Istoria automobilului [612807]

Istoria automobilului
Istoria automobilului începe în 1769, odată cu crearea automobilului cu motor cu
abur și care putea transporta persoane la bord. În 1806, apar vehiculele dotate cu motoare
cu ardere internă care funcționau cu combustibil lichid. În jurul anului 1900, apar și
vehiculele cu motor electric .
Automobilul se impune cu rapiditate în țările dezvoltate ca principal mijloc de transport.
Industria constructoare de automobile ia un avânt puternic mai ales după cel de -al Doilea
Război Mondial . Dacă la începutul secolului XX existau câteva sute de mii, la începutul
perioadei postbelice existau pe plan mondial peste 500.000 de automobile, ca în 2007
producția mondială anuală să depășească 70 de milioane de unități.
Inginerul german Karl B enz poate fi numit inventatorul automobilului în accepție
modernă, obținând un patent în 1886. Un patent similar obține și americanul George B.
Selden în 1879 și încă unul în 1895 pentru diverse îmbunătățiri aduse automobilului său.
Germanul Nikolaus Otto realizează motorul cu benzină în patru timpi, iar cel similar
cu motorină este creația lui Rudolf Diesel . Un alt german, Christian Friedrich
Schönbein creează, în 1838, motorul care funcț ionează cu pila de combustie cu hidrogen .
Automobilul electric își datorează apariția maghiarului Ányos Jedlik (unul din
inventatorii motorului electric) și francezului Gaston Planté (care a inventat bateria cu
acid și cu plumb ).
Primul vehicul acționat de abur poate fi considerat cel realizat în jurul anului 1672 de
către călugărul iezuit flamand Ferdinand Verbiest . Acesta era un fel de jucărie pentru
împăratul Chinei , deci in capabilă să transporte pasageri.

Automobilele electrice
În 1828, maghiarul Ányos Jedlik realizează un model primitiv de motor electric și o dată
cu acesta și un vehicul propulsat electric. În 1834, fierarul american Thomas Davenport ,

inventatorul motorului de curent continuu , realizează un vehicul propulsat de acest motor
care se depl asa pe un ghidaj circular înzestrat cu conductori electrici de alimentare.
În 1835, olandezii Sibrandus Stratingh și Christopher Becker realizează un automobil
electric în miniatură, acționat de baterii nereîncărcabile. În 1838, scoțianul Robert
Davidson construiește o locomotivă electrică ce atinge 6 km/h. Între anii 1832 și 1839,
compatriotul său, Robert Anderson realizează un vehicul electric acționat de baterii
nereîncărcabile.
În 1899, belgianul Camille Jenatzy depășește 100 km/h cu un vehicul electric
denumit Jamais Contente , de formă aerodinamică asemănătoare unui obuz.
Motoarele cu ardere internă
Primele încercări de construire a unor astfel de motoare au fost sortite eșecului, deoarece
combustibilii fluizi necesari arderii încă nu apăruseră. Un exemplu ar fi dispozitivul
cu cilindru și piston realizat de Christian Huygens și asistentul său, Denis Papin , care
poate fi considerat o primă formă a motorului cu ardere internă .
În 1807, elvețianul François Isaac de Rivaz realizează un motor cu ardere i nternă care
utiliza un amestec de hidrogen și oxigen și aprinderea se efectua prin scânteie
electrică, iar în 1826, englezul Samuel Brown realizează un vehicul similar pe care îl
testează pe un deal de lângă Londra . Belgianul Étienne Lenoir testează în 186 0
automobilul său, ce consuma hidrogen, deplasându -se cu acesta de la Paris la Joinville -le-
Pont, parcurgând 9 km în aproape 3 ore. Ulterior acesta aduce și unele inovații, cum ar
fi carburatorul modificat care permitea și utilizarea petrolului lampant drept combustibil.
Americanul George Brayton îmbunătățește acest carburator în 1872 și astfel realizează
prima mașină care să funcționeze cu petrol lampant.
În 1862, Alphonse Beau de Rochas introduce ciclul în patru timpi, mărind raportul de
compresie și impl icit randamentul acestui motor. Din nefericire, din motive financiare,
acest proiect nu este transpus în practică. În 1872, Nikolaus Otto aplică inovația lui
Rochas și astfel obține ceea ce ulterior va fi denumit motorul Otto . Tot în același an,
Nikolaus Ot to, Eugen Langen și Gottlieb Daimler pun bazele firmei Gastmotoren Fabrik
Deutz AG . Patru ani mai târziu, Gottlieb Daimler pune la punct acest nou tip de motor, pe

care, în 1889, René Panhard și Émile Levassor îl fixează pe o caroserie și astfel obțin un
vehicul de călători cu patru locuri.
În 1877, inventatorul german Siegfried Marcus realizează un vehicul dotat cu un motor în
patru timpi, invenție trecută neobservată la acea epocă.
Édouard Delamare -Deboutteville , împreună cu asistentul său, realizează un vehicul care
avea să îi poarte numele și care a fost patentat și probat în 1884. Acesta utiliza drept
combustibil benzină , motiv pentru care carburatorului i s -au adus anumite modificări.
În jurul anului 1870, inventatorul austriac Siegfried Marcus realizează primul vehicul
propulsat cu benzină . În 1883, acesta patentează un sistem de aprindere cu magnetou . O
altă inovație a acestuia o constituie carburatorul cu perii rotative.

Celebrul Motorwagen patentat de Karl Benz în 1885, primul automobil dotat cu motor cu ardere internă și
realizat în producție de serie

Vehiculul Panhard & Levassor, model 1899, unde forma caroseriei amintește de cea a trăsurilor

Însă primele motoare moderne cu benzină cu adevărat eficace au fost realizate de Karl
Benz , invenție patentată pe 29 ianuarie 1886, pe care a utilizat -o la o mașină cu trei roți.
În 1885, Gottlieb Daimler realizează un motor cu ardere internă , care utiliza drept
combustibil benzina și în anul următor, împreună cu Wilhelm Maybach , proiectează un
automobil care să nu mai semene cu un vehicul tras de cai și prevăzut cu un astfel de
motor.
În 1891, prin Paris încep să circule automobilele fabricate de Panhard și Levassor,
echipate cu motor de tip Benz. Sunt vândute primele mașini fără cai marca Peugeot sub
licența Panhard & Levassor.
Perioada antebelică
La începutul secolului XX asistăm la o dezvoltare fără precedent a industriei
automobilului mai ales în țările dezvoltate. Astfel, firmele americane constructoare de
automobile, precum Ford și General Motors , cunosc o dezvoltare rapidă fără precedent.
Standardizarea, utilizarea judicioasă a forței de muncă și concentrarea micilor producători
în mari corporații devin factori ai prosperității americane. Astfel, în 1901 este lansat
primul automobil în serie americ an, "Oldsmobile Curved Dash". Între 1908 și 1927,
automobilul Ford Model T va revoluționa istoria automobilului, atât prin schimbările în
design, cât mai ales prin producția de mare serie în care este realizat și aceasta folosind o
linie de asamblare, ajun gând ca în 1914 să fie vândute 250.000 de bucăți.

Al Doilea Război Mondial
Perioada celui de -al Doilea Război Mondial reprezintă un moment de stagnare pentru
producția de automobile, mai ales în Europa ale cărei eforturi sunt concentrate pe scena
marii co nflagrații mondiale.
Apar așa -numitele motoare gazogene care le înlocuiesc, pentru o perioadă, pe cele cu
benzină. Acestea se bazează pe explozia monoxidului de carbon în prezența oxigenului .
Astfel, în Franța aflată sub ocupație nazistă , Panhard realizeaz ă peste 130.000 de
automobile bazate pe acest sistem.

Convinși de necesitatea intrării în război, americanii proiectează un vehicul capabil să se
deplaseze pe orice teren și astfel ia naștere categoria vehiculelor off-road .
Astfel Chrysler construiește primele automobile de tip jeep, care sunt testate cu succes în
1941, marca fiind patentată doi ani mai târziu.
Perioada postbelică
În 1946, sunt realizate în Germania primele 10.000 de exemplare de Volkswagen Beetle ,
model care se va bucura de o mare popul aritate chiar și peste Ocean.
În 1949, în SUA, se introduc motoarele cu 8 cilindri în V cu raport de compresie mare.
Firme ca General Motors , Oldsmobile sau Cadillac își modernizează caroseriile.
În Italia , Enzo Ferrari lansează Ferrari 250 , iar Lancia modelul cu 6 cilindri în V,
numit Aurelia .
În perioada anilor '50, viteza și puterea motoarelor cresc tot mai mult, design -ul
caroseriilor devine tot mai armonios și are loc răspândirea fără precedent a automobilului
în întreaga lume. Mașini de dimensiuni mici, ca Mini (produs de British Motor
Corporation ) și Fiat 500 , se răspândesc în întreaga Europă . Apare și unul dintre primele
modele de automobile nipone , Kei car . De un deosebit succes se bucură
germanul Volkswagen Beetle , în timp ce în SUA modelul Cadillac Eldorado
Brougham reapare după o lungă absență.
O altă realizare notabilă o constituie primul automobil cu motor cu benzină cu injecție
mecanică, acesta fiind Mercedes -Benz 300SL lansat în 1954.
În 1963, Porsche prezintă una dintre cele mai popula re mașini -sport: Porsche 911 . În
același an, americanii lansează primul model de mașină SUV , Jeep Wagoneer . În Europa ,
primul SUV apare în 1970 și anume Range Rover realizat de Marea Britanie .
În perioada 1971 – 1978, este realizat Maserati Bora , capabil să atingă 285 km/h, cea mai
rapidă

Automobilul viitorului

Girasole , automobil cu propusie electrică

Industria auto a viitorului trebuie să răspundă unor cerințe ca: spații tot mai mici de
parcare și de deplasare, utilizarea energiei regenerabile , preț redus de fabricație, poluare
redusă etc.
Nota
https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_automobilului

Care este legislatia sistemelor de iluminare auto?
Cu totii stim cat de importante sunt sistemele de iluminare, atat ziua cat si noaptea.
Legislatia in vigoare ce prevede conditiile de functionare a sistemelor de iluminare este
prevazuta in Ordonanta de Urgenta numarul 195 din data de 12 decembrie 2002
(Codul Rutier) si in Regulamentul de apl icare al Ordonantei.
Pe langa obligatiile ce le revin soferilor, conform articolelor 44 din OUG 195/2002 si
114-115 din Regulamentul de aplicare , va voi prezenta cele mai importante
particularitati ale sistemelor de iluminare.
Automobilul trebuie sa fie do tat cu urmatoarele:

In partea din fata, in functie de design -ul conceput de fiecare producator, acestea trebuie
sa cuprinda obligatoriu faruri cu lumina de drum (faza lunga), faruri cu lumina de
intalnire (faza scurta), lampi de pozitie -stationare de culoa re alba, lampi de semnalizare a
schimbarii directiei de culoare galbena sau portocalie (plus functia de avarii) si optional
proiectoare de ceata.
In partea din spate, tot in functie de particularitatile de conceptie ale ficarui
producator, sistemul de ilum inare trebuie sa cuprinda obligatoriu lampi de pozitie
si stationare de culoare rosie, lampi de semnalizare de culoare galbena sau
portocalie (plus functia de avari), lampi de stop franare de culoare rosie, lampi de ceata
de culoare rosie cu o intensitate puternica, lampi de mers inapoi de culoare alba, lampi de
iluminare a numarului de inmatriculare si catodioptrici, adica lentile si oglinzi de culoare
rosie cu reflexie totala.
Conducatorii autovehiculelor sunt obligati sa foloseasca sistemele de iluminare
prezentate mai sus, astfel:
1. Luminile de pozitie sau stationare
In cazul stationarii voluntare sau de imobilizare pe partea carosabila a drumului la lasarea
serii, cand ploua torential sau ninge abudent si in alte conditi care reduc vizibilitatea pe
drumul public.
2. Luminile de intalnire, de drum sau faza scurta si luminile de drum sau
faza lunga
Acestea sunt utilizate, atat in localitati, cat si in afara, in functie de posibilitatea iluminarii
drumului respectiv.
Luminile de intalnire sunt mai slabe decat luminile de drum si se folosesc in principiu in
localitati, dar si in afara acestora, pe drumurile nationale si europene, in functie de
vizibilitate, distanta fata de automobilul care circula din sens opus sau alte particularitati
stabilite de lege.
Luminile de drum sunt folosite in principiu, noaptea, cand vizibilitatea este extrem de
redusa si nu exista niciun mijloc de iluminare al respectivului drum.

3. Luminile de ceata sau proiectoarele de ceata

https://www.cars.ro/utile/sisteme -iluminare -auto -legislatie -15743.html
Acestea sunt optionale, insa foarte folositoare pe timp nefavorabil cu ceata.
ATENTIE! Deplasarea pe drumurile publice cu luminile de ceata pornit e in conditii
meteorologice ce nu impun acest aspect va conduce la sanctionarea contraventionala cu
amenda a conducatorului auto, conform prevederilor in vigoare.
4. Lampile de semnalizare a directiei sau semnalizarile

https://www.cars.ro/utile/sisteme -iluminare -auto -legislatie -15743.html

Acestea sunt cele mai controversate elemente ale unui automobil, mai ales din cauza
faptului ca nu sunt folosite, in special in traficul urban.
Lampile de semnalizare se utilizeaza la punerea in miscare a autovehiculului de pe loc si
la schimbarea directiei de mers, in conditiile legii. Astfel, orice manevra executata de
sofer trebuie semnalizata in prealabil.
ATENTIE! Desi acest lucru se intampla foarte rar, acordati o mare atentie semnalizarii
inainte de a vira, in mod special pentru a evita posibile accidente.
Acesta este un rezumat al prevederilor legale mai sus mentionate. Astfel, in cazul in car e
doriti sa studiati problema amanuntit, lucru recomandat pentru orice sofer, descarcati de
pe internet materialele complete ale OUG 195 din data de 12 decembrie 2002 (Codul
Rutier) si in Regulamentul de aplicare al Ordonantei.
Prin studiul acordat acestor acte normative, veti dobandi un minim de cunostinte in
materie, lucru benefic atat pentru dumneavoastra, cat si pentru ceilalti participanti la
trafic.

https://lege5.ro/Gratuit/heztgmjx/ordonanta -de-urgenta -nr-195-2002 –
privind -circulatia -pe-drumurile -publice
§2. Mijloacele de avertizare folosite de conducătorii de vehicule
Puneri în aplicare (1)
Art. 44. – Referințe în jurisprudență (2)
(1) În circulația pe drumurile publice conducătorii de vehicule pot folosi, în condițiile
prevăzute de regulament, mijloacele de avertizare sonoră și luminoasă aflate în dotare și
omologate.
(2) În circulația pe autostrăzi, pe drumurile expres și pe cele naționale europene (E)
conducătorii de autovehicule sunt obligați să folosească și în timpul zilei luminile de
întâlnire.Modificări (2), Respingeri de neconstituționalitate (2), Referințe în
jurisprudență (2), Reviste (1)
(3) Conducătorii motocicletelor ș i mopedelor sunt obligați să folosească luminile de
întâlnire pe toată durata deplasării acestora pe drumurile publice.
(4) În circulația pe drumurile publice se interzice deținerea la vedere, montarea și
folosirea mijloacelor speciale de avertizare sonoră și luminoasă pe și în alte autovehicule
decât cele prevăzute la art. 32 alin. (2), precum și deținerea, montarea sau folosirea pe
autovehicule a sistemelor care perturbă buna funcționare a dispozitivelor de supraveghere
a traficului.Reviste (1)
(5) Conduc ătorii de autovehicule pot fi avertizați de poliția rutieră în legătură cu prezența
în trafic a dispozitivelor de măsurare a vitezei, prin mass -media sau panouri de avertizare.
Conducătorii de autovehicule pot folosi mijloace proprii de detectare a dispozi tivelor de
măsurare a vitezei.

https://www.4tuning.ro/tehnica -auto/istoria -farurilor -de-masina -de-la-carbid -la-tehnologie –
laser -22718.html

Istoria farurilor de masina: de la carbid la tehnologie laser

Primul far electric cu faza lunga a aparut in 1917
BMW a fost primul producator care a oferit faruri cu xenon
Farurile cu iod au aparut in 1962
Farurile masinii noastre sunt extrem de importante, asa cum sunt si restul elementelor
auto: volan, roti, pneuri, portiere si asa mai departe. Insa daca automobilul poate circula
fara freon in instalatie sau cu o crapatura in parbriz, nu poate merge pe timp de noapte
fara faruri. Iata care e ste istoria farurilor de masina de la carbid la laser.
Petrol si carbid pentru primele faruri auto din 1885
Vehicule destinate deplasarii dateaza inca din anii 1700. E vorba de automobile cu
motoare pe aburi, care erau folosite in industrie si transport, insa mai toata lumea stie ca
primul autoturism a fost realizat in 1885 si numit Benz Patent Motorwagen. Ulter ior, si
Renault, Daimler, Ford, Oldsmobile sau Mercedes au fabricat automobile din ce in ce mai
performante, cu motoare ce functionau cu ardere interna. Insa toate aceste automobile
aveau ceva in comun. E vorba de farurile cu carbid.
Farurile cu carbid era u imprumutate de la trasuri, acestea fiind iluminate cu acest
sistem inca de la mijlocul secolului al 19 -lea. Se numeau lampi cu acetilena, acesta

fiind gazul care era rezultat in urma combinatiei carbidului cu apa. Lampile erau
formate din doua recipiente : unul pentru carbid si altul pentru apa. Apa se scurgea treptat
pe carbid si acetilena rezultata ardea cu o flacara ce se aprindea manual in fiecare far. In
far era introdusa o oglinda ce reflecta lumina produsa si astfel se realiza o oarecare
iluminare i n fata automobilului.
Pe langa acetilena, era folosit si petrolul. Acesta era mai ieftin si mai eficient, dar si
mai sigur de folosit. Principiul era acelasi ca in cazul unei lampi cu gaz si fitil. O flacara
era intretinuta de un fitil inmuiat intr -un reze rvor de petrol. Cand se termina
combustibilul, soferul umplea din nou rezervoarele din faruri si aprindea flacara manual.
Iar atunci cand oprea masina, inchidea o usita prin care intra aerul si flacara astfel se
stingea.

Far cu acetilena

Far de motocicleta cu petrol
Becul electric folosit pentru prima oara pe un far de masina in 1896
Odata cu raspandirea electricitatii, au inceput sa s e dezvolte tot mai multe tipuri de
acumulatori. Dar si motoare electrice folosite in diverse domenii. Abia la finele secolului
19 inventatorii au inceput sa se foloseasca atat de motoarele electrice, cat si de
acumulatori, dar si de becurile cu filament, p entru realizarea masinilor. Primele
automobile electrice practice pentru pasageri au fost inventate in 1888, insa abia in 1896
a inceput folosirea farurilor electrice.
Becurile cu filament, asa cum le stim si azi, au avut la acea vreme un debut destul de
tumultos. Si asta pentru ca la folosirea filamentelor se foloseau diverse materiale care nu
rezistau in timp, cu atat mai putin la socuri: platina, carbune sau iridium. Dar chiar si asa,
desi erau o solutie mult mai scumpa decat folosirea lampilor cu acetil ena sau petrol,
farurile cu becuri electrice erau mai eficiente. Dar si cu o durata de viata scazuta.

Masina electrica condusa de Andreas Flocken in 1903 avea faruri legate la bateriile care
alimentau motorul electric

Insa incepand cu anul 1905, farurile cu becuri electrice devin din ce in ce mai populare.
Si mai toti producatorii de automobile incept sa isi doteze masinile cu asa ceva, curentul
venind de la niste dinam -uri speciale. Ulterior, deja in 1908, Ford si alti producatori de
volum ofereau standa rd farurile cu becuri incandescente, iar in 1912, compania Cadillac
reuseste sa integreze sistemul de iluminare in cel electric al masinii, odata cu pornirea
automata (nu la manivela) . Primele masini cu un sistem complet de iluminare, format din
faruri fat a, stopuri spate si stopuri laterale apar in 1908, realizate de compania Pockley
Automobile Electric Lighting Syndicate.
Tot Cadillac reuseste in 1917 sa ofere primele masini de serie dotate cu faruri ce au
doua faze de lucru: lunga si scurta, sau de oras si de sosea. Iar in 1925, masinile erau

deja dotate cu faruri care aveau ambele faze din acelasi bec cu doua filamente. O dotare
pe care o intalnim chiar si in ziua de azi.
Cascada de inventii: proiectoare de ceata, semnalizatoare, faruri mobile, faza lung a
automata
Industria de automobile a vazut o dezvoltare uriasa imediat dupa aparitie primelor modele
de masina dotate cu motoare pe combustie. Mai exact, intre 1900 si 2000, masinile au
trecut de la roti de lemn la climatizare cu 4 zone, airbaguri si navigatii. Asadar, nu trebuie
sa ne mire daca si segmentul farurilor a fost extrem de cautat si de dezvoltat.

Buick Series 40, printre primele automobile cu semnale electrice
Cadillac monteaza pe masinile de serie incepand cu 1938 proiectoare de ceata. Un an
mai devreme, in 1937, Buick are o idee nastrusnica: sa inlocuiasca semnalizatoarele
manuale cu unele electrice. Asa s -au nascut primele masini cu un sistem complet de
iluminare, care includea si semnalele pe fata si pe spate, asa cum le stim si azi. I n 1935,
producatorul Tatra propune niste faruri rotative. Adica niste faruri care sa se miste in

functie de volan, asa cum vedem astazi la cele mai scumpe automobile dotate cu functie
"cornering".

Un Cadillac dotat cu proiectoare de ceata in 1938
Tot ame ricanii de la Cadillac reusesc ceva incredibil in 1953. E vorba de sistemul
Autronic Eye, un sistem cu senzor care comuta automat faza scurta sau faza lunga, in
functie de necesitati. Acest sistem este regasit si astazi pe multe modele dotate cu functia
"faza lunga automata".

Primul producator de automobile dotate cu faruri cu HID (High -Intensity Discharge) ,
adica xenon, a fost BMW. Bavarezii ofereau faruri cu xenon pe modelul de varf 750 in
1991. Acest sistem isi dorea sa detroneze suprematia becurilor cu halogen inventate in
1962.

Un Cadillac din 1917 cu faruri duble: cu faza scurta si cu faza lunga
Farurile cu reglarea automata a fasciulului de lumina au aparut in anii '50 si au dotat mai
multe modele, printre care si modelul Citroen DS -21. Tot Citroe n oferea un sistem de
faruri pivotante, o evolutie a sistemului inventat de Tatra in 1935, prin care farurile erau
legate mecanic la directie. Numai variantele pentru Europa erau dotate cu astfel de
faruri, cele pentru Statele Unite avand farurile separate , nu izolate sub un geam de
plastic transparent.

Farurile de pe Citroen DS se miscau in functie de cum vira soferul rotile. Aici se poate vedea ca
farul principal de faza scurta, cel cu galben, este indreptat in directia rotii
Farurile cu iod care promiteau sa schimbe lumea
Ferrari a inventat farurile cu iod in 1962. Erau niste faruri dotate cu becuri incandescente
cu filament de wolfram montat intr -un tub de cuart in care erau introduse un gaz inert si
vapori de iod. In timpul functionarii, tempera tura filamentului ajunge la 3000 de grade
Celsius iar cea a becului, adica a tubului de cuart, la 700 de grade. Ulterior, aceste
becuri au primit numele de becuri cu halogen.
Avantajul promis de aceste lampi cu iod era unul singur: in cazul unui bec clasic
incandescent, in timpul arderii filamentului, se depuneau vapori de metal pe suprafata
interioara si eficienta de iluminare scadea in timp. In cazul becului cu iod, iodura de
wolfram produsa in urma aprinderii, fiind in stare gazoasa, nu permite vaporilor de metal
sa se depuna, ci erau reintrodusi in reactia de ardere.

Numele de bec cu iod mai este denumit si tungsten -halogen, cuart -halogen sau
cuart -iodine. Insa din 1962 si pana in ziua de azi, mai toata lumea cunoaste aceste becuri
cu iod sub numele de h alogen. Si sunt toate sansele din lume ca si tu sa circuli cu o
masina care are o sumedenie de becuri cu iod, care functioneaza si acum, la fel ca in
1962.
Faruri ascunse si escamotabile
Odata cu frenezia producatorilor de a face automobile cat mai frumoas e si mai elegante,
s-a dezvoltat si o obsesie pentru ascunderea farurilor. Atat in Statele Unite, cat si in
Europa, tot mai multe masini incepeau sa -si ascunda farurile intr -o forma sau alta. Ori
sub capace aduse la nivelul caroseriei, pentru a da impresia unui design aerodinamic, ori
sub diverse ornamente din grila fata.
Cord 110 Convertible Coupe a fost in 1936 printre primele masini dotate cu faruri
ascunse. Ulterior, mai multi producatori si -au dat seama ca pentru a beneficia de un
design curat si elega nt, trebuie sa renunte la clasicele faruri rotunde, ca niste proiectoare,
si sa le integreze in caroserie.
Epoca masinilor americane puternice, de tip muscle -cars, a adus si ea o nebunie in randul
farurilor ascunse. Acestea erau la locul lor, dar acoperite de diverse ornamente care se
miscau electric sau prin intermediul unor conducte cu aer. Dincolo de ocean insa,
lucrurile stateau altfel. Masinile sport aveau farurile escamotabile electric, care se ridicau
numai atunci cand era nevoie. Modele clasice prec um Lamborghini Countach sau Ferrari
F40 aveau faruri care se ridicau din fata in spate, iar modele precum Porsche 928 sau
Lamborghini Miura aveau faruri care se ridicau din spate spre fata.

1968 Pontiac Grand Prix

1936 Cord 110 Cabriolet Coupe
De la x enon, la LED -uri si tehnologie laser
BMW a dat startul in domeniul lampilor cu xenon in 1991 si a dorit, 23 de ani mai
tarziu sa reintre in istorie cu farurile laser. Daca la acea vreme BMW a fost un pionier

in domeniu si a lansat primele automobile dotate cu faruri xenon cu auto -nivelare, acum,
in 2014, Audi a luat fata producatorului bavarez cu modelul R8. Initial, modelul electric
i8 isi dorea sa fie primul autoturism de serie cu faruri laser, insa cei de la Audi le -au
stricat planurile si ofera modelul R8 LMX cu faruri dotate cu laser pe faza lunga.
Probabil ca i8 va fi un model cu faruri laser pentru ambele faze.
Insa pana la "laser, frate!", xenonul are un viitor destul de lung in fata. Farurile cu HID
functioneaza mult mai diferit fata de cele cu halogen. Lumina este produsa in urma unui
arc electric format intre electrozii cu tungsten din interiorul unui bec de cuart sau
alumina. Becul are forma de tub si este umplut cu saruri gazoase si minerale ce ajuta la
aprinderea initiala, dupa care arcul se incalzeste si evapora sarurile minerale formand
plasma care creste intensitatea luminii.
BMW Seria 7 model E38, prima masina de serie cu faruri xenon din fabrica
Dupa xenon, a fost promovata de producatorii premium tehnologia pe baza de
LED. Primul automobil cu faruri LED a fost Lexus LS600h in 2007. Audi R8 a fost
primul automobil dotat cu faruri LED complete, pentru toate fazele, iar acum,

modele BMW, Audi sau Mercedes -Benz vin optional cu faruri LED. Aceste LED -uri
sunt de fapt "light -emitti ng diodes" si au avantajul unui consum de energie scazut.
Problema cu iluminarea pe LED este alta: caldura mare din spatele diodei care face
lumina. Si ca un far sa fie eficient, trebuie folosite multe LED -uri care fac multa caldura,
iar aceasta caldura tr ebuie controlata cu ventilatoare. Asadar, sistemele pe LED sunt
unele destul de complexe, care, daca nu sunt gandite si racite bine, au viata scurta.
Farul BMW cu LED

Farurile laser sunt cea mai noua inventie. Si trebuie stiut ca atunci ca nd te uiti la ele, nu
privesti un laser propriu -zis. In spatele farului, 3 fascicule laser albastre lovesc un sistem
de oglinzi care focalizeaza energia intr -o lentila umpluta cu fosfor galben. Aceasta, cand
este lovita de laserul albastru, emite o lumina alba, intensa. Aceasta lumina este reflectata
in fata, realizand astfel lumina sub forma unei raze.

Far Audi cu tehnologie laser
Ce ne rezerva viitorul?
In prezent, viitorul inseamna laser. Dar este o tehnologie mult prea costisitoare ca sa o
vedem vreodata pe automobilele de serie. In prezent, asa cum se va intampla si in viitorul
apropiat, 90% din masinile vandute vor avea in continuare faruri pe halogen, urmate apoi
de cele dotate cu xenon. Farurile cu LED nu se vor raspandi mai mult decat acum, f iind
scumpe si cu o fiabilitate scazuta, iluminarea cu LED fiind rezervata exclusiv luminilor
de zi. Aceeasi situatie se va intampla cel mai probabil si cu farurile laser, fiind doar un
exercitiu de imagine in lupta continua de a lansa inovatii in domeniul auto.
Farurile vor ramane la forma din prezent pana cand vor fi necesare noi reglementari de
siguranta rutiera. Poate ca urmeaza ca in viitor soselele, drumurile si autostrazile sa fie
iluminate artificial, sau sa aiba senzori cu care sa comunice automobi lele, astfel incat
farurile sa fie inlocuite cu senzori infra -rosu sau wireless. Si toata lumea sa circule in
intuneric, bazandu -se numai pe senzori si camere video. Cu alte cuvinte, viitorul
farurilor auto poate fi chiar… disparitia lor.

Poate ca in vi itor autostrazile vor avea propria iluminare si farurile vor deveni inutile..