Istoria Intreprinderii Srl “bogatmos”
CUPRINS
Introducere
1. Istoria întreprinderii SRL “Bogatmos
1.1. Informație generală despre întreprindere
1.2. Domeniul de activitate economică
1.3. Structura organizațională a SRL “Bogatmos”
1.4. Structura terenurilor agricole
1.5. Structura și componența parcului de mașini și tractoare
1.6. Baza material-tehnică a parculu auto și mijloacele fixe
1.7. Date economice pe 3 ani de producere
1.8 Argumentarea temei tezei de licență
2.Proectarea tehnologică a sectorului de producție
2.1. Calculul tehnologic al întreprindere
2.1.1. Date inițiale pentru proiectare
2.1.2. Calculul coeficientului de pregătire tehnică
2.1.3 Calculul parcursului anual al parcului de automobile ,km
2.1.4. Corectarea periodicităților reviziei tehnice a automobilelor
2.1.5. Calculul programului anual de producție reviziei tehnice a automobilelor
2.1.6. Corectarea normativelor manoperilor de RT și RC a automobilelor
2.1.7. Calculul volumelor de lucru anuale ale RT și RC a automobilelor
2.1.8. Repartizarea volumelor de lucru anuale pe tipuri și între sectoare de producție
2.1.9. Calculul numărului necesar de muncitori productivi
2.1.10. Calculul numărului necesar de muncitori auxiliari
2.1.11. Calculul numărului de posturi pentru RC și RT a automobilelor
2.1.12. Calculul încăperilor suprafeților de producție
2.1.13. Calculul suprafețelor depozitelor
2.1.14. Calculul suprafețelor încăperilor tehnice
2.1.15. Calculul suprafețelor încăperilor de uz social
2.1.16. Determinarea suprafeței sectorului proiectat
2.1.17. Organizarea deservirii locurilor de muncă
2.1.18. Determinarea suprafeței sectorului proiectat
2.1.19. Înzestrarea locurilor de muncă cu utilaj
2.1.20. Determinarea gradului de mecanizare
3. Capitоlul cоnstructiv
3.1. Construcția și funcționarea sistemelor de alimentare Diesel
3.2. Construcția și destinația standului
3.4. Principiul de funcționare
3.5. Calculul de rezistență
4. Capitolul economic
4.1. Calculul fondului anual de salarizare în sectorul de reparații a sistemelor alimentare cu combustibil
4.2. Calculul cheltuelilor anuale pentru energia electrică de forță
4.3.Calculul cheltuielilor anuale pentru materiale de exploatare
4.4. Cheltuieli totale directe
4.5. Calculul fondurilor fixe
4.6.Calculul cheltuielilelor de regie
4.7.Calculul indicilor financiari
5. Securitatea și sănătatea în muncă
5.1. Sarcina serviciului de securitate și sănătate în muncă
5.2 Analiza stării protecției muncii în condițiile S.R.L. „BOGATMOS
5.3. Elaborarea instrucțiunii de securitate și sănătate în muncă
5.4. Calcularea prizei la pămînt pentru protecția instalațiilor electrice
5.5. Calculul ventilării încăperilor de producție
RECOMANDĂRI ȘI CONCLUZII
Bibliografie
Anexe
INTRODUCERE
Transportul rutier este o ramură de producere, care are un caracter comercial ce asigură necesitatea vitală a societății în transportul de mărfuri și călători.Actualmente transporturile reprezintă un domeniu cheie al activitații economico-sociale, pentru că prin intermediul lui se efectuează deplasarea în timp și spațiu a bunurilor și oamenilor în scopul satisfacerii necesitaților materiale și spirituale ale societații omenești. În proiectul de licență voi promova și dezvolta tema “Managementul proceselor tehnologice de asistență tehnică a parcului de autovehicole în baza SRL “Bogatmos”, lucrarea dată conține 5 capitole,care reflectă o analiză amplă și amanunțită asupara proceselor tehnologice din cadrul srl-ui.Astfel obiectivele principale ale proiectului sunt:
-Analiza minuțioasă a tuturor etapelor de producere
-Identificarea problemelor existente
-Gasirea unor modalitați de soluționare
-Efectuarea calculului tehnologico-economic
-Elaborarea constructivă
-Implimentarea soluțiilor inginerești în practică
Dezvoltarea proceselor de întreținere tehnică și reparație a tehnicii moderne la etapa actuală se bazează pe accelerarea procesului tehnico-științific pe întărirea bazei tehnico-științifice, tehnico materiale și energetice. Sarcina de bază care stă în fața întreprinderilor de transport auto este de a obține o calitatea înaltă a reparațiilor autovehicolelor și întreținerea acestora cu cheltuieli relativ mici.Pentru lichidarea neajunsurilor din cadrul întreprinderilor, o mare importanță îl are nivelul de înzestrare tehnică a acestora.O mare atenție se atrage reorganizării tehnice a întreprinderilor auto de întreținere tehnică, amenajarea cu utilaj cât mai modern așa ca: mașini de prelucrări mecanice, standuri de control și reglare, mijloace precise de măsurare și control.
Reorganizarea tehnică a întreprinderilor de auto permite cu cheltuieli minimale, de a mări productivitatea muncii și calitatea reparației, a ridica volumul de producere pe aceiași suprafață, a economisi materiale și resurse energetice.
O valoare importantă o are organizarea corectă a muncii, normarea justă și salarizarea muncii lucrătorilor, asigurarea disciplinei tehnologice și controlul tehnic a calității întreținerilor tehnice și reparației.
1. Istoria întreprinderii SRL “Bogatmos”
1.1 Informație generală despre întreprindere
Societatea cu răspundere limitată “Bogatmos” (denumirea prescurtată –“SRL Bogatmos”) este fondată la data de 29 iulie 1999, în baza fostului colhoz “Cepaev”, în satul Taraclia,r-ul Căușeni,de catre un grup de fondatori în nr de 10,(fiecare avînd cota parte din întreprindere) în frunte cu directorul general D.Bocancea.
Dat fiind faptului că forma de proprietate a întreprinderii este societate cu răspundere limitată structura organizatorică are un caracter specific. Organul superior de conducere al întreprinderii este Adunarea generală a fondatorilor, care este constituit din fondatorii întreprinderii.
Lista fondatorilor din cadrul întreprinderii:
Bocancea Dumitru-51%
Gamanji Ion-6%
Gangurean Timofei-6%
Sîrbu Ivan-5%
Mocan Ion-6%
Traci Ion-5%
Popescu Ștefan-5%
Mocan Simion-5%
Bîtcă Gheorghe-5%
Scrinic Nicolai-6%
De către Adunarea generală a fondatorilor se realizează dirijarea și planificarea la nivelul tactic și strategic. Aici se analizează și se rezolvă următoarele probleme:
achizițiile importante,
contractele permanente și mari din punct de vedere a volumului și costurilor,
domeniile de activitate,
problemele dezvoltării și extinderii,
strategia și tactica de comportament în piață,
remunerarea ( salarizarea ) personalului,
Orice achiziție cum sunt de exemplu procurarea materialului rulant, clădirilor sau terenurilor, tehnicii de oficiu, etc. se analizează de către Adunarea generală a fondatorilor și se ia decizia în funcție de utilitatea și necesitatea achiziției.
Contractele permanente și atunci când este vorba de o comandă pentru un volum mare de transport condițiile contractului sunt propuse de Adunarea generala a fondatorilor. Domeniile de activitate, strategia de dezvoltare pe o perioadă mai îndelungată, direcțiile prioritare: distribuția de piese, transport, reparații, sunt analizate foarte amănunțit și se iau decizii cu privire la alegerea unor direcții noi de activitate, problema M.O.B. – “make-or-buy ”, ceea ce se traduce din engleză ca “a produce sau a cumpăra”- și înseamnă că deseori mult mai eficient și ieftin este de a cumpăra o piesă decât de a o repara și invers.
SRL-ul poate să elaboreze și să aprobe regulamente de reglementare a activițății sale interne. În cadrul întreprinderii lucrează un șir de oameni competenți și specialiști în domeniu, întreprinderea are un scop bine determinat și este o întreprindere de frunte pe piața internă în Moldova drept dovadă este titlul “Cel mai bun contribuabil al anului 2008i medalia de gradul 2. Realizează un șir de produse de calitate ce sunt forte întrebuințate și întrebate atît pe teritoriul Republicii Moldova cît și peste hotarele ei. Societatea este o persoană juridică ce dispune de balanță proprie, autonomă administrativă și financiară, menține evidența contabilă în conformitate cu standardele naționale de contabilitate, dispune de ștanpilă cu stema de stat și formulare cu antreprenoriatul.Activează conform unui business plan de activitate profitabilă, nu au datorii cu termen de scadență expirat. Domeniul de activitate ține de prestarea serviciilor mecanizate în agricultură, dispune de ateliere pentru întreținerea tehnică și reparație, de depozite și garaje asigurate cu pază adecvată pentru păstrarea tehnicii.Sediul Societății: s. Taraclia, raionul Căușeni, R.Moldova. SRL-ul este creat pe o perioadă nelimitată, avind sediul în s. Taraclia pe str.Pacii, Republica Moldova, MD-7730.
Tabelul 1.1
Coordonate și rechizite ale întreprinderii
1.2. Domeniul de activitate economică
Activitatea de bază a întreprinderii la moment constă în creșterea și comercializarea produselor agricole.Scopul principal al întreprinderii îl constitue agricultura, producerea produselor necesare pentru asigurarea populației cu produse agricole,producerea produselor de însamînțare în domeniul culturilor cerialiere,prestarea serviciilor agricole,tehnice de calitate.
Gospodăriea mai urmareșe:
Fabricarea uleiului și a grăsimilor brute.
Producerea fructelor si legumelor pentru export cît și pentru consumul intern.
Fabricarea si comercializarea fainii de porumb si grîu
Stabilizarea și dezvoltarea economică și organizațională a societății.
Perfecționarea serviciilor cu mașini agricole și utilaje de prelucrare a
producției agricole prin investiții de autofinanțare.
Extinderea tipurilor de servicii atît locuitorilor satului Taraclia, cît și pentru locuitorii satelor vecine.Gama largă de produse calitative obținute din agricultură a permis de-a lungul timpului să încheie acorduri bilaterale cu întreprinderi de renume de la noi din republică,precum:
SA ”Germes Agroservice” cu capacitatea de 1000 tone fructe
SA ”Orhei Vit” cu o capacitate totală de 40 mii tone
SRL ,, Navi Plus” specializat în fabricarea piureului de fructe și legume;
SRL ,,EcoprodRosmol” specializat în congelarea fructelor și legumelor
SRL ,,Fum Prim” specializat în uscarea fructelor.
Obiectivile principale ale întreprinderii:
Practicarea unei agriculturi intensive, ecologice.
