Iubește Ți Părinții Arta Teatrala Film

=== l ===

CUPRINS

Descrierea subiectului …………………………………………………4

Sinopsis …………………………………………………………………….5

Argument…………………………………………………………………..7

Scenariu…………………………………………………………………….8

Concepție Regizorală ………………………………………………..88

Decupaj Regizoral ……………………………………………………95

Fotografii Locație …………………………………………………..208

Fotografii Distribuție ………………………………………………211

Schițe de Decor ………………………………………………………216

Schițe de Costum ……………………………………………………225

Plantație și Unghiulație ……………………………………………228

Extrase de Scenariu ………………………………………………..232

Plan Calendaristic …………………………………………………..235

1 – DESCRIEREA SUBIECTULUI

“Iubește-ți părinții” este o comedie neagră despre “războiul” dintre un copil de zece ani și părinții care încearcă să îl omoare. Filmul prezintă ultimele luni și consecințele psihologice foarte dure a acestui conflict asupra personajului principal (copilul). Satira se desfășoară într-o lume aparte supra-saturată de cultura populară și conține personaje caricaturizate.

Tema principală: Odisea – drumul copilului de a își găsi căminul. Nu este vorba despre un cămin fizic ci despre unul intern – căutarea unei zone de comfort spiritual în cadrul unei familii cu foarte multe probleme.

Idea principală: Toate mecanismele defensive din lume, inclusiv imaginația, nu te vor ajuta să scapi de traumele adevărate.

“Iubește-ți părinții” este un film cu și despre copii dar datorită tematicii și conținutului violent nu este un film pentru copii ci pentru părinții lor.

Motto-ul personajului principal: “The only thing that sustains one through life is the consciousness of the immense inferiority of everybody else, and this is a feeling that I have always cultivated.” – Oscar Wilde "The Remarkable Rocket"

2 – Sinopsis

Andrei e un copil norocos. La doar zece ani a supraviețuit deja la câteva încercări de asasinare din partea părinților săi. Ei nu au un motiv bun pentru aceste asasinări. Pur și simplu îl urăsc – și îi spun asta direct. Daca Andrei s-ar fi născut într-o perioadă de criză economică, ei l-ar fi avortat fără să clipească. Orice ar i-ar face acum eșuează. Copilul refuză să moară

După zece ani cele două tabere tot nu au ajuns la un compromis. De fiecare dată când Andrei intră în casă e sigur ca va dura doar câteva minute până când primește încă o bătaie cruntă. Dar Andrei nu e genul de copil care va tolera situația și își va accepta soarta. Se revoltă cu fiecare ocazie și duce un război de insulte la fiecare critică a părinților. El e convins că ei sunt sataniști… sau extratereștrii… sau fantome. Zece ani de bătăi și desene animate i-au dat lui Andrei o perspectivă specială asupra lumii. Totul se împarte în alb și negru iar el este micul războinic care trebuie să înfângă forțele răului. Este convins ca aceasta este genul de poveste în care se află.

În ultimul timp situația sa înrăutățit. Bătăile sunt din ce în ce mai frecvente iar părinții sunt din ce în ce mai irascibili. Dar Andrei nu se poate controla. Face năzbâtii care știe că vor avea consecințe neplăcute. Nu conștientizează acest lucru dar e atât de obișmuit să fie abuzat încât acum el are nevoie să fie bătut. Într-o zi părinții organizează o petrecere unde invită parteneri de afaceri și prieteni din cartier – prieteni e un termen relativ. Ei îi consider pe toți ca fiind sub nivelul lor intelectual. Andrei e plictisit și se decide să strice petrecerea lăsând să scape câteva informații incriminatoare. Petrecrea se termină dezastruos iar Andrei primește cea mai dură bătaie de până atunci. În acest moment percepția lui asupra realității se fracturează. Începe să vadă viziuni aproape apocaliptice despre viitorul său. Nu i-a iubit niciodată pe părinți dar acum îi vede ca fiind adevărați monștri. O singură persoană din casă îl înțelege pe Andrei, bunica sa Margareta. Din păcate ea nu îi e de mult folos. Dacă îl ajută atunci amândoi vor fi dați afară din casă.

De ceva timp părinții au amenințat că vor aduce un copil de la orfelinat în casă pentru a îl înlocui pe Andrei dar de data asta chiar se țin de cuvânt. Ei îl aduc pe Nicu, un băiat de zece ani care arată aproape identic cu Andrei. E la fel de înalt… la fel de inteligent… ceva mai solid dar mult mai ascultător. Nicu încearcă să se împrietenească cu Andrei dar acesta nu îi dă nici o șansă. Bătăile zilnice dintre Andrei și părinți devin acum bătăile zilnice dintre Andrei și Nicu – Acasă, la școală, la locurile de joacă. Lui Andrei îi vine tot mai greu să distingă realitatea de imaginația sa supra-saturată de desene animate. A ajuns acum să fie singurul războinic bun într-o lume care încearcă să îl omoare. Toate aceste viziuni și probleme se adună într-un și se manifestă într-un anumit moment. Părinții organizează o petrecere de zi de naștere pentru Nicu. Aceasta e ultima picătură pentru Andrei. El începe un incendiu pentru a distrage atenția oamenilor și când nimeni nu îl ia în seamă încearcă să îl omoare pe Nicu înecându-l în piscina din spatele casei. Încercarea eșuează dar Andrei are un moment în care se trezește la realitate. Începe să vadă și să înțeleagă consecințele propriilor acțiuni.

El fuge de acasă și pentru câteva nopți doarme la un prieten. Începe să realizeze cât de gelos și materialist a devenit. Înțelege că singura vină a lui Nicu este că vroia să își protejeze familia și căminul nou. Într-o noapte el se întâlnește cu Margareta care încearcă să îl îmbărbăteze și să îl convingă de faptul că el trebuie să îl învingă pe Nicu și să își recucerească locuința. Fără să își dea seama, ea îl convinge să nu devină o persoană mai bună ci una la fel de rea care poate să își accepte natura materialistă și egoist. Andrei îl convinge pe Nicu să țină un duel. O ultimă bătaie pe casă. Cel care pierde pleacă pentru totdeauna. Dar Andrei e îndeajuns de deștept să înțeleagă că nu are cum să îl învingă pe Nicu. El nu a câștigat o bătaie în toată povestea. Dar pentru asta el are un plan. Într-o seară când părinții nu sunt acasă, Nicu îl cheamă pe Andrei la duelul final. Acesta ajunge și constată că Nicu a mințit. Părinții sunt prezenți și sunt pregătiți să termine cu problema Andrei odata și pentru totdeauna. Toți trei îl atacă pe Andrei și acesta trebuie să reziste la cea mai cruntă bătaie a vieții lui. Dar în momentul final, când părinții se cred învingători și se pregătesc să dea lovitura fatală, Andrei le spune să se uite pe geam. Amicii lui Andrei au filmat întreaga bătaie și o iau la fugă. Dacă acea casetă ajunge pe mâna poliției nici o mită nu îi va ajuta pe părinți să scape de închisoare. Dar daca acea casetă e văzută atunci și Andrei va ajunge la casa de copii. Cele două tabere ajung la un compromis. Ei nu îl vor mai bate și îl vor lăsa în pace. El nu va mai face problem și nu va mai vorbi cu ei. Nicu va fi dat înapoi la orfelinat.

În dimineața următoare părinții mituiesc angajatul orfelinatului pentru a nu raporta detaliile violente din spatele vânătăilor întregii familii. Nicu este dus la orfelinat. Cei trei membri ai familiei îi fac cu mâna. Au ajuns să fie familia ideală. Sfârșit.

3 – Argument Regizoral

“Iubește-ți părinții” îmi dă oportunitatea de a crea o lume “Iubește-ți părinții” îmi dă oportunitatea de a crea o lume aparte în toate aspectele sale. În filmele precedente eu am lucrat în lumi și în chei realiste – acestea au impus un anumit stil de decupaj care să nu atragă atenția și un stil de joc care trebuia atât să aducă în evidență cât și să ascundă traumele și conflictele interioare ale unor personje cu probleme de comunicare. Acestă poveste are loc într-un univers aparte – o lume unde comedia neagră, umorul absurd și violența extremă cer un tip de filmare mult mai exagerat. Trebuie să fie clar pentru public că filmul nu este intenționat să fie realist – ba mai mult, el duce nerealismul către extrem. Nici unul din personaje nu vorbește ca o persoană normală. Personajul principal – Andrei – intră în categoria de personaje care sunt conștiente de genul poveștii în care se află sau în care crede că se află. El e întotdeauna la limita de a sparge al patrulea zid către public.

Aceast film mă atrage pentru că se folosește de o poveste clasică pe care o duce ăn direții noi. Genul clasic este acela al copilului care provine dintr-o familie cu probleme și se folosește de lumea imaginară pentru a scăpa. Filmul acesta folosește o structură similară dar ajunge într-un loc mult mai întunecat. Andrei este genul de persoană care crede toate teoriile conspiraționale, aruncă la public zeci de referințe culturale din desene animate pentru adulți sau benzi desenate moderne și în general se vede pe sine ca fiind un mare luptător pentru bine împotriva hoardelor barbare reprezentate de părinții săi. Toate acestea formează mecanismul său de apărare împotriva realității crunte că părinții ar fi preferat ca el să nu se fi născut vreodată. Cultura populară este refugiul său dar fără să își dea seama îl împinge către o psihoză aproape clinică. El învață să fie egoist și materialist iar diferența dintre realitate și imaginație începe să dispară. În povestea aceasta, lumea imaginară îl împinge pe Andrei către o dezumanizare aproape totală la finalul filmului. El începe filmul ca fiind un copil cu probleme care devine un monstru pe parcurs. Ce e mai rău este că la final el recunoaște și își acceptă propria natură monstruoasă. Și câștigă. Binele pierde. Filmul acesta mă lasă să prezint varianta întunecată a poveștilor despre maturizare.

Povestea este prezentată exclusiv din unghiul subiectiv al lui Andrei. Deoarece el are probleme serioase de percepere a realității, tot ce vede este filtrat prin imaginația sa. Aceasta permite actorilor să joace într-o cheie exagerată și mie să creez o lume din unghiuri atipice cu culori stridente. Mă interesează să lucrez la un film unde stilul extravagant este absolut necesar pentru a ține povestea în picioare. Filmul nu ar funcționa fără acest stil. Pentru public filmul este o satiră – pentru personajul principal este o poveste de groază.

Mă fascinează idea de a crea personaje bidimensionale cu succes care să fie acceptate de public. Părinții lui Andrei sunt monștri atât în realitate cât și în imaginația lui. Nici un aspect al personalității lor nu crează simpatie și ei nu evoluează pe parcursul filmului. Mă interesează să creez aceste personaje fără ”scuze Freud-iene” – filmul nu face nici cel mai mic efort să justifice de ce se comportă ei atât de rău. Nu relația lor cu Andrei este adevăratul conflict ci relația dintre Andrei și proprii demoni. Ei sunt zidul de care Andrei se lovește și fără de care el nu ar evolua.

Acest film va fi unul foarte dificil de creat deoarece cel mai mic pas greșit poate sparge iluzia lumii pe care încerc să o construiesc. În schimb dacă reușesc, voi duce publicul într-o călătorie satirică interesantă despre repercursiunile morbide ale relațiilor conflictuale dintre părinți și copii. Din toate aceste motive doresc eu să fac acest film.

4 – SCENARIU

SECVENȚA 1. EXT. STRADÃ ORAȘ MIC. SEARÃ

O revistã imobiliarã "Casa Noastrã" aruncatã intr-o baltã. Se aud pași grãbiți. Un picior calcã in grabã peste revistã. Imaginea se ridicã și vedem o strãduța între douã clãdiri întunecate De o parte și de alta vedem tomberoane.

Personajul este ANDREI (10 ani) care fuge cãtre capãtul strãzii. În spatele lui sunt amicii sãi: Radu și Cãlin (10 ani amandoi).

ANDREI (V.O.)

Totul a început simplu. Eu m-am nãscut. Asta a supãrat pe foarte multã lume și a fost universal acceptatã ca fiind o decizie proastã.

ÎNCEPE GENERICUL DE ÎNCEPUT cu text pe ecran. Genericul continuã pe parcursul întregii secvențe. Începe un cover al melodiei Little Boxes de Malvina Reynolds. În urma lui Andrei și a prietenilor sãi se aflã trei bãieți mai mari care îi fugãresc.

ANDREI (V.O.)

Când aveam un an, ai mei m-au scăpat în cap.

Vedem o vitrina cu doua manechine de mire si mireasã, În reflexia vitrinei îi vedem fugind pe Andrei și amicii sãi urmãriți de copiii mai mari.

ANDREI (V.O.)

Când aveam doi ani au încercat din nou sã mã omoare. De data asta cu lopata.

Copiii isi continua fuga pe una din stradutele orasului somnoros. Pantalonii și camasa lui Andrei sunt rupți, părul e cifuluit și vânătăile de pe față sunt numeroase. Radu e mai scund decat Andrei si are o constitutie mai plinuta. De-abea reuseste sa țină pasul. Călin are părul lung care îi intra constant în ochi. Toți trei fug disperați de cei trei bătăuși din urma lor înarmați cu bâte de baseball și pietre. Unul din bștșuși aruncă o piatra care îl nimerește pe Radu în umăr. Acesta se împiedică și cade.

ANDREI (V.O.)

Când aveam trei ani, m-au împins de pe scãri și mi-am rupt patru coaste.

În timp ce Andrei și Cãlin continuã sã fie urmãriți de doi dintre bãtãuși, unul se oprește lângã Radu și începe sã îl batã.

ANDREI (V.O.)

Când aveam patru ani… n-am pãțit nimic.

Baieții ajung pe strada unei suburbii moderne. Toate casele sunt aproape identice. Toate grșdinile sunt curate și toate mașinile din curte sunt de import.

Andrei (V.O.)

Când aveam cinci ani bunicul meu s-a sinucis pentru cã eram urât. Când aveam șase ani bunica mea s-a sinucis pentru cã eram urât.

Andrei și Calin sar peste gardul unei case sperând sa aibă mai mult noroc sărind de la o grădină la alta.

ANDREI (V.O.)

Când aveam șapte ani am descoperit protecția copilului.

Copii fug repede pe lângă fereastra unei case. Înãuntru vedem o familie care stã la masa de searã. Interiorul e decorat frumos iar cei trei (mama, tatãl, bãiatul) aratã cã și cum ar face parte dintr-o reclamã.

ANDREI (V.O.)

Când aveam opt ani ai mei au descoperit protecția mitei.

Andrei și Călin ajung la gardul din față al casei și încep să îl escaladeze. În timp ce Andrei reușește sã sarã gardul, Cãlin e prins de unul din bãtãuși și aruncat jos.

ANDREI (V.O.)

Când aveam noua ani mi-a murit hamsterul dupã ce a fost înjunghiat, aruncat de pe scãri și rãmas paralizat. N-a fãcut nimeni asta. Pur și simplu "s-a facut".

A mai ramas doar Andrei și bătăușul principal în cursă. Când Andrei ajunge la o anumitã casã cu o poartã mare de metal el scoate repede cheile din buzunar și o descuie. Andrei intra înauntru și încuie repede poarta în urma sa. Bãtãușul ajunge la poartã și încearcã sã o deschidã dar nu reușește. Andrei îi aratã degetul din mijloc.

ANDREi (V.O.)

Și când aveam zece ani am realizat cã toate astea NU AU FOST VINA MEA.

Bãtãușul e nevoit sã plece în timp ce Andrei pãșește încet cãtre ușã casei. APARE PE ECRAN TITLUL FILMULUI: IUBEȘTE-ȚI PÃRINȚII. GENERICUL SE TERMINÃ AICI.

Secventa 2 – EXT./INT.CASA FAMILIEI SPIRIDON.SEARÃ

Casa mare de doua etaje iese în evidență datorită faptului ca e vopsită într-un roz și galben strident. Pe distanța poartă-ușă de intrare Andrei rămâne cu privirea fixată în asfalt. Andrei apasă pe butonul de la sonerie. Copilul așteaptã în fața ușii, sprijinit cu o mânã de aceasta, degetele bãtând darabana nervos și capul plecat în jos, inert, ceea ce îi da o aurã nefiresc de mãtura. Se aud pãși dupã ușã. Copilul își recãpãtă poziția dreaptã, privind în sus, spre vizor. Își șterge fațã cu mâneca de la cãmașa cadrilatã.

Un bãrbat de 35 ani, la costum și cravatã,(ȘTEFAN SPIRIDON, tatãl lui ANDREI) deschide ușa. Andrei nu spune nimic. Se strecoarã rapid pe lângã picioarele tatãlui, fãrã sã îl priveascã, îndreptându-se spre scãri.

STEFAN

Bãi! Unde urci mã așa! Stai puțin. Ia stai!

Îl apucã de un umãr și îl deturneazã din drumul lui automat dinspre scãri. Andrei îi evitã privirea, morocãnos.

STEFAN

Ce-ai facut ma cu hainele astea? Când Ți-am cumpãrat noi cãmașa asta? A?

ANDREI

…ieri.

STEFAN

Și ce-ai zis ieri?

ANDREI

…cã vreau sã-mi cumpãrati.

STEFAN

Cã vrei pe dracu. Ai zis cã ai grijã de ea, sau n-ai zis?

Andrei ridică din umeri și încearcă să plece. Tatăl îl ia din nou de un umăr, fixându-l în loc.

ANDREI

Mi-e rău. Mi-e somn. Nu mai discut.

ȘTEFAN

Poftim? Aici stai până vine maică-ta. Să te vadă maică-ta în halu ăsta. Fă-mă și pe mine să înțeleg. Cum ai reușit tu să distrugi cămașă nouă…

ANDREI

Așa, cu grijă. Ce?

ȘTEFAN

Tu nu vorbești așa cu mine,mă, că nu tu conduci casa asta. Eu te întreb, tu răspunzi!

ANDREI

M-au bătut… Rareș, Daniel, m-au bătut iar.

ȘTEFAN

Și tu ai stat ca prostu? Nu ești în stare să te faci respectat de niște fraieri…

ANDREI

N-am putut să…

ȘTEFAN

Da ai putut să ne dezonorezi familia. Bă, bou mai ești.

Andrei primește o palmă dură în tâmplă. Aproape instantaneu e aruncat afară din casă. Ștefan trântește ușa îm spatele lui și ii strigă dinăuntru.

STEFAN

(V.O. din spatele usii)

Te duci înapoi afară și te bați cu ăia.

Andrei rămâne închis afară. Își face curaj și se îndreaptă către poarta. O deschide încet și iese afară. Aude strigătele golanilor dintr-un capăt al străzii și se îndreaptă în direcția acea.

Are loc o elipsă de timp de 20 de minute. Andrei revine din direcția de unde a plecat. O mâneca a cămășii e cu totul ruptă, se mai ține într-un singur punct de umărul lui. Își freacă un cucui, e plin de julituri, pantalonii rupți în genunchi. Andrei deschide încet poarta și se îndreaptă către ușă de la intrare. Așteaptă drept în față ușii, privind în sus spre vizor

Pași de tocuri se aud după ușă. Apare MARTA (34), mama lui Andrei, o femeie drăguță, de statură medie,plinuță, îmbrăcată într-o rochie de casă. Scoate un țipăt ascuțit.

MARTA

Ce-ai pățit, ma?

ANDREI

M-au bătut iar ăia… M-au bătut, da i-am bătut și eu! Să mă țină minte!

MARTA

Ce-ai făcut nenorocitule?! De ce-ai dat mă în copiii oamenilor?

Andrei primește încă o palmă dupa cap și e tras repede în casă.

