Istituto di Scienze Psicologiche [625937]

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

1 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul

MINISTERUL EDUCA ȚIEI NA ȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Departamentul pentru Preg ătirea Personalului Didactic

DISERTAȚIE

de finalizare a programului de master
PSIHOPEDAGOGIA EDUCA ȚIEI TIMPURII
ȘI A ȘCOLARIT ĂȚ II MICI

Absolvent: [anonimizat],
Prof. univ. dr. Ludu șan Marioara

2014

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

2 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul

MINISTERUL EDUCA ȚIEI NA ȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Departamentul pentru Preg ătirea Personalului Didactic

DISERTAȚIE

Implicarea p ărin ților în parteneriatul educa țional
gr ădini ță -familie

Absolvent: [anonimizat],
Prof. univ. dr. Ludu șan Marioara

2014

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

3 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul

Prezenta diserta ție finalizeaz ă programul de master Psihopedagogia educa ției
timpurii și a școlarit ății mici, organizat în cadrul proiectului Perspective ale form ării prin
masterat a speciali știlor în domeniul educa ției timpurii și al școlarit ății mici la un nivel
calitativ superior (PERFORMER), proiect cofinan țat din Fondul Social European prin
Programul Opera țional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Cod
Contract: POSDRU/86/1.2/S/62508.

Beneficiar: Universitatea ”Transilvania” din Bra șov
Partener 1: Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Al ba Iulia
Partener 2: Universitatea ”Aurel Vlaicu” din Arad
Partener 3: Istituto di Scienze Psicologiche di Edu cazione e di Formazione, Roma (Italia)

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

4 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul

Dezvoltarea intelectual ă a pre școlarului prin intermediul parteneriatului
educa țional gr ădini ță -familie

Metode de evaluare
complex ă a copilului
și a grupei/clasei
Concepte cheie: evaluare
ini țial ă, continu ă, sumativ ă
Managementul
proceselor psihice ale
înv ăță rii în copil ărie
Concepte cheie: înv ățare,
procese psihice: gândirea,
aten ția, creativitatea,
voin ța.

Implicarea p ărin ților
în cadrul
parteneriatului
educa țional
gr ădini ță -familie Didactica activit ăților de
educa ție timpurie
Concepte cheie: pre școlar,
interac țiune, proiectare
didactic ă, activit ăți
extracurriculare.
curriculum

Studiu avansat al educa ției
în comunitate

Concepte cheie: educa ție,
comunitate, parteneriat
educa țional gr ădini ță -familie,
membrii comunit ății.

Modele psihopedagogice de
comunicare
Concepte cheie: comunicare,
socializare, rela ție, emi ță tor,
receptor, feedback, cadru
didactic, comunicare
interpersonal ă
Proiectarea educa țional ă în
rela ția institu ției cu
comunitatea și familia
Concepte cheie: familia,
colaborare, p ărin ți,
educatoare, gr ădini ță ,
parteneriat educa țional,

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

5 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………………….….…..…6
1. Aspecte generale privind parteneriatele educa ționale …………………………….………8
1.1. Înv ăță mântul pre școlar din România………………………………………………………8
1.1.1. Tendin țe în dezvoltarea înv ăță mântului pre școlar……………………………..………9
1.1.2. Noul curriculum pentru înv ăță mântul pre școlar……………………….……………..11
1.1.3. Vârsta pre școlar ă – caracteristici………………………………………………………15
1.2. Mediul familial și valoarea lui educativ ă…………..……………………………………17
1.2.1. Familia- concept polisemantic……………………..…………… ……………………17
1.2.2. Func țiile familiei…………………………………………………………..…………19
1.2.3. Stiluri educative ale p ărin ților………………………………..………………………22
1.2.4. Comunicarea p ărinte – copil……………………………………………………..……28
1.3. Parteneriatul educa țional……………………………………..…………………….……30
1.3.1. Parteneriatul educa țional gr ădini ță – familie…………………………………………31
1.3.2. Dificult ăți în constituirea unui parteneriat gr ădini ță -familie…………………………35
1.3.3. Consilierea în gr ădini ță , form ă a consilierii școlare…………………………………37
1.3.4. Participarea p ărin ților în cadrul parteneriatului gr ădini ță – familie………………..…40
2. Metodologia cercet ării psihopedagogice ………………….…………….…………………43
2.1. Designul cercet ării………………….……………………………………………………43
2.2. Analiza și interpretarea datelor….………………………………………………………63
3. ,,Împreun ă vom reu și’’ – parteneriat educa țional între gr ădini ță și familie…………………70
Concluzii………………………………………………………………….……………….……74
Bibliografie…………………………………………………………..…………………………77
Anexe………………………………………………………………..……………………….…80

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

6 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
INTRODUCERE

În înv ăță mântul românesc, mai ales la nivel pre școlar, parteneriatul educa țional gr ădini ță –
familie a fost în permanen ță o parte integrant ă a demersurilor ini țiate în sensul schimb ărilor, atât la
nivel teoretic cât și la nivel practic. Tocmai de aceea cadrul didactic implic ă p ărin ții în cadrul
acestui tip de parteneriat. Prin implicarea p ărin ților în cadrul parteneriatului gr ădini ță -familie,
copilul devine curios, interesat de ceea ce va urma , va prelua informa ția în mod activ participând la
,,descoperirea” ei, dezvoltându-se astfel anumite a bilit ăți, îndemân ări, aptitudini, tr ăsături de
caracter și comportament pozitiv.
Așadar, la nivelul parteneriatului educa țional gr ădini ță – familie educatoarea î și propune s ă
promoveze manifestarea liber ă a copiilor în înv ățare, s ă stabileasc ă rela ții interpersonale, între
părin ți și copii, dar mai ales s ă stimuleze reu șita școlar ă a copilului pre școlar.
Implicarea p ărintelui în educa ția copilului reprezint ă una dintre ,,problemele” de care trebuie
să se ocupe cadrul didactic pe tot parcursul vârstei pre școlare. Desf ăș urând activit ăți la care s ă
participe și p ărin ții, cadrul didactic încurajeaz ă plasarea copilului în situa ția de a explora și de a
deveni sigur pe sine. Copilul trebuie l ăsat s ă gândeasc ă singur, s ă î și exprime ideile și opiniile în
mod liber; cadrul didactic sau p ărintele poate interveni în cazul în care r ăspunsul lui nu este cel
corect, explicându-i ceea ce a gre șit. Atunci copilul va deveni inventiv, dornic s ă ,,creeze” lucruri
noi, liber s ă argumenteze în fa ța celorlal ți ideile sus ținute.
Am abordat aceast ă tem ă deoarece am considerat a fi una de actualitate, ce intereseaz ă pe
to ți, parteneriatul educa țional gr ădini ță -familie având un rol important în ceea ce prive ște
înv ăță mântul pre școlar din România. Implicarea p ărin ților în parteneriatul educa țional gr ădini ță –
familie contribuie la reu șita școlar ă a pre școlarului
Lucrarea este structurat ă în trei capitole. Primul capitol intitulat ,, Aspecte generale privind
parteneriatele educa ționale’’ cuprinde mai multe subcapitole care definesc în ese n ță conceptul de ,,
parteneriat educa țional’’. Toate aceste subcapitole formeaz ă un tot unitar în sensul c ă au la baz ă
aspecte importante în ceea ce prive ște înv ăță mântul pre școlar din România., dar nu în ultimul rând
termenul de ,,familie’’, un concept vechi, dezb ătut înc ă din cele mai vechi timpuri. Familia

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

7 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
reprezint ă primul mediu educativ în care se integreaz ă copilul, gr ădini ța continu ă ceea ce au început
părin ții, iar parteneriatul educa țional gr ădini ță -familie pune accentul pe colaborarea dintre
educatoare și p ărin ți în scopul educ ării copilului pre școlar.
Al doilea capitol intitulat ,, Metodologia cercet ării psihopedagogice’’ cuprinde cercetarea
propriu zis ă pe care am desf ăș urat-o la grupa mijlocie, în acest an. În cadrul c ercet ării am folosit
metoda experimentului și metoda testelor, metode care ne-au ajutat s ă constat ăm nivelul de
cuno știn țe ale copiilor și gradul de implicare a p ărin ților în cadrul parteneriatului educa țional
gr ădini ță -familie. Experimentul se desf ăș oar ă folosind o singura tehnic ă: tehnica cu un singur grup
pe care se experimenteaz ă un num ăr de subiec ți egal cu 16 pre școlari
Al treilea capitol intitulat ,, Împreun ă vom reu și’’ cuprinde parteneriatul educa țional
gr ădini ță -familie realizat și desf ăș urat în grupa noastr ă. Acest parteneriat pune în prim plan
partenerii inclu și în proiect, nevoile lor, implicarea lor, comunica rea și tot ce ține de colaborarea
dintre cadru didactic și p ărinte. Pe lâng ă acestea mai con ține și activit ăți realizate cu p ărin ții,
activit ăți recreative sau deschise la care particip ă atât copiii cât și p ărin ții acestora..
Lucrarea mai cuprinde și concluzii, anexe, bibliografie , toate acestea sunt trecute la sfâr șitul
lucr ării pentru ca s ă se poat ă observa modul în care s-a produs schimbarea dup ă cercetarea propriu
zis ă, instrumentele de lucru folosite în cadrul cercet ării și materialele bibliografice pe care le-am
consultat pentru partea teoretic ă.
Scopul lucr ării este de a imbun ătăți cuno știn țele copiilor prin implicarea p ărin ților în cadrul
parteneriatului gr ădini ță -familie.
Aceast ă lucrare pune în eviden ță importan ța particip ării p ărin ților în cadrul parteneriatului
educa țional gr ădini ță -familie și beneficiile acesteia în ceea ce prive ște educa ția copilului pre școlar.
.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

8 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
CAPITOLUL 1

ASPECTE GENERALE PRIVIND
PARTENERIATELE EDUCA ȚIONALE

1.1. Înv ăță mântul pre școlar din România

În România, înv ăță mântul pre școlar face parte din sistemul na țional de înv ăță mânt și este
coordonat de Ministerul Educa ției Na ționale. Mai precis reprezint ă prima unitate de înv ăță mânt pe
care o parcurge copilul în primii ani de via ță , aici înva ță s ă se integreze în colectivitate, s ă
socializeze cu ceilal ți, s ă asculte p ărerile celor din jur și s ă î și argumenteze punctul de vedere.
Înv ăță mântul pre școlar de stat este gratuit îns ă exist ă și gr ădini țe particulare care percep tax ă.
To ți copiiii au dreptul la educa ție, în acest sens gr ădini ța func ționeaz ă în conformitate cu
drepturile copiilor, la care România a aderat. Unit atea de înv ăță mânt pre școlar este gr ădini ța de
copii, care este coordonat ă de c ătre o persoan ă specializat ă, dornic ă s ă men țin ă prestigiul gr ădini ței
și aceea persoan ă este numit ă ,, director al gr ădini ței ”. Pe lâng ă director întâlnim alte persoane
specializate și calificate în domeniul educa ției pre școlare care organizeaz ă grupa de copii, și anume
educatoarele grupei. Acestea au un rol aparte în de zvoltarea armonioas ă, liber ă a personalit ății
copilului, sprijinindu-l în toate ac țiunile sale.
Înv ăță mîntul pre școlar preg ăte ște copilul pentru via ța școlar ă, îi formeaz ă anumite abilit ăți,
priceperi, deprinderi necesare viitorului școlar de mâine: copilul înva ță s ă țin ă creionul în mân ă,
înva ță s ă picteze, s ă deseneze, s ă recite o poezie, s ă dramatizeze diferite personaje din pove ști, s ă
pronun țe corect sunetele limbii române, s ă fac ă diferen ța dintre fapte bune – fapte rele etc.
Educa ția pre școlar ă se adreseaz ă atât copiilor s ănăto și, normali cât și copiilor cu cerin țe
speciale care au nevoie de recuperare și de integrare.
În cazul acestor copii cu cerin țe speciale, educatoarea trebuie s ă le asigure atât protec ție cât
și educa ția de care au nevoie.
Mai precis trebuie s ă înl ăture discriminarea, s ă creeze în grup ă o rela ție de prietenie între
ace ști copii bazat ă pe ajutor reciproc, încredere și bun ăvoin ță

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

9 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
To ți copiii au nevoie de sprijin, de ocrotire, de educ a ție din partea adul ților, dar și de
afec țiune din partea acestora.
În înv ăță mîntul pre școlar se pune accent pe colaborarea dintre gr ădini ță – familie-
comunitate, ca parteneri egali în educa ția copilului, la asigurarea unui sprijin reciproc î n ceea ce
prive ște dezvoltarea integral ă a pre școlarului. Dac ă ace ști parteneri în educa ție colaboreaz ă, copilul
se simte sprijinit, apreciat, este dornic s ă realizeze tot ce î și propune, este stimulat s ă creeze lucruri
noi, demne de laud ă.
Înv ăță mântul pre școlar din România reprezint ă prima cheie spre succesul copilului, primul
mediu institu ționalizat care ofer ă acestuia posibilitatea de a se dezvolta armonios d in punct de
vedere intelectual, moral, cognitiv, afectiv, psiho motric.

1.1.1. Tendin țe în dezvoltarea înv ăță mântului pre școlar

Transformarea școlii române ști în ceea ce prive ște structurile, finalit ățile, con ținuturile și
preg ătirea resurselor umane are la baz ă și înv ăță mântul pre școlar. Înv ăță mântul pre școlar, de
altfel, trebuie s ă fie la curent cu problemele contemporaneit ății, și s ă le rezolve prin diferite
mijloace la nivelul educa ției formale.
În înv ăță mântul pre școlar un prim accent se pune pe dezvoltarea individ ual ă a fiec ărui
pre școlar. Copilul înva ță s ă socializeze, s ă se integreze în colectivitate, discut ă cu p ărin ții, cu
educatoarea, cu ceilal ți copiii, î și compar ă și î și alege prietenii dup ă bunul lui plac. Un al doilea
accent se pune pe integrarea socio- școlar ă a copilului, preg ătirea acestuia pentru școal ă și pentru
via ța social ă. Acest fapt aduce în prim plan pre școlarul ca fiin ță emo țional ă, ra țional ă, receptiv ă
care, a trecut de stadiu socializ ării urmând s ă p ăș easc ă, cu pa și m ărun ți spre via ța școlar ă.
Educa ția pre școlar ă are la baz ă un proces de dezvoltare și adaptare continu ă. Astfel aceast ă
preocupare pentru dezvoltare se organizeaz ă pe câteva direc ții și tendin țe majore precum:
– Restructurarea curricular ă a raporturilor dintre educa ție și instruire : în acest fel
educa ția pre școlar ă tinde s ă devin ă ,,o instruire realizat ă prin educa ție și nu o educa ție dobândit ă
prin instruire” ( Programa activit ăților instructive- educative în gr ădini ța de copii , 1998). Cu alte
cuvinte educatoarea se informeaz ă, prelucreaz ă informa țiile, alege materialele didactice, desf ăș oar ă

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

10 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
activitatea propus ă dar produsele activit ății respective nu au o importan ță semnificativ ă. La nivelul
educa ției pre școlare actuale îns ă se urm ăre ște dezvoltarea integral ă a pre școlarului în ceea ce
prive ște cuno știn țele, priceperile, deprinderile, atitudinile, valori le, competen țele dar și crea țile lui
proprii:
Reconsiderarea rolului educatoarei: Educatoarea de ține un rol important în grupa de copiii.
Ea este managerul grupei, coordoneaz ă întreaga activitate cu copiii, rezolv ă probleme ap ărute, se
informeaz ă, ofer ă copiilor r ăspunsuri la toate întreb ările adresate de ei. Dar în acela și timp ea trebuie
să se și perfec ționeze, s ă participe la cursuri de formare, s ă ini țieze parteneriate educa ționale, s ă
participe la concursuri, etc. Rela ția dintre educatoare și copil trebuie s ă fie una de prietenie,
educatoarea trebuie s ă se apropie de copil dar s ă fie și ,,autoritar ă’’ atunci când trebuie.
– Transformarea perspectivei de abordare a copilului : Fiecare copil e unic, are
personalitatea lui, modul lui de via ță , trebuin țe de înv ățare specifice. În acest sens educatoarea
trebuie s ă utilizeze metode de lucru noi, cum ar fi metoda pr oiectelor, problematizarea, introducerea
unor activit ăți op ționale care s ă îi dezvolte copilului anumite procese psihice prec um: memoria,
gândirea, creativitatea,aten ția etc.
– Prefigurarea unei viziuni didactice de tip curricul ar . În înv ăță mântul pre școlar la fel ca
și la celelalte nivele de înv ăță mânt lec ția predat ă la clas ă are la baz ă obiective, con ținuturi, etape ale
lec ții, strategii didactice etc. Programa nou ă a înv ăță mântului pre școlar mai precis curriculum
pre școlar cuprinde obiective de natur ă formativ ă care permite abordarea interdisciplinar ă a
con ținuturilor alese de cadre didactice și copii. Abordarea interdisciplinar ă reprezint ă o tendin ță în
dezvoltarea copilului pre școlar, ofer ă copilului posibilitatea de a cunoa ște lumea înconjur ătoare
printr-o viziune sistematic ă.
– Recunoa șterea valen țelor formative ale mediului educa țional . Copilul pre școlar trebuie
să participe atât în cadrul activit ăților instructive educative cât și în cadrul activit ăților
extracurriculare. Acest fapt implic ă atât gr ădini ța în educarea copilului cât și membrii comunit ății,
familia și al ți parteneri educa ționali. Parteneriatul educa țional este benefic în cadrul gr ădini ței.
Acesta are rolul de a implica membrii comunit ății în educarea copilului pre școlar; parteneriatul
educa țional este o tendin ță de dezvoltare a înv ăță mântului pre școlar.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

11 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
– Considerarea educa ției pre școlare ca parte a educa ției permanente. Educa ția permanent ă în
înv ăță mântul pre școlar are diverse valen țe atât formale cât și informale și nonformale. De mic,
copilul înva ță s ă socializeze, apoi se preg ăte ște pentru școal ă. Gr ădini ța nu se limiteaz ă la o educa ție
formal ă, cuno știn țele dobândite de copii în cadrul activit ăților instructiv-educative. Copiii particip ă
la activit ăți op ționale, activit ăți cu p ărin ții, teatru, și alte activit ăți distractive. Educa ția copilului
pre școlar include în ansamblu activit ățile prev ăzute în program ă, activit ăți extracurriculare dar și
activit ăți informale, din afara gr ădiniței.
Fundamentarea teoretic ă a interven țiilor educa ționale din gr ădini ță : Fiecare gr ădini ță trebuie
să aib ă programe și documente curriculare ce ghideaz ă activitatea acelei institu ții. A șadar, fiecare
cadru didactic trebuie s ă de țin ă documentele educa ționale stabilite de minister, privind importan ța
educa ției timpurii. Toate activit ățile desf ăș urate la grup ă trebuie s ă se bazeze pe aceast fundament
theoretic stabilit în curriculum pentru înv ăță mântul pre școlar și în alte ocumente esen țiale. A șadar,
gr ădini ța trebuie s ă participle la diverse concursuri, simpozioane, s ă câ știge premii, diplome, s ă-și
câ știge prestigiul în ora ș, în țar ă, s ă atrag ă în ea mul ți copii dornici de joac ă, de distrac ție, de a
înv ăța lucruri noi.
Toate aceste tendin țe de dezvoltare au un loc important în sistemul de înv ăță mânt pre școlar,
ele asigur ă educa ția, cre șterea, motivarea copilului la nivel institu țional.

