Istoria psihologiei [604932]

1
Empirism.
p
Asociaționism
Istoria psihologiei
Curs 2
Empirism
•Inițial apărut în Antichitate,  în cadrul 
fil fi i
filosofiei;
•Avea trei teze:
–Orice idee provine din simțuri;
–Lumea este de natură materială și este compusă 
din atomi ;
;
–Rațiunea trăirii este plăcerea (binele suprem);
•Reprezentan ți: Epicur, Diogene Laertios
2
Empirismul  clasic englez
•Teză principal ă: experiența se produce 
nemijlocit:  realitate →perceptie;
nemijlocit:  realitate → percepție;
•Operează asupra sensibilului receptat ca
esențial în cunoaștere: se mai numește și senzualismsenzualism ;
•Caracteristici:
–experiența sensibilă este fundamental ă pentru 
cunoaștere;
–contează modul în care oamenii își organizeaz ă 
viața comună în societate  și stat.
3
••Francis Bacon  Francis Bacon (1561‐1626):
–critică cunoștințele existente:  dorește 
eliberarea  de diverse erori prejudecăți și 
eliberarea  de diverse erori , prejudecăți și 
iluzii, pe care le numește idoli:
•idolii tribului, care țin de natura umană;
•idolii peșterii, determina ți de educație;
•idolii forului, determina ți de neconcordan țele 
li b j l i   i lă
limbajului cu viața reală;
•idolii teatrului,  generați de autoritatea  tiranică 
a vechilor sisteme filosofice.
4

2
–simțurile dau cunoștințe certe: sunt izvorul 
tuturor cunoștințelor;
știința se dobânde ște prin prelucrarea  
–știința se dobânde ște prin prelucrarea  
metodică, rațională a datelor senzoriale;
–pune bazele metodei inductive:  folosirea 
analizei, a comparației, observației și 
experimentului;
–inducție incomplet ă: constatări parțiale ⇒
generalizări valabile.
5
••Thomas Hobbes  Thomas Hobbes (1588‐1679):
–neagă diversitatea  calitativă a realității:
•reduce însușirile senzoriale,  calitative:  culoare, 
sunet, miros, gust etc., la însușirile spațiale, 
cantitative:  mărime forma poziția și mișcarea;
cantitative:  mărime , forma , poziția și mișcarea;
–tot ce există în corp, tot ce se întâmplă este 
mișcare: spiritul este o mișcare fină care are loc 
în anumite părți ale corpului organic;
–senzația și reprezentarea  sunt schimbări în 
părțile cele mai mici ale corpului care simte;
părțile cele mai mici ale corpului care simte;
•senzația este un proces subiectiv  care este rezultatul  
influențelor exercitate  de lucruri asupra corpului;
•senzația e cu totul altceva decât lucrurile de la care 
pornește.
6
••John Locke  John Locke (1632‐1704):
–toate cunoștințele provin din experiență 
(simțuri);
–sufletul este, la naștere, tabula rasa;
sufletul este, la naștere, tabula rasa;
–admite reflecția: observarea  de către spirit a 
propriilor  sale operații (un izvor aparte de 
informații);
–toate ideile intelectului  sunt procurate  prin 
simțuri ⇒intelectulnuposeda ̆originarsinici
simțuri ⇒ intelectul nu poseda originar și nici
nu poate crea idei, ci doar prelucrează ceea ce îi
furnizează simțurile.
7
Empirismul  modern
•Inductivismul : legile științei sunt produse și 
justificate  exclusiv pe cale inductivă (particular  →
general);
••Rudolf Carnap  Rudolf Carnap (1891‐1970), logician și filosof 
american:
–„teoria construcției”: enunțuri de înalt nivel teoretic (care 
nu descriu experiența nemijlocit ă) pot fi reduse la 
ți   di i  ijl it l  iți
enunțuri care au descrieri nemijlocite ale exper ienței;
••Jaako Hintikka  Jaako Hintikka (n. 1929), logician și filosof 
finlandez:
–dezvoltă semantica  și pragmatica  logicii.
8

