Istoricul Dinu Giurescu descrie cum în 29 de orase au fost schilodite țesuturile urbane în [631467]

1. Introducere
Istoricul Dinu Giurescu descrie cum în 29 de orase au fost schilodite țesuturile urbane în
proporție de 85- 90%, iar in alte 37 au avut loc demolări radicale1. Se precizează în raportul final
al Comisiei Prezidențiale Pentru Analiza Dictaturii Comuniste Din România atât problematica
controlului spatiului locativ cât și monopolul asupra vieții culturale.
Ada Kaleh, Geamăna sau Bezid sunt localități ce au fost distruse în întregime de regimul
comunis t, dar pe langă acestea procesul de sistematizare decretat de Marea Adunare Nationala în
1974 prin Legea Nr. 58 a afectat în special importante zone istorice ale orașelor și așezărilor vechi
din Romania. București, Craiova, Suceava, Iași, Tîrgoviste, Pitești, Ploiești, Constanța, Zalău,
Satu-Mare și Vaslui sunt unele dintre orașele care au suferit modificări considerabile ale formei
urbane.
1.1.Argument
Prezentul studiu propune abordarea unei zone din fostul cartier Uranus din București, mai
exact actualul sit pe care se află în prezent Parcul Izvor. Motivul pentru care studiul se îndreaptă
spre acest sit se datorează faptului că aici au avut loc una dintre cele mai mari dacă nu chiar cea
mai mare restructurare urbană a perioadei comuniste, în scopul construirii Centrului Civic (actualul
Palat al Parlamentului) și a sistematizării Bulevardului Victoria Socialismului.
"Fiecare națiune își legitimizează existența prin intermediul creativita ții sale . Când dovada
acestei creativități este suprimată, însăși identitatea unei națiuni este trepta t pierdută. Generația
actuală și cei care vor veni după vor trăi în orașe cu puține urme ale istoriei noastre (și a istoriei
lor) "2, acesta era un pasaj dintr -o scrisoare ce a fost trimisă pe 14 Decembrie 1984 de trei profesori
universitari la Comitetul C entral al Partidului Comunist Român.
Încă din perioada imediat următoare revoluției din 1989 și până astăzi s -a invocat atât
nevoia redescoperirii unei identități naționale nereprimate de un regim totalitarist care în trecut
alegea atent ce face parte din tradiție și ce nu. O comunitate informată însă doar parțial despre
trecutul ei este o comunitate care va manifesta în cel mai bun caz o identitate colectivă lipsită de
substanță și în cel mai rău caz va fi lipsită de orice valori colective. Arhitectura poate veni uneori
ca o rezolvare a acestei probleme sociale memorializând pierderea suferită de comunitate.

1 Giurescu, C. Dinu, THE RAZING OF ROMANIA’S PAST , Baltimore, J.D. Lucas Printing Company, 1989, p. 12;
2 Scrisoare semnată de trei membri ai Comisiei Centrale de Stat pentru Patrimoniul Cultural Național: Prof. Dr.
Arch. Grigore Ionescu (n. 1904), istoric proeminent al arhitecturii române ș i fost director al Monumentelor Istorice;
Dr. Razvan Theodorescu, istoric de artă și profesor Dinu C. Giurescu, istoric.

90) The letter was registered under no. 377, January 24, 1985, and was signed, in addition
to the three above -mentioned persons, by four other prominent scholars and researchers: Professor
Dionisie M. Pippidi (born 1905), archaeologist and specialist in Ancient History and member of
the Romanian Academy; Professor Dr. Vasile Dragut, art historian (1928- 1987), former Director
of The Directorate for National Cultural Patrimony and member of the Romanian National Committee ICOMOS; Dr. Radu Popa, archaeologist and well -known specialist on Romanian
medieval culture and civilization and Dr. Arch. Aurelian Triscu, associate professor at the School of Architecture, Bucharest. The letter discloses some details. On January 3, 1985, the General
Office for Housing Devel opment and Administration (DGDAL in Romania) asked the Archbishop
of Bucharest to agree to the demolition of the Mihai Voda Church. This request was soon followed
by the demolition of the buildings around the church (all listed as historic monuments). On
December 14, 1984, a memorandum addressed to the Central Committee of the Romanian
Communist Party (Section for Press and Propaganda) requested an immediate stop to demolition at the Vacaresti monastery. "Thus on December 30, 1984, the two small towers of t he main church
were pulled down. Several structures belonging to the monastery were razed on January 12, 1985. On January 21 the big tower of the main church was also pulled down" (English translation of the
Romanian text of the letter, Radio Free Europe R esearch, 11,3, January 17, 1986, pp. 20- 21, article
by Dan Ionescu).)
1.2.Viziune, motivație, așteptari
Acest studiu cercetează arhitectura în situația în care ea are un impact asupra memoriei
colective a unei comunități, cum influențează ea la nivel sociologi c, spațial și temporal. Motivația
nu este de a cerceta arhitectura memorialelor și de a ilustra cum funcționează aceasta ci se caută mai degrabă înțelegerea modului în care este încadrată aceasta în anumite situații. Înțelegerea
cadrului contemporan în car e fenomenul este abordat va duce ulterior la realizarea unei soluții
pertinente de proiectare pentru tema aleasă.
1.3.Încadrarea studiului
Lucrarea se va baza pe mai multe tipuri de studiu și anume studiu sociologic, urban, istoric
și peisager. Acesta va abord a în principiu arhitectura memorială recentă, înclinându -se spre
perioada dintre al doilea război mondial și până în prezent. Studiul va fi realizat atât din punct de vedere teoretic analizând documentație de specialitate despre acest subiect cât și practi c luând în
calcul exemple reprezentative ale acestui program de arhitectură. Situl propus va fi analizat atât la

scară urbană, luând în considerare importanța și influențele acestuia asupra Bucureștiului, cât și
din punct de vedere zonal, înțelegând cum poate interacționa acesta cu nucleul central al orașului.
1.4.Metodologie
Pentru realizarea studiului principala sursă de documentare în scopul realizării conținutului a
reprezentat -o bibliografia, alcătuita atât din publicații de specialitate cât și din lucrări teoretice și
documentații tehnice. O altă sursă menționabilă a reprezentat -o webografia care a venit în
completarea argumentelor destinate formării ideilor prezentate.
Toate capit olele lucrării sunt formate din idei bazate pe o serie de opere ce au fost esențiale în
argumentarea acestora.
Capitolul 2 formează o bază teoretică pentru înțelegerea spațiului cu valențe memoriale și a
arhitecturii ce îl nuanțează, motivațiile acesteia și modul în care ea a evoluat de -a lungul ultimului
secol, atât din punct de vedere formal cât și ideologic. Astfel pentru alcătuirea acestuia s -au luat
în considerare următoarele opere :
Winter, Jay, The Generation of Memory: Reflections on the “Memory Boom” ; Tanović, Sabina ,
Memory in Architecture: Contemporary memorial projects and their predecessors ; Barsalou,
Judy, Baxter, Victoria, The Urge to Remember The Role of Memorials in Social Reconstruction
and Transitional Justice ; Ioan, Augustin, A RHITECTURA MEMORIEI NOUA FRONTIERĂ A
SPAȚIULUI SACRU; Gurler, Ebru Erbas, Ozer, Basak, The Effects of Public Memorials on Social
Memory and Urban Identity ; Heath -Kelly, Charlotte , Survivor Trees and memorial groves:
Vegetal commemoration ofvictims of terro rism in Europe and the United States ; Kowarik, Ingo,
The “Green Belt Berlin”: Establishing a greenway where the Berlin Wall oncestood by integrating
ecological, social and cultural approaches ; Oleksiichenko, Nadiia, Gatalska, Nadiia, Mavko,
Mariana, Theore tical and methodological principles of memorial parks three -dimensional
composition and ideological lines expressing means complex assessment ;
Capitolul 3 urmărește o abordare mai aprofundată a programului de memorial, atât prin analiza
elementelor fizice ce alcătuiesc un spațiu comemorativ cât și prin poziționarea spațiului propriu
zis într -un anumit context. Ținând cont de argumentele enunțate cu ajutorul bibliografiei s -au luat
în considerare următoarele criterii în alegerea precedentelor de prestigiu : spații memoriale ce
sugerează pierderea suferită de o comunitate și spații memoriale ce indică locul dispariției unor
valori colective. În acest capitol sun t expuse 7 studii de caz: Ansamblul memorial Yad Vashem,
Moshe Safdie, Ierusalim; Franklin Court, Robert Venturi și Denise Scott Brown, Philadelphia;