1.1.2. Noul curriculum pentru înv ăță mântul pre școlar

În înv ăță mântul pre școlar apar o serie de nout ăți semnificative care pun accent pe educarea
și dezvoltarea copilului pre școlar. O noutate ap ărut ă în 2012 a fost publicat ă în Monitorul Oficial și
a fost dezb ătut ă de toate cadrele didactice din România: „Ministrul Educa ției Na ționale, Remus
Pricopie, a aprobat, prin Ordin de Ministru, Metodo logia de înscriere a copiilor în înv ăță mântul
preuniversitar pentru anul școlar 2013-2014”, se precizeaz ă într-un comunicat al Ministerului
Educa ției. Conform metodologiei, clasa preg ătitoare r ămâne în înv ăță mântul primar și poate fi
organizat ă atât în spa țiile școlilor, cât și în incinta gr ădini țelor, înscrierile pentru anul școlar 2013-
2014 urmând s ă înceap ă la 2 aprilie, dup ă cum s-a precizat în calendarul propus de Ministeru l
Educa ției.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

12 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
Aceast ă știre a iscat controverse atât la nivel institu țional, la nivelul școlii cât și la nivelul
comunit ății, în special al p ărin ților. Nu to ți p ărin ții au fost de acord cu aceast ă decizie luat ă de
Ministerul Educa ției. Unii dintre p ărin ți considerau c ă integrarea copiilor de grupa preg ătitoare în
clasa zero nu este în beneficiul copiilor. Copiii c u vârste cuprinse între 6-7 ani au înc ă nevoie s ă se
joace, nu pot sta în banc ă 45 de minute s ă fie aten ți la lec ție, ei se plictisesc, se obosesc, simt nevoia
de a se mi șca, de a conversa, de a se distra. Este perioada co pil ăriei, a înv ăță rii prin joc, a jocurilor
liber alese și școala ofer ă copiilor cu totul altceva: disciplin ă strict ă, seriozitate, motiva ție pentru
înv ățare.Al ți p ărin ți sus țin c ă șocul trecerii de la gr ădini ță la școal ă era destul de mare atât pentru
copii cât și p ărin ți. Dar, din fericire copilul se poate acomoda la cl asa 0 dac ă are o înv ăță toare bun ă,
care le capteaz ă mereu aten ția în cadrul lec ților propriu-zise.
Referitor la aceast ă problem ă al ți p ărin ți sus țin c ă atât la nivelul gr ădini ței dar și la nivelul
clasei preg ătitoare se urm ăresc metodele moderne de predare, și anume, predarea pornind de la
imagini, audi ție de pove ști, de cuvinte, reproducere de texte povestite, joc ul de rol, rela ția dintre
imagine și mesaj, construirea unei c ărți, completarea unui jurnal al clasei, reprezentat d e fotografii,
desene și simboluri. A șadar, cei mici înva ță s ă asocieze, s ă comunice, s ă argumenteze, fiind
încuraja ți s ă î și dezvolte sinele și s ă î și dezvolte o opinie.Grupa preg ătitoare este, în mod concret
clasa 0. Copiii parcurg aceea și program ă ca și la gr ădini ță , înva ță s ă numere, înva ță literele, înva ță
să scrie cuvinte. Jocul este activitatea predominant ă în clasa 0. Chiar dac ă p ărerile sunt
controversate și acum, clasa 0 r ămâne în înv ăță mântul românesc și nu se va ,,transfera” din nou la
gr ădini ță .
Metodele activ-participative reprezint ă o noutate în înv ăță mântul pre școlar. Acestea vizeaz ă
participarea activ ă și direct ă a copilului la procesul de înv ățare. Potrivit noului Curriculum pentru
educa ția timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani ,,metodel e activ-participative încurajeaz ă plasarea
copilului în situa ția de explora și de a deveni independent”. Pre școlarul trebuie s ă cerceteze un anumit
subiect astfel încât s ă poat ă sus ține în cadrul grupului propriile p ăreri. Educatoarea trebuie s ă
desf ăș oare activit ăți diversificate astfel încât s ă trezeasc ă interesele copiilor, s ă le pun ă în valoare
anumite abilit ăți și capacit ăți pe care deja le au formate.Mai precis cadrul dida ctic trebuie s ă țin ă cont
de faptul c ă copiii au diferite niveluri de dezvoltare, ritmuri diferite de dezvoltare și înv ățare precum

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

13 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
și stiluri diferite de înv ățare. Copilul trebuie încurajat s ă gândeasc ă singur, s ă propun ă alte solu ții
diferite de opiniile colegilor s ăi, s ă fie sigur pe el în tot ceea ce afirm ă și s ă aduc ă argumente pro și
contra atât în cadrul activit ăților propriu zise cât și în via ța de zi cu zi, s ă nu se lase influen țat de
deciziile altora ci s ă î și sus țin ă cu mândrie punctul de vedere. Metode activ partici pative utilizate în
gr ădini ță : Cubul, Tehnica Lotus, Explozia stelar ă, Brainstorming, Metoda p ălăriilor gânditoare,
Metoda predic țiilor, Turul galeriei, Metoda p ătratelor divizate etc.
O alt ă noutate ap ărut ă în înv ăță mântul pre școlar face referire la activit ățile op ționale
desf ăș urate în gr ădini ță . Notificarea nr. 41945/18.10.2000 cu privire la or ganizarea activit ăților
op ționale stabile ște modul de organizare a acestor activit ăți op ționale astfel:
a. În cazul în care activitatea op țional ă este desf ăș urat ă de c ătre educatoare în timpul
programului, ea face parte din norma cadrului didac tic. Pentru activit ățile op ționale de limba
modern ă, de ini țiere în utilizarea calculatorului, educatoarea va f ace dovada calific ării în domeniul
respectiv.
b. Pentru cazurile în care educatoarea (sau un alt cadru didactic) dispune de timpul necesar
pentru desf ăș urarea unei activit ăți op ționale la gr ădini ță și, în acela și timp are calificarea necesar ă,
op ționalul va fi considerat activitate didactic ă desf ăș urat ă în afara programului. Plata pentru aceast ă
activitate se va face în regim de plata cu ora sau cumul, din veniturile proprii ale unit ății de
înv ăță mânt (dona ții sau sponsoriz ări), cu respectarea prevederilor legale.
c. Dac ă se recurge la colaborarea cu funda ții, asocia ții, agen ți economici, persoane fizice
autorizate (fie c ă sunt sau nu cadre didactice) plata pentru activita tea op țional ă se va face tot din
veniturile proprii ale unit ății (dona ții sau sponsoriz ări). Și în acest caz, i se va solicita persoanei care
desf ăș oar ă activitate op țional ă s ă fac ă dovada calific ării
Activit ățile op ționale sunt o noutate în înv ăță mântul pre școlar, ele sunt stabilite în noul
curriculum dar sunt stabilite de director, de cadru l didactic și de p ărin ți.
Parteneriatul educa țional reprezint ă tot o noutate în înv ăță mântul pre școlar. Parteneriatul
educa țional se instituie între urm ătoarele institu ții: familie (partener tradi țional al școlii), școal ă (ca
institu ție social ă transmi ță toare de valori), comunitate (ca beneficiar al serv iciilor educa ționale),
agenții educa ționali (elevi, p ărin ți, cadre didactice, psihologi, al ți speciali ști), institu ții de cultur ă

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

14 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
(universit ăți, biblioteci, muzee, centre de cultur ă) și al ți factori interesa ți în dezvoltarea institu țional ă
a sistemului de educa ție. Parteneriatul educa țional, este foarte necasar în acest caz. Atât educa toarea,
părintele, autoritatea local ă, membrii ai comunit ății to ți particip ă la educarea pre școlarului.
Colaboreaz ă, au o rela ție bazat ă pe în țelegere, motiva ție, respect, comunic ă problemele ap ărute și
încearc ă s ă le rezolve utilizând diverse strategii. În alt ă ordine de idei parteneriatul educa țional este
benefic în procesul de dezvoltare și educare a pre școlarului
Institu țiile de înv ăță mânt, oricât de valoroase ar fi ele, nu vor substit ui corela ția dintre p ărin ți
și copii. Cu ajutorul speciali știlor din diverse domenii, se va realiza colaborare a cu familia, deoarece
ace știa vor desf ăș ura o activitate de ini țiere și de sus ținere a p ărin ților privind formarea și
dezvoltarea competen țelor educative parentale. Necesit ățile pedagogice, realitatea social ă, și
transform ările în procesul educa țional orienteaz ă spre abordarea unui parteneriat educativ constant,
calitativ, extensiv și profund, la care, ulterior, pe lâng ă familie, se vor ralia centrele de crea ție,
teatrul, bibliotecile pentru copii, institu țiile pre școlare, asocia țiile nonguvernamentale, biserica,
întreaga societate civil ă.
Parteneriatele educative realizate între diferite școli și diferite institu ții ajut ă copiii și cadrele
didactice s ă intre în contact direct cu probleme noi ale societ ății sau comunit ății din care fac parte.
În cadrul acestor parteneriate copiii particip ă efectiv la luarea unor decizi, pre școlarii într ă-n contact
direct cu mediul, devin sociabili, aten ți, responsabili, înva ță multe lucruri importante despre via ță ,
înva ță s ă colaboreze cu membrii unui grup, înva ță s ă câ știge dar înva ță și s ă piard ă. Cu alte cuvinte
parteneriatele educa ționale sunt benefice în înv ăță mântul pre școlar, ele reprezentând o scar ă
important ă în dezvoltarea și educarea copilului pre școlar.
Un alt element de noutate il reprezint ă rutinele și tranzi țiile, în care se includ, de fapt,
activit ăți realizate și pâna acum, dar nu sub aceasta denumire și f ără de care nu era posibil ă
derularea programului zilnic. Acestea sunt incluse în cadrul activit ăților de dezvoltare personal ă,
alaturi de activitatea op țional ă, alt ă dat ă inclus ă, mai degrab ă, în cadrul activit ăților obligatorii.
Activit ățile integrate reprezint ă tot tot un element de noutate. Activit ățile din gr ădini ță pot fi
desf ăș urate integrat dup ă scenarii zilnice cu generice distincte care reunes c activit ăți comune și la
alegere dar din zona respectiv ă sau prin care se reg ăsesc fragmentele de activit ăți dintr-o s ăpt ămân ă

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

15 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
cu generice de zi, respectând tema și subtema s ăpt ămânii
La nivelul înv ăță mântului pre școlar reg ăsim o serie de elemente noi pe care fiecare
educatoare le întâmpin ă la un moment dat. Nout ățile din gr ădini ță vizeaz ă copilul pre școlar, sunt
metode, tehnici, solu ții noi în abordarea curricular ă din gr ădini ță .

1.1.3. Vârsta pre școlar ă – caracteristici

Vârsta pre școlar ă este perceput ă ca fiind ,,vârsta de aur a copil ăriei, vârsta micului faur,
toate acestea sunt etichete sugestive, ata șate în literatura de specialitate perioadei de vârs t ă
pre școlar ă. Este vârsta unor achizi ții psiho-comportamentale fundamentale a c ăror calitate va
influen ța în mare m ăsur ă nivelul de adaptare și integrare a copilului în fazele urm ătoare ale
evolu ției și dezvolt ării lui” (A.Glava, C. Glava, 2002, p.9).
Este perioada în care copilul cerceteaz ă realitatea înconjur ătoare, studiaz ă fiecare lucru mic,
fiind curios s ă afle cât mai multe lucruri, adreseaz ă cât mai multe întreb ări legate de o anumit ă tem ă
pentru a afla cât mai multe despre problema respect iv ă. Atât în cadrul familial cât și în cadrul
institu țional, el este un mic cercet ător, î și dore ște s ă le descopere pe toate. În acest fel devine
independent, st ăpân pe sine, câ știg ă autonomie în cunoa ștere și ini țiativ ă. În aceast ă perioad ă
copilul socializeaz ă cu p ărin ții, cu rudele, cu vecinii, cu educatoarea și este mândru de
performan țele sale mai ales atunci când e l ăudat. E foarte important ă comunicarea în primii ani de
via ță a copilului. Cu alte cuvinte se dezvolt ă un comportament social demn de admira ție, civilizat,
care respect ă cerin țele individuale al fiec ărui copil.
Referitor la gr ădini ță , copilul este cel care acumuleaz ă cuno știn țele prin intermediul jocului,
a diferitelor activit ăți desf ăș urate de c ătre cadrul didactic, dar nu acumuleaz ă doar cuno știn țe ci și o
serie de deprinderi, priceperi, competen țe care îl ajut ă în preg ătirea sa cu pa și mici spre școal ă.
În grupa mic ă și mijlocie (vârsta 3-5 ani) copilul înva ță s ă socializeze, s ă se integreze în
colectivitate în timp ce în grupa mare copilul este preg ătit pentru școal ă. Între aceste etape de vârst ă
exist ă o diferen ță semnificativ ă în modul e a ra ționa, de a gândi; cuno știn țele copiilor din grupa
mare sunt mai voluminoase, limbajul este mai bogat, memoria este mai dezvoltat ă, un copil de
grup ă mare re ține mult mai multe cuno știn țe decât cel de grup ă mic ă sau mijlocie. La vârsta

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

16 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
pre școlar ă se dezvolt ă reprezent ările, gândirea cauzal ă, gândirea critic ă, memoria, aten ția,
imagina ția, creativitatea, voin ța și alte procese psihice fundamentale.
Vorbind despre temperamentul copilului pre școlar, fiecare educatoare a constatat înc ă de la
început c ă exist ă o deosebire între copiii din grup ă. Unii sunt mai veseli, al ții sunt mai tri ști, unii
sunt re ținu ți, al ții vorb ăre ți, unii dep ăș esc psihic orice insucces, al ții renun ță u șor la ceea ce î și
doresc. Tocmai din aceast ă cauz ă, educatoarea trebuie s ă ia leg ătura cu p ărin ții, și cu mult ă
în țelegere și r ăbdare s ă ajute copilul, s ă îl încurajeze, s ă îl stimuleze, s ă îi ofere lini ștea de care are
nevoie, s ă îl îndrume spre succes. Încurajarea este folosit ă atât la copiii care au un temperament
coleric, apatic, cât și la copiii cu temperament melancolic sau flegmatic . Dac ă ace ști copiii sunt
încuraja ți, rezultatele lor școlare vor fi pe m ăsura a ștept ărilor noastre.
Curiozitatea copilului predomin ă la vârsta pre școlar ă. Acest fapt este explicabil, dat fiind
faptul c ă pre școlarul este mic și ne știutor. Lumea înconjur ătoare îi stârne ște o serie de întreb ări,
incertitudini, nel ămuriri, la care ar vrea r ăspunsuri concrete dar pe în țelesul s ău. La gr ădini ță copilul
adreseaz ă educatoarei diverse întreb ări de genul: ,, Ce este aceasta ?’’, ,, De ce zboar ă avionul ?”,
Cum m ănânc ă vaca ?” etc. La toate aceste întreb ări educatoarea trebuie s ă r ăspund ă clar, concret, pe
în țelesul copilului, s ă explice ceea ce nu în țelege și s ă evite neap ărat r ăspunsul ,,nu știu”. Dac ă
aceasta nu știe ce s ă îi r ăspund ă la întrebare, mai bine amân ă r ăspunsul pe alt ă dat ă, iar când s-a
informat d ă r ăspunsul copilului.
Din curiozitate copilul se poate urca pe m ăsu ța din grup ă s ă vad ă ce e pe dulap, poate
deschide cutiile cu plastelin ă, poate umbla la prizele din interiorul gr ădini ței, se poate urca în
copacul din curtea gr ădini ței fiind curios s ă vad ă câte p ăsări și-au f ăcut cuibul în el etc. Datorit ă
acestui fapt, educatoarea trebuie s ă le explice copiilor ce au voie și ce nu au voie s ă fac ă atunci când
sunt la gr ădini ță dar și acas ă. Legat de priz ă, educatoarea poate chema pompierul s ă le explice de ce
nu este voie s ă ne juc ăm la priz ă. Poate chema un poli țist care le poate explica mai bine copiilor
comportamentele negative și positive dar și pedepsele pe care le vor primi atunci când fac o fapt ă
rea. Din aceast ă .cauz ă parteneriatele educa ționale sunt importante la nivelul înv ăță mântului
pre școlar, ele au un rol bine definit în educarea copii lor.
Perioada pre școlar ă are la baz ă formarea comportamentelor implicate în dezvoltarea

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

17 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
autonomiei și prin organizarea de deprinderi și obi șnuin țe ce privesc comportamentul alimentar,
igiena și vestimenta ția. Din punct de vedere al comportamentului aliment ar copilul trebuie s ă înve țe
să m ănânce la mas ă, s ă foloseasc ă tacâmurile, s ă foloseasc ă șerve țelul, s ă nu arunce gunoaie pe jos,
să nu vorbeasc ă la mas ă.
Copilul trebuie s ă înve țe s ă se îmbrace singur, s ă se încal țe singur, s ă se dezbrace singur, s ă
se spele pe mâini și pe fa ță , s ă mearg ă la toalet ă, s ă se comporte civilizat în orice loc se afl ă. Între 4-
5 ani, pre școlarul de grup ă mijlocie, trece printr-o perioad ă de diminuare a poftei de mâncare,
deseori determinat ă de monotonia regimului alimentar sau de diferite t ensiuni afective. La mas ă nu
mănânc ă tot, au preferin țe în ceea ce prive ște mâncarea, pâinea cu fineti e preferata tuturor, nu
mănânc ă ce nu le place. Toaleta de diminea ță , piept ănarea p ărului, t ăierea unghilor, folosirea hârtiei
igienice sunt doar câteva deprinderi igienice pe ca re copilul trebuie s ă le cunoasc ă și s ă le aplice.
Aceste deprinderi igienice au rolul de a stimula im aginea de sine a pre școlarului.
Cunoa șterea profilului psihologic al vârstei pre școlare devine un etalon important nu numai
pentru evaluarea nivelului de dezvoltare, pentru în țelegerea universului psiho-intelectual, socio –
afectiv și comportamental, dar și din perspectiva optimiz ării strategiilor practice de ac țiune eficient ă
la aceast ă vârst ă.