Acordarea asistenței necesare privind instruirea și perfecționarea cadrelor în domeniul mecanizarii agriculturii;
Căpătarea unor produse calitative si competitive;
Gestionarea eficientă a conturilor SRL-ului;
Asigură utilizarea mijloacelor financiare în strictă conformitate cu destinația lor;
Înlocuirea treptată a tehnicii învechite cu cea modernă
Asigurarea întreținerii bunurilor și echipamentului tehnic în stare bună de exploatare;
Încheierea contractelor și acordurilor privind utilizarea tehnicii și prestarea serviciilor agricole;
1.3. Structura organizațională a lucrătorilor întreprinderii SRL “Bogatmos”
Studiind structura funcțională a SRL “Bogatmos”ne dăm bine seama că este o întreprindere agricolă ce prestează servicii de păstrare,transportare a mărfurilor (produse alimentare,produse agricole, si materie prima) principalele sectoare din cadrul întreprinderii sunt :sectorul de producție și sectorul de reparație tehnica care include:brigazile mecanizate și parcului auto.
Fig.1.1 Structura organizațională a lucrătorilor
Managementul și personalul: structura personalului SRL „BOGATMOS” este următoarea:
14 lucrători din administrație; – 3 contabili; – 2 motoriști
2 mecanic-șef; – 8 lăcătuși;
5 manageri; – 1 șef-depozit;
6 paznici; – 15 șoferi ;
4 tencuitor-zugrav – 2 sudori cu gaze
3 sudor electric – 2 spălători
Tabelul.1.2
Componența personalului SRL “BOGATMOS”
Organizarea dirijării serviciului tehnic la SRL “Bogatmos” se efectuază la un nivel înalt de aceasta ne vorbesc „Semnele de Merit” obținute pentru lucrul fără accidente și termenul lung de exploatare a automobilelor, care mai sunt într-o stare tehnică bună, necătîndțională a societății.
Perfecționarea serviciilor cu mașini agricole și utilaje de prelucrare a
producției agricole prin investiții de autofinanțare.
Extinderea tipurilor de servicii atît locuitorilor satului Taraclia, cît și pentru locuitorii satelor vecine.Gama largă de produse calitative obținute din agricultură a permis de-a lungul timpului să încheie acorduri bilaterale cu întreprinderi de renume de la noi din republică,precum:
SA ”Germes Agroservice” cu capacitatea de 1000 tone fructe
SA ”Orhei Vit” cu o capacitate totală de 40 mii tone
SRL ,, Navi Plus” specializat în fabricarea piureului de fructe și legume;
SRL ,,EcoprodRosmol” specializat în congelarea fructelor și legumelor
SRL ,,Fum Prim” specializat în uscarea fructelor.
Obiectivile principale ale întreprinderii:
Practicarea unei agriculturi intensive, ecologice.
Acordarea asistenței necesare privind instruirea și perfecționarea cadrelor în domeniul mecanizarii agriculturii;
Căpătarea unor produse calitative si competitive;
Gestionarea eficientă a conturilor SRL-ului;
Asigură utilizarea mijloacelor financiare în strictă conformitate cu destinația lor;
Înlocuirea treptată a tehnicii învechite cu cea modernă
Asigurarea întreținerii bunurilor și echipamentului tehnic în stare bună de exploatare;
Încheierea contractelor și acordurilor privind utilizarea tehnicii și prestarea serviciilor agricole;
1.3. Structura organizațională a lucrătorilor întreprinderii SRL “Bogatmos”
Studiind structura funcțională a SRL “Bogatmos”ne dăm bine seama că este o întreprindere agricolă ce prestează servicii de păstrare,transportare a mărfurilor (produse alimentare,produse agricole, si materie prima) principalele sectoare din cadrul întreprinderii sunt :sectorul de producție și sectorul de reparație tehnica care include:brigazile mecanizate și parcului auto.
Fig.1.1 Structura organizațională a lucrătorilor
Managementul și personalul: structura personalului SRL „BOGATMOS” este următoarea:
14 lucrători din administrație; – 3 contabili; – 2 motoriști
2 mecanic-șef; – 8 lăcătuși;
5 manageri; – 1 șef-depozit;
6 paznici; – 15 șoferi ;
4 tencuitor-zugrav – 2 sudori cu gaze
3 sudor electric – 2 spălători
Tabelul.1.2
Componența personalului SRL “BOGATMOS”
Organizarea dirijării serviciului tehnic la SRL “Bogatmos” se efectuază la un nivel înalt de aceasta ne vorbesc „Semnele de Merit” obținute pentru lucrul fără accidente și termenul lung de exploatare a automobilelor, care mai sunt într-o stare tehnică bună, necătînd la faptul că au cîte 20-25 ani de exploatare.
1.4 Structura terenurilor agricole
SRL „Bogatmos" arendează o suprafață de circa 3264 ha terenuri agricole.
– din care:
arabile-2755 ha,unde se cultivă culturi precum:
porumb,floarea soarelui,soia,mazăre,grîu,orz,raps respectîndu-se tehnologiile de ultima oră cu efectuarea corectă a asolamentului.
– vii-294 ha.
– vii tinere-59 ha.
– vii de rod-235 ha.
Livezi (ciresi, caiși, piersici, mere, pruni, gutui) total-214 ha.
– de rod-89 ha.
– tinere-125 ha.
Fig.1.2 Structura terenurilor agricole
Astfel putem lesne observa din diagrama prezentată că ponderea de bază o au terenurile arabile,pe care se cultivă în majoritatea cazurilor culturi anuale,precum și culturi multianuale însă într-o suprafață semnificativ mai mică.
1.5. Structura și componența parcului de mașini și tractoare
Fig.1.3 Structura și componența parcului de mașini și tractoare
Conform diagramei prezentate mai sus,este clar ca mașinile agricole ocupă un loc de frunte,datorită faptului că întreprinderea este una care produce materie primă,pentru industria prelucrătoare.Analizind baza tehnico-materială putem cu ușurință afirma că SRL „Bogatmos” este dotată suficient pentru a desfașura procesul de producere conform planului stabilit.
Tab.1.3
Autovehicole din cadrul SRL „Bogatmos”
Tabelul 1.4
Mașini agricole
Continuare tab.1.4.
Tabelul 1.5
Combine
Continuare tab.1.5
Tabelul 1.6
Autocamioane și autoturisme
Continuare tab.1.6
Cunoaștem din istoria SRL Bogtmos că parcul rulant s-a micșorat considerabil pînă în 2006,din cauza bazei învechite și depașită de timp iar din 2006 se observă o creștere ușoară a valorii mijloacelor fixe din contul procurării mijloacelor de transport noi și moderne. Odată cu procurarea în 2009 a mijloacelor de transport cele mai vechi au fost trecute la rebut, deci din acel moment scade uzura activelor materiale pe termen lung și crește valoarea lor de bilanț.
1.6 Baza material-tehnică a parcului auto și mijloacele fixe
În fondul atelierului din cadrul parcului de autovehicole se regasesc următoarele utilaje și instrumente pentru reparație:
1) Burghiu electric.
2) Strung-universal 1k62.
3) Palan electric.
4) 2 gropi pentru verificare.
5) Compresor de aer.
6) Banc de lucru,stelaje p/u instumente.
7) Set de scule clasice cît și specializate.
În prezent întreprinderea are în folosință pământ în mărime de :
în folosință permanentă sub clădiri în cantitate de 5,78 ha;
în arendă pentru producerea produselor agricole – 3264 ha;
Atelier de reparații (680 m ), 458,2 mii lei;
Depozit pentru păstrarea utilajului agricol, 50 000 lei;
5 depozite p/u pastrarea cerealelor;
Centru pentru curațarea si tratarea cerealelor;
Bazin de acumulare a apei p/u irigare;
3 brigazi de tractoare cu suprafața de :
Brigada de tractoare nr. 1 -2,7 ha;
Brigada de tractoare nr. 2 -3,5 ha;
Brigada de tractoare nr. 3 -2,4 ha;
Autoparc cu suprafața de -1,08 ha;
Arie mecanizată cu suprafața de- 3,97 ha;
În aceste brigazi de tractoare găsim utilaj pentru reparația și întreținerea parcului rulant,mai nou,a fost construită o mini linie de prelucrare a fructelor pentru a satisfice toate condițiile pieții.Unica problemă care mai persistă este parcul învechit,care necesită multe investiții.În ultimii ani se observa o ușoara ameliorare a situației,datorită politicii promovate,de a investi în tehnica nouă.Pe anul 2015 se planifică procurarea cîtorva tractoare și a 3 autobuse pentru transportarea persoanelor,în gospodărie acest serviciu este destinat numai pentru transportarea oamenilor la locul de muncă.
2. Proectarea tehnologică a sectorului
de producție
2.1. Calculul tehnologic al întreprinderii
Reorganizarea atelierelor și întreprinderilor de transport auto începe cu întocmirea unui studiu tehnico-economic, care trebuie să aibă un obiectiv bine determinat.
Pe baza caruia se realizează calcule necesare pentru a stabili,volumul anual de lucru în sectoarele de producere,numarul de muncitori productivi și auxiliari,deasemenea determinăm suprafețele zonelor și sectoarelor de lucru precum și înzestrarea cu utilaj a sectorului proiectat.
În urma analizei efectuate in capitolul 1,asupra bazei tehnico-materiale a întreprinderii SRL „BOGATMOS” am decis să repartizez autovehicolele din dotare în 3 grupe compatibile,astfel pentru a ușura calculele le voi nota în felul următor:
Grupa A-Autocamioane(GAZ-53A,ZIL-153,PAZ-672, GAZ-52, ZIL MMZ-554)
Grupa B-Autocamioane(KAmaz-5335, Mercedes-412)
Grupa C-Autoturisme (Dacia Logan, W.GOLF-3, W.PASSAT, OPEL)
Tabelul 2.1
2.1.1. Date inițiale pentru proiectare
2.1.2. Caluculul coeficientului de pregătire tehnică
Coeficientul de pregătire tehnică al autovehiculelor se determină prin relația de mai jos.
(2.1)
Calculăm coeficientul de pregătire tehnică pentru grupa A
Calculăm coeficientul de pregătire tehnică pentru grupa B
Calculăm coeficientul de pregătire tehnică pentru grupa C
Unde:
-parcursul mediu zilnic al unui automobil , km;
-coeficientul de corectare în dependență de parcursul automobilului de la
începutul exploatării conform ;
– normativul zilellor de staționare a automobilelor la RT și RC ,
zile/1000km .
2.1.3 Calculul parcursului anual al parcului de automobile ,km
Parcursul anual al autovehiculelor poate fi calculat astfel:
,km (2.2)
Calculăm parcursul anual pentru pentru grupa A
,km
Calculăm parcursul anual pentru pentru grupa B
,km
Calculăm parcursul anual pentru pentru grupa C
,km
Unde:
-numărul zilelor anuale de lucru al autovehiculelor;
-numărul de autovehicule;
-parcursul mediu zilnic al unui automobil , km;
– coeficientul de pregătire tehnică (formula 2.1).
