ISTORIA ROMÂNILOR ȘI UNIVERSALĂ clasele V -IX Chișinău , 2019 2 Aprobat la Consiliul Național pentru Curriculum (proces -verbal nr.22 din 5 iulie… [619993]

1
MINISTERUL EDUCA ȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAȚIONAL

ARIA CURRICULARĂ
EDUCAȚIE SOCIOUMANISTICĂ

DISCIPLINA

ISTORIA ROMÂNILOR ȘI UNIVERSALĂ

clasele V -IX

Chișinău , 2019

2
Aprobat la Consiliul Național pentru Curriculum (proces -verbal nr.22 din 5 iulie 2019)

PRELIMINARII

Curriculumul la Istoria românilor și universală include ansamblul elementelor esen țiale,
relevante ale realită ții educa ționale din școală, atâ t la nivel de reprezentare teoretică , precum și a
activită ții practice desf ășurate, impr imând o continuă reconsiderare și reconcepere contextuală a
acestora.
Curriculumul la disciplina Istoria românilor și universală fundamentează și ghidează
activitatea cadrului didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de
lungă durată și de scurtă durată, dar și de realizare propriu -zisă a procesului de predare -învățare-
evaluare.
Dezvoltarea Curriculumului la d isciplina școlară Istoria românilor și universală este o
necesitate dictată de actualizarea standardelor în educație și de schimbările survenite odată cu adoptarea
paradigmei educa ționale centrarea pe elev și școala prietenoasă copilului.
Disciplina școlară Istoria românilor și universală valorificată în plan pedagogic în
curriculumul dat, are un rol important în formarea/ dezvoltarea personalită ții elevilor, în formarea unor
competen țe necesare pentru învă țare pe tot parcursul vie ții, dar și de integrare într -o societate bazată pe
o permanentă schimbare.
Prezentul curriculum la disciplina Istoria românilor și universală este parte componentă a
Curriculumului Na țional și reprezintă un document reglator prevăzut pentru a fi implementat în clasele
gimnaziale . Disciplina Istoria Românilor și universală face parte din trunchiul obligatoriu, ce define ște
elementele centrale ale formării elevilor pe parcursul ciclului gimnazial (clasa a V -a – a IX-a), în aria
curriculară Educa ție socioumanistică .
Documentul actual este o continuitate a Curriculum -ului din anul 2010 centrat pe competen țe.
Dezvoltar ea curriculară implică o nouă paradigmă educa țională: de la cuno ștințe și gândire critică la
formarea de abilită ți, de atitudini și valori – elemente indispensabile cetățe niei participativ e.
În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Istoria românilor și universală s-a
ținut cont de:
 abordările postmoderne și tendin țele dezvo ltării curriculare pe plan na țional și interna țional ;
 necesită țile de adaptare a curriculumului disciplinar la a șteptările societă ții, nevoile elevilor,
dar și la tradi țiile școlii na ționale;
 valen țele disciplinei în formarea competen țelor transversal e, transdisiplinare și specific e;
 necesită țile asigurării continuită ții și înterconexiunii dintre cicluri le învățământului general:
educa ție timpurie , învățământul primar , învățământul gimnazial și învățământul liceal .
Curriculumul la disciplina Istoria românilor și universală include următoarele componente
structurale: Preliminarii, Repere conceptuale , Administrarea disciplinei , Competen țe specifice ,
Matricea dezvoltării competențelor specifice la disciplină , Unită ți de invățare, Unități de competență,
Unități de conținut, Activită ți și produse de învă țare recomandate , Repere metodologice de predare –
învățare-evaluare , Bibliografie . Curriculumul la disciplină include și finalită țile, prezentate după
fiecare clasă și care re flectă competen țele specifice disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de
învățare, care au și funcția de stabilire a obiectivelor de evaluare finală.
Elemente de dezvoltare /noutate Curricul ară la disciplina Istoria românilor și universală :
a) transpunerea abordă rii sistemice a curriculumului ca concept în curriculumul la disciplină ;
b) reliefarea cadrului valoric transdisciplinar în baza profilului absolventului ciclului gimnazial,
din perspectiva unită ții abordării psiho – și sociocentriste;

3
c) revizuirea competen țelor specifice disciplinei;
d) raportarea competențelor specifice și a unităților de competență, ce urmează a fi formate
elevilor, la schimbările produse în societate: globalizare, internaționalizare, europenizare,
tehnologizare etc.;
e) precizarea nivelu lui taxonomic al competen țelor specifice;
f) elaborarea unită ților de competen ță conform nivelului taxonomic ;
g) elaborarea unită ților de învă țare cu detalieri de con ținut;
h) racordarea activită ților de învă țare recomandate la unită țile de competen ță;
i) conexitatea abordărilor intra – și interdisciplinare la nivelul competen țelor și a con ținuturilor cu
alte discipline: Limba și literatur a română, Limbi străine, Educa ție pentru societate, G eografia,
Dezvoltare personală, TIC (în contextul implementării Strategiei „Moldova Digitală 2020” ,
etc.;
j) introducerea activită ților de învă țare în bază de proiect pentru studierea istoriei locale , elaborate
individual sau în grupuri, cu ac țiuni pract ice, realizate în clasă, școală, comunitate (la alegerea
profesorului);
k) evalu area gradului de formare a competen țelor la nivel de proces și de produs;
l) selectarea noțiunilor și personalită ților istorice (pentru fieccare an de studiu );
m) activită țile de sinteză , studiil e de caz, incluse în rubrica Activită ți de învă țare la decizia
profesorului;
n) includerea l istei de produse recomandate pentru fiecare clasă ;
o) reducerea numărului unită ților de con ținut;
p) transferarea unită ților de conținut „Revolu țiile din anii 1848 -1849 în Franța, Statele germane,
Statele italiene și Imperiul Habsburgic” și ”„ Revolu țiile din anii 1848 -1849 în Țările Române”
din clasa a VII -a în clasa a VIII -a și unită ților de învă țare „Primul Război Mondial ” și „Marea
Unire” din clasa a VIII-a în clasa a IX-a;
q) includerea Conținuturi curriculare ce nu vor fi evaluate la examenele de absolvire a ciclului
gimnazial ;
r) elaborarea finalită ților conform nivelului taxonomic pentru fiecare clasă.
La baza elaborării Curriculumul ui la Istoria românilor și universală , ediția 2019 pentru treapta
gimnazială au stat : documente naționale și interna ționale de politici educa ționale; raportul de sinteză a
evaluării curriculumului la disciplina Istoria românilor și universală (2010 ); sugestiile cadrelor
didactice și manageriale din republică, observa țiile exper ților în domeniile educa ției și istoriei ,
experien țele programelor anterioare din țară și de peste hotare.
Modul de abordare în studierea trecutului istoric, porne ște de la istoria locală spre istoria
națională, regională și cea universală.
Prezentul document este parte componentă a Curriculumului national și fiind a doua genera ție de
curricula axate pe dezvoltarea de competen țe, reflectă angajamentele asumate de către Republica
Moldova și recomandările privind educa ția pentru o cultură democ ratică, educa ția pentru drepturile
omului, educa ția interculturalită ții, stipulate în documente na ționale și interna ționale :
– interna ționale – Declara ția Universală a Drepturilor Omului (1948), Convenția cu privire la
Drepturile Copilului (1989 ), Conven ția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilită ți (2010),
Observa țiile finale ale Comitetului pentru Drepturile Copilului (2017);
– europene -Recomandarea nr. 15/2001 a Consiliului Europei cu privire la studiul istoriei în
secolul XXI (2001), Memorandumul pentru educația permanentă, elaborat de Uniunea Europeană
(2000), Carta Consiliului Europei privind educa ția pentru cetă țenie democratică și educa ția pentru
drepturile omului (2010), Declara ția Finală a celei de -a 25 -a sesiuni a Conferin ței Permanente a

4
Mini ștrilor Educa ției din cadrul Consiliului Europei (2016) și Cadrul de Referin ță al Compete nțelor
pentru o Cultură Democratică (Consiliul Europei, 2018);
– naționale – Codul Educa ției al Republicii Moldova (2014), Programul de Dezvoltare a
Educa ției Incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011 – 2020, Strategia de dezvoltare a educa ției
pentru anii 2014 -2020 (2014), Standarde de eficien ță a învă țării la disciplina școlară istoria pentru
învățământul gimnazial și liceal (2012), Standardele de calitate pentru instituțiile de învățământ primar
și secundar general din perspectiva școlii prietenoase copilului (2013), Cadrul de Referin ță al
Curriculumului Na țional (2017).
Funcțiile de bază ale Curriculumului sunt:
 de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Istoria românilor și universală ;
 de reglementare și asigurare a coeren ței dintre disciplina data și alte discipline din aria
curriculară, dintre predare -învățare-evaluare, dintre produsele curriculare specifice discipinei
Istoria românilor și universală, dintre componen tele structurale ale curriculumului disciplinar,
dintre standarde le și finalită țile curriculare;
 de proiectare a demersului educational/ contextual (la nivel de clasă concretă);
 de evaluare a rezultatelor învă țării etc.
Beneficiarii documentului curricular sunt elevii și părin ților lor, cadrele didactice din
învățământul general și speciali știi din cadrul organelor locale de specialitate în domeniul
învățământului. Curriculumul este un document reglator pentru formatori, societ atea civilă , precum și
pentru factorii de decizie interesa ți în realizarea principiului educație de cal itate. Autorii manualelor și
ghidurilor metodologice vor respecta integral cerințele și recomandările curriculumului în elaborarea
materialelor și organizarea activităților de predare -învățare -evaluare. Cadre le de conducere din sistemul
educa țional vor utiliza acest document pentru monitorizarea calității procesului de învă țare la disciplină.

I. REPERE CONCEPTUAL E

Reperele conceptuale ale curriculumului la disciplin a Istoria românilor și universală includ
totalitate a de concepte, principii și abordări, ce asigură formarea /dezvoltarea unui ansamblu de
competen țe necesare pentru o cultură a democra ției, constituit ă din valori, atitudini, abilită ți, cuno ștințe
și înțelegere critică .
Prezentul c urriculum la disciplină presupune sincronizarea abordării psihocentrice (în centrul
atenției este elevul cu particularită țile de vârstă și nevoile sale, ritmul propriu de învă țare și dezvoltare) ,
sociocentrică (focalizare a pe asumarea valorilor democra ției, drepturilor omului, statului de drept și
diversită ții culturale) , prioritizarea finalită ților educa ționale , integralizarea predării -învățării-evaluării
etc. și abordarea individualizată (din per spectiva educa ției incluzive, care vizează valorificarea tuturor
diferen țelor și calită ților sub iectului prin dezvoltarea poten țialului fiecărui copil). Curriculumul poate fi
adaptat sau modificat în func ție de necesită țile elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) .
Prevederile conceptuale ale curriculumului la Istoria românilor și universală se axează pe :
Curriculum ca teorie : Teoria generală a curriculumului ca o nouă categorie ( știință pedagogică)
dezvoltă teoria generală a educa ției și teoria generală a instruirii din perspectiva cadrului proiectiv,
având finalită țile în calitate de substan ță prioritară care vizează: definirea conceptului de curriculum în
calitate de paradigmă a educa ției și de model de proiectare a educa ției și instruirii; fun damente
filozofice, sociologice și psihologice ale curriculumului; fundamentele pedagogice ale curriculumului –