1.2. Mediul familial și valoarea lui educativ ă

1.2.1. Familia concept polisemantic

Familia este mediul în care se formeaz ă personalitatea copiluluii, climatul familial deven ind
cadrul de ambian ță material ă, spiritual ă și moral ă în care se formeaz ă copiii. Familia îi determin ă
idealurile, valorile spirituale, îi formeaz ă atitudinea fa ță de munc ă. Termenul de familie apare în
vocabularul timpurilor îndep ărtate pe filiera latin ă, de la complexul termen „famulus” care, în prim ă
faz ă, desemna sclavii apar ținând cet ățeanului roman, iar, mai târziu, s-a extins și asupra persoanelor
aflate sub st ăpânirea lui, respectiv asupra descenden ților și so ției acestuia.
În zilele noastre familia este considerat ă ca fiind temelia societ ății. Ea devine apoi element de
stabilitate social ă, deoarece rela țiile din cadrul ei dau tonul rela țiilor din societate. Stabilitatea ei
determin ă stabilitatea societ ății. Din perspectiv ă sociologic ă, familia poate fi definit ă ca un grup

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

18 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
social, este alc ătuit ă din cel pu țin doi membri uni ți prin c ăsătorie sau având un alt grad de rudenie,
care impart acelea și sentimente, valori, dorin țe Familia are la baz ă încrederea reciproc ă,
comunicarea, rela țiile directe, informale, nemediate. Cu alte cuvinte familia este un grup primar,
care se bazeaz ă pe norme, reguli bine stabilite, oportunit ăți, Calitatea de grup primar nu semnific ă
absen ța normelor și reglement ărilor. Dimpotriv ă, familia este unul dintre grupurile primare cu cea
mai mare înc ărc ătur ă normativ ă. Din perspectiv ă juridic ă, familia reprezint ă un grup de personae,
dou ă persoane de sexe diferite, care au responsabilit ăți, drepturi și obliga ții comune reglementate
prin norme legale.Cu alte cuvinte familia este un g rup formal constituit pe baza unor legi și acte
normative care men țin rela ția dintre cei doi so ți.
Referitor la termenul de ,,familie”, diver și autori au încercat s ă defineasc ă acest termen, ținând
cont de pluritatea sensurilor acestui cuvânt. Astfe l termenul de ,,familie” a fost definit în felul ur m ător:
„Familia este o form ă complex ă de rela ții biologice, sociale, materiale și spirituale între
oameni lega ți prin c ăsătorie, sânge sau adop ție. Fiind un fenomen social, ea se dezvolt ă o dat ă cu
dezvoltarea societ ății și se modific ă în raport cu aceasta” (Voinea M, 1978, p.5).
,,Familia reprezint ă grupul social al c ărui membri sunt lega ți prin raporturi de vârst ă,
căsătorie sau adop ție și care tr ăiesc împreun ă, coopereaz ă sub raport economic și au grij ă de copii”
(C. Zamfir, L. Vl ăsceanu, 1993, p. 53).
,,Familia este institu ția social ă bazat ă pe sexualitate și pe tendin țele materne și paterne, a c ărei
form ă variaz ă de la o cultur ă la alta” (N.Sillamy, 1996, p.36 ).
,,Familia este v ăzut ă ca o întreprindere sau ca o comunitate de interese care ofer ă membrilor
săi beneficii de toate felurile care sunt dificil de procurat de pe pia ță . Aceste beneficii pot fi
materiale, ca de exemplu o locuin ță , sau imateriale, ca de exemplu dragostea și afec țiunea” (B.
Lemenncier, 1988, p.121).
,,Familia este un grup care î și are originile în c ăsătorie, fiind alc ătuit ă din so ț, so ție și copiii
născu ți din unirea lor , pe care îi unesc drepturile și obliga țiile morale,economice, politice,
religioase și sociale” (I.Mitrofan, N.Mitrofan, 1991, p.74).
,,Familia reprezint ă nucleul instrumental fundamental al structurii soc iale mai largi, în sensul c ă
toate celelalte institu ții depind de influen țele acesteia” (S. Voinea, 1983, E.St ănciulescu, 1997,)

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

19 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
,,For țele interne care unesc familia contemporan ă sunt sentimentele de dragoste și ata șament
al so ților, precum și al p ărin ților și copiilor, respectul reciproc, solidaritatea membr ilor’’(M.Voinea,
, 2005, p. 21).
„Familia reprezint ă asocierea stabilit ă în mod natural pentru satisfacerea nevoilor zilnic e ale
omului”(Aristotel).
Adina B ăran-Pescaru ofer ă o defini ție familiei, pe care nu o consider ă foarte util ă sau
satisf ăcătoare, dar realist ă: ,,familia este un grup social, care poate sau nu s ă include adul ți de amble
sexe ( de exemplu , familiile cu un singur p ărinte), poate sau nu poate include unul sau mai mul ți copii
(de exemplu , cuplurile f ără copii), care pot sau nu s ă fie n ăscu ți in c ăsătoria lor ( de exemplu , copiii
adopta ți sau copiii unui partener dintr-o c ăsnicie anterioar ă). Rela ția dintre adul ți poate sau nu s ă aib ă
originea în c ăsătorie ( de exemplu , cuplurile care coabiteaz ă), ei pot sau nu s ă-și împart ă o locuin ță
comun ă ( de exemplu , cuplurile care fac naveta)” (A. B ăran-Pescaru, 2004, p.14).
Plecând de la aceste defini ții, se pot contura urm ătoarele caracteristici ale familiei:
• O familie e compus ă din minim doi membri;
• Ace ști membri sunt uni ți prin c ăsătorie;
• Între membrii grupului familial exist ă un ansamblu de drepturi și de obliga ții
garantate juridic;
• Exist ă rela ții interpersonale, de comunicare, prietenie, respec t între membrii unei
familii;
• Membrii familiei respect ă anumite norme și reguli;
• Căsătoria dintre doi membrii vizeaz ă îndeplinirea unor func ții în raport cu societatea.

1.2.2. Func țiile familiei

De la venirea sa pe lume, copilul apar ține în mod normal unei familii. Familia are la baz ă
anumite func ții bine definite, în ceea ce prive ște responsabilitatea, atribu țiile, cre șterea și educarea
copiilor. Responsabilitatea educa țional ă este o func ție foarte important ă în cadrul familiei. Copilul se
na ște, cre ște, socializeaz ă, se integreaz ă în colectivitate, este dus la gr ădini ță , la școal ă, la alte activit ăți
extracurriculare. P ărin ții au obligativitatea s ă îi ofere copilului dreptul la o educa ție bazat ă pe

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

20 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
cuno știn țe, priceperi, deprinderi, formare de abilit ăți, de competen țe, etc. Dintre toate func țiile familiei,
func ția educativ ă este cea mai important ă deoarece educa ția vizeaz ă dezvoltarea integral ă a copilului.
,,Cre șterea copiilor presupune asigurarea de c ătre membrii adul ți a acelor condi ții de mediu
(locuin ță , hran ă, îmbr ăcăminte) care s ă fac ă posibil ă dezvoltarea normal ă a organismului copilului. Ca
proces, acesta nu se poate rupe de educare, pentru c ă, simultan cre șterii se înregisteaz ă dezvoltarea
psihic ă a copilului, structurarea personalit ății sale și asupra acestora educa ția în famile are o deosebit ă
importan ță ” (R. Niculescu, 1996, p.16).
În cadrul societ ății noastre, în etapa actual ă, precum și în cea de perspectiv ă, familia este
chemat ă s ă îndeplineasc ă urm ătoarele func ții:
a) func ția biologic-sexual ă, are o tendin ță regresiv ă, mai ales în ță rile dezvoltate, datorit ă
faptului c ă femeia pune în prim plan serviciul, cariera, confo rtul, banii în locul na șterii unui
copil, în condi țiile supraocup ării p ărin ților, mai ales a mamelor, dar și cre șterii cheltuielilor
pentru educa ție și preg ătire a copilului pentru școal ă, educa ție, serviciu etc. În România
aceast ă func ție are valen țe semninficative datorit ă problemelor financiare din familie. În
acest sens tinerii c ăsători ți din țara noastr ă au concep ția de a avea numai un copil sus ținând
că este de ajuns în ziua de azi.
b) func ția economic ă, are în vedere buna desf ăș urare a vie ții și a activit ății grupului familiar în
ceea ce prive ște necesitatea asigur ării condi țiilor materiale necesare vietii de familie, a
cre șterii și educ ării copiilor. So ții au responsabilitatea de a asigura prin contribu ția lor
condi ții accesibile familiei, aceste contribu ții fiind de ordin financiar, material, spiritual. Î n
societatea tradi țional ă, din cele mai vechi timpuri so țul era cel carea aduce banii în cas ă,
care muncea, iar so ția avea grij ă de cas ă și de copii. În societatea modern ă îns ă ambii so ți
aduc venituri în familie, ambii so ți contribuie la p ăstrarea cur ățeniei în cas ă, aprovizionare
de mâncare, pl ătirea facturilor, cre șterea și educarea copiilor.
c) func ția psihoafectiv ă vizeaz ă în primul rand rela ția dintre membrii familiei, comunicarea
între ace știa, climatul afectiv din familie. În societatea ro mâneasc ă, problemele, discu țiile,
stresul, incompatibilitatea sunt de multe cauze ale divor țului în familie. În acest fel unii
prefer ă s ă rămân ă singuri, prefer ă singur ătatea, reorientarea afectiv ă c ătre animale, mai ales
câini și pisici, a c ăror stabilitate este interpretat ă, prin ra ționalizare, drept afec țiune și

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

21 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
fidelitate. Vorbind despre sentimentul de afec țiune dintre membrii familiei Mitrofan I si
Mitrofan M afirm ă c ă „Prin intermediul acestui climat, individul î și satisface trebuin țele
sale de siguran ță și apartenen ță , fiind „ferit” astfel de sentimentele „reci” de iz olare și
însingurare” (I. Mitrofan, M. Mitrofan ,1991, p.156 ).
d) func ția de socializare pune în prim plan comunicarea în cadrul familiei prin diferite prisme:
comunicare mam ă – tat ă, mam ă – copil, tat ă – copil, comunicarea între familie și alte rude. În
primii ani de via ță comunicarea p ărin ți – copil este o etap ă foarte important ă în dezvoltarea
limbajului copilului. Prin socializarea din cadrul familiei copilului îi sunt inoculate valorile,
motiva ția și comportamentele specifice ascensiunii sociale. Pe rioada de la na ștere pân ă când
copilul devine independent, este o perioad ă de socializare în familie, copilul înva ță s ă
vorbeasc ă, apoi s ă pronun țe corect, este încurajat s ă î și exprime punctul de vedere referitor
la o problem ă, este motivat s ă reu șeasc ă, s ă câ știge, s ă comunice în colectivitate.
e) func ția educa țional ă se refer ă la efortul pe care îl face familia pentru a educa copiii
conform unor reguli, conduite, norme, responsabilit ăți care s ă îi preg ăteasc ă pentru via ța
școlar ă, social ă și profesional ă. P ărin ții ofer ă copilului educa ție atât în cadru familiar cât și
intr-un cadru institu ționalizat, școlar, unde se utilizeaz ă o serie de metode și tehnici
educative.
Educa ția copiilor are la baz ă comportamentele acestora în raport cu familia, soc ietatea,
școala, ei trebuie s ă adopte un comportament civilizat atât în familie, școal ă cât și în colectivitate.
Pornind de la aceste func ții a educa un copil înseamn ă a-i permite s ă se apropie de multiple
identit ăți, de a îndeplini multiple roluri și func ții. De asemenea, înseamn ă a-i da posibilitatea s ă g ăseasc ă
o unitate în ac țiune, cât și în scop, de a se conforma și imita f ără a se limita la o copie fidel ă sau
reflectare social ă, dar și de a se delimita, de a fi autonom f ără s ă cad ă în individualism, revolt ă sau
izolare

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

22 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
1.2.3. Stiluri educative ale p ărin ților

Societatea se confrunt ă cu o varietate de tendin țe în ceea ce prive ște stilurile de educare a
copiilor în familie. Fiecare familie are stilul ei educativ. Stilul educativ este dependent de stilul
parental, cu care se și confund ă de multe ori. Stilul parental are în vedere modali tatea prin care
părin ții î și educ ă copiii, dac ă sunt autoritari, daca sunt permisivi, dac ă particip ă amândoi în
cre șterea și educarea copiilor. Eficien ța educa ției în familie depinde de stilul adoptat de p ărin ți, de
regulile, normele impuse de p ărin ți pentru a fi respectate de copil.
Părin ții au uneori tendin ța de a amesteca aceste stiluri educative în sensul urm ător: devin
autoritari atunci când sunt nervo și, devin permisivi atunci când vin obosi ți de la munc ă. În
societatea tradi țional ă b ărba ții erau aceia care stabileau regulile casei și aplica pedepse pentru
înc ălcarea lor. În societatea modern ă ambii so ți stabilesc regulile, normele, și atunci când este vorba
de aplicarea unei pedepse se hot ărăsc amândoi. Și cum p ărin ții au caractere diferite, în cele din
urm ă va izbucni un conflict între cei doi. To ți p ărin ții vor s ă fie p ărin ți buni, pentru c ă nu știu ce
altceva s ă fac ă și simt c ă aceasta este modalitatea corect ă de a fi p ărinte.
Cercet ările au demonstrat c ă exist ă în principal 4 stiluri educative în familie printr e care
amintim:
• de respingere\neglijare:dragoste sc ăzut ă și limite sc ăzute;
• autoritarist: dragoste sc ăzut ă și limite înalte;
• permisiv: dragoste ridicat ă și limite înalte;
• democratic: dragoste ridicat ă și limite înalte;
Stilurile parentale vizeaz ă concep ția p ărin ților despre ceea ce înseamn ă a fi un p ărinte ,,bun”
sau ,,r ău”.
În general to ți p ărin ții se consider ă a fi buni, vor binele copilului, îi ofer ă educa ția de care
are nevoie. Fiecare p ărinte consider ă c ă stilul parental abordat de el este cel adecvat, c orect, a șa
cum au fost ei crescu ți de p ărin ții lor a șa încearc ă s ă-și educe propriul copil. Acest fapt nu este
gre șit dar ținând cont c ă ne afl ăm în secolul modernit ății, cu tehnologii noi și telefoane de ultim ă
genera ție purtate de copiii din ciclul primar, trebuie tot u și schimbat și stilul parental, odat ă cu
modernizarea lumii.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

23 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
De exemplu dac ă rogi copilul s ă strâng ă juc ăriile, utiliz ănd cuvintele magice ,,te rog”,
,,mul țumesc”, copilul se supune rug ămin ții și strânge încet juc ăriile. Dac ă p ărintele ridic ă tonul
când roag ă copilul s ă strâng ă juc ăriile, acesta poate avea reac ții diferite. De exemplu poate sa
plâng ă, poate s ă se sperie, poate s ă refuze rug ămintea p ărintelui.În acest caz p ărintele trebuie s ă aib ă
în vedere vârsta copilului, personalitatea copilulu i și în acest fel s ă stabileasc ă stilul parental care i
se potrive ște în educarea copiilor.
Părin ții care doresc s ă aib ă o rela ție de prietenie cu copiii lor folosesc dragostea ca stil
parental de baz ă. Cei care sunt autoritari în rela ția cu copilul folosesc limitele ca stil parental
predominant.
Cu alte cuvinte p ărin ții care folosesc stilul permisiv î și petrec mult timp cu copiii,
comunicând cu ei, explicându-le ce este bine și ce este r ău, se implic ă total în cre șterea și educarea
propriilor copiii. P ărin ții care folosesc stilul autoritar consider ă c ă limitele impuse în educa ția unui
copil sunt mai importante decât afec țiunea și dragostea. Ace ști p ărin ți utilizeaz ă disciplina ca mijloc
de educa ție, controleaz ă permanent copilul, îl pedepse ște, îi explic ă unde a gre șit dar nu negociaz ă
cu el: a gre șit, trebuie s ă fie pedepsit. De obicei p ărin ții amestec ă stilurile parentale în sensul c ă sunt
și permisivi dar atunci când este necesar pot fi aut oritari. În acest sens fiecare p ărinte î și adopt ă
propriul stil în cre șterea și educarea copilului s ău, motivând alegerea sa ca fiind modalitatea
corespunz ătoare de a fi p ărinte.
Stilurile parentale sunt detaliate mai pe larg în d e c ătre autorul Adina B ăran Pescaru (2004,
p.11):
a. Stilul parental de respingere sau neglijare. Acest stil este considerat ca un stil
parental indiferent datorit ă lipsei de implicare emo țional ă și de control asupra
copilului.Ppresupune atât dragoste sc ăzut ă cât și limite sc ăzute .
Într-o asemenea familie p ărin ții și copiii sunt angaja ți frecvent în cercuri vicioase de
interac țiune.Un exemplu al unui astfel de cerc este cel ce urmeaz ă:
– p ărintele încearc ă s ă controleze comportamentul copilului prin mijloace ineficiente. De
pild ă, un p ărinte poate striga la copil s ă-și adune juc ăriile sau poate s ă-l amenin țe c ă i le pune pe
toate la gunoi, dac ă nu le strânge imediat;