SECV 4. EXT. LIVINGUL FAMILIEI SPIRIDON. SEARĂ

O cameră mobilată modern fără să fie opulență sau ostentativă, spațiul aerisit decorat cu gust, toate formele camerei inspiră calm și ordine. Deși deasupra șemineului se găsește o poză cu Marta și Ștefan, de la nuntă, în cameră nu se poate zări nicio poză de familie cu toți trei membrii, sau vreo poză de-a copilului. În sufragerie, lângă ușă de la coridor se află o scară care duce la coridorul de la etaj. De la etaj se vede sufrageria. Marta închide ușă în urma lui Andrei. În sufragerie îl putem vedea pe Ștefan stând pe canapea în fața televizorului.

MARTA

Marș la tine-n cameră! Până mâine nu ieși de-acolo!

Andrei începe să urce scările către camera sa.

MARTA

(in timp ce avanseaza pe langa scari catre canapea)

Ce ți-am spus eu, nesimțitule, să te descalți când intri în casă? (către Ștefan). Îl vezi cum umblă, cu ghetele în casă?!

Andrei aruncă ghetele, pe rând, peste balustradă, aproape nimerind-o pe MARTA în căderea lor perpendiculară.

MARTA

Dracu să te ia de copil, tu nu meriți să ne porți numele.

ANDREI

Și nici nu-mi trebuie numele vostru idiot.

MARTA

Ai văzut ce mi-a făcut, Ștefane? Vrea să ne omoare nenorocitul. Asta are în cap. L-ai auzit?

ȘTEFAN

Mă nenorocitule, tu crezi că nu te-am auzit? Acum îi ceri scuze lu maică-ta. Băi! Te omor.

ANDREI

Da, știu. Știu tot, voi nu sunteți părinții mei sunteți criminali și mâncați copii nevinovați! Sunteți niște criminali și o să vă distrug viața, o să vă distrug pe voi să salvez lumea.

MARTA

Ai auzit mă ce-are în capul ăla? Ai auzit că-i bolnav psihic? Copilul nostru e bolnav psihic. Nu puteam să avem și noi un copil normal, ne-a dat Dunmezeu pe cap un handicapat că-mi vine să.. să..

ȘTEFAN

Cine-ți bagă, mă, tâmpeniile astea în cap? Ia coboară aici. Băi. Coboară și vorbește.

Andrei își continuă drumul pe coridor în timp ce vorbește cu părinții. El se întoarce la stânga și continuă pe un alt coridor de unde nu se mai poate vedea sufrageria.

ANDREI (strigand)

N-am ce, știu tot. Voi doi sunteți extratereștri, vă schimbați când nu vă văd eu. Și trebuie să vă distrug viața până nu e prea târziu. Noapte bună.

Andrei ajunge la ușa camerei sale pe care o deschide și o trântește în spatele său.

MARTA(V.O.)

(strigand de jos)

Să dea dracu să ieși de-acolo!

SECVENȚA 5. INT. LIVING. SEARĂ

Marta și Ștefan Așezați simetric pe canapeaua din fața televizorului la capete opuse. Este întuneric în cameră. Doar televizorul luminează siluetelele lor. Îi vedem din spatele canapelei. Din când în când râsetele de fundal le atrag atenția și se prefac și ei destul de forțat că ar râde.

MARTA

Tu crezi că știe?

Ștefan întoarce capul spre scară. La fel și Marta. Apoi revin cu privirea spre televizor.

ȘTEFAN

Că știe ce zice?

MARTA

Și dacă știe, de unde știe?

ȘTEFAN

Zice și el așa.

MARTA

Și dacă zice fără să știe, atunci de ce mai zice?

ȘTEFAN

Poate știe, dar nu crede. Sigur nu crede ce zice.

MARTA

Și atunci cine-l învață toate astea?

ȘTEFAN

Păi, crezi că știe? Glumea, nu poate să fie sigur de așa ceva.

MARTA

Și atunci de glumă de unde știe?

ȘTEFAN

E mai bine oricum să știe de glumă.

MARTA

E mai bine să nu știe…cât crezi că mai putem să ascundem?!

SECVENȚA 6. INT. HOL – NOAPTE

Marta pașește încet pe coridorul către camera lui Andrei. Ii face semn lui Ștefan să o urmeze. Cei doi se opresc la ușa lui Andrei.

Din spatele ușii aude sunetele unei emisiuni la televizor.

De dincolo de ușă se disting voci de desene animate. Rulează fragmentul „Ask Dr. Stupid” din Ren and Stimpy.

VOCE

It's time for ask Dr Stupid, with your host, Dr Stupid(…) BECAUSE YOUR PARENTS ARE ALIENS AND WHILE YOU'RE AT SCHOOL THEY SHED THEIR HUMAN SKINS AND BREATHE DRYER LINT!!

Părinții, de după ușă, exclamă în același timp uimiți

MARTA si ȘTEFAN

Dryer lint?!

SECVENȚA 7. INT. CAMERA ANDREI. NOAPTE

Părinții încearcă să deschidă ușă dar e încuiată. Andrei stă pe pat și privește amuzat la eforturile parinților de a intra în cameră. Pe ecranul calculatorului vedem desenele animate. Câteva secunde trec în timp ce părinții încearcă din nou să intre. Andrei îi aude certându-se pe cealaltă parte a ușii. Tatăl se aruncă cu toată puterea în ușă și reușește să o deschidă deși distruge clanța și o parte din tocul ușii.

ANDREI

(dandu-se jos din pat)

Ce aveți de gând?

Ștefan merge direct către birou și monitorul cu cabluri cu tot.

STEFAN

Educația ta începe acum iar desenele trebuie să dispară.

MARTA

Te vom învăța să fii un membru valoros al comunității.

ANDREI

Voi?!? Două creaturi cu șanse majore să fie extratereștri.

Părinții vorbesc între ei pe un ton foarte calm și sec.

STEFAN

Mai are rost să încercăm?

MARTA

Pierdem ceva dacă nu încercăm?

STEFAN

Pierdem timp.

MARTA

Dar poate câștigăm control.

STEFAN

Șanse de succes?

MARTA

8 %

STEFAN

Procent mai bun decât data trecută.

MARTA

Întradevar.

STEFAN

Adu-l.

Marta iese din cameră. Ștefan trage monitorul după el fără să îi pese că trage și unitatea centrală, încă legată de monitor. Andrei smulge repede tastatura de pe unitatea centrală. Ștefan se întoarce către Andrei iritat, obosit dar foarte calm.

STEFAN

Dă-mi tastatura.

Andrei ridică tastatura ca și cum ar ține în mână o sabie, pregătit să intre în bătălie.

ANDREI

Nu.

Tatăl îi ia cu destulă ușurință tastatura din mână. Andrei se repede la el să îl bată dar în drum primește cea mai puternică lovitură cu tastatura în cap. O lovitură destul de puternică să îl dărâme la pământ. Andrei stă câteva secunde pe podea. Expresia îi e complet blocată dar tremură puțin. Nu îi vine să creadă ce a pățit.

Ștefan se uită la tastatură și vede că lipsesc câteva taste.

STEFAN

Acum trebuie să cumpărăm una nouă.

Pe ușă intră Marta ducând în brațe un radio vechi. Ea așează aparatul radio pe șifonierul înalt, după care se urcă pe un scaun pentru a ajunge. Îl deschide și îl potrivesteb pe postul de radio cu cântece religioase.

ANDREI

Măcar dă-l mai tare

Andrei se ridica în picioare. Marta lasă volumul postului de radio în surdină, ceea ce face ca muzica să poată fi suportată mult mai greu decât la volum normal.

ANDREI

Mă sperie.

ȘTEFAN

Să te sperie cât ești de măgar.

ANDREI

De ce nu-l dai mai tare? Vezi? Nu poți să-l dai mai tare. Ești satanistă. De-aia nu poți să-l dai mai tare.

Cei doi ies din cameră zâmbind.

MARTA

Ascultă acolo că poate mai ies dracii din tine.

ANDREI

(disperat)

Planurile voastre de dominare mondială nu sunt atât de subtile pe cât credeți!

Andrei rămâne singur în cameră. Se aud doar cântecele de la radio. Andrei îi aruncă o privire radioului.

SECVENȚA 8. INT. SUFRAGERIE. NOAPTE

E mijlocul nopții dar Ștefan și Marta rămân blocați simetric pe canapea cu laptopuri-le pe genunchi. Tastează. Vorbesc. Tastează din nou.

ȘTEFAN

Nu știu ce ne facem cu autistu ăsta.

MARTA

Și câți ani mai avem de trăit cu el până pleacă.

ȘTEFAN

Dacă de pe acum e insuportabil…

MARTA

Șhh, tu crezi că ascultă?

MARTA

Mereu ascultă, îl simt pe la uși când se apropie… e peste tot. Nu poți zici ceva fără să afle.

ȘTEFAN

Înseamnă că ne-a făcut-o. Vorbește serios, chiar știe tot.

MARTA

În casa asta nu putem pune nimic la cale când.. dracul ăsta e cu urechile ciulite…

Imaginea televizorului începe să se bruieze când Marta pronunță „dracul”.

SECVENȚA 9. INT. CAMERA ANDREI – NOAPTE

Andrei a pus mâna pe o umbrelă și încearcă să dărâme radioul. O pernie este pregătită în locul viitorului impact al aparaturii cu podeaua.

Eliberează aparatul de pe șifonier și inițial se îndreaptă cu el spre geam se oprește când e pe punctul de a-l arunca.

Se așează pe jos și începe să îl dezmembreze în bucăți. Scoate toate circuitele și rezistențele, le separă și le așează pe podea. Ne apropiem de podea. Ia o hârtie mare de bloc de desen pe care scrie cu litere clare PLAN.

SECVENȚA 10. INT. LIVING – NOAPTE/ZI

Ziua următoare, îi găsim pe părinții lui Andrei tot pe canapea, pe aceleași locuri, cu o precizie milimetrică, în față aceluiași televizor, setat pe un program de muzică clasică. Au amândoi laptopuri identice pe genunchi și foarte absorbiți, tastează, gândesc, tastează. În cadru intră Andrei, proaspăt ajuns înapoi de la școală cu un pachet mare în mână. Îl pune pe măsuță de cafea și el se amplasează în spatele ei.

Andrei tace. Părinții tac de asemenea, îl privesc nedumeriți timp de 5-6 secunde după care se întorc la tastat pe laptopuri.

ANDREI

Păi, nu vă interesează?

MARTA (cu ochii in laptop)

Mă da tu nu știi să dai bună ziua?

ANDREI

Bună ziua!

ȘTEFAN MARTA

Bună ziua! Bună ziua!

ANDREI

Bine că vă salutați între voi acum. Nu vă interesează ce-am făcut la școală?

MARTA

Păi ar trebui să ne intereseze? Nu înveți pentru noi.

ANDREI

Ceilalți copii sunt plătiți pentru asta.

MARTA

Haide nu începe.

ȘTEFAN

Zi mă, uimește-ne,ia lasă-l, ce-ai făcut la școală.

ANDREI

Păi.. am luat zece.

ȘTEFAN

Și ce dacă?

MARTA

Chiar așa, nu treceai clasa și cu șapte?

ANDREI

Data trecută am luat șapte si m-ați pedepsit.

MARTA

Păi și ce vroiai, să te pupăm?

ANDREI

Am luat singurul zece din clasă.

ȘTEFAN

La ce mă, la muzică, desen?

ANDREI

Da, la arte plastice.

Amândoi părinții coboară cu aceeași viteză, în același timp și în perfect sincron capacele de la laptopuri. Ștefan și Marta încep să radă în hohote, batjocoritor pe seama lui Andrei. Încearcă să mai spună ceva dar nu se pot opri din râs. Andrei încearcă să îi întrerupă, pe un ton apatic, abia auzit.

ANDREI

Nu vreți să vedeți lucrarea mea?

MARTA

Hai, arată capodopera.

ȘTEFAN

Cu ce artist trăiam noi în casă și n-aveam idee…

Andrei ridica morocănos pachetul de pe masa dar nu il desface.

ANDREI

Bine, nu vă interesează.

MARTA

Acum hai, suntem curioși.

ANDREI

O să râdeți iar ca animalele. E cu mult peste nivelul vostru estetic.

MARTA

Ce texte-s astea mă mucosule pe capu tau? Hai arată-ne minunea aia odată până începe serialul.

Andrei începe să deschidă încet pachetul în timp ce îl prezintă.

ANDREI

Această este noua mea invenție. Sunt sigur că va fi de folos umanității în războiul contra creaturilor a căror ambasadori sunteți VOI.

STEFAN

Ai grija cum vorbești cu noi, măgarule.

Andrei scoate din cutie o masinărie cu multe rotițe fabricată evident din radioul dezasamblat. Începe să învârtă câteva din rotițe.

MARTA

Ce-i făcut mă cu radioul?

STEFAN

Te punem să-l plătești.

În timp ce Andrei învârte rotițele, un hâșâit ciudat se aude din difuzorul invenției.

ANDREI

(atent la invenție)

Uite la asta nu m-am gândit. Mașinăria asta spune că în camera asta există prezențe paranormale.

Marta se ridica nervoasă de pe canapea și se îndreaptă către Andrei.

MARTA

Cum ai îndrăznit mă, tu chiar n-ai pic de respect?

ȘTEFAN

Marș la tine în cameră că-ți sparg în cap gunoiul ăla.

ANDREI

Ați fost cumva uciși în casa asta și acum o bântuiți? Asta ar explica multe. Puteți să-mi spuneți.

Marta îl prinde pe Andrei de gât și îl duce către scări.

ANDREI

Promit că nu îi chem pe Ghostbusters. Plec de acasă! E o țară liberă. Lasă-mă!

MARTA

Ce faci mă?!

ANDREI

Am planuit totul, emigrez in America! Radu și pe Călin or să mă urmeze oricând, avem planuri, oricum mă invidiază că am niște părinți sataniști ca voi, bine că sunteți și voi buni de ceva!

Nu apucă să-și termine discursul, că se trezește cu o tradițională palmă după ceafă. Marta ii arata cu degetul catre camera lui. El incepe sa urce scarile in timp ce ea se intoarce la canapea.

Andrei merge către cameră lui dar ceva îi atrage atenția jos în sufragerie. Se prinde de balustradă și se întinde peste ea să vadă mai bine.

Marta și Ștefan care și-au redeschis calculatoarele și discută pe messenger.

Andrei întrezărește de la distanță faptul că discută unul cu altul, deși sunt amândoi în aceeași cameră, pe aceeași canapea. faptul că discută unul cu altul, deși sunt amândoi în aceeași cameră, pe aceeași canapea.

MARTA

N-ai dispărut înca?

Ea a sesizat lipsă pașilor. Andrei se trage înapoi și merge către camera lui. Marta așteaptă să audă ușă de la camera lui Andrei închizându-se după care revine cu privirea în laptop.

MARTA

Nu mai ești pe messenger?

ȘTEFAN

M-am deconectat.

MARTA

Ciudat. Urma să-ți spun ceva urgent. Și important.

ȘTEFAN

Se pare că n-o să fie posibil prea curând..

MARTA

Cred că s-a făcut o confuzie. Gravă.

ȘTEFAN

Nu există nicio cale să fie formulată și rostită?

MARTA

Nu știu. Nu vreau să sune ridicol. Trebuie să caut un ton potrivit. Nu vreau să sune nici prea grav. Oricum, nu e un lucru grav.

ȘTEFAN

Are legătură cu celelalte discuții?

MARTA

Absolut… și nu cred că există ton în limbajul vorbit să exprim asta. Poate-ar trebui să plătesc o actriță.

ȘTEFAN

Am putea s-o recunoaștem amândoi odată. La 3, recunoaștem.

MARTA

Nu e normal așa ceva.

ȘTEFAN

Hai, Marta, suntem doar niște părinți care își urăsc copilul.Nu suntem sataniști sau ceva…

MARTA

Pai tocmai asta e, că el ne crede sataniști!

ȘTEFAN

Deci aveam cumva dreptate, nu știe nimic… chiar dacă ce-și închipuie e mult mai rău.

MARTA

Poate ar trebui să facem o ședință de familie și să îi mărturisim..„fiule, eu și cu tatăl tău am ajuns la o concluzie. Te urâm. Ne calci pe nervi de fiecare dată și am prefera să nu te avem. Nu e vina ta, și probabil nici a noastră. Știi… unele lucruri sunt scrise în destin. Cu toate astea nimic nu îți dă dreptul să ne consideri, pe mine sau pe tatăl tău, drept aparteneți ai vreunui cult de retardați spălați pe creier. În ciuda celor aflate, ai putea să ne consideri totuși oameni raționali…”

ȘTEFAN

Dacă ar avea o capacitate cognitivă decentă și ar putea înțelege o astfel de situație atât de naturală, cu siguranță nu l-am mai urî.

MARTA

Eu una m-am săturat să fac pe proasta de față cu el. Dar când te trezești acolo, pe moment, privindu-l fix în ochi… pe bune, e prea amuzant să mă mai stăpânesc.

ȘTEFAN

Și atunci când îți dai seama de posibilul penibil al situației, de potențialul unei dialectici de compromis părinte-copil, atunci e mult prea târziu să mai poți da înapoi.

Cei doi chicotesc complice.

MARTA

Ce crezi că e de făcut?

ȘTEFAN

Ar trebui să afle.

MARTA

Dacă ne-ar înțelege, ce crezi că o să simțim pentru el? Te simți bine când ești înțeles de cineva pe care-l urăști?

ȘTEFAN

Încercăm să nu schimbăm nimic prin asta. E o acceptare, nu o revoluție. Nu vrem o revoluție acum.

MARTA

Deci iei în calcul posibilitatea ca mărturisirea noastră să fie luată drept victorie personală de dracul de copil.

ȘTEFAN

Singurul principiu pe care îl iau în cale e principiul incertitudinii.

MARTA

Nu e bine să afle de la noi. Dacă îi spunem asta, recunoaștem indirect că ceva nu e în regulă. E în regulă atâta timp cât nu recunoaștem că nu e în regulă. Nu?

SECVENȚA 12. INT. BUCĂTĂRIE FAM SPIRIDON – SEARĂ

În jurul mesei rotunde cei patru membri ai familiei, ANDREI, ȘTEFAN, MARTA și MARGARETA (bunica) mănâncă cu capetele înclinate, că și cum s-ar chinui să se oglindească în propriile farfurii.

Andrei se uită la ei, bate din când în când cu furculița și cuțitul în farfurie dar deși se aude că și cum ar mânca, el nu se atinge de nimic din macarea care îi decorează abundent farfuria.

ȘTEFAN

Crapă, mă, în tine, că de-aia ești un fraier și te bat toți.

ANDREI

Nu mi-e foame.

MARTA

Ori ai mâncat iar tâmpenii pe drum? Iar ai mâncat tâmpenii pe drum! De-aia îți dăm bani de buzunar, nu? Să nu mai mănânci cu noi, acasă.

ANDREI

Nu, nu de-asta. Ca să vă lăudați indirect față de părinții altor copii, după cum ați recunoscut de multe ori. Deci ce rost are ce fac cu ei.. Orice aș face, voi vă lăudați că îmi dați bani la școală.

MARTA (V.O.)

Mănâncă acolo și taci.

Margareta se ridica de la masă. Își spăla farfuria. La câteva secunde se ridică și copilul de la masă. Încercarea este blocată de Marta, care îl trage înapoi pe scaun.

MARTA

Unde crezi că pleci, mă?

ANDREI

Am temrinat.

MARTA

Număr până la 20. Dacă nu golești tot ce e în farfuria aia… îți sparg dinții-n ea, de nu te vezi. Oricum îți cresc alții.

