimele vacanțe în străinătate și doar 30% au rămas pe teritoriul țării (Figura 4.9).

Figura 4.9. Preferințele turiștilor de petrecere a vacanței

(în țară sau străinătate)

Durata de desfășurare a vacanței este relativ redusă. Cel mai mare procentaj l-a obținut variabila de răspuns 1-3 zile, aproape 40%. Astfel că turiștii preferă turismul de final de săptămână, având puțin timp liber pentru a călătorii. Opțiune convenabilă în acest caz, turiștii optând pentru a petrece câteva zile de relaxare în puținul timp liber. Celelalte variabile, așa cum rezultă și din figura 4.10, sunt destul de apropiate ca și valoare, fiecare dintre opțiunile de 4-6 zile, 7-10 zile sau mai mult de 10 zile fiind alese ca și răspuns de aproximativ 20% dintre respondenți.

Figura 4.10. Durata de desfășurare a vacanțelor

4.2. PROFILUL TURISTULUI CONSUMATOR DE SERVICII DE AGREMENT

Dintr-o listă de cuvinte, respondenții au fost rugați să aleagă un singur cuvânt, pe care ei îl asociază cu turismul de aventură. Primul cuvânt ce le trece turiștilor prin minte atunci când vine vorba de turismul de aventură, așa cum rezultă și din rezultatele sondajului evidențiate în figura 4.11, este adrenalină. Răspund ce a înregistrat un procentaj de aproape 50% din totalul răspunsurilor. Cealaltă jumătate fiind împărțită între drumeție (16%), acțiune și natură (13%), curaj (6%) și mai puțin cu cel de risc (2%), relaxare (1%) și chiar deloc cu cel de pericol.

Figura 4.11. Cuvinte asociate cu turismul de aventură

Întrebarea numărul 6 din chestionar (Anexa 1), urmărea definirea turismului de aventură împreună cu respondenții. Astfel, s-au propus trei definiții:

sporturi de exterior destul de dure care necesită putere imensă, energie și îndemânare precum alpinism, cățărat pe blocuri de gheață și stâncă, cu pluta și caiacul pe apă, schi și schi pe placă, parcurgerea canioanelor sau cheilor, coborârea pe ape repezi;

mersul pe jos, drumeția, plimbarea cu bicicleta, mersul cu pluta, canoe și caiac, cu barca pe lacuri, înotul, călăritul, schi fond, schi și schi pe placă, pe pârtii ușoare sau moderate;

este o acțiune riscantă, nechibzuită, primejdioasă și foarte îndrăzneață ce presupune inițiativă, curaj, sacrificiu, responsabilitate și să fii tot timpul pregătit pentru a-ți lua toate măsurile de precauție spre a nu fi surprins de un lucru neplăcut.

Interpretând rezultatele chestionarelor, în opinia turiștilor turismul de aventură înseamnă mersul pe jos, drumeția, plimbarea cu bicicleta, mersul cu pluta, canoe și caiac, cu barca pe lacuri, înotul, călăritul, schi fond, schi și schi pe placă, pe pârtii ușoare sau moderate. Definiție aleasă ca și variantă de răspund de 57 dintre respondenți, respectiv 66%. Celelalte definiții însumând doar 34% din totalul răspunsurilor.

La întrebarea „Cine credeți că poate practica acest tip de turism?”, respondenții au optat, așa cum rezultă și din figura 4.12, pentru varianta orice persoană în proporție de 50,57%, opțiune urmată de variantele: persoane cu condiție fizică medie (42,53%) și tineri (31,03%). Pe ultimul loc clasându-se vârstnicii cu 5, 75%, iar pe poziția imediat superioară copii, cu 12,64%.

Aceste rezultate pot fi catalogate drept răspunsuri subiective. În primul rând datorită vârstei respondenților și activităților asociate de ei cu turismul de aventură. Trebuie să luăm în calcul că unele activități pot fi practicate de o anumită categorie, iar alte activități de altă categorie.

Figura 4.12. Categorii de practicați ai turismului de aventură

Din totalul de 87 de respondenți majoritatea au practicat și turism de aventură, respectiv 90,80% au răspuns afirmativ la această întrebare, și doar 9,20% nu au practicat această formă de turism, sau nu au știut că au practicat-o. Unele activități din această categorie ne fiind încadrate de marea majoritate a populației în această formă de turism (Figura 4.13).

Figura 4.13. Turiștii care au practicat turism de aventură

Principalele motive pentru care au încercat turismul de aventură au fost curiozitatea, 44,44%, din dorința de a încerca experiențe noi și unice în viață (17,78%) sau forțați de împrejurări (8,89%). Alte motive menționate de ei au fost: să fie mai aproape de natură, pentru adrenalină, din dorința de aventură și distracție, pentru relaxare sau de plictiseală. Cei care nu am încercat turismul de aventură nu au făcut acest lucru pentru că nu au avut ocazia (66,67%), și cu o rată mică de răspuns pentru că li s-a părut periculos sau nu au avut încredere în ei (16,67%).

Cei 79 de respondenți care au practicat turismul de aventură, au mărturisit că suma totală cheltuită de ei în practicarea acestei forme de turism este în medie 905 lei. Dintre care cel mai mult cheltuie pe cazare, aproximativ 197 lei și cel mai puțin pe închirierea echipamentelor. Suma alocată echipamentelor sugerează faptul că aceștia își achiziționează propriile echipamente. Sumele aferente fiecărei componente sunt prezentate în tabelul 4.1.