Memorial pentru Revoluția Ungară din 1956, Csongor Szijjártó, Budapesta ; Memorialul
Holocaustului, P. Eise nmann, Berlin; Memorialul Holocaustului, Sir David Adjaye, Londra;
Memorialul și Muzeul Național 11 Septembrie, New York, Handel Architects și Snøhetta ; Plaza
de los Fueros, Eduardo Chillida și Luis Peña Ganchegui, Vitoria -Gasteiz, Spania; Šumarice
Memorial Park, Mihajlo Mitrović și Radivoje Tomić, Kragujevac, Serbia ; Hiroshima Peace
Memorial Park, Kenzō Tange .
Pentru alcătuirea acestui capitol s -au luat în considerare următoarele surse :
Capitolul 4 se concentrează pe analiza sitului propus pentru intervenție. În acest capitol se
realizează o prezentare a comunității de aici și a modului cum a fost ea alterată de evenimentele
istorice ce au avut loc în timpul perioadei dictatoriale. De asemenea se urmărește evidențierea
destructurări lor cauzate de aceste evenimente atât la nivel urban cât și social.
Pentru alcătuirea acestui capitol s -au luat în considerare următoarele surse :
Cuvinte cheie: Comunitate ș i Colectivitate , Memorie, Sit, Pierdere, Context,
Destructurare.
2. Arhitectura memorială
2.1.Noțiunea memoriei în arhitectură
Pentru a înțelege noțiunea memoriei și modul în care poate ea să fie utilizată în arhitectură
trebuie admis în primul rând că aceasta poate avea în aproape orice situație un caracter subiectiv3
în special atunci când este vorba de amintirea unei traume. Aici se poate aduce însă în discuție o
clasificare a memoriei pentru că ea poate fi personală, caz în care aceasta are în mod sigur un
caracter cel puțin parțial subiectiv sau colectivă situație în care aceasta este mai probabil
obiectivă(deși nu obligatoriu)4.
Comemorarea este procesul de a exercita o anumită memorie de către un individ sau de
către o colectivitate cu scopul de a onora persoanele suferinde sau decedate într -un anumit conflict.
Acest procest este în general inițiat pentru a trata probleme de actualitate ale societății
contemporane reflectând asupra unor evenimente istorice. Comemorarea poate încuraja atât refacerea socială a unei comunități, cristalizarea unei nedreptăți sau discr iminări și poate duce

3 Tanović, Sabina , Memory in Architecture: Contemporary memorial projects and their predecessors , Teză de
masterat, Technische Univer siteit Delft, Engineer of Architecture, University of Sarajevo, 2015, p 25.
4 Ibidem

uneori chiar la dorința de răzbunare5. În această ordine de idei un alte caracteristici foarte important
ale comemorării , ce o influențează în mod direct, sunt timpul în care aceasta are loc raportat la
momentul conflictului, persoana care inițiază comemorarea și de asemenea modul în care
societatea s -a dezvoltat după conflict6. Este de asemenea de menționat că un conflict poate să nu
fie în mod obligatoriu o situație public violentă. Un conflict poate fi și o sit uație în care un individ
sau o colectivitate este tratată auster, nedrept, este discriminată sau chiar în anumite situații
ignorată.
Memoria personală și memoria colectivă sunt elemente distincte , însă complementare fiind
reprezentate în spațiul fizic pri n elemente arhitecturale cu valoare culturala si sociologică. Se poate
argumenta că în urma unui conflict dacă pierderea este foarte mare, individul simte nevoia să o
înlocuiască. Deseori acesta este și cazul comunităților, motiv pentru care genocidul din cel de- al
doilea Război Mondial a fost unul din elementele declanșatoare în istoria recentă a fenomenului
de „memory boom” , introdus de istoricul american Jay Winter. Acesta argumentează în lucrarea
sa ca deși Holocaustul a fost una dintre cele mai mari crime din istorie împotriva umanității și
astăzi există într -adevăr o multitudine de monumente dedicate comemorării victimelor acestuia el
nu este totuși singurul motiv al acestui fenomen de „expansiune a comemorarii ”. Aparent el ia î n
considerare și evenimentele ce au venit ulterior celui de- al doilea Război Mondial, când din ce în
ce mai multe minorități au început să își exercite drepturile lor la independență, fenomen ce a dus
la formarea a mai multe state tinere(mai ales în Europa )7. Astfel a început să apară un soi de
naționalism etnic ce s -a manifestat printr -o dorință de revendicare și prezentare publică a trecutului
fiecărei comunități.
Evocarea memoriilor cu ajutorul arhitecturii a început în ultimele decenii să fie adusă cât
mai aproape de oraș ba chiar în unele cazuri ocupând poziții cât mai centrale în cadrul acestora.
Acest fenomen are desigur la bază conștientizarea importanței evocării traumelor colective însă un
alt motiv poate fi de asemenea existența unei conexiuni evidente între eveniment și loc8. Așezarea
strategică a unui monument al memoriei este foarte importantă deoarece adesea situl propriu -zis
poate participa la încărcătu ra morală a acestuia.

5 Barsalou, Judy , Baxter, Victoria , The Urge to Remember The Role of Memorials in Social Reconstruction and
Transitional Justice , Washington DC , STABILIZATION AND RECONSTRUCTION SERIES NO. 5 , 2017, p 1;
6 Ibidem
7 Winter, Jay, The Generation of Memory: Reflections on the “Memory Boom” , GHI Bulletin, nr.27 , 2000, p. 69‐92;
8 Ioan, Augustin, ARHITECTURA MEMORIEI NOUA FRONTIERĂ A SPAȚIULUI SACRU, București, Igloo,
2013, p. 12- 13;

După revoluția din 1989 din România, societatea a început să își adreseze diferite întrebări
cu privire la repercursiunile sistemului dictatorial și a modului în care acesta și- a pus amprenta
asupra memoriei colective. După realizarea raportului final al Comisiei Prezidențiale Pentru
Analiza Dictaturii Comuniste Din România comunitățile au început și ele să reacționeze, având ca
rezultat câteva monumente ale memoriei adresate crimelor regimului. Câteva dintre exemple sunt:
Memorialul de la Sighet, Memorialul închisorilor comuniste din Pitești, Memorialul durerii din
Aiud și Memorialul Eroilor Revoluției din 1989 din București. În București de asemenea au avut
loc discuții despre direcția de dezvoltare ulterioară a zonei Pal atului Parlamentului prin prisma
concursului București 20009. S-a expus inclusiv posibilitatea demolării Casei Poporului cu scopul
reevocării fostului cartier Uranus, decizie ce ar fi dus la comemorarea distrugerii prin distrugere.
Tosuși atât proiectul câ știgător cât și locul al doilea au prezentat soluții mai puțin radicale de
integrare a Centrului Civic în proiecte ce exprimau la rândul lor o evidentă valoare memorială.
Arhitectura preia astfel roul de narator al memoriei colective având ca scop atât vin decarea
traumei unei comunități cât și expunerea acesteia unor generații viitoare.

2.2.Influența arhitecturii memoriale în comunitate
„Casa trebuie să fie plăcută tuturor, spre deosebire de opera de artă, care nu este.
Lucrarea este o chestiune privată a artistului. Casa nu este. Opera de artă este adusă în lume
fără a fi nevoie de ea. Casa îndeplinește o cerință. Opera de artă nu este r esponsabilă față
de nimeni; casa este responsabilă pentru toată lumea. Opera de artă dorește să scoată oamenii din zona lor de confort. Casa trebuie să ofere confort. Lucrarea de artă este
revoluționară; casa este conservatoare. Opera de artă arată oamenil or noi direcții și se
gândește la viitor. Casa se gândește la prezent. Omul iubește tot ceea ce îi satisface confortul. El grăbește tot ceea ce dorește să- l scoată din poziția sa dobândită și securizată
și asta îl deranjează. Astfel, el iubește casa și urăș te arta. Așadar casa nu are nimic în comun
cu arta și arhitectura nu trebuie să fie inclusă printre arte? Așa este. Numai o mică parte a
arhitecturii aparține artei: mormântul și monumentul. Tot ceea ce îndeplinește o funcție ar
trebui să fie exclus din domeniul artei.” -Adolf Loos
10

9 București 2000, concurs de soluții, https://revista22.ro/70260563/bucuresti -2000- dup-20-de-ani.html, accesat la
20.03.2019;
10 Loos, Adolf, http://www.undisciplinary.com/adolf_loos , accesat la data de 20/03/2019