3
•Psihologismul : tendința de a reduce 
fenomenele  sau procesele  studiate de logică, 
epistemologie,  etică, sociologie  etc. la 
fenomene  psihice;
fenomene  psihice;
–substituirea  punctului  de vedere al disciplinelor  
respective  cu punctul de vedere psihologic;
•Devine atitudinea  de a trata faptele de 
conștiință ca pe lucruri:
denunțat de Husserl: fenomenul  de conștiință nu 
–denunțat de Husserl: fenomenul  de conștiință nu 
este un lucru, ci o „semnifica ție”; nu este o 
descriere,  este o interpretare;
9
Variante ale empirismului  modern
•Empiriocriticismul = critică a experienței:
––Richard Avenarius   Richard Avenarius  (1843‐1896): „Critica 
experienței pure” (2 vol., 1888‐1890):
•susține epurarea  experienței de orice 
elemente  „metafizice”;
•conținutul „experienței” l‐ar constitui  „un al 
ț pț
treilea ce”, neutru în raport cu „fizicul” și cu 
„psihicul”;
10
––George Berkeley  George Berkeley (1685‐1753):
•în experiențăsunt date nemijlocit  numai 
senzații ⇒ realitatea consta ̆ din senzat ̦ii;
•lucrurile sunt complexe de senzații: „a exista
înseamnă a fi perceput”;
•cauza ultimă a senzațiilor și a ordinii acestora:
spiritul divin universal ;
•a influențat concepțiile subiectiviste ulterioare ,
țp ț ,
mai ales empiriocriticismul (a doua jumătate
a sec. XIX);
–întemeiat  de Ernst Mach  Ernst Mach și Richard Avenarius Richard Avenarius .
11
•Empiriomonismul : interpretarea  monistă 
sui‐generis a experienței;
––A.A. Bogdanov   A.A. Bogdanov  (1873‐1928):
•susține ireductibilitatea  celor două serii fizic” 
•susține ireductibilitatea  celor două serii, „fizic 
și „psihic”, la „elemente  ale experienței”;
•stabilește o legătură genetică între aceste 
elemente;
–consideră aspectul „psihic” o experiență individual ‐
organizat ă;
organizat ă;
–consideră aspectul „fizic” (împreun ă cu produsul  
său, cunoașterea) o experiență colectivă, social‐
organizat ă;
12

4
•psihicul devine parte integrant ă a fizicului:  
experiența este un lanț al complexelor  de 
l ( ii) d fi  l  
elemente (senzații), unde fiecare comp lex se 
distinge printr‐un mod propriu, specific de 
organizare;
–universul  unic al experienței formează 
conținutul unic” al cunoașterii
„conținutul unic al cunoașterii.
13
•Empiriosimbolismul –P.S. Iușkevici  P.S. Iușkevici 
(1886‐1942):
–relația obiect‐subiect: lipsa virtuților 
relația obiect subiect: lipsa virtuților 
reflectorii  ale categoriilor  filosofice:
•datele „experien ței pure” și construcțiile 
„rațiunii pure” sunt doar „empiriosimboluri”;  
–(= semne convenționale care sistematizeaz ă 
datele primare ” ale conștiinței colective);
„datele primare  ale conștiinței colective);
•rațiunea omului introduce  sens și ordine în 
„fluxul de date” .
14
•Neoempirismul , sau empirismul  naturalizat :
––Willard Van Orman Quine  Willard Van Orman Quine (1908‐2000):
•empirismul  ar trebui să fie ancorat în ceea ce este 
observabil de către fiecare, ceea ce este accesibil 
observabil de către fiecare, ceea ce este accesibil 
intersubiectiv:  orientare  spre datele exterioare ;
•este avocatul abordării behavioriste:  regresia la „idei” 
nu duce la nimic;
•susține investigarea  semnifica ției lingvistice  pe baze 
behavioriste:  în dobândirea  limbajului,  fiecare om 
este în mod necesar „un behaviorist  în mijlocul altor 
behaviori ști” (preia comportamentul,  ceea ce se 
vede);
15
Asociaționismul
•Idee centrală: activitatea  psihică are un 
t ti l i liă iț ihiă i 
supor t material și explică viața psihică prin 
asociațiile dintre diverse stări și fenomene  
psihice elementare;
–numit și atomistm  psihologic ;
Pi  Ait tl (8 îH ) 
•Precursor i: Aristotel (383‐322 î.Hr.), 
senzualiștii Thomas Hobbes (1588‐1679) și 
John Locke (1632‐1704);
16