Tabelul 4.1

Sumele cheltuite de turiști în practicarea turismului de aventură/un sejur

Pentru a realiza portretul turistului consumator de servicii din categoria turismului de aventură, turiștii au fost rugați să-l creioneze notând cinci caracteristici (figura 4.12). În urma analizei rezultatelor rezultă că turistul ce practică turismul de aventură trebuie să fie:

□ curajos (16,48%)

□ prietenos (8,79%) □ aventurier (13,19%)

□ atletic (7,69%) □ curios (6,59%)

Figura 4.14. Profilul turistului consumator de servicii de agrement

4.3. ANALIZA SERVICIILOR DE AGREMENT

Întrebarea numărul 8 viza compararea turismului de aventură cu celelalte forme de turism. Așa cum se poate observa și din tabelul nr. 4.2, respondenții văd turismul de aventură mai atractiv decât celelalte forme de turism (75,86%). La fel de interesant și de periculos (aproximativ 97%), însă este mai puțin accesibil (94,25%). Gradul de comparație pentru atributele interesant și periculos fiind la fel de, niciunul dintre respondenți nevăzându-l mai interesant sau mai periculos.

Tabelul 4.2

Compararea turismului de aventură cu celelalte forme de turism

Analizând lista zonelor unde se poate practica turismul de aventură, turiștii au bifat zonele în care ei au desfășurat această activitate, în figura 4.15 sunt prezentate datele obținute. Astfel că, cei mai mulți dintre ei (62,07%) au desfășurat acțiuni în munții Apuseni. Acest lucru fiind datorat reliefului munților Apuseni ce se suprapune peste județul Cluj. Următoarea zonă clasată, zonă apropiată de județ, a fost zona Munților Bistriței, 22 dintre respondenți, respectiv 25,28% desfășurând activități din gama turismului de aventură aici. Zonele imediat următoare, au fost Cheile Bicazului, Munții Bucegi, Vatra Dornei și Valea Mureșului, unde peste 15 (17,25%) turiști au practicat turismul de aventură. Cei mai puțini dintre ei au practicat turismul de aventură în zone precum: Munții Parâng, Rimetea, Râul Someș, Râul Arieș, Râul Cerna, Munții Rodnei, chiar dacă zonele precum Rimetea, Râul Someș și Râul Arieș sunt zone din județul Cluj.

Figura 4.15. Zonele vizitate de turiștii pasionați de turismul de aventură

Din lista activităților cuprinse în categoria turismului de aventură respondenții au desfășurat cel mai des drumeții pe munte, în proporție de 85,88%, urmate de alpinism/cățărate (58,82%) și off-road (56,42). Într-un procentaj destul de ridicat au practicat și rapel/tiroliană, treasure hunt și zborurile cu parapanta. Procentajele obținute sunt evidențiate în figura 4.16. Doar un procent de 3,53 % au desfășurat yachtingul și 10, 59% canyoning. Aceste două activități înregistrând cele mai mici valori.

Figura 4.16. Activitățile efectuate de turiști

În urma desfășurării seriei de activități din cadrul turismului de aventură s-a urmărit și gradul de satisfacție al turiștilor în urma desfășurării acestora. În figura 4.17 sunt evidențiate activitățile și gradul de satisfacție al turiștilor.

22 (25,28%) de turiști au fost încântați de alpinism/cățărare în timp ce 15 (16,09%) nu au fost deloc încântați sau nu prea încântați (13 turiști/14,94%). Niciunul nu a precizat că nu a fost foarte încântat sau încântat.

Dintre cei care au încercat caiacul sau canoea 17 (19,54%) au fost încântați, în timp ce ceilalți au fost destul de încântați, nu prea încântați sau deloc încântați (8 persoane/9,15%).

Cei care au încercat canyoningul, 49 (56,32%) au precizat că fost încântați, 7 (8,04%) destul de încântați, 11 (12,64%) nu prea încântați și tot 11 deloc încântați.

Părerile celor care au încercat off-road-ul au fost destul de pastelate. 12 (13,79%)dintre ei au spus că nu le-a plăcut deloc, în timp ce alți 24 (27,58%) au fost încântați de această experiență.

Experiența oferită de parapantă sau moto-parapantă împarte iubitorii turismului de aventură în două tabere: cei care au fost încântați de această experiență (15 turiști/17,24%) și cei care nu au fost încântați de această experiență (16 turiști/18,39%).

Plimbări cu scutere submersibile au încercat 12 turiști, dintre care 5 (41,66%) nu au fost încântați deloc, iar la extrema cealaltă au fost 2 (16,66%) care au fost foarte încântați. Ceilalți 5 fiind încântați sau nu prea încântați.

Raftingul este o experiență ce generează grad ridicat de încântare pentru 14 (50%) turiști dintre cei care au încercat, în timp ce pentru alți 14 (50%) experiența nu este la fel de încântătoare.

Cei care au încercat rapelul sau tiroliană sunt în cea mai mare proporție dezamăgiți de experiență. 35,89% și respectiv 20,51% dintre ei nu au fost deloc încântați sau au fost destul de încântați de ea. În timp ce 43,58% dintre ei au fost încântați.

Scufundările, snow raftingul, treasure huntul, yachtingul și drumețiile pe munte au fost experiențe ce nu i-au impresionat pe turiști. Toți au precizat că nu au fost prea încântați de aceste experiențe sau nu au fost deloc încântați.

Figura 4.17. Gradul de satisfacție al turiștilor în raport cu activitatea desfășurată

Rugați să menționeze un cuvânt ce ar descrie experiențele încercate, turiștii au menționat de 24 ori cuvântul adrenalină, de 10 ori cuvântul interesant, libertate și relaxare au fost folosite ca și cuvânt de descriere pentru această experiență de 8 ori, în timp ce uimitor, special, natură, extraordinar, perfect și curat au apărut în medie de 4 ori pe lista acestora.

Pe o scală de evaluare, unde 1 însemna dezacord total, iar 5 acord total, respondenții au fost rugați să evalueze următoarele afirmații:

Afirmația 1: Dezvoltarea turismului de aventură duce la creșterea poluării.

Afirmația 2: Turismul favorizează dezvoltarea infrastructurii turistice.

Afirmația 3: Condițiile meteo sunt un criteriu esențial în planificarea excursiei.

Afirmația 4: Modul în care sunt amenajate și întreținute zonele turistice influențează numărul de turiști.

Afirmația 5: Păstrarea specificului tradițional este important pentru dezvoltarea turismului de aventură.