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

24 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
– copilul î și ignor ă p ărintele sau protesteaz ă sau se ceart ă, ca r ăspuns;
– p ărintele înceteaz ă s ă mai țipe sau s ă amenin țe și iese din situa ție. Aceast ă ac țiune
înt ăre ște exact lucrul pe care p ărintele dorea s ă-l împiedice (dezordinea), f ăcând exact ceea ce vrea
copilul (s ă-l lase în pace);
– copilul a adoptat astfel o m ăsur ă de control asupra p ărintelui, pentru c ă el/ea tocmai a
asistat la o scen ă de „retragere” a adultului;
– conflictul degenereaz ă, astfel încât p ărin ții for țeaz ă miza și încep amenin ță rile și
strig ătele serioase sau abuzul fizic;
– copilul accept ă în final cererea p ărin ților de a strânge juc ăriile și înt ăre ște
comportamentul abuziv al acestora (p ărin ții simt c ă trebuie s ă fie furio și sau abuzivi pentru a-l face
pe copil s ă se supun ă) sau continu ă s ă refuze s ă coopereze, protestând tot mai mult, ignorîndu-i sa u
fugind de acas ă;
– .p ărin ții renun ță sau îi pedepsesc pe copii într-o total ă frustrare.
În acest exemplu dat putem observa reac ția imediat ă a copilului în urma stitului educativ
folosit de p ărinte. P ărintele url ă la copil s ă î și adune juc ăriile, dar nu îl convinge pe copil s ă fac ă
acest lucru. Dac ă acest p ărinte vorbea frumos, folosea cuvinte magice precum te rog, mul țumesc
șansele ca și copilul s ă asculte de p ărinte erau mult mai mari. Acest stil este înc ă folosit în ziua de
azi mai ales de p ărin ții care au alte preocup ări mai presus de grija copilului. Poate au un servi ci
greu, ajung acas ă seara târziu și toate ac țiunile copilului li se par ie șite din comun, neadecvate,
nestatornice. În acel moment nu au r ăbdare s ă îi explice copilului ci mai bine țip ă la el. Aceste
ac țiuni se pot transforma în violen ță din partea p ărintelui, dac ă acel copil continu ă s ă refuze cerin ța
părintelui.
b. Stilul parental autoritarist. Presupune limite înalte și dragoste sc ăzut ă.Aceasta nu
înseamn ă c ă un p ărinte autoritarist nu- și iube ște copilul. Ei î și iubesc copilul, dar
puncetele tari ale stilului lor sunt în disciplina ac țiunii (fixarea de limite) și nu în
disciplina rela ției (dragostea).
Copiii au nevoie de dragoste, afec țiune din partea p ărin ților. Au nevoie s ă fie l ăsa ți
independen ți, s ă î și exprime singuri nemul țumirile, s ă le explice p ărin ților unde au gre șit, s ă

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

25 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
comunice cu p ărin ții liber, deschis. Stilul parental autoritarist nu presupune îns ă acest lucru. Acest
stil resupune limite, supunere, respect din partea copiilor. Rela ția dintre copii și p ărin ții lor nu este
una de prietenie, apropiat ă, cald ă, în care copilul s ă se simt ă iubit, îngrijit, protejat de p ărinte. Ace ști
părin ți nu discut ă regulile cu copiii lor. Pornesc de la premise c ă regulile sunt f ăcute ca s ă nu fie
înc ălcate. În societatea tradi țional ă tata era stâlpul casei, mama imediat dup ă el iar copiii erau pe
ultimul loc. Regulile erau stabilite de tat ă și trebuiau respectate de toat ă familia, mai ales de copii.
Dac ă ace știa nu respectau regulile casei erau pedepsi ți. Pedeapsa era singura form ă de disciplinare a
copilului, cu ajutorul c ăreia îi putea controla pe copii. Dac ă ace ști copiii nu î și îndeplineau pedeapsa
erau b ătu ți sau li se aplicau alte pedepsa corporale.
Și în ziua de azi unii p ărin ți folosesc b ătaia ca și metod ă de disciplinare a copilului. Mai ales
în familiiile autoritariste în care respectul și disciplina sunt dou ă cuvinte ,,sfinte” în ceea ce prive ște
educa ția în familie.
Putem spune c ă și p ărin ții autoritari ști pot echilibra dragostea și limitele în stilul lor de a- și
educa copiii. Este nevoie doar de bun ăvoin ță din partea acestora, s ă impun ă respect, disciplin ă dar
să d ăruiasc ă la rândul lor copiilor dragoste, afec țiune, c ăldur ă sufleteasc ă.
c. Stilul parental autoritar presupune libertatea copiilor în ceea ce prive ște
cunoa șterea lumii înconjur ătoare. Copiii sunt l ăsa ți s ă exploreze, s ă cerceteze, s ă
descopere singuri tainele acetei lumi necunoscute. P ărin ții care utilizeaz ă stilul autoritar
imbin ă respectul și disciplina cu dragostea, afec țiunea și bun ăvoin ța. P ărintele autoritar
îi explic ă întotdeauna copilului ceea ce a gre șit, ce este bine s ă fac ă și ce nu este bine, pe
un ton potrivit, cald, calm, și în acest fel copilul în țelege gre șeala f ăcut ă. Acest stil le
perimte s ă se relaxeze și s ă afle cine sunt, în timp ce fac gre șeli .
Stilul autoritar pune în prim plan respectul copilu lui fa ță de p ărinte, dragostea copilului fa ță
de p ărinte, dar și modul de a reac ționa atunci când apare o problem ă, o gre șeal ă f ăcut ă de copil.
Acesta este l ăsat s ă o resolve singur și în acest fel va fi r ăspunz ător în fa ța tuturor problemelor
ap ărute, va fi capabil s ă le rezolve singur. Stilul acesta este utilizat de foarte mul ți p ărin ți deoarece
îmbin ă utilul cu pl ăcutul, dragostea cu respectul, distrac ția cu educa ția.
d. Stilul parental permisiv const ă în dragoste ridicat ă (disciplina rela țional ă) și

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

26 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
limite sc ăzute (disciplina ac țiunii). Acest stil pune în prim plan dragostea, afe c țiunea
părintelui fa ță de copil, rela ția de prietenie dintre cei doi, respectul copilului fa ță de
părinte. Stilul parental permisiv îns ă nu impune limite ferme. P ărin ții le explic ă pe un ton
cald, calm gre șelile comise, negociaz ă cu copiii pentru a ob ține rezultatul dorit. De
exemplu copilul este rugat s ă strâng ă juc ăriile, iar dac ă le va strânge, va primi o
recompens ă. Aici intervine negocierea ca form ă de educare. P ărintele negociaz ă cu
copilul o fapt ă bun ă. De obicei copiii cu p ărin ți permisivi sunt mul țumi ți de rela ția pe
care o au cu p ărin ții lor .
Copiii încearc ă s ă le fac ă p ărin ților pe plac, se comport ă civilizat pe strad ă, la școal ă, sunt
independen ți, dornici s ă experimenteze lucruri noi, î și rezolv ă problemele singuri. Din nefericire
pentru p ărin ții permisivi exist ă câteva sl ăbiciuni ale stilului. Acesta nu are eficien ță pe termen lung.
Copiii care nu cresc cu reguli, limite, responsabil it ăți pot intra în cercuri vicioase de prieteni, pot
fugi de acas ă, p ărin ții nu vor mai avea nici un control asupra lor. Dac ă de mic îi permi ți copilului
orice și nu îi impui limite, când va cre ște mare nu va mai asculta de regulile impuse de p ărin ți. În
acest fel p ărin ții trebuie s ă fie conving ători, s ă adopte strategii, reguli ferme în ceea ce prive ște
educarea pre școlarului, pentru a fi respectat mai târziu, iubit și pre țuit de c ătre copilul s ău. Părin ții
ar trebui s ă fie cei mai importan ți ascult ători ai copilului lor, f ăcându-l s ă se simt ă suficient de
important pentru a fi auzit.
e. Stilul parental democratic sau echilibrat presupune atât dragoste ridicat ă, cât și
limite înalte. Acest stil pune în prim plan egalita tea și încrederea reciproc ă. Părintele
este cel care impune limite și ia decizii în familie. To ți copiii sunt egali și p ărin ți nu fac
nici o diferen ță între ei. Regulile sunt respectate de to ți membrii familiei, cine încalc ă
regulile casei va fi pedepsit. Într-o familie numer oas ă, cu mul ți copiii, dac ă regula este ca
dup ă mâncare toat ă familia s ă ias ă la plimbare atunci toat ă familia respect ă regula.
Părin ții sunt cei care iau deciziile în familie, decide b un ăstarea material ă și spiritual ă a
copiilor .
Stilul parental democratic de ține un set de credin țe parentale precum:
– părinții prezint ă r ăul și binele cu propriile cuvinte și fapte;

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

27 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
– disciplina este diferit ă de pedeaps ă; blamarea copilului nu este acceptat ă;
– consecin țele sunt inevitabile și exist ă și frustrare uneori;
– copiii au nevoie de încurajare pentru a încerca n oi activit ăți;
– trebuie înv ățați cum s ă rezolve problemele.
Aceste principii au la baz ă demnitatea și independen ța copilului dar și onestitarea acestuia.
Părin ții asteapt ă respect din partea copiilor, le ofer ă o educa ție aleas ă, le insufl ă valori morale,
credin țe și responsabilit ăți, coopereaz ă cu copilul, comunic ă cu el dar a șteapt ă ca rezultatul acestei
educa ții s ă se observe atunci când copilul va cre ște mare. Ace ști p ărin ți pornesc de la premisa ,, să-i
tratezi pe ceilal ți a șa cum vrei s ă te trateze și ei pe tine ”. Nu se stabilesc prea multe limite în ceea
ce prive ște educarea copiilor, dar acele limite impuse de p ărin ți trebuie respectate cu stricte țe. Nici
prea mult ă dragoste nu e benefic ă în rela ția p ărinte-copil. Trebuie stabilit ă o leg ătur ă între dragoste
și limite, și aceast ă leg ătur ă s ă fie punctul de plecare al educa ției în familie.
Comunicarea este foarte important ă în familie. P ărintele și copilul trebuie s ă discute
absolute orice neîn țelegere, și s ă încerce s ă rezolve orice conflict ap ărut între ei, comunicând. Exist ă
o multitudine de stiluri educative în familie, dar cel mai important este rela ția dintre p ărinte-copil,
comunicarea între ei, modul de rezolvare a probleme lor. Nu conteaz ă stilul folosit dac ă rezultatul
ulterior e cel propus de cei doi p ărin ți.
Îngrijorare exagerat ă pentru
performan țele copilului
Părintele corect Părintele hiperperfec ționist
Dorin ța de a avea un copil model critic, intolerant, rigid
,,Trebuie s ă fie cel mai bun’’
,,se putea și mai bine’’

Copilul neîncrez ător Copilul rebel
Descurajat, cople șit de exigen țe nu accept ă regulile
,,Nu voi reu și’’ nu ține cont de cel ălalt
,,M-am s ăturat s ă mi se spun ă ce s ă fac’’
Fig.1. Părintele ,,Exigent’’ sau ,,Autoritar’’
(A.Pierseca, D.Croitoru 2003, p.47)

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

28 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul

1.2.4. Comunicarea p ărinte – copil

Familia a avut întotdeauna un rol fundamental în ed uca ția copiilor, în ceea ce prive ște
socializarea și integrarea lor social ă. ,,Sub aspectul calit ății rela ților este evident rolul pe care îl
joac ă p ărintele, abilitatea și armonia în rela țiile interpersonale, dar mai ales competen ța lor educativ-
părinteasc ă” (Telleri, F, 2003, p. 23).
Cu alte cuvinte p ărintele trebuie s ă se documenteze înainte de a avea un copil. Sunt at âtea
posibilit ăți de informare în ziua de azi, cu noile tehnologii ap ărute încât p ărintele se poate informa
din mai multe surse despre ceea ce înseamn ă cre șterea și educarea unui copil.
Exist ă multe familii în care copilul r ămâne singur în cas ă cu un singur p ărinte și î și petrece
foarte mult timp în fa ța calculatorului sau televizorului. Acest lucru est e total gre șit, spun speciali știi
în domeniu. Dac ă p ărintele las ă copilul în fa ța televizorului multe ore nesupravegheat, copilul
respectiv poate avea tulbur ări de comportament, de limbaj, inadaptare social ă, nu se poate acomoda
într-o colectivitate. Un joc distractiv, o poveste educativ ă, un puzzle f ăcut de cei doi, o poveste
spus ă de copil și ascultat ă de p ărinte, toate acestea includ comunicarea în procesul de cre ștere și
educare a copilului.
Comunicarea este cheia principal ă în rela ția p ărinte – copil. De mic, copilul trebuie s ă
comunice cu p ărintele, s ă-i spun ă problemele întâmpinate, s ă-l roage când are nevoie de ajutor, în
acest sens și când va fi mare va avea o comunicare dechis ă cu p ărintele. De obicei la vârsta
adolescen ței, copiii comunic ă foarte mult cu adolescen ții de vârsta lor, ascunzându-le p ărin ților
problemele cu care se confrunt ă. Iar p ărin ții sunt cei care încearc ă s ă le rezolve problemele copiilor
lor. Lipsa de comunicare între p ărinte și copil are urm ări și în adolescen ță . Părin ții trebuie s ă aib ă o
comunicare eficient ă atât cu copiii lor cât și cu institu ția școlar ă în care acesta înva ță , pentru a-l
ajuta pe copil s ă-și dezvolte personalitatea, s ă se integreze social, s ă aib ă un comportament adecvat
în institu ția de înv ăță mânt, acas ă și pe strad ă, s ă-I dezvolte copilului stima de sine, curajul,
blânde țea și responsabilitatea.
De aceea p ărin ți trebuie sprijini ți în ceea ce prive ște comunicarea cu copilul începând cu
nivelul pre școlar. Educatoarea poate sf ătui p ărintele cum este bine și cum nu este bines ă procedeze

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

29 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
cu copilul s ău. Parteneriatul educa țional gr ădini ță – familie vizeaz ă, în mare parte, comunicarea
dintre p ărinte și copil. De exemplu educatoarea ține o lec ție deschis ă care particip ă și p ărin ții, având
ca tem ă ,,1 Martie”. Copiii împreun ă cu p ărin ții lor au sarcina de a confec ționa un m ărțișor pentru
bunica lor. Materialele se afl ă pe mas ă, modelul de m ărțișor se afl ă în fa ța lor dar fiecare î și
personalizeaz ă m ărțișorul dup ă bunul lor plac. În acest fel p ărintele și copilul comunic ă între ei,
copilul coloreaz ă, m ămica lipe ște, cei doi corespondeaz ă în realizarea m ărțișorului dorit. Mama îi
explic ă cum trebuie s ă deseneze, copilul îi arat ă mamei cum trebuie s ă lipeasc ă, în felul acesta se
stabile ște o conexiune între ei, o rela ție bazat ă pe comunicare, afec țiune și respect.
Un rol deosebit în educarea copiilor îl au p ărin ții, cei ce realizeaz ă în mare m ăsur ă actul
educa țional. Metodele educa ționale pe care ace știa le aplic ă în familie î și pun amprenta în mare
măsur ă peste educa ția copilului. Copilul mic de obicei imit ă comportamentul, gesturile și pozi ția
corporal ă a p ărintelui. Imit ă felul în care acesta vorbe ște, dac ă vorbe ște frumos, dac ă folose ște un
ton cald, dac ă zbiar ă, dac ă se ceart ă, dac ă vorbe ște calm etc. Comunicarea dintre p ărin ți are
repercusiuni asupra modului de educare al copilului .
,,Copilul tr ăie ște în familia sa o gam ă de rela ții interindividuale iar la acelea pe care nu le
tr ăie ște direct, cel pu țin particip ă și aceasta într-o m ăsur ă mult mai intens ă decât credem, prin jocul
intentific ărilor și al proiect ărilor, v ăzându-le cum ac ționeaz ă sub ochii lui” (P. Osterrieth, 1973,
p.53).
Părintele î și cunoa ște cel mai bine copilul, îi cunoa ște particularit ățile și nivelul de
dezvoltare fizic ă și psihic ă și știe cum s ă ac ționeze în educarea lui pentru a g ăsi cea mai bun ă cale
spre o comunicare eficient ă. Cu alte cuvinte comunicarea eficient ă are un efect pozitiv ascendent
asupra copilului, atât sub aspect educativ cât și asupra dezvolt ării tr ăsăturilor de personalitate și a
atitudinii acestuia. Aceast ă comunicare eficient ă între p ărinte și copil are la baz ă încredere,
optimism, gândire, apreciere, seriozitate, empatie, apropiere, sentimente.
Copilul trebuie s ă aib ă încredere în p ărinte iar p ărintele trebuie s ă aib ă încredere în copil.
Între cele dou ă p ărți, p ărinte – copil, trebuie s ă existe o rela ție bazat ă pe prietenie, copilul s ă îi spun ă
părintelui tot ce are pe suflet, sim țind c ă este ascultat de p ărinte, în țeles dar și ajutat. În actul
comunic ării, atunci când p ărintele îi acord ă o aten ție deosebit ă copilului, acesta se simte ascultat, se

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

30 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
simte important în ochii p ărintelui. Și orice problem ă va avea, va discuta cu p ărintele s ău în vederea
rezolv ării ei P ărintele trebuie s ă îi vorbeasc ă copilului cu calm, s ă îl sf ătuiasc ă cu blânde țe, s ă îl
lini șteasc ă, s ă îl mângâie pentru a câ știga dragostea și âncrederea copilului. În acest fel va cre ște
num ărul situ țiilor în care copilul va avea ini țiative de dialog, de discu ții cu p ărintele pe diverse
teme. Dac ă p ărintele nu este atent atunci când copilul vorbe ște, acest lucru poate avea urm ări grave
asupra comportamentului acestuia.P ărintele ar trebui s ă comunice foarte mult cu copilul, s ă îl laude
atunci când face o fapt ă bun ă, s ă îl certe atunci când face o fapt ă rea și s ă îi explice de ce a gre șit.
Explica ția este o metod ă corect ă și corespunz ătoare educ ării copilului. Înc ă de mic copil, p ărintele
trebuie s ă îi explice tainele necunoscute ale lumii, s ă r ăspund ă la întrebarea ,,de ce?”, s ă men țin ă o
rela ție de prietenie bazat ă pe comunicare.