2.1.4 Corectarea periodicităților reviziei tehnice a automobilelor
2.1.4.1 Calculăm periodicitatea corectată a reviziilor zilnice
, km (2.3)
Calculăm periodicitatea corectată a reviziilor zilnice pentru grupa A
km
Calculăm periodicitatea corectată a reviziilor zilnice pentru grupa B
km
Calculăm periodicitatea corectată a reviziilor zilnice pentru grupa C
km
Unde:
-parcursul mediu zilnic al unui automobil , km;
2.1.4.2 Determinăm periodicitatea de revizie tehnica RT a automobilelor.
Corectarea periodicităților reviziei tehnice a automobilelor
Periodicitatea RT de tip respectiv Li (L1, L2, L3… Ln), km: Li = Lin · k1 · k3 , (4.3)
unde Lin – normativele periodicităților RT de tip respectiv L1n, L2n, L3n… Lnn,km;
k1 – coeficientul de corectare în dependență de categoria condițiilor de exploatare ;
k3 – coeficientul de corectare în dependență de condițiile climaterice de exploatare ;
Pentru grupa A periodicitățile reviziei tehnice sunt :
km si RT-2=16000
Pentru grupa B periodicitățile reviziei tehnice sunt :
km si RT-2=16000
Pentru grupa C periodicitățile reviziei tehnice sunt :
km si RT-2=20000
Pentru grupa A :km
km
Pentru grupa B km
km
Pentru grupa C km
km
2.1.4.3 Calculul periodicității corectate de revizie sezonieră RS.
Pentru toate automobilele periodicitatea RS se va efectua de două ori pe an (la începutul și sfîrșitul sezonului rece).
2.1.5 Calculul programului anual de producție reviziei tehnice a automobilelor.
2.1.5.1 Calculul programului anual de producție RT-1 si RT-2
Pogramul anual de producție se determină pentru fiecare model de autovehicul în parte.
(2.4)
Calculul anual de prodcuție RT-1 pentru grupa A
Calculul anual de prodcuție RT-1 pentru grupa B
Calculul anual de prodcuție RT-1 pentru grupa C
Calculul anual de prodcuție RT-2 pentru grupa A
Calculul anual de prodcuție RT-2 pentru grupa B
Calculul anual de prodcuție RT-2 pentru grupa C
Unde:
-parcursul anual al autovehiculelor (formula 2.2);
– periodicitatea reviziei tehnice medie a autovehiculelor ( determinat mai sus)
2.1.5.2 Calculul programului anual de producție efectuat zilnic RZZ.
Programul zilnic de producție de RT este factorul determinat la selectarea metodelor de organizare a proceselor tehnologice. Programul anual de producție efectuat zilnic se calculează pentru fiecare model de autovehicol în parte.
(2.5)
Calculăm programul de producție efectuat zilnic pentru grupa A
Calculăm programul de producție efectuat zilnic pentru grupa B
Calculăm programul de producție efectuat zilnic pentru grupa C
Unde:
-parcursul anual al autovehiculelor (formula 2.2);
-parcursul mediu zilnic al unui automobil , km;
2.1.5.3 Determinarea programului annual de spălare-curățare a automobilelor înainte de RT și RC.
Programului anual de spălare-curățare a automobilelor înainte de RT și RC se efectuează pentru fiecare model de autovehicol în parte ,se va calcula după relația:
(2.6)
Calculăm programul anual de spălare-curățare a automobilelor înainte de RT și RC pentru grupa A
Calculăm programul anual de spălare-curățare a automobilelor înainte de RT și RC pentru grupa B
Calculăm programul anual de spălare-curățare a automobilelor înainte de RT și RC
pentru grupa C
Unde:
– pogramul anual de producție RT ( formula 2.4);
1.6- coeficientul ce ia în considerație programul conventional de RC în % .
2.1.5.4 Determinarea programului annual de revizie sezonieră RS
Programului anual de revizie sezonieră se efectuează pentru fiecare model de autovehicol în parte ,se determină după relația:
(2.7)
Calculăm programul anual de revizie sezonieră pentru grupa A
Calculăm programul anual de revizie sezonieră pentru grupa B
Calculăm programul anual de revizie sezonieră pentru grupa C
Unde:
– numărul de automobile,unități
2.1.6. Corectarea normativelor manoperilor de RT și RC a automobilelor
Volorile normativelor manoperei RT și RC sunt date pentru condiții „ideale”, însă autovehicole sunt exploatate în condiții diferite față de cele ce sunt stabilite de firma producătoare, de aceea, apare necesitatea corectării normativelor ținînd cont de condițiile reale de exploatare. Așa dar manoperele corectate pot ale RT și RC pot fi determinate astfel:
2.1.6.1 Corectarea manoperei specifice de revizie zilnică
Corectarea manoperei de RZZ se va determina dupa formula de mai jos:
(2.8)
Calculăm manopera corectată de pentru grupa A
Calculăm manopera corectată de RZ pentru grupa B
Calculăm manopera corectată de pentru grupa C
Unde:
-manopera normativă a RZZ la 1000 km parcurși,
– coeficientul de corectare în dependent de modificația mijloacelor de
– coeficientul de corectare în dependent de numărul automobilelor deservite
2.1.6.2 Corectarea manoperei de revizie zilnică efectuată înainte de RT.
Corectarea manoperei specific de RZR, revizia zilnică ce se efectuează de fiecare data înainte de RT,revizia tehnica se face după relația:
(2.9)
Calculăm manopera corectată de RZR pentru grupa A
Calculăm manopera corectată de RZR pentru grupa B
Calculăm manopera corectată de RZR pentru grupa C
Unde:
– manopera specifică corectată de revizie zilnică RZ calculată mai sus (formula 2.8)
2.1.6.3 Corectarea manoperei specifice RT.
Corectarea manoperei specifice de RT-1 si RT-2 se va efectua deupa relația de mai jos:
(2.10)
Calculăm manopera corectată de RZR pentru grupa A
Calculăm manopera corectată de RZR pentru grupa B
Calculăm manopera corectată de RZR pentru grupa C
Calculăm manopera corectată de RZR pentru grupa A
Calculăm manopera corectată de RZR pentru grupa B
Calculăm manopera corectată de RZR pentru grupa C
Unde:
-manopera normativă a RT la 1000 km parcurși,
– coeficientul de corectare în dependent de modificația mijloacelor de transport
– coeficientul de corectare în dependent de numărul automobilelor deservite
2.1.6.4 Corectarea manoperei specifice RC.
Corectarea manoperei specifice de RC se va efectua dupa relația de mai jos:
(2.11)
Calculăm manopera specifică de RC pentru grupa A
Calculăm manopera specifică de RC pentru grupa B
Calculăm manopera specifică de RC pentru grupa C
Unde:
-manopera normativă a RC la 1000 km parcurși,
– coeficientul de corectare în dependență de categoria condițiilor de exploatare.
– coeficientul de corectare în dependență de modificarea mijloacelor de transport.
– coeficientul de corectare în dependență de condițiile climaterice.
– coeficientul de corectare în dependență de parcursul autovehicolelor de la începutul exploatării
– coeficientul de corectare în dependență de numărul de autovehicole deservite la întreprindere (tab. 4.9)
Rezultatele calculelor se întocmesc într-un tabel pentru a se compara manoperele corectate cu cele normative.
Tabelul 2.2
Corectarea normativelor manoperei
2.1.7. Calculul volumelor de lucru anuale ale RT și RC a automobilelor.
Volumul anual de lucru la RT și RC, determinat în omore, include volumul de lucru la ÎT, RC și volumul de lucru a lucrărilor auxiliare.
Determinarea volumului anual de lucru la RT și RC se realizează reeșind din programul anual de producție și normativele manoperelor corectate mai sus.
2.1.7.1. Calculul volumelor anual de lucru efectuat zilnic, RZZ.
Volumul anual de lucru RZZ se determină după relația:
(2.12)
Calculăm volumul anual de lucru RZZ pentru grupa A
Calculăm volumul anual de lucru RZZ pentru grupa B
Calculăm volumul anual de lucru RZZ pentru grupa C
Unde:
-manopera specifică corectată de RZ la 1000 km parcurși,
– programului anual de producție efectuat zilnic RZZ calculate mai sus
( formula 1.5)
2.1.7.2. Calculul volumelor anual de lucru, de spălare-curățire înainte de RT și RC, RZR.
Volumul anual de lucru RZR se determină după relația:
(2.13)
Calculăm volumul anual de lucru RZZ pentru grupa A
Calculăm volumul anual de lucru RZZ pentru grupa B
Calculăm volumul anual de lucru RZZ pentru grupa C
Unde:
-programului anual de spălare-curățare a automobilelor înainte de RT și RC calculate mai sus (formula 2.6)
– manopera specifică corectată de revizie zilnică efectuată înainte de RT ( formula 2.9)
2.1.7.3 Calculul volumelor anual de lucru de RT-1 si RT-2
Volumul anual de lucru RT se determină după relația:
(2.14)
Calculăm volumul anual de lucru de RT-1 pentru grupa A
Calculăm volumul anual de lucru de RT-1 pentru grupa B
Calculăm volumul anual de lucru de RT-1 pentru grupa C
Volumul anual de lucru RT-2 se determină după relația:
Calculăm volumul anual de lucru de RT-2 pentru grupa A
(2.15)
Calculăm volumul anual de lucru de RT-2 pentru grupa B
Calculăm volumul anual de lucru de RT -2 pentru grupa C
Unde:
– manopera specifică corectată RT calculată mai sus (formula 2.10)
2.1.7.4 Calculul volumelor anual de lucru de RC
Volumul anual de lucru RC se determină după relația:
(2.16)
Calculăm volumul anual de lucru RC pentru grupa A
Calculăm volumul anual de lucru RC pentru grupa B
Calculăm volumul anual de lucru RC pentru grupa C
Unde:
-parcursul anual al autovehiculelor, calculate mai sus (formula 2.2);
– manopera specifică corectată de RC calculată mai sus (formula 2.11)
Rezultat ele obținute în urma calculelor volumului anual de lucru se introduc în tabelul de mai jos:
Tabelul 2.3
Volumului anual de lucru la RC și RT
Tabelul 2.4
2.1.8 Repartizarea volumelor de lucru anuale pe tipuri și între sectoare de producție.
Continuare Tab 2.4.
Continuare tab. 2.4.
Continuare tab. 2.4.
Continuare tab. 2.4
Valorile a1,a2,a3…an – este procentul lucrărilor efectuate în sectoarele respective conform anexei.
2.1.9 Calculul numărului necesar de muncitori productivi.
Numărul de muncitori productivi include efectivul muncitorilor din diferite zone și sectoarede producție, care sunt implicați nemijlocit în procesul de realizare a lucrărilor de întreținere tehnică și reparație curentă a autovehiculelor. Este necesar de prevăzut:
Numărul nominali de muncitori productivi, tehnologic necesari;
Numărul efectivi de muncitori productivi, conform listei personalului angajat.
Numărul nominal de muncitori productivi Pn se determină după relația de mai jos:
(2.17)
Numărul efectiv de muncitori productivi Pe se determina după relația de mai jos:
(2.18)
Unde:
– volumul anual de lucru în sectorul respective ,om∙h ;
– fondul nominal anual al timpului de lucru, h
– fondul efectiv anual al timpului de lucru ,h
Calculul numărului necesar de muncitori productivi se efectuează separate pentru fiecare sector de producție în formă de tableă:
Calculul numărului necesar de muncitori productivi
Tabelul 2.5
Continuare tab. 2.5
Datorită numărului scăzut de muncitori pe sectoare,am comansat sectoarele compatibile,și astfel am obținut 11 muncitori la întreprindere.Avem 4 zone și 4 sectoare de producere.