5
••David Hartley  David Hartley (1705‐1757): primul părinte al 
asociaționismului;
–asociația este un mare princi piu al vieții mentale;
ț pp ț
–repetiția e principiul  fundamental  al asociațiilor;
•O senzație (A, B, C etc.), dacă este asociată cu altele de 
un număr suficient de ori, capătă o putere asupra 
ideilor corespondente  (a, b, c etc.) ⇒dacă o singură 
senzație (A) este impresionat ă, ea va fi capabilă să 
readucă în spirit celelalte idei (b c etc )
readucă în spirit celelalte idei (b, c etc.).
–inspiratorul  direct al lui James Mill (1773‐1836) și 
John Stuart Mill (1806‐1873).
17
••James Mill  James Mill (1773‐1836):
–senzația este singurul element primordial  și asociația 
este singurul principiu  de organizare  a vieții psihice;
–bogăția vieții psihice provine din gruparea  senzațiilor 
bogăția vieții psihice provine din gruparea  senzațiilor 
și a copiilor lor ideile în nenumărate combina ții 
prin intermediul  asociațiilor:
•imaginația este o înlănțuire de idei;
•memoria  este compusă din idei legate prin asociație;
•emoțiile complexe  provin din emoții simple pe calea 
iii
asociației;
•sentimentele  sunt agregate formate prin juxtapunerea  
unor sentimente  simple;
18
••John Stuart Mill  John Stuart Mill (1806‐1873):
–fiul lui James Mill;
–ridică asociaționismul  la nivelul unui mare 
sistem de filosofie;
–prin intermediul  legilor asociațiilor, complexul  
poate fi explicat prin simplu, superiorul  prin 
inferior;
–viața psihică a omului este conștientă (stările 
psihice umane există doar în și prin conștiință);
•a avea o senzație sau o idee înseamnă să ai conștiința 
senzației sau ideii respective;
•inconștiente sunt doar modificările organice ale 
sistemului  nervos.
19
Asociaționiștii experimentali ști
•Principiul  asociației ca bază pentru 
cercetări experimentale:
p
–Wilhelm  Wundt (1832‐1920);
–Edward Lee Thorndike  (1874‐1949) și 
conexioni știi;
–I.P. Pavolov (1849‐1936) și reflexologia  rusă;
•Încercau să dezvăluie formele concrete  
•Încercau să dezvăluie formele concrete , 
condițiile  și legile asocierilor  au avut 
succes cu fapte elementare  (de ordin 
senzoriomotor  și mnezic).
20

6
Conexionismul
•Conexionismul:  învățarea se poate realiza 
dă  t  it lăti ît ti li i 
dacă sunt anum ite legături între stimuli și 
răspunsuri;
••Edward Lee Thorndike   Edward Lee Thorndike  (1874‐1949) –d o uă 
legi faciliteaz ă conexiunea  între stimul și 
legi faciliteaz ă conexiunea  între stimul și 
răspuns: legea efectului și legea exercițiului;
–cele două legi: esența conexionismului;
21
•Legea efectului:  conexiunile  sunt fortificate  
dacă sunt urmate de stări agreabile  (ex.: de 
succes) și slăbite prin stări dezagreabile;
–învățare: rezultatele bune duc la creșterea 
vățae : eu t a t e e bu e duc acește ea
interesului  cognitiv;
•Legea exercițiului: trecerea prin încercări și 
erori, însoțite de efectele asociate, poate 
conduce la creșterea interesului  cognitiv;
Th dik   li  i  
•Thorndike a realizat exper imente cu 
manifere  închise în cușcă, care trebuiau să 
învețe să ajungă la hrană cu ajutorul unui 
baston.
22
Reflexologia  rusă
•Școala de psihofiziologie  rusă: studiul 
Școala de psihofiziologie  rusă: studiul 
științific al reflexelor;
–Funcționarea reflexelor;
–Posibilitățile de investigare  a reflexelor;
–Posibilitățile de mani pulare a reflexelor ;
ț p ;
•Reprezentan ți: I.N. Secenov și I.P. Pavlov;
23
I.N. Secenov (1829‐1905)
•Inginer militar, studii medicale,  profesor și 
ă
cercetător;
•1863 ‐„Reflexele  creierului”:  prima încercare  
de constituire  de unei psihologii  bazată 
numai pe fiziologie;
•Consider ă că activitatea  psihică a omului își 
•Consider ă că activitatea  psihică a omului își 
găsește expresia în stimulii din exterior;
–Procesele  psihice ca expresie a funcțiilor 
sistemului  nervos;
24