5
finalită țile educa ției la nivel de sistem și de proces; domeniile curriculumului: tipurile de curriculum,
nivelurile, ariile curriculare; produs ele curriculare; procese de dezvoltare curriculară.
În ciclul gimnazial procesul educa țional la Istoria românilor și universală are următoarele
obiective :
– dezvoltarea gândirii critice ;
– dezvoltarea competențelor de lucru cu surse istorice (de informare și aplicare în context e diferite );
– formarea abilită ților de anal iză și evaluare a motivațiilor acțiunii umane, de stabilire a relației
dintre acțiunea umană și valorile unei societăți democratice;
– formarea mecanisme lor intelectuale care să combată și să prevină discriminarea și xenofobia ;
– stimularea asum ării multiculturalității și a multiperspectivită ții;
– oferirea suport ului factologic celorlalte discipline școlare din aria curriculară Educa ție socio –
umanistică și altor arii curriculare ;
– asigurarea intereselor și cerin țelor educa ționale ale elevilor, în scopul dezvoltării personalită ții și
asigurării inser ției sociale într-o societate în continuă schimbare .
Curriculum ca finalitate conferă rolul prioritar al finalită ților, exprimate în t ermeni de
competen țe. Curriculumul ca finalitate este axat pe sistemul de formare/dezvoltare a competen țelor-
cheie și a competen țelor specifice disciplinei. Finalită țile sunt criterii pentru selectarea și organizarea
conținuturilor, selectarea strategiilor de predare -învățare și de evaluare , iar competen ța școlară este
înțeleasă ca un sistem integrat de cuno ștințe, abilită ți, atitudini și valori, dobândite, formate și dezvoltate
prin învă țare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolva rea diferitor probleme în diverse
contexte și situa ții (Cadrul de Referin ță al Curriculumului Na țional, 2017).
Conform finalită ților educa ționale (art. 11 pct. 2 al Codului Educa ției), școala are misiunea de a
pregăti o gândire critică beneficiar ilor săi, iar prin componenta sa civică, disciplina școlară Istoria
românilor și universală își men ține privilegiul printre științele socio -umanistice de a contribui direct la
formarea unei culturi generale, a unui sistem de valori caracteristic societă ții civilizate, având la bază
educa ția patriotică, morală și decen țe ale comportamentului cotidian, care, luate drept dovadă și/sau
garan ție a judecă ții ac țiunilor oamenilor, determină interpretările, interac țiunile și comportamentele
sociale.
Istoria români lor și universală , fiind o disciplină obligatorie din aria curriculară Edu cație
socioumanistică , este orientată prioritar spre înțelegerea trecutului propriului popor și a diversității
tradițiilor culturale și istorice ale popoarelor lumii pentru a înlătura prejudecățile și a încuraja toleranța și
comunicarea/ colaborarea eficientă între oameni. Elevi lor le vor fi formate atitudini și valori de apreciere
a rolul ui și semnificației persoanelor cu care interac ționează direct sau indirect, indiferent de apartenen ța
lor etnică, religioasă, de gen etc., excluzâ nd astfel ura rasială, xenofobia sau antisemiti smul. Educația
istorică reprezintă unul din cele mai importante și actuale aspecte care contribuie la de zvoltarea
competen țelor cetă țeanului activ și responsabil , fiind a xată pe ideea teoriei constructiviste, în care
învățarea este o construcție și nu o însușire de informații transmise și receptate pasiv .
Procesul didactic va presupune implicarea activă a elevilor în formarea competen țelor, luarea în
considerare a individualității lor, a contextului real în care se află. Elevul învață să -și construiască
propria cunoaștere, interconectând cuno ștințele noi cu cele anterioare și le reține prin construirea
propriilor semnificații sub îndrumarea cadrului didactic care este organizator, facilitator, coordonator.
Educa ția istorică contribuie la formarea / dezvolt area competen țelor și atitudinilor necesare
absolventului pentru autodezvoltare și încadrare a activă în via ța socială și economică a țării.
Competen țele vizate (valorile, atit udinile, abilită țile și cuno ștințele) au un caracter transdisciplinar și
definesc rezultatele învă țării, exprimate în convingeri, experien țe și produse.

6
Finalitățile disciplinei Istoria românilor și universală se refl ectă nemijlocit în competențele –
cheie și în setul de valori și atitudini enunțate în Curriculum ul Na țional , din care derivă întreaga
structură curriculară (competențe specifice, unită ți de competen țe, unități de conținuturi, sugestii
metodologice și de evaluare).
Curriculum ca și con ținut – include competen țe specifice, unită ți de competen ță, unită ți de
învațare/ con ținut, activită ți de învă țare, produse școlare recomandate și finalită ți pe ani de studii/ cicluri
de școlaritate .
Competen țele specifice disciplinei Istoria românilor și universală au un grad ridicat de
generalitate și complexitate și au rolul de a orienta demersul didactic către achizițiile finale ale
elevului.
Unită țile de competen ță sunt derivate din competen țele specifice disciplinei (fiind etape ale
realizării acestora) și acoperă perioada unui an școlar. Unită ților de competen țe le sunt asociate unități
de conținut, acestea fiind mijloace de formare/dezvoltare a competen țelor.
Curriculumul con ține Matricea competen țelor la disciplin a Istoria românilor și universală ,
ciclul gimnazial (Tabel nr. 1) în care unită țile de competen ță sunt e șalonate pe clase și pe domeniile
taxonomice de structurare a competen ței și anume:
– Cunoa ștere și înțelegere;
– Aplicare și operare;
– Integrare și transfer.
Tabelul conceptual are drept scop :
– asigurarea parcursului didactic de formare graduală a competen țelor specifice ale disciplinei ,
corel ând unită țile de competen ță – activită țile de învă țare – unită țile de con ținut;
– organizarea evaluării la disciplină în bază de competen țe și la elaborarea matricei în cadrul
evaluărilor sumative și de certificare.
Unitățile de învă țare reprezintă structur i didactic e deschis e și flexibil e cu urmă toarele
caracteristici: este unitară din punct de vedere temat ic, determină la elevi un comportament generat prin
integrarea unită ților de competen ță și a competen țelor specifice, se realizează în mod sistematic și
continuu pe ntru o perioadă de timp și se poate finaliz a prin evaluare.
Unitățile de conținut (Detalier ele de con ținut) incluse în Curriculum sunt:
– parte integrantă a cunoa șterii Istoriei, a Curriculumului ca sistem și mijloace de formare/dezvoltare
a competen țelor specifice ale disciplinei;
– selectate în baza principiilor repart zării în timp și spa țiu; cauzalit ății; structuralism ului; stimulării
motiva ției pentru învă țare temeinică ; accelerării stadiale a intelegen ței; învă țării prin ac țiune; cunoa șterii
sistemice și legăturii teoriei cu practica , care asigură conexiunea dintre Istorie ca știință și Istoria
românilor și universală ca disciplin ă școlară.
– structurate conform principiului cronologic de studiere, de la local la na țional , european și
universal (Tabelul nr.1), dezvoltării gândirii critice și reflexive, principiului multiperspectivită ții în
istorie, coerenț ei, continuită ței și relevanț ei.

Clasa a V -a Clasa a VI -a Clasa a VII -a Clasa a VIII -a Clasa a IX -a
Spațiul local 10% 7% 9% 10% 10%
Spațiul național 35% 45% 50 % 50% 50%
Spațiul universal 55% 48% 41% 40% 40%
Tabelul nr.2 Repartizare a procentuală orientativă a detalierilor de con ținut, ciclul gimnazial

7
În elaborarea proiectării anuale la disciplină , la repartizarea numărului de ore pentru studierea
istoriei locale, na ționale și universale, se va ține cont de raportul procentual de structurare a detalierilor
de conținut prezentat e în Tabelul nr. 2.
Activitățile de învățare recomandate , element de noutate ale curriculumului , constituie acțiuni
elementare ale procesului educațional, care racordate la unitățile de competențe și la diverse situa ții de
învățare conduc la realizarea finalităților educaționale propuse . Decizia privind selectarea activităților la
clasă și a gradului de complexitate a lor aparține cadrului didactic, în funcție de resursele didactice
disponibile și caracteristicele colectivu lui de elevi.
Activită țile de învă țare în bază de proiect constituie nu mai puțin de 5% din numărul de ore
anual planificate . Din perspectiva dezvoltării și formării competențe lor specifice ale disciplinei
activitățile de învățare în bază de proiect vin să asigure studierea istoriei locale p rin implic area elevi lor
în studierea și promovarea personalităților , obiecte, monumentelor, vestigiilor , patrimoniului din
localitate, regiune și țară.
Produsul școlar recomandat în Curriculum reprezintă un rezultat proiectat și realizat de către
elev, măsurat și apreciat de cadrul didactic, colegi și comunitatea educațională. Curriculumul conține
liste de produse școlare pentru fiecare clasă , din cadrul căreia profesorul va select a un produs pentru
realizare pe parcursul unui an de studii .
Finalită țile educa ționale la disciplin a sunt structurate pe ani de studi u/ cicluri de școlaritate ,
reprezentând o etapă de formare /dezvoltare a competențelor specifice și gradul de manifestate a acestora
de către elev.
Curriculumul con ține principii și concepte clar definite, totodată, el păstrează libertatea și
responsabilitatea pedagogică a profesorului în organizarea procesului educa țional la disciplină pe
parcursul anului școlar. În acest context profesorul selectează strategiile didactice de predare -învățare-
evaluare, numărul de ore pentru unită țile de învă țare, numărul și tematica activită ților de sinteză,
pornind de la unită țile de conținut sugerate.
Curriculum ca proces presupu ne abordarea constructivistă, învă țarea activă/ interactivă, axare
pe experien țele elevilor, crearea mediilor de învă țare etc.
Curriculum ca proces include, un ansamblu de ac tivități interconexe orientate spre: cercetarea ,
proiectarea , implementarea , monitorizarea curriculumului, dar și comunicarea curriculară.
Curriculumul ca proces și ca dezvoltare – este o abordare operativă, conferă o dimensiune
procesuală mai accentuată a conceptului, determinând comutarea accentului de pe produs pe ac țiunile
care premerg, înso țesc și urmează procesele curriculare. Curricul umul se bazează pe concluziile analizei
documentelor curriculare precedente și o completează pe parcursul aplicării, propunând îmbunătă țiri.
Curriculum ca produs . Curriculumul la Istoria românilor și universală , ediția 2019 reprezintă
și un sistem de produse prin care se proiectează și se explică ceea ce se urmăre ște în cadrul educa țional.
Sistemul produselor curriculare include: planul -cadru pentru învă țământul gimnazial și liceal, curricula
disciplinelor școlare, manuale și ghiduri metodologice, crestoma ții, atlas e, modele de teste de evaluare,
mijloace multimedia, proiecte didactice etc.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

În învă țământul gim nazial, conform Planului -cadru , disciplina școalră Istoria românilor și
universală face parte din aria curriculară Educa ție socioumanistică și are statut de disciplină obligatorie
pentru clasele a V-a – a IX-a. Bugetul de timp săptămânal al disciplinei este de 2 ore și anual de 68 ore
pentru clasele V -VIII și 66 ore p entru clasa a IX -a.

8
Statutul
disciplinei Aria curriculară Clasa Nr. unități de
învățare Nr. ore anual Asigurarea didactică/
curriculară
Disciplină
de bază Educație
socioumanistică V 7 68 Manual, Ghid
VI 7 68 Manual , Ghid
VII 4 68 Manual , Ghid
VIII 7 68 Manual , Ghid
IX 7 66 Manual , Ghid
Tabelul nr. 3 Administrarea disciplinei școlare Istoria românilor și universală , ciclul gimnazi al.

Detalier ea orientativă și modalitatea de structurare a activită ții de predare -învățare-evaluare la
disciplină în raport cu con ținuturile curriculare se stabile ște prin Reperele metodologice de organizare a
procesului educa țional la disciplină, aprobate anual prin ordinul ministrului .

III. COMP ETEN ȚE SPECIFICE DISCIPLINEI

1. Utilizarea limbajului istoric în diverse situa ții de învă țare și de via ță, respectând cultura
comunicării.
2. Amplasarea în timp și spa țiu a evenimentelor, proceselor, fenomenelor, demonstrând înțelege rea
continuită ții și schimbării în istorie.
3. Analiza critică a informa ției din diferite surse pornind de la cultur a istorică , manifestând poziția
cetățeanului activ și responsabil.
4. Determinarea rela ției de cauzalitate în istorie , dând dovadă de gândire logic ă și spirit critic.
5. Valorificarea trecutului istoric și a patrimoniul cultural, m anifest ând respect față de țară și de
neam .

9
3.1. MATRICEA DEZVOLTĂRII COMPETEN ȚELOR SPECIFICE LA DISCIPLINĂ

Competen ța
specifică Unită ți de competen ță
clasa a V -a clasa a VI -a clasa a VII -a clasa a VIII -a clasa a IX -a
1.Utilizarea
limbajului istoric
în diverse s ituații
de învă țare și de
viață, respectând
cultur a
comunicării .

1.1. Identificarea
termenilor specifici
epocii antice . 1.1. Selectarea din text
a termenilor pentru
descrierea evenimentelor
/ faptelor/ proceselor
istorice. 1.1. Recunoa șterea
termenilor istorici din
diferite surse de
informare. 1.1. Caracterizarea
evenimentelor/proceselor
istorice din Epoca
Modernă. 1.1. Determinarea
termenilor -cheie ce
caracterizează evenimente/
procese/fenomene istorice din
Epoca Contemporană .
1.2. Redarea prin
cuvinte proprii a
sensului termenilor
istorici studia ți. 1.2. Explic area
termeni lor specifici
epocii medievale.
1.2. Aplicarea
termenilor în compararea
evenimentelor/proceselor
istorice din Epoca
Modernă. 1.2. Aplicarea termenilor
istorici în analiza
schimbărilor survenite în
societatea modernă. 1.2. Operarea cu termeni
istorici specifici Epocii
Contemporane în elaborarea
comunicărilor orale și scrise.
1.3. Utilizarea
termenilor istorici
specifici preistoriei și
epocii antice în
elaborarea
enun țurilor/ textelor. 1.3.Redactarea
enun țurilor/textelor
utilizând termenii
istorici. 1.3. Formularea
corectă a întrebărilor,
folosind termenii
istorici specifici Epocii
Moderne. 1.3. Elaborarea
enunțurilor / textelor,
folosind termeni istorici c e
reflectă evolu ția omenirii
în Epoca Modernă. 1.3. Formularea aprecierilor,
concluziilor privind
evenimente/fapte/procese și
fenomene istorice studiate.
2. Amplasarea în
timp și spa țiu a
evenimentelor,
proceselor,
fenomenelor ,
demonstrând
înțelegerea
continuității și
schimbării în
istorie. 2.1. Identificarea
arealului de trai a
popoarelor antice.
2.1. Identificarea
informațiilor cu privire
la istoria evului mediu
din diferite surse
cartografice. 2.1. Descrierea
evenimentelor, faptelor
și proceselor istorice în
baza hăr țlor și reperelor
cronologice . 2.1. Distingerea
schimbărilor teritoriale în
baza hăr ților și a
reperelor cronologice. 2.1. Recunoa șterea
continuită ții și schimbării în
istorie în baza reperelor
cronologice și surselor
cartografice.
2.2. Plasarea
evenimentelor și
proceselor istorice într-
un context cronologic . 2.2. Plasarea
evenimentelor, proceselor
și fenomenelor istoriei
medievale în ordine
cronologică . 2.2. Compararea
evenimentelor, faptelor
și proceselor în
contexte cronologice și
de spa țiu. 2.2. Analiza
schimbărilor survenite pe
parcursul istoriei
moderne cu ajutorul
hărților și a reperelor
cronologice. 2.2. Interpretarea hărților
istorice și geografice ce
reflectă schimbările survenite
ca urmare a evenimentelor
politice sau militare.