2.1.10 Calculul numărului necesar de muncitori auxiliari.
Numărul de muncitori auxiliari se determină în funcție de numărul total de muncitorii productivi .
Tabelul 2.6
Calculul numărului de muncitori auxiliari
Tabelul 2.7
Repartizarea muncitorilor auxiliari pe meserii
2.1.11 Calculul numărului de posturi pentru RC și RT a automobilelor
Post este suprafața în plan a încăperii ocupată de autovehicul. Se disting posturi de lucru,auxiliare și de așteptare.La posturile de lucru se îndeplinesc operațiile principale sau elemente principale ale procesului de producție.La posturile auxiliare se îndeplinesc lucrările de pregătire-încheiere precum și lucrări și lucrările ce nu s-au îndeplinit la posturile de lucru.
Posturile de așteptare se organizează înaintea fiecării linii în flux (un post de așteptare înaintea fiecărei linii). La posturile de așteptare se petrece încălzirea automobilului, precizarea volumului de lucru, care trebuie realizat, așteptarea eliberării postului de lucru. Înainte de posturi individuale pentru RT și RC numărul de posturi de așteptare alcătuiește 20% din numărul de posturi de lucru respective.Numărul necesar de posturi se calculează separat pentru fiecare sector, unde sunt efectuate lucrările la posturi.
2.1.11.1 Calculul numărului de posturi pentru sector de spălare și curățire a automobilelor
Numărul necesar de posturi XSZ pentru spălarea zilnică mecanizată a automobilelor în zona de RZ se determină după relația de mai jos:
(2.19)
Unde:
– programul anual de RZ efectuat zilnic, calculate mai sus
(formula 2.5)
– fondul nominal anual al timpului de lucru al postului, 2070 h ( tab. 2.15)
– productivitatea pe oră a utilajului de spălat, aut. /h: (=15…25 pentru autocamioane;= 20…30 pentru autobuze; =30…40 pentru autoturisme).
2.1.11.2 Calculul numărului de posturi pentru RT și RC
Numărul necesar de posture Xi pentru spălarea zilnică manuală, spălarea profundă, curățirea zilnică și profundă în zona de RZ a automobilelor, pentru zona de RT și zona de RC ,pentru sectoarele de tîmplărie , de RC a caroseriilor și de vopsire a autovehiculelor se determină cu relația de mai jos:
(2.20)
unde Тi – volumul anual de lucru la posturile respective, om· h
φ – coeficientul de rezervare al posturilor respective ;
Fp – fondul nominal anual al timpului de lucru al postului
respectiv, h ;
Рm – numărul mediu de muncitori care lucrează simultan la un post ;
η – coeficientul de utilizare al timpului de lucru al postului respectiv.
Tabelul 2.8
2.1.12 Calculul numărului de posturi pentru RC și RT a automobilelor
De aici rezultă că numarul necesar de posturi este egal cu 5.
2.1.13 Calculul încăperilor suprafeților de producție.
Suprafața încăperii de producție pentru efectuarea lucrărilor la posturi Sp ,m2
( zonă de RZ, zonă de RT, zonă de RC a automobilelor, zonă de diagnosticare, sector de reparație a caroseriilor , sector de vopsire) se determină prin relația de mai jos:
(2.21)
Unde:
– suprafața de gabarit a automobilului, m2
– numărul de posturi în încăperea respectivă, calculate mai sus.
– coeficientul de densitate a amplasării posturilor (kd=5…6)
Tabelul 2.9
Calculul suprafețelor încăperilor de producție pentru efectuarea lucrărilor la posturi
Suprafața încăperii de producție pentru efectuarea lucrărilor în sectoarele fără posture Ss ,m2 se determină cu relația de mai jos:
(2.22)
Unde:
– suprafața totală ocupată de utilaje în plan, m2;
– coeficientul de densitate a amplasării utilajelor (kd=4…4.5).
În cazul lipsei datelor de suprafața ocupată de utilaje în plan, suprafața încăperii de producție Ss, m2 pentru efectuarea lucrărilor în sectoarele fără posturi se determină în funcție de numărul nominal de muncitori întru-un schimb mai încărcat, conform Anexei.
2.1.14 Calculul suprafețelor depozitelor
Suprafețele depozitelor Sd , m2 se determină cu relația de mai jos:
(2.23)
Unde:
– numărul de automobile deservite la întreprindere
– suprafața specifică a depozitului respective, m2/1 automobil ;
– coeficientul de corectare în dependență de parcursul mediu zilnic al automobilelor
– coeficientul de corectare în dependență de numărul de automobile
– coeficientul de corectare în dependență de tipul mijloacelor de transport;
– coeficientul de corectare în dependență de înălțimea depozitării
– coeficientul de corectare în dependență de categoria condițiilor de exploatare.
Tabelul 2.11
Calculul suprafețelor depozitelor
2.1.15 Calculul suprafețelor încăperilor tehnice
Tabelul 2.12
Valorile suprafețelor tehnice
2.1.16 Calculul suprafețelor încăperilor de uz social
Suprafața încăperilor de uz social Sus, m2 se determină cu relația:
(2.24)
Unde:
– normă sanitară pentru un muncitor, m2/muncitor;
– numărul total de muncitori la întreprindere;
– numărul specific de lucrători la o unitate de inventor la un m2 de suprafață.
Tabelul 2.13
Determinarea suprafeței încăperilor de uz social
Notă: Suprafața minimă a fumuarului trebuie să fie cel puțin de 8m2.
Destinația sectorului proiectat și lucrările efectuate.
Sectorul de întreținere tehnică a instalației de alimentare cu combustibil lichid.
În lucrările de RC a instalației de alimentare se includ: lucrările de curățire – spălare; de control – încercare; de reglare; de demontare – montare; de completare și de reparație ale carburatorului, pompei de combustibil, pompei de injecție, injectoarelor și filtrelor de combustibil.Lucrările de reparație includ: rectificarea elementelor de refulare; lipirea plutitoarelor și controlul,îndreptarea, prelucrarea suprafeței pompei de benzină și pârghiei mecanismului de acționare după încărcarea termică; confecționarea garniturilor de etanșare etc.
2.1.17 Organizarea deservirii locurilor de muncă
Deservirea locului de muncă reprezintă un sistem de măsuri necesare pentru asigurarea lucrului cu toate cele necesare pentru funcționarea continua a procesului de producție al sectorului ( întreprinderii)
Sunt prevăzute următoarele funcții de deservire a locurilor de muncă:
De pregătire a producției – completarea obiectelor de muncă, eliberate sarcinii de de producție și documentației tehnice sau tehnologice, instruirea locului de muncă;
Instrumentală – asigurarea cu instrumente și dispositive, ascuțirea și reparația instrumentelor;
De ajustare – ajustarea utilajelor și echipamentelor tehnologice;
De transport (depozitare) – recepționarea , evidența, păstrarea și evidența materialelor , pieselor de schimb, instrumentelor, expedierea obiectelor și mijloacelor de muncă la locuri de muncă, expedierea produselor finale la locuri de muncă;
De control – controlul calității lucrărilor efectuate, controlul respectării regimurilor tehnologice, evidența și întreținerea mijloacelor de măsurare;
De întreținere a utilajelor – deservirea și reparația;
De întreținere a construcțiilor (încăperilor) și rețelelor inginerești – reparația curentă;
De gospodărie – curățarea sistematică a încăperilor și teritoriului, asigurarea sanitar – igienică a condițiilor de muncă.
Notă: Funcțiile menționate pot fi îndeplinite centralizat de serviciile respective ale întreprinderilor (serviciul mecanicului șef, serviciul de control tehnic) sau decentralizat de muncitorii productivi și auxiliary de maistru. Sistemul centralizat poate fi utilizat pentru întreprinderi mari.
2.1.18 Determinarea suprafeței sectorului proiectat
2.1.17.1 eterminarea suprafeței sectorului proectat cu lucrări la posturi.
Suprafața încăperii de producție Sp ,m2 pentru efectuarea lucrărilor la posturi se determină cu relația:
(2.25)
m2
Unde:
– suprafața de gabarit a automobilului, m2;
– numărul de posturi în încăperea respective;
– coeficientul de densitate a amplasării posturilor (=5…6) .
2.1.17.2 Determinarea suprafeței sectorului proectat fără lucrări la posturi.
Suprafața încăperii de producție pentru efectuarea lucrărilor în sectoarele fără posturi Ss ,m2 se determină cu relația de mai jos:
(2.25)
Unde:
– suprafața totală ocupată de utilaje în plan, m2;
– coeficientul de densitate a amplasării utilajelor (=4…4.5) .
Numarul necesar de inventar , schema aranjării echipamentului , procesele tehnologice tipice si recomandarile privind efactuarii operatiile tehnologice s-au ales conform sursei [8] .
Pentru a alege optimal utilajul s-au utlizat următoarele criterii :
posibilitatea utilizării utilajului respectiv pentru tipul dat de automobile
productivitatea utilajului , care depinde de programul de producție în sector
fiabilitatea
economicitatea
estetică
simplitatea și perecțiunea construcției respectarea condițiilor fiziologice
În tabelul de mai jos sînt enumerate utilajele și echipamentele propuse pentru sectorul de reparație a sistemelor de alimentare cu combustibil,deasemenea este indicat și prețul aproximativ al acestrora.
Tabelul 2.14
2.1.19 Înzestrarea locurilor de muncă cu utilaj
Continuare .tab 2.14
2.1.20 Determinarea gradului de mecanizare
Gradul de mecanizare G, %, se determină cu relația
(2.44)
Unde:
– numărul de operații mecanizate efectuate cu utilizarea utilajelor cu numărul de verigi respectiv
N- numărul total de operații ale procesului de producție
Concluzii:
După efectuarea calculelor tehnologice observăm că solicitărea locurilor de muncă nu este de 100% ,aceasta ne va permite de a utiliza sectorul proiectat cu scopul deservirii automobilelor altor întreprinderi sau posesorilor particulari de automobile, ceea ce ar aduce cîștiguri suplimentare de capital care poate fi utilizat cu scopul majorării salariului muncitorilor, prevederea unor beneficieri suplimentare pentru muncitorilor în scopul stimulării lor, sau reinvestirea banilor în modernizarea întreprinderii per ansamblu.
3. Capitоlul cоnstructiv
3.1. Construcția și funcționarea sistemelor de alimentare Diesel.
Instalația de alimentare a motorului are destinația de a doza în fiecare cilindru, la momentul corespunzător, o cantitate bine determinate de combustibil, în funcție de sarcină și turația motorului, precum și pulverizarea fină și distribuirea uniformă în camerele de ardere a particulelor de combustibil injectat, în scopul unei arderi complete. În calitate de combustibil se folosește motorina. Ea trebuie să îndeplinească unele condiții ca: vaporizare ușoară, sensibilitate la autoaprindere, fluiditate și punct de congelare coborat, să nu rezulte calamină prin ardere, să nu aibă acțiuni corozive asupra componentelor instalaței, să conțina apa și impuritați în cantitați cît mai reduse. Pentru a îndeplini condițiile de mai sus motorina trebuie să se caracterizeze prin urmatoarele proprietați:
– Vîscozitatea
– Punctul de congelare
– Cifra cetanică
– Conținutul de cocs
– Indicile fractionar
– Compoziția de apa și impuritați mecanice.
