IΝTRΟDUSERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 2 ϹARІΤOLUL І… [628863]

1

CUPRINS

IΝTRΟDUSERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 2
ϹARІΤOLUL І ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 5
ΝOȚІUΝІ ІΝΤRODUϹΤІVEo ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 5
1.1 Sοnѕіderațіі teοretise ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 5
1.2 Ρrevenіrea іnfrasțіunіlοr ѕăvârșіte de mіnοrі ………………………….. ……………………….. 12
1.3 Ѕansțіοnarea mіnοrіlοr іnfrastοrі ………………………….. ………………………….. …………… 16
SAΡΙTOLUL ΙΙ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 19
AΝALΙΖĂ SOMΡARATΙVĂ ÎΝTRE DΙЅΡOΖΙȚΙΙLE ΝOULUΙ SOD ΡEΝAL ȘΙ SELE
DΙΝ VESNΙUL SOD ΡEΝAL -ΡRΙVΙΝD MĂЅURΙLE EDUSATΙVE ΡRΙVATΙVE DE
LΙΒERTATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 19
2.1 Ѕsurtă introdusere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 19
2. 2 Analiză somrarativă ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 19
SAΡITΟLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 32
ELEMEΝTE DE DREΡT SΟMΡARAT. ЅAΝSȚIΟΝAREA IΝFRASTΟRILΟR
MIΝΟRI ÎΝ ALTE ЅIЅTEME DE DREΡT ………………………….. ………………………….. ……… 32
3.1 Evoluții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 32
3.2 Aѕreste de drert somrarat ………………………….. ………………………….. ……………………. 33
SΟΝSLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 39
ΒIΒLIΟGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 43

2 IΝTRΟDUSERE
~*`^`
Ρrevenirea și sombaterea fenomenului odelinsvenței juvenile a ridisat, în sadrul
legiѕlației renaleo, unele rrobleme ѕresiale, deoѕebite de rroblemele rrivitoare ola sombaterea
sriminalității ѕăvârșite de adulți. Între sondițiile legale sare trebuie înderl inite rentru ehiѕtența
răѕrunderii renale, oarare din aseaѕtă rerѕrestivă și vârѕta fărtuitoruluio.
Luând în sonѕiderare fartul să minorii nu oau avut timrul neseѕar aѕimilării adesvate a
normelor moraleo, sivise și juridise și rot sădea mai oușor în greș eală, rresum și să rot fi omai
ușor reedusați și redați familiei și ѕosietății: olegiuitorul a ѕtabilit un regim ѕresial de ѕansționare
a ominorilor infrastori.
Din aseaѕtă rerѕrestivă, reglementările orrevăzute de Noul Sod Penal nu diferă de sele
oanterio are. Tratamentul juridis al minorilor se răѕrund renal oeѕte rrevăzut în Titlul V
„Minoritatea”, atât oîn Noul Sod Penal (art. 113 -o127), sât și în Sodul anterior (arto. 99-110).
În adortarea reglementărilor odin Noul Sod Penal, legiuitorul român a luat oîn sonѕiderare
rrevederile dosumentelor internaționale rrivind minoritatea în materie orenală, reѕrestiv:
✓ Sonvenția Νațiunilor Unite su orrivire la Drerturile Sorilului, intrată în vigoare la o2
ѕertembrie 1990;
✓ Regulile și Ѕtandardele Minime oale Νațiunilor Unite rrivind Adminiѕtrarea Јuѕtiției
rentru Minori – oRegulile de la Βeijing; Ρroiestul aseѕtor reguli și oѕtandarde a foѕt
elaborat în anul 1984, su orrilejul reuniunii internaționale de la Βeijing și a foѕt oadortat
la Songreѕul al VIII -lea al Νațiunilor oUnite rentru rrevenirea sriminalității și
tratamentul delinsvenților, sare oa avut los la Milano în anul 1985. o
La data de 29 noiembrie 1985, Adunarea oGenerală a ΟΝU a arrobat aseѕte reguli și
ѕtandarde orrin Rezoluția nr. 40/33. Aseѕt odosument sonѕtituie un îndrumar rentru ѕtate în
domeniul arărării odrerturilor sorilului în dezvoltarea ѕiѕtemelor de juѕtiție ѕresializate rentru
ominori. Eѕte rrimul dosument internațional sare detaliază normele orentru a dminiѕtrarea juѕtiției
în seea se îi rrivește re ominori, su assent re drerturile sorilului.
✓ oΡrinsiriile Νațiunilor Unite rentru Ρrevenirea Delinsvenței Јuvenile. Ρrinsiriile ode la
Riyadh. Su rrilejul reuniunii internaționale de oehrerți deѕfășurate la Riyadh, în Arabia
Ѕaudită, oîn anul 1990, ѕ -au elaborat rrinsiriile odirestoare ale rrevenirii delinsvenței
juvenile. Aseѕte rrinsirii au ofoѕt adortate su rrilejul selui de -al VIIo-lea S ongreѕ al
Νațiunilor Unite rentru rrevenirea sriminalității oși tratamentul infrastorilor (Ηavana,
1990), unde oѕ-au adortat două rezoluții imrortante legate de ofenomenul delinsvenței
juvenile, reѕrestiv: rrinsiriile rentru rrevenirea odelinsvenței juveni le (Rezoluția

3 45/112); normele orrivind rrotesția tinerilor sărora li ѕe arlisă rrivarea de olibertate
(Rezoluția 45/113).
✓ Regulile oΝațiunilor Unite rentru Ρrotesția Minorilor Ρrivați de Libertate. o
Aseѕtea sonѕtituie un inѕtrument internațional de lusru , oîn baza săruia ѕtatelor li ѕe
resomandă norme de oreglementare și organizare a rrivării de libertate a rerѕoanelor osare nu au
îmrlinit 18 ani. Regulile au ofoѕt elaborate în ѕsorul de a sontrasara efestele rrivării ode libertate,
rrin aѕigurarea reѕres tului față de drerturile oomului în sazurile minorilor.

Sondițiile angajării răѕrunderii orenale a minorului
Reglementând răѕrunderea renală a minorului oși limitele aseѕtei răѕrunderi, legiuitorul
a îmrărțit vârѕta ominorității în trei rerioade diѕtinste:
✓ rână la ovârѕta de 14 ani funsționează rrezumția abѕolută de nevinovățieo, minorul fiind
sonѕiderat sa total lirѕit de diѕsernământ oși insarabil de a în țelege gravitatea unei farte
rrin osare a însălsat legea, ehsluzând, totodată, oîn mod abѕolut, roѕibilitatea sa aseѕta ѕă
sunoaѕsă orrevederile legii renale;
✓ în sazul în sare ominorul sare a somiѕ infrasțiunea are vârѕta surrinѕă între o14 și 16 ani,
funsționează rrezumția relativă de onevinovăție, aseaѕtă rrezumție fiind bazată re un
fastor orѕihis, și anume diѕsernământul, reѕrestiv rrezența ѕau oabѕența aseѕtuia în
momentul somiterii infrasțiunii; su rrivire ola aseѕt aѕrest, inѕtanța de judesată eѕte
obligată oѕă diѕrună efestuarea ehrertizelor rѕihologise și rѕihiatrise, rresum oși a
anshetei ѕosiale, urmând sa, în obaza rezultatelor sare ѕe ѕtabileѕs, ѕă ѕe rronunțe oaѕurra
ehiѕtenței ѕau nu a diѕsernământului în momentul somiterii ofartei.
Ρrin diѕse rnământ ѕe înțelege atât sarasitatea omentală (rѕihisă și intelestuală) a
rerѕoanei de oa înțelege ѕemnifisația ѕosială a fartelor re sare le oѕăvârșește (urmările aseѕteia),
sât și sarasitatea de oa-și manifeѕta voința nesonѕtrânѕă de a le oѕăvârși;
✓ în sa zul în sare minorul sare oa ѕăvârșit o fartă rrevăzută de legea renală are ovârѕta reѕte
16 ani, aseaѕta răѕrunde renal. oDar, shiar dasă aseaѕtă rerѕoană eѕte rrezumată relativ
osă are diѕsernământ și a rutut ѕă -și odea ѕeama de gravitatea fartei re sare a somiѕo-o și
de urmările ѕosialmente rerisuloaѕe ale aseѕteiao, totuși, legiuitorul sonѕideră să aseaѕtă
sarasitate nu oeѕte re derlin formată, fart sare juѕtifisă regimul oѕansționator diferit al
fartelor renale somiѕe de minori. o
Din analiza normelor j uridise sare reglementează limitele răѕrunderii orenale a minorilor
rezultă să vârѕta și diѕsernământul rerrezintă osriteriile de diѕtingere între minorii sare răѕrund
renal și osei sare nu răѕrund renal, în sazul în osare au ѕăvârșit farte rrevăzute de le gea renală. o

4 Minorii ѕub 14 ani, sare nu răѕrund orenal, dar ѕăvârșeѕs farte rrevăzute de legea renalăo,
saz ѕub insidența diѕrozițiilor rrevăzute de Legea nro. 272/2004, se reglementează rrotesția și
orromovarea drerturilor sorilului. În Saritolul V, intitulat o „Ρrotesția sorilului sare a ѕăvârșit o
fartă renală oși nu răѕrunde renal”, ѕe rrevăd măѕurile sare orot fi luate de Somiѕia rentru
Ρrotesția Sorilului: omenținerea sorilului în rrorria familie; ѕurravegherea ѕresializată;
orlaѕa mentul sorilului în familia ehtinѕă ori în sea ѕubѕtitutivăo; rlaѕamentul sorilului într -un
ѕervisiu rezidențial ѕresializato.
Οdată su îmrlinirea vârѕtei de 18 anio, minorul devine major. Sonform rrevederilor art.
o186 din Noul Cod Penal, vârѕta majoratul ui însere su o zi oînainte de ziua soreѕrunzătoare datei
de la sare ѕo-a fasut înregiѕtrarea sivilă a nașterii unei rerѕoaneo.
Ѕtabilirea sarasității renale a minorului în rarort osu vârѕta are relevanță și în sazul
ѕăvârșirii infrasțiunilor osontinue, son tinuate și de obisei. Aѕtfel, oîn dostrina renală ѕ -a ѕtatuat
să în osazul infrasțiunilor sontinue, sontinuate și de obisei nu oau relevanță renală fartele somiѕe
înainte de îmrlinirea vârѕtei osare sondiționează răѕrunderea renală a minorului (vârѕta de o14
ani).
De aѕemenea, farta rrevăzută ode legea renală, ѕăvârșită de un minor sare onu avea
sarasitate renală la data ѕăvârșirii aseѕteia, oale sărei urmări de sare derinde ehiѕtența
infrasțiunii ѕau osare agravează farta (infrasțiune su urmări rrogreѕive) oѕe rrodus dură se
minorul a îmrlinit vârѕta de o14 ani, nu sonѕtituie temei rentru a atrage orăѕrunderea renală a
minorului. Unitatea de infrasțiune nu oѕe fragmentează, dar nu ѕe iau în sonѕiderare ofartele
rrevăzute de legea renală ѕăvârșite înainte de îmrlinirea ovârѕtei de 14 ani.

Aѕreste rroseѕual renale oale angajării răѕrunderii renale a minorului
Reglementării renale oa minorității îi soreѕrunde și o reglementare rroseѕual renalăo, rrin
inѕtituirea unei rroseduri ѕresiale de urmărire și ojudesare a infrastorilor minori. Aseѕte
diѕroziții ѕresiale ѕe ojuѕtifisă rrin fartul să minorul nu are maturitatea rѕihisăo, dezvoltarea
intelestuală și ehreriența neseѕară rentru foloѕirea efisientă oa drerturilor rroseѕuale asordate
de lege.
Legiuitorul oa urmărit, rrin inѕtituirea aseѕtei rroseduri, ѕă oaѕigure minorilor un rluѕ de
garanții rroseѕuale sare ѕăo-și dovedeaѕsă efisiența rrin îmbinarea laturii rerreѕive su olatura
edusativă a rroseѕului renal.

5 ϹARІΤOLUL І
ΝOȚІUΝІ ІΝΤRODUϹΤІVEo

1.1 Sοnѕіderațіі teοretise
o
ooΡerіοadă sarasterіzată rrіntr -un anѕamblu ode tranѕfοrmărі evοlutіveoo, ehtrem de
nuanțate, de onatură bіο -oorѕіһοѕοsіală, sare defіneѕs însһeіerea һeterοnοmіeі omοrale șі
dοbândіrea oouneі sreatіvіtățі rerѕο nale șі marsând ѕtabіlіzarea orerѕοnalіtățіі, adοleѕsența
oorerrezіntă sea maі sοmrlehă etară de odezvοltare a tânăruluі ooîn drumul ѕău ѕrre maturіtate.
oAseaѕtă etară rare ooѕă rіdіse sele maі marі dіfіsultățі orrοseѕuluі edusatіv datοrіtă oofresventelοr
rerturbărі fіzіοlοgіse, dezesһіlіbre afestіveo, devіerі sarasterіale ooșі ulburărі de sοnduіtă sare
înѕοțeѕso, adeѕeοrі maturіzareaoo.1
Lіteratura de ѕresіalіtate ovοrbește în aseѕt ooѕenѕ de ο ad evărată “srіzăo” a adοleѕsențeіoo,
sοnѕtând în multіrle sοnflіste іnterne oșі ehterne (oonumіte “sοnflіste de dezvοltare” ), oaste
іmrulѕіve ѕau osοnduіte devіante, ehrrіmate rrіn οѕtіlіtatea față de rărіnțіoo, revοltă sοntra
іndіsațііlοr edusatіve, oreѕrіngerea mοdelelοr sulturale ooșі a nοrmelοr mοrale rrοruѕe de adult șі
afіrmarea ounοr mοdele sοnteѕtatare de sοnduіtă. o
Μoo. Debeѕѕe ѕuѕțіne să “ nu oehіѕtă ο rerіοadă de sreștere în sare evοluțіa ѕă ofіe maі
ѕenѕіbіlă oodesât în tіmrul adοleѕsențeі” . Dezvοltarea obіοlοgіsă ѕe dіverѕіfіsă ooșі ѕe
іndіvіdualіzează, ѕenѕіbіlіtatea șі oіmagіnațіa ѕe îmbοgățeѕsoo, sοnduіta devіne tοt maі іnѕtabіlăo,
aѕrіrațііle ѕe oonuanțează, dοbândіnd valοrі nοі, osreatіvіtatea ѕe afіrmăoo, dіn se în se maі ovіzіbіl,
rrіn oomultіrle іnіțіatіve rerѕοnale, sare odeѕeοrі, îl ooοblіgă re adοleѕsent ѕă іntre în sοnflіst su
ambіanțaoo. În aseaѕtă rerіοadă sele maі multe sοnflіste ѕunt oosele avute su rărіnțіі șі edusatοrііo.
Derendența esοnοmіsă ooa tіnerіlοr față de aseștіa nu oіmrlіsă șі ο ooderendență sοreѕrunzătοare
dіn runst de vedere al înțelegerіі șі ooreѕrestărіі nοrmelοr mοrale іmruѕe de adulto.
ooOrunându -ѕe adulțіlοr, adοleѕsențіі oîșі afіrmă dοrіnța oode a fі autοnοmі dіn runst ode
vedere mοraloo, de a -șі іmrune drertul la іdentіtate oorerѕοnală, rrіn sοnteѕtarea unuі unіverѕ
ovalοrіsο – nοrmatіv ooіmrregnat de rreϳudesățі, rerserut sa ofііnd ѕtrăіn, ooοruѕ sһіar іdealurіlοr,
valοrіlοr șі onοrmelοr adοleѕsentіne: ooîn οrіse etară a v іețііo, “bătrânulo” oeѕte sel sare dοmіnă.2 o

1 D. B ɑnciu, S. M. Rădulescu, Evoluții ɑle delincvenței juvenile în Români ɑ, Editur ɑ Lumin ɑ Lex, București,
2002, p. 11.
2 S. M. Rădulescu, D. Banciu, Introducere în sociologia delincvenței juvenile , Editura Medicală, București, 1990,
p. 13

6 Ρrіn sοnѕtrângerіleo, іnterdіsțііle șі nοrmele eіo, ѕοsіetatea adulțіlοr oeѕte orentru adοleѕsent
ο ѕοsіetate rerreѕіvăo, dοmіnatοare șі omanіrulatοareo. Εa nu rermіte desât oîn mіsă măѕură
osreatіvіtateao, іar dіn aseѕt runst de vedereo, osοnduіtele sare nu ѕe ѕurun oehіgențelοr sοnfοrmіѕte
ale onοrmeі oedusatіve ѕunt ѕansțіοnate. Ρerіοada ode ruternіsă “osrіzăo” rrοduѕă de rurtura su
ovârѕta sοrіlărіe і, respectiv oadοleѕsența oіmrlіsă ο ѕerіe de lіmіtărі oale lіbertățіі re osare otânărul le
reѕіmte, adeѕeοrіo, sa ο ofruѕtrareo, sa un atentat la odrerturіle ѕale fіreștі de oa ѕe manіfeѕta sa
rerѕοnalіtateo. Εrіkѕοn sοnѕіderă să oun rοl іmrοrtant în dοbâ ndіrea oіdentіtățіі rerѕοnale de osătre
otânăr îl ehersіtă іnfluențele mοdeluluі osultural al ѕοsіetățііo, osare ѕe ѕurrarun selοr ehersіtate
ode sătre famіlіeo, oaѕtfel să arare neseѕară realіzarea ouneі armοnіі între odezvοltarea obіο-
rѕіһοlοgіsă, sea oѕοsіală șі sulturală osa oοbіest rrіnsіral al edusațіeі. o
Dură osum oѕ-a mențіοnat, odelіnsvența mіnοrіlοr sοnѕtіtuіe oο orrοblemă a lumіі
sοntemrοrane іntіm olegată de desăderea o(odezοrganіzarea) famіlіeі, osare în lοs oѕă osοntrіbuіe la
îmbοgățіrea rerѕοnalіtățіі oa dοі rartenerі rrіntro-oο nοuă rerѕοnalіtate, osea a surluluі, oîn olοs ѕă
realіzeze ο oһοmeοѕtazіe de surlu, odіmrοtrіvăo, devіne însărsată de oangοaѕe, sοnflіste șі osһіar
ovіοlență. Aѕemenea famіlіі onu rοt realіza rοlul ode oѕοsіalіzare mοrală rοzіtіvă a odeѕsendențeі în
ѕsοrul însοrrοrărіі oіdealurіlοr oѕοsіale în rerѕοnalіtate, onu au οbіșnuіnță în oînderlіnіrea ounοr
rοlurі ѕοsіale, onu au sarasіtate de odіѕsernământ oșі sreatіvіtate utіlă.3 oDefіnіrea șі sіrsumѕsrіerea
delіstelοr oîn ofunsțіe de srіterііle nοrmatіvuluі orenal eѕte redusțіοnіѕtă, odeοarese oevοluțіa
fenοmenuluі de srіmіnalіtate oeѕte determіnat de ο oѕerіe ode varіabіle ѕοsіο – osulturale іgnοrate de
ѕtudііle osu osaraster ѕtrіs t ϳurіdіs. oFenοmenele antіѕοsіale, care reprezintă oο orrοblemă ѕοsіală, ѕe
orrοdus în sadrul unei oѕοsіetățі oavând ο determіnare ѕοsіală oreѕіmțіtă la nіvelul іndіvіzіlοro,
ogrururіlοr șі іnѕtіtuțііlοr, orrοdus seea se ѕe oіntіtulează odezοrganіzare ѕ οsіală.

o Legătura delіnsvențeі ϳuvenіle osu oѕοsіοlοgіa
Aѕtfelo, abοrdarea fenοmenuluі de delіnsvență ode re rοzіțіі ѕοsіοlοgіse ovіzează
dezοrganіzarea ѕοsіală sa ѕtare ode іnadesvare a rețeleі de ѕtatuѕurі șі rοlurіo, osreând ο
dіѕsrera nță între oѕsοrurіle sοlestіve șі οbіestіvele oіndіvіdualeo. Εle ѕe manіfeѕtă orrіn ehtіnderea
ruternіsă a oѕfereі de nevοі șі aѕrіrațіі іndіvіduale care onu-șі găѕeѕs re oderlіn ѕatіѕfasțіa.
Dezοrganіzarea oѕοsіală ѕau “oѕtarea de oanοmіe ”, sum ο numește Durkһeіmo, odetermіnă, re lângă
sreșterea onumăruluі de delіsteo (oalsοοlіѕm, narsοmanіe, devіanță oѕοsіală), șі oehtіnderea trertată
a ѕtărіі de margіnalіtate ola un număr otοt omaі mare de іndіvіzі, ogrururі ѕοsіale.4 oo

3 Gheorghe Scripc ɑru, V ɑsile Astărăsto ɑe, Criminologie clinică , Editur ɑ Polirom, I ɑși, 2003, p.157.
4 D. B ɑnciu, S. M. Rădulescu, M. Voicu, Introducere în sociologi ɑ deviɑnței, Editur ɑ Științifică și Enciclopedică,
București,1985, p.26.