Afirmația 6: Dotările pentru cazare și alimentație sunt cele mai importante pentru un turist.

Afirmația 7: Amenajarea turistică afectează peisajul.

În figura 4.18 sunt prezentate rezultatele sondajului. Astfel că, pentru afirmația 1, 71,26% dintre respondenți au manifestat dezacord total în timp ce doar 5,74% dintre ei au fost de acord cu faptul că dezvoltarea turismului duce la creșterea poluării.

Pentru afirmația „Turismul favorizează dezvoltarea infrastructurii turistice.” 72,41% dintre respondenți au fost total de acord cu această afirmație, doar 1,14% dintre ei manifestând dezacord total.

85 dintre cei 87 chestionați au considerat că în planificarea excursiei condițiile meteo sunt un criteriu important, respectiv 97,70%

În opinia lor, pentru dezvoltarea turismului de aventură păstrarea specificului tradițional este destul de important. Răspunsurile lor, așa cum sunt evidențiate și în figura 4.18, sugerează acordul total 31,03%, acordul 20,68% sau dezacordul 18,39% cu privire la acest aspect.

Cu privire la afirmația numărul 6: dotările pentru cazare și alimentație sunt cele mai importante pentru un turist aceștia au manifesta o părere de mijloc. 50,57% dintre aceștia alegând varianta 3 de pe scala cuprinsă între 1 și 5.

Varianta de mijloc a scalei a fost preferată și în cazul afirmației „Amenajarea turistică afectează peisajului”. 39,08% dintre aceștia au preferat să o bifeze, în timp ce 16,09% au manifestat dezacord total și alți 16,09% acord total.

Figura 4.18. Părerea respondenților în legătură cu consecințele practicării turismului

În vederea identificării criteriilor de selecție ale clienților legat de firmele prestatoare de servicii, s-a introdus în chestionar o serie de afirmații pe care aceștia trebuiau să le evalueze pe o scală de la 1 la 7, unde 1 însemna „deloc important”, iar 7 însemna „cel mai important”. Interpretând rezultatele acestei întrebări s-a ajuns la concluzia că:

a) pentru turiști, dacă firma deține echipament specific fiecărei activități prestate este de o importanță foarte mare, varianta „cel mai important” obținând un procent de 60,92% din totalul distribuit pentru această afirmație.

b) pe scala de evaluare, procentele pentru afirmația „firma are facilități fizice atrăgătoare (mijloace de transport)” au fost distribuite aproximativ egal pentru variantele 3-7, acestea obținând aproximativ 20% din total, rezultând astfel că facilitățile fizice nu sunt la fel de importante pentru toți consumatorii.

c) echipamentul personalizat și uniforma ghizilor/monitorilor, precum și ideea generată de acest aspect în ceea ce privește unitatea, siguranța și seriozitatea au înregistrat cel mai mare procentaj (28,74%) pentru poziția patru din scala de evaluare.

d) materialele de promovare atrăgătoare nu reprezintă nici ele un criteriu important în selecția firmelor prestatoare de servicii de agrement. Pentru 6,90% dintre respondenți nu este deloc important și doar pentru 20,69% este cel mai important acest lucru.

e) locațiile convenabile și accesibile unde aceste firme prestează serviciile sunt relativ importante pentru turiști, cele mai mari procentaje mergând pe treptele 4, 5, 6 și 7 din scala de evaluare, respectiv 16,09%, 28,74%, 11,49% și 25,29%.

f) unitățile unde aceste firme asigură cazarea sunt, în opinia celor mai mulți respondenților cele mai importante. În timp ce meniul alimentar este ales de o importanță „4” de cei mai mulți dintre aceștia.

g) ghizii/monitorii bine pregătiți (au cursuri de specialitate) reprezintă un criteriu foarte important în alegerile făcute de turiști, 60,92% dintre aceștia considerându-i cel mai important criteriu și doar 1,15% deloc important.

h) locațiile alese permit și organizarea de activități distractive pentru turiști și respectarea programul/orarul sunt „cel mai important” în proporție de 44,83% și 48,28%.

i) informarea clienților în legătură cu modul de desfășurare al activităților, prioritizarea intereselor clienților și reputația firmei influențează alegerea turiștilor în proporție de aproximativ 50%.

j) cel mai important criteriu rămâne însă, siguranța simțită de turiști în cadrul activităților desfășurate, înregistrând un scor de 71, 26% pentru varianta „cel mai important”

Ca și concluzie generală, cele mai importante criterii pentru turiști, atunci când optează pentru o firmă ce prestează activități din gama turismului de aventură este echipamentul specific pentru fiecare activitate și pregătirea ghizilor și a monitorilor, ambele înregistrând un procentaj de peste 60%. În tot se află însă siguranța pe care o resimt în timpul programului sau consumului cu 71, 26%. Cele mai puțin importante sunt modul de promovare și locațiile pe care aceștia le aleg (majoritatea programelor având transportul inclus).

Tabelul 4.3

Criterii de selecție a firmelor prestatoare de servicii de agrement

4.4. ANALIZA FIRMELOR PRESTATOARE DE SERVICII DE AGREMENT

Pentru a afla cauza ce îi determină pe turiști să încerce acțiunile oferite de turismul de aventură, s-a introdus în chestionar o întrebare ce avea drept subiect acțiunile de promovare. Astfel că, la întrebarea „Ați văzut acțiuni de promovarea a turismului de aventură?” 67,82% dintre respondenți au răspuns afirmativ și doar 32,18% dintre ei au răspuns că nu au întâlnit acțiuni de promovare a turismului de aventură.

Figura 4.19 Gradul de înteracțiune al turistului cu acțiunile de promovare

Analizând mai departe în profunzimea datelor, s-a observat că mijloacele de promovare utilizate de către agențiile de turism și firmele prestatoare de servicii ce cuprind turismul de aventură sunt foarte diverse. Așa cum rezultă și din figura 4.20, cel mai utilizat mijloc este internetul, 45,73% dintre respondenți au întâlnit acțiuni de promovare a turismului de aventură pe internet. Imediat pe locul următor se află reclamele agențiilor de turism și a firmelor prestatoare de acest gen de servicii cu 17, 07%. Un singur respondent a văzut acțiuni de promovare în cadrul aeroclubului, respectiv 0, 61% din total. Nici pliantele nu sunt foarte utilizate ca și mijloc de promovare, doar 3,66% dintre turiști le-au întâlnit ca și mijloc de promovare.