10
2.3 Transferarea
elementelor din
matematică și Științe
în calcularea anilor și
descrierea spa țiului
istorico -geografic. 2.3 Utilizarea corectă a
terminologiei
cronologice pentru
localizarea în spa țiul
istorico -geografic a l
evenimen telor din istoria
medievală; 2.3 Utilizarea adecvată
a coordonatelor de timp
și spațiu cu referire la
un subiect din istorie. 2.3 Argumentarea
impactului schimbărilor
din Epoca Modernă ,
utilizând hărțile și
reperele cronologice. 2.3. Încadrarea
evenimentelor, proceselor și
fenomenelor istoriei
contemporane în contexte
cronologice și de spa țiu.
3.Analiza critică a
informa ției din
diferite surse,
pornind de la
cultura cultură
istorică,
manifestând
poziția
cetățeanului activ
și responsabil.
3.1 Identificarea
informa țiilor din surse
cu referire la evolu ția
omenirii în preistorie
și istoria antică. 3.1. Extragerea
informa ției esen țiale din
surse pentru descrierea
evenimentelor și
proceselor din istoria
medievală. 3.1. Caracterizarea , în
baza surselor, a
evenimentelor istoric e
care atestă geneza
democra ției.
3.1.Caracterizarea
personalită ților istorice
marcante în baza
surselor.
3.1. Recunoa șterea și
acceptarea p erspectivelor
diferite asupra faptelor și
proceselor istorice din epoca
contemporană.
3.2. Formularea
mesajelor simple în
baza informa ției
selectate din surse.
3.2. Caracterizarea
evenimentelor/
proceselor din istoria
medievală, folosind
informa ții din diverse
surse. 3.2. Analiza surselor
scrise sau vizuale
referitoare la istoria
modernă conform
algoritmului .
3.2. Compararea
informa țiilor din diferite
tipuri de surse istorice cu
referire la acela și subiect. 3.2. Compararea
informa țiilor provenite din
diferite surse în scopul
stabilirii unor asemănări și
deosebiri în abordarea
problemelor din istoria
contemporană.
3.3. Utilizarea
informa ției din diferite
surse istorice în
expunerea
evenimentelor din
epoca antică. 3.3. Aprecierea
situa ției omului în evul
mediu din perspeciva
respectăriii drepturilor
omului. 3.3. Formularea
judecă ților asupra
comportamentelor
sociale din Epoca
Modernă din
perspectiva culturii
democratice. 3.3. Utilizarea critică a
informa țiilor din diferite
surse istorice în
argumentarea opiniei
proprii privind
respectarea drepturilor
naturale în societatea
moderrnă. 3.3. Apreciarea nivelului de
manifest are a responsabilită ților
cetățenești în societatea
contemporană

4. Determinarea
relației de
cauzalitate în
istorie , dând
dovadă de
gândire logic ă și 4.1. Enumerarea
cauzelor
evenimentelor din
istoria antică. 4.1. Comentarea
cauzelor evenimentelor
și proceselor istorice. 4.1. Descrierea
cauzelor evenimentelor
și proceselor istorice. 4.1. Explicarea cauzelor și
efectelor eveniment elor,
proces elor și fenomen elor
din istoria modernă. 4.1. Distingerea cauzelor și
consecin țelor pe termen scurt și
lung ale unui eveniment/
fapt/proces istoric.
4.2. Stabilirea relației
dintre cauze și 4.2. Compararea
evenimentelor și 4.2. Corelarea dintre
cauzele și efectele 4.2. Determinarea
relației cauză -efect dintr -4.2. Corelarea dintre cauze
și consecin țe de ordin

11
spirit critic. evenimente. proceselor din istoria
evului mediu. evenimentelor din
istoria modernă. o multitudine de
evenimente sau procese
istorice. economic, social și politic al
evenimentelor/faptelor/
proceselor din Epoca
Contemporană.
4.3. Construirea
schemei cauză –
eveniment -consecin ță 4.3. Formularea
concluziilor cu privire
la schimbările din
istoria medievală. 4.3. Deducerea
elementelor comune și
specifice ale
evenimentelor/
faptelor/proceselor din
istoria modernă. 4.3. Utilizarea relațiilor
de cauzalitate în
elaborarea comunicărilor
orale și scrise. 4.3. Susținerea argumentată a
unui punct de vedere privind
cauzele și efectele unui
eveniment/proces/
fenomen istoric din Epoca
Contemporană.
5. Valorificarea
trecutului istoric
și a patrimoniul ui
cultura l,
manifestâ nd
respec t față de
țară și de neam.

5.1. Recunoa șterea
monumentelor din
istoria antică – parte a
patrimoniului cultural
universal. 5.1. Stabilirea
faptelor istorice din
evul mediu care au
contribuit la formarea
identită ții de neam . 5.1 Recunoa șterea
moștenirii istorice și
culturale în trecutul
localită ții și a țării. 5.1. Cercetarea
obiectelor de patrimoniu
din localitate și din țară.
5.1. Eviden țierea
substratului istoric în opere
de artă și folclor.
5. 2. Prezentarea
rolului personalită ților
în istorie pentru
dezvoltarea calită ților
personale . 5.2. Determinarea .
contribu ției marilor
voievozi la desăvâr șirea
identită ții statale și de
neam. 5.2. Argumentarea
importan ței
monumentelor istorice,
culturale și ale naturii
pentru cultivarea
respectului fa șă de
realizările trecutului. 5.2. Caracterizarea
factorilor care au
determinat formarea
conștiinței de neam în
baza evenimentelor și
proceselor studiate. 5.2. Formularea
argumentelor referitoare la
subiecte care pun în valoare
trecutul istoric al neamului în
baza analizei rolului unor
personalități marcante.
5.3.Promovarea
patrimoniului cultural
prin modelarea și
prezentarea obiectelor
specifice preistoriei/
istoriei antice. 5.3. Promovarea
patrimoniului cultural
prin modelarea și
prezentarea obiectelor
specifice epocii
medievale. 5.3 Demonstrarea
atitudinii grijulii fa ță de
patrimoniul cultural și
natural. 5.3. Valorificarea
diversită ții etnice și
culturale în proiecte de
dezvoltare institu țională
și locală prin din prisma
trecutului istoric. 5.3. Elaborarea proiectelor
de conservare și promovare a
obiectelor de patrimoniu
local, na țional și universal.
Tabel nr.3 Matricea dezvoltării competențelor la disciplina Istoria românilor și universală, ciclul gimnazial

12
IV. UNITĂ ȚI DE ÎNVĂ ȚARE
Clasa a V -a
Preistoire. Istoria antică

Unită ți de competen ță Unită ți de con ținut Activită ți și produse de învă țare recomandate
1.1. Identificarea
termenilor specifici
preistoriei și Epocii Antice.
1.2. Redarea prin cuvinte
proprii a sensului termenilor
istorici studia ți.
1.3. Utilizarea termenilor
istorici specifici preistoriei
și epocii antice în
elaborarea enun țurilor/
textelor.
PREISTORIE
– Apari ția omului pe pământ.
– Ocupațiile omului în preistorie.
– Forme de organizare socială în preistorie.
– Apari ția credin țelor și artei.
– Urme ale omului preistoric în spa țiul
românesc. Civiliza ția Cucuteni -Tripolie.

EPOCA ANTICĂ. ORIENTUL ANTIC
– Omul și mediul în Orientul Antic. Popoarele
Orientului Antic în Orientul Antic.
– Regate și imperii în (Mesopotamia, Egiptul,
India, China, Persia).
– Cultura și civilizația popoarelor în Orientul
Antic. Apari ția scrisului. Babilonul. Cele
șapte Minuni ale Lumii Antice .

EUROPA ÎN ANTICHITATE. GRECIA
ANTICĂ
– Omul și mediul în Grecia antică.
– Civiliza ția creto – miceniană. Grecia homerică.
– Formarea polisurilor. Marea colonizare
greacă.
– Atena și Sparta. Pericle și epoca sa.
– Afirmarea Macedoniei. Imperiul lui
Alexandru cel Mare.
– Cultura greacă și elenistică. Artele, știința,
teatrul , educa ția. Moștenirea lumii grecești.
Jocurile Olimpice.
CIVILIZA ȚIA TRACO -GETO -DACICĂ – Discu ții dirijate despre originea omului și viața lui pe Pământ;
– Realizarea unui dialog virtual cu un ”pictor din preistorie”.
– Elaborarea plan ului-schiță a unei călătorii imaginare în preistorie;
– Exerci ții de identificare a termenilor specifici preistoriei și epocii antice;
– Alcătuierea unei povestiri despre civiliza ția antică, utilizând termeni
specifici propu și;
– Exerci ții de formulare a unor concl uzii proprii despre via ța strămo șilor în
antichitate;
– Comentarea unor citate despre civiliza ția antică;
– Exerci ții de descriere a unor atribu ții pe care le avea suveranul în
conducerea statului antic;
– Exerci ții de res tabilire a unui eveniment istoric din antichitate;
– Studiu: Geto-dacii”.
2.1. Identificare a arealului
de trai a popoarelor antice.
2.2. Plasarea evenimentelor
și proceselor istorice într -un
context cronologic.
2.3. Transferarea
elementelor din matematică
și științe în calcularea anilor
și descrierea spa țiului
istorico -geografic.

– Exerci ții de descriere a unor instrumente de măsurare a timpului;
– Plasarea datelor și evenimentelor istorice din epoca antică pe linia
timpului;
– Exerci ții de localizare pe hartă a denumirilor geografice și istorice;
– Exerci ții de identificare a limitelor geografice ale spatiului locuit de geto –
daci;
– Excursie imaginară într -un polis grecesc;
– Exerci ții de simulare a vie ții cotidiene timp de o zi a dacilor î n antichitate;
– Exerci ții de comparare a vie ții cotidiene a omului în antichitate și
contemporanietate (ocupa ții, mod de via ță, jocurile copiilor etc.);
– Formularea de întrebări privitor la via ța unui copil (fată și băiat) timp de o
zi în antichitate;

3.1. Identificarea
informa țiilor din surse cu
referire la evolu ția omenirii
în preistorie și istoria antică. – Exerci ții de selectare și explicare a informa ției din diverse surse istorice;
– Exerci ții de descriere a civiliza țiilor antice în baza surselor;
– Comentarea informa țiilor selectate din diverse documente;
– Discu ții imaginare cu un istoric antic despre scrierile sale;

13
3.2. Formularea mesajelor
simple în baza informa ției
selectate din surse.
3.3. Utilizarea informa ției
din diferite surse istorice în
expunerea evenimentelor
din epoca antică – Neamul tracilor.
– Geto -dacii. Sarmizegestusa.
– Relațiile geto -dacilor cu vecinii.
– Unificarea Daciei pe timpul lui Burebista.
– Cotidianul și religia geto -dacilor.

EUROPA ÎN ANTICHITATE. ROMA
ANTICĂ.
– Omul și mediul în peninsu la Italică.
– Întemeierea Romei – istorie și legendă .
Roma regală.
– Republica Romană. Expansiunea Romei în
Peninsula Italică și bazinul Mării Mediterane.
– Imperiul Roman.
– Cultura Romei Antice și contribu ția ei
asupra dezvoltării altor popoare. Mari autori
și capodopere. Istoria calendarului. Influen ța
civiliza ției Romei antice asupra altor popoare.
– Credin țele și apari ția cre știnismului.
Creștinismul în spațiul Nord -Dunărean.