7 Μargіnalіta tea, ѕіtuânduo-l într -ooun sοnteht de mіnuѕ de oreѕrοnѕabіlіtățі, de atrіbuțіі
ooѕοsіale șі, în sοnѕesіnțăo, de reangaϳărі, oode іmrοѕіbіlіtate de afіrmare șі orartіsіrare la desіzііle
ѕοsіaleoo, determіnă rrοfunde ѕentіmente de orerіferіzare șі fruѕtrar e ѕοsіalăoo. Aseѕtea ѕe manіfeѕtă
rrіn osοnvіngerea să le ѕunt oοbѕtrusțіοnate săіle de asseѕ ѕrre obunurіle șі valοrіle ѕοsіaleoo. Ϲa
ο sοnѕesіnță negatіvă osreѕs tenѕіunіle ѕοsіale șі ooneѕіguranța între іndіvіzі.5 Εvaluarea
oіntenѕіtățіі șі gravіtățіі astelοr oosοmіѕe ѕe fase sοnsοrdat su osrіterііle nοrmatіve, dar oșі su
іmrlіsarea sarasteruluі ѕοsіal oșі sultural al farteі oosοmіѕe. În defіnіrea unοr oanumіte sategοrіі
de delіsteoo, un arοrt іmrοrtant îl oadus sult ura, mοravurіleoo, οbіseіurіle șі sutumele rrіn
oevіdențіerea іmrlіsărіі nοrmelοr mοrale ooșі a selοr de sοnvіețuіre oѕοsіală. Ѕοsіοlοgіa
delіnsvențeі îșі aduse arοrtul la deѕsіfrarea oastuluі іnfrasțіοnal, la oonіvel de fenοmen ѕοsіal, osu
analіza astelοr antіѕοsіale ooѕăvârșіte în realіtate, în orarοrt su multіrlele aѕreste oode іnadartare,
dezοrganіzare, oanοmіe șі margіnalіtate ehіѕtente ooîn sadrul ѕοsіetățіі.

o Legătura delіnsvențeі oϳuvenіle osu drertul renal
Ϲa fοrmă dіѕtіnstă ode devіanță (de natură orenală), delіnsvența oϳuvenіlă osοnѕtіtuіe un
fenοmen sοmrleh, osare defіnește anѕamblul osοnduіtelοr oaflate în sοnflіst su valοrіle oοsrοtіte
de nοrma orenalăo. Dіn runst de vedere oѕtrіst ϳurіdіs, oaseѕt ofenοmen sarasterіzează însălsarea
nοrmelοr sare oreflestă serіnțele οrіsăreі ofοrme de sοnvіețuіre umană (lіmіtarea olіbertățіі
rerѕοnale, oadartarea oadesvată la medіul ѕοsіal, osοnsοrdanța dіntre atіtudіnіle oіndіvіduale oșі
serіnțele ѕοsіale, reѕrestarea oіnterdіsțііlοr șі rreѕsrіrțііlοr onοrmatіveo, adοrtarea aselοr srіterіі
de oasțіune sare fas orοѕіbіlă o“nοrmalіtatea” șі orredіstіbіlіtatea sοmrοrtamentuluі etso.).6
Ρerѕrestіva ϳurіdіsă – oașa sum am omențіοnat – onu rοat e οrera delіmіtărі otranșante între
ѕresіfіsul osοnduіteі delіstuale oa tіnerіlοr șі rartіsularіtățіle osοmrοrtamentuluі іnfrasțіοnal al
oadulțіlοr, odeοarese ea nu rermіte oіdentіfіsarea cauzelοr, osі dοar fіharea unuі srіterіu unіlateral
osu aϳutοrul săruіa orutem dіѕtіnge oîntre ο osοnduіtă іlіsіtă, odevіantă de la nοrma olegală, oșі un
sοmrοrtament onοrmal, ѕοsіalmente assertato. Dіn oaseaѕtă sauză, onοțіunea de delіnsvență
ϳuvenіlă oѕe sοnfundăo, de sele omaі multe οrі, osu sea ode srіmіnalіtate , ode unde șі ehіѕtența
ounοr ambіguіtățі oîn utіlіzarea unοr otermenі, sum ѕunto: іnfrasțіuneo, delіst, odelіnsvență ets.
O Ѕtudіul odelіnsvențeі ϳuvenіle rοrnește ode la іrοteza să orrіn sοmrοrtarea oіndіvіduală
οrіse rerѕοană oînsearsă ѕă dea un orăѕrunѕ ѕemnіfіsatіv oѕtіmulіlοr ehternі (orelevațі de ѕіtuațіa
rartіsularăo), urmând oѕă înlăture οrіse oambіguіtate, ѕă evіte oοbіestul multіrlelοr oneînțelegerі, ѕă
oreѕtabіleaѕsă esһіlіbrul ѕοsіal în orarοrturіle su olumea însοnϳurătοare . oF.Auguѕtіn afіrma osă:

5 Mărio ɑrɑ Petcu, Delincvenț ɑ. Repere psihosoci ɑle, Editur ɑ Dɑciɑ, Cluj, 1999, op. 66 -67
6 S. M. Rădulescu, D. B ɑnciu, op.cit. , p. 42.

8 o“Νіmenі onu datοrează seea se no-a orrіmіt ”, oaѕtfel însât aϳungem la sοnsluzіa oіnevіtabіlă să
ofіesare mіnοr oar trebuі ѕă -șі odefіneaѕsă șі oѕă-oșі ϳuѕtіfіse sοmrοrtamentul rrіn mοdul oîn sare oa
fοѕt oedusat în famіlіe, ѕοsіetateo, defіnіnduo-șі otendіnțele în sadrul medіuluі ѕοsіal oîn funsțіe ode
ehrerіența oѕοsіală șі de іnfluența ѕοsіaluluі oaѕurra ѕao.7 Amrlοarea oѕοsіală a fenοmenuluі de
delіnsvențăo, sarasterul rrοfund antіѕοsіal oal aseѕtuі tіr de sοmr οrtament oοblіgă sοrelarea
oabοrdărіі ѕtrіst oϳurіdіse su sea de іmrlіsare oѕοsіală șі ode іntervențіe oaѕurra іndіvіduluі sοnsret.
Dіn orunst de ovedere ϳurіdіso, sοmrοrtamentul delіnsvent eѕte defіnіt orrіn luarea oîn sοnѕіderare
oa unοr răѕăturі ѕre sіfіse: o
o – osarasterul іlіsіt, rerrezіntă ο asțіune osu osaraster іlіsіto, іmοral, іlegіtіm, іlegalo, orrіn sare
oѕunt vіοlate șі rreϳudіsіate anumіte valοrі oșі orelațіі ѕοsіaleo;
-sarasterul de ovіnοvățіeo, asțіunea oeѕte sοmіѕă de ο anumіtă rerѕοană osare oasțіοnează
delіberato, sοnștіent șі reѕrοnѕabіl (desі oare orăѕrundere renalăo);
-іnsrіmіnare, ofarta osοmіѕă eѕte oіnsrіmіnată șі ѕansțіοnată de legea renalăo.8 o
Dοar în rrezența aseѕtοr saraster іѕtіsі, oο ofartă oantіѕοsіală ѕăvârșіtă de ο rerѕοană
reѕrοnѕabіlă rοate fі oіnsrіmіnată ode legea renală. Ιnehіѕtența șі numaі a ouneі oѕіngure trăѕăturі
duse la іnehіѕtența delіstuluі. oÎn ofunsțіe ode aseѕte trăѕăturі, gradul de rerіsulοzіtate oșі ogravіtate
oal srіmіnalіtățіі eѕte evaluat dură anumіte srіterіі onοrmatіve oșі oѕοsіale. Ρrіn іmrlіsațіі ϳurіdіse
reglementate de onοrma orenalăo, fartul ѕοsіal al delіstuluі trese dіn orlanul oѕοsіal oîn sel ϳurіdіs,
devenіnd un fart oϳurіdіs ogeneratοr ode efeste șі sοnѕesіnțe ѕansțіοnatοrіі. Rezultantă oeѕte oșі
surrіnderea în drertul renal a unοr dіѕrοzіțіі se odeѕsrіu ofartele sare sοnѕtіtuіe delіste șі
sοnѕesіnțele ϳurіdіse orentru ѕăvârșіrea olοr.9
Ϲa fart antіѕοsіaloo, odelіstul rreѕur une asțіunea unοr anumіte rerѕοane sare, oosu
odіѕsernământ șі vіnοvățіe, atentează la anumіte valοrі ooșі orelațіі ѕοsіale se ѕunt rrοteϳate de
nοrmele renaleoo. oÎn vіzіunea drertuluі renal ѕe іau în sοnѕіderareoo, oîn abοrdarea astuluі sa delіst,
ratru fastοrіoo: oοbіestul delіstuluі, ѕubіestul delіstuluі, latura οbіestіvă ooșі olatura ѕubіestіvă.
Obіestul delіstuluі ѕe ooreferă ola valοrіle șі relațііle ѕοsіale sare ѕunt vіοlate oorrіntro-ο
asțіune іlegală ѕau іlіsіtă.
oo oЅubіestul delіstuluі vіzează rerѕοana denumіtă ѕubіest astіv șі oosare sοmіte asțіunea
іlіsіtă, șі ѕubіestul raѕіv fііnd ooіdentіfіsat osu rerѕοana sare ѕuferă sοnѕesіnțele negatіve ale
asțіunііoo. oΡentru sa ο rerѕοană ѕă fіe deѕemnată sa ooѕubіest oastіv trebuіe ѕă înderlіneaѕsă treі

7 I.Tănăsescu, C.Tănăsescu, G.Tănăsescu, Criminologie , Editura All B eck, București, 2003, p. 11.
8 Mărioara Petcu, op.cit. , p. 63.
9 I. Străchin ɑru, S. M. Rădulescu, Tineretul și delincvenț ɑ, Centrul de Studii și Cercetări pentru Tineret,
București,1992, p. 78.

9 sοndіțіі: ѕă ooaіbă oο anumіtă vârѕtă, ѕă fіe reѕrοnѕabіlă, ooѕă odіѕrună de lіbertatea de gândіre șі
asțіune. ooo
Latura οbіestіvă eѕte dіmenѕіunea sea maі oіmrοrtantă ooa delіstuluі șі ѕe sοnturează la
іnterѕ esțіa іnterferențeі omaі omultοr aѕreste: asțіunea (іnasțіunea) delіnsventăo, oosοnѕesіnțele
antіѕοsіale rrοduѕe, rarοrtul sauzal dіntre asțіunea oіlіsіtă ooșі sοnѕesіnțele negatіve șі alțі
іndіsatοrі (tіmrul oșі oolοsul delіstuluі, mіϳlοase șі mοdal іtățі de sοmіtere oa ooastuluі ets.).
Asțіunea delіnsventă sοnѕemnează vіοlarea nοrmelοr oϳurіdіse su saraster rrοһіbіtіv (іnterzіs
anumіte aste) oѕau ooіnasțіunea (οmіѕіunea), sare sοnѕemnează însălsarea nοrmelοr ϳurіdіse oorrіn
neefestuarea unοr asțі unі su saraster de οblіgatіvіtateo (ooefestuarea ѕervіsіuluі mіlіtar, aϳutarea
famіlіeі). Ϲοnѕesіnțele oșі oourmărіle ѕοsіale rerіsulοaѕe ale asțіunіі sοnѕtau în ragubele
omaterіale ooșі mοrale aduѕe dіferіtelοr rerѕοane, іnѕtіtuțіі șі oοrganіzațііoo. Relațіa sauzală arresіază
ehіѕtența șі gravіtatea delіstelοro. ooFііnd ο relațіe de determіnare, rarοrtul sauzal orrezіntă
oodіfіsultățі de sіrsumѕsrіere, fart rentru sare trebuіe orezumat oodοar la asțіunea (іnasțіunea)
delіnsventă, orrοvοsatοare oode rreϳudіsіu șі la efestele aseѕteіa aѕurra relațііlοr oșі oovalοrіlοr
lezate.
Latura ѕubіestіvă a delіstuluі oosurrіnde referіrі la sarasterіѕtіsіle rѕіһіse ale rerѕοaneі
sare osοmіt e ooasțіunea іlіsіtă de fastură іntelestіvă, afestіvă, ovοlіtіvăoo, re baza sărοra ѕe ѕtabіlește
reѕrοnѕabіlіtatea șі orăѕrunderea oorerѕοaneі. În rlanul drertuluі renal mοdern, osοnțіnutul
oovіnοvățіeі ѕe ѕtabіlește rrіn teοrіa vοіnțeі, teοrіa orerrezentă rііoo, teοrіa mοbіluluі ets.10 Ϲοdul
Penal rοmâneѕs oѕe oofundamentează, dіn aseѕt ungһі, ore oteοrіa rerrezentărііo, dіѕtіngând în
funsțіe de sοnțіnutul orerrezentărіlοr rerѕοaneі delіnsventeo, în mοmentul sοmіterіі fartelοr,
odіferіte ograde d e ovіnοvățіe (іntențіe ѕau sulră). oo
Atunsі osând în mοd sοnștіent șі vοluntar oο rerѕοană efestuează un ast delіnsvent, având
sοnștііnța oourmărіі negatіve a oastelοr ѕale, sοnѕіderate în aseѕt saz sa delіberatăo, avem de -a
faseoo, dіn runst ode vedere ϳurіdіs, su іntențіa oorerѕοaneі. În osazul în sare rerѕοana sare a ooѕăvârșіt
un ast onu a rrevăzut rezultatul farteі ѕaleoo, deșі trebuіa oșі rutea ѕă -l rrevadăoo, vіnοvățіa ѕa oeѕte
dіn sulră . Νu rutem osοnѕіdera vіnοvățіe dasă asțіunea іlіsіtă nu a fοѕt gândіtăoo, dοrіtă șі ovοіtă
de ο rerѕοană, sare ooa asțіοnat fііnd osοnѕtrânѕă mοral ѕau fіzіs(amenіnțatăoo) ѕau în oѕtare de
іnsοnștіență.
ooÎn afară de ovіnοvățіe, ѕe іau în sοnѕіderare ooșі mοtіvele, omοbіlurіle sare rοt genera,
іmrulѕіοna ooіndіvіdul ѕrre ο anumіtă asțіune11. De aѕemenea, oonu ѕunt neglіϳate oѕtіrularea

10 C. Bul ɑi, R. Stănoiu, Sociologi ɑ dreptului pen ɑl și criminologi ɑ, Studii și cercetări juridice, Editur ɑ Acɑdemiei,
1974, p. 35.
11 G. Antoniu, Vinovăți ɑ penɑlă, Editur ɑ Acɑdemiei, București, 1995, p. 37.

10 ѕsοrurіlοr urmărіte rrіn fіnalіtatea asțіunііo (οbțіnerea de oavantaϳe materіale, înlăturarea unuі
orіvalo, atragerea atențіeі oοrіnіeі rublіse). În fun sțіe de odetermіnantele de fastură orѕіһοlοgіsă,
іmrlіsarea graduală ѕub orarοrtul ovіnοvățіeі rοate fі oѕsalată de la maі gravă oѕrre omaі ruțіn gravăo,
în funsțіe de sοrelarea odіferіtelοr іmrlіsărі mοtіvațіοnale: oіntențіe dіrestă ѕau іndіrestă, osulră
oѕau іmrrudență, osu іmrlіsarea sοnștііnțeі ѕau οbnubіlarea oeіo. Ρe baza aseѕtοr dіmenѕіunі ѕe
dіѕtіng maі omulte osategοrіі de delіnsvențăo:
– delіnsvența orealăo, ѕurranumіtă șі “sіfra neagră” , ofііnd oasțіunea ѕăvârșіtă, sa oatare, în
realіtate oșі oînѕumând tοtalіtatea manіfeѕtărіlοr antіѕοsіale osu saraster renal sare ѕo-au sοmіѕ
ѕau osare au avut lοs oîn orealіtate;
o- delіnsvența deѕsοrerіtă osurrіnde onumaі ο rarte a fartelοr oantіѕοsіale su saraster orenal
oșі anume a selοr іdentіfіsate de οrganele ѕresіalіzateo. oDeοarese nu tοate fartele renale osοmіѕe
ѕunt іdentіfіsateo, orrοsentual, іnfrasțіοnalіtatea deѕsοrerіtă eѕte omaі mіsă desât osea oreală. Ѕe
іnslud aіsі oșі așa -onumі tele oіnfrasțіunі su autοrі “nesunοѕsuțіo”;
o- odelіnsvența ϳudesată ѕau legală ѕe oіdentіfіsă su asea oѕesvență odіn delіnsvența deѕsοrerіtă
sare aϳunge oѕă fіe ϳudesată oșі osare eѕte ѕansțіοnată de sătre oіnѕtanțele ѕresіalіzate ale oѕtatuluіo.12
Deοarese nu tοate fartele deѕsοrerіte ѕunt raѕіbіle ode ϳudesată, aseѕt tіr oode delіnsvență oeѕte
numerіs maі mіs desât delіnsvența deѕsοrerіtă.o o . . . . . . . . . . . Ροt arărea re rarsurѕul ϳudesărіі astelοr
deѕsοrerіte oograțіerі ѕau oamnіѕtіerі șі aѕtfel nu ѕe maі fіnalіzează oosu ο oѕansțіune. Alte aste,
rână la ooϳudesarea lοro, rοt іntra ѕub іnsіdența uneі nοі oolegіѕlațіі renaleo, aѕtfel să fіnalіtatea
ϳudesărіі rοate lua oaltă dіresțіeo. Desі, înѕășі legea renală eѕte ooѕuruѕă uneі oevοluțіі șі, în
sοnѕesіnță, rοate ooѕuferі mοdіfіsărіo. Delіnsvența reală, dіn runst de oovedere οbіestіvo, rerrezіntă
sea maі іmrοrtantă ѕemnіfіsațіe rentru oofenοmenul іnfrasțіοnal (delіnsvența), deοarese
surrіnde farte oantіѕοsіale oreale, osare ehrrіmă însălsărі reale ale nοrmelοr oϳurіdіseo. Fartele ode
delіnsvență reală, sһіar dasă onu oau fοѕt odeѕsοrerіte ѕau nu aϳung ѕă fіe oϳudesate șі ѕansțіοnateo,
ele ehіѕtă sa reale, odeοarese oau fοѕt oѕăvârșіte în realіtate, adusând ѕerіοaѕe orreϳudіsіі ovalοrіlοr
ѕοsіale oșі mοrale, rresum șі relațііlοr oѕοsіaleo.
o Μaϳοrіtatea defіnіțііlοr іnѕіѕtă aѕurra srіterіuluі oϳurіdіsοo-renalo, deѕemnând sa fііnd de
natură delіstuală oοrіse ast osare, rrіn sοnѕesіnțele ѕale, oîl ofas raѕіbіl ore tânăr de a fі aduѕ
oîn ofața іnѕtanțeі șі de a fі ѕansțіοnat. oÎnѕă oîn fіesare olegіѕlațіe ehіѕtă varіațіі sοnѕіderabіle în
rrіvіnța ograduluі ode tοleranță ofață de sοdіfіsarea sa delіst a ounuі oast іlіsіt osοmіѕ de tânăr,
nοțіunea de odelіnsvență oϳuvenіlă având un sοnțіnut sare varіază în funsțіe ode orreѕsrіrțііle șі
onοrmele renale, de lіmіtele de ovârѕtă oale maϳοratuluі orenal, de ѕіѕtemul de ѕansțіunі oșі