Andrei se așează înapoi la masă.

ANDREI

Mai bine mi-ar crește alți părinți…

MARTA

Mă, spune-ne și nouă… așa te întreb ce dracului te nemulțumește aici acasă, pot și eu să știu? Ai prefera să stai pe străzi, sau ce vrei tu de la viață?

ANDREI

(ton sarcastic, repetă textul

dintr-o reclamă cunoscută)

Când o să cresc mare vreau să fiu Schumacher.

Se trezește cu o palmă brutală după cap din partea lui Ștefan. Îi dispare rânjetul de pe buze.

ȘTEFAN

Tu chiar te crezi buricul pământului mă? Nu ți-e rușine?

ANDREI

(șoaptă,uitându-se în farfurie)

sataniști…

A doua palmă după cap, de data asta din partea Martei.

El începe să tremure puțin. Se vede că ține sub control posibilele lacrimi sau nervi.

MARTA

Mă tu ne crezi surzi?

ANDREI

Doamne, daca ați fi măcar surzi.

STEFAN

Taci din gură, mă păgânule.

MARTA

Ce vrei de la noi? Bani nu-ți ajunge că-ți dăm?

ANDREI

Ba da…

MARTA

Păi și atunci ce mai vrei?

Andrei asteaptă sa le vadă reacțiile.

ANDREI (ranjind)

Pace pe pământ.

Atât i-a trebuit lui Ștefan. Îl prinde de păr pe Andrei și îl trage în spate. Andrei e terifiat de-abinelea.

STEFAN

Tu nu vorbești așa cu noi.

MARGARETA

Lăsați-l mamă, că-i mic nu știe.

MARTA ȘI ȘTEFAN

Și tu ce treabă ai?

Margaretă pleacă încet din bucătărie. Marta se întoarce cu privirea către Andrei. Acesta tremură vizibil. pe obrajii lui Andrei curg câteva lacrimi. El se tot chinuiuie să le țină sub control.

ȘTEFAN

Dă-l încolo că-i o victimă sigură. Ăsta-i o fetiță, nimic nu face-n viață.

MARTA

Ești un ratat, are dreptate taică- tu, ascultă-l bine că tu n-o să fii niciodată ca el.

Acesta se chinuie să apuce o furculița cu care să îl atace pe Ștefan dar Marta i-o ia repede din mână și îi aruncă o palmă peste față.

ȘTEFAN

Hai să nu devenim patetici. Nu mai are niciun rost.

MARTA

Atenție vroiai, cred că-ți ajunge.

ANDREI

Vroiam să fiți ca restul părinților…

ȘTEFAN

Adică CONCEDIAȚI?!

(pronunțat cu surprindere, odată cu Marta)

MARTA

(ton sec)

Foarte bine, Ștefane. Ne lăsăm de servici, vindem acțiunile, abandonăm afacerea, oricum n-avem pe mâinile cui s-o lăsăm, și ne facem părinți… care-i cuvântul potrivit…sufletiști.

ȘTEFAN

Haha, am putea să-i facem asta. Oricum, economic vorbind, e cea mai proastă investiție pe care am făcut-o vreodată. Cea mai mare pierdere. Ar trebui un capitol special pentru asta în cărțile de economie.

MARTA

Da, jur că dacă rămâneam însărcinată pe vremea asta, după Criză, îl avortam fără discuție.

STEFAN

Care mai sunt prețurile acum la avorturi?

MARTA

Sigur sunt acceptabile.

STEFAN

Dar eutanasiere?

MARTA

Nu cred ca e legal.

STEFAN

Păcat. Dar ce fac ăștia cu bebelușii morti dupș avort?

MARTA
Cred că îi folosesc la cercetari. Scot celule din ei.

STEFAN

E și asta o sursă buna de profit.

MARTA

Da dar nu cred ca au nevoie de specimene vii.

STEFAN

Poate putem să-l dăm pe măgar la una din companiile alea care testeaza produse cosmetice.

MARTA

Măcar ne-am recupera o parte din investiție.

STEFAN

Întradevăr.

MARTA

Chiar trebuie să ne interesam de asta.

Ștefan îl lasă de păr pe Andrei și împreună cu Marta ies din bucătărie. Andrei rămâne singur. Auzim cum începe să plângă înfundat. Termină, cu înghițituri mici, printre sughițuri, mâncarea sleită din farfurie. Lacrimile lui de nervi continuă să curgă. Se oprește din mâncat și se lasă pe spătarul scaunului. Deodată își da o palmă puternică peste față. Încearcă să se îmbărbăteze. Să nu mai plângă niciodată.

SECVENȚA 13 – PARC DE PAINTBALL – ZI

Unul din copiii care îi fugăreau pe Andrei și prietenii săi la începutul filmului poartă acum îmbrăcăminte militară de camuflaj. În spatele lui vedem o zonă împădurită. Așteaptă pentru câteva secunde și ascultă sunetle din jurul său. O serie de urlete și împușcături. Deodată primește un "glonte" de vopsea în ceafă și cade jos. În spatele fostului soldat își face apariția Andrei, Radu și Călin, toți îmbrăcați în costume de camuflaj și purtând ochelari de protecție. Cei trei privesc mândri în jos la mică lor victorie. Deodată prin fața lor la câțiva centimetri trec o serie de gloanțe de vopsea care îi ratează la limită. trei fug în jos pe o poteca în pădure.

CĂLIN

Au început să monologheze?

ANDREI

Ooo da. Iubesc sunetulor proprilor voci.

RADU

Măcar ți-au spus care e planul lor diabolic?

Jos la capătul potecii, de o parte și de altă a drumului, se află doi copaci mari. Andrei se ascunde după pomul din stânga. Radu și Călin după pomul din dreapta iar în mijloc se vede drumul pe care au venit. În vârful dealului mic își face apariția unul din copiii din echipa adversă care începe să coboare încet dealul către trio.

ANDREI

(soptind)

Nu tot planul. Sunt sigur că vor începe să experimenteze pe mine.

CĂLIN

(soptind)

Poate te transformă într-un Hulk.

ANDREI

(soptind)

Asta n-ar fi în interesul lor.

RADU

(soptind)

Cred că știe unde ne ascundem.

Andrei dă din cap aprobator. Se gândește timp de câteva secunde. Adversarul ajunge din ce în ce mai aproape de ei.

ANDREI (soptind)

Eu il distrag. Voi doi il împușcați.

Andrei o ia la fugă către protecția altui pom în timp ce adversarul trage după el. Începe să fugă către locul de ascunziș al lui Andrei dar e împușcat din spate de Radu și Călin. Adversarul se oprește și își dă jos masca de nervi. Îl înjură pe Andrei și pleacă. Radu și Călin ajung lângă Andrei.

ANDREI

Foarte bine băieți. Acum hai să ne lu-am revanșa.

Andrei indică un loc la vârful dealului. Se vede un steag roșu. Cei trei încep să urce înapoi pe deal. Merg cu corpul lăsat cât mai jos încercând să nu facă zgomot când trec printre bușteni.

RADU

(soptind)

Trebuie să existe un compromis

ANDREI

(soptind)

Compromis?

RADU

(soptind)

Da. Ceva de genu… ei tac, tu taci…

ANDREI

(soptind)

Îți lipsește imaginație.

Cei trei ajung la vârful dealului. Se lasă pe burtă și se ascund după câțiva bușteni. Din ascunzișul lor pot vedea o zonă fără pomi la vârf. În mijloc e un steag roșu păzit de patru copiii.

CĂLIN

(soptind)

Sunt prea mulți. Nu putem face asta.

Andrei îl vede pe bătăușul principal care îl fugaărea în prima secvență. El e unul din paznicii steagului.

ANDREI

Nu ne dăm bătuți.

Andrei se ridică repede de pe burtă și începe să fugă către paznici.

Un glonte trece prin spatele lui dar îl ratează. Andrei își îndreaptă pușca către bătăușul principal și trage dar acesta se dă la o parte ăn timp util. Radu și Călin ies din locul de ascunziș și se îndreaptă în direcții diferite trăgând cu armerle. Gardian #2 e nimerit în genunchi de un glonte. Scoate un țipat de durere dar nu cade. Deodată Radu e lovit în umăr și se oprește brusc. Bătăușul stă fixat lângă steag și trage după Andrei. El trece prin față Gardianului care a fost scos din joc. Un glonte al bătăușului îl nimerește pe gardian în spate din greșeală. Acesta înjură de nervi. Călin ia de pe jos pușca lui Radu și își continuă fuga. Îndreaptă ambele puști către Gardian #3 și începe să tragă. Îl ciuruiește. În spatele lui apare Gardian #4. Călin îi aude pașii și se întoarce repede. Două focuri simultane de armă și amândoi sunt loviți. Andrei îl nimerește pe Bătăuș în spatele genunchiului în timp ce fugea. Bătăușul se împiedică și cade.

Andrei se apropie încet deasupra lui și își îndreaptă arma. Începe să și-o descarce în pieptul bătăușului. Un glonte, apoi al doilea, al treilea… al șaselea. Chiar se plictisește așteptându-l pe Andrei să termine. Aude cum Andrei a rămas fără gloanțe.

Bătăușul se ridica și pleacă. Îi aruncă o privire urâtă lui Andrei care semnifica "Lasă lasă că te prind eu pe ține." În spatele lui Andrei apăr în cadru Radu și Călin. El scoate steagul din pământ și îl ridică deasupra cadrului. Cei trei arată că într-o fotografie a unor revoluționari.

RADU

Deci ce vrei să faci acum?

ANDREI

Vreau sa iau casa.

Andrei înfige cu putere steagul în pământ.

SECVENȚA 14 – INT. BUCĂTĂRIE FAM SPIRIDON. SEARA

Andrei răsfoiește o revistă de benzi desenate. Se aude ticăitul unui ceas. Andrei bate ăn piciorul mesei. Se preface că citește revista. În spatele său pe perete se poate vedea un ceas iar lângă ceas se vede ușă deschisă care dă spre hol și mai departe spre sufragerie luminată de televizorul pornit. Așteaptă ceva. Se uită la ceas. În bucătărie intră Marta care deschide frigiderul să scoată o cutie de suc. Andrei tace.

MARTA

Vrei să ne arăți că ești supărat, sau ce? Păi să fii supărat, nesimțitule.

Rămâne nemișcat, nu respiră, nu întoarce capul. Dă o pagină și se face că citește mai departe. Din sufragerie se aude telefonul sunând. Se deslușește vocea Martei răspunzând și continuând o discuție care, după ritmul în care decurge încă din primele 20-30 de secunde, se anunță în orice caz mai lungă decât atât. Se aude ușă de la intrare deschizându-se și închizându-se. În bucătărie intră Ștefan care tocmai a sosit de la lucru. Merge la frigider și scoate o cutie de suc.

ANDREI

(fără să își ia privirea

de la benzile desenate)

Pe tine te așteptam.

ȘTEFAN

Poftim?

ANDREI

Trebuie să vorbim. Și da, e important.

ANDREI

Înțeleg foarte bine faptul că nu ești fericit în familia asta. Și consider că nu eu sunt de vină.

ȘTEFAN

Hai, sictir!

ANDREI

Ascultă-mă… A fi șeful familiei nu înseamnă să fii autoritar față de cineva. Înseamnă să nu lași pe nimeni să fie autoritar față de tine. Nu crezi?

ȘTEFAN

Și cine ești tu să-mi spui mie asta?

ANDREI

Tu cine ești când mă întrebi pe mine asta? Poate ai fi altcineva dacă nu te-ar strica femeia asta proastă. Ai ajuns ca ea în ultimul timp. Gândești ca ea, vorbești ca ea… îmi pare foarte rău că nu te-am cunoscut niciodată. Sigur ați fost cândva diferiți.

STEFAN

Acum o bârfești pe maică-ta?

ANDREI

Încercam să-ți deschid ochii doar.. să știică dacă te-ai despărți de ea eu te-aș susține. Eu te pot ajuta să ai o viață liberă. Pentru că nu eu sunt pacostea în casa asta. Eu aș prefera o mamă mai tânără și mai frumoasă. O mamă cu care să mă mândresc. Mama a început să se îngrașe. Își alege haine din ce în ce mai urâte. Nu te-ai săturat să o vezi coafată la fel? Vreau o mamă frumoasă, oricum s-ar purta cu mine. Gândește-te. Renunț la orice dacă accepți să faci ceva pentru viața noastră. Câștigi o soție loială, fără pretenții asupra ta, și un copil mult mai ascultător. Și o dai și pe stafida asta de maică-sa afară din casă. Sper să te gândești la asta.

ȘTEFAN

Tu ești mai glumeț de felul tă așa, nu?

ANDREI

Pot să-ți găsesc eu soții mai bune. Avem profesoare frumoase la școală. Unele lucruri trebuiesc schimbate din când în când. Femeile de exemplu.

ȘTEFAN

De ce să nu te schimbăm pe tine?

ANDREI

Ar fi o crimă mult mai gravă. Noi doi suntem rude. Voi doi sunteți doar căsătoriți. Genetica e mai importantă decât căsătoria. N-ar trebui să-ți spună cineva asta.

ȘTEFAN

Ești nebun…

ANDREI

Nu-mi răspunde acum, poți să te gândești până măine. Deși.. dacă o mai vezi odată cu masca aia verde prin casă știu sigur că vei lua decizia corectă.

Ștefan e amuzat de gluma copilului. Râd amândoi.

Marta care încă schimbă receptorul dintr-o mână în alta, de la o ureche la alta, urmărește curioasă discuția dintre cei doi. Pune receptorul în furcă și se îndreaptă spre masă de discuții. Andrei se ridică repede și iese, mergând către sufragerie, strecurându-se pe lângă picioarele mamei sale.

MARTA

Ce vroia mă, nenorocitul?

Andrei se așează pe canapeaua din partea stânga și da pe postul de desene animate dar defapt ascultă la conversația părinților care pot fi văzuți prin ușa deschisă a bucătăriei.

ȘTEFAN

Tâmpenii de-ale lui. Așa ne trebuie, că doar tu îl răsfeți.

MARTA

Păi e și copilul tău. Nu-ți place cum e educat, ți-l educi tu singur.

ȘTEFAN

Poate o să încerc. Tu l-ai stricat. Să nu te prind că-i mai cumperi ceva.. sau că-i mai faci vreo promisiune, fără știrea mea.

Andrei stă și ascultă cum va evolua planul sau.

MARTA (V.O.)

Incredibil, v-ați coalizat amândoi împotriva mea acum. (strigă spre Andrei, în camera cealaltă) Să dea naiba dacă-ți mai dau vreun ban! Să-ți ia taică-tu toate prostiile de-acum încolo. De la taică-tu să ceri!

Aude cum ei continuă să se certe. Își zâmbește puțin și schimbă canalul la un al alt post de desene animate.

Cadru al clipului de desene animate care rulează la televizor. E un episod din The Simpsons. Pe ecran scrie "Bart's first day at school". Homer îl duce pe Bart până la ușă clasei și se hotărăște să îi spună cuvintele de încurajare pe care taică-su i lea spus lui. Un balon apare deasupra capului lui Homer și își amintește când el era la prima zi la școală. Tatăl sau îi spune dur "Homer, you're as dumb as a mule and twice as ugly. If a stranger offers you a ride, I say take it.". Amintirea lui Homer se termină și Homer își spune nervos "Damn tramuatic childhood."

SECVENȚA 15. INT. SUFRAGERIE – SEARA

Andrei stă pe canapea schimbând canalele televizorului. Marta vine în sufragerie, se așează lângă Andrei, pe canapea, caută agitată telecomanda până observă că aceasta e la Andrei în mână.

MARTA

Dă repede pe Realitatea că începe o emisiune.

ANDREI

Tata unde e?

MARTA

E obosit, l-ai distrus, doarme. Dă pe Realitatea.

ANDREI

Știi, vroiam să vorbim.

Marta e atentă la emisiunea de la TV.

MARTA

Aha.

ANDREI

Cred că știu care este soluția pentru nefericita noastră problemă.

MARTA

Eu n-am nicio problemă. Tu ești singura noastră problemă.

ANDREI

De ce vorbești la plural?

MARTA

A mea și a lui taică-tu. Tu ești problema noastră.

ANDREI

Vezi că te influențează? Astea-s interesele lui, nu ale tale.

MARTA

Ce, mă?

ANDREI

Adică tata te îndoctrinează și tu nu mai gândești pentru tine. Nu mai gândești singură, cum ar fi.

MARTA

Așa, și?

ANDREI

Trebuie să divorțați.

MARTA

Tu te auzi măi ce zici? Ai învățat de la leprele alea cu care umbli toate tâmpeniile astea. Dezmățații ăia din familii dezorganizate? Asta vrei tu mă de la noi?

ANDREI

E spre binele tău. O să fii liberă. Ești tânără, ești frumoasă, ești inteligentă. Ai putea să încePÎ o viață nouă. Și tu ai face ca mine daca ai avea ocazia. Și tu ai ridica tonul la el, ai țipa la și i-ai încălca regulile. Ți-e frică. Nu meriți să trăiești așa. Nu se poate trăi sub așa autoritate. Hai să scăpăm de sub tirania asta. Eu sunt gata să te urmez.

MARTA

(dezamăgită)

aaaaaa…

ANDREI

Bine, nu mai sunt gata să te urmez,eu pot să mă descurc. O să rămân aici.. Pot face un sacrificiu, dacă știu că salvez pe cineva cu asta…

MARTA

E, dă-mă naibii!

Se aud pașii lui Ștefan pe scări.

MARTA

I-auzi ce zice ăsta micu! Zice să divorțăm.

ȘTEFAN

Ți-a zis el ție asta?

MARTA

Da.

ȘTEFAN

Ce tâmpit!

Andrei ascultă și începe să se sperie. Planul lui începe să eșueze. Ștefan își ia haină din cui și începe să se îmbrace de plecare. Marta apare în spatele lui.

STEFAN

Daca atat îi poate mintea.

MARTA

Unde pleci?

STEFAN

Mă duc să cumpăr materiale pentru maine.

Ștefan o săruta scurt pe Marta după care iese pe ușă.

SECVENȚA 16. INT. CAMERA MARGARETA – NOAPTE

Andrei stă drept, serios, mâinile pe lângă corp, că în față unei audiții. În spatele lui e un perete alb, uniform. Lumina unui bec de 100 W cade pe fața lui, aproape orbindu-l. Privește înainte și rostește clar și tare ceea ce are de spus. Nu vedem cui i se adresează.

ANDREI

Încă de la începuturi, omenirea a trebuit să înfrunte răul pe pământ. De cele mai multe ori a fost răul din interior. Dar nu și de data asta. Pericolul este real și foarte activ. Știu că îi iubești pe amândoi, dar trebuie să îi blestemi. Pentru viitorul omenirii. Cât mai crunt cu putință. Vreau să sufere.

Observăm că persoană căreia se adresează este Margaretă, care ascultă totul fără reacție, legamandu-se în scaunul-balansoar. În dreptul Margaretei se află o măsuță de cafea pe care își ține andrelele, un ghem de mohair, ochelarii și alte nimicuri, printre care niște cărți de jos spălăcite întinse după modelul de „pasente”.

MARGARETA

Nu mai e om normal în casă asta. V-a luat mințile la toți. Oameni răi, mamaie, asta e. Semeni și tu cu ei în mare fel.

ANDREI

Păi.. îi blestemi sau ce facem?

MARGARETA

Fugi mă de-aici! Ieși afară.

ANDREI

Deci nu le faci nimic?

MARGARETA

Nu.

ANDREI

O mica ciumă neagră?

