Istoria este nisipul care rămâne în clepsidra timpului. [607010]

1

ISTORIC
“Istoria este nisipul care rămâne în clepsidra timpului.”
( Mihai Enachi)

2 Studiul istoriei civilizației dezvăluie existența unei relații intime di ntre dezvoltarea spiritului
omenirii și practicarea sportului . Sportul poate fi definit ca și un joc sau ca și participare în
activități competitive care implică efort fizic și îndemânare . Sportul reprezintă o parte
fundamentală a vieții noastre de zi cu zi și este absolut esențial ă pentru bun ăstarea fizică și
mentală sau pentru socializarea noastră cu un colectiv . Acesta este o activitatea caracterizată
prin valorificare efortului fizic , este o competiție care urmărește depășirea adversarului.
Nu mai este " doar o joacă" , ci reprezintă o parte dintr – o piață uriașă de petrecere a timpului
liber care a început să se dezvolte la începutul anilor '70 și nu prezintă nici un semn de diminuare
în viitorul previzibil .
Sportul este practicat pentru rec reere sau ca și activitate în timpul liber și pentru multe
persoane acestea devine divertisment sau un program sponsorizat pentru a fi privit în confortul
casei fiecăreia .
" MUNCA " a fost văzută ca un punct important al vieții iar relației acestei a cu calitatea vieții
nu poate fi subestimată , dar , timpul liber, este la fel de important, asemeni loculului de muncă,
este esențială pentru dezvoltarea identității de sine și auto -realizare .
Educația fizică este practicată pentru a dezvolta arm onia corpului, menținerea și îmbunătățirea
sănătății, perfecționarea abilităților prin deprinderea mișcărilor și a funcțiilor motorii și
îmbunătățirea elemetelor motrice de bază, cum ar fi viteza, forța, îndemânarea sau rezistența.
Istoria sportului datează din timpurile exercițiilor fizice din stagiile militare de formare ,
pentru ca militarii să dovedească faptul că erau apți cerințele fizice ale armatei , cel mai bun fiind
aleas pentru a deservi și lupta pentru cel care se afla la putere . Sporturi le în echipă, au evoluat,
cel mai probabil, pentru instruire și pentru a dovedi capacitățile de luptă și de a lucra împreună
ca și o echipă ( pluton) . În vremurile ce au urmat, sportul a fost folositor pentru oameni de a
cunoaște mediul înconjurător.
Istoria sportului ne pot învăța foarte multe despre schimbările sociale cu privire la natura
sportului în sine . Sportul pare să implice dezvoltarea și exercitarea competențelor de bază ale
omului pentru binele lui , în paralel cu realizare de exerciți i pentru binele sănătății lor . De
asemenea, acesta arată modul în care societatea și -a schimbat convingerile sale și , prin urmare,
există modificări ale normelor . Desigur, o dată ce mergem mai departe înapoi în istorie ,
manevrarea dovezilor face ca te oriile despre originile și scopurile sportului să fie mult mai dificil
de demonstrat .
“ Practicarea exercițiu lui fizic era una din preocupările preferate ale oamenilor din antichitate,
având ca scop menținerea unui tonus fizic performant, corespunzând și unui ideal e stetic( î n cazul
aristocrației), pe de o parte, și pentru asigurarea unui antrenament militar obligatoriu în cazul
ostașilor, pe de altă parte. „1

1 Vais Gheorghe – Programe de arhitectură , editura U.T Press , Cluj Napoca , 2008

3 1.1 SPORTUL ÎN PREISTORIE
În preistorie , când existau forme de societăți umane mici și tribale în terenuri de câmpie
întinse ( originea civilizațiilor mari, așa cum a spus Hegel ) , care vor fi mai apoi, marile semințe
ale civilizației antice , sau în insulele îndepărtate , au existat relații puternice între sport pătrate și
principalele temple . O altă relație mai puternică între sportul în sine cu lumea artei de la pictura
pe peșteri cu pietre la dansuri ritualice sfânte și publice, cu miros de tămâie vechi .
Mai multe picturi rupestre au fost găsite în peșterile Lascaux din Franța , în care au fost
descrise mai multe sprinturi și lupte care aveau loc în Paleoliticul Superior, care a fost în urmă cu
aproximativ 17.300 de ani. Alte
picturi rupestre din Mongolia Bajanch ongor -Aimag, care datează din neolitic, din 7000 î.Hr. arată
un meci de wrestling , înconjurat de mulțimi.
Alt tip de artă din epoca de piatră, a fost gasit în pestera înotătorilor in Wadi Sura , langa Gilf
Kebir din Libia, reprezentaând dovezi că a fos t practicat înotul și tirul cu arcul în jurul anului
6000 î.Hr. Picturi rupestre preistorice au fost găsite și în Japonia, care prezintă un sport similar
cu sumo

IMAGINE 1 -Picturi cu oameni practicând sportul, gasită în peștere înotătorilor
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/9/98/WadiSuraHumans.jpg/220px -WadiSuraHumans.jpg

Exercițiile care aveau rolul de a procura hrana se regăseau în viața de zi cu zi, acestea fiind alcătuite
din sărituri, alergare, înot, tîrîre, transport greutăți. Aceste mișcări erau urmate de exerciții necesare

4 apărării, atacului, precum lovirea cu arma, aruncarea cu piatra sau cu lancea , bumerangul, lupta cu pumnii,
lupta corp la corp.
De-a lungul timpului a apărut sportul de competiție pentru demonstrarea abilităților fizice și menatale,
fiind făcut pentru demonstrarea puteri i, pentru primirea respectului, jocul cu mingea fiind în sp ecial
practicat în aproape toate popoarele din diferitele zone ale globului.
Exercițiile fizice s -au născut o dată cu omul, viața însemnând mișcare.
Diverse reprezentări ale Luptătorii au fost găsite pe dale de piatră recuperate din civilizația sume riană.
Una care prezintă trei perechi de luptători a fost datată în jurul anului 3000 î.Hr. O figurină de bronz, a
fost găsit la Khafaji în Irak, care arată două figuri într -o așteptare de wrestling, care datează în jurul valorii
de 2600 î.Hr.. Statui a este una dintre cele mai vechi reprezentări ale sportului și este găzduită de Muzeul
Național din Irak.

IMAGINE 2 – O pictură murală dintr – cameră mortuară egipteană , din mormântul lui Khnumhotep și Niankhkhnum
datând în jurul anului 2400 î.Hr. , arătând luptătorii în acțiune
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/thumb/5/5a/Egyptmotionseries.jpg/1024px -Egyptmotionseries.jpg

5 1.2 SPORTUL ÎN EGIPTUL ANTIC

Monumente ale faraonilor găsite la Beni Hasan, datând din jurul anului 2000 î.Hr, indică
faptul că un număr mare de sporturi , inclusiv lupte , haltere , săritura în lungime , înot , canotaj ,
tir , pescuit și atletism , precum și diverse tipuri de jocuri cu bile , au fost bine dezvoltate și
reglementate în Egiptul antic . Alte sporturi egiptene au inclus , de asemenea, aruncarea suliței ,
săritura în înălțime , și snooker2 . O descriere anterioară a cifrelor de wrestling a fost găsit în
mormântul Khnumhotep și Niankhkhnum în Saqqara , datând din anul aproximativ 2400 î.Hr.
Forța și suplețea au fost apreciate în Egipt, dar acestea nu au fost ridicate la rangul de doctrină.
Sportul a fost tratat ca un rit de putere, fiind plăcut la vedere și practicat chiar și de noblețea
faraonică. Seniorii priveau pe tineri de pe zidurile mastabalel or, încă din vechime, cum aceștia
concurau la aruncarea suliței și la trânte. Tot Egiptul a făcut cunoscut arhietipul competițiilor
internaționale, prin imaginea în care războinicii străini se luptau cu soldații egipteni, fie la trânte
fie cu bastoanele, a ceste lupte desfășurându -se în fața curții lui Ramses. Povestirile istorice
proclamă că prințul este un atlet ideal, ilustrații regăsite și pe pereții templului lui Ramses din
așezarea(Medinet Habu) acesta având brațul puternic, un pas lung, dresează caii, este un bun
vizitiu, este iscusit, fiind un merituo s și virtuos țintaș al cârmei. 3
Este evident din scenele reprezentate pe pereți i din piramide și temple, că egiptenii antici știau
cum să se mențin ă în formă ; în mod evident, sporturile din Egipt ul antic trebuie să fi fost o parte
a vieții și a culturii de zi cu zi . Arheologii și oamen ii de știință au descoperit bucăți interesante
de informații despre sporturile egiptene antice practicate acum mii de ani în urmă .

IMAGINE 4 –
https://sites.google.com/site/egypt2u/ancientegyptsports

IMAGINE 3 – https://sites.google.com/site/egypt2u/ancientegyptsports

2 William J. Baker -Sports in the Western World , editura University of Illinois Press. pp. 8, 1 iulie 1988 –
reeditat în 26 Septembrie 2012
3 Vais Gheorghe – Programe de arhitectură , editura U.T Press , Cluj Napoca , 2008

6 1.3 SPORTUL ÎN GRECIA ȘI ROMA ANTICĂ
Civiliza țiile antice din Grecia și Roma au avut o cultură fizică foarte puternică și foarte ușor
de identi ficat. Interesul constă în modul în care acestea au diferit și modul în care aceste diferențe
erau manifeste în facilitățile create pentru activități sportiv e.
În Grecia antică spor tul și jocurile s-au împletit cu ritual uri și festival e care legate împreună
caracterizau acest stat independent .
Evenimente le sportive grecești au fost strâns legate de religie , și din acest motiv, Jocurile au
fost ținute la sit uri sau sanctuare religioase importante . Competițiile , a u avut loc o dată la doi
sau patru ani, care au supraviețuit de -a lungul secole lor , au fost de a onora o anumită zeitate sau
semizeu , cum ar fi Zeus de la Olympia ( din 776 î.Hr. ) , Apollo din Delphi ( din 586 î.Hr. ) ,
Poseidon la Isthmia ( de la 580 BCE ) , și Opheltes la Nemea ( din 573 î.Hr. ) . Acestea au
constituit cele mai importante patru Jocurile Pan – Hellenic ; cu toate acestea , alte locații de pe
partea continentală a Greciei și a insulelor a u găzduit , de asemenea, festivaluri atletice regulate .
Cea mai veche competiție din ace ste jocuri a fost atletismul pe o distanță . Pe măsură ce atletismul
( sau Pous ) nu a fost absolut standardizat în toată Grecia , un stadion ar putea varia în locații
diferite de la 177 m în lungime de la Delphi la 192 m de la O lympia . La Nemea posturi mici au
supraviețui t de-a lungul p ărții lateral e a pistei .

IMAGINE 5- Krypte, care a fost intrarea oficială pe stadionul Olympia (200 î.Hr.)
http://www.ancient.eu/image/426/

7 “În Grecia Antică practicarea sportului a ocupat un loc fundamental în definirea personalității
cetățeanului. ” 4 “ Un element essential al vieții civice: gimnaziul. Ete o instalație complexă al
cărei scop principal (…) este de a permite practicarea exercițiilor c orpului. Se află aici o palestră –
construcție special reunind în jurul unei curți dreptunghiulare, vestiare, săli de antrenament,
instalații de baie, precum și exedra , curți neacoperite cu bănc i pentru odihnă și conversație (…).
Învecinată cu palestra, o pistă de alergare în aer liber, dublat ă uneori de o pistă acoperit ă (…) și
cealaltă lungi de un stadiu ( cca 190) . Când împrejurările o permit, lângă gimnaziu este a menajat
un stadio n de întreceri .” 5

IMAGINE 6-
Planul unei
palestre
http://www.geo
graphicus.com/
P/AntiqueMap/
Gymnasium –
bocage -1791

4 Vais Gheorghe – Programe de arhitectură , editura U.T Press , Cluj Napoca , 2008
5 Francois Chamoux -Civilizaț ie elenistică, ed. Meridiane , București , 1985

8

Prestigiul jocurilor din Grecia antică a limitat participarea familiilor înstărite, generând în continuare onoare
cu fiecare victorie obținută. Presiunea de a primi astfel de premii de la zei a dus la o creștere a măsurilor spre
victorie și în cele din urmă a dus la o schimbare de la un accent bazat pe un festival religios, la una care se bazează
pe victorii. Corupția ulterioară și lipsa de loialitate au dus la apariția unor căi pentru o performanță îmbunătățită.
Accentul asupra atleților și înlocuirea considerațiilor religioase, speciale și răsfățul, au dus potențiali sportivi într-o
industrie a pariurilor și a agenților. Aceste evoluții au condus la o multitudine de cereri ale cetățenilor care au
preferat să se concureze, și au dat șansa sportivilor non-cetățean de a concura. Într-o dezvoltare care poate fi
observată și care se repetă din nou și din nou în evoluția sportului, amatorii ideali au fost înlocuiți de atleți de elită
profesioniști, iar această schimbare a dus la o creștere a spectatorilor la evenimente. Ideea de amator într-un astfel
de eveniment este ea însăși o problemă discutabilă, și este considerată nu în întregime corectă, ci un produs al
gândirii și romantismul prin viziunea neo-clasicismului.
În acea perioadă, cele mai impozante st ructuri erau stadioanele independente, de formă
dreptunghiulare, care aveau lungimea de 190 metri și lățimea de a proximativ 30 de me tri. De jur –
împrejur se aflau băncil e pentru spectatori, iar de-a lungul celor două capete exista câte o coloană
care trebuia să fie ocolită de c ătre participanții la jocuri. Unul dintre cele mai cunoscute
construcții de acest gen este Stadio nul din Efes: “ Aflat în (…) estul acropolei Ioniene, stadionul
ocupa o suprafață de 229,50 x 29,50 metri. ( …) Se presupune că stadionul pu tea cuprinde 75.000
spectatori .” 6

Planul orașului Milet ne arată cât de
important era sportul pentru lumea elenă,
stadionul ocupând poziția centrală a
orașului.

IMAGINE 7 – Planul orașului elen, Milet
1. Gimnaziul( epoca elenistică) și palestr a
termelor lui Capito
2. Agora principală
3. Palestra și stadionul
4. Agora de vest
5. Poarta scară
6. Colina Kalabak Tepe
Vais Gheorghe – Programe de arhitectură ,
editura U.T Press , Cluj Napoca , 2008

6 Ion Lucă cel- IONIA , orașsele antice în Asia Mică, Ed. Te hnică, București , 1973

9

10