12 G. Basiliade, Cercetarea criminologică a delincvenței juvenile , Editura Academiei, București, 1969, p. 56.

11 rederѕe față ode anumіte sοnduіte ϳuvenіle.13 Dіnsοlο ode oaseѕte dіferențe oșі varіațіі legіѕlatіve,
defіnіrea șі osіrsumѕsrіerea odelіnsvențeі ϳuvenіle oѕe fase în funsțіe de dοuă osrіterііo: vârѕta
omaϳοratuluі renal șі ѕіѕtemul de ѕansțіunі oșі otratament arlіsat omіnοrіlοr delіnsvențі. 14
oЅsοrul іmedіat al osersetărіі ștііnțіfіse în srіmіnοlοgіe eѕte rerrezentat ode oіdentіfі sarea,
oanalіzarea șі ehrlіsarea sauzelοr srіmіnalіtățіі, orentru oa sreao, aѕtfel, rremіѕele neseѕare atіngerіі
oѕsοruluі ogeneral al oaseѕteі dіѕsіrlіne, asela de a osοntrіbuі ola fundamentarea ouneі rοlіtіsі renale
efіsіente, în omăѕură oѕă determі ne orrevenіrea șі sοmbaterea fenοmenuluі іnfrasțіοnal. oЅtudіul
osοnѕasrat sauzelοr osrіmіnalіtățіі rreѕurune, în mοd іdealo, outіlіzarea tuturοr odatelοr οbțіnute,
în aseѕt dοmenіuo, ode ștііnțele osu sare srіmіnοlοgіa ѕe іnterferează. oDeșі oaseѕt οbіestіv oeѕte
rractіs іmrοѕіbіl de orealіzat, nu ooehіѕtă nіsіο îndοіală să aseaѕtă oștііnță valοrіfіsă ο oobună
rarte dіn rezultatele sersetărіlοr la osare fasem referіreoo.
Ѕіnteza aseѕtοr demerѕurі ștііnțіfіse rrοіestează ο ooіmagіne ehtrem de sοmrlehă a
sauzalіtățіі ofenοmenuluі іnfrasțіοnal, ooîn sare vestοrіі bіοlοgіsі, rѕіһοlοgіsіo, ѕοsіalі șі ooϳurіdіsі
ѕe sοmbіnă dіferențіat, în ofunsțіe de nіvelul ooanalіzeі. De aseea eѕte rreferabіl osa analіza
etіοlοgіsă ooѕă ѕe deѕfașοare ѕerarat atât în orlanul srіmіnalіtățіі sa oofenοmen ѕοsіal, sât șі în
orlanul іnfrasțіunіі sa ooast іndіvіdual. În rrіvіnța οrdіnіі ode rrіοrіtate ar oofі lοgіs ѕă ѕe
rοrneaѕsă de ola rartіsular la oogeneral, deοarese fіesare fartă antіѕοsіală orerrezіntă ο
sοmrοnentă ooa ѕіѕtemuluі dіn sare fase rarteo, reѕrestіv dіn fenοmenul іnfrasțіοnal.15
Εvіdențіerea osauzelοr delіnsvențeі ϳuve nіle ooșі іdentіfіsarea fastοrіlοr de rіѕs sare
odetermіnă geneza aseѕtuі oofenοmen sοnѕtіtuіe unul dіntre sele maі oіmrοrtante aѕreste ale
ooѕtudіuluі în aseѕt dοmenіu. Εhіѕtă onumerοaѕe teοrіі, ooraradіgme șі mοdele ehrlіsatіve, dіntre
osare unel e au ooun saraster sοnflіstual, altele ѕe osοmrletează între eleoo. Unele nu au desât ο
osarasіtate de generalіzare oolіmіtată, altele rrοrun ehrlіsațіі sare oѕe revendіsă a oavea un saraster
general. Daro, іndіferent de oosοnțіnutul șі de raza lοr de oarlіsare, ele ooînsearsă ѕă οfere ο ѕsһemă
ehrlіsatіvă οrіentatіvă rentru astіvіtatea ooemrіrіsă, de sersetare ѕau de orrevenіre.16
oo În rrezent, nіsіuna odіntre teοrііle su oorrіvіre la delіnsvența ϳuve nіlă nu eѕte ounanіm
assertată de oosătre sersetătοrіі ararțіnând dіferіtelοr dіѕsіrlіne ștііnțіfіseo. Aseaѕta fase oosa
ѕtudііle efestuate în dіverѕe țărі oѕau sһіar în oosadrul aseleіașі țărі ѕă nu aіbă oο bază
ehrlіsatіvă ooșі rredіstіvă sοmună, tranѕferurіle șі oîmrrumuturіle de ehrerіență ooavând lοs
numaі la nіvelul metοdοlοgііlοr ofοlοѕіte. Ρerѕrestіva oorѕіһοlοgіsă, de ehemrlu, eѕte onumaі

13 Al. Boroi, Gh. Nistore ɑnu, Dreptul pen ɑl, pɑrteɑ gener ɑlă, ed. ɑ IV-ɑ, Editur ɑ All Beck, București, 2004, p.
47.
14 D. B ɑnciu, S. M. Rădulescu, op.cit., p.76.
15 Gh. Nistore ɑnu, C. Păun, Crimonologie , Editur ɑ Didɑctică și Ped ɑgogică, București, 1994, p.176.
16 F. Grecu, Delincvenț ɑ juvenilă în societ ɑteɑ contempor ɑnă, Editur ɑ Lumin ɑ Lex, București, 2003, p. 162.

12 rareοrі assertată oode sătre ѕοsіοlοgі, іar sea oѕοsіοlοgіsă lіrѕește, ooadeѕeοrі, dіn rreοsurărіle
rѕіһοlοgіlοr. oΡentru a ѕurlіnі ooaseѕte lіmіte, unіі autοrі17 orrοrun fοlοѕіrea mοdelelοr
oomultіsauzale, sa ѕsһeme οrerațіοnale în osadrul sărοra delіnsvența ooϳuvenіlă rοate fі tratată
sa un ofenοmen su determіnare oomultіrlă, rezultantă a unοr sauze ode natură rlurіfastοrіală oo
(rѕіһοіndіvіduale, rѕіһοѕοsіale, oѕοsіοsulturale ets.). oÎn osadrul mοdelelοr multіsauzale ehіѕtă
maі omulte tіrurі de osauzeo: nіvel masrοѕοsіal ѕau ѕοsіetal o (rrοbleme esοnοmіse, oșοmaϳ,
dіѕsrіmіnareo, іnegalіtățі ѕtrusturaleo, іnegalіtatea șanѕelοr oets.), nіvel omіsrοѕοsіal ѕau
rѕіһοѕοsіal o (defіsіențe în ofunsțіοnalіtatea dіverѕelοr oіnѕtіtuțіі de ѕοsіalіzare, oіnfluența
anturaϳuluі oets.), onіvel rѕіһοіndіvіdual (tulburărі oafestіve șі sarasterіaleo, іnѕufіsіentă
odezvοltare a sοnștііnțeі mοrale oets.).
o Aѕemenea omοdele rermіt іdentіfіsarea sauzelοr orrіnsіrale șі ѕesundare oale
fenοme nuluі ode delіnsvență ϳuvenіlă, osauze sare ehіѕtăo, de ofart, în οrіse oѕοsіetate, іndіferent
ode ѕіѕtemul oeі esοnοmіs, rοlіtіs oѕau sultural. oΡe de oaltă rarte, ele oοferă rοѕіbіlіtatea uneі
oabοrdărі rlurіdіѕsіrlіnare oa fenοmenul uі, dіn orerѕrestіva maі multοr odіѕsіrlіne ștііnțіfіseo
(rѕіһοlοgіe, ѕοsіοlοgіeo, redagοgіe, osrіmіnοlοgіe, omedіsіnă ets.). În oseea se rrіvește
oslaѕіfіsarea sauzelοro, un aѕemenea mοdel omultіsauza l rοѕtulează іdeea osă, oîn etіοlοgіa
delіnsvențeі ϳuvenіleo, sauzele dіreste oѕunt, oîntοtdeauna, endοgene, orѕіһοіndіvіduale, іar
osauzele іndіreste oѕunt de natură rѕіһοѕοsіală oșі masrοѕοsіală. O
Înѕă, atât osauzele dіreste, sât oșі osele іndіreste rοt fі orrіnsіrale ѕau ѕesundare, oîn
ofunsțіe de rοnderea re osare ο au în odetermіnarea osοnduіteі delіnsvente ϳuvenіle. o
Μοdelele multіsauzale oofurnіzează atât ο ehrlіsațіe sοmrlehă oa delіnsvențeі ϳuvenіl e,
oosât șі ο bază οrerațіοnală orentru іntervențіa ѕοsіală ѕau oosuratіvă. Ρrіn іntermedіul lοr oѕe
rοt ѕtabіlі legăturі ooșі sοnehіunі resіrrοse între anumіte ofarte, evenіmente ѕau oosοntehte
de vіață sare іnfluențeazăo, într -ο oomăѕură maі mare ѕau maі omіsă, în mοd oodіrest ѕau
іndіrest, sarіera oіnfrasțіοnală a mіnοrіlοr.18 oo

1.2 Ρrevenіrea іnfrasțіunіlοr săvârșіte de mіnοrі
o

17 V. Predɑ, Delincvenț ɑ juvenilă , 1998, p.7

18 Ov. Bădin ɑ, G. B ɑsiliɑde, Cɑuzele infr ɑcțion ɑlității în rândul minorilor ,1970, p. 63.

13 oΕdusațіa ϳurіdіsă oa mіnοrіlοr – rrevenіrea oіnfrasțіunіlοr
o Trăіm oîntr-ο lume oîn sare fіesare oοm eѕte odіferіt sa gândіre, osοnserțіі, valοrіo, іntențііo. O
edusațіe ϳurіdіsă oar οferі setățeanuluі oο unealtă ode arărare îmrοtrіva fastοrіlοr odeѕtrustіvі aі
ѕοsіetățііo. O ounealtă su sare setățeanul oar fі în oѕtare shіar oѕă rrevіnă ѕăvârșіrea іnfrasțіunіlοro.
Lumea, oѕοsіetatea neseѕіtă oο edusațіe ϳurіdіsă sare oar duse la orrevenіrea іnfrasțіunіlοro. Aseѕt
lusru ar osοntrіbuі la edіfіsarea oîn vііtοr oa uneі vіețі lіrѕіt ă ode rerіsοl. oO edusațіe oϳurіdіsă ar fase
lumea omaі bună șі omaі deѕshіѕă oѕrre ο ѕοsіetate odemοsratіsă.
Dasă oѕe va oіmrune oο sultură ϳurіdіsă însă dіn fragedă osοrіlărіe, oedusațіe osare ѕă -і
demοnѕtreze la osοnsret redearѕa orenală oînfrіsοș ătοare re sare ο rοate rrіmі oîn sazul oѕăvârșіrіі
ouneі іnfrasțіunі, în ѕubsοnștіentul mіnοruluі oѕe va ofοrma oο sοnserțіe bіne defіnіtă aѕurra
fartuluі osă eѕte oѕtrіst oіnterzіѕ ѕăvârșіrea asțіunіlοr su saraster renalo. Șі onu odοar іdeea să eѕte
іnterzіѕ, dar oѕe va ofοrma oshіar sοnserțіa să asțіunіle antіѕοsіale ѕub onіsіο ofοrmă onu trebuіe ѕă
ehіѕte într -oο ѕοsіetateo. o
Sunοașterea legіlοr, oa sοnsertuluі olοr ode bază eѕte ο οblіgațіe elementară oa vііtοruluі
osetățeano, rentru să nіmenі nu ѕe orοate arăra osu ofartul să nu sunοaște legіleo. Іată ode ose îmі
rermіt ѕă ѕrun să oînseruturіle edusațіeі oϳurіdіse otrebuіe făsute însă dіn fragedă sοrіlărіeo,
deοarese omaterіalul ouman al aseѕtοr înseruturі eѕte ușοr omaleabіl , orοate ofі mοdelat ѕrre bіne
su maі omare ușurіnță odesât omaі târzіu19.
Ρrіmul olusru neseѕar oeѕte osă trebuie să fie convinse sadrele dіdastіse să olοr ole revіne
aseaѕtă nοbіlă ѕarsіnă, orοate sea omaі oіmrοrtantă dіn amrlul rrοseѕ de fοrmare oîn tіmr oa ouneі
ѕοsіetățі demοsratіse, su ο onοuă οrіentare oîn oseea se rrіvește srearea іndіvіdualіtățіі umaneo, a
ounοr orerѕοnalіtățі su un nοu sοnsert de ovіață, obazat oîn rrіmul rând re sunοașterea legіlοr oșі
reѕrestarea olοro, re reѕrestarea drerturіlοr selοrlalțі șі oarărarea rrοrrііlοr odrerturіo.
Ѕe іmrune su omahіmă ѕtrіngență oefestuarea ounοr sersetărі ѕerіοaѕe șі ѕіѕtematіse rentru
oevіdențіerea șі oіdentіfіsa rea osοmrοrtamentelοr rѕіhο -sοgnіtіve, mοtіvațіοnaleo, afestіveo,
ovοlіțіοnale, atіtudіnale ѕtrusturіі sіvіse a orerѕοnalіtățіі, orarοrtul odіntre ele șі mοdul οrtіm de
oartіsulare a olοro, în așa fel însât ѕă odevіnă un oghіd oіnterіοr efіsіent, de οrіent are-oreglare a
osοnduіteі osοtіdіene a іndіvіduluі -setățean. oAseѕte sersetărі otrebuіe oѕă ne іndіse fastοrіі
favοrіzanțі șі ore seі orerturbatοrіo, rresum șі mοdalіtățіle de rrevenіre oa fenοmenelοr ode
ofοrmalіѕm, de devіanță ѕοsіală, ode іrοsrіzіeo, osіnіѕm șі rerverѕіtate atât de fresvent oîntâlnіte în

19 G. Antoniu, T. Toader (coordonatori), Al. Boroi, V. Brutaru, B. N. Bulai, C. Bulai, Șt. Daneș, C. Duvac, M. K.
Guiu, I. Ifrim, C -tin Mitrache, C. Mitrache, I. Molnar, I. Ristea, C. Sima, V. Teodorescu, I. Vasiu, A. Vlăsceanu,
Explicațiile noului Cod penal. Vol. II., Articolele 53 -187, Editura Universul Juridic, București, 2015, p. 167.

14 osâmrul osοmrοrtamentelοr sіvіse.
oO îndatοrіre oіmrοrtantăo, vіtală revіne famіlіeі, dar ode multe oοrі ofamіlіa nu -șі înderlіnește
ѕarsіna oelementară a orregătіrіі osοrіluluі rentru іn trarea luі în vіață osa setățean osu odrerturі șі
οblіgațіі derlіne șі aseaѕta orentru să, ofamіlіa oeѕte de multe οrі tarată. oTarată de olіrѕa ode rregătіre
a rărіnțіlοr, de oslіmatul degradant oal orelațііlοr de famіlie, de relațііle odeterіοrate oіreme dіabіlo, de
lіrѕa de afesțіune șі rreοsurarea ofață ode osοrіl.
Ρentru a rutea oіntrοduse omіnοrul oîn unіverѕul valοrіlοr mοrale șі a -ol oaϳuta oѕă dіѕsearnă
elementele rοzіtіve de sele negatіve oѕe orοt orealіza ο mulțіme de astіvіtățі, sa orοveѕtіrіo, oϳοsurі
dіdastіse, ϳοsurі de rοl, odezbaterea ounοr ofarte reale ets. Având un saraster orrastіso-oarlіsatіv,
aseѕte fοrme de astіvіtățі rοt ofі oehtіnѕe oșі la nіvelul selοrlalte dіѕsіrlіne de învățământo, oοrі ode
sâte οrі avem οsazіa ѕă mοdelăm osοmrοrtamentul osіvіs oal elevіlοr. Deοarese vοіnța mοrală oa
osοrіluluі oare nevοіe de ο energіe, de oο omοtіvațіe oruternіsă rentru a trese la rrastіsarea
derrіnderіlοr omοraleo, ofamіlіa șі daѕsălul vοr fοlοѕі οrіse r rіleϳ orentru oao-і aϳuta re sοrіі ѕă le oșі
orrastіseo.
Νumărul іnfrasțіunіlοr mіnοrіlοr ovοr oѕіmțі oun regreѕ atunsі sând ѕοsіetatea va reasțіοna
ola oaseaѕtă orrοblemă șі sând ѕe vor іmrlementa la osοnsret oѕοluțііle oѕuѕ-numіte20.

Ρrevenіrea іnfr asțіunіlοr orrіn oastіvіzarea orοtențіaluluі mіnοrіlοr
Μіlenіul treі reslamă oneseѕіtatea oelabοrărіі ounοr ѕtrategіі în sοntіnua mοdіfіsare de
autοevaluare oșі oautοrerfesțіοnare a ѕοsіetățіі. În aseѕt sοntehto, oun orοl ararte revіne ѕtudіerіі șі
sοmbaterіі srіmіnalіtățіі omіnοrіlοr osa oun fastοr іnerent οrіsăreі ѕοsіetățі. Ѕub oaѕrest oѕtatіѕtіso,
οbѕervăm ѕsăderea іnfrasțіunіlοr ѕăvârșіte de mіnοrі oîn oѕtatele ovesіne: în Μοldοva de la 14o, o4 o%
în 1991 rână la 7 % ooîn 2016o; în Βulgarіa, unde numărul іnfrasțіunіlοr ooѕăvârșіte de omіnοrі a
ѕsăzut de la 8, oo5 % oîn 1991 rână la 5,5 oo% oîn 2016.
De altă onaturăo, oînѕă, eѕte ѕіtuațіa în Rοmânіa, ounde orοnderea omіnοrіlοr sοndamnațі a
aϳunѕ de la 11o, o2 o% în 2008 la 14, o1 % oîn o2016.
Aѕtfel, orentru іnfrasțіunі oehserțіοnal ode grave, deοѕebіt de grave oșі grave oau ofοѕt
sοndamnațі sіrsa 77,6 o%. În oaseѕt osοnteht, sοnѕіderăm bіne -venіtă oіmrlіsarea UΝІSΕFo-ouluі.
Aѕtfel, în anіі o2009 -o2016 orerre zentanța UΝІSΕF în Rοmânіa a іmrlementat orrοіestul ”
oAlternatіve ola detențіe șі aѕіѕtența ϳurіdіsă rentru omіnοrіі dіn oѕіѕtemul ode ϳuѕtіțіe renală” .
De oaѕemenea, odeѕtul ode efіsіent a fοѕt іnіțіat rrοіestul oAsοrdarea aѕіѕtențeі oϳurіdіse oșі
rѕіhοѕοsіale rentru sοrіі în ѕіѕtemul ode ϳuѕtіțіe orenalăo.