MARGARETA

Nu.

ANDREI

Ebola?

MARGARETA

Nu.

Andrei da să iasă din cameră.

ANDREI

Deci nu le faci nimic?

MARGARETA

Nu.

ANDREI

O mica ciumă neagră?

MARGARETA

Nu.

ANDREI

Ebola?

MARGARETA

Nu.

Andrei da să iasă din cameră.

SECVENȚA 17.EXT. PARC – AMIAZĂ

Zi cu soare, primăvăratica și destul de friguroasă, din ce se deduce după vestimentația oamenilor. În parc sunt mulți copii care se aleargă, se joacă de-a v-ați ascunselea sau se dau în leagăne.

Radu, Andrei și Călin intră în parc și îi văd pe copii.

RADU

Iar ne-au ocupat leagănele.

ANDREI

Niște brute.

CĂLIN

Da…

ANDREI

Ce nenorocire ar mai lipsi din viața mea…?

RADU

Iarăși, ai tăi?!

Cei trei se urcă pe un balansoar rotativ și își continuă discuția.

ANDREI

Am încercat să-i blestem. Am dovezi clare că sunt sataniști. Îl întreb și pe proful de religie mai multe. Dar deja sunt convins.

CĂLIN

Ce-i ăla un satanist?

ANDREI

Un om care se închină la „Viața sat-ului”.

RADU

„Viața satanului”.

Andrei și Radu râd.

CĂLIN

Adică are treabă cu… Dracu?

ANDREI

Mai mult decât ar fi sănătos.

CĂLIN

Doamne, ferește.. Credeți că m-ar ajuta să mă fac și eu satanist? S-ar cam speria maică-mea.

ANDREI

Nu, mulțumim.

RADU

Cred că și frate-miu e satanist. Ai tăi cum se manifestă?

ANDREI

Tocmai, nu prea se manifestă, sunt un fel de satanisti mai timizi. Sau cyber-satanisti. Vorbesc mult pe net. Ceva cu adevărat rău și murdar. Nu-mi dau seama ce pun la cale. Pun ceva la cale.

RADU

A, frate-miu își face unghiile cu ojă neagră. Și ascultă slujbe sataniste.

ANDREI

Există așa ceva?

RADU

Nu știu, dar dacă există, așa trebuie să sune.

ANDREI

Cred că sataniștii bătrâni ascund mai bine asta. Au trecut prin multe.

CĂLIN

Ești norocos dacă discută doar asta pe net. Eu am găsit-o pe maică-mea pe un forum penibil „despre mămici”.

RADU

Și ce dracu discută acolo?

CĂLIN

Nu ce discută mă interesează, are o gașcă de femei idioate cu care discută subiecte de toată jena. Dar a pus poze cu mine. De când eram mic, pune poze pe site-ul ăla. Sunt monitorizat permanent.

ANDREI

Groaznic. Mie nu-mi fac poze niciodată. Deși au aparat profesional, digital și toate cursurile posibile.

RADU

Nașpa de voi, dar mai ales de tine, Radu. Maică-mea oricum crede că maică-ta e o soțioară casnică pe lângă care-a trecut viața.

CĂLIN

Și maică-mea crede că maică-ta e o gasca divorțată.

ANDREI

Și ai mei cred aceleași lucruri, despre amândouă.

CĂLIN și RADU

Ai tăi sunt sataniști, frate!

ANDREI

Asta o să vă spun eu. Ori aflu tot, ori îi distrug de tot. Ceva trebuie să se întâmple. Și să se întâmple urgent. Trebuie să îi împing de la spate.

Andrei se dă jos brusc din balansoar și pleacă.

SECVENȚA 18. INT. SUFRAGERIA PENTRU OASPETI. ZI

O fotografie în ramă pe raftul din sufragerie. În fotografie îi putem vedea pe Ștefan și Marta ținându-se de mână. Marta desface ramă și scoate poza. Pune în locul ei o poză noua cu toți trei membri ai familiei în încercarea lor de a părea o familie nucleară normală. Zâmbetul lui Andrei din poză nu este convingător.

Dintr-o imprimantă iese o hârtie cu modelul unei diplome. Ștefan ia fotografia diplomei și o pune într-o ramă mare de lângă.

Marta spala un pahar de șampanie la barul dintr-o cameră mobilată luxos dar cu prost gust. În mijlocul camerei vedem o masa lungă și în capat vedem geamuri mari și o ușă de sticlă care dă către curtea din spatele casei. Marta privește către un perete pe care noi nu ăl putem vedea.

MARTA

Perfect.

Lânga ea vine Ștefan care privește către același perete.

STEFAN

Perfect.

Un perete alb aproape gol. În colțul din stânga putem vedea un tablou de mărime medie. Pânza este în mare parte albă cu un singur colț fiind stropit cu vopsea roșie. Se aude sunetul ușii de la intrare deschizându-se și apoi închizându-se.

MARTA

A venit dracul.

SECVENȚA 19 – INT. CAMERA LUI ANDREI. ZI

Andrei deschide ușă și intră în cameră. Își da jos ghiozdanul și îl aruncă într-un colț. Cede așezat pe pat un costum negru de mărimea sa. Marta intra grăbită în cameră.

ANDREI

Ce-aveți de gând să faceți.. mă înmormântați?!

MARTA

Atâta-ți trebuie să faci de-astea cu musafirii.

ANDREI

Ah, minunat.

MARTA

Pune-ți repede ăsta pe tine și revin în câteva minute să te aranjez.

Marta iese grăbită din cameră.

Andrei e îmbrăcat în costumul apretat, cu cămașa și sacou, așezat în față oglinzii. Zâmbește forțat, arătându-și gingiile. În spatele lui apare Marta care îi prinde papionul în jurul gulerului. Se mișcă cu grijă, astfel încât să nu-și șifoneze rochia de cocktail. Își mensine cu succes echilibrul pe sandalele cu toc ascuțit, în timp ce aleargă enervată după copilul care nu stă locului și nu acceptă să fie aranjat.

ANDREI

E oribil. Nu vreau la petrecere. Nu vreau să decorez iar o petrecere plictisitoare de oameni mari și mincinoși.

MARTA

Să nu carecumva să vorbești mai multe decât ești întrebat. Ești mort, știi regula. Și dacă ești întrebat, ai grijă ce răspunzi.

Marta se uită la el de la distanță.

MARTA

Tot nu-mi place.

ANDREI

Nu, nici mie. Poți să mă închizi aici.

De la parter se aud vocile pestrițe și exuberante ale musafirilor.

MARTA

Hai că nu mai e timp!

Îl ia de mână și îl trage în living.

SECVENȚA 20. INT. SUFRAGERIA PENTRU OASPETI.ZI

Vedem o mare de oameni îmbrăcați în costume scumpe din materiale ieftine. Andrei începe să pășească încet și puțin nesigur printre oameni. Invitații îl prind de obraji sau îi trec mână prin păr ciufulindu-l. Andrei le zâmbește fals. Devine din ce în ce mai greu să treacă printre ei.

Toți invitații stau așezați la masa lungă. Vorbesc despre nimicurile de la știri și despre noutațile pe frontul înșelări/divorțuri/partaj. Andre își sprijină capul într-o mână și aruncă o privire invitaților. Nu reușește să distingă vreo propoziție coerentă din bărfele lor.

În stânga, la capătul mesei stă Ștefan iar în dreapta stă Marta. Cei doi sunt pregătiți pentru orice posibilă catastrofă din partea copilului. Ștefan îl vede pe Andrei gata să adoarmă și îi dă un șut de trezire.

De la celelalt capăt al mesei se aude vocea unui bărbat.

INVITAT #1 (V.O.)

Un toast pentru gazdele noastre.

Andrei îi aruncă o privire urâtă invitatului. Aude cum invitații aprobă toastul. Se aude sunetul sticlei de șampanie când se scoate dopul.

Două ore mai târziu. Andrei e mult mai obosit acum. Masa e aproape goală iar invitații acum discută în bisericuțe prin cameră.

ȘTEFAN (V.O.)

Da, e un business destul de ok, am văzut azi pe Forex.

INVITAT (V.O.)

Frumoasă speculație pentru cine-a fost acolo. De bun augur oricum pentru viitoarea noastra colaborare.

Marta stă pe o canapea. Ea înconjurată de restul femeilor. Ele sunt îmbrăcate un pic mai epatant decât Marta, dar aceasta compensează orice defect prin entuziasm. Vorbește cu o intonație schimbată, pe un ton mieros, prelungind și accentuând ciudat cuvintele. Foarte afectată.

MARTA

Da, fetelor, nu știm ce să ne mai facem cu el. Știți, din cauza lui n-am reușit să ne pregătim cum am fi vrut pentru seara asta. A tot stat pe lângă noi prin bucătărie, ne-am împiedicat, efectiv, de el.

Andrei tușește cu subanteles. Această îi ignoră total reacția, agitându-se și zâmbind invitatelor.

INVITATA 1

Ei, lasă-l că așa-s toți copiii.

INVITATA 2

Păi acum e vârsta să facă năzbâtii. Ai să vezi cum îi trece și-ți pare rău după aia.

Andrei bate cu degetele în masă.

MARTA (V.O.)

Ne certăm toată ziua cu el, ba nu vrea să meargă la școală, ba nu ne lasă să ne uităm la televizor. Ne-a înnebunit.

ANDREI

Cred că ești tare mândră de tine.

INVITATA 1

Andreiuț, de te superi că și noi am fost ca tine.

ANDREI

Pardon. Dacă aș fi fost eu ca voi mi s-ar fi părut amuzant. Dar surpriză. Nu mi se pare.

INVITATA 2

Ne mai aducem și noi aminte, ca oamenii mari. Glumim doar, stai liniștit.

ANDREI

Vi se pare amuzant să auziți părerea lor despre mine? În cazul ăsta o să vă amuze și mai tare părerea lor despre voi.

MARTA

Andrei!

ANDREI

E cineva interesat de asta? Ok. Amândoi vă consideră niște fazani superficiali -așa s-au exprimat- și inventează povești despre mine ca să vă impresioneze. Consideră că viața lor reală v-ar depăși nivelul de inteligență și inventează nimicurile astea drăguțe doar ca să fie pe înțelesul vostru. Nu, nu sunt niște părinți normali.

Se vede după reactiile invitatelor ca nu se simt comfortabil. Marta își duce mâna la frunte, jenată, încercând cu disperare să se scuze din priviri, râzând stângaci.

MARTA

Copii..

ANDREI

A zis că tu ești urâtă și de-aia meriți să te înșele bărbatul, deși eu zic că arăți bine și nimeni nu ar trebui să înșele pe nimeni.

ANDREI

Și de tine a zis că ești o pițipoancă întârziată sau ceva de genul, ieri la telefon când a sunat-o Geta, care ar putea probabil să confirme, pentru că e și ea o pițipoancă întârziată. Și vă consideră proști pentru că nu aveți școală superioară, că vă lingușiți atâta dar de fapt v-ați scoate ochii unii altora. Eu i-am auzit vorbind. Ei nu vă spun, dar eu îi aud.

Când Andrei ajunge la ultima replică ea se ridica nervos de pe canapea și îi da o lovitură puternică după ceafă.

ANDREI

Mare greșeală.

Ea se întoarce cu privirea puțin speriată către invitatele de pe canapea.

MARTA

I-am spus să nu se mai uite atâta la telenovele…

Zece minute mai târziu pe coridorul de ieșire din casă acum plin de invitați care se îmbrăca și se încălță. În spatele lor o vedem pe Marta.

MARTA

Vă rog nu plecați.

Dintr-una din camere iese Ștefan.

ȘTEFAN

Ce se întâmplă, plecați?! Ne pare foarte rău, are mici probleme, trebuie să-l înțelegem așa cum e.

INVITAT

Cred că am înțeles cam tot ce trebuia.

MARTA

Dar nu se poate, sper să ne revedem curând, nu putem lăsa lucrurile așa.

INVITATĂ

Da, foarte curând, după ce îmi dau doctoratul în paleontologie, dragă.

Marta încearcă să le facă semne din prag invitaților, să strige după ei.

MARTA

Nu se poate să-l credeți, e un copil.. tulburat.

INVITATA 2

Care a limpezit cu totul situația. Toate cele bune!

Ultimul invitat iese din casă. Marta și Ștefan ajung în pragul ușii. În spatele lor, între ei, intră Andrei. Cei doi se întorc nervoși către el. Se întorc cu spatele către cameră și merg către Andrei pe care îl acoperă complet.

SECVENȚA 21. INT. BUCATARIE. AMIAZA

Gura lui Andrei este acoperiă rapid cu o bandă adezivă gri care îi acoperă și nasul. Mâinile îi sunt legate la spate. Picioarele sunt legate de picioarele unui scaun. Ștefan trage scaunul în bucătărie și îl amplasează în fața frigiderului. Pe frigider vedem lipita o table neagră mică pe care scrie CASA DE COPII. Marta și Ștefan își iau pozițiile preferate de educatori de o parte și de alta a tablei.

MARTA

La casa de copii ești întâmpinat cu o bătaie cruntă cu sfori ude. Tu nu ai de unde să știi cum doare o bătaie cu sfori ude pentru că noi nu ți-am făcut niciodată asta.

Pe tablă vedem desenate în șir indian mai mulți omuleți din bețe. De la capetele lor pornesc o serie de săgeți care toate duc către un loc în mijloc unde scrie "ANDREI".

MARTA

Dar doare de câteva ori mai mult decât o palmă părintească, fiindcă bătaia cu sfori lasă răni deschise în carne vie.

Marta, cu un marker în mână, taie cu un X primul omuleț.

Andrei se zbate fără succes să scape. Într-un colț liber al tablei Ștefan scrie "sfori ude" și subliniază. Pentru o fracțiune de secundă vedem imaginația lui Andrei. Ne aflăm într-un alt spațiu. O cameră mică întunecată. Îl vedem pe Ștefan rânjind malefic și ținând în mână un bici a cărui capete sunt sfori. Ștefan cufundaă într-o găleată cu lichid albastru într-un lighian. Pe lighian vedem o etichetă mare pe care scrie "COCOLINO".

Vocea lui Marta îl readuce pe Andrei la realitate.

MARTA

Odată ajuns acolo ți se va servi prima porție de mâncare. Ceea ce la casa de copii se cheamă mâncare, este o fiertură de lături gătită în cazane coclite. Se compune din furaje industriale de la fabrici, conținând reziduuri radioactive. În cazul în care visezi că te transformă în vreun super-erou, te înșeli amarnic. În cel mai bun caz or șă te retardeze mintal sau fizic. Ai văzut că mulți copii de la casa de copii au probleme mintale.

IMAGINAȚIA LUI ANDREI. Într-un spațiu neclar la fel de întunecos vedem o serie de copii cu spatele la cameră. Se întorc cu față către public și vedem că toți par a arată bolnavi – undeva între ciumă neagră și zombie.

Andrei se zbate din ce în ce mai tare să scape. Față îi este acum ușor albastră de la lipsa de oxigen.

MARTA (V.O.)

Când eu și taică-tu o să mergem la munca, trecem pe lângă clădirea ta. Dar mai mult ca sigur n-o să te putem vizita, pentru că o să fii la carceră.

STEFAN

Carcera este cea mai bună prietenă a copilului obraznic și încăpățânat cum ești tu. O cameră de 50 cm(arată cu mâinile) lungime, și 50 cm lățime, în care până și un schilod ca tine abia încape ghemuindu-se.

IMAGINAȚIA LUI ANDREI. Îl vedem pe Andrei într-o cămăruța mică, claustrofobică . Pereții încep să se strângă în jurul lui.

STEFAN (V.O.)

Evident, nu există surse de lumină.

Lumina se stinge brusc. Ecranul ramane negru. Se aud gemetele lui Andrei.

STEFAN (V.O.)

Decât cîteva perforații prin care pătrunde aerul. Și o trapă pe unde vei fi hrănit cu pâine cel mai probabil veche și apă clocită, din resurse insalubre.

Andrei în scaun se zbate din ce în ce mai tare.

MARTA

În nopțile în care n-o să fii încarcerat, va trebui să împarți o cameră cu încă 19 – 20 copii, suprapuși pe etaje în paturi metalice de spital.

În timp ce vorbește Marta continuă să deseneze X-uri peste omuleții de pe tablă.

MARTA (V.O.)

Păduchii, urechelnițele, căpușele, or să fie probleme la ordinea zilei, dar îndurând asta alături de mulți alți copii de seama ta, o să ți se pară ceva firesc, poate chiar distractiv într-o lume fără internet, televizor sau radio.

STEFAN

Păduchii, urechelnițele, căpușele, or să fie probleme la ordinea zilei, dar îndurând asta alături de mulți alți copii de seama ta, o să ți se pară ceva firesc, poate chiar distractiv într-o lume fără internet, televizor sau radio.

Andrei se zbate atât de puternic încât deodată reușește să se debalanseze și cade într-o parte cu tot cu scaunul lovindu-se de marginea mesei în proces. Vedem câteva lacrimi care au curs pe obrajii săi. Ștefan dezlipește brusc banda adezivă deasupra gurii și nasului. Andrei începe să inspire și să expire puternic dar nu are voce să țipe.

MARTA

Știi ce-am putea să-i facem. Aducem alt copil de la casa de copii în locul lui. Aducem și îl punem să-i povestească de acasă. Îți dai seama ce disperat ar fi și ce ne-ar mai venera.

ȘTEFAN

Sau îl plătim direct. Plătim un copil să fie fiul nostru.

Pe fundal îl auzim pe Andrei inspirând și expirând greu.

MARTA

Care ar fi costurile?

STEFAN

Păi cat ar putea sa fie? Mâncare… haine… bani de buzunar… Ar trebuii să îi ajungă.

MARTA

Și oricum dacă nu îi ajunge zboară înapoi la orfelinat.

STEFAN

Hai sa vedem dacă nu gasim ceva oferte pe net.

Marta dă din cap. Ștefan se îndreaptă către Andrei.

Ștefan rupe banda adeziva de la mâinile lui Andrei. Acesta se întinde pe burtă și respiră greu. Marta și Ștefan ies din bucătărie. Andrei continuă să gâfâie. Singur.

SECVENȚA 22. INT. CAMERA MARGARETA. NOAPTE

Același bec orbitor luminează jumătate din cameră, lăsând cealaltă în întuneric. Andrei deschide ușă, care se da cu viteză de perete, și intră în cadru.

ANDREI

Acum nu mai e nicio cale de întoarcere. Trebuie să-i blestemi, sau familia asta o să dispară pentru totdeauna din istorie. Trebuie să-i blestemi și poți să faci orice că se va considera legitimă apărare. Sunt mort. Sunt mai mort decât bunicu. Sunt mort.

MARGARETA

Cine ți-a umplut mă capu ăla cu prostii despre mine. Nu sunt vrăjitoare.

ANDREI

Ești bătrână! Toată lumea știe că babele sunt vrăjitoare.

MARGARETA

Te cari odata?

Andrei pășește încet către balansoarul bătrânei și se așează pe patul de lângă ea.

ANDREI

(vorbește îincet. e disperat)

Te rog ajută-mă,

MARGARETA

Dacă eu te ajut, mă vor da și pe mine și pe tine afară.

ANDREI (V.O.)

Trebuie să fie ceva ce le poți spune.

MARGARETA

Nu m-au mai ascultat pe mine de ani de zile.

Privirea lui Andrei se schimbă. Începe să realizeze că nu are ieșire din dilema sa. Margareta observă schimbarea pe fața copilului.

MARGARETA

(zâmbind, încercând să îi ridice moralul)

Cred că au fost răpiți de extratereștri.