DACII ȘI ROMANII
– Dezvoltarea Daciei în perioada lui Decebal .
– Războaiele daco -romane.
– Dacia sub stăpânirea Romei.
– Romanizarea geto -dacilor.
– Daco -romanii și migratorii.
– Moștenirea culturală a geto -dacilor.
Interferin țe culturale în spa țiul strămo șilor în
antichitate. Columna lui Traian.

DECLINUL LUMII ANTICE
– Criza Imperiului Roman.
– Popoarele barbare și căderea lumii antice.
Cultura antică – tazaurul culturii universale. – Exerci ții de selectare din surse suplimentare a informa ții despre crea țiile
materiale și spirituale ale oamenilor din antichitate;
– Comentarea unor opinii din surse diferite;
– Exerciții de analiză a izvoarelor scrise și nescrise;
– Exerci ții de identificare a unor informa ții despre lumea geto -dacică în
biblioteca personala/a scolii;
– – Exerci ții de selectare a informa ției suplimentare despre valorile materiale
și spirituale ale strămo șilor și atitudinea contemporanilor fa ță de ele.

4.1. Enumerarea cauzelor
evenimentelor din istoria
antică.
4.2. Stabilirea relației dintre
cauze și eveniment e.
4.3.Construirea schemei
cauză -eveniment -consecin ță – Citirea de texte care relatează cauzele unui eveniment istoric;
– Exerci ții de comparare a rela țiilor dintre oameni și grupuri în antichitate;
– Discu ții dirijate despre cauzele și consecin țele conflictelor/ războaielor;
– Analiza unor texte care relatează cauzele constituirii statului la geto -daci;
– Exreci ții de descriere a ac țiunilor re gilor geto -dacilor și a consecin țelor
lor;
– Alcătuirea unor tabele/ scheme de identificare a rela ției cauză -eveniment –
consecin ță;
– Interviu cu membrii familiei: ”Familia în trecut – familia în prezent
5.1. Recunoa șterea
monumentelor din istoria
antică – parte a patrimoniului
cultural universal.
5. 2. Prezentarea rolului
personalită ților în istorie
pentru dezvoltarea
calităților personale.
5.3. Promovarea
patrimoniului cultural prin
modelarea ș i prezentarea
obiectelor specifice
preistoriei/istoriei antice. – Realizarea unui interviu cu membrii familiei despre principalele deosebiri
dintre Om și alte specii vii;
– Realizarea de desene: „ Primele unelte ale oamenilor”, „ Locuin ța în
preistorie/ antichitate”, „ Vestimenta ția și hrana oamenilor în preistorie/
antichitate”;
– Exerci ții de formulare a întrebărilor despre importan ța descoperirii
scrisului;
– Alcătuirea și prez entarea unor povestiri scurte: „ Casele și grădinile în
antic hitate”, „ Monumentele mărturisesc”;
– Descrierea calită ților de personalitate ale unui conducător din antichitate;
– Realizarea unui dialog cu un coleg: „Tradi țiile popoarelor antice”;
– Redactarea unui mini -eseu: „ Valorile civiliza ței antice”;
– Simularea activită ți unui ghid dintr -un muzeu la sec țiunea ”Civiliza ția
lumii antice”;
– Alcătuirea un ei expozi ții cu obiecte vechi;
– Relatarea succintă a vizitei de studiu la un muzeu, arhivă, bibliotecă,
expoziție, excursie etc.

14
–
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE ÎN BAZĂ DE
PROIECT (la alegere):
– Vizită la muzeu (real/virtual): plan-schiță, fișă de
observare, articol pentru ziarul școlii/jurnal etc.
– Mini -cercetare: Evoluția unor obiecte/unelte în
timp.
Studiu: Descrierea unei sărbători din localitate
moștenită din antichitate.
PRODUSE RECOMANDATE:
– Glosar de termeni specifici preistoriei și epocii antice;
– Colaj de imagini: „Valorile civiliza ției antice”;
– Scrisoare adresată oamenilor din trecut;
– Expozi ții cu imagini despre monumentele din antichitate,
strămo șii neamului.

Noțiuni: agricultură, Antichitate, artă, barbar, cetățean, civiliza ție, colonizare, comer ț, creștinism, cronologie, cultură, dave, democra ție, dinastie, elenism,
epocă, istorie, imperiu, geto -daci, legiune, migra ție, me șteșugărit, metropolă, mitologie, polis, popor, preistorie, proprietate, provincie, or aș-stat, orient
antic, regat, religie, republică, romanizare, sanctuar, senat, sfatul bătrânilor, stat, sclav, templu, traci.

Personalită ți: Alexandru Macedon, Aristotel, Augustus Octavianus, Burebista, Cezar Caius Iulius, Constantin cel Mare, Darius I, Decebal, Dec eneu,
Hammurabi, Herodot, Homer, Pericle, Traian, Tutankhamon.

LA SFÎRȘITUL C LASEI A V -A, ELEVUL POATE:

– selecta informații din diferite surse pentru expunerea evenimentelo r, apreciind principalele realizări materiale și spirituale ale Epocii Antice;
– descrie spațiul istorico -geografic al civilizatiilor antice studiate, dezvoltând propriile abilități de lucru cu sur sele cartografice;
– stabili relația dintre cauzele și evenimentele din Epoca Antică, descriind schimbările produse;
– utiliza termenii istorici în descrierea evenimentelor din epoca antică, demonstrând interes fața de trecutul istoric;
– elabora produse școlare cu privire la obiecte/vestigii/monumente din epoca anică, manifestând respect față de valorile create de strămoși.

15

Clasa a VI -a
Epoca Medievală
(sec. V -XVII)

Unită ți de competen ță Unită ți de con ținut Activită ți și produse de învă țare recomandate
1.1. Selectarea din text a termenilor pentru
descrierea evenimentelor/faptelor/
proceselor istorice.
1.2. Explic area termeni lor specifici E pocii
Medievale.
1.3. Redactarea enun țurilor/textelor
utilizând termenii istorici. EVUL MEDIU TIMPURIU (sec. al V -lea- XI-
lea)
– Migra țiile și formarea popoarelor medievale.
– Arabii în secolele V -XI.
– Formarea poporului român și a limbii române
– Economie și societate în Europa occidentală și
spațiul românesc în sec olele V-XI.
– Regatul Franc și Imperiul lui Carol cel Mare
– Imperiul Roman de Răsărit (Bizanțul) în
secolele V -XI.
– Obștea sătească și primele formațiuni statale în
spațiul românesc
– Cultura în Europa occidentală și Bizan ț

EVUL MEDIU MIJLOCIU (secolele XI-XV)
– Formarea și evolu ția statelor în Europa
occidentală, Centrală și de Sud -Est.
– Marea schisma a Bisericii Cre știne. Cruciadele
– Formarea și consolidarea statelor medievale
românești. Organizarea internă. Biserica.
– Formarea și expansiunea Imperiului Otoman
– Țara Românească în timpul domniei lui
Mircea cel Bătrân
– Viața politică a Țării Moldovei până la mijlocul
secolului XV -lea. Alexandru cel Bun
– Țările Române în lupta antiotomană. Iancu de
Hunedoara, Vlad Țepeș – Completarea unor enunțuri lacunare folosind termenii
dintr -o listă dată;
– Exerciții de explicare a termenilor istorici specifici epocii
medievale;
– Elaborarea de enunțuri/texte simple cu termenii istorici
propu și de profesor;
– Construirea de integrame/ rebus -uri cu termeni istorici noi;
2.1. Identificarea informațiilor cu privire la
istoria evului mediu din diferite surse
cartografice.
2.2. Plasarea evenimentelor, proceselor
și fenomenelor istoriei medievale în
ordine cronologică .
2.3. Utilizarea corectă a terminologiei
cronologice pentru localizarea în spa țiul
istorico -geografic a evenimen telor din
istoria medievală. – Exerciții de lectură a hărților geografice, istorice ;
– Asocierea reperelor cronologice cu evenimente și procese
istorice medievale;
– Utilizarea reperelor cronologice în descrierea
faptelor/proceselor istorice;
– Exerci ții de completare pe hartă a unor elemente
corespunzătoare;
– Aranjarea unei succesiuni de enunțuri după ordinea logică
de desfășurare a evenimentelor și în funcție de factorul de
timp;
3.1. Extragerea informa ției esen țiale din
surse pentru descrierea evenimentelor și
proceselor din istoria medievală.
3.2. Caracterizarea evenimentelor/
proceselor din istoria medievală, folosind
informa ții din diverse surse.
3.3. Aprecierea situa ției omului în Evul
Mediu din perspeciva respectăriii
drepturilor omului. – Lecturarea unor pasaje ale autorilor referitoare la
evenimentele/procesele istorice;
-Studierea textelor/surselor pentru identificarea
argumentelor;
– Selectarea informațiilor oferite de sursele istorice pe baza
unui plan de idei dat;
– Comentarea de imagini și texte referitoare la evoluția
viații publice și cea privată;
-Informarea despre personalită țile istorice în biblioteca
personală, a școlii sau surse Intrnet;
– Participarea la jocuri de rol/ dramatizări ale unor povestiri
și legende istorice cunoscute;

16
– Țara Moldovei în timpul domniei lui Ștefan
cel Mare
– Economie și societate în Europa occidentală și
spațiul românesc în sec. XI-XV. Orașul
medieval

EVUL MEDIU TÂRZIU (secolul al XVI -lea-
prima jum ătate a secolului al XVII -lea).
– Situa ția politică a Țărilor Române în prima
jumătate a sec. al XVI-lea. Campania anului
1538
– Suzeranitatea otomană în Țările Române
– Evolu ția politică a Țării Moldovei. Războiul
antiotoman sub conducerea lui Ion Vodă
– Războiul antiotoman sub conducerea lui Mihai
Viteazul. Unirea Țărilor Române
– Țările Române în prima jum ătate a secolului al
XVII -lea.
– Cultura românească în Evul mediu
– Viața cotidiană în Evul Mediu

NAȘTEREA LUMII MODERNE. EUROPA
ÎN EXPANSIUNE
– De la atelierul meșteșugăresc la manufactură.
– Marile descoperiri geografice. Lumea Nouă:
cunoaștere, și exploatare
– Cultura Europei: Renașterea și Umanismul.
– Manifestări ale Renașterii și Umanismului în
spațiul românesc
– Reforma și Contrareforma
– Europa în timpul războiului de 30 de ani
– Comentarea/argumentarea rolului oamenilor în
schimbările societății;
– Exprimarea propriei păreri referitoare la impactul unui
eveniment istoric, a unei personalită ți istorice asupra
evoluției evului mediu;
– Exerci ții de compara ție a unor evenimente, fapte,
procese studiate din istoria medievală;
– Exerciții de alcătuire a portretului pers onalităților istorice
din evul mediu;
– Realizarea unui proiect istoric, de grup, care eviden țiază
rolul marilor voievozi în istorice;
4.1. Comentarea cauze lor evenimentelor
și proceselor istorice.
4.2. Compararea evenimentelor și
proceselor din istoria Evului Mediu.
4.3. Formularea concluziilor cu privire la
schimbările din istoria medievală. – Comentarea/argumentarea rolului oamenilor în
schimbările societății;
– Exprimarea propriei păreri referitoare la impactul unui
eveniment is toric, a unei personalită ți istorice asupra
evoluției evului mediu;
– Exerci ții de compara ție a unor evenimente, fapte,
procese studiate din istoria medievală;
– Exerciții de alcătuire a portretului personalităților istorice
din evul mediu;
– Realizarea unui proiect istoric, de grup, care eviden țiază
rolul marilor voievozi în istorice;
5.1. Stabilirea faptelor istorice din E vul
Mediu care au contribuit la formarea
identită ții de neam.
5.2. Determinarea contribu ției marilor
voievozi la desăvâr șirea identită ții
statale și de neam.
5.3. Promovarea patrimoniului cultural
prin modelarea și prezentarea obiectel or
specifice epocii medievale. – Exerci ții de selectare a informa ției suplimentare despre
valorile materiale și spirituale ale strămo șilor și atitudinea
contemporanilor fa ță de ele;
– – Comentarea unor texte referitoare la valorile morale în
lumea medievală;
– Selectarea obiectelor necesare realizării unei expoziții
tematice;
– Prezentarea impresiilor după vizite la muzee și excursii;
– Realizarea de produse fi nale (texte, imagini, postere,
obiecte de epocă) despre personalitățile istorice și valorile
asumate de -a lungul timpului;
– Realizarea unor sarcini de lucru (documentare, redactare,
prezentare etc.) în timpul participării la proiecte prin

17
valorificarea expe rienței istorice pozitive
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE ÎN BAZĂ DE
PROIECT (la alegere):
Mini -cercetare: „Istoria e lângă tine… – cunoa ște-o!”
Studiu: „Să redescoperim localitatea natală”;
Expedi ție: „Pe urmele strămo șilor no ștri”;

PRODUSE RECOMANDATE:
– Album istoric al personalităților notorii din evul
mediu ;
– Interviu virtual cu Marii Domnitori;
– Harta conceptuală ” Localitatea mea”;
– Colaj istoric „Cetăți și mănăstiri medievale
românești”, „Monumente medievale”;
– Expozi ție a obiectelor confecționate de elevi,
caracteristice epocii;

Noțiuni: asolament, barbar, breaslă, calfă, catedrală, centralizare, cneaz, Contrareformă, Coran, cronică, cruciade, ctitor, domn, etn ogeneză, fărâmițare
politică, feud, ghilde, haraci, inchizi ție.indulgență, invazie, islam, jude ț, Ligă Sfântă, migrație,mitropolie, obște sătească, parlament, pașalâc, peșcheș,
Reformă, Renaștere, schizmă, senior, sfat domnesc, sultan, suzeran, ținut, Umanism, valahi, vasal, voievod, zaraf .
Personalități: Alexandru cel Bun, Basarab I, Bogdan I, Carol cel Mare, Cristofor Columb, Iancu de Hunedoara, Iustinian, Mahomed, Martin Luther, Matei
Basarab, Mihai Viteazul, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Vasile Lupu, Vlad Țepeș .