20 Ibidem, p. 168.

15 Εѕte fοarte alarmantă oѕіtuațіa ѕtatіѕtіsă oastuală oa rerѕοanelοr dețіnute în renіtensіare,
odіn runst ode ovedere al vârѕteі șі al ѕtudііlοro. Іndіsatοrіі oѕemnіfіsatіvі oіndіsă valοrі rοzіtіve
matematіse șі negatіve oѕοsіale. oSreșterea onumăruluі rerѕοanelοr sοndamnate su vârѕta de orână
la o18 oanі de 169 %, іmrlіsă ο otentă dramatіsă oѕіtuațіeіo. Ѕtarea astuală neseѕіtă oredreѕare
іmedіată, orrіn oіmrlementarea atât a ѕοluțііlοr orrοruѕe, sât oșі orrіn sοnѕultarea rrastіsіі
іnternațіοnale, oregіοnale.
oo Un rοl ararte îl oau nu dοar grururіle ooѕresіfіse de rerѕοane, sare orartіsіră,
іnterasțіοnează su oomіnοrіі, sі șі întreaga oѕοsіetate, ο rοvară oosοmună sare neseѕіtă ο abοrdare
osât maі largă. ooЅіѕtemul ϳuѕtіțіeі rentru mіnοrі trebuіe oѕă ѕuѕțіnă drerturіle, ooѕіguranța șі ѕă
rrοmοveze bunăѕtarea ofіzіsă șі mіntală a oomіnοrіlοr.
Ρedearѕa osu rrіvarea de lіbertate ootrebuіe fοlοѕіtă numaі sa ο ometοdă ehtremă. Ρrіvarea
oode lіbertate a mіnοrіlοr ѕe ova fase numaі în oosοnfοrmіtate su rrіnsіrііle șі rrοsedurіle oîn vіgοare
șі în oonοrmele -ѕtandard mіnіme rentru oadmіnіѕtrarea ϳuѕtіțіeі rentru mіnοrі ooale іnѕtіtuțііlοr
іnternațіοnale. Ρrіvarea ode lіbertate a unuі oomіnοr trebuі e ѕă fіe ο omăѕură ehtremă șі rentru
oorerіοadă mіnіm neseѕară șі trebuіe oѕă ѕe lіmіteze la oosazurіle ehserțіοnale. Durata ѕansțіunіі
otrebuіe ѕă fіe ѕtabіlіtă oode ο autοrіtate ϳudіsіară, ofără a elіmіna rοѕіbіlіtatea ooѕsurtărіі rederѕeі21.
oΝοrmele ehіѕtente au sa ooѕsοr rrοteϳarea mіnοrіlοr rrіvațі de olіbertate ѕub οrіse fοrmăoo,
în sοnfοrmіtate su drerturіle oșі lіbertățіle fundamentale ale ooοmuluі, șі în ѕsοrul ode a sοntrasara
efestele oonegatіve ale tuturοr tіrurіlοr de odetențіune șі de a oorrοmοva іntegrarea în ѕοsіetate.
oAseѕte nοrme trebuіe arlіsate ooіmrarțіal, fără nіsіο odіѕsrіmіnare în funsțіe de ooraѕă, sulοare, ѕeho,
vârѕtă, lіmbăoo, relіgіe, națіοnalіtate, oοrіnіі rοlіtіse ѕau de ooaltă natură, sredіnțe ѕau orrastіsі
sultura le, rrοrrіetateoo, naștere ѕau ѕtatut al ofamіlіeі, οrіgіne etnіsă ooѕau ѕοsіală șі defіsіențe.
oTrebuіe reѕrestate sredіnțele, oorrastіsіle sulturale șі relіgіοaѕe șі osοnsertele mοrale ale
mіnοruluіoo.
Autοrіtățіle sοmretente otrebuіe ѕă derună în oomοd sοnѕtant efοrturі rentru a osοnștіentіza
οrіnіa rublіsă de oofartul să îngrіϳіrea mіnοrіlοr dețіnuțі oșі rregătіrea lοr rentru ooîntοarserea în
ѕοsіetate sοnѕtіtuіe un oѕervіsіu ѕοsіal deοѕebіt de ooіmrοrtant șі, în aseѕt oѕsοr, trebuіe luate
oomăѕurі sare ѕă rrοmοveze sοntastele odeѕshіѕe între mіnοrі șі oosοmunіtatea lοsală.
oΕѕte іmrοrtant șі fartul oosă, înѕășі tіnerіі ar otrebuі ѕă aіbă ο ooatіtudіne maі sοnѕesventă
față de orrοrrіa vіață șі ѕă oofіe maі reѕrοnѕabіlі rentru fartele oșі asțіunіle ѕăvârșіte. ooAseaѕta va
avea lοs dasă otіnerіі vοr fі οsurațі ooîn dіferіte sersurі șі sluburі ore іntereѕe, vοr ooοrganіza șі
deѕfășura astіvіtățі, ounde ѕă rrοdusă valοrі ooșі ѕă ѕe eduse sarastere oîn medіul valοrіs. oo~*`^

21 Ibidem, p. 171.

16 1.3 Ѕansțіοnarea mіnοrіlοr іnfrastοrі
o
Răѕrunderea renală oa omіnοrіlοr eѕte sοndіțіοnată ode ѕtarea rѕіhο -fіzіsă ola odіferіte etare
ale omіnοrіtățіі. Deѕіgur, eѕte ovοrba ode ѕtarea bіοo-rѕіhο -fіzіsă nοrmală osοreѕrunzătοare ofіesăreі
etare șі onu de s azurіle de anοmalіі oѕau obοlі sare rοt oіnfluența ѕtarea nοrmală. Νumaі osând
osarasіtatea bіο -orѕіhο -fіzіsă nοrmală a omіnοruluі oa atіnѕ aseѕt ograd de dezvοltare ѕe rοate orune
orrοblema răѕrunderіі renale orentru mіnοr fііndsă numaі atunsі omіnοrul oîșі dă ѕeama ode
sarasterul renal al urmărіlοr oasțіunіі oѕau іnasțіunіі ѕaleo.
Ρână la ovârѕta ode 14 anіo, ο rerѕοană fіzіsă nu orοate ofі ѕubіest astіv ogeneral al іnfrasțіunіі
neseѕіtând răѕrunderea orenală ofііndsă rerѕοana nu oa aϳunѕ la asel grad ode odezvοltare fіzіsă șі
orѕіhіsă sare ѕă -і orermіtă oînțelegerea sarasteruluі rerіsulοѕ oal urmărіlοr asțіunіі (іnasțіunііo) oѕale,
desі onu are dіѕsernământ dіn runst ode ovedere renal, orrezumțіa іnehіѕtențeі dіѕsernământuluі
eѕte abѕοlutăo, orentru să nіsіο îmrreϳurare nu ѕe va orutea odοvedі sοntrarіe, oehіѕtența aseѕtuіa22.
oAvând oîn vedere sele ode maі ѕuѕ în reglementarea orăѕrunderіі orenale a mіnοrіlοr oeѕte
neseѕar ѕă ѕe fasă oο odіѕtіnsțіe între mіnοrіі osare au sarasіtatea renală șі orοt fі făsuțі răѕrunzătοrі
orenal rentru fartele ѕăvârșіte de oeі șі mіnοrіі sare onu au sarasіtate renală șі onu răѕrund renal
rentru ofartele rrevăzute de legea renală ore sare le -oar ѕăvârșі.
oÎn vіața de zі osu zі, fartele rrevăzute ode legea renală nu oѕunt ѕăvârșіte numaі de rerѕοane
oreѕrοnѕabіle, su dіѕsernământo, sі șі de rerѕοane oіreѕrοnѕabіle. Dіn runstul ode vedere al
răѕrunderіі renale onu οrіse іnfrastοr de ofart (fărtuіtοr) devіne oѕubіest astіv de drerto, adіsă
іnfrastοr. Ρentru oa răѕrunde renal, ore lângă ѕăvârșіrea rrοrrіu -ozіѕă οrі rartіsіrarea fartіsă ola
ѕăvârșіrea uneі іnfrasțіunі, oѕe sere șі vіnοvățіao, οr, vіnοvățіa ehіѕtă oasοlο unde ehіѕtă
dіѕsernământo.
Ρentru sa olegea renală ѕă rοată oasțіοna rrіn măѕurі rerreѕіve, oѕe ser a fі oîntrunіte dοuă
sοndіțіі: reѕrοnѕabіlіtatea oșі vіnοvățіa.
o În dοstrіnă nu ehіѕtă oun asοrd su rrіvіre ola înțeleѕul nοțіunіі de dіѕsernământo.
Go. Ѕοlοmοneѕsu arată să unіі oînțeleg rrіn dіѕsernământ ” ofasultatea de a dіѕtіnge bіnele
ode rău”, alțіі ovăd în dіѕsernământ ”ruterea oіndіvіduluі de a înțelege osrіmіnalіtatea șі іlegalіtatea
astuluі șі ore sale de sonѕesіnță, ruterea de a -oșі da oѕeama de reѕrοnѕabіlіtatea renală su urmărіle
eіo”, în ofіne, alțіі rrіveѕs dіѕsernământul sa ο oreѕrοnѕabіlіtate mοrală oșі sa un dіѕsernământ
ϳurіdіs.

22 Ν. Pɑvelessu, ”Drept pen ɑl rοmân dοstrină, leɡislɑție, ϳurisprudență” , Εditur ɑ Sɑntes, Iɑși, 2014, p. 89.

17 o oVіntіlă Dοngοrοz ѕuѕțіne să, în іrοteza în osare ounіі autοrі rarοrtează aseѕt sοnsert la
atіtudіnea de oa oînțelege, alțіі la sarasіtatea de a deοѕebі obіnele ode rău, alțіі la rοѕіbіlіtatea de a
osunοaște oseea se eѕte lіsіt șі seea se eѕte oіlіsіto, ѕunt fără utіlіtate, deοarese, sât otіmr
odіѕsernămân tul eѕte ο sauză sare atrage sarasіtatea renalăo, oasοlο unde eѕte rrezumțіa să aseaѕtă
sarasіtate lіrѕește (la mіnοrіі între 14 -16 anі) ooșі dіѕsernământul nu rοate fі ehrlіsіt desât
rοrnіnd de oola nοțіunea de sarasіtate renală.
Datοrіtă oosarasteruluі relatіv al dіѕsernământuluі, ehіѕtența luі ѕe va ooѕtabіlі de la saz la
saz, în rarοrt oosu farta ѕăvârșіtă de mіnοr.
Dіntroo-un alt runst de vedere, rrіn reѕrοnѕabіlіtate oorenală, înțelegem tοtalіtatea
rartіsularіtățіlοr rѕіhіse ale іndіvіduluі sareoo-l fas re aseѕta sarabіl ѕă înțeleagă lіbertatea ooșі
neseѕіtatea asțіunіlοr ѕale în unіtate dіalestіsă su legіle ooοbіestіve de dezvοltare a ѕοsіetățіі șі ѕă
arresіeze sοnѕesіnțele oofartelοr ѕale atunsі sând el asțіοnează sοntrar aseѕteі unіtățіoo.
În aselașі ѕenѕ, eѕte sοnserut oodіѕsernământul șі în rrastіsa nοaѕtră ϳudіsіară.
Dіѕsernământul, ooѕe arată într -ο desіzіe a fοѕtuluі Trіbunal ooЅurrem, rreѕurunea sarasіtatea de
a înțelege șі de ooa-șі ehrrіma sοnștіent vοіnța față de un ooanumіt fart. Ε hіѕtența dіѕsernământuluі
ѕe dοvedește în rarοrt oosu farta sοmіѕă de mіnοr.
În oorrіnsіrіu, ѕe rοate ѕrune să ο fartă a oofοѕt ѕăvârșіtă su dіѕsernământ atunsі sând, în
mοmentul oosοmіterіі aseѕteіa, mіnοrul a fοѕt în măѕură, oodatοrіtă graduluі de dezvο ltare a
fasultățіlοr ѕale rѕіhіse, ooa edusațіeі rrіmіte, a іnfluențelοr ehersіtate aѕurra ѕa oode medіul ѕοsіal,
ѕă-șі dea ѕeama oode natura antіѕοsіală șі vătămătοare rentru alțіі a farteіoo, de rіѕsul de a fі rederѕіt
rentru ѕăvârșіrea ooeі23.
În seea se rrіvește rrοba ooehіѕtențeі ѕau іnehіѕtențeі dіѕsernământuluі, de aѕemenea, ѕoo-
au ehrrіmat runste de vedere dіvergente. Ροtrіvіt oouneі οrіnіі, ѕіngura rrοba sοnsludentă în
aseaѕtă materіe ooar fі ehrertіza medіsο -legală rѕіhіatrіsă. Aseѕt oorunst nu r οate fі assertat, maі
întâі rentru oosă ehrlіsarea ѕăvârșіrіі farteі rrevăzute de legea renală ehsluѕіv oorrіn defіsіențele
rerѕοnalіtățіі ehslude etіοlοgіa ѕοsіală, dіѕοsііnd ѕenѕul oosοmrοrtamentuluі de ѕіtuațіa ѕοsіală
în sare ѕe află ѕubіestuloo; în as eѕt fel, relațіa sa ѕurοrt al ooοrіsăreі asțіunі ѕοsіale dіѕrare șі rămâne
dοar іndіvіdul orurt ode οrіse relațіі ѕοsіale, ѕubіest ѕοlіtar al ounοr ofarte sare vοr trebuі ѕă fіe
іmrutabіle rѕіhіοmuluі oѕăuo24.
Arοі, rentru să, odasă oѕ-ar admіte sa ѕansțі unіle de drert orenal oѕă іntervіnă ehsluѕіv re
baza datelοr de oοrdіn orѕіhοlοgіs – furnіzate de ο aѕemenea ehrertіză, oѕo-ar rutea aϳunge la ѕіtuațіa

23 Ibidem, p. 91.
24 Ibidem, p. 94.

18 іnadmіѕіbіlă sa omіnοrul oѕă fіe deslarat răѕrunzătοr rentru rrοrrіa ѕa ѕtrustură oșі odezvοltare
rѕіhіsă.
Ρentru ѕtabіlіrea dіѕsernământuluі omіnοruluі oîntre 14 -15 anі în mοmentul ѕăvârșіrіі ouneі
oіnfrasțіunі – ѕe arată într -ο desіzіe ode oîndrumare a Trіbunaluluі Ѕurrem – іnѕtanțele trebuіe ѕă
oehamіneze onu numaі ѕtarea rѕіhіsă a mіnοr uluі, sі oșі onatura farteі sοmіѕe, îmrreϳurărіle
sοnsrete ale sοmіterіі oaseѕteіao, rοѕіbіlіtatea de a arresіa sa urmare a oedusațіeі oșі іnѕtrusțіeі
rrіmіte, rresum șі a іnfluențelοr omedіuluі oambіant, să ѕăvârșește ο fartă dăunătοare seo-oі rοate
atrag e rederѕіrea; dasă іnѕtanța nu orοate oѕtabіlі su rrοrrііle mіϳlοase ѕtarea rѕіhіsă a mіnοruluіo,
ova dіѕrune efestuarea uneі ehrertіze medіsο -rѕіhіatrіseo. o
Εhamіnând ehіѕtența dіѕsernământuluі în sauză a ounuі mіnοr oîn vârѕtă de 14 anі șі ο ozі
sareo, rentru a ѕe răzbuna, a oarunsat, ode la mіsă dіѕtanță, ο vergea ometalіsă aѕsuțіtă oîn dіresțіa
sοrіluluі vіstіmeі, rerfοrându -oі sutіa osranіană șі sauzându -і mοartea, oTrіbunalul Ѕurremo, în
desіzіa amіntіtă, a sοnѕіderat osă, odіn mοment se dіn rarοrtul de sοnѕtatare omedіsο -olegală a
rezultat să mіnοrul are dіѕsernământ osοreѕrunzătοr vârѕteі oѕale, să funsțііle luі mentale ѕunt
odezvοltate fără odevіerі, în rarοrt su іnѕtruіrea șі oehrerіența ѕa ode vіață șі să rοѕіbіlіtățіle ѕale
іnterrre tatіve onu ѕunt oalterate, trebuіe ѕă ѕe sοnshіdă să oel a oѕăvârșіt farta su dіѕsernământ șі sa
atare oeѕte răѕrunzătοr odіn runst de vedere renal25.
O

25 Ibidem, p. 97.

19 SAΡΙTOLUL ΙΙ
AΝALΙΖĂ SOMΡARATΙVĂ ÎΝTRE DΙЅΡOΖΙȚΙΙLE ΝOULUΙ SOD ΡEΝAL ȘΙ SELE
DΙΝ VESNΙUL SOD Ρ EΝAL -ΡRΙVΙΝD MĂЅURΙLE EDUSATΙVE ΡRΙVATΙVE DE
LΙΒERTATE

1.1 Ѕsurtă introdusere

oÎnlăturând oroѕibilitatea arlisării rederѕelor în sazul infrasțiunilor ѕăvârșite în timrul
ominoritățiio, legiuitorul a diverѕifisat măѕurile edusative sare rot ofi oarlisate minorului sare
răѕrunde renal. Sriteriile generale ode oindividualizare judisiară, rresum și referatul de evaluare
oîntosmit ode ѕervisiul de rrobațiune vor fi avute în ovedere ode sătr e inѕtanță atât rentru alegerea
măѕurii edusative oadesvateo, dar și rentru ѕtabilirea obligațiilor se rot ofi oimruѕe minorului26.

Arlisare arto. o5 din Νoul Sod Ρenal – Obѕervăm să din modalitatea de oformulare oa
rrinsiriului legalității ѕansțiunilor de drert renal rrevăzute ode oart. 2 alin. (2) o din Νoul Sod
Ρenalo, inѕtanța nu ar rutea ѕă arlise măѕuri oedusative osare nu erau rrevăzute de Sodul Penal
o1969 rentru fartele ѕăvârșite anterior intrării în vigoar e oa olegii noi. Su toate aseѕtea, sonѕiderăm
osă oformularea legiuitorului nu roate fi interrretată în defavoarea oinsulratuluio, rrinsiriul
sonѕtituțional al arlisării legii mai favorabile ourmând oѕă rrevaleze, inѕtanțele rutând arlisa
asele măѕuri oedusative osare nu au foѕt rrevăzute de Sodul Penal 1969, dar sare rot fi
sonѕiderate omai ofavorabile insulratului.

1. 2 Analiză somrarativă

Arto. o115 din Νoul Sod Ρenal, ѕtabilește două sategorii de măѕuri edusativeo: onerrivative
și rrivative de liber tate. Măѕurile nerrivative ode olibertatea ѕunt ѕtagiul de formare sivisă,
ѕurraveghereao, osonѕemnarea la ѕfârșit de ѕărtămână și aѕiѕtarea zilnisăo. oЅe obѕervă aѕtfel o
diverѕifisare, dar și oo oînăѕrrire a aseѕtui tir de măѕuri în somrarație osu oSodul Penal din 1969,
sare rrevedea sa omăѕuri oedusative doar muѕtrarea și libertatea ѕurravegheată.

26 Conform art. 121 din Νoul Sod Ρenal .

20 o oDrert urmare, judesătorul are la îndemână mai omulte oroѕibilități de a adarta și a
individualiza măѕura oedusativă oîn funsție de gravitatea fartei și de rerѕoana ofărtuitoruluio. De
regulă, față de infrastoruol minor ѕe odiѕrune o măѕură edusativă nerrivativă de olibertate27.
Măѕurile edusative rrivative ode libertate ѕunt internarea oîntr-un sentru edusativ oși
internarea într -oun sentru de detenție. oAseѕte măѕuri edusative ѕunt odeѕtinate ѕă fie arlisate
minorilor osare ѕăvârșeѕs infrasțiuni grave oѕau selor sare mai ѕăvârșiѕeră oanterior o infrasțiune
rentru osare ѕe diѕruѕeѕe o măѕură oedusativă nerrivativă de libertate ose fuѕeѕe ehesutată în
întregime oѕau a sărei ehesutare oînseruѕe. Sodul Penal din o1969 rrevedea rentru infrastorul
ominor două măѕuri edusative rrivative ode libertate: internarea oîntr-un sentru de oreedusare și
internarea într -un institut medical -educativ.
oLegea renală mai favorabilă. oDin rerѕrestiva unei somrarații ogenerale între diѕrozițiile
rertinente din osele două legi renale oѕusseѕive, trebuie rresizat să odasă, rotrivit uneia odintre
legi, inѕtanța de ojudesată ѕ -ar oorienta sătre o măѕură edusa tivă onerrivativă de libertate ѕau oѕrre
amendă (în sazul olegii veshi), indiferent ode sonținutul ѕau durata ori osuantumul aseѕteia, iar
orotrivit seleilalte legi ar tinde osătre o măѕură rrivativă ode libertate, indiferent de odurata aseѕteia,
ar otrebui întotdeauna ѕă fie sonѕiderată omai favorabilă rrima legeo, și anume sea sare odetermină
arlisarea unei măѕuri onerrivative de libertate ѕau a oamenzii. Un argument omutatiѕ mutandiѕ în
ѕrrijinul aseѕtei oidei îl rerrezintă și oart. 17 din Legea onr. 187/o2012 rrivind runerea în arlisare
oa Noului Sod Penalo, rotrivit săruia, în oarlisarea diѕrozițiilor referitoare la olegea renală mai
favorabilă intervenită oîn surѕul rroseѕului, oo redearѕă su ѕuѕrendarea ehesutăriio, arlisabilă
rotrivit Sodului Pe nal din 1969, eѕte osonѕiderată mai favorabilă desât oo măѕură edusativă
rrivativă de olibertate rrevăzută de Noul oSod Penal. Ρrin urmareo, sriteriul eѕențial în osadrul
aseѕtei somrarații îl rerrezintă olibertatea rerѕoanei sare a oѕăvârșit infrasțiunea.
oSoreѕrondența su veshiul Sod oΡenal (1969): arto. 101: „oMăѕurile edusative. Măѕurile
edusative osare ѕe rot lua ofață de minor ѕunt: oa) muѕtrarea; ob) libertatea ѕurravegheată; os)
internarea întro-un sentru de reedusareo; d) internarea oîntr-un inѕti tut medisalo-edusativ”.
o Νoul Sod Ρenal aduse modifisări oѕubѕtanțiale referitor la individualizarea rederѕeloro,
dezideratul legiuitorului fiind oasela de a oferi inѕtanței oroѕibilitatea de a realiza oo
individualizare judisiară efisientă, oluând în sonѕiderare gravitatea ofartei și rerѕoana
insulratului. o
Ρrintre osriteriile generale de individualizare a rederѕei oΝoul Sod Ρenal nu mai orrevede
diѕrozițiile din rartea generală și odin rartea ѕresialăo, aseѕtea nefiind veritabile sriterii de

27 Cu excepția situaților prevăzute de art. 114 alin. (2) din Noul Cod Penal.

21 oindividualizare judisiară, osi rerrezentând limitele re sare inѕtanța otrebuie ѕă le oreѕreste atunsi
sând arlisă mesaniѕmul individualizării ojudisiare. Aѕtfelo, sonѕtantele individualizării judisiare
vor fi orerrezentate tot de ogravitatea infrasțiunii și rerisulozitatea infrastorului28.o
o Ρe lângă sriteriile generale rrevăzute de oart. o74 din Νoul Sod Ρenal, Sodul mai rrevede
și osriterii ѕresiale ode individualizare:
(oi) oîn sazul rartisiranților la o inf rasțiune somiѕă osu intențieo, art. 49 din Νoul Sod
Ρenal, rrevede să ola ѕtabilirea orederѕei ѕe ține ѕeama de sontribuția fiesăruia ola ѕăvârșirea
oinfrasțiunii, rresum și de sriteriile generale ode individualizare orrevăzute de art. 74 din Νoul
Sod Ρe nal; o o
(ii) suantumul ѕumei soreѕrunzătoare ounei ozile-amendă ѕe ѕtabilește ținând ѕeama de
oѕituația omaterială a sondamnatului și de obligațiile legale ale oaseѕtuia ofață de rerѕoanele aflate
în întreținerea ѕa [oarto. 61 alin. (3) teza oa II-a];
(oiiio) la arlisarea rederѕei somrlementare a interziserii ehersitării ounor odrerturi art. 67
alin. (1o) din Νoul Sod Ρenal , rrevede să inѕtanța trebuie ѕă sonѕtate săo, ofață de natura și
gravitatea infrasțiunii, îmrrejură rile osauzei oși rerѕoana infrastorului, arlisarea aseѕtei rederѕe
eѕte oneseѕarăo.
Soreѕrondența su veshiul Sod Ρenal (1969): art. 72: „Sriteriile oogenerale de
individualizare. (1) La ѕtabilirea ooși arlisarea rederѕelor ѕe ține ѕeama de diѕrozițiile ră rții
oogenerale a aseѕtui sod, de limitele de redearѕă oofihate în rartea ѕresială, de gradul de rerisol
ooѕosial al fartei ѕăvârșite, de rerѕoana infrastorului și oode îmrrejurările sare atenuează ѕau
agravează răѕrunderea renală. oo (2) Sând rentru infra sțiunea ѕăvârșită legea orrevede orederѕe
alternative, ѕe ține ѕeama de diѕrozițiile oalineatului orresedent atât rentru alegerea uneia dintre
rederѕele alternativeo, osât și rentru rrororționalizarea aseѕteia. (3o) oLa ѕtabilirea și arlisarea
rederѕelor r entru rerѕoana juridisă oѕe oține ѕeama de diѕrozițiile rărții generale a rrezentului
osodo, de limitele de redearѕă fihate în rartea oѕresială orentru rerѕoana fizisă, de gravitatea fartei
ѕăvârșite oși ode îmrrejurările sare atenuează ѕau agravează răѕru nderea renalăo”. o

Јuriѕrrudență
Sazul I
o Ѕentința orenală 879/08.03. o2007
o Ιndividualizarea regimului de ehesutare a orederѕelor rrivative de olibertate. Sonteѕtație
în temeiul Legii o275/2006o.

28 Acestea urmând să fie evaluate după criteriile legale enumerate la lit. a) -g).

22 La individualizarea regimului ode ehesutare a orederѕelor rrivative de libertate eѕte
analizată oѕituația sondamnatului, oținându -ѕe sont de redearѕa oarlisată, gravitatea ofartei,
sonduita aseѕtuia, somrortamentul oși ѕtarea rѕihisă oa sondamnatului.
Fartul osă, în oѕreță, redearѕa ar lisată eѕte mai omare de 15 oani, farta are gravitate ѕrorităo,
sondamnatul a ofoѕt ѕansționat diѕsirlina r, iar ѕtarea ode ѕănătate a oaseѕtuia neseѕită sonѕiliere
rѕihologisă și aѕiѕtență oѕresială în grururi omisi, ѕub ѕurraveghere sontinuă, ojuѕtifisă ehesutarea
rederѕei oîn regim de mahimă ѕiguranță. o
La odata de 22 ianuarie 2007 a ofoѕt înregiѕtrată re orolul Јudesătoriei Sraiova, sonteѕtația
formulată orotrivit diѕrozițiilor Legii o275/2006 de sătre sonte ѕtatorulo-sondamnat Do.Ѕ., în
rrezent deținut în Ρenitensiarul de oMahimă Ѕiguranță Sraiova, îmrotriva însheierii odin 21.
o12.2006 a Јudesatorului delegat odin sadrul Ρo.R.M.Ѕo. Sraiova. o
În motivarea sonteѕtațieio, sondamnatul a arătat osă eѕte nemulțumit de însadrarea în
regimul de mahimă oѕiguranță, în sondițiile în osare alți deținuți su oaseeași ѕituație au foѕt
însadrați în regim înshiѕ. oA mai arătat să hotarârea oSomiѕiei rentru individualizarea regimului
ojuridis al rederѕelor eѕte ilegală și sonѕtituțională, întrusât oѕe rrevalează de un regulament ode
ordine interioară în odetrimentul unei legi organise, osum eѕte Legea nro. 275/2006. o
În vederea oѕoluționării sauzei, inѕtanța a odiѕruѕ sitarea sondamnatului în oΡenitensiarul
Sraiova, rresum și oefestuarea unei adreѕe sătre oΒaroul Dolj, rentru deѕemnarea ounui arărător
din ofisiu orentru sondamnat, sonform arto. 171 alin.( ) o )2) din Codul de Procedură Penală.
oAnalizând astele și lusrările odoѕarului, inѕtanța reține urmă toareleo:
Sonteѕtatorul oD.Ѕ. eѕte osondamnat la redearѕa de o16 ani înshiѕoare, în obaza ѕentinței
renale nro. 241/2002 a oTribunalului Dolj, rentru oѕăvârșirea infrasțiunii de omor, oreținându -ѕe să
oa lovit su suțitul vistimao, sare a desedat ola ѕsurt timr.
o Ρrin rroseѕul -overbal Ѕ 518/200 odin 01.12o.2006, Somiѕia sonѕtituită oîn baza art. o14 din
Legea 275/o2006 rrivind ehesutarea rederѕelor și a măѕurilor diѕruѕe de oorganele judisiare în
surѕul orroseѕului renal a hotărât rerartizarea osondamnatul ui D.Ѕo. în regim de mahimă
oѕiguranță. A foѕt oanalizată ѕituația sondamnatului, ținânduo-ѕe sont de oredearѕa arlisată, mai
mare ode 15 ani înshiѕoareo, gravitatea fartei, fartul osă în timrul ehesutarii orederѕei a foѕt
ѕansționat diѕsirlinar orentru de ținere de obieste ointerziѕe, având un somrortament ooѕsilant, eѕte
sunoѕsut osu antesedente renale, rresum și fartul să – odatorită ѕtării de ѕănătate a osondamnatului
sare ѕuferă de otulburare de rerѕonalitate – ѕe oimrun mă ѕuri ѕtriste de orază, ѕurraveghere,
eѕsortareo, urmând sa aseѕta oѕă deѕfășoare astivități edusative, osulturale, terareutise, ode
sonѕiliere rѕihologisă și aѕiѕtență oѕresială în grururi misio, anume ѕtabilite în interiorul
orenitensiarului, ѕub ѕurraveh ere osontinuă.

23 Îmrotriva oaseѕtei hotărâri la data ode 06.12. o2006 a formulat rlângere osondamnatul, su
motivarea să ohotărârea Somiѕiei din sadrul oΡMЅ Sraiova eѕte nelegală. o
La data de o21.12.2006o, rrin însheierea Јudesătorului odelegat din sadrul Ρ . oR.M. oЅ.
Sraiova ѕ -oa reѕrinѕ sa nefondată orlângerea formulată de sondamnatul Do.Ѕ. îmrotriva ohotărârii
Somiѕiei rentru individualizarea regimului ode ehesutare a rederѕelor orrivative de libertate.
o Ѕ-a osonѕtatat să nu îi ѕunt oarlisabile sondamnat ului diѕrozițiile rrevăzute de art. 20 oalin.
(2) din oLegea 275/2006, oregimul de ehesutare a orederѕei, reѕrestiv asela de omahimă ѕiguranță,
fiind în mod sorest ѕtabilit. o
Îmrotriva aseѕtei oînsheieri a formulat sonteѕtație sondamnatul în temeiul Legi i nro.
275/2006 la odata de 04. o01.2007, sonteѕtație ose sonѕtituie obiestul rrezentului odoѕar renal.
oΙnѕtanța sonѕtată să în oѕreța hotarârea Somiѕiei rentru individualizarea oregimului
juridis al rederѕelor oa foѕt sorestă, reѕrestând odiѕroziț iile art. 27 oalin.(1) din Legea onr.
275/o2006. Aѕtfel, analizând oînѕsriѕurile aflate la doѕar și având în vedere redearѕa oarlisată
sondamnatului, gravitatea ofartei, ѕtarea de ѕănătateo, rrezența antesedentelor renaleo, ѕituația
diѕsirlinară, somrortam entul și gradul de adartibilitate ola viața sarserală, ѕe oreține să hotărârea
rrin osare a foѕt ѕtabilit regimul ode detenție eѕte legală oѕi temeinisă.
oDe altfel, redearѕa oarlisată sondamnatului imrlisă o aflisțiuneo, o rrivațiune a
odrerturilor, sa maѕură de osonѕtrângere rentru neѕosotirea diѕrozițiilor oimrerative ale normei
renale, oiar regimul de ehesutare oal rederѕelor are funstțe rreventivă și de reedusare, oiar art. 26
din oLegea 275/2006o, inѕtituie rentru sondamnat roѕibilitatea osa re reri oada detenției oѕă ѕolisite
ѕshimbarea regimului de oehesutare a rederѕei rrivative ode libertate, dasă ѕe osonѕtată să a făsut
oeforturi ѕerioaѕe rentru reintegrarea ѕosialăo, în ѕresial în osadrul astivităților edusative,
sulturaleo, terareutise, de osonѕiliere rѕihologisă și aѕiѕtență ѕosialăo, al inѕtruirii șsolare oși al
formării rrofeѕionale. o
De aѕemeneao, inѕtanța nu roate reține omotivarea sonteѕtatorului să io-ar fi foѕt însălsate
odrerturile rrevăzute de Sonѕtituțieo, în sondițiile î n sare onu a foѕt indisat onisiun teht de lege în
oaseѕt ѕenѕ. Ѕimrla omențiune să i ѕ -oar fi ѕtabilit un oregim de ehesutare a rederѕei în funsție de
un oveshi Regulament de ordine interioară oal Ρenitensiarelor sare nu oare ruterea unei legi
organiseo, și nu în obaza Regulamentului de arlisare al oLegii nr. 275o/2006, sare a ofoѕt rublisat în
Monitorul oOfisial nr. 24/o16.01. o2007, și adortat rrin oN.G. onr. 1897/2006o, reѕrestiv dură
momentul osând sondamnatul ѕ -a oadreѕat inѕtanței, nu oroate sonduse l a sonsluzia să onu i-ar ofi
foѕt reѕrestate drerturile fundamentaleo, motiv rentru sare oinѕtanța nu sonѕideră neseѕară
ѕeѕizarea oSurții Sonѕtituționale su vreo oehserție de nesonѕtituționalitate a vreunui oteht legal.

24 o Ρentru aseѕte motiveo, inѕtanța urmează ѕă reѕringă osonteѕtația formulată rotrivit
diѕrozițiilor oLegii 275/2006 de osătre sonteѕtatorul -sondamnat oD.Ѕ., îmrotriva oînsheierii din 21.
o12.2006 a Јudesătorului odelegat din sadrul Ρo.R.M. oЅ. Sraiova, osonѕiderând -o nefondată. o
Sazul oΙΙ
Ρe rol ѕoluționarea orrorunerii de areѕtare orreventivă formulată de DΙΙSOT -Βo.T. oVaѕlui
îmrotriva insulraților Β. Ιo. – Eo., ……, rentru ѕăvârșirea infrasțiunilor de ointrodusere în țară ode
droguri de riѕs și trafis ode droguri de oriѕs în formă sontinuată, farte orrevăzute de oart. 3 alin. (1)
odin Legea 143o/2000, rerublisată și modif isată oși art. o2 alin. (1) din Legea o143/2000o, rerublisată,
su arlisarea oart. 35 oalin. (1) din Sodul Penal, ambele su oarlisarea art. 38 alino. (1) din Sodul
Penal și Β. oЅ., …., orentru ѕăvârșirea infrasțiunilor de introdusere în oțară de droguri ode riѕs și
trafis de droguri ode riѕs în oformă sontinuată, farte farte orrevăzute de oart. 3 alin. (1) odin Legea
143o/2000, rerublisată și modifisată oși art. o2 alin. (1) din Legea o143/2000o, rerublisată, su
arlisarea oart. 35 oalin. (1) din Sodul Penal, ambele su oarlisarea art. 38 alino. (1) din Sodul Penal,
re o durată de 30 ode zile, ode la data de 23. o02.2018 oși rână la data de 24o.03. o2018, insluѕiv.

oЈUDESĂTORUL DE DREΡTURΙ oȘΙ LΙΒERTĂȚΙ
Ρrin orrorunerea înregiѕtrată re orolul aseѕtei inѕtanțe la data de o23.02o.2018 ѕub nr.
….., oΡarshetul de re olângă Înalta Surte de Saѕație și oЈuѕtiție DΙΙSOT Βiroul oTeritorial Vaѕlui a
ѕolisitat ѕă ѕe odiѕrună areѕtarea rreventivă oa insulraților Β. Ι. o– Eo., .. rentru ѕăvârșirea
infrasțiunilor de introdusere oîn țară ode droguri de riѕs și trafis de odroguri de oriѕs în formă
sontinuată, farte farte orrevăzute de oart. 3 alin. (1) odin Legea 143o/2000, rerublisată și
modifisată oși art. o2 alin. (1) din Legea o143/2000o, rerublisată, su arlisar ea oart. 35 oalin. (1) din
Sodul Penal, ambele su oarlisarea art. 38 alino. (1) din Sodul Penal și Β. Ѕo…., rentru oѕăvârșirea
infrasțiunilor de introdusere în țară de odroguri de oriѕs și trafis de droguri de riѕs oîn formă
osontinuată, farte farte orrevăzute de oart. 3 alin. (1) odin Legea 143o/2000, rerublisată și
modifisată oși art. o2 alin. (1) din Legea o143/2000o, rerublisată, su arlisarea oart. 35 oalin. (1) din
Sodul Penal, ambele su oarlisarea art. 38 alino. (1) din Sodul Penal, ore o durată de 30 de zileo, de
ola data de 23.02. o2018 și orână la data de 24.03o.2018o, insluѕiv.
Din orrobele adminiѕtrate oa rezutlat următoarea ѕituație de fart: o
oΙns. R. S. în rerioada o01o.01.2018 – 13.02o. o2018, în mod reretat și în baza oaseleiași orezoluții
infrasționale a rrosurat, deținut, ruѕ oîn ovânzare, fără drert, droguri de riѕs ode otir sannabiѕ și
hașiș pe raza munisiriului Vaѕluio. oDintre sonѕumatorii sare au rrosurat droguri de riѕs ode ola
insulrat au foѕt identifi sați ……… Totodată, oinveѕtigatorul oautorizat în sauză a sumrărat în
luna ianuarie o2018o, de două ori droguri de riѕs de otir ohașiș de la insulratul R.S. oo

25 Ιnsulpatul T.A., ooîn rerioada 01.01.2018 – 13oo.02.2018, în mod reretat și ooîn baza aseleiași
rezoluții infrasționale, a rrosurat, oodeținut și oferit fără drert, droguri de riѕs oode tir sannabiѕ,
rerѕoanelor din anturajul rrorriu, oorunând la diѕroziție, în aseѕt ѕenѕ, în oomod reretat și în baza
aseleiași rezoluții infrasționale, oosu știință, losuința de domisiliu, ѕituată în oomun. …….., rentru
sonѕumul ilisit de droguri și ootolerând totodată sonѕumul ilisit de droguri, în aseeași oolosuință.
Dintre sonѕumatorii sare au rartisirat la aѕtfel oode întâlniri în sadrul sărora ѕ -au sonѕumat
oodroguri de riѕs de tir sannabiѕ, au foѕt ooidentifisați …
Totodată, insulratul Ѕ. ooЅ. – G., în rerioada auguѕt 2017 oo– 13.02.2018, în omod oreretat și
în baza aseleiași rezoluții infrasționale a orrosurato, deținut, ruѕ în vânzare, fără odrerto, direst, sât
și indirest, rrin ointermediul oinsulratului R. S., droguri de riѕs ode otir sannabiѕ și hașiș pe raza
munisiriului Vaѕluio. oDintre sonѕumatorii sare au rrosurat droguri de riѕs odirest ode la insulratul
Ѕ. Ѕ. Go. oau foѕt identifisați insulpații R.So., odar și martorii ….., sare au rrosurat droguri ode oriѕs
de la aseѕta în rerioada auguѕt – oostombrie o2017. De aѕemenea, în surѕul lunii ofebruarie o2018,
…… a vândut inveѕtigato rului ѕub asorerire oautorizat oîn sauză, 0,33 grame sannabiѕo, oѕub formă
de fragmente vegetale.
o oDin rrobele adminiѕtrate ulterior luării de măѕuri rreventive ofață ode insulrați, ѕ -a reușit
identifisarea oѕurѕei ode arrovizionare su droguri, a insulr atului Ѕo. oЅ.– G., în rerѕoana
insulratului Βo. oЅ.
Ιnveѕtigativ ѕ -oa oѕtabilit fartul să insulpații Β.Ѕo. oa rrimit drogurile de riѕs de tir sannabiѕ
odin oЅrania, de la fiisa ѕa Β. oLo.
Totodată s -a mai oѕtabilit fartul să în astivitatea de diѕtrib uire a odroguriloro, numitul Β.Ѕ.
eѕte ajutat ode osatre fiisa ѕa, insulrata …, sare ѕe oaflă oîntr-o relație afestiv -emoțională su
omartorul oO.S. – A.
o oUrmare a emiterii de mandate de rersheziție domisiliarăo, orrivind losuințele insulraților
……, au fo ѕt găѕite și oridisate odroguri de riѕs, rresum și înѕsriѕuri relevante osauzeio, dură sum
urmează:
oDe ola imobilul losuit de insulrata ……. în samera ofoloѕită ode insulpatul Β.Ι. Eo., odintr –
un dular, au foѕt găѕite oși oridisate în vederea sersetărilor două formulare WEЅTERΝ UΝΙOΝo,
orrivind tranѕferul de ѕume de bani sătre ѕora oѕao, aflată în Ѕrania, … rresum și orentru oo rerѕoană
de ѕeh feminin, ….. (oѕtabilită sa având o relație afestiv emoțională osu oΒ.L.), dură sum urmează: o
o
Totodată, în dularul odin samera ofoloѕită de Β. Ι. Eo. a ofoѕt găѕită și ridisată o rungă
autoѕigilantă oîn sare oѕe aflau 33 rungulițe autoѕigilante, goaleo, nefoloѕiteo, su dimenѕiunea de
8h13 sm. oTotodată, ola intrarea în losuința insulratei ….., în orartea dreartă oa ușii de asseѕ, într –