1.3. Parteneriatul educa țional

Termenul de ,,parteneriat educa țional’’ este dezb ătut de mul ți speciali ști în domeniul
pedagogiei și este bazat pe premisa c ă partenerii, cei care sunt implica ți în educa ția copiilor, au un
obiectiv comun, ac ționeaz ă în aceea și direc ție, au un spirit de ini țiativ ă, de reciprocitate, au
abilitatea de a asculta, de țin competen țe și valori, sunt preg ăti ți profesional pentru acest demers
educa țional. Ace ști parteneri au sarcina de a depune efort în ceea c e prive ște derularea activit ăților
din cadrul parteneriatului. P ărin ții, gr ădini ța, școala, comunitatea, to ți partenerii implica ți, au
dorin ța de a-i sprijini pe copii în educarea și dezvoltarea lor. ,, Profesorii pot oferi cadrul c are s ă
încurajeze dezvoltarea comportamentelor de partener iat la părin ți’’.( Pescaru, Adina, B ăran
Buc.2004 , p. 16). Cu alte cuvinte, factorii implic a ți în procesul de educare a copilului : familia,
gr ădini ța, școala, comunitatea, colaboreaz ă și furnizeaz ă cele mai bune resurse și experien țe
posibile pentru a îmbun ătăți educa ția copiilor pre școlari.
Exist ă mai multe tipuri de parteneriate educa ționale printre care amintim: parteneriatul
educa țional gr ădini ță – familie, parteneriatul educa țional gr ădini ță – școal ă, parteneriatul educa țional
gr ădini ță – biseric ă, parteneriatul educa țional gr ădini ță – unit ățile sanitare, parteneriatul educa țional
gr ădini ță – poli ție etc. Toate aceste parteneriate educa ționale implementeaz ă la nivel pre școlar un
sistem de educa ție timpurie, un proces complex și îndelungat care cere o colaborare strâns ă și

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

31 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
continu ă
Înv ăță mântul pre școlar are la baz ă realizarea unor parteneriate constructive și eficiente între
gr ădini ță ,, familie și al ți factori educa ționali, în vederea socializ ării și preg ătirii copilului c ătre
școal ă și via ța social ă. Termenul de ,,parteneriat” este bazat pe premisa c ă partenerii, cei care sunt
implica ți în educa ția copiilor, au un obiectiv comun, ac ționeaz ă în aceea și direc ție, au un spirit de
ini țiativ ă, de reciprocitate, au abilitatea de a asculta, de țin competen țe și valori, sunt preg ăti ți
profesional pentru acest demers educa țional. Ace ști parteneri au sarcina de a depune efort în ceea c e
prive ște derularea activit ăților din cadrul parteneriatului. P ărin ții, gr ădini ța, școala, comunitatea, to ți
partenerii implica ți, au dorin ța de a-i sprijini pe copii în educarea și dezvoltarea lor. ,,Profesorii pot
oferi cadrul care s ă încurajeze dezvoltarea comportamentelor de partene riat la p ărin ți” (A. B ăran
Pescaru, 2004, p. 16.). Cu alte cuvinte, factorii i mplica ți în procesul de educare a copilului: familia,
gr ădini ța, școala, comunitatea, colaboreaz ă și furnizeaz ă cele mai bune resurse și experien țe
posibile pentru a îmbun ătăți educa ția copiilor pre școlari.
Parteneriatul educa țional trebuie privit ca un factor pozitiv care vine în sprijinul dezvolt ării
institu ției și presupune participarea activ ă a tuturor celor implica ți și constituie în acela și timp un
punct forte în vederea stabilirii unei interac țiuni constructive între partenerii implica ți. Cu alte
cuvinte parteneriatele educa ționale au un rol bine definit în procesul de înv ăță mânt. Ele sunt
necesare pentru a ob ține performan țe școlare înalte, f ără a ține seama de cultura, etnia, posibilit ățile
materiale și financiare ale copilului.

1.3.1 Parteneriatul educa țional gr ădini ță – familie

Parteneriatul gr ădini ță -familie are în vedere continuarea de c ătre familie a activit ăților
desf ăș urate în gr ădini ță și încurajarea acestuia în ceea ce prive ște reu șita școlar ă. Copilul este
dispus la schimbare și încearc ă s ă rezolve problemele ap ărute a șa cum știe, cum a înv ățat pe
parcursul anilor. De aceea are nevoie de sus ținere din partea p ărin ților, educatoarelor, a tuturor
membrilor care se afl ă în jurul lui.
Parteneriatul educa țional presupune în primul rând comunicare eficient ă între to ți partenerii
implica ți. Chiar dac ă sunt implicate doar gr ădini țe, educatoarele trebuie s ă comunice între ele, s ă

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

32 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
fac ă schimb de materiale, s ă preg ătesc ă materiale didactice comune, s ă men țin ă o coresponden ță
între gr ădini țele participante în cadrul parteneriatului. Partene riatul presupune și colaborarea între
ace ști parteneri, colaborare în care fiecare partener a re un rol bine definit în educa ția pre școlarului.
Fiecare gr ădini ță , școal ă poate ini ția un parteneriat educa țional, au șanse egale de participare la o
ac țiune educativ ă comun ă. Cooperarea între parteneri are un rol bine defini t în conceperea unui
parteneriat educa țional. În cadrul parteneriatului ac țiunea este comun ă, și rolurile sunt comune. To ți
participan ții î și propun acelea și obiective pe care sper ă s ă le ating ă la nivel de parteneriat.
Scopul parteneriatului educa țional vizeaz ă cunoa șterea tuturor punctelor de vedere ale
partenerilor, identificarea nevoilor gr ădini ței și ale copiilor, dar și colaborarea partenerilor în
îndeplinirea de responsabilit ăți și sarcini stabilite la începutul proiectului. Dac ă to ți partenerii
educa ționali, comunitatea, p ărin ți, cadre didactice coopereaz ă, în jurul copiilor se formeaz ă o
comuniune de suport, copiii se simt iubi ți, aprecia ți, comunic ă mai bine cu p ărin ții, cu cadrele
didactice, se simt independen ți, dornici s ă participe la o activitate relaxant ă și distractiv ă, sunt pu și
într-o lumin ă bun ă, echilibrant ă și toate aceste lucruri au un rol bine definit în ed uca ția și
dezvoltarea copilului. Cu alte cuvinte parteneriate le educa ționale sunt o component ă esen țial ă în
organizarea și desf ăș urarea activit ăților în unitatea de înv ăță mînt.
Dezvoltarea unor parteneriate eficiente între gr ădini ță -familie presupune o rela ție deschis ă
între ace ști doi membri: educatoare-p ărinte, care s ă le ofere acestora posibilitatea de a adresa
întreb ări, de a-și spune punctul de vedere în leg ătur ă cu o situa ție dat ă, de a-și exprima dorin țele dar
și îngrijor ările, de a participa activ în luarea deciziilor. La wrence-Lightfoot consider ă c ă în rela ția
familie-gr ădini ță p ărin ții î și doresc o persoan ă care s ă aib ă grij ă de copil, respect și s ă fie
considera ți membri eficien ți ai echipei educa ționale, s ă vad ă c ă opiniile le sunt respectate și folosite
în crearea mediului educa țional, competen ță din partea profesioni știlor care furnizeaz ă servicii
educa ționale, o rela ție apropiat ă cu profesioni știi. (Knopt H.T., Swick K.J , 2007, pp 291-296).
Implicarea p ărin ților în educa ția copiilor presupune în esen ță activit ățile recreative,
educative pe care ace știa le desf ăș oar ă împreun ă cu copiii lor, aceast ă implicare fiind dependent ă de
mediul educa țional al gr ădini ței. Dac ă familia colaboreaz ă cu gr ădini ța, particip ă la toate activit ățile
propuse în cadrul parteneriatului educa țional, se va constata mai târziu succesul școlar al copilului.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

33 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
Copilul este mul țumit, fericit, mai ales când este sus ținut de p ărinte în tot ceea ce face. Leg ătura
familie-gr ădini ță trebuie s ă fie una continu ă, tot timpul trebuie s ă existe colaborare între ace ști doi
membri cu rol definitit ân educa ția copilului. Dac ă aceast ă leg ătur ă este întrerupt ă, se creaz ă un
discomfort în ceea ce prive ște performan ța copilului. Datorit ă acestui fapt p ărintele care nu se
implic ă în educa ția copilului la nivel de gr ădini ță va constata lipsa acestui fapt mai târziu. A șadar
putem spune c ă familia și gr ădini ța sunt dou ă elemente care trebuie s ă colaboreze în scopul
dezvolt ării armonioase a copilului, mai ales s ă fie parteneri egali în educarea acestora.
Colaborarea gr ădini ță -familie are ca scop principal succesul școlar al pre școlarului. Copiii
care provin din familii defavorizate au șanse mari s ă mearg ă pe calea insuccesului școlar deoarece
nu sunt sprijini ți în totalitate de p ărin ți. Lipsesc de la ore, nu î și fac temele, au un comportament
necivilizat etc. Exist ă îns ă și excep ții, copiii care provin din familiu defavorizate dar care au ambi ție
să reu șeasc ă în tot ceea ce î și propun. Aceste cazuri sunt pu ține, dar sunt prezente în via ța de zi cu
zi. Ace ști copiii trebuie sprijini ți foarte mult de educatoare, înv ăță toare etc. Este p ăcat ca un copil
care provine dintr-o familie defavorizat ă, care are un talent aparte, s ă nu-și urmeze calea din cauze
materiale. Drept pentru care consider ăm c ă parteneriatul educa țional gr ădini ță -familie reprezint ă o
ușă larg deschis ă care cuprinde formarea viitorului adult de mâine.
Părin ții au datoria de a comunica cu educatoarea, de a se interesa de copil și de a încerca s ă
rezolve împreun ă eventualele probleme ap ărute pe parcursul anului școlar. .În acest sens educatoarea
trebuie s ă sf ătuiasc ă p ărintele în leg ătur ă cu problema actual ă: dac ă la gr ădini ță se comport ă
civilizat, a șa trebuie s ă se comporte acas ă. P ărintele trebuie s ă insiste pe comportamentul pozitiv al
copilului și s ă pedepseasc ă comportamentul s ău negativ. Când intervine o problem ă, atât p ărintele
cât și educatoarea trebuie s ă ia o decizie pe care o vor respecta ambii partener i. Succesul
educa țional la gr ădini ță vizeaz ă o strâns ă colaborare între p ărin ți-educatoare-membrii comunit ății-
vârstnici. Aceast ă colaborare cuprinde sprijin reciproc din ambele p ărți, recunoa șterea importan ței
rela țiilor, receptivitate la punctul de vedere al fiec ărui partener în educa ție.
Înc ă de la intrarea copilului în gr ădini ță , în grupa mic ă, educatoarea afl ă am ănunte
importante despre deprinderile pe care acesta le ar e deja formate. Vede dac ă pre școlarul știe s ă
salute la intrarea în gr ădini ță , dac ă se joac ă frumos cu juc ăriile sau dac ă le stric ă, dac ă se știe sp ăla

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

34 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
singur pe mâini, dac ă știe s ă m ănânce frumos la mas ă, dac ă știe s ă se a șeze în rând etc. Apoi va
analiza ,,ceea ce înc ă nu știu” și va insista pe cunoa șterea lor. Familiile care reac ționaz ă pozitiv la
propunerile educatoarei devin implica ți în educa ția copilului la nivel institu ționalizat.
Gr ădini ța trebuie s ă încurajeze familia în ceea ce prive ște implicarea acetuia în educa ția
copilului. De aceea trebuie s ă ini țieze programe educa ționale care ofer ă p ărin ților posibilitatea de a
participa în mod direct în educa ția copiilor. P ărin ții î și doresc s ă colaboreze cu gr ădini ța deoarece
pot stabili o leg ătur ă mai apropiat ă cu educatoarea, î și pot exterioriza opiniile despre un anumit
subiect, pot ,,evalua” cadrul didactic din punct de vedere profesional, pot comunica eficient cu
educatoarea, pot interveni în rezolvarea problemelo r legate de copil ap ărute la gr ădini ță .
În acest sens educatoarea are sarcina de a stabili o leg ătur ă bine determinat ă între gr ădini ță
și p ărin ții copilului, astfel încât aceste probleme s ă fie rezolvate pe cale amiabil ă, participând în
mod activ în rezolvarea ei.

Fig. 2. Formele implic ării p ărin ților în activitatea de înv ățare
(M.Agabrian, V.Millea, Parteneriat școal ă- familie- comunitate , p..47).
Formele implic ării p ărin ților în
activitatea de înv ățare: Încuraj ări, îndemnuri, sfaturi,
sugestii
Suport material și
financiar
Comunicare
Recompensee
Leg ătura cu gr ădini ța
Control și verificare
Repro șuri, aten țion ări
Restric ții, refuzuri, impuneri

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

35 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul

1.3.2. Dificult ăți în constituirea unui parteneriat gr ădini ță -familie

În literatura de specialitate se vorbe ște despre neimplicarea p ărin ților în cadrul
parteneriatului gr ădini ță -familie, motivele neîmplic ării sunt denumite în pedagogie ,,bariere’’.În
acest sens, educatoarea are rolul de a îmbun ătăți rela ția p ărinte-gr ădini ță ini țiind proiecte
educa ționale care vizeaz ă participarea activ ă a p ărintelui în ceea ce prive ște educarea copilului.
Elena Bonchi ș prezint ă o serie de bariere care pot afecta interac țiunea dintre gr ădini ță și familie.
La nivelul familiei se pot identifica urm ătoarele categorii de bariere: structurale și
psihologice.
Barierele structurale întâlnite la nivelul familiei vizeaz ă absen ța informa țiilor despre
resursele materialele și umane implicate în realizarea parteneriatului gr ădini ță -familie, mai precis
absen ța mediului suportiv. Barierele structurale pe care le întâmpin ă educatoarea pot fi absen ța
programelor de training, a programelor menite s ă creeze și s ă sus țin ă parteneriatele educa ționale,
constrângerile temporale.
Barierele psihologice întâlnite în cadrul familiei au la baz ă diferen țele lingvistice, culturale,
suspiciuni asupra modului în care educatoarele se o cup ă de procesul educa țional, percep ție eronat ă
a receptivit ății la nevoile și dorin țele p ărin ților. Pe de alt ă parte, la nivelul gr ădini ței, educatoarea se
poate confrunta cu urm ătoarele bariere: structurale, psihologice.
Acest tip de bariere, pe care le întâmpin ă educatoarea, pun în prim plan colaborarea dintre
gr ădini ță și familie, slaba angajare în a lucra cu familiile c opiilor în calitate de parteneri, utilizarea
stereotipurilor cu privire la familiile copiilor, t eama de conflicte cu p ărin ții.
Și la nivelul institu ției de înv ăță mânt parteneriatul educa țional poate fi afectat de bariere
structurale și psihologice. Barierele structurale ap ărute în cadrul institu ției au la baz ă limitarea
timpului pentru comunicare și dialog, abilit ățile reduse de colaborare, absen ța sistemului
comunica țional, în țelegerea limitat ă a constrângerilor impuse de alt partener. În alt ă ordine de idei
reg ăsim și barierele psihologice cum ar fi în țelegerea gre șit ă a diferen țelor în rela ția p ărinte-educat,
limitarea impresiilor asupra copilului doar la obse rva ții într+un singur mediu, presupunerea c ă
familia și cadrele didactice trebuie s ă aib ă acelea și valori și expectan țe (E. Bonchi ș, 2011, p.100).

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

36 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
Vorbind despre parteneriatul educa țional gr ădini ță -familie, educatoarea are rolul de a
men ține o strâns ă leg ătur ă între p ărin ții copiilor și institu ția de înv ăță mânt care valorific ă educa ția
viitorilor adul ți. Din acest motiv, educatoarea care manifest ă o atitudine negativ ă în rela ția cu
părin ții, creaz ă o barier ă în implicarea acestora. Un ton cald, cuvinte frumo ase, încuraj ări, zâmbet,
ambi ționare, toate acestea au un rol benefic în ceea ce prive ște comunicarea dintre cadrul didactic și
părinte. Dar și p ărintele ce are o atitudine negativ ă fa ță de educatoare sau de institu ția de înv ăță mânt
nu se implic ă în parteneriatul educa țional gr ădini ță -familie. Prefer ă s ă stea deoparte, s ă lase pe al ții
să se implice, con știentizând îns ă beneficiul implic ării p ărin ților în educa ția copiilor.
La începutul anului școlar, la ședin ța cu p ărin ții se stabilesc reguli, norme, se citesc legi,
formalit ăți, dar se discut ă și despre comitetul p ărin ților, despre pre ședinte, administrator, casier etc.
Fiecare membru din comitet are un rol bine determin at în grupa respectiv ă. Cu alte cuvinte p ărin ții
au șansa de a de ține roluri de conducere bine definite. Cu toate c ă to ți p ărin ții î și doresc s ă fie egali
la nivelul grupei, p ărin ții care de șin aceste roluri trebuie s ă se implice mult mai mult în solu ționarea
tuturor problemelor ap ărute. Aceasta înseamn ă c ă educatoarea nu mai este singura persoan ă care se
implic ă în educa ția, în valorificarea abilit ăților copiilor, formarea deprinderilor și priceperilor, în
rezolvarea de probleme ap ărute la nivel de grup ă. P ărin ții devin participan ți direc ți în educarea
copilului la nivel formal. A șadar p ărin ții sunt dornici s ă asiste la fiecare lucru m ărunt pe care îl
realizeaz ă copilul, îi încurajeaz ă, le ofer ă sprijin, iar copilul devine ambi țios, se simte avantajat,
iubit, protejat, este dornic s ă câ știge competi ția, mai ales când în spatele lui e p ărintele. În alt ă
ordine de idei p ărin ți care particip ă în educarea copilului se simt importan ți, iar cei care nu particip ă
se simt descuraja ți. În acest sens, educatoarea trebuie s ă încurajeze participarea activ ă a p ărintelui la
toate activit ățile desf ăș urate în cadrul parteneriatului gr ădini ță -familie.
Absen ța experien ței cadrului didactic constituie o alt ă barier ă în rela ția cu p ărin ții.
Educatoarea debutant ă trebuie s ă se informeze, s ă discute cu alte educatoare mai în vârst ă, s ă
asculte sfaturi și p ăreri legate de aceast ă problem ă, apoi s ă comunice cu p ărin ții în stilul ei propriu.
Atât copiii dar și p ărin ții î și formeaz ă o impresie despre educatoare înc ă din prima zi de gr ădini ță .
Dar cel mai bine e ca aceast ă impresie s ă fie ua pozitiv ă, auzind din glasul copiilor cuvintele ,, Îmi
place noua mea educatoare ”.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

37 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
Educatoarea insensibil ă, care nu utilizeaz ă un ton calm, cald poate provoca tr ăiri emo ționale
negative, mai ales când p ărin ții nu interac ționeaz ă cu u șurin ță . În acest sens p ărintele poate lua
măsuri drastice în ceea ce prive ște educarea copilului s ău, îl poate muta la o alt ă gr ădini ță ceea ce e
în dezavantajul educatoarei.
Personalitatea educatoarei, felul ei de a fi, compo rtamentul, atitudinea, temperamental,
gândirea, toate acestea au un rol bine definitit în caracterizarea ei ca persoan ă. Educatoarea trebuie
să fie un model atât pentru copii, cât și pentru p ărin ți. A șa va câ știga respectul cuvenit, va putea
face fa ță tuturor problemelor carea apar, fiind sus ținut ă de colectivul de p ărin ți din grup ă.