Figura 4.20 Mijloacele de promovare întâlnite de către turiști

În opinia celor chestionați, turismul de aventură este o formă de turism ce se poate practica și individual (71,26%), doar 28,74% au precizat că această formă de turism se poate practica doar printr-o firmă specializată (Figura 4.21).

Figura 4.21. Opinia respondenților legat de practicarea turismului de aventură prin intermediul unei firme specializate

Câteva din mijloacele prin care firmele prestatoare de servicii de turism de aventură ar putea atrage clienți au fost variante de răspuns la întrebarea „Prin ce mijloace credeți că ar putea să atragă firmele prestatoare de acest gen de servicii clienți?”. Răspunsurile respondenților sunt prezentate în figura 4.22.

Astfel că promovarea rămâne, în opinia acestora cea mai potrivită soluție, înregistrând un procentaj de 43,32% din totalul răspunsurilor. Aceasta a fost urmată de reducerile oferite clienților cu 27,27%. Pe ultimul loc s-a aflat variabila altele (pliante și ghizi specializați) cu doar 1,07%. Nici bonificațiile și gratuitățile nu sunt văzute drept o soluție de către turiști, ei sesizând problema promovării. Motivul pentru care numărul de turiști interesați de această formă de turism este cel din prezent se datorează, în opinia lor, faptului că produsele sau firmele în sine nu sunt cunoscute de către turiști.

Figura 4.22. Modalități de atragere a turiștilor pentru servicii de agrement

Din lista firmelor prestatoare de servicii ce includ turismul de aventură, turiști au fost rugați să aleagă firmele pe care le cunosc. Astfel, cea mai cunoscută firmă care prestează acest gen de servicii este TerraMont Carpați, 31,68% dintre turiști auzind de ea. Următoarea cea mai cunoscută fiind Transilvania Extrem Adventures (26,09%). Cea mai puțin cunoscută firmă este 7 Land Services cu doar 1,86%, Adventures4U, Adventure Center și Flo Adventure Transilvania fiind cunoscute de aproximativ 13% dintre respondenți.

Figura 4.23. Firmele prestatoare de servicii ce includ turismul de aventură

Cei care au cunoscut firmele din lista prezentată au fost rugați să specifice dacă au consumat servicii de la acestea. (Figura 4.24)

Rezultă astfel că, dintre cei care cunosc Firma Adventures4U 80,95% au și consumat servicii și doar 19, 05% cunosc firma însă nu le-au încercat serviciile.

În cazul celor de la Adventure Center, 65,22% au consumat serviciile prestate de ei și 34,78% nu au încercat însă cunosc existența firmei.

59,26% dintre cei care cunosc firma TerraMont Carpați au și încercat serviciile lor, iar 40,74% dintre ei nu au făcut acest lucru.

Flo Adventure Transilvania a prestat servicii pentru 80% dintre respondenți, în tip ce pentru ceilalți 20% care cunosc firma nu a făcut acest lucru.

În cazul celor de la 7 Land Services toți cei 3 respondenți care cunosc firma au și beneficiai de servicii prestat de ei.

Figura 4.24. Consumul de servicii de agrement

Analizând frecvența consumului de servicii, din figura 18 se observă că cei care au consumat o singură dată servicii au ales:

Adventures4U în proporție de 75%

Adventure Center în proporție de 72,73%

TerraMont Carpați în proporție de 65%

Transilvania Extrem Adventures 66,67%

Flo Adventure Transilvania 80,00%

7 Land Services niciodată

Cei care au consumat în ultimul an servicii de la aceste firme de două ori au ales:

Adventures4U în proporție de 25%

Adventure Center în proporție de 9,09%

TerraMont Carpați în proporție de 15%

Transilvania Extrem Adventures 16,67%

Flo Adventure Transilvania 20,00%

Land Services niciodată

Singura firmă de la care s-au consumat servicii de trei ori în ultimul an a fost TerraMont Carpați, cu o frecvență de 10%.

Firmele de la care s-au consumat servicii de 4 ori în ultimul an sunt TerraMont Carpați (5%) și Transilvania Extrem Adventures (5,56%).

Pentru cei care au consumat servicii de cel puțin 5 ori, clasamentul e următorul:

Land Services cu 100%

Adventure Center cu 18,18%

Transilvania Extrem Adventures 11,11%

TerraMont Carpați cu 5%

În timp ce la Adventures4U și Flo Adventure Transilvania nu au revenit de mai mult de cinci ori.

Figura 4.25. Frecvența consumului de servicii de agrement

Întrebați în funcție de ce criterii aleg firmele prestatoare de servicii de agrement, rezultă că cel mai important criteriu pentru ei sunt părerile și recomandările prietenilor, 41% dintre cei chestionați au ales acest răspuns. În timp ce calitatea serviciilor contează pentru 29% dintre aceștia. Un criteriu destul de important pentru 21% dintre ei este și oferta de preț, în timp ce reclamele contează doar pentru 9%.

Figura 4.26. Criterii de selecție a firmelor prestatoare

de servicii de agrement

În urma consumului de servicii de la firmele prestatoare de servicii de agrement din Cluj ce vizau turismul de aventură, s-a încercat prin întrebarea „Cât de mulțumiți ați fost de serviciile prestate?” să se afle gradul de satisfacție al turiștilor în raport cu serviciile prestate. Astfel că, așa cum sunt prezentate și în figura 4.27 cei mai mulți turiști nu au fost deloc mulțumiți de serviciile prestate de Adventures4U, pentru Adventure Center s-a păstrat o părere de mijloc. Clienții ce au consumat servicii de la Terramont Carpați au fost foarte mulțumiți de acestea, situație ce se aplică și în cazul Transilvania Extrem Adventures și 7 Land Services în timp ce pentru Flo Adventure Transilvania cei mai mulți dintre ei nu au fost foarte mulțumiți de serviciile prestate.