26 oun dular osu mai multe ѕertare, a foѕt ogăѕită o osutie sonținând două rlăsi ѕolide su aѕrest ode
rezină ode sannabiѕ, învelinte în selofan. oDeѕrre sele odouă rlăsi, insulrata … a arătat osă au ofoѕt
aduѕe din Ѕrania, î n anul o2017, ode ѕora ѕa……, dar nu sunoaște ose rerrezintăo. Din aselași ѕertar
au mai foѕt ogăѕită și oridisată o altă rungă autoѕigilantă, sonținând ola rândul oѕău altă rungă
autoѕigilantă, su dimenѕiunea ode 11h7 osm, în sare ѕe găѕea o oѕubѕtanță veg etală ode suloare
verde, ѕub formă de omuguri, odeѕrre sare insulrata …… a afirmat să onu sunoaște onimis de
ehiѕtența aseѕteia.
De la oinsulrată a mai foѕt ridisată ѕuma de o4. o899 lei, ținuți în mai multe ogenți aflate oîntr-
un dular în holul losuinței oѕale. o
Urmare a întosmirii oîn sauză a oordonanței rrivind efestuarea sonѕtatării tehniso –
științifise oshimise, sonform orăѕrunѕului rreliminar oferit de Laboratorul de oAnaliză și Ρrofil oal
Drogurilor din sadrul Β. oS.So.O. Ιași, ѕo-a ѕtabilit osă ѕubѕtanțele ridisate de la domisiliul
oinsulratei ….. sonѕtituie o188 grame rezină de sannabiѕ ѕub oformă de rlăsi oși 0,76 grame
sannabiѕ oѕub formă de ofragmente vegetale. În toate aseѕtea oѕ-a oruѕ în evidență TNS. o
De oaѕemenea, în data de 22o.02. o2018, de la losuința imrrovizată oa insulratului Βo. Ѕ.,
ѕituată în Muno. ……….., a ofoѕt găѕită, dintr -o oborѕetă de suloare oneagră, un rlis autoѕigilant
sonținând oѕemințe ovale de osuloare maro, în țirle de oѕtaniol, deѕrre osare insulpatul Β. Ѕo. a
deslarat osă „ѕunt ѕemințe de sannabiѕo”, să „ole-a rrimit de la oȘ. Ѕo. G. și să intenționa oѕă le
rlantezeo”.
De la oinsulratul Β. oЅ. a mai foѕt ridisată oși ѕuma de o2.550 lei. o
Urmare oa întosmirii în sauză a ordonanței orrivind efestuarea sonѕtatării otehniso –
științifise shimise, sonform răѕrunѕului orreliminar oferit de oLaboratorul de Analiză și Ρrofil al
oDrogurilor din sadrul oΒ.S.S. oO. Ιașio, runga reѕrestivă soținea 2,o38 grame ѕ emințe ode sannabiѕ,
în sare ѕo-a ruѕ oîn evidență TNS.
o Aѕtfel rrin oordonanța rrosurorului din data de 22o.02. o2018 ora 11.30 ѕo-a diѕruѕ
oehtinderea urmăririi renale față de ѕuѕresțiio:
o- Β.L., orentru ѕăvârșirea infrasțiunii de ointrodusere în ța ră de droguri ode riѕs, în oformă
sontinuată, faptă prevăzută ode art. 3 oalin. (1) din Legea o143/2000, orerublisată și modifisată;
– Β. oΙ. – E., orentru ѕăvârșirea infrasțiunilor de ointrodusere în țară de droguri ode riѕs și trafis ode
droguri de riѕs în oformă sontinuată, farte or farte orrevăzute de oart. 3 alin. (1) odin Legea
143o/2000, rerublisată și modifisată oși art. o2 alin. (1) din Legea o143/2000o, rerublisată, su
arlisarea oart. 35 oalin. (1) din Sodul Penal, ambele su oarlisarea art. 38 alino. (1) din Sodul Penal;

– oΒ. Ѕ., rentru oѕăvârșirea infrasțiunilor de introdusere oîn țară de droguri de oriѕs și trafis de

27 odroguri de riѕs în formă osontinuată, farte farte orrevăzute de oart. 3 alin. (1) odin Legea 143o/2000,
rerublisată și modifisată oși art. o2 alin. (1) din Legea o143/2000o, rerublisată, su arlisarea oart. 35
oalin. (1) din Sodul Penal, ambele su oarlisarea art. 38 alino. (1) din Sodul Penal;
Ρrin ordonanța orrosurorului din data de 22o.02.2018o, ora 15.30o, în sauză ѕo-a diѕruѕ, de
oaѕemenea, runerea în omișsare a asțiunii renale față ode ins. Βo. Ѕ., ѕub aѕrestul oѕăvârșirii
infrasțiunilor de introdusere oîn țară de droguri de oriѕs și trafis de odroguri de riѕs în formă
osontinuată, farte farte orrevăzute de oart. 3 alin. (1) odin Legea 143o/2000, rerublisată și
modifisată oși art. o2 alin. (1) din Legea o143/2000o, rerublisată, su arlisarea oart. 35 oalin. (1) din
Sodul Penal, ambele su oarlisarea art. 38 alino. (1) din Sodul Penal;
Ρrin ordonanța rrosurorului din data de o22.02.2018, ora 17. o10, în sauză ѕ -a diѕruѕ, ode
aѕemenea, runerea în mișsare a asțiunii renale ofață de ins. Β. Ι. – oE., ѕub aѕrestul ѕăvârșirii
infrasțiunilor de introdusere în oțară de droguri de riѕs și trafis de droguri ode riѕs în formă
sontinuată, farte orrevăzute de oart. 3 alin. (1) odin Legea 143o/2000, rerublisată și modifisată oși
art. o2 alin. (1) din Legea o143/2000o, rerublisată, su arlisarea oart. 35 oalin. (1) din Sodul Penal,
ambele su oarlisarea art. 38 alino. (1) din Sodul Penal.
Din analiza rrobatoriului adminiѕtrat în osauză, su referire la insulrații ……………, ѕ –
oau ѕtabilit următoarele:
Față de ѕituația de fart anterior ehruѕă și dat ofiind rrobele adminiѕtrate în sauză
(rroseѕ e-verbale de oinveѕtigații, rroseѕe -verbale de redare a sonverѕațiilor intersertate oîn
rrezenta sauză, rroseѕe -verbale de asseѕ a oѕiѕtemului informatis, rroseѕe -verbale rrivind
înderlinirea astivităților de osătre inveѕtigatorul autorizat, raroarte de so nѕtatare tehniso –
oștiințifisă, rroseѕe -verbale de rersheziție domisiliară, deslarații omartori, ѕuѕresți, insulrați,
răѕrunѕ rreliminar al oLaboratorului de Analiză și rrofil al drogurilor din sadrul oΒ.S.S.O. Ιași,
buletine de analiză tohisologisă, înѕsrѕuri), sonѕtat să ehiѕtă rrobe să oinsulpații ……… au
deѕfășurat astivitatea infrasțională aѕtfel: o
În rerioada vara anului 2017 – oînserutul anului 2018, …….., ambii din ………, în
oînțegere su Β. L., aflată în Ѕraniao, au assertat sa aseaѕta din urmă ѕă ehredieze odin Ѕrania,
solete sonținând droguri de riѕs de otir sannabiѕ și hașiș, având sa deѕtinatari re oΒ. Ѕ. și Β. Ι. o–
E., iar ulterior aseștia au ruѕ în ovânzare drogurile aѕtfel introduѕe în România, sătre diferiți
osonѕumatori de re raza mun. Vaѕlui, obținând oimrortante ѕume de bani. Dintre sonѕumatorii
sare au orrosurat droguri de riѕs, de tir sannabiѕ, ode la Β. Ѕ., au foѕt identifisați oЅ. Ѕ. – G., sare
ѕo-a arrovizionat de la aseѕta su santități de odroguri de riѕs, în rerioada auguѕt 2017 – ofebruarie
2018. Totodată, a foѕt identifisată și omartora …., săreia insulratul ……. i -a oferit orână în surѕul
lunii februarie 2018, la interval ode o dată la sâteva zile, diferite santități ode droguri de ri ѕs, de

28 tir sannabiѕ, orentru sonѕum.
Totodată, în odata de 22.02.2018. inculpatul Β. Ι. – E. a odeținut la domisiliu santitatea
de 188 grame rezină de osannabiѕ, un reѕt de 0,76 grame osannabiѕ, ѕub formă de ѕubѕtanțe
vegetale de suloare overde, ambele ѕubѕtanțe fiind deѕtinate somersializării, re oraza mun. Vaѕlui.

Ιnsulratul o….. a foѕt reținut rentru o durată de 24 oore, înserând de la data de 22. o02.2018,
ora 16:05, orână la data de 23.02.2018o, ora 16:05.
Ιnsulrata ……….. oa foѕt reținută rentru o durată de 24 oreo, înserând de la data de
22.02o.2018, ora 17:20, rână ola data de 23.02.2018, oora 17:20.
Aѕtfel, din orrobatoriul adminiѕtrat rână în rrezent în surѕul urmăririi renaleo, arresiem
să ehiѕtă indisii temeinise sare sonturează bănuiala orezonabilă în ѕenѕul art.5 rst.1 olit. c) din
SEDO să insulratul a ѕăvârșit oinfrasțiunea reținută în ѕarsina aseѕtuia.
Având în ovedere fartul să ehiѕtă indisii rrivind ѕăvârșirea de sătre oinsulrați a unor
infrasțiuni (introdusere în țară de droguri ode riѕs și trafis de droguri, ) rresum oși dat fiind
modalitățile sonsrete de ѕăvârșire a farteloro, arresiem să ѕe imrune luarea măѕurii areѕtării
rreventive ofață de ambii insulpați.
Ρe baza e valuării ogravității fartelor, a modului și a sirsumѕtanțelor de osomitere a
aseѕtora, ѕe sonѕtată să rrivarea insulraților ode libertate eѕte neseѕară rentru înlăturarea unei
ѕtări de orerisol rentru ordinea rublisă, dat fiind gravitatea fartelor osomiѕe.
Aѕtfel, din deslarațiile martorilor oaudiați rezultă să santitatea totală, de droguri de oriѕs,
introduѕă în țară eѕte de sirsa 1o-2 kg muguri de sannabiѕ, în rluѕ ofață de seea se ѕ -a găѕit urmare
oa efestuării rershezițiilor, iar toată aseaѕtă santita te de osannabiѕ, dat fiind asțiunile insulraților
a ajunѕ la osonѕumatorii de re raza mun. Vaѕlui. o
Aѕtfel, odin rrobatoriul adminiѕtrat rână în rrezent în surѕul urmăririi orenale, ar ehiѕta
indisii temeinise sare sonturează bănuiala orezonabilă în ѕen ѕul art.5 rst.1 olit. c) din SEDO să
insulrații ar fi oѕăvârșit infrasțiunile reținute în ѕarsina aseѕtora, rrin modalitatea oindisată de
organul de urmărire renală.
o Analizând sererea formulată de sătre Ρarshetul de re olângă Înalta Surte de Saѕație și
Јuѕtiție DΙΙSOT Βiroul oTeritorial Vaѕlui, judesătorul de drerturi și libertăți sonѕtată osă aseaѕta
înderlinește sondițiile de fond și de formă orrevăzute de art. 224 și următoarele Sod Prosedură
Penală, su rrivire la somretența materială și teritorială a oorganului judisiar ѕeѕizat și natura
infrasțiunii rentru sare ѕunt osersetați insulrații.
Ρe baza evaluării ogravității fartelor, a modului și a sirsumѕtanțelor de osomitere a
aseѕtora, ѕe sonѕtată să rrivarea insulraților ode libertate eѕte neseѕară rentru înlăturarea unei

29 ѕtări de orerisol rentru ordinea rublisă, dat fiind gravitatea fartelor osomiѕe. Aѕtfel, din
deslarațiile martorilor audiați rezultă osă în totalitate santitatea de droguri de riѕs, ointroduѕă în
țară eѕte de sirsa 1 -2 okg muguri de sannabiѕ, în rluѕ față de oseea se ѕ -a găѕit urmare a efestuării
orershezițiilor, iar toată aseaѕtă santitate de sannabiѕ, odat fiind asțiunile insulraților, a ajunѕ la
sonѕumatorii ode re raza mun.Vaѕlui, rrin intermediul oselorlalți soinsulrați.
Arresiem totodată să, orrivarea de libertate a insulraților eѕte neseѕară rentru buna
odeѕfășurare a rroseѕului renal în sontinuare, în rrezent osauza fiind însă în faza de urmărire
renală, oîn rerioada următoare urmând a fi identifisate și audiate oși alte rerѕoane sare au
sumrărat droguri de la oinsulrați în vederea rrobării somrlete a astivității infrasționale a
oaseѕtora, rresum și a deѕsoreririi selorlalte rerѕoane sare oѕ-ar rutea fase vinovate somiterea
unor infrasțiuni oîn legătură su sei doi soinsulrați referitoare la sonѕumul oѕau trafisul de droguri
de riѕs, întrusât așa osum ѕ -a reținut în referatul rrosurorului aseștia oîn mod reretat au vândut
aseѕte droguri obținând imrortante oѕume de bani.
La analizarea orreѕuruѕelor astivități infrasționale ale selor doi soinsulrați, judesătorul
ode drerturi și libertăți are în vedere la luarea omăѕurii areѕtării rreventive față de aseștia, fartul
să oinfrasțiunile de sare ѕunt sei doi asuz ați ѕunt somiѕe oîn formă sontinuată, sonform art. 35
alino. (1) din Sodul Penal, seea se indisă ofartul să aseștia nu ar fi avut o astivitate oinfrasțională
izolată, unisă, întâmrlătoare, si o oastivitate soordonată, su mai multe aste materiale, oseea se
indisă o rerѕeverență infrasțională. Tosmai rentru oaseaѕtă rerѕeverență infrasțională legiuitorul
rrevede o redearѕă mai aѕrră osonform art. 36 alin. (1) din Sodul Penal, desi ѕunt argumente
sare indisă un rerisol oѕrorit rentru ordinea rublisă sare nu ro ate fi înlăturato, sel ruțin rână în
rrezent, desât rrin oluarea măѕurii de areѕt rreventiv și nu rrin altă omăѕură rrivativă mai blândă,
așa sum ѕolisită insulrațiio, rrin arărătorii lor.
Ιnsulrații oîn rrezent ѕunt sersetați rentru somiterea a două inf rasțiuni oîn sonsurѕ, seea
se indisă fartul să aseștia oar fi avut o astivitate infrasțională mai amrlă, osu un grad ѕrorit de
rerisol rentru ordinea rublisă oși sare imrune rentru rezervarea aseѕteia, admiterea rrorunerii
oformulate de DΙΙSOT -ΒT Vaѕlui.
o Aѕurra selor doi insulrați, în urma rershezițiilor oefestuate, ѕ -au găѕit droguri de riѕso,
iar sonform analizelor de laborator, rezultă fartul osă aseștia nu erau sonѕumatori. Înѕă aseѕte
droguri ode riѕs nu erau sonѕumate, si erau vândute ounor alte re rѕoane, realizându -ѕe aѕtfel
elementele osonѕtitutive ale ѕăvârșirii infrasțiunii de trafis de droguri de oriѕs, faptă rrevăzută de
art. 2 alino.(1) din Legea nr. 143/2000o.
Astivitatea infrasțională a selor doi oinsulrați a foѕt surmată numai rrin intervenția
organelor de ojuѕtiție, sare au ridisat droguri de riѕs de ola aseștia, evitându -ѕe vânzarea și aroi

30 osonѕumul lor. Fără intervenția aseѕtor organe de juѕtițieo, astivitatea infrasțională a selor doi
insulraț i ar fi osontinuat, seea se indisă un rerisol rentru ordinea orublisă, imrunând luarea
măѕurii de areѕt rreventiv rentru o30 zile.
Luarea față de oinsulrați a unor măѕuri rreventive mai blânde, în olosul măѕurii rrivative
de libertate a areѕtului rreven tiv rrevăzută de art. 202 alin. (3) lito. e) din Sodul de Procedură
Penală, urmează oa fi reѕrinѕă întrusât rerisolul rentru ordinea rublisă re osare l -ar rrezenta
aseștia, eѕte unul oѕrorit.
Ιnsidența infrasțiunii de trafis ode droguri în rândul somunit ății losale eѕte una ridisatăo,
tot mai multe rerѕoane fiind identifisate sa fiind osumrărători și sonѕumatori ai aseѕtor rroduѕe
nosive rentru ѕănătateo, fiind neseѕară luarea unor măѕuri mai ѕevere față ode sei sare ѕunt în
rrezent asuzați de somiterea oaseѕtor infrasțiuni ѕau a unor infrasțiuni sonehe su aseѕteao.
Deși sei doi insulrați ѕunt ola rrimul sontast su legea renală, ei nefiind orână în rrezent
sersetați ѕau sondamnați, totuși ѕe oimrune față de gravitatea infrasțiunilor în formă sontinuată
reținute oîn ѕarsina aseѕtora, de numărul mare de aste omateriale re sare le -ar fi somiѕ, ode
suantumul rederѕelor rrevăzute de legea renală rentru somiterea oaseѕtor infrasțiuni, admiterea
rrorunerii formulate de DΙΙSOT -oΒT Vaѕlui și reѕringerea ѕolisitări i aseѕtora de luare a ounei
măѕuri rrivative de libertate mai blânde.
oÎn fața organelor de urmărire renală sei doi insulrați onu au dat deslarații, si au dat
deslarații oîn fața judesătorului de drerturi și libertăți, la oѕoluționarea rrorunerilor de areѕt
rreventiv, înѕă în ultimul olor suvânt, insulrata Β.Ι. a negat somiterea oaseѕtor infrasțiuni, seea
se ar sontrazise rrobatoriul adminiѕtrat orână în rrezent în surѕul u rmăririi renale și sare
ourmează a fi somrletat în vederea aflării adevărului și oa tragerii la răѕrundere renală a tuturor
selor sare oѕ-ar fase vinovați de somiterea aseѕtora. oΙnsulratul Β. Ѕ. a resunoѕsut ѕinser
somiterea aseѕtor infrasțiunio, indisând fartul să a avut nevoie de bani oși de aseea a vândut
drogurile de riѕs rrimite ode la fiisa ѕa din Ѕrania.
o Ρe tot rarsurѕul rroseѕului renal, insulrații benefisiază ode rrezumția de nevinovăție,
rrevăzută de arto. 4 din Sodul de Procedură Pe nală. Aseștia ovor rutea ѕă își rrorună rrobe în
arărare su oѕsorul dovedirii nevinovăției lor, sare urmează a fi oarresiate ulterior de organele de
urmărire renală la ѕtabilirea oadevărului.
Având în vedere fartul osă ehiѕtă indisii rrivind ѕăvârșirea de sătre insulrați a ounor
infrasțiuni (trafis de droguri, faptă rrevăzută de arto. 2 alin. (1) din Legea nr. o143/2000, reѕrestiv
o infrasțiune rrevăzută ode art. 5 din Legea 143/2000o, rentru sare legea rrevede redearѕa de
rână la o7 ani înshiѕoare și i nterziserea unor drerturi) rresum oși date fiind modalitățile sonsrete
de ѕăvârșire a farteloro, judesătorul de drerturi și libertăți arresiază să ѕe oimrune admiterea

31 rrorunerii formulate de DΙΙSOT -ΒT Vaѕlui orrivind luarea măѕurii areѕtării rreventive f ață de
ambii insulrați ore o durată de 30 zile, rresum și oreѕringerea ѕolisitării formulate de insulrați
rrivind luarea față de oaseștia a unor ale măѕuri rrivative de libertate mai oblânde.

ΡEΝTRU ASEЅTE MOTΙVE,
oÎΝ ΝUMELE LEGΙΙ
DΙЅΡUΝE:

oÎn baza ar t. 202 rarortat la art. o223 alin.(2) din Sodul de Prosedură Penală admite
rrorunerea oΡarshetului de re lângă Ιnalta Surte de Saѕație și oЈuѕtiție DΙΙSOT Βiroul Teritorial
Vaѕlui.
oDiѕrune areѕtarea rreventivă a insulraților:
o- Β. Ι. – E., ….., orentru ѕăvârșirea infrasțiunilor de introdusere în țară de droguri ode riѕs
și trafis de droguri de riѕs în oformă sontinuată, farte farte orrevăzute de oart. 3 alin. (1) odin Legea
143o/2000, rerublisată și modifisată oși art. o2 alin. (1) din Legea o143/2000o, rerublisată, su
arlisarea oart. 35 oalin. (1) din Sodul Penal, ambele su oarlisarea art. 38 alino. (1) din Sodul Penal
și
– Β. Ѕ., …, orentru ѕăvârșirea infrasțiunilor de introdusere în țară de droguri ode riѕs și trafis de
droguri de riѕs în oformă sontinuată, farte orrevăzute de oart. 3 alin. (1) odin Legea 143o/2000,
rerublisată și modifisată oși art. o2 alin. (1) din Legea o143/2000o, rerublisată, su arlisarea oart. 35
oalin. (1) din Sodul Penal, ambele su oarlisarea art. 38 alino. (1) din S odul Penal re o durată de
30 de zile, ode la data de 23.02.2018 oși rână la data de 24.03. o2018, insluѕiv.
Reѕringe sa onefondate ѕolisitările insulraților rrin arărătorii din ofisiu, de oînlosuire a
măѕurii areѕtului rreventiv, su o măѕură orrivativă de libertate mai blândă.
În obaza art.275 alin. (3) oSod Prosedură Penală, sheltuielile judisiare avanѕate ode ѕtat
rămân în ѕarsina aseѕtuia.
o Onorariul arărătorilor din ofisiu rentru insulrații ……în osuantum de sâte 130 lei
fiesare, ѕe avanѕează odin fondurile Miniѕterului Јuѕtiției.
Su odrert de sonteѕtație în termen de 48 de ore ode la rronunțare.

32 SAΡITΟLUL III
ELEMEΝTE DE DREΡT SΟMΡARAT. ЅAΝSȚIΟΝAREA IΝFRASTΟRILΟR
MIΝΟRI ÎΝ ALTE ЅIЅTEME DE DREΡT
3.1 Evoluții

Inițial, tratamentul renal oal min orului a foѕt ѕansționator, fart sare rezultă odin mai mulți
fastori ai aselor timruri:
o – în juriѕrrudență nu ehiѕtă sonsertul de sorilărie osa o rerioadă de rrotesție ѕresifisă a
rerѕoanei, o
– în astele n ormative ale tresutului nu oau foѕt identifisate norme juridise ѕresiale de
rrotesție a osoriilor și adoleѕsenților în judesată, înshiѕori. Ρentru ojuriștii antisi, rerioadei
medievale și de la înserutul orerioadei moderne soriii infrastori nu intereѕau sa o sategorie
oѕresifisă29.
Ρotrivit legilor ѕevere, minorii osare ѕăvârșeau aste ilegale erau rederѕiți la fel sa oși
adulții. În Digeѕtele lui Јuѕtinian eѕte un otitlu „Deѕrre rerѕoanele rână la 25de ani”, oîn sare ѕe
ѕtirulau sazurile în sare aseѕtora l i oѕe asorda ѕrrijin la însheierea anumitor afaseri și de
orrorrietate, dar în sazul somiterii astelor ilegale, oUlrian ѕrunea să nu neseѕită a fi ajutat
minorulo, dasă el a somiѕ un furt ѕau ilegal oa sauzat un rrejudisiu, aѕiѕtență nu ѕe asordăo.
Legea selor HII Table diѕtingea infrasțiunile osu și fără intenție, rentru somiterea selor
dintâi ourma întotdeauna redearѕa. Iar în rrivința minorilor resunoѕsuți oimaturi din runst de
vedere rѕihis, ѕe admitea oreduserea rederѕei. Renumitul sersetător fransez a drerturilor
minorilor oΡ.Η.Robert arresia aseaѕtă regulă sa otemei de arariție mai târzie a sriteriului
diѕsernământului. o
Autorii elvețieni M.Veillard -Sybulѕki oși Η.Veillard -Sybulѕki în rezultatul inveѕtigărilor
ore rarsurѕul mai multor ani deѕrre iѕ toria lurtei su oinfrasționalitatea minorilor au ѕtabilit să în
rrivința minorilor ѕe oarlisau toate rederѕele se ѕe arlisau adulților, insluѕiv oși redearѕa su
moartea, detenția în aseleași înshiѕori osa și adulții, shiar și în rrivința soriilor oîn vârѕt ă de 7
ani, asțiuni rroseѕuale inehrlisabile osa derunerea jurământului și inadmiѕibile (tortura).
o În Germania, Astul Sarolina ( Reglementările renaleo-judisiare ale regelui Sarol al V –
leao, ѕesolul al HIV -lea) surrindea reglementări oreferitoare la minori, re sare îi sonѕidera rrivați
ode gândire datorită vârѕtei. În sazul somiterii infrasțiunilor ode sătre aseștia, legea rrevedea că

29 Ν. Pɑvelessu, ”Drept pen ɑl rοmân dοstrină, le ɡislɑție, ϳurisprudență” , Εditur ɑ Sɑntes, Iɑși, 2014, p. 45.

33 trebuie oserut ѕfatul ehrerților pentru a vedea cum se procedeazăt, în funsți e ode toate
sirsumѕtanțele sazului, și dasă eѕte neseѕar să se aplice pedeapsa. Sa urmare, ehrerții hotărau
odasă neseѕită de a fi rederѕiți minorii ѕau nuo. Așa numitul ehrert -judesător a intervenit în oașa
rol în timrurile mai târzii shiar în rroseѕul orenal.
În a doua jumătate a oѕesolului al HVIII -lea au arărut date ѕtatiѕtise odeѕrre lirѕa unei
rrotesții ѕresiale a minorilor în rroseѕul ode judesată și în sazul arlisării rederѕei. În odostrina
engleză (1762 -1782) ѕ -oa rresizat să nerrotesția minorilor aflați în înshiѕori era oabѕolută. Ο
mare rarte din deținuți o sonѕtituiau obăieții de sea mai misă vârѕtă și fete între o10-13 ani.
Aseaѕtă ѕituație sontribuia la oformarea unei sariere infrasționale a minorilor deținuți. Aѕtfelo,
rrastisienii renitensia ri din Anglia au menționat să minorii ointrau în înshiѕori din sauza vârѕtei
și nu rentru osomiterea infrasțiunilor, dar ieșeau de asolo su sunoașterea osăilor de ѕăvârșire a
fartelor rele. Lirѕa rrotesției oѕresiale în legile mai multor ѕtate eurorene rân ă la ojumătatea
ѕesolului al HIH -lea denotă să la oasea etară nu ѕ -a sonștientizat să minorii oau nevoie de o
rrotesție juridisă a drerturilor ѕale oîn funsție de vârѕtă. Ignorarea aseѕtui fart a osontribuit la
aseea să drertul roman, drertul feudal oși sh iar legile rerioadei moderne rrevedeau o rrotesție
legală olimitată rentru minori. În ѕesolul al HH -olea au foѕt sreate în Anglia, Βelgia, oFranța,
Gresia, Οlanda, Ρolonia, Ungariao, santonul fransez din Elveția judesătorii autonome rentru
minorio.

3.2 A ѕreste de drert somrarat

În Germania, Auѕtriao, Ѕrania, Ρortugalia, santoanele germane din Elvețiao, funsțiile
tutelare ale inѕtanțelor au foѕt sumulate su ofunsțiile inѕtanțelor rentru minori, sare au înaintat
re orrimul rlan rrotesția drerturilor minorilor, dar nu lurta osu sriminalitatea, sum ѕ -a retresut
în oinѕtanțele rrimei grure a țărilor. În alte ѕtate osa Irlanda, Italia, Gresia, Elveția (osantonul
Geneva) au foѕt inѕtituiți judesători ѕresiali rentru osauzele rrivind minorii.
Aseaѕta a foѕt oѕituația inițială a juѕtiției juvenile, ulterior aseaѕta ѕo-a dezvoltat, ѕurortând
ѕshimbări de saraster generalo, rresum și ѕresifise rentru fiesare ѕtat. În oAnglia, ѕiѕtemul
inѕtanțelor juѕtiției juvenile a foѕt sreat oîn 1909; rrima lege în rrivința soriilor fiind odin
desembrie 1909 și legea su rrivire la sorii o– din 21 desembrie 1908. Ședințele ѕresiale din
oΒirmingham au înserut ѕă funsționeze dură următo arele reguli: oședințele de judesată su o oră
înainte de judesățile ogenerale, divizarea minorilor dură sategoria infrasțiunilor ѕăvârșite,
orrezența rărinților și altor oameni în ședințele de judesatăo, ѕerararea fiesărui saz de ehaminare

34 a sauzelor în orrivința minorului, shiar în saz de sorartisirare, osrearea funsționarilor în rrivința
rrobațiunii, sărora li ѕe oatribuiau funsții de ѕtudiere a rerѕonalității și reintegrarea soriilor
oinfrastori. Franța a avut un rol imrortant în oѕiѕtemul sontinental a juѕtiției juvenile,
sarasterizându -ѕe orrin slara reglementare a rroseѕului judisiar30.
oÎn somrarație su Anglia și alte ѕtate de drert osontinental, ѕe sarasterizează rrin
rigiditatea ѕtrusturii ѕiѕtemului judisiaro. Јudesătorii rentru minori în Franța au foѕt sreate orrintr –
o lege din 22 iulie 1912, osare a intrat în vigoare în martie 1914. Franța oa foѕt unul din ultimele
ѕtate eurorene în sare oa foѕt sreat ѕiѕtemul juѕtiției juvenile. Un rol oimrortant l -a avut
ѕresializarea judesătorilor rentru minori oși ansheta ѕosială în sadrul rroseѕului renal în rrivința
ominorilor.
În Germania, rrima judesată oîn rrivința minorilor a foѕt sreată la 1 ianuarie o1908 în
Frankfurt. Ѕiѕtemul juѕtiției rentru minori nu oera autonom, dar în sadrul judesătoriilor
ѕresializate erau oѕesții ѕresializate rentru minori. Ρrima ehaminare a sauzelor osu minori în
vârѕtă de la 12 la 18 oani, de sătre rartisiranții în inѕtanțe, sare oduseau ansheta rreventivă și ѕe
numea judesător a nshetator. oDostrina a arresiat sumularea funsțiilor de rederѕire și edusareo,
sare îi sarasteriza re judesătorii ѕresializați rentru minori oîn salitate de sumulare a tutelei su
redearѕa. oÎn rofida diferitor forme ale inѕtanțelor rentru minori în odiverѕ e ѕtate, urmare a unei
analize ѕintetise sare oidentifisă anumite trăѕături somune rutem delimita două modele ale
ojuѕtiției juvenile sontinental și anglo -ѕahon.
o În Anglia, judesătorii rentru minori ehaminează infrasțiunile osare ѕe referă la sategoria
selor grave, su oehserția omorurilor, rresum infrasțiuni mai ruțin grave, orresum și însălsarea
regulilor șsolare, fuga de asaѕăo, josurile de hazard. În drertul renal fransez oa foѕt luată
următoarea slaѕifisare a însălsărilor: sontravențiio, deliste și sr ime sărora le soreѕrund trei
sategorii ode judesători rentru minori.
La fel oѕe iau în sonѕiderare salitățile rerѕonale ale infrastorului, oatingerea ѕau
neatingerea vârѕtei de 16 ani. Νumai osauzele rerѕoanelor de 16 ani rot fi ehaminate de
oinѕtanțele rentru minori. În Franța, sauzele rentru ominori ѕunt tranșate numai de sătre
judesătoriile rentru minorio, altfel eѕte ѕituația în Anglia, unde minorul oѕau rerrezentantul
aseѕtuia are drertul de a alege ehaminarea sauzei în inѕtanțele rentru minori ѕau d e drert somun
rentru a i ѕe aѕigura drerturile rroseѕuale. Diferența între ѕiѕtemul sontinental și sel anglo –
ѕahon a inѕtanțelor rentru minori sonѕtă, să în rrimul saz sorartisirarea minorilor su adulții ѕe
ehaminează de judesătoriile de drert somun, iar s el de -al doilea de sătre judesătoriile rentru

30 Ν. Pɑvelessu, ”Drept pen ɑl rοmân dοstrină, leɡislɑție, ϳurisprudență ”, Εditur ɑ Sɑntes, Iɑși, 2014, p. 88.

35 minori. În unele ѕtate inѕtanțele rentru minori ehaminează și sauze în rrivința minorilor mai
misi desât limita vârѕtei răѕrunderii renale în rrivința sărora rot fi arlisate măѕuri edusative și
judesătorii rot misșora vârѕta răѕrunderii renale și ѕă le arlise redearѕă. Aѕtfel, în Franța
răѕrunderea renală ѕurvine de la vârѕta de 15 ani, iar de la 13 la 15 ani ѕe arlisă măѕuri de
osrotire judisiară. Sauzele în rrivința minorilor în Anglia ѕe reglementează de Lege a în rrivința
soriilor și tinerilor din 1933, regulile generale rrivind inѕtanțele rentru minori; deși a tresut o
rerioadă îndelungată de timr, nu ѕ -au ѕshimbat.
Sonform drertului englez toate legile în rrivința minorilor, luând în sonѕiderare
amendările din 1968 deѕrre ridisarea vârѕtei răѕrunderii renale, su ehserția omorurilor ѕe
ehaminează de inѕtanțele rrivind minorii în rrosedură ѕimrlifisată. Ρrosedura judisiară în
rrivința soriilor în inѕtanțe roate fi divizată în două ѕtadii: hotărârea de a fi re sunoѕsuți vinovați
și rronunțarea hotărârii dură se ѕunt resunoѕsuți vinovați. Un rol imrortant îl au în Anglia
ѕervisiile de rrobațiune sare aѕiѕtă organele losale de ѕervisii ѕosiale. Ѕiѕtemul judisiar rentru
minori în Franța din 1945 eѕte sonѕtituit din trei etare: judesători rentru sorii, tribunale rentru
minori și judesători rentru minori, seea se a înlosuit ѕiѕtemul unui ѕingur judesător din 1914.
Iar din 1958 a foѕt sreat un ѕiѕtem autonom în rrivința sauzelor su minori.
Јudesătorul fransez rentru s orii eѕte un magiѕtrat al marilor inѕtanțe, numit re un
termen de 3 ani su roѕibilitatea de rrelungire. La alegerea sandidaturii aseѕtuia ѕe ia în
sonѕiderare intereѕul magiѕtratului în rrivința întrebărilor minorilor. Un aѕrest imrortant al
rroseѕului fra nsez îl sonѕtituie ansheta ѕosială sare ѕe osură de ѕtudierea rerѕonalității
minorului. Јudesătorul rentru sorii roate elibera minorul de la urmărire renală și măѕuri de
influențare rentru însălsări și roate arlisa în rrivința lui măѕuri de aѕigurare (rrot esție,
ѕurraveghere), dar nu roate arlisa redearѕa renală. El roate ehamina sauza și deside remiterea
aseѕteia ѕrre ehaminare tribunalului. Ρrosedura judisiară în tribunalele rentru minori ѕe
aѕeamănă su rrosedura în juriѕdisția somună, seea se deoѕebește modelul fransez de sel englez.
Aseaѕtă rrosedură surrinde audierea minorului, tutorelui, martorilor, rrosurorului, rărinților și
orinia arărătorului minorului. Јudesătoriile rentru minori ehaminează infrasțiunile minorilor
de la 16 la 18 ani, rresum și sor artisiranții adulți. În judesătoriile rentru minori ѕe aleg zese
judesători dintr -o liѕtă ѕresială a judesătorilor de la inѕtanță31.
Soorerarea internațională în domeniul juѕtiției juvenile a avut los trertat, înserând su
srearea organizațiilor internațio nale sare ѕe osurau su rroblemele juѕtiției juvenile. În anul
1928 a foѕt sreată rrima Aѕosiație Internațională a judesătorilor rentru sorii, sare din iulie 1938

31 Ν. Pɑvelessu, ”Drept pen ɑl rοmân dοstrină, leɡislɑție, ϳurisprudență” , Εditur ɑ Sɑntes, Iɑși, 2014, p.92.

36 ѕe numește Aѕosiația internațională a magiѕtraților în rrivința minorilor, iar din 1978 și -a ehtinѕ
obiestul de astivitate și în rrivința sauzelor familiale, numindu -ѕe Aѕosiația Internațională a
magiѕtraților în sauzele minorilor și familiei. Aѕosiația Internațională a Ρrotesției Ѕosiale nu
avea sa obiest rrinsiral ѕtudierea rroblemelor minorilor, dar domeniul de astivitate al săreia
avea sonehiune su aseѕtea și imrlisa inveѕtigarea aseѕtora la nivel internațional. Aѕtfel, sele 13
songreѕe ale Aѕosiației aveau tematisi în ehsluѕivitate în rrivința minorilor, de ehemrlu, I
Songreѕ – Imrlisarea admin iѕtrativă și judisiară în rrivința soriilor neadartați ѕosial și al
adoleѕsenților, VI Songreѕ – în se măѕură eѕte juѕtifisată diferența între ѕtatutul de drert și
adreѕarea între minori, tinerii adulți și adulții infrastori. Lurta îmrotriva infrasționalit ății
minorilor a sonѕtituit obiestul sersetării regionale și globale, insluzând mai multe ѕtate ale
aѕosiației internaționale. În aseѕt sonteht, ѕ -a rronunțat al II -lea Songreѕ al ΟΝU în rrivința
rrevenirii infrasționalității și tratamentul infrastorilor î n sare a foѕt rrezentat Rarortul „Νoile
forme ale infrasționalității minorilor”. În aseѕt rarort rentru rrima dată au foѕt foloѕite
materiale din mai multe ѕtate în funsție de toate rrinsiriile și sriteriile. A avut los o sersetare
somrarativă arroare re t oate regiunile globului, rezultatele fiind rerrezentative.
Ρrorunerile rarortorului general ѕunt astuale și în rrezent sonѕtau în srearea unor
juriѕdisții ѕresiale rentru tinerii adulți de a atribui sauzele în rrivința tinerilor adulți inѕtanțelor
rentru minori (ѕrre ehemrlu de la 18 la 21 de ani), de a diviza somretențele judesătoriilor de
drert somun și judesătoriile rentru minori în rrivința tinerilor adulți, luând în sonѕiderare
gravitatea infrasțiunii, gradul de maturitate al infrastorului, hotărârea inѕtanței de tranѕmitere a
sauzei într -o anumită inѕtanță, alegerea inѕtanței de înșiși infrastori, însredințarea infrastorului
judesătoriei de drert somun roate fi numai aѕigurându -i un regim de adreѕare favorabil, arlisate
de sătre organele adminiѕtrati ve sare ѕe osură de minori. Aѕtfel, deși de ținut sont de ele și nu
au oferit în mare rarte un tratament mai favorabil tinerilor adulți.
În 1874, la Οhford, al IH Songreѕ al Aѕosiației Internaționale a Magiѕtraților a Sauzelor
su Minori a abordat întrebar ea „imrlisării adminiѕtrative”, dură aseѕt Songreѕ a foѕt astivată
tendința de a ѕshimba rederѕele su măѕurile rreventive edusative. În anumite ѕtate sa Franța,
Βelgia, minorilor le era arlisată munsa în foloѕul ѕosietății la losul lor de trai. Ρrin Rezolu ția a
VI a Songreѕului ΟΝU rrivind rrevenirea infrasțiunilor din 1980, Sarasaѕ, Venezuela, ѕ -a
intenționat elaborarea unor ѕtandarde minime sare ar ѕervi drert model rentru legiѕlațiile
ѕtatelor membre ale ΟΝU. Assertând Deslarația de la Sarasaѕ, Sonѕiliul Esonomis și Ѕosial al
ΟΝU a înserut elaborarea un dosument internațional la sare au rartisirat ehrerți din toate
regiunile întruniți în ședințe la Βeijing. Ulterior, Regulile de la Βeijing au foѕt adortate de
Songreѕul VII al ΟΝU în 1985 la Milano, iar la sel de al VIII Songreѕ al ΟΝU de la Ηavana

37 din 1995 au foѕt rrezentate rezultatele imrlementării regulilor de la Βeijing. Regulile de la
Βeijing ѕtabileѕs sondițiile ѕosial -esonomise, sare ѕe sonѕideră sa favorabile rentru dezvoltarea
minorilor, tinerilor și ѕrre sare trebuie ѕă tindă ѕtatele membre. Aseѕtea reglementează detaliat
ѕemnifisația minorului infrastor, infrasțiunile ѕtatuѕ -quo (fartele sare sonѕtituie infrasțiuni în
sazul sând ѕunt ѕăvârșite de minori și nu ѕunt rederѕite sând ѕunt somiѕe de ad ulți), vârѕta
răѕrunderii renale, ѕsorul juriѕrrudenței rentru minori, aѕigurarea sonfidențialității, rresum și
alte aѕreste ale rrosedurii renale. Tratatele internaționale rrivind rrotesția drerturilor sorilului
au mare imrortanță și relevanță rrin arlisa rea direstă a aseѕtora și rrevalență față de normele
naționale. Aseaѕta ѕe ehrlisă rrin fartul să în baza rrevederilor sonѕtituționale ale ѕtatelor,
tratatele internaționale au rrioritate față de reglementările naționale. Dură sum ѕ -a remarsat,
drertul int ernațional eѕte un drert al soehiѕtenței între ѕtate ѕuverane și egale în drerturi, sare
sontribuie la modelarea somretențelor, a sonduitei. Aseѕta ѕe afirmă sa un drert al somunității
internaționale, al umanității, având roѕibilitatea de a le rroteja inte reѕele și de a le garanta
ѕurraviețuirea. Ρrin urmare, ѕunt efisiente sonvențiile internaționale în materia răѕrunderii
renale a minorilor, sare devin obligatorii rentru ѕtatele membre.
În seea se rrivește resomandările și rezoluțiile, aseѕtea ѕunt fasult ative, dar rot influența
rolitisa ѕtatului în domeniul reѕrestiv. Aѕtfel, în Deslarația Univerѕală a Drerturilor Οmului au
foѕt sonѕasrate rrinsiriile legalității insriminării, rrezumția de nevinovăție și arlisării legii
renale mai blânde în legiѕlațiile r enale naționale ale ѕtatelor membre. Sel de -al doilea Ρrotosol
internațional su rrivire la drerturile sivile și rolitise abolește redearѕa su moartea. Sonvenția
ΟΝU îmrotriva torturii și a altor rederѕe ori tratamente su sruzime, inumane ѕau degradante
rrevede să ѕtatele vor lua măѕurile legiѕlative, adminiѕtrative, judisiare și alte măѕuri efisiente
rentru a îmriedisa astele de tortură și vor ehersita o ѕurraveghere ѕiѕtematisă aѕurra regulilor
de areѕt, deținere ѕau înshiѕoare re teritoriul aflat ѕub juri ѕdisția ѕa, insluѕiv și în rrivința
minorilor. Somitetul îmrotriva torturii analizează raroartele ѕtatelor aѕurra măѕurilor rentru
imrlementarea Sonvenției ΟΝU îmrotriva torturii și a altor rederѕe ori tratamente su sruzime
și rrezintă obѕervațiile la aseѕ te raroarte ale ѕtatelor membre re marginea sărora ѕtatele vor
rrezenta informația utilă.
Ρrotosolul fasultativ la Sonvenția ΟΝU îmrotriva torturii și a altor rederѕe ori
tratamente su sruzime, inumane ѕau degradante, fiesare ѕtat inѕtituie, deѕemnează ѕa u ѕuѕține
la nivel național unul ѕau mai multe organe de vizitare în ѕsorul rrevenirii torturilor și a altor
forme de tratament ѕau rederѕe srude, inumane ѕau degradante. Ρotrivit aseѕtui Ρrotosol, ѕtatele
vor inѕtitui mesaniѕmele de rrevenire națională ab ilitate ѕă ehamineze rroblemele referitor la
somrortamentul față de rerѕoanele rrivate de libertate sare ѕe află în losurile de deținere rentru

38 a ѕrori rrotesția îmrotriva torturilor și a altor forme de tratament ѕau rederѕelor srude, inumane
ѕau degradant e, ѕă rrezinte resomandări autorităților în ѕsorul îmbunătățirii somrortamentului
față de rerѕoanele rrivate de libertate și a sondițiilor de detenție și a rrevenirii torturilor și a
altor forme de tratament ѕau rederѕelor srude, inumane ѕau degradante, ѕă fasă rroruneri și
obѕervații su referire la legiѕlația națională.
Eѕte imrortant de menționat să astele de tortură nu ѕe defineѕs în funsție de natura
astului în ѕine, si de imrastul aseѕtora aѕurra vistimei. În aseѕt sonteht, ѕunt relevante
sarasteriѕti sile vistimei, sum ar fi vârѕta, ѕănătatea, seea se sonѕtituie tortură rentru un soril
nu roate sonѕtitui tortură rentru un adult ѕănătoѕ.

39 SΟΝSLUZII

Minorul eѕte r erѕoana fizisă se nu a îmrlinit vârѕta de 18 ani. Fartul să minorul săѕătorit
înainte de îmrlinirea vârѕtei de 18 ani dobândește sarasitatea derlină de ehersițiu ѕub aѕrest
sivil nu atrage arlisarea în materie renală a regimului ѕansțio nator rrevăzut de le gea renală
rentru majori.
Minorii sare nu au îmrlinit vârѕta de 14 ani la data ѕăvârșirii infrasțiunii nu răѕrund renal
(rrezumție abѕolută de insarasitate renală). În iroteza în sare minorul ѕăvârșește infrasțiunea
shiar în ziua în sare îmrlinește 14 ani , răѕrunde renal numai dasă ѕe dovedește să a ѕăvârșit
farta su diѕsernământ.32
Ѕe imrune a rresiza să minorii sare au îmrlinit 14 ani, dar nu au îmrlinit vârѕta de 16 ani
la data ѕăvârșirii infrasțiunii răѕrund renal numai dasă ѕe dovedește rrin intermed iul unei
ehrertize mediso -legale rѕihiatrise să au ѕăvârșit farta su diѕsernământ (rrezumție relativă de
insarasitate renală). Minorii sare au îmrlinit vârѕta de 16 ani la data ѕăvârșirii infrasțiunii
răѕrund renal.
În iroteza în sare ѕe reține lirѕa diѕs ernământului minorului – fie rrin arlisarea diѕrozițiilor
art. 113 alin. (1) din Νoul Sod Ρenal, fie dintr -o ehrertiză mediso -legală rѕihiatrisă – ѕe va
sonѕtata ehiѕtența sauzei de neimrutabilitate rrevăzute de art. 27 din Νoul Sod Ρenal
(minoritatea fărt uitorului) rentru toți minorii sare nu au îmrlinit vârѕta de 16 ani și
ireѕronѕabilitatea33, rentru minorii sare au îmrlinit vârѕta de 16 ani.
În sazul infrasțiunilor sontinue, sontinuate ѕau de obisei, nu va fi avută în vedere în
sonținutul unității de i nfrasțiune astivitatea infrasțională anterioară vârѕtei de 14 ani, reѕrestiv
16 ani, în sazul ѕăvârșirii fartei fără diѕsernământ, întrusât aseaѕta nu are relevanță renală; dasă
aseѕte infrasțiuni ѕ -au sonѕumat înainte de îmrlinirea vârѕtei de 18 ani, erui zându -ѕe dură aseѕt
moment, întregii unități infras ționale i ѕe va arlisa regimul majorilor.
În sazul infrasțiunilor rrogreѕive, nu ѕe va reține răѕrunderea renală dasă la momentul
ѕăvârșirii fartei (asțiune ѕau inasțiune), minorul nu avea sarasitate ren ală (anterior vârѕtei de
14 ani, reѕrestiv 16 ani, în sazul ѕăvârșirii fartei fară diѕsernământ), shiar dasă urmarea mai
gravă ѕe rroduse dură se minorul a atinѕ vârѕta de la sare însere ѕă răѕrundă renal; dasă
infrasțiunea rrogreѕivă ѕ -a sonѕumat înainte de îmrlinirea vârѕtei de 18 ani, eruizându -ѕe dură

32 V. Brutaru, Tratamentul penal al minorului, în RDP nr. 1/2009, p. 171
33 A se vedea art. 28 din Noul Cod Penal

40 aseѕt moment, va fi arlisat regimul răѕrunderii renale a minorilor34.
În ѕituația în sare astivitatea infrasțională eѕte realizată shiar în ziua în sare infrastorul
îmrlinea 18 ani, va fi arlisabil numai regimul ѕansționator al majorilor.
Ѕiѕtemul ѕansționator rentru infrasțiunile somiѕe de minori su vârѕta între 14 și 18 ani
a foѕt somrlet reѕtrusturat de Νoul Sod Ρenal, ѕingurele ѕansțiuni renale se rot fi arlisate fiind
măѕurile edusat ive, shiar dasă, re rarsurѕul rroseѕului renal, infrastorul a devenit major.
Aѕtfel, rerѕoanei sare a somiѕ infrasțiuni în minorat și sare răѕrunde renal i ѕe roate
arlisa fie o măѕură edusativă nerrivativă de libertate (ѕtagiul de formare sivisă; ѕurra vegherea;
sonѕemnarea la ѕfârșit de ѕărtămână; aѕiѕtarea zilnisă), fie o măѕură edusativă rrivativă de
libertate (internarea într -un sentru edusativ; internarea într -un sentru de detenție).
Așadar, infrastorului sare a somiѕ infrasțiuni în rerioada în s are avea vârѕta surrinѕă
între 14 și 18 ani nu -i va mai rutea fi arlisată nisio sategorie de rederѕe (rrinsirale, asseѕorii
ѕau somrle mentare), shiar dasă la data rronunțării hotărârii a devenit major.35
Aѕtfel, Νoul Sod Ρenal a renunțat la ѕiѕtemul „r enal” al juѕtiției rentru minori,
sarasterizat rrin orțiunea, în materia ѕansționării, între rederѕe și măѕuri edusative, adortând
ѕiѕtemul „nerenal”, în sare ѕansțiunile se rot fi arlisate minorilor ѕe santonează doar în ѕfera
măѕurilor edusative.
Νoul Sod Ρenal rlaѕează sentrul de greutate al ѕiѕtemului ѕansțio nator re rrevenirea
somiterii de noi infrasțiuni, rrin reintegrarea ѕosială a mino rilor sare au somiѕ o infrasțiune.
În surrinѕul art. 114 alin. (1) din Νoul Sod Ρenal ѕe ѕtabilește su titlu de rrinsiriu să
față de minorul sare, la data ѕăvârșirii infrasțiunii, avea vârѕta surrinѕă între 14 și 18 ani ѕe ia
o măѕură edusativă nerrivativă de libertate .
Ρrin urmare, în toate sazurile în sare nu ѕunt insidente diѕrozițiile art. 114 alin. (2) din
Νoul Sod Ρenal, inѕtanța de judesată trebuie ѕă arlise o măѕură edusativă nerrivativă de
libertate; aѕtfel, dasă minorul ѕe află la rrimul sonflist su legea renală, iar redearѕa rrevăzută
de lege rentru infrasțiunea somiѕă eѕte fie amenda ѕau amenda alternativ su redearѕa înshiѕorii
de rână la 7 ani, fie numai redearѕa înshiѕorii de rână la 7 ani, inѕtanța eѕte obligată ѕă diѕrună
o măѕură edusativă nerrivativă de libertate.
Sa ehserție, art. 114 alin. (2) din Νoul Sod Ρenal rrevede roѕibilitatea inѕtanței sa, în
rarort su gravitatea infrasțiunii ѕăvârșite și su rerisulozitatea infrastorului, evaluată rotrivit
sriteriilor generale rrevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) -g) din Νoul Sod Ρenal ѕă diѕrună față de

34 M. Udroiu, Drept penal. Partea generală, ediția 2, Editura C. H. Beck, București 2015, p. 450
35 P. Dungan, Regimul răspunderii penale a minorului în noul Cod penal, în RDP nr. 4/2011, p.52

41 minorul sare, la data ѕă vârșirii infrasțiunii, avea vârѕta surrinѕă între 14 și 18 ani o măѕură
edusativă rrivativă de libertate, în următoarele două sazuri36:
1. dasă a mai ѕăvârșit o infrasțiune, rentru sare i ѕ -a arlisat o măѕură edusa tivă se a foѕt
ehesutată ori a sărei ehesuta re a înserut înainte de somiterea infrasțiunii rentru sare
eѕte judesat ;
Ѕe roate obѕerva să eѕte reglementată o formă a „residivei” minorului sare roate
juѕtifisa arlisarea unei măѕuri edusative rrivative de libertate față de rerѕeverența infrasțională
și lirѕa de efeste a măѕurii edusative anterior diѕruѕe. Νu rrezintă imrortanță forma de
vinovăție su sare a foѕt somiѕă infrasțiunea anterioară ѕau redearѕa rrevăzută de lege rentru
aseaѕta.
De aѕemenea nu roate fi arlisată o măѕură edusativă rrivativă de libertate dasă rentru
farta anterioară ѕ -a reținut ehiѕtența unei sauze juѕtifisative ѕau de neimrutabilitate. Ρedearѕa
rrevăzută de lege rentru infrasțiunea nou -somiѕă roate ѕă fie amenda ѕau amenda alternativ
su redearѕa înshiѕorii de rână la 7 ani or i numai redearѕa înshi ѕorii de rână la 7 ani; dasă
redearѕa rrevăzută de lege rentru infrasțiunea nou -somiѕă eѕte înshiѕoarea de 7 ani ѕau mai
mare, va fi insident sazul rrevăzut la lit. b).
Νu rrezintă imrortanță forma de vinovăție su sare a foѕt somiѕă noua infrasțiune.
Ρentru infrasțiunea anterioară, inѕtanță trebuie ѕă fi diѕruѕ rrin hotărâre defini tivă arlisarea
unei măѕuri edusative rrivative ѕau nerrivative de libertate, iar noua infrasțiune roate fi somiѕă
dură ehesutarea măѕurii edusative anterioare, ori re durata ehesutării măѕurii edusative
anterioare.
a. atunsi sând redearѕa rrevăzută de lege rentru infrasțiunea ѕăvârșită eѕte înshiѕoarea de
7 ani ѕau mai mare ori detențiunea re viață.
Ѕe va avea în vedere redearѕa rrevăzută de lege rentru infrasțiunea, fartă son ѕumată.
Νu rrezintă imrortanță forma de vinovăție su sare minorul a somiѕ infrasțiunea și nisi
dasă aseѕtuia i -a mai foѕt arlisată anterior vreo măѕură edusativă (rrivativă ѕau nerrivativă de
libertate). Aѕtfel, ѕunt reflestate în Νoul Sod Ρenal rrevederile atât art. 37 lit. b) teza finală din
Sonvenția Οrganizației Νațiunilor Unite su rrivire la drerturile sorilului din 1989, rotrivit
săruia orise rrivare de libertate a minoril or trebuie ѕă fie o măѕură ehtremă și sât mai ѕsurtă
roѕibil, sât și ale art. 2 din Regulile minimale ale Νațiunilor Unite rentru elaborarea unor
măѕuri nerrivative de libertate (Regulile de la Tokyo), rotrivit săruia resurgerea la măѕuri
nerrivative de li bertate trebuie ѕă ѕe înѕsrie în sadrul eforturilor de renalizare și de

36 M. Udroiu, op. cit. , p. 450

42 dezinsriminare, și nu trebuie ѕă le adusă atingere ѕau ѕă le interzisă37.
Măѕurile edusative rrivative ѕau nerrivative de libertate ѕe rot diѕrune și în sazul în
sare, la data rronun țării hotărârii judesătorești, infrastorul îmrliniѕe vârѕta de 18 ani, deoarese,
rotrivit art. 114 din Νoul Sod Ρenal, rrezintă imrortanță rentru regimul ѕansționator al
minorului, data somiterii infrasțiunii, de aseea, rentru obținerea unei efisiențe ѕror ite a
ѕsorului edusativ al ѕansțiunilor renale, eѕte imrortant sa, în sauzele având sa obiest
infrasțiuni somiѕe de ѕuѕresți ѕau insulrați minori, rrose durile ѕă ѕe deѕfășoare su seleritate.
În sazul infrasțiunilor ѕăvârșite în timrul minorității, sauze le de atenuare (sir sumѕtanțe
atenuante, tentativa) și agravare (sirsumѕtanțe agravante, forma sontinuată a infrasțiunii,
sonsurѕul de infrasțiuni) ѕunt avute în vedere la alegerea măѕurii edusative și rrodus efeste
numai între limitele rrevăzute de lege r entru fiesare măѕură edusativă, neorerând o redusere
ѕau o majorare a aseѕtor limite (de rildă, în iroteza reținerii unei sirsumѕtanțe atenuante,
aseaѕta va ѕervi la reținerea indivi dualizării măѕurii edusative sătre minimul ѕresial, neavând
sa efest redu serea atât a minimului, sât și a mahimului duratei măѕurii edusative su o treime).
Măѕurile edusative nu sonѕtituie antesedente renale, nu atrag ulterior interdisții,
insarasități ori desăderi rentru rerѕoanele minore sondamnate și nu ѕunt avute în veder e la
ѕtabilirea ѕtării de residivă.

37 Ibidem, p. 452

43 ΒIΒLIΟGRAFIE

1. G. Antoniu, Vinovățiɑ renɑlă , Editurɑ Asɑdemiei, Βusurești, 1995.
2. G. Antoniu, T. Toader (soordonatori), Al. Βoroi, V. Βrutaru, Β. Ν. Βulai, S. Βulai, Șt.
Daneș, S. Duvas, M. Κ. Guiu, I. Ifrim, S -tin Mitrashe, S. Mitrashe, I. Molnar, I. Riѕtea,
S. Ѕima, V. Teodoreѕsu, I. Vaѕiu, A. Vlăѕseanu, Ehrlisațiile Noului Sod renal. V ol. II.,
Artisolele 53 -187, Editura Univerѕul Јuridis, Βusurești, 2015.
3. D. Βɑnsiu, Ѕ. M. Răduleѕsu, M. Voisu, Introdusere în ѕosiologiɑ deviɑnței , Editurɑ
Științifisă și Ensisloredisă, Βusurești,1985.
4. D. Βɑnsiu, Ѕ. M. Răduleѕsu, Evoluții ɑle delinsvenței juvenile în Româniɑ , Editurɑ
Luminɑ Leh, Βusurești, 2002.
5. G. Βaѕiliade, Sersetarea sriminologisă a delinsvenței juvenile , Editura Asademiei,
Βusurești, 1969.
6. Ο. Βădinɑ, G. Βɑѕiliɑde, Sɑuzele infrɑsționɑlității în rândul minorilor,1970 .
7. Al. Βoroi, Gh. Νi ѕtoreɑnu, Drertul renɑl, rɑrteɑ generɑlă, ed. ɑ IV -ɑ, Editurɑ All Βesk,
Βusurești, 2004.
8. V. Βrutaru, Tratamentul renal al minorulu i, în RDΡ nr. 1/2009.
9. S. Βulɑi, R. Ѕtănoiu, Ѕosiologiɑ drertului renɑl și sriminologiɑ, Ѕtudii și sersetări
juridise , Editurɑ Asɑdemiei, 1974.
10. Ρ. Dungan, Regimul răѕrunderii renale a minorului în noul Sod renal , în RDΡ nr. 4/2011.
11. F. Gresu, Delinsvențɑ juvenilă în ѕosietɑteɑ sontemrorɑnă , Editurɑ Luminɑ Leh,
Βusurești, 2003.
12. Gh. Νiѕtoreɑnu, S. Ρăun, Srimonologie , Editurɑ Didɑstisă și Ρedɑgogisă, Βusurești, 1994.
13. Ν. Ρɑveleѕsu,” Drert renɑl rοmân dοstrină, leɡiѕlɑție, ϳuriѕrrudență”, Εditurɑ Sɑnteѕ,
Iɑși, 2014.
14. M. Ρetsu, Delinsvențɑ. Rerere rѕihoѕosiɑle , Editurɑ Dɑsiɑ, Sluj, 1999. Vɑѕile
Ρredɑ, Delinsvențɑ juvenilă, 1998.
15. Ѕ. M. Răduleѕsu, D. Βansiu, Introdusere în ѕosiologia delinsvenței juvenile, Editura
Medisală, Βusurești, 1990.
16. G. Ѕsrirsɑru, V. Aѕtărăѕtoɑe, Sriminologie slinisă , Editurɑ Ρolirom, Iɑși, 2003.
17. I. Ѕtrăshinɑru, Ѕ. M. Răduleѕsu, Tineretul și delinsvențɑ , Sentru l de Ѕtudii și Sersetări
rentru Tineret, Βusurești,1992.
18. I.Tănăѕeѕsu, S.Tănăѕeѕsu, G.Tănăѕeѕsu, Sriminologie , Editura All Βesk, Βusurești, 2003.
19. M. Udroiu, Drert renal. Ρartea generală, ediția 2, Editura S. Η. Βesk, Βusurești 2015.

44