LA SFÎRȘITUL CLASEI A VI -A, ELEVUL POATE:
– selecta informații din diferite surse pentru expunerea evenimentelor, apreciind rolul personalităților marcante din istoria neamului ;
– citi sursele cartografice în descriere evenimentelor/proceselor din Epoca M edievala, evidențiind schimbările în timp și spațiu;
– stabili relația dintre evenimente și consecințe, determinând schimbările produse in Epoca Medievală;
– utiliza termenii istorici specifici epocii medievale în descrierea evenimentelor, demonstrând aptitudini de comunicare orală și scrisă;
– prezenta produse școlare cu privire la personalități și obiecte/vestigii/monumente din epoca medievală, demonstrând atitudine de respect față de valorile
neamului și ale trecutului istoric.

18
Clasa a VII -a
Epoca Modernă
(mijl ocul sec. al XVII -lea – mijl. sec. al XIX-lea)

Unită ți de competen ță Unită ți de con ținut Activită ți și produse de învă țare recomandate
1.1. Recunoa șterea termenilor
istorici di n diferite surse de
informare .
1.2. Aplicarea termenilor în
compararea evenimentelor/
proceselor istorice din E poca
Modernă.
1.3. Formularea corectă a
întrebărilor, folosind termenii
istorici specifici Epocii
Moderne . STATELE EUROPEI OCCIDENTALE și
AMERICII de NORD (mijlocul sec al XVII -lea –
sfârșitul sec. al XVIII -lea)

– Statele Europei la începutul epocii moderne:
economie și societate.
– Revolu ția engleză. Anglia de la absolutism la
monarhie parlamentară .
– Iluminismul – rațiune și viziuni modernizatoare
– Războiul de independen ță a coloniilor din America de
Nord. Constituirea SUA .
– Revolu ția franceză. De la supus la cetă țean.
– Consulatul. Imperiul francez .
– Congresul de la Viena. „ Sfânta Alian ță”.

STATELE EUROPEI DE EST ȘI CENTRALE DE
LA MEDIEVAL LA MODERN
(mijlocul sec al XVII -lea – sfârșitul sec. al XVIII -lea)

– Principatele Române: economie și societate .
– Viața politică în Principatele Romăne .
– Absolutismul luminat. Imperiul Rus. Imperiul
Habsburgic .
– Transilvania sub domina ția habsburgică. Afirmarea
ideilor iluministe în spa țiul românesc
– Epoca fanariotă în Țările R omâne .
– Războaiele ruso -austro -turce. Consecin țele lor pentru
Țările Române.

EUROPA ÎNTRE ABSOLUTISM ȘI LIBERALISM – Exerciții pentru identificarea termenilor istorici
epocii moderne în texte diferite, în surse mass -media, reviste,
emisiuni TV etc.;
– Formarea perechilor logice din termenii istorici propu și;
– Elaborarea unor enunțuri care să reflecte evenimente, procese
istorice din epoca modernă;
– Exerci ții de structurare a propriei opinii referitoare la un aspect
studiat;
– Elaborarea unui text istoric argumentativ.

2.1. Descrierea evenimentelor,
faptelor și proceselor istorice
în baza hăr ților și reperelor
cronologice.
2.2. Compararea evenimentelor,
faptelor și proceselor în
contexte cronologice și de
spațiu.
2.3. Utilizarea adecvată a
coordonatelor de timp și spațiu
cu referire la un subiect din
istorie. – Exerciții de lectură a hărților geografice și istorice din epoca
modernă;
– Asocierea reperelor cronologice cu evenimente și procese
istorice din epoca modernă;
– Exerci ții de ordonare cronologică a evenimentelor/
faptelor/proceselor istorice;
– Exerciții de comparare a unor evenimente, fapte și procese din
istoria modernă utilizând reperel e cronologice și spațiale;
– Argumentarea importan ței istorice a unor evenimente, procese
din epoca modernă cu încadrarea coordonatelor de timp și spațiu.

3.1. Caracterizarea, în baza
surselor, a evenimentelor
istorice care atestă geneza
democra ției.
3.2. Analiza surselor scrise sau
vizuale referitoare la istoria
modernă conform algoritmului . – Comentarea de imagini și texte referitoare la scene din via ța
publică și cea privată;
– Extragerea mesajului dintr -o sursă istorică studiată;
– Analiza izvoarelor documentare cu referie la evenimentele,
procesele i storiec e din epoca modernă;
– Analiza unui text istoric/document conform algoritmului
propus;

19
3.3. Formularea judecă ților
asupra comportamentelor
sociale din Epoca M odernă din
perspectiva culturii
democratice. (prima jumătate a sec .al XIX -lea)

– Revolu ția industrială î n Anglia. Invenții și descoperi
– Civiliza ția industrială în prima jum.a sec. XIX-
lea:Anglia, Fran ța, Statele Germane
– Viața cotidiană în Europa Occidentală și în Țările
Române
– Principatele Române în contextul rivalită ții Marilor
Puteri. Anul 1812 în istoria românilor
– Administrarea Basarabiei și teritoriilor din stânga
Nistrul ui în prima jumătate a sec. XIX
– Viața economică și socială a Basarabiei în I jumătate
a sec.al XIX -lea
– Revoluția de sub conducerea lui Tudor Vladimirescu
din 1821
– Domniile pământene și Regulame ntele Organice în
Țările Române

CULTURA ÎN EPOCA MODERNĂ
(mijlocul sec. al XVII -lea – mijlocul sec. al XIX – lea)
– Cultura în lumea modernă. Știința și tehnica în slujba
omului
– Iluminismul în cultură. Baroc și clasicism
– Cultura în Principatele Române
– Cultura în Basarabia d in I jumătate a sec. al XIX -lea – Selectarea informa ției din sursele istorice pentru susținerea sau
combaterea unui punct de vedere.

4.1. Descrierea cauzelor
evenim entelor și proceselor
istorice.
4.2. Corelarea dintre cauzele și
efectele evenimentelor din
istoria modernă.
4.3. Deducerea elementelor
comune și specifice ale
evenimentelor/ faptelor/
proceselor din istoria modernă. – Exerciții de identificare a cauzelor și proceselor desfășurate în
perioada studiată;
– Elaborarea unui plan de idei pentru prezentarea unei
personalități istorice din epoca modernă;
– Analiza unor evenimente, procese istorice, pentru a identifica
cauzele/consecin țele acestora;
– Elaborarea de grafice, tabele pentru corelarea c auzelor și
efectelor unor eveniment din epoca modernă;
– Compararea unor eveni mente, procese istorice pentru
deduce rea elementelor comune și specifice .
5.1. Recunoa șterea moștenirii
istorice și culturale în trecutul
localită ții și țării.
5.2. Argumentarea importan ței
monumentelor istorice,
culturale și ale naturii pentru
cultivarea respectului fa ță de
realizările trecutului .
5.3. Dezvoltarea atitudinii
grijulii fa ță de patrimoniul
cultural și natural .
– Selectarea obiectelor necesare realizării unei expoziții tematice;
– Prezentarea unei excursii tematice imaginare;
– Completarea unui portofoliu/Elaborarea unui poster cu
prezentarea monumentelor istorice, culturale și ale naturi din
localitate/ republică ;
– Realizarea unui proiect istoric, de grup, care evi dențiază rolul
personalită ților în epoca nodernă ;
– Implicarea în activități de promovare a tradi țiilor, obiceiurilor și
a personalită ților notorii din comunitate .

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE ÎN BAZĂ DE PROIECT
(la alegere):
Studiu: „Trecutul de lângă noi-vestigii ale patrimoniului local ”
Analiza unui monument cu origini din epoca modernă;
Excursie (istorici, geografi, etnografi, naturali ști etc.) la biserici/
mănăstiri din localitate sau republică.

PRODUSE RECOMANDATE:
 Album /Colaj istorico -geografic;
 Buclet informativ despre istoria localită ții natale;
 Chestionar/Interviu: Meșterii populari: tradi ții,
modele, valori perpetuate prin secole;
 Mini -eseu: Drepturile și libertă țile omului: istorie și
actualitate

20
Noțiuni: Anexare, armisti țiu, Basarabia, burghezie, capitalism, colonizare, Congresul de la Viena, constitu ție, cod civil, Declara ția de independen ță, domnii
pământene, muncitori salaria ți, război de independen ță, Regulamente Organice, revolu ția glorioasă, revolu ție industr ială, revolu ție, regim fanariot, „ Sfânta
Alian ță”.
Personalită ți: Adam Smith. Alexandru I, Constantin Brâncoveanu, Constantin Mavrocordat, Dimitrie Cantemir, Gavriil Bănulescu -Bodoni, George
Washington, Napoleon Bonaparte, Oliver Cromwel, Petru I, Tudor Vladimirescu .

LA SFÎRȘITUL CLASEI A VII -A, ELEVUL POATE:

– aplica limbajul de specialitate în comunicare orală și scrisă , formulând judecăți referitoare la epoca modernă;
– plasa evenimentele, faptele și procesele istorice în timp și spațiu, analizând schimbările survenite pe parcursul istoriei moderne;
– analiza sursele scrise sau vizuale referitoare la istoria modernă, apreciind comportamentele sociale din Epoca Modernă din perspectiva culturii democratice;
– deduce elementele comune și specifice ale evenimentelor/ faptelor/proceselor din istoria modernă, demonstrând gândire logică și spirit critic;
– valorifica obiectele patrimoniului local, promovând valorile culturale în rândul semenilor, prin diverse activități organizat e în școală și în comunitate .

21

Clasa VIII
Epoca Modernă
(mijlocul sec. al XIX-lea – începutul sec. al XX-lea)

Unită ți de competen ță Unită ți de con ținut Activită ți și produse de învă țare recomandate
1.1. Caracterizarea evenimentelor/ proces elor
istorice din Epoca Modernă.
1.2. Aplicarea termenilor istorici în analiza
schimbărilor survenite în societatea modernă.
1.3. Elaborarea enunțurilor / textelor , folosind
termeni istorici c e reflectă evolu ția omenirii în
Epoca Modernă.
REVOLU ȚIILE DIN 1848 DIN EUROPA
– Revolu țiile din 1848 în Franța, statele germane,
statele italiene, Imperiul Habsburgic.
– Revolu țiile din anii 1848 -1849 în Țările Române.

FORMAREA STATELOR NA ȚIONALE ÎN
EUROPA
– Mișcarea națională a românilor la mijlocul
secolului al XIX -lea.
– Unirea Principatelor Român e.
– Reformele lui A. I. Cuza .
– Instituirea monarhiei constituționale. Constituția
din 1866 .
– Unificarea Italiei .
– Unificarea Germaniei .