Parțile componente ale instalației de alimentare a MAC
Rezervor de combustibil
Conducte de combustibil (presiune înaltă și joasă)
Filtru de combustibil
Pompa axiliară de combustibil
Pompa de injecție
Distribuitorul pompei de injectie
Indicator de nivel
Filtru de aer
Colectorul de admisie
Injectoarele
Sistem de evacuare a gazelor arse.
Elementele componente ale instalației de alimentare a motoarelor cu aprindere prin compresie sunt, în principiu, aceleasi ca la MAS cu mici deosebiri constructive între ele.Din schema instalației pentru motorul D 797-05(fig.3.1) se evidențiază circuitele pentru:
– aer: filtru de aer 1, colectorul de admisie 2, de unde se distribuie într-o anumită ordine prin supapele de admisie în interiorul cilindrilor;
– combustibil: rezervorul 3, conductele de joasă presiune 4, pompa de alimentare 5, bateria de filtre 6, pompa de injecție 7, conductele de înaltă presiune 8, injectoarele 9.
– surplusul de combustibil: de la injectoare, surplusul de combustibil colectat de conducta 10 împreuna cu cel de pompa de injecție este trimis prin conducta 11 la rezervoarele termoinjectorului 12, iar de aici fie retur în rezervorul instalației 3, sau în cazul pornirii motorului, la termoinjectorul 12 montat pe galeria de admisie cu scopul de a favoriza pornirea pe timp rece.
Fig.3.1. Schema instalației de alimentare a motorului D 797-05: 1 – filtru de aer; 2 – colector de admisie; 3 – rezervor combustibil; 4 – conducte de joasa presiune; 5 – pompa de alimentare; 6 – baterie de filtrare; 7 – pompa de injectie; 8 – conducte de înaltă presiune; 9 – injectoare; 10 – conducta de colectat surplusul de combustibil de la injectoare; 11 – conducta de surplus spre rezervorul termoinjectorului; 12 – rezervor termoinjector; 13 – termoinjector (termoventil).
Instalațiile mai noi dispun de un sistem pentru usurarea pornirii cu spray de lichid usor volatil, in locul celei cu termostarter.
Instalația de alimentare trebuie să îndeplinească anumite cerințe, și anume:
să asigure debitarea combustibilului sau amestecului carburant, în proportie ;
să asigure pornirea motorului în orice condiții de temperatură;
să asigure funcționarea fară întreruperi la deplasarea automobilului pe drum neuniform,la urcare și coborare, la întoarceri bruște și frînări de scurtă durată;
să aibă părțile componente rezistente la uzură;
să fie adaptată pentru intervenție comodă privind întreținerea și reparațiile ei;
să nu prezinte pericol de incendiu;
Pentru o ardere cît mai bună, este necesar ca amestecul de carburant și aer să se omogenizeze suficient. Pentru aceasta este necesar ca injectoarele să se afle într-o stare cît mai bună de lucru. Injectorul are rolul de a injecta combustibil în stare pulverizată, cu picaturi fine, uniforme în camera de ardere. Motoarele cu injecție directă necesită o distributie mai uniformă a jetului de combustibil, datorită turbulenței insufuciente aerului în camera de ardere. Spre deosebire de acestea, la motoarele cu injecție indirectă, pulverizarea combustibilului se impune de a fi sub formă de jet conic, corespunzător formei camerei de ardere auxiliare, și de o finețe mai redusă a picăturilor, datorită existenței turbulenței.
Pulverizarea se realizează cu ajutorul duzei injectorului, care poate fi prevăzută în acest scop cu unul sau mai multe orificii. Duzele pot avea sau nu varful conic, cele cu varf conic se utilizează la motoarele cu injecție indirectă în scopul formării jetului cu unghi conic corespunzător camerei de ardere. Duzele fără vîrf conic, montate la injectoarele motoarelor cu injecție directă, au orificiile mai mici pentru realizarea pulverizării mai fine a combustibilului, dar prezintă dezavantajul că se înfundă mai repede. Constructiv, injectoarele pot fi deschise sau închise.
Injectoarele de tip deschis au spațiul interior al duzei în legatura permanentă cu camera de ardere. Acestea se utilizează la motoarele la care timpul de injecție este foarte scurt și au o presiune înaltă pană la 140 bar, la 2000 rot/min.
Injectoarele închise (fig 3.2) au orificiul duzei 13, închis perfect etanș de către arcul pulverizatorului 12.
Modul de funcționare : motorina intră prin racordul cu filtru 2, trece prin canalul 9 și ridică acul de pe scaunul 14, datorită apasarii cu presiune asupra umărului acului din camera 15 ; în felul acesta, învinge forța arcului 5 și motorina este pulverizată prin orificiul 13 în camera de ardere din capul pistonului.
Fig. 3.2. Injector: a – ansamblul injectorului; 1 – corpul injectorului; 2 – record de alimentare cu filtru; 3 – piulita duzei; 4 – tija; 5 – arc de presiune; 6 – piulita reglaj; 7 – saiba reglaj; 8 – surub pentru racordare la conducta de retur; b – pulverizator (duza); 9 – canal de combustibil; 10 – stift de ghidaj; 11 – corpul pulverizatorului; 12 – acul pulverizatorului;
13 – orificiu de injectare; 14 – scaunul acului; 15 – camera pentru umărul acului;
INJECȚIA DIRECTA / INJECȚIA INDIRECTA.
Avantaje principale a injectării directe și indirecte:
Defecte posibile a injectoarelor
Datorită execuției de înaltă precizie și a condițiilor de lucru( presiune,temperaturi ridicate), în timpul exploatării apar o serie de defecte, și anume:
– înțepenirea acului,
– neetanșietatea acului,
– înfundarea orificiilor pulverizatorului
– uzura injectorului.
Înțepenirea acului injectorului este cauzată de murdarie, ca urmare a unei pulverizari defectuoase și de crearea unei presiuni unilaterale asupra acului injectorului, datorită așezarii sale incorecte în injector; foarte rar acest defect poate fi cauzat și de supraîncalzirea motorului.La înțepenirea acului injectorului, motorul începe sa funcționeze neregulat, scoate fum, bate ușor, iar puterea scade. Dupa o oprire, motorul nu mai poate fi pornit sau pornește foarte greu.Pentru depistarea injectorului defect, se scot pe rînd injectoarele din chiulasă, fară să le desfacă de la conductele de înaltă presiune și rotind pompa de injectie cu mana sau cu demarorul se urmarește functionarea lor în aer liber.
Pulverizarea incorectă-dacă injectorul nu pulverizează corect atunci acul este ințepenit. Ințepenirea acului injectorului poate fi recunoscută și după zgomotul pe care-l face la injectare; la un injector bun se aude un zgomot sec, pe cînd la unul cu acul ințepenit se aude un scîrțîit. În acest caz se demontează acul injectorului, se curață acul și interiorul injectorului și se spalț cu motorină.
Neetanșarea acului injectorului poate fi provocata de înțepenirea acului injectorului, datorită calaminei, a impuritaților fixate pe scaunul acului, uzurii scaunului acului sau a unui joc mare între ac și corpul injectorului.Neetanșarea acului injectorului produce un mers neregulat al motorului, scăderea puterii motorului, iar dupa oprire, motorul nu mai poate fi pornit.
Infundarea orificiilor pulverizatorului se datorează cocsarii. Din această cauză injectorul nu pulverizează bine, iar motorul bate și scoate fum.
Uzura injectorului provoacă o pulverizare necorespunzatoare a motorinei, motorul pierzînd din putere.
3.2. Construcția standului
În proiectul de licență se propune un stand modificat pentru verificarea, curățirea și reglarea injectoarelor mecanice la motoarele Diesel la autocamioane și autoturisme. Standul de asemenea permite verificarea cuplului plunjor a pompelor de injecție. Destinația standului este de a depista segmentele defecte ale echipamentului de alimentare, dar mai precis a injectoarelor, și cuplului plunjor la autocamioanele КамАЗ, МАЗ, și tractoarele agricole.
Construcția standului permite diagnosticarea injectoarelor fară a le scoate de pe motor. Construcția este compusă dintr-o pompă cu piston, care furnizează combustibil sub presiune ridicată către injector. Deasemenea, există un manometru cu ajutorul caruia se realizează masurarea presiunii combustibilului ce trece prin injector și debitmetru. Ca urmare a faptului că dispozitivul este mobil și nu necesită îndepărtarea injectorului de pe motor, procesul de diagnosticare este mult mai ușor, plus la toate se economisește timpul. Standurile similare au neajuns esențial că posedă de o masă și gabarite considerabile, și sunt mai scumpe. În afară de aceasta ele sunt complicate după construcție și dificile în deservirea tehnică.
Standul asigură verificarea și deservirea injectoarelor după urmatorii indicatori:
1) Etanșietatea conexiunilor
2) Presiunea la care se ridică acul
3) Calitatea pulverizării combustibilului
4) Spălarea injectoarelor
Caracteristica tehnică
1. Tipul instalatiei………………………………….mobil
2. Modul de actionare…………………………….manual, aer comprimat
3. Scara manometrului, MPa…………………..0-40
4. Presiunea exercitata, MPa…………………..0-30
5. Eroarea masurarilor %………………………..1.5
6. Cantitatea de motorină, l…………………….5.0
7. Masa, kg…………………………………………..27
3.3. Calculul de rezistență
4. CAPITOLUL ECONOMIC
4.1. Calculul fondului anual de salarizare în sectorul de reparații a sistemelor alimentare cu combustibil.
Tariful mediu orar depinde de calificarea medie a muncitorilor.Tariful în sectorul de reparații a sistemelor alimentare cu combustibil se calculează după formula:
, (4.1.)
unde: este numărul de muncitori de categoria 1,2,…,6.
Introducînd valorile numerice în relația de mai sus, pentru calificarea medie a munictorilor se obține:
=3
Tariful mediu orar , lei/om∙h, se determină cu relația:
(4.2)
unde: este tariful pentru categoria minimă, egal cu 14 lei.
– tariful pentru categoria maximă, egal cu 19 lei pe oră.
B-diferența dintre categoriile de muncitori
Înlocuind, se obține:
=14+*1=14,5 lei/om∙h
Salariul tarifar,lei, pentru muncitori în producție se determină cu relația:
(4.3)
unde: -tariful mediu pe o unitate de timp , lei/om h;
-volumul anual de lucru în sector reparație a sistemelor de alimentare cu combustibil.
lei
Suma premiilor , lei
(4.4)
lei
Salaruil tarifar pentru muncitorii auxiliari se determină cu relația:
, lei (4.5)
=0.3*14,5*262,31=1141,04 mii lei
Suma primelor pentru ambele categorii de personal constituie 30 la sută din salariul tarifar și se determină astfel:
=0.3*(3803,50+1141,04)=1.483mii lei
Salariul pentru combinarea profesiilor ,lei
(4.6)
lei
Salariul pentru conducerea brigazilor,lei
;.. . (4.7)
unde: -numărul de brigăzi în sector;
-adaosul lunar pentru conducerea brigăzii, lei
lei;
Fondul de salarizare de bază ,lei, se determină cu relația:
(4.8)
lei
Suma salariului suplimentar ,lei:
(4.9)
lei
Salariul mediu lunar a lăcătușului ,lei:
(4.10)
lei
Defalcările pentru asigurarea socială,lei:
(4.11)
unde: d-procentul de defalcări stabilit pe anul bugetar.
lei
Total fondul de salarizare anual ,lei:
(4.12)
lei.
4.2. Calculul cheltuielilor anuale pentru energia electrică de forță.
Cheltuielele pentru energia electrică de forță ,lei, sunt determinate prin relația: (4.13)
unde: -costul unui kw∙h de energie electrică
– necesarul de energie electrică pentru funcționarea utilajelor, determinat anterior și egal cu 1278 kW∙h
4.3.Calculul cheltuielilor anuale pentru materiale de exploatare.
(4.14)
unde: – costul unui litru de ulei, lei;
– volumul de ulei necesar, litri;
– programul anual
Datele statistice le folosim din tabelul 1.6 cap.1
Σ=26403 lei
4.4. Cheltuieli totale directe , lei.
Suma cheltuielilor totale directe , lei:
(4.15)
lei
4.5. Calculul fondurilor fixe.
Costul clădirilor și imobilelor , lei:
(4.16)
unde: V-volumul încăperii ;
-costul 1 al clădirii
lei
Costul utilajului de forță și mașinelor de lucru ,lei:
(4.17)
lei
Costul total al fondurilor fixe ,lei:
(4.18)
-costul inventarului de producție, gospodăresc și antiincendiar,lei
lei
4.6.Calculul cheltuielilelor de regie.
Cheltuielile de energie termică pentru încălzirea ,lei:
(4.19)
unde: -costul unei GKal de energie termică, lei/GKal
-necesarul de energie termică pentru încălzirea încăperilor, GKal
lei;
Cheltuielile de energie electrică pentru iluminarea încăperii ,lei
(4.16)
unde: -costul unui kw h de energie electrică;
-necesarul de energie electrică pentru iluminare
lei
Cheltuielile de apă pentru necesitățile gospodărești lei:
(4.17)
unde:-costul 1 de apă;
-necesarul anual de apă pentru necesități gospodărești
lei
Cheltuielie pentru curățenie în încăperi ,lei:
(4.18)
unde: -norma de cheltuieli pentru curățenie;
– suprafața sectorului
lei
Cheltuieli totale pentru întreținerea încăperilor ,lei
(4.19)
lei
Cheltuieli pentru reparația curentă a clădirilor și imobilelor ,lei
(4.20)
unde: -norma de defalcări pentru sector electrotehnic ,%
-costul clădirii
lei
Cheltuieli pentru amortizarea clădirilor și imobilelor ,lei:
(4.21)
unde: – este norma de defalcări pentru amortizarea imobilor și clădirilor,%
lei
Cheltieli pentru întreținerea utilajului ,lei:
(4.22)
unde: -norma de defalcări pentru întreținerea utilajului,%;
-costul total al utilajului
lei
Cheltuieli pentru amortizarea utilajului ,lei:
(4.23)
unde: -norma de defalcări pentru amortizarea utilajului,%.
lei
Cheltuieli pentru securitate a muncii ,lei:
(4.24)
unde:-cheltuielile pentru securitatea muncii la un muncitor pe an,primim 1000 lei/muncitor;
-numărul de muncitori în sector;
lei
Cheltuieli pentru securitatea antiincendiară ,lei:
(4.25)
lei
Cheltuielile constante se primesc in valoare de 20% de la cheltuielile directe si constituie:…………………………….
lei;
Cheltuieli totale de regie …..(4.26)
lei.
4.7.Calculul indicilor financiari.
Prețul de cost al serviciilor lei/om h, sedetermină cu relația:
(4.27)
unde: -suma celtuielilor totale directe;
-suma cheltuielelor de regie;
, lei/om∙h
Prețul de prestare al serviciilor în sectorul de reparații a sistemelor alimentare cu combustibil, lei/om∙h se determină cu relația:
= (4.28.)
Venitul convențional de la prestarea serviciilor în sector , lei:
(4.29.)
= *262,31=93880,75lei
Profitul brut , lei:
(4.30.)
=93880,75– =52895 lei
Profitul înainte de impozitare , lei:
(4.31.)
=52895- = 19058 lei
Profitul de repartizare , lei:
(4.32.)
=19058-0.25*19058=14293 lei
Termenul de răscumpărare a investițiilor capitale , ani:
(4.33.)
Coeficientul de eficiență economică :
(4.34.)
Rentabilitatea generală , %:
(4.35.)
unde: – costul mijloacelor circulante, lei.
Rentabilitatea nettă , %:
(4.36.)
Rezultatele calculelor sunt incluse în tabelul 4.1.
Tabelul 4.1.
Eficiența economică a sectorului de reparație a sistemelor de alimentare
Concluzii:
Baza tehnico-materială a întreprinderii necesită renovari. Astfel rezultatul calculelor economice ne dovedește că utilajele propuse în capitolul 2, ( Stilaj pentru detalii masă, instalație pentru controlarea carburatoarelor, instalație pentru controlarea pompei, Instalație pentru diagnosticarea jigloarelor, instalație pentru spălarea detaliilor, stand pentru încercarea injectoarelor, stand pentru demontarea și spălarea detaliilor, stand pentru reglarea pompei de injecție,etc.) pentru secția de reparație a sistemului de alimentare cu combustibil vor avea termenul de recuperare a investițiilor de 4.09 ani, aceasta se datorează faptului că sectorul de reparație a sistemelor de alimentare nu este folosit la capacitate maximă,respectiv avem și un salariu foarte mic,ce nu corespunde realitații.
Ca masură alternativă se preconizează ca atelierul să presteze servicii de reparații altor agenți economici și persoane fizice astfel se va obține venit suplimentar care va fi alocat salarizarii decente.
5. Securitatea și sănătatea în muncă
5.1. Sarcina serviciului de securitate și sănătate în muncă
Protecția muncii reprezintă un sistem de măsuri și mijloace social-economice, organizatorice, tehnice, curative și profilactice, care acționează în baza actelor legislative și a altor acte normative și care asigură securitatea angajatului, păstrarea sănătății și menținerea capacității lui de lucru în procesul muncii. [Alin.3 art.3 modificat prin Legea nr.136-XV din 10.05.2001].
Sarcina principală a serviciului de securitate a muncii va fi cea de fundamentare a deciziilor privind securitatea muncii. Serviciul de securitate a muncii are atribuții specifice în realizarea acestor decizii.Angajatorul are obligația să asigure securitatea și sănătatea salariaților în toate aspectele legate de muncă. Acesta răspunde de organizarea activității de asigurare a sănătății și securității în muncă. Locurile de muncă trebuie să fie organizate astfel încât să garanteze securitatea și sănătatea salariaților. El trebuie să organizeze controlul permanent al stării materialelor, utilajelor și substanțelor folosite în procesul muncii, în scopul asigurării sănătății și securității salariaților. Angajatorul răspunde pentru asigurarea condițiilor de acordare a primului ajutor în caz de accidente de muncă, pentru crearea condițiilor de preîntâmpinare a incendiilor, precum și pentru evacuarea salariaților în situații speciale și în caz de pericol iminent. Securitatea și sănătatea muncii oferă angajatului siguranța necesară în timpul serviciului, îl ajută sa își păstreze sănătatea și capacitatea de muncă în programul de lucru. Totodată protecția muncii previne accidentele la locul de muncă, previne bolile cauzate de specificul activitații; identifică pericolele existente, evaluează riscurile la care sunt expuși lucratorii și elaborează programe de prevenire și protecție.
Beneficiile promovării protecției muncii sunt evidente și încurajatoare:
Productivitatea companiei crește în momentul în care angajatul este privit cu toată atenția, cînd i se asigură un loc de muncă sigur și placut ;
Imaginea companiei are de cîștigat;
Numărul clienților crește (nimeni nu dorește sa beneficieze de produse sau servicii obținute prin suferință umană);
Se evită amenzile usturătoare din punct de vedere material dar și moral ;
Se fac economii indirecte (este mai ieftin să previi decît sa faci față consecințelor nedorite) ;
Lucratorii devin mai fideli, fluctuația personalului scade.
5.2 Analiza stării protecției muncii în condițiile S.R.L. „BOGATMOS"
Activitatea eficientă a întreprinderii este în mare măsură determinată de nivelul de organizare a securității muncii și pazei contra incendiilor. Aceasta este cu atât mai important, cu cît mai pe larg sunt introduse în producție mai multe procese tehnologice mecanizate și chiar automatizate.
De organizarea și eficiența protecției muncii în întreprindere poartă răspundere administrația și specialiștii principali. În ce-a mai mare măsură de protecția muncii poartă răspundere inginerul șef. El rezolvă problemele legate de protecția muncii, controlează stare ei în toate sectoarele și ia măsuri în vederea respectării regulilor pe securitatea muncii.
5.2.1 Analiza traumatismului la întreprindere
Ziua de lucru la întreprinderea dată este numită prin ordin, și constituie – 8 ore, cu o zi de odihnă pe săptămână. Zilele de sîmbată sunt considerate zile scurte. Munca adolescenților la întreprindere nu se folosește. Pentru lucrătorii ce lucrează la sectoarele cu condiții grele se permite un concediu de 24 zile.Hrana specială pentru lucrătorii care lucrează la sectoarele cu condiții grele de asemenea este distribuită conform graficului. Cel mai periculos din punct de vedere sînt sectoarele: de sudare și sectorul care se ocupa cu prepararea chimicatelor p/u stropire. La toate aceste sectoare este prevăzut instinctor și hidrante de apă. La toate sectoarele sunt prevăzute trusele medicale pentru acordarea primului ajutor medical. Tot personalul tehnico-ingineresc susțin o comisie medicală. De rând cu părțile pozitive în vederea măsurilor privind protecția muncii la întreprindere există și un șir de neajunsuri:
nu se respectă cerințele privind tehnica securității, din care cauză apar accidente de producție și apare traumatismul la locurile de muncă;
nu se respectă regimul zilei de lucru, normele igienice către personal.
Cea mai amănunțită analiză a stării securității muncii în secția de reparație a sistemelor de alimentare cu combustibil, se poate de prezentat pe indicii de bază a traumatismului prezentați în tabela 5.1. Analizând datele din tabel se poate de spus că traumatismul de producție în ultimul timp a scăzut . Toate acestea ne spun despre aceea că în întreprinderea dată se duce lucrul în vederea prevenirii accidentelor de muncă.
Tabelul 5.1.
Analiza traumatismului la întreprindere
5.2.2 Organizarea instruirii muncii
Instruirea lucrătorilor cu metodele securității muncii se organizează conform codului muncii,care prevede instrucțiunea pe protecția muncii la pregătirea lucrărilor noi și la perfecționarea lor.
Sunt cunoscute următoarele tipuri de instructaj pe protecția muncii în întreprinderile de reparație:
instructaj introductiv;
instructaj la locul de muncă;
instructaj periodic
Instructajul introductiv se petrece cu toți angajații noi indiferent de studii, vechime în muncă sau postul ocupat. Acest instructaj se petrece în cazul diferitor practici de către inginerul șef. În prezența inginerului pe protecția muncii, într-un cabinet specializat, conform standardului în vigoare și tehnologiei folosite în gospodărie.
Programa este îndeplinită de conducătorul întreprinderii și inginerul șef, coordonat de sindicatele întreprinderii. În programa instructajului sunt introduse indicații generale despre legislația în vigoare pe protecția muncii, tehnica securității și starea sanitară, indicații de folosirea mijloacelor de protecție individuală, acordarea primului ajutor medical, metode de pază contra incendiilor.
Datele despre petrecerea instructajului introductiv se înscriu într-un jurnal special sau în fișa individuală a celor instructați.
Instructajul la locul de muncă se efectuează individual cu fiecare lucrător nou angajat sau transferat la alt loc de muncă. Noii angajați v-or lucra 2….5 zile sub supravegherea maistrului. După expirarea acestui termen angajatul poate să lucreze singur, după ce se face înscrierea respectivă în jurnal sau fișa personală.
Instructajul periodic se efectuează individual sau pentru o grupă de muncitori, după expirarea fiecăror 6 luni, cu scopul de a verifica și controla nivelul cunoștințelor privind protecția muncii.
5.2.3.Paza contra incendiilor la întreprindere.
Asigurarea pazei contra incendiilor prezintă una dintre cele mai importante datorii a tuturor membrilor întreprinderii. Profilactica antiincendiară aste indisolubilă legată de tehnica securității și este componentă a securității muncii în înțelesul deplin a cuvântului. Incendiile aduc pagube materiale foarte mari, iar în unele cazuri pot provoca accidente cu pierderea capacității de muncă a oamenilor sau chiar cu sfîrșit letal. Din acest motiv profilactica antiincendiară în producție este și un mijloc de prevenire a accidentelor de producție.
Unul din cele mai periculoase obiecte care prezintă pericol incendiar este depozitul de produse chimice și materiale lubrifiante. Teritoriul depozitului este construit separat conform unui proiect tip, care prevede un șir de măsuri de pază contra incendiilor.
Toate rezervoarele sunt situate pe fundamente din beton și sunt dotate în punctul cel mai de sus cu supape antiincendiare. Pe teritoriu tot timpul este curat, permanent iarba uscată și gunoiul se înlătură. Depozitul este dotat cu instinctoare, panou anteincendiar, nisip, inventar, pompă manuală.
In întreprindere se aplică diferite măsuri pentru paza contra incendiilor:
instruirea la locul de muncă cu regulile securității antiincendiare;
propaganda antiincendiară;
echiparea sectoarelor de producție cu utilajul necesar;
controlul permanent a stării antiincendiare;
5.2.3.1 Tehnica securității și paza contra incendiilor în atelierele de reparație.
Aprecierea normelor pe protecție a muncii este obligatorie și de aceea la întocmirea studiilor tehnico-economice sau elaborarea proceselor, normelor de igienă a muncii și de tehnică a securității trebuie respectate. În timpul lucrului persoanele care conduc, organizează și controlează producția au obligația și răspunderea pentru realizarea în întregime a măsurilor pe protecția muncii. Productivitatea muncii în mare măsură este condiționată de condițiile de microclimă, iluminare, gradul de intoxicare cu gaze, zgomot, temperatura aerului etc.
Atelierele, depozitele, inclusiv anexele socio-administrative sanitare ale acestora, se v-or amplasa și amenaja în așa fel încît să se asigure toate condițiile indicate în Normele și Reguli pentru Securitatea Muncii. Răspunderea pentru îndeplinirea normelor pe tehnica securității și igiena de producere la întreprindere sunt depuse pe conducătorul întreprinderii, care prin ordin numește persoanele răspunzătoare pentru tehnica securității, pentru igiena de producere și securitatea antiincendiară la fiecare sector de lucru.
5.2.4 Funcțiile conducătorului gospodăriei privind protecția muncii
În activitatea sa, conducătorul gospodăriei, pe protecția muncii va lua toate măsurile în vederea asigurării securității muncii a angajaților conducându-se de normativele legislației în vigoare, ordinele și dispozițiile guvernului R. Moldova, conform lucrărilor pe protecția muncii. În limitele competenței de serviciu și datoriile postului ocupat, conducătorul întreprinderii are următoarele obligații:
de a contribui la crearea unor condiții de muncă adecvate, cu un grad înalt a muncii;
respectarea regulamentului interior al întreprinderii, legislației muncii, standardelor, regulilor și normelor în vigoare;
asigurarea pașaportizării sanitaro-igienice a întreprinderii;
elaborarea și executarea sarcinilor în privința îmbunătățirii condițiilor de muncă;
transportarea oamenilor la lucru și de la locul de muncă cu mijloace de transport specializate;
cercetarea accidentelor de producție și prezentarea dării de seamă pe traumatism la întreprindere;
organizarea și combinarea serviciului pe protecția muncii, întocmirea contractului pe probleme sociale și înzestrarea cu mijloace materiale pe protecția muncii;
controlarea stării protecției muncii pe sectoarele de producere;
întocmirea la timp a cererii de mijloace individuale de protecție și hrană de profilactică medicală;
organizarea păstrării, curățirii, spălării, uscării, dezinfectării și reparării mijloacelor de protecție individuală;
propagarea protecției muncii, echiparea cabinetelor și ungherașelor privind protecția muncii, asigurarea cu literatură, instrucțiunii standarde și placat;
organizarea instruirii și perfecționării lucrătorilor întreprinderii, aprobarea instrucțiunilor pe protecția muncii.
5.3. Elaborarea instrucției pe securitatea și sănătate în muncă
SRL „BOGATMOS”
Aprobată Aprob
în ședința comitetului ________________________
sindical din_________________ (semnătura) (numele,
procesul-verbal nr.___________ prenumele conducătorului)
Ordinul Nr.____ din__________
INSTRUCȚIUNEA
de securitate și sănătate în muncă pe securitate sectorul de reparație și întreținere tehnică a sistemelor de alimentare cu combstibil.
Nr.1
1. Cerințe generale de securitate și sănătate în muncă.
1.1. La efectuarea lucrarilor se admit persoane care au împlinit vîrsta de 18 ani,au trecut controlul medical, au fost atestate, acordîndu-le o categorie de calificare corespunzătoare și au primit instructajul respectiv introductiv general.
1.2. Muncitorul este dator sa treacă controlul medical periodic la fiecare 6 luni și să fie supus verificarii cunoștințelor în domeniul protecției muncii la fiecare 12 luni.
1.3. Persoanele ce lucrează cu aceaste instalații trebuie să cunoască principiul de lucru și cum să exploateze standurile și agregatele pentru a preveni situațiile de avarie.
1.4. În timpul lucrului e necesar de folosit echipamentele individuale de protecție.
Haina muncitorului trebuie să fie confecționată din material antiinflamabil.
1.5. Fumatul în sectorul de reparație și întreținere tehnică a sistemelor de alimentare cu combstibil este strict interzis.
1.6. În cazul situțiilor de avarie imediat se deconectează curentul electric și se comunică conducătorului care răspunde de sectorul dat.
1.7. Muncitorii trebuie să fie instruiți la capitolul de acordare a primului ajutor medical.
1.8. Încăperea în care se fac probele pompelor de injectie și carburatoarelor va fi construită din materiale incombustibile. Pardoseala va fi din material nealunecos, care să nu producă scîntei prin lovire. Încăperea va fi bine iluminată, iar instalația electrică de iluminat va fi de tip antiexploziv.
1.9. Standul de verificare al pompelor de injecție și al carburatoarelor trebuie prevăzut cu apăratori împotriva stropirii cauzate de apariția neetanseităților accidentale.
1.10. Prizele și întrerupătoarele electrice vor fi de asemenea de tip antiexploziv, iar cînd aceasta nu se poate realiza, ele vor fi montate în afara atelierului.
1.11. Se interzice încălzirea atelierului cu încalzitoare cu flacară deschisă. Încălzirea se face numai cu radiatoare cu apă caldă.
2. Cerințe de securitate și sănătate în muncă până la începutul lucrului.
2.1.Înainte de a începe lucrul operatorul ia cunoștință cu programul zilnic , primește instrucția necesară de la conducător,se stabilește planul de lucru
2.2. Muncitorii sunt obligați să verifice starea instalațiilor și a agregatelor acționate electric.
2.3. Să folosească echipamentului special, mănuși de protecție,și să vrerifice starea acestuia.
2.4. Muncitorii sunt obligați să verifice starea instalațiilor și a agregatelor acționate electric,a instrumentelor de lucru,și în cazul cînd depistează defecțiuni sa le înlocuiasca cu altele funcționabile.
2.5. Se controleaza prezența echipamentului pentru stingerea incendiilor.
2.6. Să verifice buna funcționare a sistemului de ventilare în sector de producere.
3. Cerințe de securitate și sănătate în muncă în timpul lucrului.
3.1. Muncitorul în timpul lucrului trebuie să:
urmărească cu atenție cum decurge procesul de lucru a instalaților, pentru a exclude orice pericol.
să nu execute lipituri cu ciocan de lipit sau alte lucrari cu foc deschis;
să nu desfunde orificiile și conductele suflînd cu gura; pentru desfundare se vor folosi instalații cu aer comprimat ;
să nu așeze diferite materiale, scule, cîrpe, pe manetele sau butoanele de comandă;
să nu spele piesele cu benzină;
să nu fumeze.
3.2. Se interzice orice intervenție la standul de probă al pompelor, precum și orice atingere a conductoarelor electrice. Aceasta este permisa numai după ce întregul stand de probă a fost deconectat de la sursa de alimentare.
3.3. Instalarea și demontarea injectoarelor trebuie să se efectueze numai cînd motorul este oprit.
3.4. Pentru transportarea injectoarelor,pompelor este necesar de folosit carucioare special destinate pentru această lucrare.
3.5. La demontarea injectoarelor este necesar de folosit scule specializate.
3.6. Spălarea,suflarea cu aer comprimat și încercarea echipamentului de alimentare pe stand trebie să se înfăptuiască numai cu ventilarea pornită.
3.7. Se interzic discuțiile în timpul lucrului pentru a nu sustrage atenția muncitorului.
3.8. Nu se admite folosirea instrumentelor și dispozitivelor defectate.
4 .Cerințe de securitate și sănătate în muncă în situații de avarie.
4.1.În caz că sa produs vreo defecțiune al unui sistem, urmat de electrocutare,vătămare corporală,explozie,sau izbucnuirea unui incendiu este necesar ca imediat să se deconecteze instalația și să se înlăture consecințele.
4.2.Muncitorii trebuie să constate caracterul traumei și să înfăptuiască măsurile necesare pentru salvarea urgentă a victimei.
4.3.Victimelor accidentului li se acordă primul ajutor medical după care se cheamă ambulanța.
4.4.Despre toate cele întîmplate se comunică conducătorului lucrărilor.
5. Cerințe de securitate și sănătate în muncă după terminarae lucrului.
5.1.De deconectat toate utilajele și aparatele de la rețelele de alimentare cu curent electric.
5.2.Hainele de lucru și echipamentele individuale de protecție se aranjează în vestiar.
5.3.Toate SDV –urile utilizate în procesul tehnologic se strîng și se pun la locul de păstrare.
5.4.Se examinează minuțios locul muncă și anunță conducatorul de defectele observate în timpul lucrului.
5.5.De făcut curățenie la locul de muncă. Cîrpele și bumbacul de șters care s-au utilizat se vor păstra în cutii metalice prevăzute cu capac, pană la sfîrșitul zilei de lucru, cînd vor fi evacuate la crematoriu.
Reziduurile de pe pardoseala se absorb cu nisip care se adună și se evacuează din atelier, în locuri special amenajate.
5.6.Muncitorul va respecta normele de igiena personală.
A elaborat :
Candidat, Sîrbu A. __________________
(semnătura)
Coordonat:
Conducător, lect. sup. univ. ___________________
Arnaut V. (semnătura)
5.4. Calculul punerii la pamînt pentru protecția instalațiilor electrice.
La o rezistență specifică a solului se alege diametrul țevilor d = 60 mm, lungimea
l = 3 m, iar adâncimea capătului superior de la suprafață 0,50 m.
Rezistența unei țevi se determină conform relației
(5.1)
unde:
l – lungimea țevii, cm.
– rezistența specifică a solului, Ω·cm.
d – diametrul țevii, cm.
= 3,66(1,83+0.30) =7,79Ω
Numărul legături la sol se determină
(5.2)
unde:
– rezistența unei unități de legare la sol.
– rezistența conturului = 2 Ω.
– coeficient sezonier.
– coeficient de ecranare.
=6,92 = 7 buc.
Alegem 7 legături la sol cu un diametru de 60 mm o lungime de 2 m și adâncimea capătului superior de sol 0.50m.
Se calculeaza rezistența tuturor țevilor de punere la pamînt.
(5.3)
Unde:
-coeficientul de folosire a prizei de pamînt(0,40-0,95)
4) Se determina lungimea platbandei de conectare,care unește priza la pamînt cu unul din circuite,folosind sudarea:
(5.4)
Unde :a-distanța dintre țevi,m(de obicei 2,5-3m)
m
5) Se calculeaza rezistența platbandei de conectare:
(5.5)
Unde:b-lățimea platbandei,m
h-distanța de la suprafața solului pîna la platbanda de conectare,m(cel putin 0,5 m)
6) Se determină rezistența întregului circuit de punere la pamînt:
(5.6)
Din calculele obținute rezultă că< 4,asta înseamnă că priza de pamînt calculată va îndeplini cerințele cerute de standardele ce țin de asigurarea protecției contra electrocutrii.
5.5. Calculul ventilarii.
Ventilarea încaperii este o gamă de acțiuni înfăptuite cu scopul de a elimina din încăpere surplusul de umeditate,caldură,praf,substanțe nocive.Schimbul de aer în încapere se poate de efectuat prin metoda tradițională,prin deschiderea ferestrelor aceasta va avea loc din contul diferențelor de temperatură și presiune din încapere și mediul exterior.Însă mult mai efectivă este ventilarea mecanică,care se înfaptuiește cu ajutorul ventilatoarelor.Eficacitatea ventilarii depinde nu numai de capacitatea ventilatorului dar și de respectarea tehnologiei de efectuare a schimbului de aer.În sistemele ventilării mecanice mișcarea aerului se îndeplinește cu ajutorul ventilatoarelor.Avantajul principal al acestui tip de ventilare este că permite de a da aer în orișicare sector al încaperii sau extragerea acestuia din locurile unde se formează diferiți factori nocivi:praf,umezeală,căldură,gaze.
3
4
1
2
Fig.5.1 Schema ventilării sectorului proiectat
Determinăm cantitatea de gaze nocive , kg/h(aldehide,dioxid de carbon,dioxid de azot)
Unde:A1-B1-coeficientul p/u motoare diesel A1=160;B1-13,5; (5.7)
Vcil-volumul de lucru al cilindrului,l
-cantitatea de gaze nocive din gazele de eșapament
t-timpul de lucru a motorului
2).Calculăm schimbul de aer din încăpere
(5.8)
Unde:
-cantitatea de gaze nocive eliminate în încapere,
cantitatea de gaze nocive admisibile,
-cantitatea de gaze din gazele de eșapament,
-20,cantitatea de aer ce se revine unui muncitor(210=11 muncitori)
3) Determinam capacitatea ventilatorului
(5.9)
Unde: -coeficientul de rezervă(1,3…2.0)
4) Calculam pierderile fluxului(jetului)de aer pe sectoarele drepte ale conductelor(Pa)
(6)
Unde: -coeficientul ce ține cont de rezistența conductelor, =0,02
-lungimea sectorului de conducte
-densitatea aerului în țevi, =1,2
-viteza medie a aerului ce trece prin conducte, =6m/s
-diametrul țevelor, =200 mm
5) Calculam pierderile locale ale fluxului la cotituri,treceri.
(6.1) (6.2)
Unde: -coeficientul pierderilor locale ale fluxului de aer
Cotitura
-lungimea sectorului de conducte
-densitatea aerului în țevi, =1,2
-viteza mediea a aerului ce trece prin conducte, =6m/s
6) Determinam suma pierderilor fluxului ,(Pa) sectoarelor.
+=8,64+114,48=123,12(Pa) (6.3)
;
Unde: -fluxul ventilatorului
7) Știind pierderele totale,dupa nomograma(Fig.2.14)[4] se alege numarul ventilatorului N,coeficientul lucrului efectiv și coeficientul A.
8) După ce am gasit A și N (rot/min),se determină numarul de rotații a ventilatorului după formula: (6.4)
A=2500;N=3; =0,50
9) Calculam puterea a motorului pentru ventilator (6.5)
În conformitate cu datele obținute alegem ventilatorul de modelul (В.Ц4-75) cu puterea de 1 kW.
Unde: -presiunea maxima exercitata de ventilator,Pa
-coeficientul lucrului efectiv a transmisiei(0,90…0.95)
Concluzii
În rezultatul calculului tehnologic am determinat –volumul de lucrări repartizat pe sectoare, acesta sa dovedit a fi foarte mic, din cauza numarului relativ mic de autovehicole, astfel a apărut necesitatea comasării posturilor, am calculat numarul de muncitori necesari la atelierul proiectat, am selectat utilaj mai modern pentru sectorul de reparație a sistemelor de alimentare, acestea vor permite la obținerea unor rezultate mai bune și anume o gestionarea eficientă a tuturor proceselor tehnologice din cadrul parcului de autovehicole și tractoare.
Am propus un stand modernizat pentru verificarea, curațarea și reglarea injectoarelor, ca rezultat a cercetarilor și modificațiilor propuse am urmărit scopul de a aduce un surplus de venit întreprinderii din contul avantajelor sale (mobilitate, cost redus, economie de timp, construcție relativ simplă) față de standurile analoage.
În lucrarea dată o atenție deosebită am acordat sănătății și securitații în muncă. Am studiat neajunsurile cu care se confruntă întreprinderea și am propus careva masuri pentru a mări nivelul de securitate la locurile de muncă.
Pentru a determina rentabilitatea investițiilor propuse am efectuat calculul economic care ne-a demonstrat ca termenul de rascumpărare a tuturor investițiilor este de 4.09 ani. Capacitățile atelierului de întreținere și reparație sunt mai mari de cît volumul de lucru cu tehnică de care dispune întreprinderea SRL „BOGATMOS”. Asta permite ca masură alternativă de răscumparare mai rapidă a cheltuielilor este prestarea serviciilor altor agenți economici cît și persoanelor fizice, aceasta va aduce un surplus de venit întreprinderii.
Bibliografie
1. Dările de seamă a SRL “Bogatmos”[1]
2.ОХРАНА ТРУДА Ф.М.КАНАРЕВ Москва КОЛОС 1982-70p-80p[4]
3.РД-200-13-0166-90. Сборник технико-экономических показателей предприятий автомобильного транспорта. M.:2007- 520 с.
4.
5. МУ-2000-13-008-87.Методика оценки уровня и степени механизации и автоматизации производств ТО и ТР подвижного состава АТП. M.: 1989.-101с.
6.Reguli și norme igienice. Pentru Întreprinderile de transport auto și autoservice. Chișinău:2001- 48p.
7. Securitatea și sănătatea în muncă,Ion Lăcusta, Angela Bîtcă:CHȘINĂU 2010 p-164-166[5]
8.Indicații metodice de la Proiectarea Tehnologică a Întreprinderilor de Transport auto[2]
9. В.И Анурьев.”Справочник Конструктора-Машиностроителя”[3]
10. Corpocean A., Ene V., Pădure O. “Documentația de proiectare în construcția întreprinderilor auto”. Chișinău 2000.
11. A. Corpocean, V. Jomiru, I. Rotaru „Proiectarea tehnologică a întreprinderilor de transport auto(calculul tehnologic)”Chișinău, 2001, 52 p.
12. Obshesoiuznie normî tehnologhiceskogo proiectirovania predpriatii avtomobilinogo transporta”. ONTP-01-., Moskova: 1986.
13. G.P. Viatkin “Desenul tehnic de construcții de mașini”. Chișinău “Lumina” 1993.[3]
14. Тепловоз 2ТЭ10М: Руководство по эксплуатации и обслуживанию. — М.: Транспорт, 1987.
Bibliografie
1. Dările de seamă a SRL “Bogatmos”[1]
2.ОХРАНА ТРУДА Ф.М.КАНАРЕВ Москва КОЛОС 1982-70p-80p[4]
3.РД-200-13-0166-90. Сборник технико-экономических показателей предприятий автомобильного транспорта. M.:2007- 520 с.
4.
5. МУ-2000-13-008-87.Методика оценки уровня и степени механизации и автоматизации производств ТО и ТР подвижного состава АТП. M.: 1989.-101с.
6.Reguli și norme igienice. Pentru Întreprinderile de transport auto și autoservice. Chișinău:2001- 48p.
7. Securitatea și sănătatea în muncă,Ion Lăcusta, Angela Bîtcă:CHȘINĂU 2010 p-164-166[5]
8.Indicații metodice de la Proiectarea Tehnologică a Întreprinderilor de Transport auto[2]
9. В.И Анурьев.”Справочник Конструктора-Машиностроителя”[3]
10. Corpocean A., Ene V., Pădure O. “Documentația de proiectare în construcția întreprinderilor auto”. Chișinău 2000.
11. A. Corpocean, V. Jomiru, I. Rotaru „Proiectarea tehnologică a întreprinderilor de transport auto(calculul tehnologic)”Chișinău, 2001, 52 p.
12. Obshesoiuznie normî tehnologhiceskogo proiectirovania predpriatii avtomobilinogo transporta”. ONTP-01-., Moskova: 1986.
13. G.P. Viatkin “Desenul tehnic de construcții de mașini”. Chișinău “Lumina” 1993.[3]
14. Тепловоз 2ТЭ10М: Руководство по эксплуатации и обслуживанию. — М.: Транспорт, 1987.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Istoria Intreprinderii Srl “bogatmos” (ID: 141710)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.