Afirmația de față subliniază constanta căutare artistică a societății pentru realizarea
arhitecturii memoriei. Aceasta spre deosebire de celelalte programe de arhitectură nu are și nu a
avut niciodată o rețetă concretă după car e a fost realizată. Desigur se poate argumenta că încă din
antichitate anumite civilizații au dezvoltat arhitectură religioasă bazându -se pe anumite
tipare(piramidele la egipteni, templele zigurate la mesopotamieni, cimitirele creștine) însă chiar și
acest ea au diferite trăsătui și caracteristici unice dând dovadă de preocuparea artistică a meșterilor
ce le- au realizat. În ultimele decenii, odată cu evoluția conceptului de arhitectură a memoriei,
societățile au început să manifeste astfel de mișcări artistice în numele memoriei unor traume
umane colective (arhitectura comemorativă nu mai este exercitată doar în numele unor oameni sau
zei) și are ca obiectiv expunerea unor principii ideologice(aceasta capăta o funcție socială). Astfel odată cu complexificarea problematicii memoriei, provocarea artistică a crescut și ea, iar soluțiile
oferite au început să devină specifice pentru fiecare situație în parte.
Un alt element foarte important pentru monumentele memoriei este amplasamentul
acestora. Odată ce evenimentele comemorate au început să fie mai adesea probleme sociale, de discriminare culturală sau etnică decât conflicte internaționale, și memorialele au început sa -și
gasească loc mai adânc în inima societății și anume în interiorul spațiului urban. Aici intervine
adesea ideea de vestigiu arhitectural. Vestigiul de arhitectură este acel spațiu care prin încarcătura
sa istorică și morală declanșează memoria locului
11. Se admite astfel existența unui genius loci(
spirit al locului) care dăinuie cu ajutorul memoriei colective. Astfel poate fi argumentat că până și
un spațiu ce a suferit modificări atât de radicale încât acesta a devenit irecognoscibil poate fi perceput ca un vestigiu.
Esențial în studiul arhitecturii memoriei asupra comunităților este de asemenea și evoluția
conceptului de monumentalism în cadrul programului de monument al memoriei. Unul din factorii
orizontalizării memorialului a fost cu sigur anță și introducerea acestuia în interiorul orașelor,
obligându- l să se supună scării urbane.
„Monumentele și memorialele nu înseamnă întotdeauna același lucru.
Monumentele reprezintă memoria oficială și devin invizibile pentru utilizatorii constanți ai
acelui spațiu. Pe de altă parte, deși au experimentat momeria acestea conțin memorie

11 Ioan, Augustin, ARHITECTURA MEMORIEI NOUA FRONTIERĂ A SPAȚIULUI SACRU, București, Igloo,
2013, p. 23- 24;

colectivă, politică, sau memorie specifică unei singure generații, aceasta este întotdeauna
în interiorul indivizilor, în experiențele și durerile lor”12
Așadar se poate înțelege nu numai că memoria colectivă este dependentă de memoria
individuală, dar mai mult aceasta poate fi strans legată de experiența individului cu monumentul
comemorativ. Deseori individul nu a fost direct implicat în trauma comemorată situ ație în care
acesta poate fi considerat „din exterior”(original “from the ‘outside’ ” )13. Acest fapt poate avea
implicații considerabile atât în capacitatea acestuia de a înțelege trauma suferită cât și asupra
eficienței efective a monumentului. Una din condițiile necesare pentru vindecarea traumei în
pacienții suferinzi de sindrom post -traumatic este recunoasterea traumei de către alți oameni.
Astfel extrapolând în situația unei traume colective, memorialul este modalitatea comunității de a-și expune memor iile traumatice și de a căuta recunoastere din partea indivizilor „din exterior”.
Parado xul constă însă tocmai în rezistența celor „ din interior” deși cei neimplicați în
conflict au adesea o perspectivă obiectivă asupra subiectului
14. Este totuși dificil pentru cei „din
exterior ” să își înțeleagă rolul în astfel de situații mai ales că acest lucru depinde de enunțarea unui
context. De asemenea uneori o comunitate poate să considere „din exterior ” chiar și indivizi cu
aceeași naționalitate sau din aceeași regiune15. Totuși reprezentarea memoriilor prin arhitectură
într-o manieră in care acestea pot fi tangibile și vizitatorul poate interacționa cu obiectul ajută la
formarea sentimentelor de empatie și astfel poate forma o legătură morală cu cei „din e xterior ”.16

2.3.Abordarea arhitecturii memoriale în secolul XX și XXI
Finalizarea celui de- al doilea Război Mondial a avut ca una dintre principalele consecințe
introducerea Declarației Universale a Drepturilor Omului, adoptată de O.N.U. în 194817.
Adoptarea acesteia și recunoașterea crimelor Holocaustului la nivel internațional a determinat
comunitatea evreiască să își dorească expunerea și integrarea traumei suferite în memoria
colectivă a întregii umanități, dar s -a dorit în special ridicarea unor monumente comemorative în

12 Gurler, Ebru Erbas, Ozer, Basak, The Effects of Public Memorials on Social Memory and Urban Identity, Elsevier
Ltd., 2013, p. 2;
13 Tanović, Sabina , Memory in Architecture: Contemporary memorial projects and their predecessors , Teză de
masterat, Technische Universiteit Delft, Engineer of Architecture, University of Sarajevo, 2015, p 26.
14 Barsalou, Judy, Baxter, Victoria, The Urge to Remember The Role of Memorials in Social Reconstruction and
Transitional Justice, Washington DC, STABIL IZATION AND RECONSTRUCTION SERIES NO. 5, 2017, p 11;
15 Idem, p. 1 ;
16 Gurler, Ebru Erbas, Ozer, Basak, The Effects of Public Memorials on Social Memory and Urban Identity, Elsevier
Ltd., 2013, p. 2;
17 http://www.un.org/en/universal- declaration -human -rights/ index.html , data acces 20.03.2019;

spațiile reprezentative pentru genocid. Declarația Universală a Drepturilor Omului a dus îns ă,
de-a lungul timpului la o schimbare în modul de gândire al oamenilor. Comunitățile minoritare au
început să își dorească independ ența și cu timpul regimurile totalitare au fost răsturnate de
comunitățile ce au început să înțeleagă dreptul la libertate. Procesul a fost însă unul îndelungat și
cu multe pagube materiale,sociale și culturale ce nu au putut fi evaluate cu exactitate nici până în
prezent. Astfel trauma acestor comunități(națiunile Europene centrale și Estice) a început să fie reprezemtată și comemorată cu ajutorul arhitecturi i.
Tendința acestui program ului de memorial până la sfârșitul secolului anterior era aceea de
a menține monumentalitatea obiectului tocmai pentru a sugera grandoarea reușitei celor
comemorați. Odată cu „ „Domesticirea” memorialelor” acestea au început să se orienteze mai mult
pe orizontală. Motivele acestei tendințe pot fi atât apropierea de scara uman ă cu scopul interacțiunii
vizitatorului cu obiectul, dar de asemenea și abordarea unor subiecte cu tematici sociale unde s -a
urmărit inducerea individului într -o stare de sobrietate
18, comemorându- se traume sociale spre
deosebire de memorialele ridicate până la sfârsitul secolului XX unde memoria celor decedați în
scopuri nobile era în general subiectul monumentului .
Vizita unui sit cu valoare comemorativă sau simpla metaforizare a rutinei zilnice specifice
unei comunități exprimată prin intermed iul artei contemporane s -au dovedit a fi de asemenea
modalități plauzibile de prezervare a memoriei. Deși proporțiile monumentale ale memorialelor deceniilor trecute activează și ele procesul de amintire totuși locul memoriei s -a dovedit a avea
utilitate în spațiul urban funcționând ca loc de întâlnire pe lângă funcția sa principală
19. De
asemenea utilizând memorialul ca un soi de transfer cultural între cetățeni și vizitatori, acesta
devine și el la rândul său parte a memoriei colective. Această comemorare la scară mică este de
asemenea mult mai durabilă în fața unei potențiale schimbări în politica locală, locul memoriei putându- se transforma ușor în locul mobilizării
20.
2.4.Parcul cu rol comemorativ

18 Ioan, Augustin, ARHITECTURA MEMORIEI NOUA FRONTIERĂ A SPAȚIULUI SACRU, București, Igloo,
2013, p 24- 26;
19 Gurler, Ebru Erbas, Ozer, Basak, The Effects of Public Memorials on Social Memory and Urban Identity, Elsevier
Ltd., 2013, p. 3- 4;
20 Tanović, Sabina , Memory in Architecture: Contemporary memorial projects and their predecessors , Teză de
masterat, Technische Universiteit Delft, Engineer of Architecture, University of Sarajevo, 2015, p 28.