STATELE EUROPEI ÎNTRE ANII 1850 -1914
– Civilizația industrială: caracteristica generală .
Capitalismul monopolist .
– Marea Britanie .
– Franța .
– Imperiul German .
– Imperiul Habsburgic .
– Imperiul Rus .
– Statele din Europa de Sud –Est.
– Doctrinele social -politice .
–
STATELE EXTRAEUROPENE ÎN – Exerciții de completare a unor texte lacunare, folosind
termenii adecvați dintr -o listă dată;
– Alcătuirea unui glosar de termeni specifice epocii
studiate;
– Realizarea prezentărilor la un subiect istoric, utilizând
mijloace digitale;
– Organizarea de dis cuții dirijate referitor la un
eveniment /proces/perso nalitate din epoca modernă;
– Exerciții de utilizare a termenilor istorici cunoscuți în
situații noi de comunicare .
2.1. Distingerea schimbărilor teritoriale în
baza hăr ților și a reperelor cronologice .
2.2. Analiza schimbărilor survenite pe
parcursul istoriei moderne cu ajutorul
hărților și a reperelor cronologice.
2.3. Argumentarea impactului schimbărilor
din Epoca Modernă , utilizând hărțile și
reperele cronologice . – Exerciții de identificare în baza hărțilo r a schimbărilor
teritoriale intervenite în perioada studiată;
– Plasarea pe hartă a unor evenimente și procese istorice
din epoca modernă;
– Completarea unor hărți tematice însoțite de legendă,
utilizând simboluri și culori;
– Alcătuirea axelor cronologice pe diverse domenii .
3.1. Caracterizarea personalită ților ist orice
marcante în baza surselor.
3.2. Compararea informa țiilor din diferite
tipuri de surse istorice cu referire la acelaș
subiect.
3.3. Utilizarea critică a informa țiilor din
diferite surse istorice în argumentarea opiniei
proprii privind respectarea drepturilor
naturale în societatea moderrnă.
– Identificarea rolului unor personalități istorice,
analizând diferite surse;
– Exerciții de descriere a consecințelor acțiunii umane din
spațiu național/universal în epoca modernă, folosind
surse variate;
– Completarea schemei prin identificarea logică a
cauzelor și consecin țelor evenimentelor și proceselor
istorice;
– Elaborarea și prezentarea portretului personalită ții
istorice ;

22
PERIOADA ANILOR 1850 -1914
– SUA
– Japonia .
– China și India .
– Țările Americii Latine și Africii .

PRINCIPATELE ROMÂNEȘTI/ ROMÂNIA ȘI
TERITORIILE ROMÂNE ȘTI AFLATE SUB
DOMINA ȚIE STRĂINĂ (1850 -1914)
– Viața social -economică și politică în România .
– Războiul de independen ță a României .
– Reformele țariste în Basarabia .
– Mișcarea națională în Basarabia .
– Mișcarea națională a românilor din Transilvania
și Bucovina .

RELA ȚIILE INTERNA ȚIONALE (1850 -1914)
– Evoluția problemei orientale. Problema orientală și
Basarabia .
– Formarea blocurilor politico -militare .
– Politica externă a României .
– Războaiele balcanice .

CULTURA ÎN PERIOADA MODERNĂ (1850 –
1914)
– Știința și tehnica. Contribuția României la
dezvoltarea științei și tehnicii .
– Învățământul, literatura, muzica, arhitectura, arte .
– Cultura în Vechiul Regat .
– Cultura în Basarabia, Transilvania și Bucovina. – Realizarea unor texte despre fapte, procese,
personalități pe baza unor surse, evidențiind
asemănările și deosebirile din epoca studiată .
4.1. Explicarea cauzelor și efectelor
evenimentelor
proces elor, fenomen elor din istoria modernă.
4.2. Determinarea rela ției cauză -efect dintr -o
multitudine de evenimente sau procese
istorice.
4.3. Utilizarea rela țiilor de cauzalitate în
elaborarea comunicărilor orale și scrise .
– Exerciții de identificare a relațiilor de cauzalitate în
evoluția evenimentelor/proceselor istorice;
– Exerciții de clasificare pe domenii a cauzelor și
consecințelor a evenimentelor/proceselor studiate;
– Alcătuirea unui plan de idei, pornind de la informa ția
furnizată de sursă;
– Realizarea dezbaterilor, pornind de la vizio narea unor
filme documentare sau artistice relevante tematicii
studiate;
– Elaborarea textelor argumentative în baza algoritmului
propus, folosind termeni specifice și diferite surse
istorice .
5.1. Cercetarea obiectel or de patrimoniu din
localitate și din țară.
5.2. Caracterizarea factorilor care au
determinat formarea con științei de neam în
baza eve nimentelor și proceselor istorice
studiate.
5.3. Valorificarea diversită ții etnice și culturale
în proiect e de dezvoltare institu țională și locală
prin din p risma trecutului istoric . – Alcătuirea unei agende de activitate pentru
promovarea valorilor naționale și culturale ;
– Completarea piramidei valorilor personale și general –
umane cu motivarea alegerii;
– Exerciții de comparare a ideilor și valorilor umane,
analizând două și mai multe surse;
– Formularea concluziilor în baza argumentelor,
opiniilor personale pe marginea evenimentelor
studiate;
– Realizarea unor reportaje despre obiectele de
patrimoniu din loca litatea natală;
– Elaborarea mini -eseului pe baza unui plan de idei.
– ACTIVITĂ ȚI DE ÎNVĂ ȚARE ÎN BAZ Ă DE
PROIECT (la alegere ):

– Conferin ță: Personalită ți marcante din localitate
(sat, oraș, raion, municipiu) din sec. al XIX – PRODUSE RECOMANDATE:
– Expoziție tematică: ”Istoria de lângă noi”;
– Portofoliu de grup cu dovezi (imagini, foto,
mărturii, documente etc.) care surprindă diversitatea
socio -culturală la nivel loca l/național în epoca

23
începutul sec. al XX-lea
– Studiu: Impactul evenimentelor/ proceselor
din epoca modern ă asupra diversității etnice și
culturale actuale din localitate
– Cercetare : Monumente/ vestigii istorice din
localitate ce reprezintă epoca modernă. modernă;
– Text argumentativ scris;
– Poster/ afiș cu privire la respectarea drepturilor
omului în perioada modernă;
– Piramida valorilor umane din perspectiva
personală;
– Prezentare PPT/ Prezi la un subiect istoric studiat
din epoca modernă.

Noțiuni: adunare ad -hoc, alianța politico -militară, capitalism, convenție, imperialism, independență, memorandum, mișcare națională, monarhie constituțională,
monopol, națiune, partid politic, pașoptiștii, războiul civil, război național, secesiune, secularizare, tratat, unificare.

Personalități: Alexandru Ion Cuza, Mihail Kogălniceanu, Carol I, Bogdan P etriceicu Ha șdeu, Otto von Bismarck, Abraham Lincoln, regina Victoria, Alexi
Mateevici, Alfred Nobel.

LA SFÎRȘITUL CLASEI A VIII -a ELEVUL POATE:

– aplica termenii istorici în caracterizarea factorilor care au determinat formarea conștiinței de neam, demonstrând cultură istorică;
– utiliza critic informațiile din diferite surse istorice în argumentarea opiniei proprii privind respectarea drepturilor naturale în s ocietatea modernă;
– analiza hărțile și reperele cronologice, argumentând continuitatea și schi mbarea în istorie;
– determina dintr -o multitudine de evenimente sau procese istorice relațiile de cauzalitate, integrându -le în comunicări orale și scrise;
– valorificarea diversității etnice și culturale în proiecte de dezvoltare instituțională și locală pr in din prisma trecutului istoric.

24
Clasa a IX -a
Istoria c ontemporană
(sec. al XX-lea – începutul sec. al XXI-lea)

Unită ți de competen ță Unită ți de con ținut Activită ți și produse de învă țare recomandate
1.1.Determinarea termenilor –
cheie ce caracterizează
evenimente/ procese/
fenomene istorice din E poca
Contemporană.
1.2. Operarea cu termeni
istorici specifici Epocii
Contemporane în elaborarea
comunicărilor orale și scrise.
1.3. Formularea aprecierilor,
concluziilor privin d
evenimente/ fapte/ procese și
fenomene istorice studiate. PRIMUL RĂZBOI MONDIAL ȘI FORMAREA
STATULUI NA ȚIONAL ROMÂN
– Lumea la cumpăna sec. XIX -XX. Primul Război
Mondial și urmările lui (1914 -1918).*
– România în Primul Război Mondial.
– Mișcarea națională a românilor din Basarabia și
teritoriile din stânga Nistrului (1917).
– Formarea Statului Na țional Unitar Român.
Recunoa șterea Marii Uniri de la 1918.
– Conferința de Pace de la Paris și N oua Ordine
Internațională.

LUMEA ÎN PERIOADA INTERBELICĂ
– Statele Unite ale Americii.
– Statele Europei de Vest (Marea Britanie, Fran ța,
Germania, Italia, Spania).
– Statele Europei Centrale și de Est.*
– Rusia/Uniunea Sovietică. Extremul Orient.*
– România în perioada interbelică.
– Basarabia în cadrul României Mari (1918 -1940).
– RASSM (1924 -1940) și politica expansionistă a
URSS.
– Cultura și știința în perioada interbelică.
– Cultura românească în 1918 -1940.

RELA ȚIILE INTERNA ȚIONALE ÎN PERIOADA
INTERBELICĂ
– Alian țe și tratate politico -militare în perioada – Exerci ții de utilizare a termenilor istorici cunoscuț i în situații
noi de comunicare;
– Exerci ții de utilizare a tehnologiilor de informare și
comunicare pentru obținerea surselor necesare rezolvării une i
situații -problemă;
– Formularea concluziilor argumentate ;
– Redactarea unui eseu în baza unui plan de idei ;
– Adoptarea dialogului critic și constructiv.
2.1. Recunoa șterea
continuită ții și schimbării în
istorie în baza reperelor
cronologice și surselor
cartografice.
2.2. Interpretarea hărților
istorice și geografice ce
reflectă schimbările survenite
ca urmare a evenimentelor
politice sau militare.
2.3.Încadrarea evenimentelor,
proceselor și fenomenelor
istoriei contemporane în
contexte cronologice și de
spațiu. – Determinarea limitelor cronologice ale evenimentelor,
proceselor, fenomenelor istorice, stabilind în c adrul lor etapele
și perioadele;
– Identificarea schimbări lor survenite pe harta istorică;
– Determinarea continuită ții, duratei și sincronizării
evenimentelor, proceselor și fenomenelor istorice;
– Compararea dinamicii schimbărilor teritoriale a unor state
raportată la diferite evenimente istorice ;
– Corelarea evenimentelor, proceselor, fenomenelor istoriei
naționale cu evenimentele, procesele, fenomenele istoriei
unversale ;
Realizarea unei investigații asupra unor fapte/ procese istorice,
din perspective multiple selectate pe criterii cronologice și
spațiale
3.1.Recunoa șterea și – Exerci ții de identificare a diferitelor puncte de vedere

25
acceptarea perspectivelor
diferite asupra faptelor și
proceselor istorice din E poca
Contemporană.
3.2. Compararea informa țiilor
provenite din diferite surse în
scopul stabilirii unor
asemănări și deosebiri în
abordarea problemelor din
istoria contemporană.
3.3. Aprecierea nivelului de
manifest are a
responsabilită ților cetă țenești
în societatea contemporană . interbelică.
– Relațiile sovieto -române între 1918 și 1940. Pactul
Ribbentrop -Molotov și consecințele lui pentru
popoarele din Europa.
– Pierderile teritoriale ale României în vara aului 1940.
– Formarea RSSM și instaurarea regimului comunist.

AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL
– Al Doilea Război Mondial.
– România, Basarabia și Transnistria în anii celui de –
Al Doilea Război Mondial.
– Crime de război. Holocaust.*
– Consecințele celui de Al Doilea Război Mondial.

LUMEA POSTBELICĂ
– Relațiile internaționale în perioada (1945 -1991).
Constituirea și activitate a Organizației Națiunilor Unite
– Statele Unite, Franța, Anglia, RFG, Italia, Japonia în
perioada postbelică *
– Uniunea Sovietică în perioada postbelică.
– RSSM. Economie și societ ate (1944 -1985)
– Foametea, represiile și deportările staliniste în
RSSM.
– Mișcarea anticomunistă în RSSM*
– Statele comuniste din Europa de Est și Asia în
perioada postbelică *
– Regimul t otalitar în România (1944 -1989) *

LUMEA LA SFÂR ȘITUL SECOLULUI AL XX -lea
–ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI -lea. istorice asupra evenimentelor și determinarea contextului în
care au fost făcute afirma țiile istorice (întrebările puse, sursele
utilizate, perspectiva autorilor) ;
– Exerci ții de formulare a întrebărilor relevante despre
evenimentele relatate în documentele istorice, povestirile
martorilor, scrisori, jurnale, art efacte, fotografii, hăr ți, lucrări de
artă și arhitectură;
– Alcătuirea unei baze de date digitale (surse, fotografii,
înregistrări video și audio) portofoliu digital despre un subiect
actual discutat ;
– Exerci ții de comparare a surselor documentare despre
personalită ți istorice, evenimente cu evenimente și personalită ți
fictive pentru a deosebi adevărul de fic țiune.
– Utilizarea instrumentelor de lucru/informare pentru
înregistrarea referințelor bibliografice în vederea realizării unor
comunicări tematice ;
– Realizarea unor reportaje despre acțiuni sau persoane
contemporane cu evenimente istor ice folosind resurse
multimedia;
– Exerci ții de analiză a surselor prin care elevii deosebesc
informa ția relevantă de cea irelevantă, esen țială de
întîmplătoare și informa ția ce poate fi verificată d e cea ce nu
poate fi verificată;
– Aprecierea activită ții personalită ților din diverse domenii.
4.1. Distingerea cauzelor și
consecin țelor pe termen scurt
și lung ale unui eveniment/
fapt/proces istoric.
4.2. Corelarea dintre cauze și
consecin țe de ordin
economic, social și politic a l
evenimentelor/faptelor/
proceselor din istoria
contemporană. – Determinarea rela țiilor de cauzalitate.
– Clasificarea și sistematizarea faptelor istorice.
– Caracterizarea evenimentelor istorice ;
– Interpretarea cauzelor și efectelor evenimentelor istorice.
– Exerci ții de identificare a caracteristicilor fizice și umane ale
locurilor pe care le studiază și explică cum aceste trăsături
formează aspectul unic al acestor locuri ;
– Exerci ții de exprimare argumentată a unor opinii, puncte de
vedere, convingeri referitoare la un fapt/proces/personaj istoric;
– Analiza cons ecințelor pozitive/negative ale ac țiunilor

26
4.3. Susținerea argumentată a
unui punct de vedere privind
cauzele și efectele unui
eveniment/ proces/ fenomen
istoric din E poca
Contemporană – Criza sistemului totalitar și colapsul regimurilor
comuniste în Europa Centrală și de Est.*
– RSSM între 1985 -1991. Proclamarea i ndependenței
Republicii Moldova
– Războiul de pe Nistru
– Republica Moldova la etapa actuală*
– România în perioada postcomunistă *
– Integrarea Europeană/ Uniunea Europeană la
începutul mileniului III.*

CULTURA ȘI ȘTIIN ȚA ÎN PERIOADA
POSTBELICĂ.
– Cultura și știința în RSSM (1944 -1991)
– Evolu ția culturii în Republica Moldova
– Monumente de patrimoniu național *
– Cultura și știința un iversală în Epoca Contemporană
– Monumente de patrimoniu universal *
cetățenilor/ guvernelor;
– Realizarea unor discu ții în contradictoriu pe probleme
sensibile și controversate ;
– Exerci ții de interpretare a indicatorii de bază ai performan ței
economice și formularea analizelor cost -beneficiu ale
problemelor economice și politice ;
– Activită ți de colectare, evaluare și utilizare a informa ției din
mai multe surse primare și secundare în rezentări verbale și
scrise .
5.1. Eviden țierea substratului
istoric în opere de artă și
folclor.
5.2. Formularea argumentelor
referitoare la subiecte care
pun în valoare trecutul istoric
al neamului în baza analizei
rolului unor personalități
marcante.
5.3. Elaborarea proiectelor de
conservare și promovare a
obiectelor de patrimoniu
local, na țional și universal.
– Studierea materialelor tematice din mass -media despre
cultur a și valorile diferitor popoare;
– Realizarea de investigații în rezultatul unor vizite tematice la
diferite obiective de interes pentru înțelegerea diversității socio –
culturale la nivel local, regional, național (lăcașe de cult, muzee
etc.);
– Utilizarea instrumentelor de lucru/informare (exemplu:
dicționare, culegeri de documente, enciclopedii, media,
memorii etc.) pentru emiterea de judecăți de valoare asupra
contribuției persona lităților/grupurilor în istorie;
– Mini -interviuri cu persoane din școală, familie, societate de
culturi diferite despre valorile familiei, localită ții, neamului,
comunității umane etc.;
– Realizarea de prezentări/proiecte care să promoveze anumite
valori î n func ție de realitățile locale;
– Alcătuirea unor proiecte pentru dezvoltarea comunității
locale/naționale valorificând diversitate a etnică, religioasă,
culturală;
– Realizarea planului unor investigații/cercetări.
– Alcătuirea unor proiecte pentru protejarea valoril or culturale
din comunitate.
Realizarea unui produs care ilustrează contribuția diferitelor
civilizații la dezvoltarea patrimoniului cultural comun.

27
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE ÎN BAZĂ DE PROIECT
(la alegere):
– Cercetare : Vestigii istorice în localitatea noastră
– Interviu: Bogă ții spirituale ale neamului
– Planul dezvolt ării unei afaceri în comunitate
– Dezbatere: Rolul femei i în via ța publică din localitate
(politică, e conomie, cultură, știință etc.)
– Studiu: Victimele războiului în via ța pa șnică de după
război
– Personalități marcante din localitate
– Analiza comparativă: Manipularea, propaganda și știrile
false în lumea contemporană

PRODUSE RECOMANDATE:
– Demers adresat autorită ților pentru
salvarea/conservarea unui obiect de patrimoniu.
– Pliant de promovare a obiectelor de patrimoniu;
– Ghid turistic cu referire la obiecte de patrimoniu
din regiune/ localitate;
– Traseu/ hartă turistică ( tipărită sau format
electronic) cu referire la obiectele de patrimoniu;
– Produse de promovare a obiectelor de
patrimoniu (filmule țe, podcasturi, spoturi publicitare,
documentare, banere, discursuri, site -uri etc.).
– Discurs cu referire la un subiect istoric de interes
comunitar.
Noțiuni: autonomie, cenzură, colectivizare, comunism, conferință, constitu ție, cortină de fier, criză economică, cultul personalității, cultura de masă,
democra ție, dictatură,fascism,ideologie, Liga Națiunilor, miracol economic, nazism, Organiza ția Na țiunilor Unite, pact, patrimoniu, politică de conciliere,
război rece, regim democrat,regim totalitar,represiuni, revizionism,securitate colectivă,statu -quo, tratat, ultimatum.

Personalități: Constantin Brâncu și, Maria Bie șu, Carol II, Nicolae Ceaușescu, Maria Cebotari, Winston Churchill, Eugen Doga, Ferdinand I , Mihail
Gorbaciov, Ion Inculeț, Nicolae Iorga ; Emil Loteanu, Alexei Mateevici, Dumitru Matcovschi, Alexandru Mo șanu, Alexandru Plămădeală, Franklin
Delano Roosevelt, Iosif Stalin, Margaret Thacher, Nicolae Titulescu, Grigore Vieru, Mihai Volo ntir, Woodrow Wilson .

LA SFÎRȘITUL CLASEI A IX -A, ELEVUL POATE:
– utiliza limbajul istoric specific Epocii Contemporane în formularea aprecierilor, respectând cultura comuicării;
– încadra evenimentele, proceselor și fenomenele din istoria contemporană în contexte cronologice și de spațiu, utilizându -le eficient în diverse situații de
învățare și comunicare;
– aprecia nivelul de manifestare a responsabilităților cetățenești în societatea contemporană, demonstrând cultură civică;
– susține argumentat propriul punct de vedere privind cauzele și efectele unui eveniment/process / fenomen istoric din Epoca C ontemporană, demonstrând
înțelegerea complexității realităților sociale ;
– elabora proiecte de conservare și promovare a obiectelor de patrimoniu local, național și universal, valorificând trec utul istoric.

Notă: * Conținuturi curriculare ce nu vor fi evaluate la examenele de absolvire a ciclului gimnazial

28
V. REPERE METODOLOGICE DE PREDARE -ÎNVĂ ȚARE -EVALUARE

Curriculumul la Istoria românilor și universală , ediția 2019 răspunde exigențelor actuale de
formare/ dezvoltare a competen țelor specifice la disciplină, racordate la profilul absolventului.
Competențele, care reprezintă un ansamblu structurat de cunoștințe, abilități și atitudini, se referă la
delimitarea operații lor intelectuale: a detecta, selecta, analiza și sintetiza date, informații sau relații.
Capacitatea de a învăța, acționa și judeca constituie temelia competențelor specifice, elaborate pentru
disciplina școlară Istoria românilor și universală .
Competențele specifice conțin un șir de cuvinte/ sintagme -cheie care trebuie să se regăsească în
cadrul demersului didactic la disciplină: spațiu, timp, limbaj de specialitate, gândire critică și reflexivă,
relații de cauzalitate, comportament civic raport at la valori general umane, diversitate socio -culturală,
responsabilitate – instrumente intelectuale necesare elevului. Cadrul didactic va elabora proiectarea de
lungă durată, în care va racorda activită țile de învă țare la unită țile de competen ță pentru a forma
competen țele specifice disciplinei. Unită țile de con ținut sunt mijloace de formare a unită ților de
competen ță și a competen țelor specifice.
În funcție de aceste repere vor fi selectate strategii didactice, ținând cont de particularită țile de
vârstă ale elevilor, intereselor, specificul grupului de elevi etc:
– strategii euristice (bazate pe jocul de rol, simularea, studiul de caz, analiza diverselor surse,
învățarea bazată pe sarcini, învă țarea problematizată, schimbul de opinii, competi ții, dezbatere, discu ții
dirijate, conversație euristică, mozaic, turul galeriei, ghidul de învă țare, interviul, sondajul,
chestionarul etc.);
– strategii algoritmice (bazate pe exerciții de identificare, redactare individuală sau pe echipe a
unor cronici, docu mente, discursuri orale etc.);
– strategii mixte, inductiv -deductive și deductiv -inductive (realizate prin elaborarea unui mic
dicționar de termeni, alcătuirea unor portofolii, fișe de personaj etc.);
– strategii algoritmice combinate cu strategii euristic e (realizate prin inițierea și derularea unor
proiecte, implicarea elevilor în activități de voluntariat, de valorificare a monumentelor istorice la nivel
național, regional sau local etc.).
În practica educa țională, tot mai mult sunt utilizate noile tehno logii ale informației și comunicării
(TIC), un imperativ al succesului în zilele noastre. Astfel vor fi dezvoltate elevilor și competen țe
digitale, precum: colectarea de informații, culegerea și procesarea datelor, utilizarea adecvată a
resurselor Internet (site-uri informaționale de specialitate și de cultură generală, biblioteci electronice,
oferte de e -learning), înregistrări audio și video etc.
Selectarea corectă a strategiilor didactice și integrarea noilor tehnologii informa ționale
(inclusiv Internetu l) în procesul de predare -învatare a istoriei va favoriza procesul educațional.
Profes orul și elevul sunt parteneri în acest proces, în care profesorul facilitează învățarea, încurajează
elevul pentru a formula puncte de vedere proprii, colaborează cu elevul în realizarea demersului
didactic: învățarea prin cooperare, învățarea în contexte formale și non -formale, transferul î nvățării etc.
Actuala ediție a c urriculumul ui la Istoria românilor și universală oferă creativitate și libertate
mai mare cadrului didactic, care are posibilități să introducă activități de sinteză, studii de caz, noi
unități de conținut, cele fixate în Curriculum rămânând obligatorii. Activitățile de învățare
recomandate pot fi adapt ate nivelului clasei pentru eficientizarea demersului didactic și implicării
active a elevilor în învățare pentru a stimula formarea/dezvoltarea de competențe.
În cadrul demersului didactic, unitățile de conținut din Curriculumul la disciplina Istoria
româ nilor și universală sunt mijloace de formare/dezvoltare a unităților de competență/ competențelor

29
specifice, pot fi dezvoltate și oferă:
– abordare trans -disciplinară;
– structurare conform domeniilor de studiere a istoriei (economie, societate, politică, cultură);
– posibilitatea proiectării în funcție de particularitățile grupului de elevi;
– flexibilitate în: repartizarea numărului de ore în dependență de gradul de formare a unităților de
competență; organizarea unităților de învățare;
– libertatea de a alege cele mai potrivite strategii de formare a unităților de competențe;
– posibilitatea de a alege activitățile de învățare bazate pe proiect în procesul studierii istoriei
locale (la alegere din cele propuse în Curriculum sau la decizia profesorului î n colaborare cu
elevul);
Dimensiunea cantitativă a conținuturilor are în vedere numărul de ore rezervate disciplinei
Istoria românilor și universală pentru fiecare clasă în planul -cadru, dar și abordat prin optica istoriei
locale regionale/naționale spre i storia universală:
O componentă importantă a organizării și desfășurării procesului de învățare, axat pe formarea/
dezvoltarea de competențe este abordarea trans -disciplinară , care presupune inter-conexiunea dintre:
Istorie și Limba română, Limba străină, Geografie, Educație pentru societate/ Educație Civică,
Dezvoltare personală, Educație muzicală, Artă plastică etc., dezvoltând competențe necesare în viața
reală. Cadrele didactice definesc produse/ activități comune care presupun caracter integrator și ut ilitar
și le realizează în baza subiectelor interdisciplinare comune. Drept exemple de activități comune pot fi:
festivalul popoarelor/etniilor, excursii cognitive, flashmob -uri, simularea unei vizite și primirea
delegațiilor, simularea unei conferințe de presă, conferința elevilor, filmulețe realizate de elevi,
expoziții de elemente vestimentare sau bucate tradiționale, expoziție de lucrări în comunitatea școlară
și în afara ei etc.
Prezentul curriculum promovează demersuri trans -disciplinare: aproximativ câte 2 -3 ore la
fiecare clasă, unde fiecare instituție de învățământ își poate alege succesiunea zilelor cu activități trans –
disciplinare. La nivelul treptei liceale se va aproba planul de desfășurare a acestor activități, în funcție
de potențialul/disponibilitatea colectivului profesoral și managementul timpului.
Evaluarea constituie parte componentă a procesului educațional la disciplină și, respectiv, a
Curriculumului la Istoria românilor și universală . Curriculumul bazat pe competenț e determină
construcția unui model integrator al evaluării ce valorifică și corelează cunoștințele, deprinderile,
capacitățile de aplicare a cunoștințelor, valorile și atitudinile elevilor. Evaluarea bazată pe competențe
implică evaluarea formativă a cunoș tințelor, abilităților și atitudinilor pe care elevul le transferă în
rezolvarea problemelor concrete cu care se confruntă în diferite situații.
Procesul educațional bazat pe competențe prefigurează competențele ca finalități ale procesului
educațional și ca obiect al evaluării. Competențele școlare dobândite de către elevi devin observabile
și măsurabile. Astfel, evaluarea la disciplină este o activitate de măsurare și apreciere a măsurării.
Măsurarea constituie operația prin care se asigură baza obiectiv ă a aprecierii, fiind considerată parte a
demersului/ procesului didactic. Aprecierea corespunde emiterii unei judecăți în baza informațiilor
culese prin măsurare, observare, analize, satbilind astfel valoarea rezultatelor școlare precum și a
procesului de învățare.
Evaluarea centrată pe competențe include:
– Evaluarea competențelor – cheie;
– Evaluarea competențelor specifice la disciplină;
– Evaluarea unităților de competență la disciplină.