1.3.3. Consilierea în gr ădini ță , form ă a consilierii școlare

Consilierea educa țional ă reprezint ă o latur ă important ă în sistemul de înv ăță mânt românesc.
În cadrul acestui program sunt consilia ți atât copiii cât și p ărin ții acestora. Consilierea copiilor de
vârst ă pre școlar ă const ă în a te apropia de copii, a fi partenera de joc, p rietena cea mai bun ă, cea
mai sincer ă, prietena lor mai mare spre care se îndreapt ă în orice clip ă a vie ții lor. Activitatea de
consiliere a copilului vizeaz ă atât consilierea grupului de copii cât și consilierea individual ă, a
fiec ărui copil în parte.
Educatoarea consiliaz ă mai ales copiii care provin din familii defavoriza te, care au probleme
familiale, care au dureri fizice, care sufer ă de un handicap. Acestor copiii li se acord ă o importan ță
și o grij ă mult mai mare decât unui copil normal. Ei sunt înc uraja ți s ă priveasc ă înainte, s ă reu șeasc ă
tot ceea ce î și propun, se merge pe idea c ă orice copil, cât de mic ar fi în lumea aceasta, po ate s ă
fac ă lucruri foarte mari prin voin ță și implicare. Dac ă ace ști copii sunt înconjura ți de în țelegere și
afec țiune, îi vom câ știga treptat-treptat, f ără s ă-și dea seama, antrenându-i în joc în asa fel încât s ă
simt ă o noua bucurie, care le va atenua starea de apa ție și le va dezvolta dragostea pentru gr ădini ță .
Educatoarea se poate apropia de copii prin blânde țea, bun ătatea, iubirea ei, prin felul în care
vorbe ște și se comport ă cu ei. .
O altfel de consiliere aplicat ă în înv ăță mântul pre școlar este consilierea p ărin ților.
Consilierea p ărin ților este o activitate care vizeaz ă organizarea unui anumit sprijin pentru familiile
copiilor, consilierea familiei ac țiuni de informare, de transmiterea și primirea unor cuno știn țe, idei

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

38 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
și teze importante pentru asigurarea succesului în c omunicarea intrafamilial ă și în rezolvarea
situa țiilor conflictuale. Problemele familiare sunt numer oase, de la lipsa banilor, a s ărăciei, violen ța
domestic ă, condi ții slabe de locuit, lipsa școlarit ății în rândul p ărin ților. Toate acestea îns ă duc la
neimplicarea familiei în cadrul parteneriatului edu ca țional. P ărin ții care nu au posibilitate de resurse
materiale, prefer ă s ă stea deoparte, s ă nu se implice în cadrul acestor activit ăți educative.
Educatoarea are menirea de a consilia în acest caz atât copilul cât și familia acestuia.
Dar s ă nu uit ăm c ă familia constituie primul educator al copilului. A juns la gr ădini ță ,
sarcinile se impart: educa ția copilului intereseaz ă atât p ărintele cât și educatoarea. Educarea
pre școlarului nu vizeaz ă doar resursele materiale de ținute de p ărinte. Vizeaz ă o implicare activ ă atât
din partea p ărintelui cât și din partea educatoarei în ceea ce prive ște formarea viitorului adult de
mâine.
În ceea ce prive ște educa ția p ărin ților, rolul educatoarei este de a informa p ărintele despre
activit ățile care se vor desf ăș ura în cadrul parteneriatului educa țional, ceea ce presupune o
comunicare eficient ă din partea ambilor parteneri în educa ție. Aceast ă comunicare dintre p ărinte –
educatoare presupune con știentizarea nevoilor celuilalt, s ă exprimi sentimente, s ă ști s ă ascul ți, s ă
în țeleag ă mesajele; s ă în țeleag ă procesualitatea unei rela ții, s ă accepte conflictele, s ă î și asume
rezolvarea conflictelor.
Consilierea p ărin ților are la baz ă cuno știn țe referitoare despre dezvoltarea copilului și
aspectele semnificative pentru fiecare vârst ă; despre condi ții bune de trai și o alimenta ție corect ă,
despre drepturile p ărin ților și ale copiilor; principii educative.
În ședin țele cu p ărin ții, educatoarea le poate citi tuturor p ărin ților despre aceste ,,cuno știn țe”
pe care fiecare p ărinte trebuie s ă și le însu șeasc ă. A șa vor con știentiza rolul bine definit al p ărintelui
în educa ția viitorului adult de mâine. Fiecare p ărinte are calit ăți proprii. Un p ărinte bun trebuie s ă
ofere dragoste copilului, s ă cread ă în munca și abilit ățile copilului, s ă â și dozeze timpul astfel încât
să î și petreac ă mai mult timp cu copilul, s ă încurajeze copilul s ă vorbeasc ă liber, s ă î și exprime în
mod direct ideile și sentimentele, s ă stabileasc ă reguli clare care trebuie respectate, s ă comunice cu
copilul,s ă îl asculte, s ă îl ajute acolo unde are nevoie, s ă ia decizii și s ă î și asume responsabilit ăți, s ă
rezolve conflictele ap ărute atât la nivel de gr ădini ță , prieteni de joac ă cît și în familie, s ă nu aplice

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

39 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
pedepse dure, s ă stimuleze copilul, s ă recompenseze faptele sale bune.
Educatoarea trebuie s ă men țin ă o leg ătur ă constant ă cu p ărin ții copiilor. P ărin ții trebuie
informa ți dar și încuraja ți, într-un fel. La gr ădini ță educatoarea stabile ște înc ă de la început reguli
fixe și clare ce trebuie respectate de to ți copii. Dac ă un copil încalc ă o regul ă, acesta va fi pedepsit.
Și p ărin ții trebuie s ă formuleze în cas ă ni ște reguli și s ă pedepseasc ă comportamentele negative ale
copiilor. Unele comportamente ale p ărin ților afecteaz ă dezvoltarea personalit ății copilului. De
exemplu lipsa comunic ării din famlie, p ărin ții nu comunic ă cu copilul, copilul î și satisface nevoia
de comunicare în alte p ărți: diverse anturaje, rude, prieteni, oameni în care încetul cu încetul cap ătă
încredere. Dar la vârsta adolescen ței ace ști p ărin ți vor avea de suportat consecin țe drastice: copilul
nu mai comunic ă cu ei, îi respinge, caut ă în alt ă parte ceea ce nu a g ăsit la p ărin ții lui. Tocmai de
aceea, înc ă de la vârsta pre școlar ă, p ărintele trebuie s ă fie prezent în educarea copilului, participând
activ la toate activit ățile educative sus ținute de educatoare în cadrul parteneriatului educa țional.
Participarea p ărintelui la aceste activit ăți conduc la o bun ă desf ăș urare a activit ăților viitoare ale
copilului (copilul este încurajat, el poate s ă reu șeasc ă singur). Dac ă p ărin ții încurajeaz ă și laud ă
copiii atunci activit ățile zilnice se pot transforma în activit ăți pl ăcute de copii, la care particip ă cu
mult drag. P ărintele trebuie s ă fie st ăpân pe sine, s ă adopte o atitudine demn ă, s ă nu lase copilul s ă
fac ă tot ce vrea. Programul zilnic al copilului trebuie respectat cu stricte țe, dup ă fiecare mas ă și
nainet de mas ă ne sp ălăm pe mâini, nu ne uit ăm foarte mult la televizor deoarece o s ă ne doar ă
ochi șorii, când venim de la gr ădini ță ne dezbr ăcăm de hainele frumoase și lu ăm haine pe care le
folosim doar acas ă și pe strad ă, diminea ța servin micul dejun, nu plec ăm la gr ădini ță cu stomacul
gol. Toate aceste lucruri sunt prezentate de educat oare la începutul anului școlar, în cadrul
parteneriatului cu familia, atunci când p ărin ții discut ă cu educatoarea despre necesit ățile grupei.
Consilierea în gr ădini ță este benefic ă atît pentru copii cât și pentru p ărin ți. Este benefic ă
pentru copii deoarece ace știa sunt încuraja ți s ă treac ă peste problemele cu care se confrunt ă, s ă
reu șeasc ă tot ce î și propun. Pe de alt ă parte este benefic ă pentru p ărin ți deoarece ace știa primesc
sfaturi în leg ătur ă cu educarea copiilor lor, mai les devin parteneri în actul educa țional al ături de
unitatea de înv ăță mânt la care este înscris copilul.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

40 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
1.3.4. Participarea p ărin ților în cadrul parteneriatului gr ădini ță – familie

Implicarea educa țional ă a familiei este definit ă ,,ca un set de activit ăți pe care p ărin ții le
îndeplinesc cu scopul de a sus ține, direct sau indirect, procesul de instruire al copiilor” (E. Bonchi ș,
2011, p.112). Participarea p ărin ților, implicarea lor în procesul educa țional, prezen ța lor efectiv ă în
cadrul activit ăților desf ăș urate la grup ă, toate acestea presupun o comunicarea eficient ă între cadrul
didactic și p ărinte. Educatoarea poate implica p ărin ții în luarea deciziilor prin diverse modalit ăți
formale, mai ales a p ărin ților ce fac parte din Consiliul de administra ție al gr ădini ței. De exemplu
atunci când avem o activitate deschis ă, p ărin ții care fac parte din comitetul gr ădini ței asigur ă
materialele și tot ce avem nevoie pentru o lec ție reu șit ă. Dar nu doar p ărin ții care fac parte din
comitet se implic ă în acte de binefacere, ci și ceilal ți p ărin ți. A șa cum fiecare copil conteaz ă pentru
noi, educatoarele, a șa conteaz ă și micul efort depus de p ărinte, ajutorul pe care acesta ne ofer ă
conteaz ă mai mult decât orice. Îns ă, cele mai eficiente modalit ăți de implicare a p ărin ților în
activitatea gr ădini ței sunt cele informale, deoarece îi determin ă s ă se simt ă valoriza ți și utili, parte
activ ă și important ă a vie ții institu ției. Acestea presupun o comunicare mai familiar ă și permit în
mare parte împ ărt ăș irea ideilor, luarea deciziilor într-o atmosfer ă mai relaxant ă, mai cald ă, mai
pl ăcut ă.
Modalitatea prin care educatoarea informeaz ă p ărintele despre nout ățile ap ărute la nivel de
gr ădini ță se refer ă în mod concret la implicarea p ărin ților în cadrul parteneriatului educa țional.
Educatoarea î și planific ă activit ățile pe care le desf ăș oar ă în cadrul parteneriatului educa țional în
func ție de anumite criterii: timp, spa țiu, resurse umane-materiale, posibilit ăți.
În cadrul parteneriatului educa țional gr ădini ță -familie p ărin ții pot lua parte la activit ăți de
genul:
– activit ăți culturale : teatru, circ, spectacole de dans, vizit ă la biblioteca jude țean ă, la
Catedrala reîntregirii din Alba Iulia etc.;
– plimb ări în natur ă, concursuri de întrecere, excursii, drume ții, jocuri distractive ;
– expozi ții cu lucr ări ale copiilor : pictur ă pe sticl ă, lucr ări relizate prin tehnica mototolirii
hârtiei, modelare plastelin ă.;

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

41 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
– serb ări de Mo ș Cr ăciun, 8 Martie, sfâr șit de an școlar, zile de na ștere sau onomastice,
activit ăți sus ținute de Mo ș Nicolae, M ărțișor, Ziua mamei, Mihai Eminescu, Ziua copilului etc.
– concursuri pe echipe: mam ă-copil, concursuri în afara gr ădini ței: recitare de poezii, lucr ări
artistico.plastice;
– excursii organizate de educatoare la care particip ă copiii, p ărin ți, al ți reprezentan ți ai
institu ției, concursuri sportive, întreceri;
– discu ții libere despre hran ă s ănătoas ă, vizionarea unor cd cu imagini ale unor copii cu
probleme de s ănătate datorate hranei nes ănătoase;
– vizite la medic, discu ții despre copilul hiperactiv – prezentrea unor referate specifice temei
propuse;
– confec ționarea de juc ării și materiale didactice din materiale reciclabile;
– albumul grupei – fotografii în urma tuturor activit ăților pe care le-am desf ăș urat împreun ă
cu p ărin ții în cadrul parteneriatului educa țional;
– participarea p ărin ților în cadrul activit ăților organizate în grup ă, povestind copiilor despre
meseria pe care o profeseaz ă sau pentru a le citi, a le spune pove ști, a se juca cu ei, a-i înv ăța s ă
confec ționeze ceva etc.
Așadar, înc ă din formarea lor ca profesioni ști, cadrele didactice trebuie s ă dobândeasc ă
abilit ățile de a examina caracteristicile personale ale p ărin ților, convingerile și atitudinile care
influen țeaz ă implicarea familiei. Pentru a aprecia m ăsura în care viitoarele educatoare corespund
acestor exigen țe, este necesar s ă se r ăspund ă la urm ătoarele întreb ări: Cum îi percep eu pe p ărin ții
din grupa mea ?, Cum a ș putea s ă interac ționez cu familiile ?, Ce oportunit ăți le ofer p ărin ților
pentru a se implica în procesul educa țional al copilului ? (C.A. Baum, J.R. Swick, p.582).
Aceste întreb ări trebuie s ă aib ă o mare însemn ătate pentru cadrul didactic. Rela ția
educatoare-părinte, comunicarea dintre ei, respectul, încrederea , bun ăvoin ța, implicarea, toate
acestea sunt semnificative în realizarea unui parte neriat educa țional de succes. De altfel, toate
acestea vor contribui în mare parte la dezvoltarea unor abilit ăți de ascultare, convingere, în țelegere a
contextelor familiale.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

42 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul

Fig.3. Strategii de implicare a familiei în educa ție
(V. Millea, M. Agabrian, 2005, p.19)

Toate activit ățile desf ăș urate în cadrul parteneriatului educa țional gr ădini ță -familie sunt
deosebit de importante în educarea și dezvoltarea pre școlarilor. Implicarea p ărin ților în parteneriatul
educa țional este benefic ă atât pentru copil cât și pentru p ărinte. Este benefic ă pentru copil deoarece
acesta î și dezvolt ă anumite abilit ăți, priceperi, deprinderi fiind sus ținut în totalitate de p ărinte, pe de
alt ă parte este benefic ă pentru p ărinte deoarece prin antrenarea lor ace știa se simt pu și în valoare,
talentele și cuno știn țele lor fiind fructificate, iar munca educatorului/ educatoarei este diminuat ă.
Părintele î și poate urm ări copilul în variate situa ții de interac țiune zilnic ă, dar mai ales au
posibilitatea s ă cunoasc ă mai bine dificult ățile de integrare a acestuia în colectivul grupei sa u în
programul gr ădini ței.