Figura 4.26. Gradul de satisfacție al turiștilor în raport cu serviciile consumate

Întrebarea numărul 26 din conținutul chestionarului (Anexa 1) urmărea reconsumul turiștilor de servicii turistice de la același prestator. Astfel că, așa cum este prezentat și în figura 4.27, 91% dintre turiști vor mai apela la serviciile oferite de firma de la care au mai consumat deja, motivele fiind încrederea oferită de firmă, calitatea serviciilor prestate și faptul că s-au simțit în siguranță cu aceștia. În timp ce doar 9% dintre aceștia vor apela la serviciile prestate de altă firmă, motivul fiind calitatea serviciilor ce ar putea fi îmbunătățită.

Figura 4.27. Reconsumul de servicii de la același furnizor

CONCLUZII

CONTRIBUȚII PROPRII

Pentru realizarea unei cercetări fără subiect repetativ și fără ca rezultatelor acesteia să nu aibă aplicabilitate, în primă etapă s-a realizat o cercetare a situației actuale a studiilor efectuate pe turismul de aventură.

Concluzionarea acestei documentații a presupus identificarea unor puncte forte ale cercetărilor prezente cât și a minusurilor acestora ce puteau fi incluse în prezenta cercetare. Lipsa unei cercetări pe arealul vizat a susținut viabilitatea realizării cercetării.

Studierea documentației ce tratează acest subiect și încercarea plierii cu situația dată a dus la realizarea unui instrument de cercetare adaptat pe subiectul cercetat și conceperea unui chestionar ce avea să includă întrebări specifice. Iar prin interpretarea răspunsurilor obținute să se realizeze toate obiectivele propuse, rezultând astfel un punct de pornire pentru viitoarele cercetări în domeniu.

Pentru derularea eficientă a cercetării s-au parcurs anumite etape: cercetarea temei abordate din punct de vedere teoretic, conceperea instrumentului de cercetare, determinarea eșantionului anchetat, întocmirea unui plan calendaristic de desfășurare a anchetei, culegerea efectivă a datelor pe teren, realizarea bazei de date prin codificarea datelor din chestionar, verificarea datelor, prelucrarea acestora ajungându-se în etapa finală de redactare a raportului de anchetă.

Formularea concluziilor prezentei cercetări cu privire la serviciile de agrement consumate de turiști și enunțarea unor recomandări cu privire la firmele prestatoare de servicii de agrement din Cluj-Napoca, cât și realizarea unor sugestii cu privire la continuarea acestei cercetări.

CONSIDERAȚII FINALE

Încheierea cercetării a avut loc în momentul realizării obiectivelor propuse. Obiective secundare, menționate la începutul prezentei lucrări ce au fost atinse în decursul anumitor etape ale cercetării.

Pornind de la analiza cercetărilor anterior realizate, clasificarea rezultatelor și conturarea unei idei despre ceea ce există deja în legătură cu turismul de aventură, s-a identificat importanța realizării acestei cercetări. Studii pe acest domeniu fiind foarte puține realizate, iar în România cunoscându-se conceptul de turism de aventură doar din punct de vedere teoretic.

Numărul de călătorii turistice efectuate de turiștii chestionați sunt foarte numeroase ceea ce rezultă că există un interes ridicat pentru aceste servicii și, în ultimul timp, și pentru turismul de aventură. Chiar dacă nu se consumă în prealabil pachete întregi de servicii din categoria turismului de aventură, se desfășoară numeroase activități din acest areal. Pe viitor se pot concepe pachete turistice personalizate astfel încât turistul să consume mai multe servicii, sau chiar dacă este vorba de o singură activitate, îmbinată cu alte activități sau acțiuni să se întindă pe o perioadă mai lungă de timp, accentuând-se astfel turismul de aventură de lungă durată și nu doar consumul de turism de sfârșit de săptămână.

În general, termenul de turism de aventură este asociat cu cuvântul adrenalină, turistul având o idee de ansamblu despre ce presupune acesta și putând fi selectiv în ceea ce presupune serviciul ales. Totodată, aceeași concepție generală despre turismului de aventură poate împiedica anumiți turiști să-l practice precum asocierea acestuia cu pericolul sau riscului.

După efectuarea acestui studiu se poate creiona profilul turistului consumator de servicii din categoria turismului de aventură. Persoană activă, curajoasă, rațională și atletică, cu o vârstă medie de aproximativ 23 de ani, cu studii superioare și fără un venit ridicat. Persoană curioasă și dispusă să încerce experiențe noi. Sexul nu este relevant în cazul consumatorilor de servicii de agrement, atât femeile cât și bărbații practicând turismul de aventură în aproximativ egală măsură. Totodată, turistul consumator de servicii de agrement este singur sau face parte dintr-un cuplu necăsătorit. Acest profil poate sta la baza alegerii segmentului de piață pentru firmele prestatoare de servicii de agrement nou apărute pe piață sau pot fi de folos în conceperea pachetelor de servicii.

Frecvența efectuării călătoriilor cu scop turistic, ridicat ca și procent în urma studiului efectuat, sunt și ele un impuls pentru prestatori. Individul secolului al XXI-lea tot mai prins de cotidian și stresul zilnic profită de fiecare moment de timp liber și caută relaxarea sau modalități noi de petrecere a timpului liber încercând și activități din categoria turismul de aventură.

Zonele în care turiștii practică turismul de aventură sunt, în cea mai mare parte zonele din județul Cluj, și pachetele de servicii incluzând zone din apropiere pentru a diminua costurile de transport, dar și datorită faptului că zona este una diversă putându-se practica de la alpinism și escaladă la cele mai interesante drumeții pe munte, plimbări cu bicicletele și ture de rafting și canoe. Nici din punct de vedere al mediului aerian nu sunt minusuri. Salturile cu parașuta și zborurile cu parapanta sau moto-parapanta fiind des întâlnite printre activitățile desfășurate. Cu toate acestea pasionații de turism de aventură se deplasează și în alte zone ale țării pentru a încerca sau practica unele sporturi din această ramură.

Percepției turistului legat de turismul de aventură în comparație ce celelalte forme de turism existente analizată în prezentul studiu poate influența modul de promovare al firmelor prestatoare de acest gen de servicii. Pentru cei care percep turismul de aventură interesant, relaxant și inedit să-i determine să consume cât mai des serviciile lor, iar pentru cei care au o percepție greșită să-i facă să își schimbe părerea. Mijloacele de promovare fiind o bună modalitate.

Chioar dacă majoritatea turiștilor susțin că nu este necesară o firmă specializată pentru a putea practica turismul de aventură, în lista modalității de selecție apar influențele prietenilor. Drept urmare turiștii aleg firmele în funcție de recomandările prietenilor, chiar dacă calitatea serviciilor, modul de promovare sau gradul de extindere pe piață al firmei nu sunt ridicate. Criteriilor de selecție ale firmelor prestatoare de turism de aventură se rezumă în cea mai mare parte la recomandările prietenilor și într-o mai mică măsură la oferte de preț sau calitatea serviciilor.

Calitatea serviciilor oferite de firmele prestatoare de servicii este raportată la echipamentele pe care firma îl are, ghizi și monitorii specializați de care dispune. Atunci când turistul se simte în siguranță în timpul activităților desfășurate și serviciile prestate sunt percepute ca fiind de calitate. Acesta fiind și principalul motiv pentru care turistul va mai consuma servicii de la aceeași firmă.

CONTINUAREA CERCETĂRII

În momentul finalizării studiului se pot preciza și etape sau stagii viitoare ale cercetării. Propuneri sau sugestii de implementare al rezultatelor. Rezultate pe baza cărora se pot pronunța o serie de concluzii în raport cu fenomenul turismului de aventură în zona Cluj-Napoca.

Chiar dacă serviciile sunt un segment ce nu poate fi măsurat cu exactitate, ci doar din punct de vedere subiectiv, această lucrare poate constituii o baza unei noi direcție în domeniu sau poate fi utilizată parțial în alte domenii.

Chiar dacă obiectivele acestei lucrări au fost realizate, pe parcursul cercetării s-au identificat noi direcții prin care aceasta ar putea fi continuată. În primul rând nevoile și preferințele turiștilor sunt într-o continuă schimbare, drept urmare prezenta cercetare poate avea un anumit termen de aplicabilitate. Iar în al doilea rând, studiile puține din domeniu fac ca aceasta să fie doar un punct de plecare pentru o cercetare mult mai amplă în viitor.

Pentru ca această formă de turism să capete și un mai mare accent și să fie percepută așa cum într-adevăr este, fără idei general formate fără a testa serviciile, este nevoie de o promovare mai intensă și de conștientizare a turistului asupra formei de turism practicată. Firmele prestatoare de servicii turistice trebuie personalizeze serviciile și să ofere pachete de activități sau sejururi nu doar simple activități.

Prezenta cercetare se poate accentua mai profund în tema studiată, urmărindu-se frecvența consumului de servicii de agrement, locațiile preferate de turiști, echipamentul necesar, dacă închiriază echipamente pentru practicarea anumitor activități fără să achiziționeze întregul pachet, și bineînțeles se poate extinde și arealul de studiu.

BIBLIOGRAFIE

Arion, F., Iulia C., Mureșan, 2013, „Management în turism”, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca;

Buckley, Ralf, 2001, „Nature Tourism and the Environment”, Australian Academy of Science, Canberra;

Buckley, Ralf, 2006, „Adventure tourism”, MRM Graphics Ltd, London;

Cristina, Cristureanu, 2006, „Strategii și tranzacții în turismul internațional”, Editura C.H. Beck, București;

Easton, Paul, Caroline, Warburton, 2010, „Adventure Tourism în Scotland. Market Analysis report”, Tourism innovation group, Scotland;

Gherasim, T., Gherasim, D., 1999, „Marketing turistic”, Editura Economica, București;

Hudson, Simon, 2003, Sport and adventure tourism, Routledge;

Iulia C., Mureșan, 2011, „Analiza calității serviciilor turistice rurale în regiunea Târnava Mare” – Teză de doctorat, Cluj-Napoca;

Jain, Sanjay K., Garima Gupta, 2004, „Measuring service quality: SERVQUAL vs. SERVPERF scales”, Vikalpa, Vol. 29.2;

Landrum, H., Prybutok, V., Zhang, X., Peak, D., 2009, „Measuring IS system service quality with SERVQUAL: Users’ perceptions of relative importance of the five SERVPERF dimensions. Informing science: the international journal of an emerging transdiscipline”, Vol. 12.1;

Manuela, R. Gabor, Flavia, D. Oltean, 2015, „Produse inovative în turismul internațional și național”, Editura C. H. Beck, București;

Merce E., C. C., Merce, Diana E., Dumitraș, 2012, „Bazele prelucrării statistice a datelor”, Editura Digital Data Cluj, Cluj-Napoca;

Merce, E., C. C., Merce, 2009, „Statistică: pradigme consacrate și pradigme întregitoare”, Editura AcademicPress, Cluj-Napoca;

Monica M., Coroș, 2015, „Managementul cererii și ofertei turistice”, Editura C.H. Beck, București;

Neacșu et. al., 2011, „Geografia și economia turismului”, Editura Pro Universitaria, București;

Neacșu, N., Baron, P., Snak, O., 2006, „Economia turismului”, Editura Pro Universitaria, București;

Paina, Nicolae, Pop, M. D., 1997, „Cercetări de marketing”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;

Parasuraman, Arun, Valarie A. Zeithaml, Leonard L. Berry, 1988, „Servqual”, Journal of retailing Vol. 64.1;

Petroman, I., Diana Marin, Cornelia Petroman, 2015, „Bazele turismul”, Editura Eurostampa, Timișoara, pag. 30;

Price, Sophie, C., O'Driscoll, 2010, „Perceptions of risk in Irelands emerging adventure tourism industry”, Institute of Technology, Tralee, Ireland;

Weber, Karin, 2001, „Outdoor adventure tourism: A review of research approaches”, Annals of Tourism Research Vol. 28.2;

Williams, Paul, Geoffrey N. Soutar, 2009, „Value, satisfaction and behavioral intentions in an adventure tourism context”, Annals of Tourism Research Vol. 36.3;

Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, 2012, „Dicționarul explicativ al limbii române”, Editura Univers Enciclopedic Gold, București;

***, 2013, „Adventure tourism market study”, Adventure Travel Trade Association and the George Washington University, Washington;

http://bv.ucdc.ro/bv/M_2_Economia_turismului_Baltaretu_Andreea.pdf, ultima accesare: 24 aprilie 2016;

http://dexdefinitie.com/safari.html, ultima accesare: 2 mai 2016;

http://graduo.ro/cursuri/turism/turismul-definitii-si-concepte-387637, ultima accesare: 18 mai 2016;

http://offroadinromania.ro/regulament/regulament-cn-offroad-2015/, ultima accesare: 12 mai 2016;

http://store.ectap.ro/articole/835_ro.pdf, ultima accesare: 8 mai 2016;

http://sungardenresort.ro/activitati/, ultima accesare: 12.06.2016;

http://turism.gov.ro/wp-content/uploads/2013/05/ecoturism_faza1.pdf, ultima accesare: 8 mai 2016;

http://www.business24.ro/turism/stiri-turism/turism-genealogic-in-romania-163882, ultima accesare: 8 mai 2016;

http://www.capdd-bihor.org/index.php/turism-responsabil/94-ecoturism-definitie-si-principii, ultima accesare: 8 mai 2016;

http://www.cluj.info/adrese/sport/echitatie/transilvania-sport-horse-company/5/283/3266/, ultima accesare:12.06.2016

http://www.ecoest.ro/index.php/ro/edu-mont-3/drumetie-montana, ultima accesare: 12 mai 2016;

http://www.extremeaddict.ro/alte_articole/parapanta.html, ultima accesare: 12 mai 2016;

http://www.funparkcluj.ro/, ultima accesare: 12.06.2016;

http://www.gandul.info/magazin/cum-s-a-dezvoltat-turismul-virtual-cat-dureaza-o-vizita-la-muzeul-din-fata-calculatorului-galerie-foto-11249262, ultima accesare: 7 mai 2016;

http://www.greenadventure.ro/activitati/plimbari-cu-scuterele-submersibile-sea-doo, ultima accesare: 5 mai 2016;

http://www.jenoszabo.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=12:despre-scufundri&catid=2:cursuri&Itemid=4, ultima accesare: 5 mai 2016;

http://www.lipicai.ro/echitatie.html, ultima accesare: 12 mai 2016;

http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/25.pdf), ultima accesare: 6 mai 2016;

http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/25.pdf, ultima accesare: 6 mai 2016;

http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/25.pdf, ultima accesare: 18 mai 2016;

http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/25.pdf, ultima accesare: 18 mai 2016;

http://www.referat.ro/referate/Caiac_canoe_3fb33.html%2012.05.16, ultima accesare: 12 mai 2016;

http://www.scritub.com/geografie/turism/ANALIZA-PIETEI-TURISTICE95593.php, ultima accesare: 8 mai 2016;

http://www.scubadivingcenter.ro/scuba-diving.htm, ultima accesare: 5 mai 2016;

http://www.speotimis.ro/dictionar-speologic/canyoning.html, ultima accesare: 12 mai 2016;

http://www.travelguideromania.com/ro/via-ferrata-pietrele-negre-arieseni/, ultima accesare: 11.06.2016;

http://www.uaiasi.ro/ro/files/doctorat/2009_feb_BUSUIOC_ro.pdf, ultima accesare: 6 mai 2016;

http://www.wonderlandcluj.ro/rad/overview/, ultima accesare: 12.06.2016;

https://dexonline.ro/definitie/para%C8%99utism, ultima accesare:11.06.2016;

https://dexonline.ro/definitie/rafting, ultima accesare: 2 mai 2016;

https://dexonline.ro/definitie/rapel, ultima accesare: 5 mai 2016;

https://treasurehuntsg.wordpress.com/about/ce-este-treasure-hunt/, ultima accesare: 4 mai 2016;

https://www.academia.edu/12624597/Turismul_cultural_definitie_si_concept, ultima accesare: 8 mai 2016;

https://www.scribd.com/doc/295949034/Metode-%C5%9Fi-tehnici-de-cercetare-sociologic%C4%83-aplicate, ultima accesare: 30 mai 2016;

https://www.scribd.com/doc/31440072/Turismul-si-conceptul-sau, ultima accesare: 24 aprilie 2016;

ANEXE

Anexa 1.

CHESTIONAR

~Turism de aventură~

1. Efectuați călătorii cu scop turistic?

□ da

□ nu

2. De câte ori, în ultimul an, ați efectuați acest tip de călătorii?

□ o dată

□ de două ori

□ de trei ori

□ de patru ori

□ mai mult de cinci ori

3. Unde v-ați petrecut ultima vacanță?

□ munte

□ mare

□ mediul rural

□ orașe (city break)

□ țară

□ străinătate

4. Pe ce durată se desfășoară de obicei vacanța dumneavoastră?

□ 1-3 zile

□ 4-6 zile

□ 7-10 zile

□ mai mult de 10 zile

□ altă perioadă (specificați) …………….

5. Care dintre următoarele cuvinte îl asociați cu turismul de aventură? (alegeți un singur cuvânt)

□ drumeție

□ adrenalină

□ natură

□ pericol

□ risc

□ acțiune

□ curaj

□ alt răspuns (specificați) ……….

6. Ce însemnă pentru dumneavoastră turismul de aventură? (alegeți o singură variantă de răspuns)

□ sporturi de exterior destul de dure care necesită putere imensă, energie și îndemânare precum alpinism, cățărat pe blocuri de gheață și stâncă, cu pluta și caiacul pe apă, schi și schi pe placă, parcurgerea canioanelor sau cheilor, coborârea pe ape repezi;

□ mersul pe jos, drumeția, plimbarea cu bicicleta, mersul cu pluta, canoe și caiac, cu barca pe lacuri, înotul, călăritul, schi fond, schi și schi pe placă, pe pârtii ușoare sau moderate;

□ este o acțiune riscantă, nechibzuită, primejdioasă și foarte îndrăzneață ce presupune inițiativă, curaj, sacrificiu, responsabilitate și să fii tot timpul pregătit pentru a-ți lua toate măsurile de precauție spre a nu fi surprins de un lucru neplăcut.

7. Cine credeți că poate practica acest tip de turism? (puteți alege una sau mai multe variante de răspuns)

□ tinerii

□ copii

□ vârstnici

□ femei

□ bărbați

□ persoane cu condiție fizică medie

□ persoane cu condiție fizică ridicată

□ orice persoană

8. În comparație cu celelalte forme de turism considerați turismul de aventură:

□ este mai puțin atractiv

□ este mai puțin interesant

□ este mai puțin periculos

□ este mai puțin accesibil

□ este la fel de atractiv

□ este la fel de interesant

□ este la fel de periculos

□ este la fel de accesibil

□ este mai atractiv

□ este mai interesant

□ este mai periculos

□ este mai accesibil

9. Ați practicat vreodată turism de aventură?

□ da

□ nu

10. Care a fost motivul pentru care ați încercat sau nu această formă de turism?

□ ……………………………………………………………………………………………

11. Ce sumă cheltuiți, aproximativ, pentru acest gen de vacanță?

□ cazare: ……………………. lei

□ transport: …………………. lei

□ alimentație: ………………….lei

□ servicii de agrement: ……… lei

□ echipament: ………………..lei

□ închirieri echipament: ……..lei

12. În ce zone din România ați practicat turismul de aventură?

□ Cheile Bicazului

□ Cheile Râșnovei

□ Gura Humorului

□ Munții Apuseni

□ Munții Bistriței

□ Munții Bucegi

□ Munții Căliman

□ Munții Hășmaș

□ Munții Rarău-Giumalău

□ Râul Bistrița

□ Râul Jiu

□ Râul Nera

□ Sucevița

□ Valea Dâmboviței

□ Valea Mureșului

□ Valea Oltului

□ Vatra Dornei

□ Altele …………..

13. Ce activități, din categoria turismului de aventură, ați încercat și cât de des?

14. Pe o scală de la 1 la 5, unde unul înseamnă dezacord total, iar 5 înseamnă acord evaluați cât de încântați de aceste experiențe ați fost.

15. Descrieți aceste experiențe printr-un singur cuvânt.

□ ……

16. Ați văzut acțiuni de promovare a turismul de aventură? (Dacă răspunsul este nu, treceți la întrebarea nr. 18)

□ da

□ nu

17. Unde ați întâlnit genul acesta de acțiuni de promovare? (se pot alege mai multe variante)

□ internet

□ televiziune/radio

□ presa scrisă

□ reclamele agențiilor de turism

□ școală/facultate/serviciu

□ altele (specificați) ……….

18. Credeți că este un tip de turism ce se poate practica doar printr-o firmă specializată?

□ da

□ nu

19. Prin ce mijloace credeți că ar putea să atragă firmele prestatoare de aceste gen de servicii clienți?

□ promovare

□ reduceri

□ gratuități

□ bonificații

□ închirieri echipamente

□ altele (specificați) ……….

20. Pe o scală de la 1 la 5, unde unul înseamnă dezcord total, iar 5 înseamnă acord total evaluați următoarele afirmații:

Care credeți că este portretul turistului consumator de activități de aventură? (completați cu 5 trăsături pe care le considerați obligatorii)

□ ………………..

□ …………………..

□ ………………

□ ……………………

□ ………………

Ce firme ce prestează acest gen de servicii cunoașteți în Cluj-Napoca? (Dacă răspunsul este niciuna, treceți la întrebarea nr. 25)

23. În funcție de ce criterii le selectați?

□ recomandările prietenilor

□ reclame

□ oferte de preț

□ calitatea serviciilor

24. Cât de mulțumiți ați fost de serviciile prestate? Evaluați pe o scală de la 1 la 5, unde unul înseamnă dezacord total, iar 5 înseamnă acord total.

25. Pe o scală de la 1 la 7 unde 1 însemnă „deloc important” și 7 însemnă „cel mai important”, cât de importante sunt pentru dumneavoastră următoarele aspecte în vederea alegerii firmei prestatoare de servicii de aventură?

26. Veți mai apela la serviciile oferite de firmele la care ați consumat deja?

□ da. De ce da? …………………………………………………………..

□ nu. De ce nu? ………………………………………………………….

27. Cu ce altă firmă din Cluj-Napoca intenționați să o înlocuiți? Dacă este cazul.

□ …………………….

28. Care este statutul dumneavoastră socio-profesional?

□ student/elev

□ salariat

□ liber-profesionist

□ antreprenor

□ casnic/casnică

□ altele …………

29. Educația:

□ studii primare

□ studii medii

□ studii superioare

□ fără studii

30. Care sunt veniturile dumneavoastră lunare?

□ Mai puțin de 200 lei

□ Între 200-500 lei

□ Între 500-1000 lei

□ Între 1000-1500 lei

□ Peste 1500 lei

31. Care este vârsta dumneavoastră? (ani împliniți)

□ ……….

32. Care este statutul dumneavoastră?

□ necăsătorit/ă

□ căsătorit/ă

□ divorțat/ă

□ cuplu necăsătorit

33. Care este sexul dumneavoastră?

□ Feminin

□ Masculin

Vă mulțumim pentru timpul acordat!