30
Evaluarea competențelor – cheie se raportează la modul de formare a competenței în timp și
reprezintă rezultatele unui traseu de instruire (educațional), pus în evidență prin sistem de teste și
instrumente succesive, a căror analiză sugerează modul în care a fost formată acea competență –cheia
în timp. Pentru evaluarea competențelor –cheie este necesară asigurarea caracterului trans -disciplinar
sau axat pe elemente reprezentative ale domeniilor de competențe – cheie.
Evaluarea competențelor specifice la disciplină se poate realiza pe par cursul secvențelor pentru
care competențele specifice sunt asumate ca finalități. Instrumentele de evaluare aplicate sunt, de
regulă; aceleași utilizate și în cadrul evaluării unităților de competență și au un raport de
interdependență cu conținuturile cur riculare stabilite de curriculum ca Conținuturi de evaluat .
Evaluarea competențelor specifice la disciplină se realizează, de regulă, la finele ciclului de școlaritate
în cadrul examenelor de certificare. Conținuturile curriculare marcate cu semnul ( -*) în cadrul
Compartimentul IV. Unități de învățare nu vor fi incluse în Programa pentru examenul de absolvire a
gimnaziului la disciplina Istoria românilor și universală.
Evaluarea unităților de competență la disciplină reprezintă domeniul de interes princip al al
evaluării la disciplină și poate fi realizat, la decizia profesorului, la nivelul unor unități de timp sau
unități de învățare,
Fiecare unitate de competență/ competență specifică din curriculum poate fi evaluată prin diferite
tipuri de itemi ( itemi obiectivi, itemi cu alegere duală, itemi cu alegere multiplă, itemi de tip perechi,
itemi semiobiectivi, itemi de completare, întrebă ri de structurare, rezolvare de problemă, eseu) și
instrumente de evaluare, descrise în Ghidul de implementare a curriculumului.
Strategiile de evaluare a competențelor presupun determinarea unui demers de concepere a
evaluării realizate la clasa de elevi care implică o succesiune de componente: proiectarea, aplicarea/
implementarea, verificarea rezultatelor (la nivel de proces și produs), emiterea judecăților/recomandări.
Instrumentele evaluării competențelor la istorie includ:
– Instrumente tradiționale: proba scrisă, orală, practică prin test, chestionar, standardul și
baremul;
– Instrumente complementare: fișe de observare,investigația, interviul;
– Instrumente active: lucrare practică, proiect, portofoliu, studiu de caz, jurnal reflexiv, hartă
conceptuală.
Obiectul evaluării îl constituie rezultatele școlare individuale ale copilului și se va compara cu
propriile implicații, nivelul și interesele acestuia. În testele de evaluare a nivelului de formare a
competențelor cadrul didactic va include itemi/sarcini cu grad diferit de complexitate, luând în
considerație nivelul diferit de pregătire al elevilor.
Principiile evaluării nivelului de formare și dezvoltare a competențelor specifice la Istoria
românilor și uniersală se axează pe:
– stimulează învățarea, formarea și dezvoltarea competențelor;
– se fundamentează pe obiective/finalități orientate spre formarea competențelor (ce va ști, ce va ști
să facă, cum va fi elevul) la finele procesului educațional;
– implică utilizarea varietății de forme, metode și proce dee în aprecierea rezultatelor elevilor;
– este un proces reglator, care determină calitatea activităților educaționale;
– trebuie să -i conducă pe elevi spre autoevaluare corectă și spre o îmbunătățire continuă a
performanțelor obținute.
Tipurile și formele de evaluare sunt selectate și clasate în perechi distinctive:
– evaluarea rezultatelor – evaluarea bazată pe competențe;
– evaluarea unei norme minimale de competență – evaluarea competenței în curs de achiziție;

31
– evaluarea formativă – evaluarea sumativă;
– evalu area directă – evaluarea indirectă;
– evaluarea performanței – evaluarea cunoștințelor;
– evaluarea bazată pe sarcini de învățare – evaluarea bazată pe proiecte;
– evaluarea reciprocă – autoevaluarea.
Într-un parcurs de învățare, în funcție de momentul unui act evaluativ, vor fi utilizate următoarele
trei tipuri de evaluare: inițială (predictivă); formativă (continuă); sumativă (la sfârșitul fiecărei unități de
învățare). Evaluarea inițială se realizează la începutul ciclului de învățământ/ anului școlar și vizea ză
identificarea condițiilor în care elevii pot să se integreze optimal în activitatea de învățare. Evaluarea
formativă se realizează pe întregul parcurs didactic și conține toate strategiile practicate de cadrul
didactic la clasă. Evaluarea formativă va f i raportată la o unitate de competență sau câteva unități de
competențe, care trebuie să asigure pregătirea elevilor pentru evaluarea sumativă la finele parcursului de
învățare respectiv. Evaluarea sumativă se realizează la finele unității de învățare, avâ nd funcția de
constatare a nivelului de formare a unităților de competențe și competențelor specifice. Detalilieri
privind proiectarea numărului de evaluări sumative la disciplină, în funcție de clasă și profil se stabilesc
prin Reperele metodologice de or ganizare a procesului educațional la Istoria românilor și universală,
aprobate de Ministerul Educației, Cultuirii și Cercetării.
Cadrul didactic va selecta formele și strategiile de evaluare în funcție de particularitățile de
vârstă și psiho -pedagogice ale elevilor, precum și condițiile în care se desfășoară procesul de învățare.
Cadrul didactic va selecta formele și strategiile de evaluare în funcție de particularitățile de
vârstă și psiho -pedagogice ale elevilor, precum și condițiile în care se desfășoară procesul de învățare.
Evaluarea Produsului școlar vizează atât calitatea produsului, cât și calitatea activității elevului
în procesul de elaborare a acestuia. .Criteriile de evaluare a produselor vor fi prezentate elevilor în formă
de realizări de succes, formulate în limbaj accesibil. Criteriile de succes pot fi formulate cu focalizare pe
dimensiunea operațională și/sau pe cea atitudinală. Prezentul Curriculum promovează orientarea
demersului evaluativ către stimularea autoreflecției, autocontrolului și a utoreglării.
Temele pentru acasă la Istoria Românilor și Universală vor respecta Instrucțiunea metodică
privind Managementul temelor pentru acasă și se vor organiza sub forma:
– orală (lectură, redare argumentată) – sistematic;
– scrisă (exerciții de cunoaștere, aplicare, sinteză) – sistematic. Temele pentru acasă scrise vor fi
alternate cu cele orale, inclusiv se recomandă vizionarea, la domiciliu, a emisiunilor cognitive, filmelor
artistice și documentare. Cadrul didactic va mo nitoriza elementul de acces la aceste surse și durata
produsului media, în așa măsură ca vizionarea acestuia să nu solicite un volum exagerat de timp prin
indicarea concretă a timpului în minute.
– de investigare (excursii, vizite de studiu în muzee/arhiv e/instituții de stat, interviuri, proiecte,
inclusiv digitale etc.) – la necesitate.

32
BIBLIOGRAFIE

1. Achiri, I. și alții, Evaluarea standardelor educaționale, Chișinău, 2009.
2. Boco ș M., Jucan D., Fundamentele pedagogiei: Teoria și metodologia curriculumului: repere și
instrumente didactice pentru formmarea profesorilor, Paralela 45, Pite ști, 2017.
3. Boco ș M., Chi ș V., Management curricular. Volumul I Repere teoretice și aplicative, Paralela 45,
Pitești, 2013.
4. Bucun N. Pogolșa L. (co ord.) Standarde de competență – instrument de realizare a politicilor
educaționale, Chișinău 2010. 272 p.
5. Bucun N., Pogolșa L., Guțu V. ș. a. Modernizarea și implementarea curriculumului școlar din perspectiva
școlii prietenoase copilului, IȘE, 2014
6. Cabac V. Trei fațete ale evaluării: estimarea, înțelegerea, verificarea, În Revista de teorie și
practică educațională Didactica Pro, nr.5 -6 (33 -34), Chișinău 2005, p. 37 -45.
7. Cadre Européen Commun de Référence pour les Langues: apprendre, enseigner, évaluer. Vol ume
complémentaire avec de nouveaux descripteurs. Conseil de l’Europe, Février 2018.
8. Cadrul de Referin ță al Curriculumului na țional, aprobat prin ordinul Ministerului Educa ției, nr.
432 din 29 mai 2017.
9. Cadrul de Referin ță al Competen țelor pentru o Cultură Democratică, Consiliul Europei, 2018.
10. Codul educa ției al Republicii Moldova, nr. 152 din 2014.
11. Curriculum școlar, Istoria, clasele V -XII. Chișinău: ME, 2010.
12. Competen ța intercultiurală. Auxiliar didactic, Pro Didactica, Chi șinău, 2015.
13. Convenția cu privire la Drepturile Copilului (1989),
14. Dandara O., Autoevaluarea în contextul educațional, caracteristici și valențe formative, În Revista
de teorie și practică educațională Didactica Pro, nr.5 -6 (33 -34), Chișinău 2005, p. 57 -59.
15. Declara ția Finală a celei de -a 25-a sesiuni a Conferin ței Permanente a Mini ștrilor Educa ției din
cadrul Consiliului Europei, 2016.
16. Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948).
17. Evaluarea curriculumului național în învățământul general. Studiu. Chi șinău, MECC, I ȘE, 2018.
18. Ghicov A., Pedagogia aplicativă a performanței, Chișinău, Pontos, 2012, 208p.
19. Guțu V. Evaluarea standardelor educaționale, Ghid metodologic, Chișinău, 2009, 15p.
20. Guțu V. Evaluarea curriculumului școlar, Ghid metodologic, Chișinău, 2009, 36p.
21. Lands heere de G., Evaluarea continuă a elevilor și examenele, EDP, București, 1975.
22. Petrescu, P.; Pop, V. Transdisciplinaritatea, o nouă abordare a situa țiilor de învă țare. Ghid pentru
cadre didactice. Bucure ști, EDP, 2007.
23. Provocând diversitatea. Educa ție intercultrală și rezolvare de conflict. EYE Moldova, 2012.
24. Popovici Borzea A., Integrarea curriculară și dezvoltarea capacită ților cognitive, Polirom,
Bucure ști, 2017
25. Referențialul de evaluare și Instrumentele de evaluare aferente standardelor de eficie nță a învățării
la disciplina școlară Istoria românilor și universală, recomandat pentru aprobare prin decizia
Consiliului Național pentru Curriculum, 2014.
26. Santiago P., Donaldson Graham, Herman Joan and Shewbridge Claire, OECD Reviews of
Evaluation and As sessment in Education, 2011, 188p.
27. Standarde de eficien ță a învă țării, aprobate prin ordinul ME nr.1001 din 23 decembrie 2011 .
28. Standardele de calitate pentru instituțiile de învățământ primar și secundar general din perspectiva
școlii prietenoase copilului, aprobate prin ordinul ME nr. 970 din 14 octombrie 2013.

33
29. Standardele de dotarea minimă a cabinetelor la disciplinele școlare în instituțiile de învățământ
general, aprobate prin ordinul MECC nr.193 din 26 februarie 2019 .
30. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial, Nr. 252 -257, art. nr.
963.
31. Strategia de dezvoltare a educa ției pentru anii 2014 -2020 ,,Educa ția 2020”, 2014.
32. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilită ților și competen țelor parentale pentru anii 2016 –
2022, MECC, publicat: 07.10.2016 în Monitorul Oficial, Nr. 347 -352, art. nr. 1198.
33. Tagliante C. L´evaluation et la Cadre europeen com mun, CLE international, Paris, 2005, 207 p.
34. Toleran ța și competen ța socială. Ghid metodic pentru formatori, Chi șinău, 2006.
35. Vogler J. (coordonator). Evaluarea în învățământul preuniversitar. Iași, Polirom, 2000.