7
•Elementul  central al activității nervoase  
cerebrale:  reflexul ;
–Reflexul = reacție motorie determinat ă de o 
excitație din mediul extern;
excitație din mediul extern;
•Reflexul are trei părți componente:
1. Calea  aferentă;
2. Zona centrală de proiecție corticală;
3. Calea  eferentă.
•Sursa de bază pentru studiul psihicului:  
manifest ările cele mai simple de ordin 
fiziologic;
25
•Studiază mișcările involuntare:
–Reflexe pure: nu intervine  activitatea  creierului;
•Reflexe spinale: raportul dintre intensitatea  
stimulării și cea a reacției rămâne constant;
–Reflexe în care intervine  activitatea  
intensificatoare  sau inhibitoare  a creierului;
•Raportul  dintre intensitatea  stimulării și cea a 
reacției este modificat  fie în sensul inhibării, fie în 
sensul activării;
Sți i  l d iț  t id i lb i l  
•Senzația și organe le de simț sunt indisolubil 
legate de activitatea  reflexă;
•Memoria  rezultă din fenomenul  persisten ței 
imaginilor  pe retină;
26
•Concluziile  lui Secenov:
–Nici un act de gândire nu este posibil fără o 
excitație senzitivă exterioar ă;
–Cauza inițială a oricărui fenomen  psihic este o 
excitație senzitivă exterioar ă;
–Fiziologia  (știință inductivă și experimental ă) 
are cheia analizei științifice a fenomenelor  
șț
psihice;
27
I.P. Pavlov (1849‐1936)
•Medic, profesor,  cercetător;
•1904 –c âștigă premiul Nobel pentru 
cercetările asupra digestiei;
•Consider ă reflexul condiționat ca fiind o 
asociație temporar ă;
•A întemeiat  o școală de neurofi iologie  a 
•A întemeiat  o școală de neurofi ziologie a 
activității nervoase  superioare:  Școala 
Pavlovian ă;
28

8
•Școala Pavlovian ă a devenit foarte influentă 
în perioada comunist ă, în Uniunea 
Sovietică și alte țări fost socialiste;
Ai i 6 li id l i  
•Anii 1960: pavlovism–ideologie 
reducționistă, dogmatic ă și antipsihologic ă;
–toate activitățile psihice complexe  ale omului 
aveau ca mecanism  fiziologic  obligatoriu  
reflexul condiționat sau sistemele  de reflexe 
condiționate;
–teoria reflexului:  toate actele vieții conștiente și 
inconștiente sunt, prin geneza lor, reflexe.
29
•Pavlov a demonstrat  că reflexul reprezint ă 
relația fundamental ă a activității 
neuropsihice:
neuropsihice:
–reflexe necondiționate (înnăscute): reactivitate  
prin intermediul  segmentelor  inferioare  ale 
sistemului  nervos;
–reflexe condiționate (dobândite):  reactivitate  pe 
baza capacității funcționale a cortexului   de a 
baza capacității funcționale a cortexului   de a 
stabili conexiuni  temporare  între diferite centri;
•achiziție individual ă a organismului;
30
Neoasocia ționismul
•1892‐1896, Sigmund  Freud (1856‐1939) 
1892 1896, Sigmund  Freud (1856 1939) 
extrage regula asociațiilor libere a ideilor;
–interpretarea  psihanalitic ă a viselor: pacientul  
trebuie să facă asociații libere în legătură cu 
fiecare element al visului;
asociațiile sunt doar în aparență libere: ele sunt 
–asociațiile sunt doar în aparență libere: ele sunt 
determinate  de gânduri inconștiente și dorințe 
refulate;
31
•1904, Carl Gustav Jung inventeaz ă primul test 
asociativ  verbal (primul test proiectiv):
–experimentatorul  citește 4 liste a câte 100 de 
cuvinte inductoare;
cuvinte inductoare;
–subiectul  trebuie să răspundă cât mai repede la 
fiecare printr‐un singur cuvânt indus;
–interpretarea  arată tipul psihologic  (extravertit  sau 
introvertit),  complexele  inconștiente (patern, 
matern fratern) surse ale rateurilor  asociative  
matern , fratern) , surse ale rateurilor  asociative  
(prelungirea  timpilor de reacție, absența 
răspunsului,  răspuns într‐o limbă străină, 
repetarea  cuvântului  inductor etc.)
32

9
•Alte teorii sau modele asociaționiste reluate 
de psihologia  cognitivă contemporan ă:
–asociațiile sunt legături între reprezent ări care 
sunt stocate în memoria  de lungă durată;
sunt stocate în memoria  de lungă durată;
–asociație contextual ă: asociația leagă două 
elemente  (două reprezent ări) printr‐un 
intermediar  sau pune în mișcare un al treilea 
element.
•Neoconexionismul:  reunește un grup de 
Neoconexionismul:  reunește un grup de 
teorii și tehnici bazate pe ideea circulației 
informației în rețele de unități legate prin 
conexiuni  (simulând  rețele neuronale).
33
Bibliografie
•I Mânzat (2012) Istoria psihologiei  
•I. Mânzat . (2012) . Istoria psihologiei  
universale . Ed. a II‐a. București: Univers 
Enciclopedic  Gold.
•Gr. Nicola. (2001). Istoria psiholo giei. 
() pg
București: Editura Fundației România  de 
mâine.
34