Exercitarea meseriei de p ărinte
– Parenting
Obliga țiile de baz ă ale p ărin ților
pentru s ănătatea și securizarea
copiilor, preg ătirea lor pentru
școal ă și pentru asigurarea
condi țiilor favorabile în cas ă ce
sprijin ă progresul educa țional.
Participarea la luarea
deciziilor în școal ă
Implicarea p ărin ților în
procesul de luare a
deciziilor la școal ă
(participarea în Consiliul
profesoral, organiza ții
părin ți-profesori, grupuri de
Sprijinirea elevilor la
înv ăță tur ă acas ă
Implicarea p ărin ților
pentru sprijinirea elevilor
să înve țe acas ă, fie c ă
cererile sunt declan șate
de rela ția p ărinte-copil,
fie de ideile profesorilor
referitoere la implicarea
părin ților în activit ățile de
înv ățare acas ă. Colaborare cu comunitatea
Colaborarea p ărin ților cu comunit ățile
și agen țiile comunitare care sprijin ă și
sporesc oportunit ățile de înv ățare ale
copiilor (programe și evenimente
culturale, asisten ță medical ă și alte
servicii comunitare).
Comunicare
Obliga țiile școlii s ă comunice cu
familiile despre progresele școlii
și progresul elevilor (comunic ări
prin notițe, anun țuri, bro șuri și
pliante, întâlniri și conferin țe cu
părin ții).
Voluntariat în școal ă
Participarea p ărin ților în
mod voluntar la activit ăți și
evenimente culturale și
sportive, dar și la ajutorul
dat profesorilor ,
personalului administrativ și
elevilor în situa ții variate.
Implicarea familiei în
educa ție

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

43 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
CAPITOLUL 2

METODOLOGIA CERCET ĂRII PSIHOPEDAGOGICE

2.1. Designul cercet ării

Cercetarea s-a desf ăș urat pe tot parcursul anului scolar 2013-2014 la Gr ădin ța cu program
prelungit nr. 16 Alba Iulia, Jude țul Alba, unde am sus ținut câteva activit ăți demonstrative la grupa
mijlocie. Participarea copiilor dar și a p ărin ților la aceast ă cercetare a fost f ăcut ă în urma
consim ță mântului liber exprimat, asigurându-i atât de confi den țialitatea datelor personale cât și de
faptul c ă rezultatele vor fi utilizate doar în cadrul cercet ării.
Eșantionul de subiec ți:
În vederea urm ăririi obiectivelor si a verific ării ipotezei specifice formulate, am cuprins în
cercetare un num ăr de 16 copii cu vârste cuprinse între 4 și 5 ani care au frecventat în anul școlar
2013-2014 gr ădini ța. Cei 16 copii supu și investig ării noastre provin din grupa mijlocie.
Din cei 16 copiii ai grupei, 3 copii au p ărin ții pleca ți în str ăin ătate și locuiesc cu bunicii, 11
copii provin din familii bine organizate, 5 copii p rovin din familii organizate dar cu rela ții
tensionate și 1 copil provine dintr-o familie dezorganizat ă, copilul fiind încredin țat mamei care nu
s-a rec ăsătorit. Din cei 5 copii care sunt crescu ți în familii organizate 2 au fra ți cu vârste mai mari
decât ei și 1 are un frate mai mic. Din num ărul total de 16 copii, 4 sunt în primul an de frecv entare a
gr ădini ței, iar ceilal ți 12 au frecventat în mod regulat gr ădini ța, lipsind doar în cazuri excep ționale.
Din prezentarea de mai sus reiese faptul c ă exist ă diferen țe între mediile socio-culturale din
care provin copiii acestei grupe care au repercusiu ni asupra dezvolt ării comunic ării și a limbajului
acestora.
Un num ăr de 4 copii din grup ă sunt în primul an de frecventare a gr ădini ței. Dar, cu toate
acestea s-au adaptat cu u șurin ță în cadrul gr ădini ței, fiind înconjura ți de dragostea și prietenia celor
din jur, mai ales a doamnei educatoare care s-a ocu pat foarte mult de dezvoltarea intelectual ă a
copiilor utilizând diverse strategii didactice.
Analiza efectuat ă a permis eviden țierea faptului c ă influen țele mediului educativ oferit de

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

44 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
activit ățile instructiv-educative din gradini ță , care respect ă particularit ățile de vârst ă și individuale,
dar și implicarea p ărin ților în activitatea gr ădini ței sunt favorabile dezvolt ării psihice a copilului.

Scopul cercet ării
Îmbun ătățirea cuno știn țelor copiilor prin implicarea p ărin ților în parteneriatul educa țional
gr ădini ță – familie

Ipoteza cercet ării .
În cercetarea de fa ță am pornit de la ipoteza conform c ăreia: dac ă p ărin ții se implic ă în
parteneriatul educa țional gr ădini ță -familie, rezultatele copiilor la trei domenii de a ctivitate
diferite: cunoa șterea mediului, educarea limbajului și abilit ăți practice vor cre ște semnificativ .

Obiectivele cercet ării
:
• Constatarea nivelul de cuno știn țe ale copiilor în primul semestru;
• Cultivarea interesului din partea familiei pentru i mplicarea lor în activit ățile
didactice;
• Constatarea nivelul de cuno știn țe ale copiilor în al doilea semestru;
• Observarea și monitorizarea performan țelor școlare ale copiilor pe tot parcursul
studiului și compararea acestora;
• Aplicarea unui chestionar p ărin ților privind implicarea acestora în parteneriatul
educa țional gr ădini ță -familie.

Metode utilizate
În cadrul cercet ării propriu-zise am insistat pe folosirea urm ătoarelor metode: observa ția,
experimentul, studiul documentelor personale, anamn eza, metoda testelor, analiza produselor
activit ății.
În cercetare am folosit atât metode de culegere a d atelor cât și metode de prelucrare a datelor

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

45 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
pe care le voi prezenta succint în continuare:
Observa ția a avut drept scop surprinderea unor comportamente atât în activit ățile deschise
cu p ărin ții, în care copilul se manifest ă spontan și liber, cât și în cadrul activit ăților comune
desf ăș urate cu întreaga grup ă de copii sub îndrumarea direct ă a educatoarei. S-au ob ținut date
referitoare la nivelul de cuno știn țe al fiec ărui copil, rezultate favorabile folosite în cazul i mplic ării
părin ților în cadrul activit ăților deschise.
Anamneza a vizat culegerea de informa ții despre p ărin ți, mai ales despre p ărin ții
pre școlarilor care se aflau la munc ă în str ăin ătate, starea de s ănătate a tuturor membrilor familiei,
despre condi țiile materiale și socio-culturale ale familiei, despre calitatea in fluen țelor asupra
copilului, despre nivelul s ău intelectual..
Studiul documentelor personale a fost menit s ă ofere o imagine mai complet ă asupra
subiec ților investiga ți. Pe baza studiului documentelor personale ale cop iilor s-au ob ținut date
despre provenien ța social ă ale acestora, starea lor de s ănătate, despre rela țiile care exist ă în familie
și despre nivelul cultural al p ărin ților.
Experimentul a constat în m ăsurarea efectului produs ca urmare a introducerii u nui factor
experimental – implicarea p ărin ților în cadrul parteneriatului educa țional gr ădini ță -familie.
Experimentul se desf ăș oar ă folosind o singura tehnic ă: tehnica cu un singur grup pe care se
experimenteaz ă un num ăr de subiec ți egal cu 16 pre școlari .
Testul. Aceasta metod ă am folosit-o atât în etapa ini țială cât și în etapa final ă a
experimentului, rezultatele testelor oferindu-mi posibilitatea de a ob ține informa ții obiective asupra
cuno știn țelor copiilor dobândite atât în cadrul activit ăților simple cât și activit ățile desf ăș urate cu
părin ții.
Chestionarul . L-am utilizat pentru a culege date referitoare la implicarea p ărin ților în
educa ția copiilor pre școlari. Am putut constata punctul lor de vedere ref eritor la parteneriatul
educa țional gr ădini ță -familie.
Instrumente de cercetare utilizate:
• Test de evaluare ini țial ă
• Test de evaluare sumativ ă

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

46 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
• Test de evaluare final ă
Metoda analizei produselor activit ății: În cadrul activit ăților propriu zise am analizat modul
în care copiii au participat la activitate, le-am n otat lucr ările pe care le-au realizat, am analizat
modul de lucru al fiec ărui copil în parte, am apreciat calitatea efortului depus de fiecare copil etc.
Aceste metode ne-au ajutat s ă cunoa ștem mai bine grupa de copii, s ă le ,,descoperim”
anumite capacit ăți intelectuale, s ă le dezvolt ăm capacitatea de a rela ționa atât cu p ărin ții cât și cu
ceilal ți copii etc.

Variabilele cercetarii
a. Variabile independente
• Aplicarea unui program de achizi ții în care s ă se îmbine armonios activit ățile simple și
activit ățile desf ăș urate împreun ă cu p ărin ții la diferite domenii de activitate: cunoa șterea mediului,
activitate practic ă, educarea limbajului.
b. Variabile dependente
• Îmbun ătățirea nivelului de cuno știn țe ale copiilor
• Îmbun ătățirea rela ției p ărinte-copil;

Etapele cercet ării

A. Etapa constatativ ă
Primul pas în desf ăș urarea propriu zis ă a experimentului a reprezentat evaluarea ini țial ă a
nivelului de cuno știn țe ale copiilor din grupa mijlocie în cadrul unor do menii de activitate diferite:
educarea limbajului, cunoa șterea mediului și abilit ăți practice în primul semsestru al anului școlar
2013-2014. (Anexa 1)
La educarea limbajului copiii au ascultat o poveste cu început dat ,,Puiu l de elefant”. Am
citit copiilor începutul pove știi iar fiecare dintre ei a trebuit s ă continue povestea dupa imagina ția
sa; s ă creeze propriul s ău final de poveste în fa ța întregii grupe. Copiii au ascultat cu aten ție
fragmentul citit urmând s ă inventeze un final de poveste ,,reu șit”. S-a urm ărit în primul rând
exprimarea lor, expresivitatea, creativitatea fiec ărui pre școlar în parte. Unii dintre copii au avut

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

47 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
nevoie de ajutor îns ă al ții s-au descurcat de minune în crearea pove ști. Un exemplu de final de
poveste creat de un copil este acesta: ,,Când puiul a r ămas în urm ă, de dup ă un copac apare o
panter ă care vroia s ă îl m ănânce pe puiul de elefant. Puiul se sperie foarte t are și începe s ă alerge și
să î și strige mama. Deodat ă de dup ă un copac mare se arata mama elefantului cu o tromp ă imens ă
gata, gata s ă atace pantera și s ă-și salveze puiul! Pantera v ăzându-se atât de mic ă în fa ța mamei
elefant, se urc ă repede într-un copac și de acolo nu se mai da jos de frica. Mama î și ia puiul de mân ă
și î și continu ă drumul prin p ădure!”. În consecin ță , to ți copiii au fost încânta ți de farmecul acestei
pove ști, drept pentru care au reu șit s ă ne surprind ă cu finaluri de poveste minunate.
Evaluarea la cunoa șterea mediului a constrat printr-o fi șă de lucru în care copiii au avut
ca sarcin ă s ă denumeasc ă și s ă încercuiasc ă fructul și leguma reprezentate pe fi șă , s ă denumeasc ă
animalele s ălbatice și domestice din țara noastr ă și s ă le încercuiasc ă corespunz ător. La începutul
activit ății de evaluare a avut loc o convorbire liber ă despre fructele și legumele din țara noastr ă:
fiecare copil a avut sarcina de a denumi un fruct s au o legum ă dup ă bunul s ău plac. Unii copii au
știut s ă denumeasc ă fructele și legumele, le-au recunoscut, dar al ți copii au r ăspuns gre șit la
întreb ările educatoarei și nu au rezolvat corect fi șa de lucru.
La abilit ăți practice copiii au avut de lipit o vaz ă cu flori de prim ăvar ă., o vaz ă cu lalele și
narcise. Educatoarea le-a preg ătit materialele pe m ăsu ță iar ace știa au avut sarcina de a denumi
ustensilele de pe masa de lucru, de a le recunoa ște, de a le lipi în locul corespunz ător: vaza la
mijlocul foii, dou ă lalele de o parte și de alta iar o narcis ă la mijlocul foii, în mod îngrijit, curat,
având grij ă s ă nu murd ăreasc ă lucrarea. Unii copii au știut s ă denumeasc ă florile de prim ăvar ă și le-
au lipit în locul corespunz ător. Al ți copii nu știau s ă lipeasc ă lipici pe spatele foii, au murd ărit foaia
cu lipici, au lipit necorespunz ător elementele pe care le-au primit. Am fost surpri n și de reac ția
copiilor, de dorin ța lor de a realiza o vaz ă frumoas ă de flori.
În urma acestor evalu ări s-au ob ținut urm ătoarele rezultate:
REZULTATELE TESTELOR INI ȚIALE
DLC – D Ș – DOS
ANUL ȘCOLAR 2013-2014
Numele și prenumele
copiilor Educarea limbajului
DLC Cunoa șterea mediului
DȘ Abilit ăți practice
DOS
1. A.M. 5p 3p 3p
2. A.A. 3p 5p 5p
3. B.A 3p 5p 3p

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

48 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
4. B.V 3p 3p 5p
5. C.I 5p 3p 5p
6. C.O 1p 3p 3p
7. F.D 5p 5p 5p
8. G.A 3p 5p 3p
9. G.A.F 5p 3p 5p
10. K.J 3p 3p 5p
11. L.D 1p 3p 3p
12. M.C 5p 1p 3p
13. M.A 3p 3p 5p
14. M.V 3p 5p 5p
15. M.O 5p 1p 3p
16. N.A 5p 3p 1p
Total puncte 63 p 54 p 62 p
Media copiilor 3,9 p 3,3 p 3,8 p
Total medie la educarea limbajului, cunoa șterea mediului, abilit ăți practice: 11
La educarea limbajului 40 % dintre copiii din grupa mijlocie au solicitat ajutor din partea
educatoarei în ceea ce prive ște crearea finalului de poveste. Este de men ționat faptul c ă ace ști copii
s-au str ăduit s ă creeze povestea, au utilizat un limbaj simplu, au folosit cuvinte frumoase, s-au
reg ăsit în postura personajului ,,micul elefant”. Îns ă la un moment dat s-au ,,încurcat”, au inversat
personajele astfel încât a fost nevoie de interven ția noastr ă. Nou ă copii din grup ă au ob ținut
punctajul maxim la aceast ă prob ă deoarece au dat dovad ă de creativitate, originalitate, povestind
foarte frumos propriul final de poveste, nefiind ne voie s ă intervenim deloc. Iar 2 copiii, care au
anumite probleme sociale, au ob ținut punctajul minim, de un punct deoarece am inter venit pe tot
parcursul povestirii lor, ceea ce a l ăsat de dorit a ștept ărilor noastre.
La cunoa șterea mediului rezultatele ob ținute sunt mai mici decât la educarea limbajului
datorit ă faptului c ă pre școlarii nu au acumulat suficiente cuno știn țe referitoare la fructele și
legumele din țara noastr ă drept pentru care 6 dintre ei au avut rezultate fo arte bune, s-au descurcat
foarte bine și au ob ținut punctajul maxim, 11 dintre ei au avut nevoie d e ajutor din partea celorlal ți
colegi în cadrul convorbirii iar 3 copiii au avut c ele mai mici punctaje datorit ă neaten ției lor în
rezolvarea fi șei de lucru dar mai ales faptului c ă nu au r ăspuns corect la întreb ările adresate.
Rezultatele ob ținute la abilit ăți practice reflect ă nivelul cuno știn țelor fiec ăruia dintre ei.
Astfel 8 copiii au ob ținut cele mai bune rezultate, au realizat lucr ările într-un mod îngrijit, curat; 7
copii au ob ținut punctaje minime datorit ă faptului c ă nu au respectat sarcina dat ă și au încercat s ă
,,copieze” unul de la altul, f ără s ă î și creeze lucrarea într-un mod original iar 1 copil a avut

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

49 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
rezultate slabe datorit ă implic ării reduse în cadrul realiz ării lucr ării, fapt pentru care a avut mare
nevoie de ajutor în elaborarea sa.
Diferen ța dintre punctajul total evaluare ini țial ă și media clasei, 11:
Nume Punctaj Diferen ța fa ță de media clasei
1. A.M 11p 0
2. A.A 13p +2
3. B.A 11p 0
4. B.V 11p 0
5. C.I 13p +2
6. C.O 7p -4
7. F.D 15p +4
8. G.A 11p 0
9. G.A.F 13p +2
10. K.J 11p 0
11. L.D 7p -4
12. M.C 9p -2
13. M.A 11p 0
14. M.V 13p +2
15. M.O 9p -2
16. N.A 9p -2

În tabelul de mai sus se poate observa o diferen ță semnificativ ă între punctajul fiec ărui
pre școlar la evaluarea ini țial ă și media total ă a clasei: 5 copii au ob ținut un punctaj mai mare decât
media clasei, 6 copiii au ob ținut acela și punctaj ca media clasei iar 5 copiii au ob ținut un punctaj
mai mic decât media clasei. To ți copiii au dat dovad ă de ambi ție în cadrul acestor evalu ări îns ă este
nevoie de mai mult ă munc ă și mai mult ă implicare în ceea ce î și propun s ă realizeze pre școlarii.
În concluzie mai mult de 60 % din pre școlari au ob ținut rezultate bune și foarte bune în
cadrul evalu ării ini țiale, cei care au ob ținut rezultate slabe au fost încuraja ți s ă munceasc ă mai mult
în realizarea temei date de educatoare.