Construi rea spațiilor pe locuri unde a avut loc un dezastru , cu ajutorul simbolismului21 vegetal,
omagiază atât ființa vegetală cât și cea umană, pe de o parte , dar, de asemenea, subliniază în mod
ironic prăpastia fundamentală dintre ele. Supraviețuitorii și vizitatorii se confruntă cu vi ața
vegetal ă regenerativă , care evocă concepții despre vi ața uman ă și non- uman ă puse în legătură . Dar
nu trăim și nu murim în același mod c u o plantă, deci simbolismul vegetal invocă în același timp
și umanitatea alienată de către natură22. Acestea sunt câteva dintre explicaț iile doamnei Charlotte
Heath -Kelly despre parcurile cu rol comemorativ. Aceasta face totuși referire la memorialele
destinate victimelor atacurilor teroriste ce au avut loc în ultimele decenii. Trebuie astfel înțeles că
având în vedere subiectul discutat și anume uciderea în masă, în astfel de cazuri utilizarea
vegetației în numele memoriei unor astfel de evenimente poate părea oximoronică. Însă aceasta
explică beneficiile acestui tip de tratare chiar și în aceste situații și chiar merge mai departe
exemplificând prin intermediul unor astfel de tratări arhitectural -peisagere în astfel de locuri ale
tragediei, la Madrid, New York și Bruxelles. Desigur vegetația a fost de- a lungul istoriei un
constant simbol al renașterii și omul a avut mereu o legătură intropatică cu aceasta. În cazul acestor
memoriale dedicate tragediei fiecare arbore are rol comemorativ sugerând o viață pierdută, aceștia
sugerând simultan atât momentul trecut cât și refacerea socială.
Desigur astfel de tratări peisagere se întâlnesc și în cazul memorialelor dedicate unor traume
diferite. La Berlin ecologistul Ingo Kowarik a sugerat formarea unei axe verzi ce ar urmări amprenta vechiului zid ce a despărțit în perioada postbelică Berlinul de Est și Berlinul de Vest.
Exista deja o tendință vizibilă a acestei abordări în capitala Germaniei. Astfel o amintire a ceea ce
a fost una dintre cele mai brutale destrămări sociale ale secolului trecut ar putea fi utilizată în prezent pentru a realiza exact opusul. Studiile arată ca că această „curea verde” ar fi poziționată în spații unde statutul social dezavantajoz coincide cu accesul nefacil la spații verzi
23.
„Parcurile în istoria lor au fost sinteza diferitelor arte și acum sunt centre de patrimon iu cultural
și istoric al țării. Formele și conținutul grădinilor și parcurilor se schimbă odată cu dezvoltarea nevoilor societății, care au condiționat transformarea componentelor spațiilor parcului. Un pas
important al cercetării parc ului este de a anali za formarea și caracteristicile de dezvoltare și
transformare a teritoriului pe parcursul între gii perioadă de existenț ă a acestuia și efectele
acestor transformări. Acestea sunt cheile pentru formarea metodelor optime de reconstrucție și

21 SIMBÓL, s. n. 1. Semn, obiect, imagine etc. care reprezintă indirect (în mod convențional sau în virtutea unei
corespondențe analogice) un obiect, o ființă, o noțiune, o idee, o însușire, un sentiment etc. ♦ (În literatură și în artă)
Procedeu expresiv prin care se sugerează o i dee sau o stare sufletească și care înlocuiește o serie de
reprezentări. 2. Spec. Semn convențional sau grup de semne convenționale folosit în știință și tehnică și care
reprezintă sume, cantități, operații, fenomene, formule etc. – Din lat. symbolum, fr. symbole, germ. Symbol.
https://dexonline.ro/definitie/simbol accesat la 22.03.2019;
22 Heath -Kelly, Charlotte, Survivor Trees and memorial groves: Vegetal commemoration of
victims of terrorism in Europe and the United States, University of Warwick ,UK ,Polit ical Geography 64 (2018)
p.63- 72, 2016, p. 1;
23 Kowarik, Ingo, The “Green Belt Berlin”: Establishing a greenway where the Berlin Wall once
stood by integrating ecological, social and cultural approaches , Berlin, Landscape and Urban Planning 184 p. 12–
22, 2 019, p. 1;

adaptare a parcul ui la condițiile moderne și promovarea conservării componentelor valoroase
ale spațiului parcului.”24
Se înțelege astfel că unul dintre aspectele principale în prezervarea, și reconstrucția unor
parcuri memoriale sunt atât evaluarea stării actuale a spațiului și a componentelor acestuia, dar de
asemena și utilizarea simbolismului și a altor mijloace de exp rimare a încărcăturilor ideologice ale
spațiului. Cercetătorii ucrainieni au scos în evidență șase criterii după care se poate analiza un parc
memorial și ulterior propune o planificare eficientă, împărțite în două grupuri. Aceștia iau în considerare pentr u primul grup: informația scrisă disponibilă despre formarea și dezvoltarea
parcului, importanța parcului în structura urbană a așezării din care face parte, principiul dupa care
acesta a fost pozișionat în interiorul structurii urbane. Al doilea grup este format din criterii care
caracterizeaz ă integritatea compozițională a obiectului comemorativ : corelarea zonelor funcționale
și a structurii planimetrice cu tematica parcului și integritatea compozițională a structurii
tridimensionale a parcului
25.
O altă p roblemă sociologică ridicată de aceste spații este modul cum pot fi ele percepute de
public. Ele sunt spații publice clădite pe locuri ale durerii sau ale pierderii ce au scopul de a induce
vizitatorul într -o stare reflectivă și sobră, însă totodată ele su nt clădite și cu scopul de a prelua un
spațiu al memoriei(fie ea inconfortabilă) și de a transforma spațiul pentru a deveni accesibil
comunității atât cultural și informațional, dar mai ales spațial. Riscul, așa cum subliniază și doamna Sabina Tanović
26, este acela ca spațiul să reintre în memoria colectivă, însă nu sub forma în care
el a fost intenționat, ca un spațiu de reculegere și meditare, ci mai degrabă sub forma sa actuală,
pierzându- si poate din valoarea ideologică pe care o reprezintă.
3. Amintire a unui genius loci
3.1.Dispariția și amintirea unui spirit al locului- studiu de caz
Ansamblul memorial Yad Vashem

Locație : Ierusalim
Destinatar : Auto ritatea comemorativă a eroilor și
martirilor Holocaustului
Anul finalizării proiectului : 2005
Arhitect : Safdie Architects
Reconstrucția Muzeului Holocaustului Yad Vashem
include un nou centru pentru vizitatori (Mevoah) , un

24 Oleksiichenko, Nadiia, Gatalska, Nadiia, Mavko, Mariana, Theoretical and methodological principles of
memorial parks three -dimensional composition and ideological lines expressing means complex assessment ,
Scientific Journal of Latvia University of Life Sciences and Technologies Landscape Architecture and Art, Volume
12, Number 12, 2018, p. 1;
25 Idem, p. 2 -3;
26 Tanović, Sabina , Memory in Architecture: Contemporary memorial projects and their predecessors , Teză de
masterat, Technische U niversiteit Delft, Engineer of Architecture, University of Sarajevo, 2015, p 101 -102; Fig. 1 Perspectivă aeriană

nou muzeu de istorie care înlocuiește muzeul construit în 1953, Sala Numelor , o sinagogă, galerii
pentru arta ce portretizează holocaustul, un pavilion de expoziții și un centru de informare prin
proiecții. În plus, o nouă parcare subterană și facilitățile pentru autobuze turistice se află în
imediata apropiere a noi i piețe aflate în zona de acces . Ansamblul memorial de la Yad Vashem
este completat cu traseu l comemorativ Valea Comunităților, ce se află în imediata proximitate la
vest de memorial.
Arhitectura :
Mevoah este un pavilion cu arce de beton acoperit cu
luminatoar e poziționate pe structuri metalice ușoare , ce formează
modele de umbre în continuă schimbare. Acest pavilion este
reminescent unui Succah27. Nivelul inferior găzduiește un restaurant și
alte servicii publice. Muzeul istoric este alcătuit dintr -o structură
prismatică în mare parte subterană, de 16,5 metri înălțime și 183 de
metri lungime, care traversează dealul Yad Vashem, pătrunde dinspre
sud și se extinde spre nord. O rețea de galerii subterane luminate zenital
leagă ambele laturi ale prismei. Sala numelor , situată spre sfârșitul
muzeului , este o structură conică cu o înălțime de 9 metri și ilustrează tote datele personale ale
tuturor victimelor cunoscute ale Holocaustului. Un con reciproc, ce pătrunde adânc în scoarța
terestră, sugereaz ă metaforic un ecou al încăperii superioare și îi comemorează pe cei ale căror
nume nu vor fi cunoscute niciodată28.
Efect :
Yad Vashem a fost înființat pentru a păstra vie memoria celor șase
milioane de evrei , victime ale Holocaustului. Una dintre principalele
îndatoriri Yad Vashem -ului este să transmită recunoștința statului Israel
și poporului evreu către cei din afara comunității ce și -au riscat viața
pentru a salva evrei în timpul Holocaustului. Această misiune a fost oficializată prin legea înființării institutului Yad V ashem, iar în 1963,

27 Conform https://www.dictionary.com/browse/succah Succah, 1. O cabină sau o cabană acoperită cu ramuri,
construită în fața sau în apropierea unei case sau sinagogi, folo sită în timpul festivalului evreiesc Sukhot ca zonă de
luat masa;
28 https://www.archdaily.com/179679/yad -vashem -holocaust -museum -safdie -architects, accesat la data de
22.03.2019;
Fig. 2 Vedere din muzeu
Fig. 3 Sala Numelor

Autoritatea de Comemorare s-a angajat într -un proiect la nivel mondial de a acorda titlul de
"Integru al națiuni lor" celor câțiva care au ajutat evreii în cel mai întunecat moment al istoriei lor.
În acest scop, la Yad Vashem s-a înfiin țat o comisie publică, condusă de un judecător al Curții
Supreme, care examinează fiecare caz și răspunde de acordarea titlului. Cei recunoscuți primesc o
medalie și un certificat de onoare, iar numele lor sunt comemorate pe Muntele Amintirii din
Ierusalim. Într-o lume în care violența nu produce decât mai multă violență, este un fenomen unic
și remarcabil. Probabil rezultă din ideea că dacă cineva avea să construiască un viitor într -o lume
în care Auschwitz -ul devenise o posibilitate reală, era esențial să subliniem că omul era, de
asemenea, capabil să apere și să mențină valorile umane29.
Franklin Court

Locație : Philadelphia
Destinatar : U.S. National Park Service
Anul finalizării proiectului : 2005
Arhitect : Robert Venturi și Denise Scott Brown
Acest muzeu și memorial în cinstea lui Benjamin
Franklin a fost construit pe situl pe care Franklin
și-a construit propria casă, în spatele Market Street
în partea istoric ă a orașului Philadelphia. S-a dorit
să se creeze o structură contextuală adecvată, dar distinctivă. Aceasta trebuia să aibă scopuri
educaționale și memoriale , să promoveze imaginația și să transmită istoria bogată , reușitel e și
spiritul lui Benjamin Franklin.
Arhitectura :
Proiectat de firma de arhitectură Venturi, Rauch și Scott Brown, acest muzeu și memorial al lui Benjamin
Franklin este situat în Parcul Independence din
Philadelphia. Complexul a fost construit pe locul casei
lui Franklin și include un muzeu subteran de 30.000 de
metri pătrați, însoțit de două structuri "fantomă " care
aproximează reprezentările la scară largă ale casei lui

29 https://www.yadvashem.org/righte ous/about- the-program.html, accesat la dat a de 22.03.2019;
Fig. 4 Vedere la nivelul ochiului a celei mai mari
case „fantomă”
Fig. 5 Vedere aeriană a ansamblului

Franklin și ale magazinului de tipărire adiacent. Peisajul interior al curții reamintește de secol ul al
XVIII -lea, de asemenea în grădina existând citate integrate în pavaj din scrisorile lui Franklin către
soția sa din timpul construcției casei30.
Efect :
Franklin Court este acum una dintre cele mai vizitate
atracții din Parcul Independenței. De asemenea, este
utilizat de locuitorii din apropiere și de angajaț ii din
clădirile de birouri din jur în timpul prânzului. Ca și în
zilele lui Fran klin, acesta servește ca o oază de liniște
de pe o stradă comercială plină de viață31.
Memorial pentru Revoluția Ungară din 1956,

Locație : Budapesta
Destinatar : autoritățile locale Budapesta
Anul finalizării proiectului : 2006
Arhitect : Csongor Szijjártó
Punctele de plecare ale designului memorialului au fost
acele fotografii bine cunoscute, ce ilustrează elevii care se deplasează spre sculptura lui Jozef Bem
de la Universitatea Politehnică, pe 23 octombrie 1956. Forma asemănătoare unei pene
simbolizează oamenii care merg ținându- se de mână, având încredere unii în ceilalți și puterea
comunității.
Arhitectura :
Memorialul se află la granița parcului municipa l. Baza este
un pătrat, care evocă străzile contemporane, "pătratul tăcerii", care oferă o ocazie de comemorare personal ă,
aprofundată . Coloanele din fier corodate, de dimensiuni
omenești, apar de aici și este posibil pentru vizitator să
meargă printre ele până la închegarea lucrării . Spectatorul
poate deveni un pion al comunității, marcat prin coloane;

30 https://tclf.org/landscapes/franklin -court, accesat la 22.03.2019;
31 http://venturiscottbrown.org/pdfs/FranklinCourt01.pdf, accesat la data de 22.03.2019;
Fig. 6 Intrarea în muzeu
Fig. 7 Perspectivă aeriană
Fig. 8 Perspectivă la nivelul ochiului

are ocazia de a căuta în sine, ceea ce a condus oameni obișnuiți la eroism în 1956, și c eea ce este
încă o parte a umanității noastre și astăzi . Înaintând de-a lungul axei, coloanele sunt amplasate din
ce în ce mai des , materialul lor se ș lefuie ște treptat, devin din ce în ce mai înalte, când , într -un
final, se unesc prin formarea unui bloc de oțel inoxidabil cu o înălțime de opt metri. Această pan ă
reflectă întreaga atmosferă de pe strada Felvonulási, acesta fiind locul unde revoluția Ungară a
izbucnit32.
Efect :
Monumentul comemorează acel moment unic, când
cetățenii Ungariei și -au depășit propriile individualități,
pentru a se ridica în calitate de membri ai unei comunități
unite, susținând ideea de libertate și independență.
Monumentul nu dorește să ilustreze, ci intenționează să
facă posibil pentru spectator să- și imagineze că trăie ște
acele evenimente istorice, ș i în așa fel comemorarea să aibă un efect asupra zilelor noastre33.

Memorial pentru evreii uciși în
Europa
Locație : Berlin
Destinatar : autoritățile locale Berlin
Anul finalizării proiectului : 2005
Arhitect : P. Eisenmann
Memorialul lui Eisenmann din Berlin a atras prin unicitatea sa atât laude cât și critici. Acesta are
o suprafață de aproximativ 19000 de metrii pătrați și ocupă o întreaga insulă urbană. Situl pe care
se află este un teritoriu al nimănui, aflat la granița dintre Berlinul de Vest și cel de Est.

32 https://worldarchitecture.org/architecture -projects/evhe/central -monument -of-the-1956- hungarian- revolution -and-
war-of-independence -project -pages.html, accesat la data de 23.03.2019;
33 Ibidem;
Fig. 9 Perspectivă la nivelul ochiului
Fig. 1 0 Perspectivă aeriană

Arhitectura :
Designu l pornește dintr -o structură prestabilită,
compusă din 2711 de blocuri de beton sau stela je,
fiecare cu o lățime de 95 centimetri și o lungime de
2.375 de metri, cu o înălțimi între zero și patru metrii .
Sttelajele se află la o distanță de 95 centimetri unele
față de celelalte, pentru a permite doar trecerea
individuală prin rețea. Fiecare plan este determinat de
intersecțiile golurilor din structura stelajelor și de liniile preluate din contextul mai larg al
Berlinului. Se produce o alunecare în structur ă, cauzând dezvoltarea unor spații nedeterminate.
Traseele dintre stelaje se condensează, îngustează și adâncesc cu scopul de a creea o experiență
dinamică34.
Efect:
Eisenmann vorbind despre proiectul s ău mărturisește că nu există un
scop sau un motiv pentru designul pe care l -a gândit. Petrecând mai
multă vreme pe aleile înguste sau doar meditând static la forma
monumentului nu va oferi individului nicio posibilitate de a descoperi
o semnificație mai profundă a acestuia. În modul acesta el sugerează
singura conexiune între Holocaust și memorialul din Berlin și anume imposibilitatea de a le înțelege pe oricare dintre ele. Distanța temporală
dintre cele două planuri ale monumentului, planul de călcare și planul format de suprafețele stelajelor, reprezintă ruptura dintre planul
comemorativ și planul experienței individuale. Prin decizia de a despărți cele doua planuri Eisenmann consideră că vizitatorul este privat de nostalgie și este oblig at spre un soi de „experiență
individuală a memoriei vii”
35.

34 https://eisenmanarchitects.com/Berlin -Memorial -to-the-Murdered -Jews -of-Europe -2005, accesat la 22.03.2019;
35 Ibidem, în limba originală “only the living memory of the individual experience”;
Fig. 1 1 Perspectivă la nivelul ochiului
Fig. 1 2 Perspectivă din
zonă cu stelaje mai înalte

Memorialul Holocaustului- UK

Locație : Londra
Destinatar : autoritățile locale Londra
Anul finalizării proiectului: nefinalizat -anul
declarat al finalizării 2021
Arhitect : Sir David Adjaye și Ron Arad
Architects
Situat lângă Complexul de la Westminster,
noul Memorial al Holocaustului din Marea Britanie va onora cele șase milioane de evrei,
femei și copii care au fost uciși în Holocaust și toate celelalte victime ale persecuției naziste,
inclusiv romii, homosexualii și persoanele cu handicap. După o competiție internațională cu 92 de
participanți, cei de la Adjaye Associates au fost aleși împreună cu echipa lor pentru proiectarea
monumentului de către un juriu format din mai multe autorități locale și victime atât de prima cât
și de a doua gen erație ale Holocaustului.
Arhitectura :
„Pentru a menține parcul și pentru a menține spațiul
verde, echipa a plasat Memorialul Holocaustului în extremitatea sudică a Grădinilor, ascuns în pământ. În
consecință, un vizitator care se apropie de Memorial va vedea o formă subtilă sub gazonul parcului , doar
cu vârfurile aripilor Memorialului atrăgând atenția în
depărtare, designul său interesant invită trecătorul să
afle că ceva se întâmplă în subteran și astfel încurajând
oamenii să afle mai multe ”
36
Conceptul de design îi atrage pe vizitatori într -o călătorie care culminează prin confruntarea celor
23 de aripi înalte de bronz ale Memorialului, spațiile dintre acestea reprezintă cele 22 de țări în

36 https://www.archdaily.com/882240/sir -david -adjaye -and-ron-arad-architects -selected -to-design -uks-new-
holocaust -memorial -in-central -london, accesat la data de 23.03.2019;
Fig. 1 3 Perspectiv ă aeriană noctură asupra parcului
memorial și al complexului Westminister
Fig. 1 4 Perspectivă la nivelul ochiului din
zona de acces în spațiul de informare

care comunitățile evreiești au fost distruse în timpul Holocaustului. Intrarea în Memorial este o
experiență senzorială. În timp ce spațiul exterior și cel interior accentuează adunarea colectivă,
cele 23 de aripi de bronz solicită vizitatorului să intre într -un mod izolat, solitar, fiecare cale fiind
planificată ca o experiență diferită. Toate culuarele duc în cele din urmă la Prag – o sală generoasă
care acționează ca un loc de contemplare și tranziție spre spațiul expozițional de sub pământ.
Efect :
Un centru de informare va contextualiza Memorialul de
deasupra și va folosi istoria și faptele din timpul
Holocaust ului pentru a explora și preveni
antisemitismul, extremismul, fobia islamică , rasismul,
homofobia și alte forme de ură și prejudec tă în
societate. Potrivit organizatorilor concursului, prin
poziția sa de lângă Parlament, va obliga vizitatorul să
mediteze asupra rolul ui societății și al instituțiilor sale
în încurajarea respectului față de ceilal ți și prevenirea urii37.
Memorialul și Muzeul Național 11 Septembrie

Locație : New York
Destinatar : World Trade Center Foundation
Anul finalizării proiectului : 2011
Arhitect : Handel Architects și Snøhetta
Memorialul național pentru 11 septembrie este spațiu urban public ce
ocupă 32000 de metrii pătrați amplasat în interiorul ț esutului urban
dens din Manhattan, unde au fost odinioară turnurile gemele de la
World Trade Center . Memorial Plaza este o parte inte grantă
proiectului de redezvoltare a complexului World Trade Center . Acesta ajută la o bună circulație
pietona lă legând complexul de restul orașului.

37 https://www.designcouncil.org.uk/news -opinion/winning- design- team -uk-holocaust -memorial -announced -va,
accesat la data de 23.03.2019;
Fig. 1 5 Accesul în spațiul subteran privit din
interior
Fig. 1 6 Perspectiv ă aeriană

Arhitectura :
Ansamblul este format din două bazine de 4000 de metrii pătrați
fiecare dotate cu cele mai mari cascade antropice din Statele Unite.
Aceste bazine sunt construite pe amprenta fostelor turnuri gemene,
simbolizând pierderea de vieți omenești și golul lăsat în societatea
actuală de către nefericitul moment. Cascadele sunt gândite în așa
fel încât vizitatorul să nu mai poată auzi sunetele orașului, transformând situl într -un sanctuar contemplativ. Peter Walker a
planificat plantarea a aproximativ 400 de stejari albi destinați formării unui mediu în care trecă torul să fie indus într -o stare de
meditație
38.
Efect :
Construcția întregului complex memorial a fost realizată prin
intermediul donațiilor, costul final
ajungând undeva la 500 de milioane
de dolari. Ground Zero Plaza este
astăzi atât un spațiu public ce utilizat pentru recreere, este un spațiu de
tranziție și bineînțeles rămâne
implantat în memoria colectivă.
Muzeul este utilizat în scopuri comememorative, dar promovează de asemenea și multipl e
programe programe educative atât pentru elevi cât și pentru studenți
39.

38 https://www.huffingtonpost.com/g -roger -denson/michael -arads -911-
memoria_b_955454.html?guccounter=1&guce_referrer_us=aHR0cHM6Ly9lbi53aWtpcGVkaWEub3JnLw&guce_r
eferrer_cs=iuhbxHE1y7UC2dTiXid5kQ, accesat la 23.03.2019;
39 https://www.911memorial.org/memorial, accesat la 23.03.2019;
Fig. 1 7 Unul dintre cele două
bazine
Fig. 1 8 Imagine aeriană a celor două cascade seara

Plaza de los Fueros

Locație : Vitoria -Gasteiz, Spania
Destinatar : autoritățile locale Victoria -Gasteiz
Anul finalizării proiectului : 1982
Arhitect : Eduardo Chillida și Luis Peña
Ganchegui
Plaza de los Fueros este o piață publică din capitala Țării Bascilor. Aceasta a fost
construită în cinstea legislației Spaniei.
Construirea acestei piațete a fost hotărâtă de
către Adunarea Generală de la Alava cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la adoptarea legislației
Spaniole. Consiliul Local al orașului Victoria -Gasteiz îi alege pentru proiectarea pieței pe
sculptorul Eduardo Chillida și pe arhitectul Pe ña Ganchegui
40.
Arhitectura :
Piațeta este un ansamblu format din mai multe monumente și spații destinate recreerii, dintre care
un fronton, un spațiu subteran pentru bowling, un
spațiu liber ce poate fi utilizat pentru diferite
evenimente, și gradene de piatra ce sunt poziționate
în toată piața. În piață este poziționată și o structură de piatră ce sugerează forma regiunii Alava din
Spania. În locul în care s -ar afla capitala regiunii
Castille și Leon, o enclavă autonomă din Țara Bascilor, Chil lida a așezat o sculptură de cupru
denumită „Adăpost pentru Fueros
41”.

40 https://piensaenunlugar.wordpress.com/2016/04/14/la -plaza- de-los-fueros -de-vitoria -gasteiz/, accesat la
23.03.2019;
41 Conform https://www.spanishdict.com/translate/fueros, fueros, 1. O lege regională antică ce înă mai este aplicată
în unele părți ale Spaniei, 2. Legislație;
Fig. 19 Perspectivă aeriană a întregului ansamblu
Fig. 2 0 Sculptura din cupru „Adăpost pentru
Fueros”

Efect :
Piațeta este utilizată cel mai mult în
timpul festiv alului Virgen Blanca. Piața
mai este folosită și pentru concerte și
activități și competiții sportive specifice
zonei. Spațiul este un element foarte
important intrat în memoria colectivă a
localnicilor, sugerând comemorând cu
mândrie una din cele mai mari realizări
ale comunității basce42.
Šumarice Memorial Park
Locație : Kragujevac, Serbia
Destinatar : Republica Socialist Federala Yugoslavia
Anul finalizării proiectului : 1976
Arhitect : Mihajlo Mitrović , Radivoje Tomić și
Miodrag Živković
Situat la aproximativ 150 de km de capitala Serbiei ,
Belgrad, Parcul Memorial Šumarice este o grădină
memorială pitorească, ce marchează localizarea unor a dintre cele mai grave masacre din timpul
celui de- al doilea Război Modial comise în Serbia în timpul ocupației naziste .
Arhitectura :
De-a lungul anilor parcul a fost amenajat cu monumente,
memoriale și diferite ansambluri sculpurale.
Monumentele au diferite forme abstracte, fiecare artist
încercând o abordare personală asupra temei victimelor
celui de- al doilea Război M ondial. Toate aceste toteme
parcului memorial, dar inima acestuia este reprezentată

42 https://en.wikipedia.org/wiki/Plaza_de_los_Fueros, accesat la 23.03.2019;
Fig. 2 1 Structura din piatră ce simbolizează harta regiunii
Alava
Fig. 2 2 Muzeul parcului memorial Šumarice
Fig. 2 3 Zborul întrerupt

prin clădirea muzeului memorial pentru 21 Octombrie. Acesta a fost construi în 1976 pentru a oferi
o variantă educativă vizitatorilor de a interpreta înțelesurile simbolice ale scupturilor din parc43.
Efect :
Un eveniment comemorant anual de proporții se
desfășoară în parcul Šumarice în fiecare an pe data de
21 octombrie. Primul eveniment a avut loc aici în 1953
și au continuat în mod regulat în fiecare an de atunci.
În ultimele decenii au fost înregistrate anual peste
50.000 de persoane care participă la aceste evenimente.
La aceste ceremonii participă în mo d regulat și oficiali
sârbi de rang înalt, diplomați, politicieni și ambasadori, evenimentele fiind televizate în Serbiei. În
1979, complexul memorial a fost declarat de guvernul sârb ca fiind un sit protejat al patrimoniului
cultural de mare importanță na țională44.
Hiroshima Peace Memorial Park ,
Locație : Hiroshima, Japonia
Destinatar : autoritățile locale Hiroshima
Anul finalizării proiectului : 1954
Arhitect : Kenzō Tange
După finalizarea celui de- al doilea Război
Mondial autoritățile locale ale orașului Hiroshima
au decis să construiască în zona în care a avut loc bombardamentul atomic un parc memorial
dedicat păcii, de și acea zonă era înaintea conflictului inima politică și comercială a orașului . Acesta
a fost finalizat în anul 1954, având o suprafață totală de 122000 de metrii pătrați.
Arhitectura :
Principalele obiective ale parcului sunt Muzeul
Memorial pentru Pace, Domul A -Bomb, Cenotaful
Victimelor Bombei Atomice și Monumentul pentru
pace dedicat copiilor. Muzeul este funcțiunea
principală a parcului și este format din două clădiri. În

43 https://www.atlasobscura.com/places/sumarice -memorial -park, accesat la 23.03.2019;
44 https://www.spomenikdatabase.org/kragujevac, accesat la 23.03.2019;
Fig. 2 4 Cercuri
Fig. 2 5 Muzeul Păcii
Fig. 2 6 A-Bomb Dome

acestea sunt expuse atât istoria orașului Hiroshima dar mai ales evenimentele ce au avut loc în data
de 6 august 1945. Detaliile e xpuse aici sunt tulburătoare cu scopul de a face vizitatorul să realizeze
că pacea este o valoare ce trebuie prețuită. Domul ce servește drept memorialul dedicat păcii este ruina fostei hale de promovare a industriilor. Acesta este una dintre puținele rămă șițe ale zonei de
după bombardament și funcționează ca o legătură directă cu trecutul unic al orașului. Cenotaful
funționează pe post de loc de veci pentru cei 220000 de oameni ce au pierit în atacul nuclear.
Acesta are forma unei bolți conoidale sub care se află o cutie ce adăpostește numele tuturor
victimelor
45.
Efect :
De la construcția sa parcul a devenit una dintre principalele atracții turistice ale orașului, dar și o parte
importantă din viața locuitorilor acestuia.În fiecare an în
data de 6 august are loc o ceremonie la care oamenii se strang în jurul cenotafului și păstrează un moment de
liniște la ora 8:15 minute, momentul la care a fost
detonată bomba
46.

3.2.Amplasarea memorialului

4. Demolarea fostului cartier Uranus
4.1.Ipoteză

4.2.Încadrare în forma urbană

4.3.Cartierul Uranus înainte de 1984

4.4.Sistematizarea bulevardului ,,Victoia Socialismului” ,
realizarea ,,Casei Poporului” și a spațiilor adiacente

45 https://www.japan -guide.com/e/e3400.html, accesat la 24.03.2019;
46 Ibidem;
Fig. 2 7 Cenotaf pentru victimele atacului
nuclear

4.5.Propuneri post 89’

5. Concluzii
5.1.Amplasamentul

5.2.Comemorarea traumei

5.3.Situația actuală a sitului

5.4.Posibilitați de intervenție

Bibliografie
-Giurescu, C. Dinu, THE RAZING OF ROMANIA’S PAST , Baltimore, J.D. Lucas Printing
Company, 1989;
-Scrisoare semnată de trei membri ai Comisiei Centrale de Stat pentru Patrimoniul Cultural
Național: Prof. Dr. Arch. Grigore Ionescu (n. 1904), istoric proeminent al arhitecturii române și
fost director al Monumentelor Istorice; Dr. Razvan Theodorescu, istoric de artă și profesor Dinu C. Giur escu, istoric;
-Tanović, Sabina , Memory in Architecture: Contemporary memorial projects and their
predecessors , Teză de masterat, Technische Universiteit Delft, Engineer of Architecture,
University of Sarajevo, 2015;
-Barsalou, Judy, Baxter, Victoria, The Urge to Remember The Role of Memorials in Social
Reconstruction and Transitional Justice, Washington DC, STABILIZATION AND
RECONSTRUCTION SERIES NO. 5, 2017;
-Winter, Jay, The Generation of Memory: Reflections on the “Memory Boom” , GHI Bulletin,
nr.27, 2000;
-Ioan, Augustin, ARHITECTURA MEMORIEI NOUA FRONTIERĂ A SPAȚIULUI SACRU,
București, Igloo, 2013;
– Gurler, Ebru Erbas, Ozer, Basak, The Effects of Public Memorials on Social Memory and Urban
Identity, Elsevier Ltd., 2013;
-Heath -Kelly, Charlott e, Survivor Trees and memorial groves: Vegetal commemoration of victims
of terrorism in Europe and the United States ,University of Warwick ,UK ,Political Geography 64
(2018) p.63- 72, 2016;

-Kowarik, Ingo, The “Green Belt Berlin”: Establishing a greenway where the Berlin Wall once
stood by integrating ecological, social and cultural approaches , Berlin, Landscape and Urban
Planning 184 p. 12–22, 2019;
– Oleksiichenko, Nadiia, Gatalska, Nadiia, Mavko, Mariana, Theoretical and methodological
principles of memor ial parks three -dimensional composition and ideological lines expressing
means complex assessment , Scientific Journal of Latvia University of Life Sciences and
Technologies Landscape Architecture and Art, Volume 12, Number 12, 2018;

Web -o-grafie
-https://www.dictionary.com/browse/succah Succah, 1. O cabină sau o cabană acoperită cu ramuri,
construită în fața sau în apropierea unei case sau sinagogi, folosită în timpul festivalului evreiesc Sukhot ca zonă de luat masa;
-https://www.archdaily.com/179679/yad- vashem -holocaust -museum -safdie- architects, accesat la
data de 22.03.2019;
-https://www.yadvashem.org/righte ous/about -the-program.html, accesat la data de 22.03.2019;
https://tclf.org/landscapes/franklin -court, accesat la 22.03.2019;
-http://ventur iscottbrown.org/pdfs/FranklinCourt01.pdf, accesat la data de 22.03.2019;
-https://worldarchitecture.org/architecture -projects/evhe/central -monument -of-the-1956-
hungarian- revolution- and-war-of-independence -project -pages.html, accesat la data de
23.03.2019;
-https://eisenmanarchitects.com/Berlin -Memorial -to-the-Murdered -Jews -of-Europe -2005,
accesat la 22.03.2019;
-https://www.archdaily.com/882240/sir -david- adjaye -and-ron-arad-architects -selected -to-design –
uks-new-holocaust -memorial -in-central -london, accesat la data de 23.03.2019;
-https://www.designcouncil.org.uk/news -opinion/winning -design -team -uk-holocaust -memorial-
announced- va, accesat la data de 23.03.2019;
-https://www.huffingtonpost.com/g -roger -denson/michael -arads -911-
memoria_b_955454.html?guccounter= 1&guce_referrer_us=aHR0cHM6Ly9lbi53aWtpcGVkaW
Eub3JnLw&guce_referrer_cs=iuhbxHE1y7UC2dTiXid5kQ, accesat la 23.03.2019; -https://www.911memorial.org/memorial, accesat la 23.03.2019;
-https://piensaenunlugar.wordpress.com/2016/04/14/la -plaza- de-los-fueros -de-vitoria -gasteiz/,
accesat la 23.03.2019;
-Conform https://www.spanishdict.com/translate/fueros, fueros, 1. O lege regională antică ce înă
mai este aplicată în unele părți ale Spaniei, 2. Legislație;
-https://en.wikipedia.org/wiki/Plaza_de_los_Fueros, acce sat la 23.03.2019;
-https://www.atlasobscura.com/places/sumarice -memorial -park, accesat la 23.03.2019;
-https://www.spomenikdatabase.org/kragujevac, accesat la 23.03.2019;
-https://www.japan -guide.com/e/e3400.html, accesat la 24.03.2019;
Arhivă foto:
-Fig. 1 Perspectivă aeriană –
https://images.adsttc.com/media/images/5016/3b8c/28ba/0d15/9800/124d/slideshow/stringio.jpg?1414084634, accesat la data de 22.03.2019;

-Fig. 2 Vedere din muzeu-
https://images.adsttc.com/media/images/5016/3bae/28ba/0d15/9800/1252/slideshow/stringio.jpg
?1414084625, accesat la data de 22.03.2019;
-Fig. 3 Sala Numelor –
https://images.adsttc.com/media/images/5016/3b85/28ba/0d15/9800/124c/slideshow/stringio.jpg?1414084642, accesat la data de 22.03.2019;
-Fig. 4 Vedere la nivelul ochiului a celei mai mari case „f antomă” –
https://www.nps.gov/npgallery/GetAsset/3D00C6B9- 155D -451F –
67CBCDFA110DC69E/proxy/hires? , accesat la data de 22.03.2019;
-Fig. 5 Vedere aeriană a ansamblului – https://www.nps.gov/npgallery/GetAsset/3D4B02A8-
155D -451F -671373A70FA201AF/proxy/hires? , accesat la data de 22.03.2019;
-Fig. 6 Intrarea în muzeu- https://www.nps.gov/inde/planyourvisit/images/BFM -960-X-
480_1.jpg?maxwidth=1200&maxheight=1200&autorotate=false , accesat la data de 22.03.2019;
-Fig. 7 Perspectivă aeriană –
https://cdn.worldarchitecture.org/net/bin.aspx?file=56_monument_birdseye(1).jpg , accesat la
22.03.2019;
-Fig. 8 Perspectivă la nivelul ochiului –
https://cdn.worldarchitecture.org/net/bin.aspx?file=718914.jpg , accesat la 22.03.2019;
-Fig. 9 Perspectivă la nivelul ochiului –
https://cdn.worldarchitecture.org/net/bin.aspx?file=407085.jpg , accesat la 22.03.2019;
-Fig. 10 Perspectivă aeriană –
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/93/HolocaustMahnmalLuft.jpg , accesat la
23.03.2019;
-Fig. 11 Perspectivă la nivelul ochiul ui-
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4f/Memorial_to_the_Murdered_Jews
_of_Europe_Berlin_DSC_0800.jpg/1024px –
Memorial_to_the_Murdered_Jews_of_Europe_Berlin_DSC_0800.jpg , accesat la 23.03.2019;
-Fig. 12 Perspectivă din zonă cu stelaje ma i înalte ,
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/7a/Berlin_ -_Holocaust_Memorial_004.JPG ,
accesat la 23.03.2019;
-Fig. 13 Perspectivă aeriană noctură asupra parcului memorial și al complexului Westminister –
https://www.designcouncil.org.uk/sites/default/files/styles/dc_ -_wysiwyg_ –
_smart_embed/public/assets/images/Arial%20at%20Night_0.jpg?itok=ZoL1lNKF , accesat la
23.03.2019;
-Fig. 14 Perspectivă la nivelul ochiului din zona de acces în spațiul de informare –
https://www.designcouncil.org.uk/sites/de fault/files/styles/dc_ -_wysiwyg_ –
_smart_embed/public/assets/images/Front%20View%20_0.jpg?itok=gIClJa_f , accesat la
23.03.2019;
-Fig. 15 Accesul în spațiul subteran privit din interior –
https://www.designcouncil.org.uk/sites/default/files/styles/dc_ -_wysiwyg_ –
_smart_embed/public/assets/images/Journey%20through_0.jpg?itok=Cpws7btB , accesat la
23.03.2019;

-Fig. 16 Perspectivă aeriană- https://s3 -us-west-2.amazonaws.com/handel –
architects/ima ges/_large/00.422.11.758a.jpg?mtime=20171030165634, accesat la 23.03.2019;
-Fig. 17 Unul dintre cele două bazine – https://s3 -us-west-2.amazonaws.com/handel –
architects/images/_large/National- September11 -Memorial -1.jpg?mtime=20171017161431,
accesat la 23.03. 2019;
-Fig. 18 Imagine aeriană a celor două cascade seara- https://s3 -us-west-
2.amazonaws.com/handel -architects/images/_large/National- September11- Memorial –
5.jpg?mtime=20171017161458, accesat la 23.02.2019;
-Fig. 19 Perspectivă aeriană a întregului ansambl u- https://www.destinoseuskadi.com/wp-
content/uploads/2017/02/Plazafueros -1024×810.jpg , accesat la 24.03.2019;
-Fig. 20 Sculptura din cupru „ Adăpost pentru Fueros” –
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/f/ff/Vitoria_ –
_Plaza_de_los_Fueros%2C_estatua_de_Chillida.jpg/450px -Vitoria_ –
_Plaza_de_los_Fueros%2C_estatua_de_Chillida.jpg , accesat la 24.03.2019;
-Fig. 21 Structura din piatră ce simbolizează harta r egiunii Alava –
https://i0.wp.com/catalogo.artium.org/sites/default/files/imagenes/Exposiciones/Alava_escenario
/Escultura/plazfueros_vista1.jpg , accesat la 24.03.2019;
-Fig. 22 Muzeul parcului memorial Šumarice-
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/7/77/Kragujevac –
_Muzej_21_oktobar.jpg/800px -Kragujevac -_Muzej_21_oktobar.jpg , accesat la 24.03.2019;
-Fig. 23 Zborul întrerupt –
https://assets.atlasobscura.com/media/W1siZiIsInVwbG9hZHMvcGxhY2VfaW1hZ2VzL 3R6cX
FvcmZsZDdoMjk4ZTVlNDc5ZDY1MDkxZWMwX1NlcmJpYS1LcmFndWpldmFjLUludGVy
cnVwdGVkIEZsaWdodC5qcGciXSxbInAiLCJ0aHVtYiIsIngzOTA-Il0sWyJwIiwiY29udmVydCIsIi1xdWFsaXR5IDgxIC1hdXRvLW9yaWVudCJdXQ/Serbia –
Kragujevac -Interrupted%20Flight.jpg , accesat la 24.03.2019;
-Fig. 24 Cercuri –
https://assets.atlasobscura.com/media/W1siZiIsInVwbG9hZHMvcGxhY2VfaW1hZ2VzL245ZGc1OTFqNHFtMjk4ZTVlNDc5ZDY1MDkxZWMwX1NlcmJpYS1LcmFndWpldmFjLVBlb3BsZSBvZiBDcm9hdGlhLmpwZyJdLFsicCIsInRodW1iIiwieDM5MD4iXSxbInAiLCJjb252ZXJ0IiwiLXF1YWxpdHkgODEgL WF1dG8tb3JpZW50Il1d/Serbia -Kragujevac –
People%20of%20Croatia.jpg , accesat la 24.03.2019;
-Fig. 25 Muzeul Păcii – https://www.japan -guide.com/g8/3400_08.jpg , accesat la 24.03.2019;
-Fig. 26 A -Bomb Dome – https://www.japan -guide.com/g8/3400_06.jpg , accesat la 24.03.2019;
-Fig. 27 Cenotaf pentru victimele atacului nuclear –
https://www.nippon.com/en/ncommon/contents/features/51724/51724.jpg , accesat la 24.03.2019;