Andrei își ridică înapoi privirea către Margareta. Pentru el, asta a fost cea mai bizară replică pe care o putea auzi.

MARGARETA

Clar au experimentat pe ei. Probabil că le-au scos intestinele și le-au disecat pancreasul.

Depresia lui anterioară este ruptă de râs (chiar dacă e râset de stres). Numai Andrei ar putea găsi imaginea descrisă ca fiind motivațională și amuzantă. După ce își termină râsul se ridica încet și merge către ușă.

Andrei deschide ușă și da să iasă dar se oprește și privește înapoi către Margareta.

ANDREI

(zambet trist)

Eu tot cred că ești vrăjitoare.

MARGARETA

(zambind)

Nu spune nimănui. O vrăjitoare trebuie să se ascundă.

ANDREI

Deci îi blestemi cu antrax sau gripă aviară?

MARGARETA

Mă gândeam la tumoare pe creier.

ANDREI

Bună alegere.

Andrei iese din cameră și închide ușa dupa el.

SECVENȚA 23. CAMERA ANDREI/HOL/SUFRAGERIE. DIMINEATA

Andrei își deschide larg ochii și se dă jos din pat. În fața oglinzii își masează încheieturile încă roșii de la banda adezivă legată strâns. Trece cu mână peste vânataia din frunte pe care a obtinuto în urma căzăturii pe gresie. Se uită la el însăși în oglindă. Are expresia morocănoasă. Deodată ridică pumnul stâng în aer și face un gest de victorie similar cu Rocky. Își zâmbește și pleacă din încăpere.

O ia încet pe corridor în jos către sufragerie. Când ajunge la vârful scărilor ceva jos îi atrage atenția. La baza scărilor vedem o serie de valize.

În spatele lui Andrei apare un copil care îl bate pe umăr pe Andrei. El scoate un țipat de șoc și se întoarce repede. Pe copilul din fața lui îl cheamă Nicu și are 10 ani iar descrierea lui se poate rezuma la "clona lui Andrei." Nicu are aceași înălțime, același păr, aceași structură a feței. E puțin mai solid decât Andrei dar doar atât. Marta și Ștefan își fac apariția pe coridor și se apropie de băieți.

MARTA

Andrei, el este Nicu. Noul tău frate.

ȘTEFAN

Nicu – Andrei.

MARTA

Și să nu te pună dracu să te porți urât cu el vreodată sau zbori în locul lui la Casa de Copii.

STEFAN

De ce nu îi arăti camera unde va dormi?

ANDREI (V.O.)

Care cameră?

MARTA

A ta bineințeles.

Ștefan își pune mâinile pe umerii lui Nicu

SECVENȚA 24. EXT. PARC. ZI

Andrei, Radu și Călin vorbesc în timp ce se dau din ce în ce mai tare pe trei hinte aliniate.

ANDREI

Vreau să îl omor.

RADU

Nici măcar nu îl cunoști.

ANDREI

El e geamănul cel rau!

CĂLIN

Ar putea fi mișto să ai un frate geamăn rău.

ANDREI

Mișto? Geamănul rău e întotdeauna cel popular.

RADU

Și tu ești popular.

ANDREI

Toată clasa mă urăște. Le-am ucis visele.

CĂLIN

Și le-ai distrus moralul.

RADU

Și ai omorât peștele.

ANDREI

Aia a fost un accident.

Andrei oprește hinta dar nu se da jos. Cei doi amici îi urmează exemplul.

ANDREI

Încearca să mă înlocuiască.

CĂLIN

Sunt curios ce găsim pe net despre trecutul lui. Familie, nume real?

RADU

Dai "aurolac Nicu" pe google și îi găsești pagina de myspace.

ANDREI

Nu are o pagină de myspace.

CĂLIN

Da secretos mai e.

ANDREI

Nu contează. Planul meu a început deja.

Radu și Andrei îl privesc curios pe Andrei. El se apleacă la ghiozdanul de la piciorul sau și îl desface. Scoate din interior o cutie maronie pe care o deschide.

RADU

Trabucuri?

ANDREI

Le-am luat din dulap de la taicamiu. O să le pun în ghiozdanul anticristului și voi spune că le-a furat.

CĂLIN

Și dacă nu vor să îl dea afară?

ANDREI

Atunci îl fag pe el să fugă de acasă.

Andrei scoate un trabuc din cutie. Trage un fum. Câteva clipe trec în liniște. Deodată începe să tușească puternic.

SECVENȚA 25. INT. SUFRAGERIE SPIRIDON – ZI

Nicu, Ștefan și Marta urmaresc absorbiți de pe canapea un film Hallmark. O mama îți imbrățișează fiul de mult pierdut. O muzică siropoasă e mixată cu sunetul mamei plângând. Andrei intră în sufragerie și se postează în fața televizorului.

ANDREI

Mama… tata… (apoi către Nicu)… tu nu. Trebuie să vorbim. Astăzi că e prima zi ne mai puteți confundă. Data viitoare țineți minte. EU egal ANDREI. NICU egal Aurolac Delicvent. Și nu, nu e copilul vostru. E o imitație exprirata de copil.

MARTA

(catre Nicu)

Vezi ce ți-am spus.

NICU

Da. Dar o să îi treacă gelozia.

STEFAN

(catre Nicu)

Dar nu și cleptomania.

NICU

Ce-i aia?

STEFAN

Fură lucruri. Nu se poate abține.

MARTA

(catre Nicu)

Va trebui sa îi dăm medicamente dacă mai fură ceva.

MARTA

Chiar dacă trebuie sa îl imobilizăm și i le băgăm pe gât.

MARTA

Andrei, fii un băiat bun și arată-i casa lu frate-tu.

SECVENȚA 26. CAMERA ANDREI – SEARA

Andrei îi dă un tur lui Nicu al tuturor obiectelor din dormitorul său.

ANDREI

Poster original Simpsons. Al meu. Dinți de vampir. Ai mei. Pat. Al meu. Dulap. Al meu. Ușa. A ta. Cam astea sunt regulile. Le respecți și eu te las să trăiești.

NICU

Nu iți vreau lucrurile și nu vreau să te scot din casă.

ANDREI

De ce ar trebui să te cred? Îmi invadezi casa.

NICU

Ascultă-mă. Eu nu sunt inamicul tău. Tu nu ești micul luptător de rezistență și asta nu e o conspirație împotriva ta.

ANDREI

(agresiv. nesigur ce sa îi răspundă) … de ce nu mergi înapoi la părinții tăi?

Nicu se ridica de pe pat și se duce la peretele de lângă pe care stă rezemată o bată de baseball.

NICU

(calm)

Nu i-am cunoscut niciodată.

El ridică bâta de baseball și începe să o întoarcă pe o parte și pe alta. În timp ce vorbește începe să țină bâta din ce în ce mai strâns. Face mișcări precum s-ar pregăti să lovească o minge.

NICU

(calm. usor amenintator)

M-au lăsat să mă descurc singur. A trebuit să învăț să mă apăr. Am învățat multe.

ANDREI

Ooo doamne. Încă o poveste de stors lacrimi. Ai câștiga o avere pe Hallmark.

Nicu își aruncă bâta pe pământ de nervi. Încercarea lui de a relaționa/amenința pe Andrei nu are nici un efect.

SECVENȚA 27. INT CAMERA ANDREI-CASA-ZI-NOAPTE. MONTAJ RAPID PE MUZICA

Andrei și Nicu dorm în același pat. Andrei îi da o palmă lui Nicu. Acesta răspunde cu un coț în coaste. Andrei îi da un șut. Nicu îl împinge din pat. Andrei cade pe podea.

Nicu lipește pe un ghiozdan un abtipild mare pe care scrie "Nicu."

În curtea interioară a casei îl vedem pe Andrei golind ghiozdanul pe care scrie NICU. Ridică de lângă el o cutie de benzină și o toarnă peste cărți. Aprinde un chibrit și îl aruncă.

În curte o vedem pe Marta dându-i o palma peste fața lui Andrei.

Nicu mănâncă micul dejun la masă din bucătărie. Are în față un bol de cereale cu lapte. Andrei vine în spatele lui și îl împinge cu capul în castron.

Ultima treaptă de la vârful scării. E udă. Când Andrei ajunge la ea, alunecă și cade în jos pe scări. Nicu din departare zâmbește când vede ca planul i-a reușit.

Andrei își pune pe mână o serie de inele de metal legate. Se pregătește de bătaie.

Nicu strange puternic de mânerul bâtei de baseball. Se pregătește de bătaie.

Cei doi încep duelul.

În sufragerie îl vedem pe Ștefan dându-i o palma puternică lui Andrei. Doar lui Andrei.

Palme. Picioare. Pumni. Bâte be baseball. Andrei cade încet la pământ și își închide ochii.

SECVENȚA 28. EXT. STRADA. ZI. – SECV. DIN IMAGINATIA LUI ANDREI

Prin cadru trece încet o mașină funerară neagră urmată de alte mașini negre.

SECVENȚA 29. EXT. CIMITIR. ZI – SECV. DIN IMAGINATIA LUI ANDREI

Portbagajul mașinii funerare se deschide și vedem cum sicriul unui copil este scos afară. Vedem cum sicriul este coborât în groapa în timp ce Ștefan, Nicu și Marta privesc în jos.

SECVENȚA 30. INT. FABRICA DE SICRIURI. ZI

Din sicriu se aude vocea lui Andrei care bate disperat în lemn. Capacul începe să se miște și vedem încet mâna lui Andrei care iese din sicriu și da capacul la o parte. Ne aflăm într-o fabrică de sicrie. Andrei se ridica în fund.

Unul din tâmplarii angajați vine lângă Andrei.

TAMPLAR

Dă-te mă jos din sicriu.

Andrei se dă repede jos din sicriu și sare pe podea. Pe lângă el trec Marta și Ștefan care îi prezintă clădirea lui Nicu. În timp ce vorbesc ei trec printre zeci de sicrie. Unele în stadiu de lustruire finală, altele doar ca schelet de lemn. Andrei fuge după ei încercând să îi ajungă din urmă.

STEFAN

Vezi, tu, Nicu, fabrica asta am primit-o moștenire de la tatăl meu. Tatăl meu și tatăl Martei au fost asociați. Ei și-au dedicat viața acestei construcții și au muncit cu cinste, din suflet, să creeze un nume pe care oamenii orașului îl pronunță cu plăcere de câteva generații încoace..

MARTA

Ne-am dat seama din prima că avem un destin de împărțit și ceva o să ne lege. Se pare că lucrul care ne-a legat n-a fost (accentuează, să se asigure că Andrei aude) fratele tău.

MARTA

Așa că am decis să îi lăsăm moștenire această tradiție doar aceluia dintre voi care se va arăta a fi un fiu mai bun.

NICU

Sunt atat de multe.

STEFAN

Oamenii au întotdeauna nevoie de sicriuri.

Ei trec pe lângă un perete pe care vedem agățat un televizor setat pe un canal de știri.

PREZENTATOR ȘTIRI

Guvernul tocmai a anunțat înca 2500 de concedieri. Sindicatele au înce…

Marta și Ștefan se opresc.

MARTA

Auzi asta Ștefane?

STEFAN

Aud. Asta înseamnă o creștere a vânzarilor de măcar 23%.

MARTA

Am primit cadou de craciun devreme.

STEFAN

Cineva a fost foarte cuminte anul ăsta.

STEFAN

Dacă dăm afara cațiva angajați crezi că familiile vor cumpăra sicriuri de la noi dupa ce își zboară creierii?

MARTA

Nu-i ca și cum pot cumpară sicriuri de altundeva.

STEFAN

Întradevăr. Ar trebui să dăm afară vreo zece oameni.

MARTA

Și ar trebui să majorăm prețurile. Doamne ajută că suntem în criză.

SECVENȚA 31. CURTE SCOALA. ZI

O curte plină de copii în pauza mare. Vedem meciuri de fotbal, copii mergând la cursuri și chiulangii urmăriți de paznicii școlii. Andrei, Radu și Călin stau pe o bancă lăturalnică și îl urmăresc pe Nicu. Acesta e înconjurat de copii care îi ascultă poveștile din orfelinat. Râd la toate bancurile. În acest moment, el este regale lor.

ANDREI

Pițipoance…

RADU

Va cuceri școala.

ANDREI

Și apoi întreaga lume. Îi va îngropa pe toți cu sicriurile din fabrica extratereștrilor.

CĂLIN

Doar nu i-o lasă lui?

ANDREI

Ba da. Pe mine o să mă scoată din mostenire.

Se aude sunetul clopoțelului care cheamă elevii la cursuri. Cei trei se ridică de pe bancă și se îndreaptă către intrarea din școală.

ANDREI

Nu îi voi lăsa lui privilegiul de a îngropa oameni.

SECVENȚA 32. SALA DE CLASA. ZI

Ora de religie. Ultimul curs al zilei. Jumătate din clasă doarme și cealaltă jumătate e pe punctual de a adormi. Un professor de vreo 30 de ani, plictisit, stă la catedră. A scos un elev în fața clasei să îl asculte dar dupa privirea pe care o are, vedem că acum regret această decizie.

COPIL IN FAȚA CLASEI (V.O.)

Și atunci Cain la înjunghiat pe Abel în picior. Și apoi Abel i-a dat un șut înapoi între picioare. Și atunci Cain l-a împușcat în cap pe Abel, imprastiindu-i creierii pe jertfă adusă. Și apoi Dumnezeu l-a trimis pe Cain în lumea întunecată. Că și Darth Vader.

PROFESORUL DE RELIGIE

(sictirit)

Multumesc Silviu pentru relatare. Șase. Treci la loc.

Profesorul se întoarce cu privirea către clasă.

PROFESORUL DE RELIGIE

Poate cineva să ne spună ce semnifică cele două personaje?

Ultimele bănci din spatele clasei sunt ocupate de Andrei și Nicu stand pe rânduri alăturate. Nicu scrie ceva în caiet în timp ce Andrei se joacă pe telefonul mobil.

PROFESORUL DE RELIGIE (V.O.)

Andrei Spiridon.

Andrei își ridică privirea mirată.

ANDREI

Nu știu.

Nicu își ridică mâna.

PROFESORUL DE RELIGIE (V.O.)

Nicu.

NICU

Abel a fost primul martir al creștinătății. Iar Cain pentru că l-a ucis a fost primul supus al diavolului pe pământ.

PROFESORUL DE RELIGIE

(scriind în catalog)

Bravo Nicu. Zece.

Andrei e vizibil iritat de victoria lui Nicu.

ANDREI

Dar Cain nu era rău.

PROFESORUL DE RELIGIE (V.O.)

Cum poți să spui asta?

ANDREI

Păi avea motiv să facă cea făcut. Abel era o haimana arogantă care îi tot scotea ochii lui Cain la cât de bun și drăguț și cuminte era. "Uită-te la mine. Dumnezeu mi-a acceptat ofranda mea și nu a ta. Sâc Sâc Sâc."

NICU

Dar nu l-ar ucide pentru asta.

ANDREI

Ba l-ar killari dacă nu și-ar ști limitele.

NICU

Vezi că ți-ai încălcat jumatatea de șifonier cu 10mm.

ANDREI

Jumatate din șifonierul MEU. Cain nu își știe niciodată limitele.

NICU

Tu ești Cain.

ANDREI

Nu. Tu ești.

NICU

Tu ești

ANDREI

Tu ești.

NICU

Tu ești

ANDREI

Tu ești.

ANDREI

(nervos)

Eu sunt Abel și Dumnezeu mă iubește.

Nicu are un rânjet pe buze.

NICU

Eu sunt Nicu și părinții TĂI mă iubesc pe MINE.

Deodată Nicu primește un pumn în față de la Andrei.

Andrei îl trage pe Nicu din bancă și începe să îl bată. Nicu se apăra bine în față lui Andrei. Pumni, șuturi, capete în gură. Cei doi se tăvălesc pe jos.

Copiii se trezesc și încep să strige NICU! NICU!

Profesorul urmărește calm și ușor amuzat luptă. O fetiță cu ochelari și o atitudine de educatoare vine lângă profesor.

FETITA CU OCHELARI

Domnule profesor. Nu credeți că ar trebui să interveniți.

PROFESORUL DE RELIGIE

Lasă lasă. Apreciază simbolistica.

SECVENȚA 33. BIROUL DIRECTORULUI – DUPA AMIAZA

Andrei are un ochi negru. Nicu are buza spartă. Cei doi stau fața în fața cu directorul școlii și așteaptă pe cineva. Ștefan și Marta intră în birou și se așează lângă băieți.

DIRECTOR

Domnilor, vă mulțumesc că ați răspuns la solicitarea școlii de a vă prezenta aici.

ȘTEFAN

Nicio problemă, domnule director. Noi vă mulțumim că ne-ați adus la cunoștință.

DIRECTOR

Probabil doamna secretară v-a pus în temă. Ne îngrijorează deviațiile disciplinare ale copiilor aflați sub tutela dumneavoastră.

MARTA

Aveți dreptate domnule director, noi am încercat să-l educăm pe Andrei, dar n-avem șanse.

DIRECTOR

Probabil știți că elevii sunt obligați să plătească o penalizare în bani, respectiv să execute patru zile de muncă în folosul școlii, începând de azi după ore. Conform regulamentului, absențele nu vor fi motivate. Se cunoaște de ambele părți, cred, faptul că suntem o instituție cu reguli stricte, ceea de de altfel ne face atât de apreciați în oraș.

Marta și Ștefan confirmă dând afirmativ din cap.

DIRECTOR

Deci care este hotărârea dumneavoastră?

MARTA

Ehm, domnule director, sunteți sigur că amândoi sunt penalizați?

DIRECTOR

Mă tem că nu facem discounturi pe bază de … cantitate, doamna Spiridon.

MARTA

Desigur, nu la asta mă refeream. Dar nu cred că Nicu merită să fie acuzat. E un copil foarte cuminte.

DIRECTOR

Atâta timp cât există plângeri împotriva lui, ne rezervăm dreptul să stabilim singuri asta.

MARTA

Da dar, știți că e o discriminare, domnule director. Dumneavoastră discriminați un copil sărman care a suferit mult la viața lui. Contestăm faptul că Nicu este penalizat.

DIRECTOR

Mda, recunosc că aspectul ăsta mi-a scăpat. O să mă gândesc la o soluție.

SECVENȚA 34. EXT. STRADA SCOALA. DUPA AMIAZA

Nicu deschide ușa mașinii de familie și intră înăuntru. Mașina pornește repede din loc lăsându-l în urmă pe Andrei. Are o expresie frustrată, o mătura de surcele și un făraș în mână.

ANDREI

(catre cer)

Și acum… PLOAIE!

Andrei așteaptă cateva clipe.

ANDREI

Hai odată. Atât mai lipsește!

În acel moment începe ploaia.

SECVENȚA 35. EXT. STRADA SUBURBIE. SEARA

Continuă să plouă. Se aprind lămpile stradale. În depărtare îl vedem pe Andrei mergând pe stradă ducând în spate ghiozdanul școlar.

SECVENȚA 36. INT. CASA SPIRIDON. SEARA

Andrei intră în casă și se descălța. Casă e întunecată și se aude doar sunetul televizorului. Andrei se îndreaptă către sufragerie. Se oprește la intrarea din sufragerie unde o vede pe Margareta uitându-se la televizor.

ANDREI

Unde-s toți?

MARGARETA

Plecați la cumpărături.

ANDREI

Și leprosul?

MARGARETA

Cu ei. S-au dus să-i cumpere cadouri. Maine îi sărbătoresc ziua de naștere.

ANDREI

(catre sine)

Nu ți-a fost de ajuns ploaia.

Andrei începe să urce pe scări către camera sa.

SECVENȚA 37. INT. DORMITOR ANDREI. SEARA

Andrei intră pe ușă de la dormitor. O închide încet și își lasă ghiozdanul lângă ușă. Se așează încet pe pat. Își trece mână prin păr. Se uită pierdut până când ceva îi atrage atenția pe peretele din fața sa. Un poster al lui Bart Simpson cu rânjetul clasic pe buze. Sub el scrie cu litere mari "What Would Bart Do?".

SECVENȚA 38. CASA SPIRIDON/CURTE. ZI

Andrei în oglindă din cameră. Își ciufuleste părul pentru a obține freză de a ”tocmai trezit” perfectă. Iese din cameră și merge pe coridorul de la etaj. Ascunde în buzunarul din spate o praștie. Se aud țipetele unor copii fugărindu-se. Când ajunge la scări vedem sufrageria decorată pentru petrecere de copii cu afișe agățate de tavan pe care scie a€œLa mulți ani Nicu.” Doi copii se fugăresc prin cameră. Când îl văd pe Andrei se opresc și îi fac cu mâna.

Pentru o fracțiune de secundă vedem imaginația lui Andrei. Suntem tot în sufragerie dar atmosfera este diferită. Cei doi copii sunt încă acolo. Ochii lor lucesc puternic. Părul lor e acum alb. Arată că și copii posedați din Village of the Damned. Cameră din jurul lor e acum întunecată iar mobilierul este distrus. De afară se aud împușcături și explozii. Cei doi copii privesc către cameră.

COPII BLESTEMATI

(intr-o voce joasa)

Bine ai venit Andrei Spiridon.

Andrei clipește. Vedem din nou spațiul real dar privirea lui Andrei sugerează că încă ar fi în transă.

Cei doi copii se uită mirați către Andrei.

COPII ACUM OBISNUITI

Andrei? Ai pățit ceva?

Nu le răspunde și continuă să meargă pe coridor. Andrei ajunge la capătul coridorului și intră pe ușa din stânga care da către camera pentru oaspeți cu masa lungă. Se oprește în tocul ușii. O vedem pe Marta stând în picioare lângă masă. Ea are un tort mare în față ei pe care îl pregătește. Ea rade peste tort bucățele de ciocolată.

Imaginația lui Andrei. Vedem la viteză redusă cum peste tort cade un praf roșiatic. Marta are o expresie aproape demonică și ține deasupra tortului o cutie mare din care curge praful. Pe cutie se poate vedea scris clar a ”Otrava de soareci”.

După câteva clipe în care rămâne blocat, el se îndreaptă către ușa de sticlă care da în curtea din spate a casei. În față lui se desfășoară o întreagă petrecere de copii. Vedem mese pregătite cu mâncare și sucuri. Zeci de copii aleargă prin curte.

Imaginația lui Andrei. Toți copiii se uită direct la Andrei. Cei din față sunt așezați într-o linie dreaptă și în spatele lor un întreg batalion de copii. Cerul din spatele lor este roșu apocaliptic. Cu toții arată că zombii. Nicu (zombie-ul șef) își face loc printre ei și apare în mijlocul cadrului.

Andrei clipește din nou și revenim în spațiul real. Nicu vorbește cu unii copii și râde. Nu îl observă pe Andrei. În spatele lui vine Marta cu tortul în brațe.

MARTA

Dă-te la o parte.

Marta deschide ușă și iese cu tortul în curte. Ea așează tortul pe masă din mijloc.

MARTA

Toată lumea la tort.

Copiii și adulții se strâng în jurul mesei. Andrei iese în față tortului.

În spatele lui Andrei apare Ștefan care îl împinge pe copil din spate.

STEFAN

N-ai auzit-o pe maică-ta?

O vedem pe Marta înconjurată de invitați purtând cel mai fals zâmbet posibil. Nicu stă lângă ea. În lateral vine și Andrei, împins printre copii.

Marta scoate din buzunar o brichetă cu care aprinde lumânările. Andrei e încă în transă. Mișcările sale sunt încetinite iar sunetele se aud distorsionate. Un străin în propria casă.

MARTA (V.O.)

Fă-ți o dorință.

Nicu șulfă lumânările. Invitații încep să cânte.

INVITATII IN COR (V.O.)

Mulți ani trăiască! Mulți ani trăiască! La mulți ani. Cine să trăiască? Cine să trăiască? La mulți ani.

Nicu îi îmbrățișează pe părinți.

INVITATII IN COR

Nicu să trăiască! Nicu a trăiască! La mulți ani.

Invitații termină de cântat și încep să aplaude. Vedem un fotograf profesionist care le face semn cu mâna familiei să se strângă pentru o fotografie. Ștefan se întoarce către Andrei (către cameră). Are o privire nemulțumită și îi face semn cu mână să vină la fotografie. Ștefan pune mână pe umărul lui Andrei și îl trage în față sa. Fotograful ridică încet aparatul.

FOTOGRAF

Zâmbiți!

Andrei nu zâmbește. Expresia sa este una de om sedat. Primul blitz. Al doilea blitz. Al treilea blitz. Lui Andrei îi este împinsă în mâini o farfurie cu o bucată de tort. Grupul familial se desparte și fiecare merge în direcții diferite. Andrei se îndreaptă către o bancă liberă ai iese din cadru în partea stânga.

Andrei aruncă farfuria cu tort în coș. Timp de câteva secunde se aud copiii jucându-se. Andrei aude o voce care îi atrage atenția.

MARTA (V.O.)

Mulțumesc că ați venit. Chiar vroiam să vorbim cu dumneavoastră.

Într-o parte mai ascunsă a curții lângă un copac Marta vorbește cu un bărbat la 50 de ani îmbrăcat la costum.

MARTA

Vrem să modificăm testamentul.

AVOCAT

Până la urmă îl băgați pe Andrei ca moștenitor?

MARTA

A.. Nu Nu! N-avem cum. Stiiti că are tulburare de personalitate antisocială. Refuză să își ia medicamentele. Nu nu. Ne gândeam în schimb să îl includem pe Nicu.

AVOCAT

Păi bine atunci. Treceți pe la mine la birou într-o zi și rezolvăm situația.

Imaginația lui Andrei. Cerul apocaliptic își face din nou apariția. Marta, Ștefan și Nicu stau unul lângă altul pregătiți pentru ultima fotografie cu toată familia. În spatele lor vedem casa.

Al patrulea blitz puternic îl readuce pe Andrei în spațiul real.

FOTOGRAF

Te-am prins!

Fotograful pleacă să fotografieze alți copii.

Ultimul blitz a fost ultima picătură pentru Andrei. Se ridică de pe bancă și merge încet către masă cu tortul. Andrei ia de pe masă bricheta cu care au fost aprinse lumânările și o farfurie cu tort. Dă foc unui colț de față de masă. Se îndreaptă către un grup de copii și aruncă farfuria cu tort în grup. Copiii încep o bătaie cu mâncare. În timp ce Andrei se îndreaptă către piscina din spatele grădinii, adulții încep să sesizeze flacarile care acum prind amploare. Nimeni nu îl ia în seamă pe Andrei în timp ce el dă foc la toate mesele din drumul său.

Nicu și câțiva copii se joacă lângă piscină. Ei văd flăcările și încep să fugă către incendiu. Nicu e ultimul dintre ei. Lângă piscină a rămas doar el și Andrei.

Andrei ia repede câteva pietricele în mână și încarcă praștia. Trage după Nicu nimerindu-l în tâmplă. Trage din nou dar îl ratează. Din tâmplă începe să îi curgă sânge.

NICU

Ce dracu ai pățit?

Andrei îi dă un pumn în burtă lui Nicu. Acesta cade în genunchi.

ANDREI

Încearcă să ții minte. Casa de copii nu e acasă și sigur nu e LA MINE ACASĂ.

Nicu îi trage un pumn în genunchi lui Andrei care cade jos. Nicu sare deasupra lui Andrei și îi dă um pumn în față. Al doilea pumn. Al treilea pumn. Andrei îl îndepărtează cu un șut. Nicu îl prinde cu ambele mâini și îl aruncă în piscină. Sare imediat dupa el înăuntru și îl ține cu capul sub apă. Andrei se zbate și reușește să scoată o mână la suprafață. Îl prinde pe Nicu de gât și îl trage cu el sub apă. Andrei reușește să îi dea un pumn în față lui Nicu. Sângele începe să umple apa. Ultimul pumn la nimerit bine pe Nicu și acesta îl scapă pe Andrei. În timp ce Nicu plutește cu fața în jos pe suprafața pisciniei. Andrei iese și se ridică în picioare. Se întoarce către Nicu. Expresia lui se transformă. E din ce în ce mai panicat. Flash-urile de imaginație își fac din nou apariția. De abea acum se trezește Andrei de-a binelea din transă și realizează tot ce a făcut.

STEFAN (V.O.)

Ce-ai făcut mă cretinule?

Ștefan fuge către piscină și sare înăuntru. Ștefan îl scoate la suprafața pe Nicu și îl duce în brațe.

Nicu se uită direct către Andrei și zâmbește.

NICU

(catre Stefan, cu o voce care clar exagereaza starea sa)

T..ata?

STEFAN (V.O.)

Stai liniștit scumpule. Totul va fi bine.

Andrei rămâne blocat pentru câteva clipe după care o ia la fugă.

Vedem că bătaia sa oprit și focul a fost stins. Andrei fuge repede pe lângă Marta. Intră în casă și fuge repede pe scări către camera sa.

SECVENȚA 39. INT. DORMITOR ANDREI. DUPA AMIAZA

Andrei trage biroul în față ușii pentru a blocă accesul. Ia repede ghiozdanul său și îl aruncă pe pat. Deschide șifonierul și scoate grăbit câteva haine pe care le îndeasă în ghiozdan. În ușă încep sa se audă bubuituri. Andei închide repede ghiozdanul și îl pune în spate. Bubuiturile sunt din ce în ce mai puternice. Andrei deschide geamul de la cameră.

SECVENȚA 40. EXT. CASA. DUPA AMIAZA

Lipit de casă, sub fereastră lui Andrei este acoperișul de la garaj. Andrei iese pe fereastră și merge pe acoperiș. În față garajului e parcată o mașină. Andrei sare de pe acoperișul garajului pe mașină și de acolo pe iarbă. Iese repede în stradă.

SECVENȚA 41. EXT. STRAZI. DUPA-AMIAZA/SEARA/NOAPTE

Andrei fuge cât de tare îl țin picioarele pe străzile orașului. Amiază. Andrei fuge. Seara. Andrei fuge. Noapte. Andrei fuge. Începe să încetinească după care se oprește complet. Cade în genunchi. Respiră foarte greu. E singur pe stradă. Trec câteva secunde și începe să respire normal. E încă în genunchi. Andrei își trage o palmă puternică peste față. Se vede pe obraji faptul că a plâns. Își trage încă o palmă zdravănă. După câteva clipe de tăcere se ridică încet în picioare și continuă sa meargă.

SECVENȚA 42. INT. APARTAMENT RADU. NOAPTE

O ușă de intrare în apartament. Cineva bate în ea. Radu o deschide și vede că e Andrei.

RADU

Hai repede înauntru până nu te vede cineva.

Andrei intra și Radu închide ușa dupa el. Cei doi intră în camera lui Radu.

ANDREI

Deci zici că pot să dorm aici câteva nopți?

RADU

Da.

ANDREI

Și taică-tu?

RADU

Doarme din nou la prietena lui. M-a lăsat să mă descurc singur. Zi-mi și mie ce s-a întâmplat.

ANDREI

Nu în seara asta. Terog. Arată-mi doar unde pot să dorm.

RADU

Păi știi… din când în când mai vine noaptea taicamiu. Nu trebuie să te vadă aici.

ANDREI

Deci unde pot să dorm să nu mă găsească.

RADU

Sub pat.

Andrei se strecoară greoi sub pat.

RADU (V.O.)

Noapte bună.

Lumina becului se stinge. Andrei își trage picioarele către corp în poziția fetusului.Radu adoarme dar Andrei rămâne treaz.

SECVEMTA 43. DORMITOR RADU. ZI

Andrei își calcă o cămașă. Hainele lui sunt proaspăt spălate sunt înșirate pe pat. În spatele lui se deschide ușa. Intră Radu și Călin.

CĂLIN

Ai ajuns legendă omule.

ANDREI

Ce?

CĂLIN

Toată lumea din școală vorbește despre ține.

ANDREI

Pe bune?

RADU

Da! Acum că l-ai bătut pe Nicu, nimeni nu mai vorbește cu el.

Andrei nu se uită în ochii lor când vorbește cu ei.

ANDREI

Păcat. Nu merită asta. El e cel care învăța. El e cel care îi face pe toți să râdă. În mare parte…

Radu și Călin se așează pe pat.

CĂLIN

Au venit ai tăi pe la școală. Te căutau.

RADU

Ne-au spus că dacă te vedem, să te rugăm frumos să vii acasă.

ANDREI

Vor doar să mă prindă și să mă bage într-un spital.

CĂLIN

Dar ce ți-ar face într-un spital.

RADU

I-ar da injecții. I-ar tăia bucăți din creier. Ar testa parfumuri pe el. Chestii diabolice.

Deodată se aude sunetul unui telefon mobil din spatele lui Radu. Se întoarce și vede o pereche de pantaloni ai lui Andrei. Bagă mână în buzunar și scoate telefonul.

RADU

Ai un mesaj.

Radu îi întinde telefonul lui Andrei. Andrei ia telefonul și citește cu voce tare mesajul.

ANDREI

(citind)

Dacă încă vrei să îi blestem, vino la intrarea din parcul central la 9 seară. Semnat Vrăjitoarea.

Când termină de citit telefonul sună din nou. Înca un mesaj.

ANDREI

(citind)

În caz că nu ți-ai dat seama sunt EU, Margareta.

Andrei râde. Telefonul sună din nou. Un al treilea mesaj.

ANDREI

(citind)

Îmbracă-te gros să nu răcești maică. Au zis la știri că vine frigul.

Primește înca un mesaj.

ANDREI

(citind)

Să porți două perechi de șosete.

SECVENȚA 44. EXT. PARC CENTRAL. NOAPTE

Andrei merge către intrarea din parc. Are gluga de la hanorac trasă peste cap. Ajunge la intrare și se uită înăuntru. Liniște. Câteva lămpi sunt aprinse. Se întoarce către stradă și așteaptă.

MARGARETA (V.O.)

Aici!

Andrei se întoarce în stânga în direcția vocii. Sub umbra unui copac mare vedem o siluetă. Margareta iese din umbră. Andrei se apropie de ea. Margareta îl îmbrățișează scurt și îi face semn să se așeze pe bancă de lângă. Ea îi întinde o plasă lui Andrei.

MARGARETA

Ți-am mai adus aici câteva haine și ceva de mâncare. Te descurci până miercuri?

ANDREI

Da mă descurc.

MARGARETA

Miercuri iau pensia și îți mai dau ceva atunci.

ANDREI

Mulțumesc.

MARGARETA

Când vii înapoi?

ANDREI

Cum să vin înapoi? Părinții nu mă vor.

MARGARETA

Și nu te vor vrea niciodată. Dar ce? Te-a oprit asta pe ține vreodată? Ascultă la mine… de zece ani de zile trebuie să îi suporți. O să îi lași acum să îți ia casa?

Andrei nu răspunde.

MARGARETA

Trebuie să recucerești casa.

ANDREI

Cum o să fac asta?

MARGARETA

Nu știu cum dar trebuie să găsești o soluție. Oricum primul pas e să scapi de aurolac.

ANDREI

Nu-i spune așa.

MARGARETA

De ce? El nu-i nepotul meu. Tu ești.

ANDREI

Nu pot să îl mai urăsc. Am încercat asta și n-a mers.

MARGARETA
Asta n-are nimic de-a face cu ură. Îmi pare rău pentru ghinionul pe care l-a avut în viață dar dă-l dracului. Singurul motiv pentru care l-au adus pe el a fost să scape de tine. Ori tu ori el.

ANDREI

(zambind)

In the end there can be only one.

MARGARETA

Nu trebuie să îl urăști. Te duci frumos la el și în mod civilizat îl faci să vrea să se întoarcă în gaură din iad de unde a ieșit… Acum trebuie să plec.

Margareta se ridică și se îndreaptă către ieșire.

ANDREI

N-ai vreun blestem cu care să mă ajuți, nu?

MARGARETA

Am un plic de antrax.

Andrei zâmbește la răspunsul lui Margareta.

SECVENȚA 45. INT. DORMITOR RADU. DUPA AMIAZA

Radu și Călin se joacă Mortal Kombat pe televizor. În spatele lor se deschide ușa. Intră Andrei cu o hârtie mare sub braț.

ANDREI

Băieti. O să mă duelez cu Nicu.

RADU (V.O.)

Dar o să te bâtă.

CĂLIN (V.O.)

Și apoi o sa se laude că te-a bătut.

RADU (V.O.)

Și apoi o să uite de tine.

ANDREI

Detalii… Detalii… EU am un plan.

Andrei întinde pe pat hârtia. Pe ea putem vedea desenate multe căsuțe legate între ele cu săgeți. Deasupra căsuțelor vedem scris mare PLAN.

ANDREI (V.O.)

Și vom începe cu asta.

Prima căsuță unde vedem scris clar ANTRENAMENT.

SECVENȚA 46. EXT ALEE INTRE BLOCURI. DUPA AMIAZA

Câțiva copii mai mari bat un copil mai mic lângă un tomberon. În spatele lor își fac apariția Radu, Andrei și Călin.

ANDREI

Mihai!

Unul din copiii mari se întoarce către cameră și vedem că Mihai este bătăușul principal de la începutul filmului.

MIHAI

Ce dracu vrei?

ANDREI

Am o propunere pentru ține. Vreau să mă înveți cum să mă bat.

MIHAI

Da și? De ce te-aș ajută eu pe ține?

ANDREI

Păi o să poți să dai în mine cât vrei. Zi și Noapte.

MIHAI

Tentant… Tentant… Pe cine vrei să bați?

ANDREI (V.O.)

Pe Nicu Spiridon.

MIHAI

Fraternicid… Îmi place cum sună.

Mihai se întoarce către copilul bătut. Acesta a reușit să scape de ceilalți bătăuși și acum fuge pe alee. Mihai se întoarce către Andrei.

MIHAI

Te voi antrena.

SECVENȚA 47. EXT. PARC. ZI

Un casetofon este așezat în cadru. Mâna lui Radu apasă pe butonul de PLAY. Începe să se audă melodia "Take my breath away". Andrei, Radu și Mihai stau în picioare pe iarba din parc.

ANDREI

Ce dracu îi asta?

RADU

Scuze. Scuze.

Radu apăsa repede pe butoane. Oprește casetofonul. Îl pornește din nou. Schimbă CD-ul. Apăsa play din nou. De data asta începe o melodie acustică pompoasă și eroică pentru un montaj muzical de antrenament. Andrei își depărtează picioarele și se pregătește de luptă. SECVENȚELE 47-57 FAC PARTE DINTR-O SECVENȚA MARE DE MONTAJ RAPID CU MUZICĂ.

MIHAI

Gata Rambo?

ANDREI

GATA!

Înainte să poată să poată să clipească Andrei primește un pumn puternic de la Mihai. Un pumn care îl aruncă pe spate. Andrei e la pământ. Mihai îi dă repede un șut dar Andrei se dă la o parte la timp.

ANDREI

Nici chiar așa.

Mihai îl prinde pe Andrei de sub umeri și îl ridica la nivelul său.

MIHAI

Nicu nu va astepta.

Mihai îl aruncă de o parte pe Andrei.

MIHAI

Nicu nu va clipi.

Andrei se chinuie să își recapete echilibrul. Mihai îi da un pumn în burtă.

MIHAI

Și în nici un caz nu îi va păsa dacă ești obosit.

Andrei cade la pământ și respiră greu.

MIHAI

Ești un dezastru. Hai să încercam altceva.

Andrei se ridică cu greu de la pământ.

MIHAI

Lovește-mă cât de tare poți.

Andrei îi dă un pumn în burtă. Pentru Andrei pumnul e puternic. Pentru Mihai e o nimica toată.

MIHAI

Un sut?

Andrei îi dă un șut în genunchi lui Mihai. Din nou acesta nu simte nimic.

MIHAI

Deci nu poți să te bați și nu poți să iei o bătaie. Atunci te învățam să fugi repede.

Andrei fuge pe una din potecile parcului urmărit de Mihai care aruncă cu pietre după el.

MIHAI

Un bătăuș profesionist fuge mai repede decât victimă să. Un bătăuș profesionist știe toate scurtăturile pentru a îl ajunge din urmă. Atât pentru a îl bate cât și pentru a bagă frică de Dumnezeu în el când îi sare în față dintr-un loc neașteptat. Un bătăuș profesionist are rezistentă.

Andrei respiră foarte greu și de abea se ține pe picioare.

MIHAI

O victimă fugărită are întotdeauna un singur gând. SUNT MORT.

Andrei se împiedică și cade.

Mihai îl ridică pe Andrei și îl prinde din spate de gât. Suntem în altă parte a parcului. Mihai are ambele brațe în jurul capului lui Andrei. Îl învăța cum să sucească un gât. El încearcă să scape dar Mihai îl ține prea strâns de gât. Andrei începe să se sufoce.

MIHAI

Un bătăuș profesionist nu e interesat de arta estetică a pumnilor, picioarelor și săriturilor ci de efectul maxim. Un bătăuș profesionist nu e interesat de codul de onoare a duelurilor și nu îi păsa în ce poziție își prinde victima.

Andrei încearcă să îi dea un șut între picioare dar Mihai îi respinge lovitură.

MIHAI

Un bătăuș profesionist anticipează mișcările oponenților.

Mihai îl lasă liber pe Andrei care cade la pământ.

MIHAI

Un bătăuș profesionist exersează și acasă.

SECVENȚA 48. INT. DORMITOR RADU. SEARA

Vedem un clip dintr-un film al lui Jean Claude Van Damme unde eroul da șutul său iconic. Andrei în față televizorului încearcă să replice șutul dar reușește doar să dărâme câteva cărți și să se împiedice

SECVENȚA 49. EXT STRADA. ZI

Nicu merge pe stradă. Prin față lui e aruncat un ou care îl ratează. Nicu se întoarce în stânga în direcția de unde a fost aruncat oul. Andrei e la câțiva zeci de metri pe o străduță lăturalnica. Are un cofraj de ouă și continuă să arunce. Primul ou îl ratează. Al doilea ou îl ratează. Nicu stă calm și se da ușor la o parte. Andrei nu poate ținti dar continuă să arunce până când se golește cofrajul după care o ia la fugă. Nicu stă calm. Nici nu se chinuie să fugă după el. Nicu își continuă liniștit drumul.

SECVENȚA 50. EXT. PARC. ZI

Andrei și Mihai continuă să se bată. De data asta poartă mânuși de box și protecție la cap. Picioare în coaste. Pumni în bărbie. Andrei e din ce în ce mai dezorientat de la pumnii primiți.

SECVENȚA 51. INT. VESTIAR SCOALA. ZI

Nicu și echipa sa intră în vestiar. Ajunge la ghiozdanul sau agățat în cui și vede că e în flăcări.

SECVENȚA 52. INT. DORMITOR ANDREI – SEARA

Nicu smulge de pe pereți toate posterele lui Andrei.

SECVENȚA 53. EXT. CURTE SPIRIDON – SEARA

Nicu aruncă posterele, cărțile și toate jucăriile lui Andrei într-un coș de metal. Toarnă benzină peste ele și le dă foc.

SECVENȚA 54. INT. SALA DE CLASA. ZI

Un bilețel iși face drumul de la o bancă la alta în timpul cursului. Bilețelul ajunge la Nicu care îl deschide și citește. Pe el scrie "Duelul final pe casă. Doar noi do. Alege o zi". Nicu întoarce biletul pe cealaltă parte și vede scris "Casigatorul ia casa."

SECVENȚA 55. EXT. CLADIRE OFICIALA. ZI

Andrei, Radu și Călin care protestează în față clădirii primului ministru. Cu țoii duc pancarde. Pe pancarda lui Andrei scrie "Legalizați Castrarea Umană". Pe pancarda lui Radu scrie "Eliminați drepturile părinților".

SECVENȚA 56. INT. SUFRAGERIE SPIRIDON. ZI

Un monitor de calculator. Photoshop-ul e pornit și vedem o poză cu toată familia. Marta începe să îl șteargă pe Andrei din poză.

SECVENȚA 57. EXT. PARC. ZI

Andrei și Mihai continuă să se bată. Lovituri în umăr. Lovituri în inimă.

Andrei stă în fund pe iarbă. CADRU STATIC. MUZICA ȘI MONTAJUL RAPID SE TERMINĂ. Andrei își masează vânătăile numeroase.

MIHAI

Asta a fost o piredere de timp. Tot nu poți să te bați. Tot nu știi să fugi. Defapt… cu toate vânătăile tale de acum ești și mai vulnerabil decât înainte. Ești mort. Măcar a fost distractiv. Sună-mă când te îngroapă.

Mihai pleacă.

SECVENȚA 58. INT. DORMITOR RADU. SEARA

Andrei își pune o compresă mare peste vânătaie. Andrei, Radu și Călin stau pe pat. Între ei e hârtia cu planul.

CĂLIN

Putem să găsim pe altcineva să te antreneze.

ANDREI

N-are rost. Nu sunt bătăuș profesionist ori cât aș vrea.

Deodată se aude telefonul mobil al lui Andrei. Andrei îl scoate din buzunar și citește mesajul primit.

ANDREI

(citind)

Mâine seară casa e goală. Hai să terminăm asta odată și pentru totdeauna.

RADU

Te duci?

ANDREI

Clar.

RADU

Dar nu poți câștiga.

ANDREI

Nu dacă joc cinstit.

CĂLIN

Ce ai de gând?

ANDREI

(catre hartia cu planul dintre ei)

Uitați aici băieți. Ultima căsuță.

Cei trei se apropie de hârtie. Camera nu poate vedea planul.

ANDREI

E ultima mea șansă.

SECVENȚA 59. INT. DORMITOR RADU. TOATA ZIUA

Andrei așteaptă singur în cameră toată ziua. Amiază. Andrei așteaptă. Seară. Andrei așteaptă. Noapte. Se ridică încet de pe pat. Se îmbrăca. Își ia fâșul pe el. Vedem că pune ceva în buzunar dar nu e clar ce anume. Iese pe ușa de la apartament.

SECVENȚA 60. EXT. STRADA SUBURBIE. NOAPTE

Andrei trece pe lângă câteva case până când ajunge la porțile cunoscute ale propriului domiciliu. El scoate telefonul mobil din buzunar și formează un număr.

ANDREI

(la telefon)

Am ajuns. Fiți pregătiți.

SECVENȚA 61. INT. CASA SPIRIDON. NOAPTE

Andrei se cațără pe acoperișul garajului. Are o piatră în mână cu care sparge geamul de la camera sa. Da cioburile la o parte și intră în cameră încercând să nu mai facă alt zgomot. Vede cum camera a fost redecorată. Se îndreaptă către ușă pe care o deschidă cu grijă.

Andrei pășește încet pe coridorul de la etaj și ascultă. Liniște. Merge pe coridor până când ajunge deasupra sufrageriei. E goală. Coboară încet scările și ajunge la bucătărie. E goală. El intră în cameră cu masă pentru oaspeți și se apropie de ușă către curte. Deodată aude vocea lui Nicu și se întoarce brusc.

NICU

Bună Andrei.

Nicu iese dintr-un colț umbros.

NICU

Te-am așteptat.

ANDREI

Ooo doamne. Aia e cea mai bună replică pe care ai gasit-o? Mai stai ascuns și in colț cu orele gânditu-te că mă sperii. Îți lipseste doar mustața pe care să o învârți și look-ul de retardat e complet.

NICU

Ți-am spus mai demult că nu vreau să fiu inamicul tău.

ANDREI

O să pleci din casa asta de bună voie și neamenințat cu pistolul?

NICU

Nu. Tu?

ANDREI

În nici un caz.

NICU

Bine atunci.

(apoi strigand)

VENIȚI!

În spatele lui Andrei, în curte îi vedem pe Marta și Ștefan care deschid ușă și intră. Ștefan duce in mână o bâtă de baseball.

MARTA

N-ai putut să reziști.

STEFAN

Trebuia tu să ai ultimul cuvânt.

Andrei se întoarce repede către Nicu. Acesta merge către ușă blocând accesul la coridor.

NICU

Chiar credeai ca o să risc să pierd casa pentru tine?

ANDREI

Și replicile proaste continua. Eh,.. asta e.

Andrei scoate repede din buzunar un pistol de paintball și trage in Ștefan. E lovit de glonțul cu vopsea în umăr și scăpa bâta. Andrei se urcă repede cu picioarele pe bar și ia în mână un pahar pe care îl aruncă în direcția lui Nicu. Îl nimerește în cap. Acesta își duce mâna către locul de unde începe să curgă sânge și fără să realizeze se dă la o parte, eliberand accesul către coridor. Andrei ridică tabloul de artă modernă de pe perete și îl trântește în capul lui Marta. Sare jos de pe bar către ușă de la coridor.

Andrei intră în bucătărie. Fuge în colțul opus intrării către suportul de cuțite. Le ia pe toate. Ștefan se oprește în tocul ușii de la bucătărie. Andrei aruncă un cuțit care se înfige în toc, la câțiva centimetri de față lui Ștefan. Acesta scoate cuțitul din lemn. În mijloc e masa rotundă. De o parte și de altă sunt Ștefan și Andrei. Masa blochează accesul fiecăruia. Ștefan se repede într-o parte a mesei. Fuge mai repede decât Andrei. Ștefan cu cuțitul în mână ajunge până la Andrei și îl tăie în spate. Andrei urlă puțin dar ia un scaun de la masă și îl aruncă către Ștefan. Fuge repede din bucătărie în sufragerie.

Imediat cum ajunge în cameră Andrei primește o bată de baseball în burtă de la Nicu care se ascundea după perete. Andrei cade la pământ. Îi înfige cuțitul în piciorul lui Nicu. Acesta urlă și Andrei se ridica. Nicu își scoate cuțitul din picior și începe să îl fugărească cu greu pe Andrei. Dă o dată cu bată de baseball dar nu îl nimerește. Când da a două oară nimerește televizorul care se face țăndări. Andrei îi smulge bată din mână și îi da o lovitură puternică în coaste. Nicu cade jos și nu se mai ridica. Andrei își ridica repede privirea către intrarea în sufragerie. Marta și Ștefan intră în sufrgerie. În timp ce Ștefan și Marta se apropie de Andrei, acesta fuge direct către ei. Sare pe masa de sticlă din mijloc și încearcă să săra printre ei. Ștefan îl prinde pe Andrei în brațe și îl aruncă cu spatele pe podea. Îi smulge bată și se pregătește să îl lovească în față. Andrei la pământ scoate repede pistolul de paintball și trage deasupra lui către Ștefan nimerindu-l în față. Marta îl prinde repede pe Andrei în brațe și nu îi da drumul. Pistolul de paintball îi scăpa din mână. Marta îl trântește din nou la pământ. Andrei încearcă să ajungă la pistolul de paintball. Ștefan îi călca peste degete cu piciorul. Andrei scoate un urlet puternic. Ștefan îi da un pumn. Și apoi încă unul. Și încă unul. Și încă unul.

Andrei cu fața unflata și sângerând începe să zâmbească și să râdă.

MARTA

De ce râzi nemernicule?

STEFAN

Lasă-l să râdă cât mai are timp. Terminăm noi cu el. Într-o săptămână o să îi găsească poliția cadavrul. Or să creadă că la omorât vreun arolac.

MARTA

Suna amuzant.

STEFAN

Ce-i cel mai amuzant e că va fi îngropat în sicriu fabricat de familia Spiridon.

ANDREI

Fain plan. Păcat că am câștigat eu. Uitați-vă pe fereastră.

Cei doi se întorc. În spatele geamului îi vedem pe Radu și Călin cu un handicam în mână. Au filmat bătaia. Cei doi închid repede cameră și o iau la fugă.

ANDREI

Vor face multe copii ale casetei si le vor ascunde. Daca eu pățesc ceva sau dacă voi nu mă ascultați atunci acele copii vor fi făcute publice.

Marta și Ștefan se ridică în picioare.

MARTA

Ce vrei?

Andrei se ridică și el foarte greu. Câteva coaste sunt clar fracurate.

ANDREI

Mai întâi… aurolacul ăla zboară din casă. Nu mă mai bateți. Nu mai strigați la mine. Defapt nici nu m-as supăra dacă nu vorbiți cu mine. Daca nu… mergeți la închisoare.

STEFAN

Mergem noi la închisoare dar mergi și tu la orfelinat.

MARTA

Nu ne ceri bani. Nu ne faci probleme. Zâmbești la toți invitații.

ANDREI

Atunci avem o înțelegere?

STEFAN SI MARTA

Avem.

STEFAN

Puteai să pleci în lume. Sigur te desurcai. De ce n-ai făcut asta?

ANDREI

Asta e casa mea. Cu bune si cu rele.

Nicu începe să geamă de durere.

ANDREI

Multe rele.

SECVENȚA 62. INT. BUCATARIE SPIRIDON. DIMINEATA

Un bărbat la 50 de ani îmbrăcat într-un costum ponosit îi intervievează pe Ștefan, Marta și Andrei. Are un caiet de notițe unde scrie totul.

ANGAJAT ORFELINAT

Și ziceți că Nicu va împușcat in ochi?

STEFAN

Da. Ne-am certat cu el după ce la speriat pe Andrei să fugă de acasă. S-a supărat și a început să împuste.

ANGAJAT ORFELINAT

Și de unde a făcut rost de pistol?

MARTA

Asta e vina noastră. L-am lăsat prea liber. Îi plăcea să meargă la meciuri de paintball și de acolo o fi furat pistolul.

ANGAJAT ORFELINAT

Știți că Nicu spune o poveste foarte diferită.

STEFAN

Ar spune orice să nu se întoarcă la orfelinat. Adevarul e că Nicu e un băiețel foarte tulburat.

Marta se ridică de la masa și se duce către aparatul de cafea.

ANGAJATORFELINAT
Cum explicați vânătăile de pe tot corpul lui Nicu?

Marta vine lângă angajat și îi așează pe masă o ceașcă de cafea și un plic.

STEFAN

Se bate cu multa lume la școală. Nici acolo nu s-a putut integra.

Angajatul ridică încet plicul și il deschide. Vede banii dinăuntru. Închide plicul și îl bagă în buzunarul interior din costum.

ANGAJAT ORFELINAT

Asta ar explica multe.

Angajatul se ridică și își aranjează costumul.

ANGAJAT ORFELINAT

Bine atunci. Eu vă las. Multumesc foarte mult pentru cafea. Toate cele bune.

Angajatul rupe din caiet pagina pe care a scris-o și o aruncă la gunoi. Își ia lucrurile și pleacă din bucătărie.

SECVENȚA 63. EXT. CASA SPIRIDON. DIMINEATA

În fața casei e parcată o mașina. Angajatul iese din curte trăgându-l pe Nicu după el și închide poarta. Îl împinge pe Nicu în mașina și închide ușa după el. Intra și el în locul șoferului. Le face cu mâna familiei Spiridon și pleacă.

Ștefan, Marta și Andrei stau uniți în fața casei și fac cu mâna. Imaginea familiei perfecte. Înepe melodia Everybody Knows de Leonard Cohen.

SFARSIT

5 – Concepția Regizorală

În crearea acestei lumi există două principii fundamentale. Primul este că întreaga poveste se întâmplă într-o lume aparte – una satirică împinsă la extrem. Al doilea principiu este că întreaga poveste este una subiectivă văzută din ochii personajului principal. Andrei apare în aproape toate secvențele filmului. Filmul prezintă evoluția imaginației sale și cum aceata îl împinge pe Andrei către o percepere a lumii din ce în ce mai exagetă și periculoasă. Toate aspectele creative trebuie să se supună acestor principii. În concepția regizorală care urmează, precum și în decupaj, schițe de decor și costume voi prezenta cum anume va fi creată lumea specială a filmului.

Personaje

Andrei este un copil hiperactiv de 10 ani cu o imaginație supra-saturată în cultura populară din jurul său. Citează din filme și desene animate în aproape fiecare conversație. Nu realizează acest lucru dar referințele fac parte din mecanismul său defensiv. El refuză să accepte că are – pur și simplu – părinți care îl urăsc. E convins că ei sunt extratereștri sau sataniști veniți să cucerească lumea. După zece ani cu ei, Andrei a devenit o persoană foarte teatrală și teribilistă. Împarte orice situație în alb sau negru – de cele mai multe ori negru – iar cuvântul subtil nu există în vocabularul său.

Cu toate că acest aspect nu este articulat de nici un personaj în scenariu, comportamentul lui Andrei este consistent cu cel al copiilor care suferă de tulburare de personalitate antisocială (termen clinic) cu accente de ADHD (hiperactivitate și deficit de atenție). La toate acestea se adaugă o doză serioasă de masochism. Se va “auto-flagela” și după ce tocmai a primit o bătaie zdravană din partea părinților.

Relația spectatorului cu personajul principal este una în constantă evoluție. Când îl întâlnim pe Andrei la începutul filmului putem simpatiza cu el. E un copil deștept și dur forțat să locuiască într-o casă care poate fi ușor văzută ca fiind iadul pe pământ. Exagerările sale completează peisajul acestei ”comedii” negre.

Primul indiciu că Andrei are probleme vine după ce e bătut la masa de seară. A rămas singur în bucătărie plângând. Încercarea lui de a se îmbărbăta constă în a se lovi din ce în ce mai tare pe sine însuși. Nu vrea să mai plângă vreodată.

Al doilea indiciu vine în timpul primei petreceri organizate de părinți. Aici Andrei nu este abuzat în nici un fel. E doar plictisit. Dar nu rezistă să nu dea petrecerea peste cap. Orice alt copil care a crescut în acest mediu ar ști să se controleze dar Andrei vrea să testeze limitele părinților. Nu e conștient de acest lucru dar el are nevoie de durerea fizică pentru a ține sub control suferința interioară.

Deși spectatorul știe până în acest punct că Andrei are o imaginație bogată, în actul II încep să îi vizualizez gândurile. Andrei nu crează lumi imaginare în care să poată scăpa de probleme. Lumea lui imaginară este plină de orori mai mari decât în viața lui. Din punct de vedere vizual spectatorul va ști întotdeauna ce este real și ce nu dar pentru Andrei această distincție începe să se piardă. Din acest punct spectatorul ar trebui să pună la îndoială starea de sănătate mintală a personajului principal. Actul II este dedicat în totalitate evaluării lui Andrei ca personaj. Din acest motiv în acest act își face apariția Nicu. Copilul de la orfelinat reprezintă un foil pentru Andrei. Are aceași vârstă, același aspect și un trecut la fel de problematic. Diferența dintre ei este faptul că Nicu este un copil sănătos din toate punctele de vedere. Se va bate să își protejeze interesele dar nu va instiga niciodată un conflict. Nicu este un antagonist pentru Andrei dar nu și pentru public. În acest film protagonistul are o calitate umană mai scăzută decâr antagonistul.

La sfarșitul Actului II Andrei e într-o stare de transă constantă, mintea lui sărind între real și imaginar. Toate abuzurile și bătăile, referințele și secvențele imaginare se adună în punctul de refulare când Andrei începe o bătăie foarte brutală cu Nicu. Dar protagonistul evoluează în momentul în care vede consecințele acțiunilor sale. Până acum el nu a pus niciodată la îndoială vreo decizie proprie dar acum începe să facă acest lucru. În Actul III el își reevaluează imaginea de sine. Dar aceasta nu este o poveste cu un final fericit. Andrei nu devine o persoană mai bună ci pur o persoană la fel de tulburată. Evoluția lui stă în faptul că acum își acceptă propria natură egoistă și materialistă. La final Andrei reușește să îl trimită pe Nicu înapoi la orfelinat. Singura vină a lui Nicu este că a vrut să își protejeze proprietatea iar familia sa adoptivă, în frunte cu Andrei, îl aruncă de o parte. Andrei e pe drumul de a deveni ca și părinții săi.

Părinții lui Andrei sunt monștri bidimensionali. Personajele lor (și vorbesc aici la plural pentru că sunt aproape identice) nu evolueză. Filmul nu are ca scop umanizarea sau înțelegerea lor. Încă de la început spectatorul își dă seama de ce sunt capabili și acest lucru nu se schimbă. Ei sunt zidul de care Andrei se lovește constant și datorită acestui zid el evoluează. Cu toate acestea percepția părinților în ochii publicului se poate schimba ușor. Am menționat mai sus că publicul ar trebui să simpatizeze cu Andrei în Actul I și să îi demonizeze pe Ștefan și Marta. Dar pe parcursul filmului începem să înțelegem că Andrei nu a fost nici pe departe un copil cuminte. În anii care preced începerea filmului, Andrei le-a cauzat numeroase probleme. Aceast lucru nu justifică atitudinea lor dar spectatorul poate să vadă acum și nuanțele de gri într-o poveste care începea cu alb și negru.

Trebuie să se țină cont de un lucru. Filmul este povestit în exclusivitate din unghiul subiectiv foarte distorsionat al lui Andrei. Evenimentele din film nu sunt imaginare (cu excepția acelor câteva care sunt vizibil fantastice) dar ele sunt filtrate prin percepția lui Andrei. El nu este capabil să își vadă părinții ca figuri umane reale și din acest motiv nici publicul nu îî vede în acest mod.

Această percepție bidimensională se extinde și la personajele secundare din film. Andrei este incapabil să îl vadă pe Nicu ca fiind mai mult decât un invadator al casei și pe Radu și Călin ca fiind mai mult decât amicii loiali.

Singurul personaj pe care Andrei îl percepe ca fiind de valoare este Margareta. Ea este singurul membru al familiei care simpatizează cu el. Are încredere în ea dar tocmai această încredere îl tradează. Către finalul filmului ea încearcă să îl îmbărbăteze și să îl încurajeze dar defapt ea îl convinge să fie și mai egocentrist decât înainte.

Imaginea

Miscările de aparat și unghiulație

Imaginea reflectă starea mentală a personajului. Andrei are o personalitate hiper-kinetică, supra-saturată de cultura pop din jurul său. Când îl filmez pe Andrei camera este în eternă mișcare, de cele mai multe ori pe steady. De fiecare dată când nivelul de stres sau panică a personajului crește voi filma din mână. Chiar și în momentele când Andrei este static le voi filma din mână cu panoramări cu panoramări foarte scurte pentru a sugera faptul că el este fizic incapabil să stea locului. În schimb camera va fi foarte rar pe șine de travling deoarece acestea dau o finețe prea mare mișcărilor de aparat.

O parte mare din cadre sunt filmate din mână din unghiul subiectiv evident al lui Andrei. În aceste momente personajele filmate privesc în cameră. Datorită faptului că Andrei este scund, aceste cadre sunt contraplonjate și prezintă unghiuri extreme. Acestea nu sunt unghiuri subiective curate cu mișcări fluide de pe steady ridicate la un punct de stație mai înalt pentru a asambla un dialog plan-contraplan cuminte. Nu. Acestea sunt unghiuri subiective similare cu cele folosite în Scafandrul și Fluturele. Camera mimează mișcărlie capului și claritatea nu este constantă. Pe lângă faptul că acestea ne prezintă o lume subiectivă exagerată ele mai subliniază un element din personalitatea lui Andrei – faptul că el are un deficit de atenție ridicat (aproape clinic). În mijlocul unei conversații atenția lui va devia către detalii minore nesemnificative iar camera va merge către aceste detalii. Planurile de detalii apar frecvent în film. În secvențele de torută sau acțiune vedem detalii de pumni, picioare, palme, sânge, transpirație, etc. Toate acestea sunt menite să dea textură spațiului.

Câteva secvențe ignoră complet stilistica stabilită anterior. Este vorba despe dialogurile lungi, seci și morbide ale părinților. Acestea sunt de cele mai multe ori filmate dintr-un unghiu static, frontal. Personajele sunt amplasate în decor în așa fel încât să creeze o imagine perfect simetrică. Tipul de cadru și cheia de joc amintește de imaginile și dialogurile absurde din filmele lui Wes Anderson. Acestea sunt unghiurile care îi caracterizează cel mai bine pe părinții lui Andrei. Ele sunt lungi (1-2 minute) și statice – lucru care le scoate în evidență un contextul unui film dinamic.

Cromatica

Imaginile pe care le creez în această poveste sunt supra-saturate. Desenele animate au avut o influența puternică asupra lui Andrei. El se și manifestă de cele mai multe ori ca și cum ar fi un personaj din desene. Perspectiva lui asupra lumii este una foarte exagerată iar cromatica evidențiază acest lucru. În casă predomină culorile galben și roșu cu destul de puțin contrast. Casa părintească este una kitch-oasă, scumpă dar mobilată de oameni cu gust foarte prost. Camera lui Andrei este singura unde avem parte de contrast puternic. Tot aici își face apariția culoarea albastru.

Secvențe cheie și evoluția stilului de filmare

Genericul de început stabilește cheia vizuală a filmului. Camera pe steady și unghiurile extreme își fac apariția în prima secvență. Cromatica este încă sub control. Deși imaginile colorate și vii ele nu ajung la nivelul de saturație prezent mai târziu în film. Secvența conține și câteva cadre menită să ilustreze tema generală a filmului: albumul caselor de lux călcat în picioare, imaginea familiei perfecte pe lângă care fuge Andrei (familie care arată perfectă pentru o reclamă) și gratiile imense de la casa lui Andrei.

Secvența în care Andrei așteaptă la ușă introduce detaliile. Când copilul primește palmele de la părinți vedem detalii rapide cu palmele lor în aer lovindu-l după aceea la PP. Tot aici își fac apariția primele unghiuri subiective ale parinților din unghiuri contraplonjate.

Al treilea dialogul morbid și sec al părinților. Până în acest punct părinții au mai avut dialoguri similare dar ele au fost filmate noaptea, din unghiuri ascunse. Doar siluetele lor erau vizibile. Ei întotdeauna dădeau indicii despre motivația lor reală dar nu o articulau. În al treilea dialog când cărțile sunt date pe fața îi vedem pentru prima dată la încadratura frontala, simetică pe care am prezentat-o mai sus.

Bătaia de la masa de seară este secvența în care gro-planurile încep să iasă în evidență.

În timp ce Andrei primește prmele palme camera se apropie până la GP și rămâne acolo pe durata torturii.

Meciul de paintball în pădure este împărțit în doua segmente. Primul segment este un cadru secvența foarte lung care îi urmărește pe copii pe poteci, prin gropi, după pomi etc. Al doilea segment este războirul de la vârful dealului. Prima parte servește la o construire a tensiunii, iar a doua este momentul când buna judecată a lui Andrei (bună judecată e un termen relativ în cazul său) începe să clacheze. După bătaia zdravană pe care a primit-o în secvența anterioară, Andrei are aici momentul de descărcare. În al doilea segment saturația începe să crească. Este primul moment când acest lucru poate fi sesizat. Din acest punct în film ea crește până la finalul Actului II.

A doua secvență de torură din bucătărie. Secvența aceasta este importantă din două motive. Aici încep să devină evidente detaliile de sânge și sudoare care pregătesc spectatorul pentru un final violent al filmului. Tot aici apar și primele vizualizări ale imaginației lui Andrei. Sunt cadre scurte care ne introduc într-o lume imaginară aproape apocaliptică. Toate desnele animate și filmele de groază influențează aceste momente. Cu toate că Andrei s-a comportat exagerat până acum, menționând pe parcursul filmului zeci de referințe la cultura populară, acesta este primul moment clar în care publicul ar trebui să pună la îndoială sănătatea mintală a eroului.

Primul montaj muzical începe în formatul clasic de comedie unde doua personaje care nu se suportă trebuie să împartă același spațiu. În cazul acesta duelul lor deviază către violență și se termină în a doua secvență imaginară în care Andrei își vizualizează propria înmormântare.

Petrecerea lui Nicu are un rol foarte imporant deoarece aici se termină al doilea act al filmului. Toate secvențele din imaginația lui Andrei au fost construite pentru acest moment. Viziunile apocaliptice, detallile, referințele și cadrele subiective se adună pentru a construi în acest moment ruptura lui Andrei cu realitatea. Are loc cea mai violentă bătaie cu Nicu de până acum. Doar după acest moment, când vede consecințele acțiunilor sale revine la normal de-a binelea și fuge de acasă. Actul III vede o revenire la un stil de filmare mai realist. Saturația coboară la un nivel obișnuit. Întreg stilul de filmare se transformă către un cinema de observație.

Aparatura de filmare

Doresc să filmez această poveste pe camera Red One și nu pe film. “Iubește-ți părinții” are ca protagonist un copil de zece ani present în aproape toate secvențele. Acest lucru presupune duble multiple și repetiții filmate fără ca el să își dea seama. La o filmare cu copii nu se poate ști care va fi dubla bună. Mai mult, scenariul conține segmente de dialog lungi și complicate. Prezența mai multor duble este necesară. Al doilea motiv principal este post-producția complicată. Toate cadrele, fără excepție, trebuie să treacă prin corecția de culoare. Filmul conține și un număr de cadre care vor include cromă. Sunt prezente unele secvențe imaginare. Filmarea acestor cadre pe peliculă și apoi transferarea lor prin DI este mult mai complicată și mai costisitoare.

Decor și Costume

Datorită faptului că 80 % din film se petrece într-o singură casă cu filmare de zi și de noapte și cu mulți figuranți filmarea într-un platou este singura opțiune.

Casa familiei Spiridon este cel mai rău coșmar al adepților IKEA. E mobilată de oameni cu mulți bani și mai mult prost gust. Culorile sunt țipătoare și aranjate nearmonios. În încercarea lor de a părea moderni și toleranți, Marta și Ștefan au adus în casă obiecte decorative de la toate culturile exotice din lume – de la vaze chinezești până la statui africane. Toate acestea crează un spațiu extrem de kitchos. Ei au achiziționat și destule tablouri și scultpturi de artă modernă – genul de creații simple care invită publicul să dezbată ore în șir despre adevăratul mesaj al operei. Deși Ștefan și Marta se îmbracă des în hainele snobului de artă de la expoziții ei nu au cunosc nici cel mai mic lucru despre istoria artei sau a esteticii. Tavanurile și podelele au modele cu linii de culori diferite: roșu strident cu alb sau maro cu alb. În acestea se simte influența apartamentelor de burlaci bogați din Marea Britanie a anilor 60. Dar culorile alese de ei nu sunt psihedelice ci pur și simplu amețitoare – este genul de spațiu unde cu o lumină destul de puternică poate duce la un șoc epileptic. Anumite elemente de mobilier sunt făcute din marmură neagră scumpă sau lemn negru lucios. Filmele prezintă des case moderne ca spații ce induc alienarea. Reci. Teutonice. Eu am ales să creez un spațiu care să inducă dezgustul în spectator. Spațiul acesta a avut o influență asupra lui Andrei care a crescut aici. Deși el urăște casa, ea se potrivește foarte bine cu personalitatea sa foarte teatrală.

Camera lui Andrei nu are cu mult mai mult gust decât restul casei dar măcar e decorată de copil. Pe lângă posterele și cărțile cu referințe culurale vedem camera unui inventator și a unui creator. Andrei nu își cumpără jucării cu soldați sau supereroi. El și le construiește. Pentru Andrei, creațiile sale sunt amuzante. Pentru public sunt morbide. El are în cameră un perete dedicat integral teoriilor sale conspiraționale: un perete plin de articole din ziar care relatează activitațile recente ale sataniștilor locali precum și a unor partide locale. Acestea împreuna cu statistici despre rata mortalității locale și evenimente meteorologice îngrijorătoare sunt legată prin pioneze și sfori de fotografii ale părinților.

Așa cum am menționat înainte părinții încearcă să recreeze aspectul vestimentar al snobului de artă. Ștefan reușește cât de cât dar Marta eșuează cu desăvârșire. Culorile hainelor sunt prost alese iar machiajul este strident. Ea se chinuie să ascundă cel mai mic rid dar aceasta îi dă un aspect inuman. Părinții sunt văzuți cel mai des în haine pastelate. Albul își face apariția doar ocazional în vestimentația lor. Singura dată când sunt îmbrăcați integral în alb este atunci când merg la serviciu – ei sunt șefii unei fabrici de sicriuri și a unei case de pompe funebre. Pantaloni, cămăși și fuste albe. Ștefan poartă o cravată roșie și Marta o curea roșie. Este singurul moment în care îmbrăcămintea lor se asortează. Aceasta este idea lor de a părea sobri pentru clienții care vin să îi înmormânteze pe cei dragi. Idea nu are prea mult succes.

Culoarea dominantă pentru Andrei este galben. El are un hanorac favorit cu glugă pe care îl poartă indiferent de temperatură. Poartă pantaloni trei-sfert negri cu buzunare enorme și bocanci roșii foarte mari. Și când nu poartă galben, Andrei este văzut înmbrăcat în culori primare. El iubește și duce campanie să fie în centrul atenției iar acest stil vestimentar îl ajută. Vestimentația lui se schimbă după ce fuge de acasă. În acel moment el începe să se îmbrace în culori mai puțin stidente – pantaloni crem, tricouri albastre vechi din care a ieșit culoarea. Acest aspect continuă pe durata actului III până la final. În ultima secvență – deznodământul filmului – subtextul spune că Andrei e pe drumul de a deveni precum părinții săi. Pentru a marca acest lucru îl vedem pe copil pentru prima dată îmbrăcat în haine pastelate.

În film există o glumă recurentă în care bunica (Margareta) este acuzată de a fi vrăjitoare. Vestimentația și camera ei joacă în rol în această glumă. Ea are părul lung și gri. O față lungă și trasă, foarte ridată și cu ochii adânci. Hainele ei sunt largi de culoare verde închis sau maroniu. Arată aprope medievală. Camera ei e plină de bibelouri mici identice – zeci și zeci de copilași blonzi zâmbind (un zâmbet maniacal înfricoșâtor). Camera ei e destul de mică și nu are geamuri. Camera a fost folosită odata ca și spațiu de depozitare – o cămară ceva mai mare – dar a fost adaptată pentru nevoile lui Margareta când aceasta a fost nevoită să se mute cu Ștefan și Marta.

Structură și Montaj

Filmul respectă regulile de structură dramaturgică. Actul I prezintă încă de la încept conflictul copil-părinți. Andrei are la început axiologia eroului. E inventiv și rezistent. Nu are calități fizice dar compenseză prin inteligență. Exact când se termină prima treime din scenariu, se termină și Actul I. În secvența bătăii de la masa de seară, părinții se califică ca fiind antagoniștii clari ai poveștii. Actul II este dedicat amplificării acestui conflict în timp ce sănătatea mintală a personajului principal începe încet încet să se deterioreze. Nicu este introdus în poveste la mijlocul scenariului. Venirea lui reprezintă punctul de unde eroul nu se mai poate întoarce. Secvența zilei de naștere a lui Nicu este punctul unde Actul II se termină. Andrei este învins aici, atât de părinți cât și de proprii demoni. Actul III prezintă reconstruitea lui Andrei și pregătirea pentru lupta finală. În deznodământ se încheie arcul evolutiv al lui Andrei și firele narative se închid.

Stilul de montaj se mulează pe starea personajului principal. Andrei este hiperactiv si taieturile reflectă acest lucru. Pe parcursul actului I și II montajul devine din ce în ce mai dinamic utilizând unghiurile extreme și muzica pentru a construi un film aparent Hollywood-ian. Excepțiile sunt dialogurile seci ale părinților care sunt prezentate într-o manieră directă, nedecupată. Ritmul alert se schimbă la începtul actului III. Dispare muzica. Dispar cadrele cu viteză încetinită. Dispar cadrele de fantezie. Pentru o scurta perioada de timp filmul capătă un ton mult mai sobru și observațional. Aceasta până în momentul când Andrei își recapătă încrederea. Atunci reapare montajul muzical pe secvențele de antrenament și de bătaie finală.

Sunet și Muzică

Am vorbit mai sus despre importanța detaliilor în lumea lui Andrei. Anumite sunete se aud mult mai tare și mai clar: sunetul pumnilor, palmelor, picioarelor – în general orice sunet care ține de o acțiune agresivă. În timp ce lumea imaginară și lumea reală se combină, Andrei începe să audă un mixaj din mai multe melodii – melodiile de generic de la diverse desene animate. Unele sunt foarte distorsionate, altele se aud ca și cum s-ar auzi dintr-un radio. Se creează o cacofonie sonoră.

Muzica din film va fi formată dintr-o combinație de muzică originală și numeroase cântece străine. Muzica originală este una de aventură interpretată într-o cheie de jazz rapid. Se foloseste trompeta și contrabasul. Majoritatea instrumentelor vor fi dezacordate dând muzicii o lipsă de stabilitate. Precum personajul principal, muzica nu se ferește de teatralism, articuland exagerarile lui Andrei. Este important de notat faptul că muzica nu va deveni niciodata sentimentală. Secvențele intime și liniștite vor aparea în film fără muzică.

Listă de cântece folosite:

1 – Engelbert Humperdinck – Little Boxes – Genericul de Început

2 – Aimee Mann – Momentum – Părinții își pun la cale planurile în timpul nopții

3 – Ben E. King – Stand by Me – Părinții îl bat și îl prind de păr pe Andrei la masa de seară

4 – Van Halen – Everybody Wants Some – Meciul de Paintball

5 – Tony Bennett – Boulevard of Broken Dreams – Părinții se pregătesc de prima petrecere

6 – The Jungle Book – I Wanna Be Like You – Nicu și Andrei își încep războiul pe cameră

7 – Bod Dylan – Man in the Long Black Coat – Andrei își vizualizează propria înmormântare

8 – Nina Simone – Pirate Jenny – Ziua de Naștere a lui Nicu

9 – The Rolling Stones – Street Fighting Man – Antrenamentul lui Andrei

10 – Nick Cave – The Curse of Millhaven – Războiul final pe casă

11 – Holly Figueroa – Everybody Knows – Genericul de Final. E un cover al cântecului lui Leonard Cohen – Un comentariu cinic care dă cheia finală a filmului.

=== lll ===

6 – DECUPAJ REGIZORAL

Nr. Cadru în secvență/Nr cadru în film/Durată Descrierea Cadrului

TOTAL – 399 de cadre – 82 minute fără generic de final.