Al doilea pas în desf ăș urarea propriu zis ă a experimentului a reprezentat evaluarea sumativ ă
a nivelului de cuno știn țe ale copiilor din grupa mijlocie acumulate pe parc ursul primului semestru
în cadrul unor domenii de activitate diferite: educ area limbajului, cunoa șterea mediului și abilit ăți
practice (Anexa 2).
La educarea limbajului copiii au avut de rezolvat o fi șă de lucru care vizeaz ă

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

50 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
recunoa șterea pove știlor cunoscute de copii dar și povestirea lor în câteva fraze.
Copiiii au avut ca sarcin ă s ă aleag ă din pove știle prezentate pe foaie doar imaginile care
apar țin pove știi ,, Alb ă ca z ăpada și cei șapte pitici” și s ă le coloreze. Dup ă ce au colorat imaginile
din povestea ,, Alb ă ca z ăpada și cei șapte pitici ” ace știa au avut sarcina de a t ăia imaginile care nu
fac parte din aceast ă poveste. Ultima sarcin ă a acestei evalu ări este aceea ca fiecare copil s ă
povesteasc ă o poveste prezent ă pe fi șa de lucru: Capra cu trei iezi, Scufi ța Ro șie, Ursul p ăcălit de
vulpe, Alb ă ca z ăpada și cei șapte pitici .
Un exemplu de poveste este aceasta: ,,A fost odat ă ca niciodat ă un urs și o vulpe viclean ă.
Într-o zi vulpea s-a pref ăcut moart ă în mijlocul drumului și un boier a b ăgat-o în c ăru ța lui plin ă de
pe ști. Șireata a aruncat to ți pe ști din c ăru ță și boierul a r ămas f ără nici un pe ște. În timp ce mânca
pe ște, a venit un urs și i-a cerut s ă-i dea m ăcar un pe ște. Vulpea a îndrumat ursul s ă mearg ă la balt ă,
să î și bage coada și a șa va prinde mul ți pe ști. Ursul a mers la balt ă, a bagat coada dar diminea ța nu a
mai putut-o scoate deoarece balta era înghe țat ă. A tras ursul pân ă ce și-a rupt coada. Și a șa a mers
dup ă vulpe s ă o bat ă. Dar nu a prins-o c ă a fugit.
Rezultatele acestui test sunt favorabile datorit ă implic ării copiilor în povestea creat ă, a
felului lor de exprimare, copiii au recunoscut pove știle de pe fi șa de lucru și au rezolvat corect
sarcinile de lucru.
La cunoa șterea mediului evaluarea a constat într-o fi șă de lucru ce presupunea s ă
încercuiasc ă aspectele specifice anotimpului toamna și s ă coloreze obiceiurile și tradi țiile de iarn ă .
Copiii au încercuit cu aten ție aspectele specifice anotimpului toamna și au colorat legumele. În
cadrul acestei evalu ări copiii au fost siguri pe sine, au știut care sunt imaginile de toamn ă și de
iarn ă, au colorat corespunz ător imaginile.
Iar la abilit ăți practice copiii au avut de realizat Cizmuli ța lui Mo ș Cr ăciun. Au avut la
dispozi ție materiele iar fiecare a lipit cizmuli ța dup ă bunul s ău plac. În cadrul acestei evalu ări copiii
au realizat ni ște lucr ări frumoase, au lipit în mod îngrijit și curat
În urma acestor evalu ări sumative s-au ob ținut urm ătoarele rezultate:

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

51 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
REZULTATELE TESTELOR SUMATIVE
DLC – D Ș – DOS
ANUL ȘCOLAR 2013-2014
Numele și prenumele
copiilor Educarea limbajului
DLC Cunoa șterea mediului
DȘ Abilit ăți practice
DOS
1. A.M. 5p 3p 3p
2. A.A. 5p 5p 5p
3. B.A 3p 5p 5p
4. B.V 5p 3p 3p
5. C.I 5p 5p 5p
6. C.O 3p 5p 3p
7. F.D 3p 5p 5p
8. G.A 5p 3p 3p
9. G.A.F 5p 5p 5p
10. K.J 5p 3p 3p
11. L.D 3p 5p 3p
12. M.C 5p 3p 5p
13. M.A 3p 3p 5p
14. M.V 3p 5p 5p
15. M.O 5p 3p 3p
16. N.A 5p 3p 3p
Total puncte 68 p 64p 64p
Media copiilor 4,3 4 4
Total medie la educarea limbajului, cunoa șterea mediului, abilit ăți practice: 12

La educarea limbajului 30 % dintre copiii din grupa mijlocie au solicitat ajutor din partea
educatoarei în ceea ce prive ște recunoa șterea pove știlor și povestirea lor. Cei patru copii care au
frecventat doar anul acesta gr ădini ța au avut probleme în ceea ce prive ște povestirea detaliat ă a
pove știi ,, Alb ă ca z ăpada și cei șapte pitici” . Din to ți copii, 10 au ob ținut punctaj foarte bun iar
ceilal ți 6 punctaj bun.
La cunoa șterea mediului copiii au fost aten ți la explica țiile educatoarei în leg ătur ă cu
sarcinile de pe foaia de lucru. A șadar rezultatele copiilor la acest test sunt urm ătoarele: 8 dintre
copii au ob ținut rezultate foarte bune iar 8 dintre ei au ob ținut rezultate bune. Ceea ce înseamn ă c ă
pre școlarii au fost aten ți la activit ățile desf ăș urate pe parcursul semestrului I și au încercat s ă
rezolve cât mai corect fi șa de evaluare.
Rezultatele testului sumativ la abilit ăți practice sunt aproximativ identice cu cele de la
cunoa șterea mediului. În sensul c ă 8 copii au ob ținut punctaj foarte bun iar 8 copii punctaj bun.
Fiecare copil s-a str ăduit s ă lipeasc ă în locul corespunz ător animalele, îngrijit, f ără a murd ări foaia

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

52 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
de lucru.
Diferen ța dintre punctajul total evaluare sumativ ă și media clasei, 12 :
Nume Punctaj Diferen ța fa ță de media clasei
1. A.M 11p -1
2. A.A 15p +3
3. B.A 13p +1
4. B.V 15p +3
5. C.I 15p +3
6. C.O 11p -1
7. F.D 13p +1
8. G.A 13p +1
9. G.A.F 15p +4
10. K.J 11p -1
11. L.D 11p -1
12. M.C 13p +1
13. M.A 13p +1
14. M.V 13p +1
15. M.O 11p -1
16. N.A 11p -1

În tabelul de mai sus se poate observa o diferen ță semnificativ ă între punctajul fiec ărui
pre școlar la evaluarea sumativ ă și media total ă a clasei: 10 copii au ob ținut un punctaj mai mare
decât media clasei, iar 6 copiii au ob ținut un punctaj mai mic decât media clasei. To ți copiii s-au
implicat în rezolvarea acestot teste sumative, au d at dovad ă c ă și-au însu țit cuno știn țele dobândite
pe semestrul I.
Din evaluarea ini țial ă a copiilor și evaluarea final ă reiese faptul c ă pre școlarii au acumulat
cuno știn țe în cadrul activit ăților didactice, necesare pentru via ța școlar ă și social ă. Rezultatele
testelor sumative sunt mai bune decât rezultatele i ni țiale datorit ă acelor activit ăți didactice
desf ăș urate la clas ă.

B. Etapa experimental ă
În semestrul al doilea al anului școlar 2013-2014 am desf ăș urat activit ăți în parteneriat cu
părin ții pentru a constata dac ă implicarea p ărin ților în activitatea la grup ă poate influen ța în mod
pozitiv rezultatele școlare ale copiilor. (Anexa 3)
Așadar în etapa experimental ă am desf ăș urat 5 activit ăți demostrative la grupa mijlocie,

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

53 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
activit ăți la care au participat și p ărin ții copiilor. Toate aceste activit ăți sunt incluse în parteneriatul
educa țional gr ădini ță -familie și au ca scop implicarea p ărin ților în educa ția copiilor de vârst ă
pre școlar ă.
În urma acestor activit ăți am elaborat teste de evaluare final ă (Anexa 4) pentru a constata
cuno știn țele dobândite de copii în cadrul acestor activit ăți.
a) Prima activitate în parteneriat cu p ărin ții
În data de 12.02.2014 am desf ăș urat o activitate de educare a limbajului, mai prec is o
dramatizare în care am implicat atât copiii cât și p ărin ții acestora. Povestea dramatizat ă s-a numit ,,
Alb ă ca z ăpada și cei șapte pitici’’. P ărin ții și copiii au primit rolurile din timp pentru a preg ăti un
moment artistic de calitate. Copiii au fost costuma ți în personajele pove știi iar p ărin ții au primit
roluri bine definite.
Rolurile copiilor: bunica, Alb ă ca z ăpada, oglinda fermecat ă, regina cea bun ă, împ ărăteasa,
vân ătorul, piticul 1, piticul 2, piticul 3, piticul 4, piticul 5, piticul 6, piticul 7, prin țul, domni ța 1,
domni ța 2, domni ța 3, domni ța 4.
Rolurile p ărin ților: povestitor 1, povestitor 2, povestitor 3, pov estitor 4, povestitor 5,
povestitor 6, povestitor 7, povestitor 8, prezentat or 1, prezentator 2, prezentator 3, prezentator 4,
prezentator 5, prezentator 6, prezentator 7, prezen tator 8.
Dup ă replica fiec ărui personaj din poveste, povestitorii dar și prezentatorii intervin în
relatarea pove știi. Sala de grup ă este decorat ă ca în poveste: c ăsu ța piticilor, palatul fermecat,
pădurea, sc ăunelele și p ătu țurile piticilor etc.
Activitatea propriu zis ă: Copiii sunt a șeza ți în semicerc și ascult ă cu aten ție indica țiile
primite înainte de a începe activitatea de dramatiz are.
Primul cadru al pove știi : Un copil ce reprezint ă personajul bunica vine în fa ța tuturor și î și
prezint ă replica ,, E o poveste veche, veche, de demult \Și cea mai frumoas ă dintre care-ascult ,\Cînd
bunica iarn ă î și începe spuza \De pove ști s ă-și cearn ă.\Cum ? Oare ea, regina fie, care-n ora cea
târzie \Mai întârzie la geam ?\Ascultând poate, cum vântul poleie ște ram cu ram ?”.
Vine în fa ță primul povestitor, care este chiar p ărintele copilului ,,A fost o dat ă ca niciodat ă \
Într-o tar ă-ndep ărtat ă \Un palat ca în pove ști\ Cu steaguri împ ărăte ști\ Și domni țe la fere ști.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

54 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
Al doilea cadru al pove știi: Apoi urmeaz ă o feti ță , regina cea bun ă, care se întinde pe un pat
și se în țeap ă cu acul de cusut și în urma acestui fapt î și dore ște s ă aib ă o feti ță cu pielea alb ă ca
zăpada, cu obrajii ro șii ca sângele și cu p ărul negru ca abanosul ,,- Cosea, și-n zare când privea,\Ea
găndurile-și dep ăna;\Și tot visa s ă aib ă o fat ă\ Cu fa ța alb ă, luminat ă,\Cum e z ăpada cea curat ă.
Povestitorul 2, mama acestei feti țe spuse și ea replica: ,, Și visul ei se-adeveri\Când anul fu de se-
mplini\ Și-așa cum din pove ști se știe\ E scurt ă orice bucurie\ Și jalea vine, nu se las ă\Chiar în palat,
la-mp ărăteas ă..
Al treilea cadru al pove știi: Apare împ ărăteasa cea rea care spune „Oglind ă, oglinjoar ă,
Cine-i cea mai frumoas ă din țar ă?”. Oglinda îi r ăspunde împ ărătesei c ă mai frumoas ă decât ea e
Alb ă ca z ăpada „Regina mea, frumoas ă ești\Ca soarele din zori,\Dar Alb ă ca Z ăpada \Te-ntrece de
mii de ori!”.
Apar ambii povestitori: povestitorul 3 și povestitorul 4, care ne povestesc scena în care
împ ărăteasa ce rea se sup ără pe Alb ă ca Z ăpada și î și propune s ă o omoare.
Al patrulea cadru al pove știi: Împ ărăteasa cheam ă vân ătorul la ea și îi porunci s ă o duc ă pe
Alb ă ca z ăpada în p ădure ca s ă o omoare”.
Povestitorul 5 si 6 povesti aceast ă scen ă din poveste.
Al cincilea cadru al pove știi: Alb ă ca z ăpada este dus ă în p ădure de c ătre vân ător dar la
insisten țele acesteia vîn ătorul î și f ăcu mil ă de ea și o l ăsă singur ă în p ădure fiind convins c ă o va
mînca fiarele s ălbatice. Apoi omorâ un mistre ț și îi duse inima împ ărătesei p ăcălind-o c ă e inima lui
Alb ă ca z ăpada.
Povestitorul 7 si 8 povesti întreaga scen ă.
Al șaselea cadru al pove știi : Alb ă ca z ăpada ajunge la casa piticilor. Acolo se minun ă de
toate lucrurile mici pe care le vede, se pune în pa t s ă se odihneasc ă. Ajung piticii de la lucru speria ți
de faptul c ă cineva a intrat în c ăsu ța lor și a f ăcut dezordine. O las ă pe Alb ă ca Z ăpada s ă doarm ă și
vorbesc cu ea diminea ță . Prezentatorul 1, 2 povesti întreaga scen ă.
Al șaptelea cadru al pove știi: Alb ă ca z ăpada r ămâne acas ă iar piticii pleac ă la lucru.
Împ ărăteasa întreab ă oglinda care îi spuse locul exact unde se afl ă Alb ă ca z ăpada. Atunci
împ ărăteasa se deghiz ă în vânz ătoare și porne ște spre c ăsu ța piticilor. Aici are loc o convorbire între

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

55 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
Alb ă ca z ăpada și vânz ătoare, care îi leag ă cureaua de brâu l ăsând-o pe Alb ă ca z ăpada le șinat ă.
Piticii vin acas ă și o salvez ă pe Alb ă ca z ăpada, sf ătuind-o s ă nu mai deschid ă u șa nim ănui.
Prezentatorul 3, 4 povesti întreaga scen ă.
Al optâlea cadru al pove știi : Alb ă ca z ăpada r ămâne acas ă iar piticii pleac ă la lucru.
Împ ărăteasa întreab ă oglinda care îi spuse c ă Alb ă ca z ăpada tr ăie ște. A șadar împ ărăteasa se
deghiz ă într-o vânz ătoare cu pieptene. Ajuns ă la c ăsu ța piticilor aceasta o p ăcăli pe Alb ă ca z ăpada
și îi puse în p ăr un piapt ăn Atunci Alb ă ca Z ăpada c ăzu jos ca și moart ă. Și de data aceasta piticii o
salv ă și o sf ătui s ă nu mai deschid ă u șa nim ănui.
Prezentatorul 5 si 6 povesti întreaga scen ă.
Al nou ălea cadru al pove știi: Împ ărăteasa întreab ă oglinda care îi spuse c ă Alb ă ca z ăpada
tr ăie ște. Împ ărăteasa cea rea se deghiz ă într-o bab ă, lu ă în co șule ț câteva mere, otr ăvi jum ătatea
unui singur m ăr și porni spre casa piticilor. Pentru a o convinge pe Alb ă ca z ăpada s ă guste din
mărul otr ăvit, aceasta îl t ăie în dou ă, partea bun ă o mânc ă ea și partea otr ăvit ă i-a dat-o Albei ca
zapada. Atunci Alb ă ca z ăpada c ăzu jos ca și moart ă. Piticii vin de la lucru dar nu au putut-o s ă o
salveze pe Alb ă ca zapada. I-au preg ătit un sicriu. Prezentatorul 7 povesti întreaga sce n ă.
Al zecelea cadru al pove știi: În timp ce piticii plângeau a trecut pe acolo un pr in ț care s-a
îndr ăgostit de Alb ă ca z ăpada și le-a cerut piticilor s ă i-o dea lui. Alb ă ca z ăpada și-a sc ăpat bucata
de m ăr din gur ă și s-a trezit. S-a îndr ăgostit și ea de prin ț și s-au c ăsătorit.
Prezentatorul 8 povesti întreaga scen ă.
La sfâr șitul dramatiz ării to ți actorii se prind de mân ă în fa ța grupei și fac o plec ăciune. To ți
,,actorii” sunt recompensa ți cu medalioane ce reprezint ă imagini din povestea Alb ă ca Z ăpada.
În cadrul acestei activit ăți am urm ărit capacitatea de a comunica, de a î și spune replica f ără
re țineri, mai ales atunci când sunt sprijini ți de p ărin ții. Copiii au fost foarte cumin ți, au jucat foarte
bine rolul actorilor, p ărin ții au fost de asemenea foarte implica ți în piesa noastr ă de teatru. Am
observat c ă fiecare copil a spus poezia cu voce tare atunci câ nd p ărintele era lâng ă el. Am observat
că pre școlarii, atunci câns sunt sprijini ți de p ărin ți, î și ies din tipare, adic ă fiecare încearc ă s ă fie cel
mai bun. Un copil nu a vrut s ă recite poezia dac ă p ărintele lui nu a fost lâng ă el.
În consecin ță , aceast ă activitate a fost benefic ă atât pentru școlari cât și pentru p ărin ți

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

56 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
deoarece:
– copilul și-a dezvoltat capacitatea de a comunica , de a reci ta cu intona ție, și-a însu șit mult
mai bine povestea, și-a exprimat tr ăirile interioare în fa ța celorlal ți copii.
– p ărintele a avut ocazia de a- și sus ține copilul în cadrul unei activit ăți didactice, p ărintele a
comunicat cu copilul pe tot parcursul activit ății, p ărintele a putut vedea mai de aproape progresele
copilului.
Implicarea p ărintelui în aceast ă activitate a avut un real succes.
b) A doua activitate în parteneriat cu p ărin ții
În data de 19.03.2014 am desf ăș urat o activitate de cunoa șterea mediului, la care au
participat și p ărin ții copiilor din grupa mijlocie. P ărin ții au fost anun țați c ă vom avea o activitate
deschis ă despre fructele și legumele din țara noastr ă și c ă, cu acest prilej vom merge împreun ă în
vizit ă la aprozar s ă cunoa ștem mult mai multe lucruri despre fructe și legume.
Activitatea propriu zis ă:
Înainte de a începe activitatea am a șezat sc ăunelele în form ă de semicerc pentru a le
prezenta în power point un material despre fructele și legumele din țara noastr ă.
Copiii au fost anun țați c ă ast ăzi vor viziona un material despre fructele și legumele de
toamn ă, prim ăvar ă, se vor juca un joc didactic și vor vizita aprozarul cu fructe și legume.
Eduicatoarea prezint ă copiilor materialul în power point urmând s ă le adreseze întreb ări pe
marginea acestora: ,, Ce este acesta ? Cum se nume ște fructul acesta ? Ce culoare are ?etc Ast ăzi ne
vom juca un joc care se nume ște ,, Ce a cump ărat mama ?”. Copiii trebuie s ă recunoasc ă și s ă
denumeasc ă, dup ă pip ăit, miros și degustat: fructele, legumele și zarzavaturile din co șul mamei,
trebuie s ă recunoasc ă fructele și legumele de pe jetoane, s ă precizeze locul unde sunt cultivate.
Jocul se va desf ăș ura în mai multe variante.
Prima variant ă a jocului : Educatoarea ridic ă un jeton cu imaginea unui fruct (o legum ă, un
zarzavat ). Copilul chemat va trebui: s ă aleag ă din co șul pe care ăl ține m ămica lui fructul (leguma,
zarzavatul) respectiv, s ă-l denumeasc ă și s ă-l încadreze în anotimp:,,- Ce este ? – Ce știi despre ….?-
Ce fel de …?” De exemplu:,,- Este un m ăr. Acest m ăr este: ro șu, rotund, mare și are gustul dulce-
acri șor .” )

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

57 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
A doua variant ă a jocului : Educatoarea face perechi de câte doi: mam ă și copil. În fa ța
grupei se afl ă dou ă co șuri de culori diferite: ro șu și albastru. O feti ță al ături de mama sa vin în fa ța
grupei și aleg din co șule țul ro șu un jeton. Îl denume ște și spune cum poate fi aceast ă legum ă-acest
fruct consumat (dac ă trebuie fiert, pr ăjit, copt etc). Apoi chem ăm un b ăie țel cu m ămica lui care
alege din co șule țul albastru un jeton, îl denume ște și spune cum poate fi aceast ă legum ă-acest fruct
consumat (dac ă trebuie fiert, pr ăjit, copt etc). Jocul se termin ă atunci cînd fiecare copil a extras câte
un jeton din co șule ț.
Dup ă ce se termin ă activitatea ne îmbr ăcăm și pornim cu to ții la aprozarul cu fructe și
legume.
Vizita la aprozar : Atunci când copiii au intrat în aprozar au început s ă îi adreseze
vânz ătoarei multe întreb ări legate de fructe și legume. