Istoricul evolutiei psihologiei muncii este unul pe cat de int eresant, pe atat de necesar si actual, aceasta ramura a psihologiei dezvoltandu-se pe… [605920]

PSIHOLOGIA MUNCII
REFERAT – TOMA ANDRE EA

Istoricul evolutiei psihologiei muncii este unul pe cat de int eresant, pe atat de necesar si actual,
aceasta ramura a psihologiei dezvoltandu-se pe zi ce trece, din nevoia de adaptare a acesteia la toate
mediile de lucru din prezent. Prin intermediul acestei speci alizari si aplicand metode bine structurate si
organizate, dar in acelasi timp personalizate pentru fiecare mediu si individ, noi, ca si societate, reusim
sa ne menajam responsabilitatile si energia in mod productiv. Dat orita faptului ca orice actiune a
omului este o combinatie de sarcini si obiective rationale , dar si de nuante ale personalitatii fiecarui
participant, psihologia muncii a devenit rapid si sigur un subiect care a capatat atentie si implicare din
partea psihologilor, acestia preocupandu-se intens de analiza s i dezvoltarea celor mai potrivite cai de a
alege o profesie ideala si de a imbunatati in acelasi timp medi ul si spiritul de lucru al angajatilor. Pe
scurt, scopul psihologiei muncii este format din componentele psihologice ale tuturor activitatilor, dar
si din factorii psihologici care iau parte la cresterea productivitatii si a satisfactiei in munca.
Psihologii din acest domeniu iau parte la numeroase activitat i, cateva dintre ele fiind
enumerate de catre McCollum (1959):
•Selectia personalului: alegerea si evaluarea angajatilor si a organelor executive, analiza
criteriului;
•Formarea personalului: incurajarea personalului, aprecierea reusitelor, masurarea atitudinii,
formarea conducerii;
•Tehnologia umana: proiectarea utilajelor;
•Studiul productivitatii: activitati legate de oboseala cauzat a de munca si de conditiile
generale ale acesteia;
•Conducerea activitatii: capacitate administrativa;
•Altele: accidente, protectia muncii, relatii de munca.
Telul psihologilor din acest domeniu este de a gasi solutii , rezolvari, pentru problemele din
cadrul muncii, spre exemplu:
•Protectia muncii: diminuarea riscului de imbolnavire, sigura nta indivizilor, reducerea oboselii
psihice, a monotoniei, a rutinei, a incordarii si a factor ilor care transforma activitatile in
obligatii lipsite de placere;
•Satisfactia morala: scopul este de a face din locul de munca un mediu mai agreabil, mai placut,
de a schimba eticheta serviciului de "simpla sursa de castigar e a existentei" intr-o experienta
frumoasa. Acest lucru se obtine in primul rand prin repartiza rea persoanelor in functie de
anumite criterii psihologice (spre exemplu, cei empatici, pasi onati de bunastarea si ingrijirea
celor din jur, se potrivesc in medii de lucru precum spitalele, c abinetele veterinare, azilele de

batrani, orfelinate, etc.), dar si prin imbunatatirea metode lor de integrare, a menajarea
stresului si a proiectarea spatiului de munca in asa fel incat a ngajatilor sa le fie usor sa isi duca
sarcinile la bun sfarsit.
•Cresterea productivitatii muncii si a randamentului uman, prin cautarea de metode pentru
evolutia metodelor de lucru, contribuind la elaborarea unor pro cedee simple de lucru si la
imbunatatirea instrumentelor si a spatiului de munca.
•
Un exemplu foarte bun de program ce indeamna si indruma in acel asi timp angajatii spre a
lucra impreuna pentru a produce toate schimbarile enumerate mai sus este Programul 5s ,
implementat de numeroase firme, cu scopul realizarii manage mentului vizual.
Denumirea de 5s provine de la cinci cuvinte japoneze care incep cu litera S: Seiri, Seiton, Seiso,
Seiketsu si Shitsuke. Programul include cinci etape, al caror scop este obtinerea in mod sistematic a
organizarii, curatieniei si standardizarii la locul de mun ca, ajutand astfel enorm la imbunatatirea
productivitatii si la reducerea problemelor de calitate si securitate a muncii.
Prin urmare, cei cinci pasi se pot defini astfel:
1. Sortare: acesta este primul pas al procesului si se refera la eliberarea spatiului de la locul de
munca si eliberarea zonei de toate obicetele care nu sunt nec esare. Cuvantul "obiecte" este
folosit intr-un sens larg, acoperind, deci, de la programe, m ateriale, accesorii, desene,
schite, piese, pana la comportamente si atitudini, actiuni.
2. Stabilizare: al doilea pas al programului se refera la cresterea accesibilitatii catre
echipamentul de munca si reducerea timpului pentru realizarea sarcinilor de lucru.

Depozitand lucrurile utile intr-o ordine logica si avand acces usor la acestea (utilizand
rafturi, recipiente, dulapuri cu usi transparente, panouri, ma rcaje), fluxul muncii devine mai
eficient.
3. Stralucire: aceasta consta in curatarea locului de munc a, fiind nevoie de implicarea tuturor
persoanelor angajate, indiferent de functia acestora.
4. Standardizare: cel de-al patrulea pas accentueaza nevoia de a defini reguli clare, obiceiuri si
proceduri. Spre exemplu, codificarea prin metoda culorilor, a numerelor sau a formelor
poate ajuta la identificarea anormalitatilor din zona de lucru.
5. Sustinere: acesta este stadiul cel mai complicat, deo arece odata stabilita ordinea si locul
fiecarui lucru, este nevoie de implicare activa pentru a mentine bunele practici ca un mod
curent de lucru.

Acesta este doar unul dintre multele practici ce pot fi apli cate pentru conturarea mult doritului
echilibru la locul de munca.
Exista o multitudine de factori ce influenteaza in mod pozit iv sau negativ energia si bunastarea
angajatilor, si, prin urmare, productivitatea acestora. N eintalnirea acestor factori va duce inevitabil la
crearea de discomfort psihic si fizic, astfel scazand randam entul si aparand diferite boli profesionale
(oboseala cronica, depresie, sindromul burnout, boli reumatice, af ectiuni oculare, etc), accidente sau
situatii tensionate.
ILUMINATUL

Mentinerea unui nivel de iluminare corespunzator este foarte i mportanta, intrucat
neindeplinirea acestei cerinte, poate cauza una sau mai multe dintre urmatoarele probleme:
•Scaderea acuitatii vizuale
•Miopia profesionala
•Orbire temporara
•Eforturi mari pentru acomodare
•Instalare prematura a oboselii
Lumina naturala este, din punct de vedere al agreabilitatii, cea mai potriv ita pentru ochiul
uman, motiv pentru care este incurajata instalarea unor fe restre de dimensiuni mari (preferabil inalte),
iar pervazul ferestrelor sa fie la inaltimea birourilor. De asemenea, este important ca ferestrele sa fie
insotite de storuri reglabile, pentru situatii in care lumina provenita de afara este mult prea puternica
(astfel, in cazul lucrului la calculator, se evita si risc ul ca lumina sa se reflecte in monitor, aceasta fiind o
alta cauza a problemelor oculare).
CROMATICA
Pentru mentinerea echilibrului psihicofiziologic al omului, paleta de culori folosita in incaperile
in care lucreaza angajatii trebuie sa inspire confort, ordi ne si o stare generala de bine. Prin urmare, se
vor folosi culori precum verde-albastrui, piersica, roz si c rem, dar si gri in situatiile in care mediul de
lucru impune acest lucru (pentru incaperile industriale, spre e xemplu).
Culorile mai sunt folosite, de asemenea, pentru realizarea mijloacelor de securitate, astfel:
➢Galben : atragerea atentiei asupra unor obstacole, balustrade, ele vatoare, etc.
➢Oranj: marcarea partilor periculoase (cu risc crescut de taiere, zdrobire, explozie, etc)
➢Rosu: semnalarea incendiilor si identificarea materialelor ignif uge
➢Albastru: semnifica precautia
➢Alb: sugereaza necesitatea de curatenie
ZGOMOTUL
Este, desigur, unul dintre factorii mediului fizic ambiant ce influenteaza deseori negativ
activitatea psihica a angajatilor. Acesta este greu de e vitat, existand un numar mare de surse
(masinarii, semnale acustice, interactiunea dintre oameni, utilizarea uneltelor, etc).
La fel ca si in cazul iluminatului, zgomotul poate cauza urmat oarele probleme:

•Scaderea capacitatii auditive
•Leziuni la nivelul urechii interne
•Dureri musculare
•Ameteli, oboseala, slabiciune
•Cefalee si migrene permanente
•Pierderea poftei de mancare, anemie
•Dificultati in mentinerea echilibrului
•Scaderea capacitatii de concentrare a atentiei
•Modificari ale dexteritatii
Pentru evitarea acestora, psihologii specializati in aces t domeniu recomanda de cele mai multe
ori modificari sau mutari ale obiectelor din mediul de lucru precum folosirea in principal a materialelor
elastice, utilizarea de straturi de materiale fonoabsorba nte, gruparea surselor de zgomot, evitarea
aglomerarii de utilaje, izolarea peretilor si tavanelor , utilizarea de piese silentioase, efectuarea
reviziilor periodice, folosirea de casti sau antifoane.
VIBRATIILE
Reprezinta, se pare, cel mai nociv factor din mediul de l ucru. Acest fapt se datoreaza in
principiu combinarii de cele mai multe ori ale vibratiilor cu zgomotul, iar consecintele acestora asupra
organismului sunt deosebit de grave:
•Tulburari de sensibilitate
•Tulburari vasculare
•Modificari osoase
•Manifestari neurologice
Mai des intalnite si mai putin grave sunt starile de indispoz itie, cefalee, ameteli, oboseala,
tremuraturi.
MUZICA FUNCTIONALA
Pentru cresterea productivitatii, se cunoaste de foarte mu lt timp efectul benefic al ritmului
melodiilor, acesta crescand buna dispozitie a angajatilor, randamentul, calitatea muncii, a vigilentei si,
poate cel mai important, reducerea oboselii. Din pacate, ac easta nu se poate folosi pentru sarcinile
care necesita concentrare continua si indelungata, fiind pot rivita doar pentru cazul in care munca este

repetitiva si nu este nevoie de atentie sustinuta.
ELEMENTE DE MICROCLIMAT
Temperatura, umiditatea si miscarea aerului influenteaza fo arte mult starea si sanatatea
oamenilor, iar acestea trebuie pastrate la un nivel mediu, potrivit atat pentru persoanele tinere cat si
pentru cei mai in varsta.
Guion (1965): " studiul stiintific al relatiei dintre om si lumea munc ii: studiul potrivirii oamenilor
la locurile de munca pentru care au optat, cu oamenii pe care îi întâlnesc acolo si cu bunurile pe care le
produc "
Moraru & Iosif (1976): " psihologia muncii ca stiinta constituie un corp de cu nostinte unitar si
sistematic despre comportamentul omului în munca "
APA (1976) " Psihologii industriali si organizationali sunt inte resati în aspectele muncii
oamenilor astfel ca satisfactia cu munca pe care o fac si eficienta lor "
Leplat & Cuny (1977) considera " psihologia muncii ca parte a psihologiei aplicate ca re se
ocupa de studiul comportamentului uman în cadrul sist emelor socio-tehnice ".
Ombredane si Faverge (1955), dupa care munca este definita ca un “ comportament
achizitionat prin învatare si care tine sa se adapte ze cerintelor unei anumite sarcini. ”
Pufan (1978): " obiectul psihologiei muncii îl constituie componentele psihologice ale diferitelor
activitati precum si factorii psihologici care contribu ie la sporirea productivitatii muncii "
Pitariu (1978): "C omportamentul de munca îl vom considera în cadrul inte ractiunii om,
obiectele muncii, mediul fizic si social al muncii, pe scurt, sistemul om-masina-mediu. Deci, psihologia
muncii studiaza optimizarea interactiunii om-masina-mediul muncii, în scopul cresterii productivitatii si
calitatii muncii, fiabilitatii sistemelor socio-tehn ice, eficientei si confortului în munca "
Schultz & Schultz (1986): "… aplicarea metodelor, faptelor si principiilor psihol ogiei la oamenii
care muncesc "
Iosif & Moldovan-Scholz (1996) noteaza ca psihologia muncii " se ocupa cu studiul fenomenelor
si particularitatilor psihice implicate în activitate a de munca a omului "
BIBLIOGRAFIE:

•http://leanmanufacturingtools.org/
•http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/PSIHOLOGIA- MUNCII724221818.php
•http://www.apio.ro/upload/competentele_psihologului_mo _v04c%20(1)
•Psihologia muncii – Conf. Univ. dr. Mihai Petru Craiova n
•Psihologia Muncii – Horia Pitaru
•Manual deTehnici si Metode in Psihologia Muncii si Orga nizationala – Zoltan Bogathy
•Introducere in Psihologia Muncii – Marian Popa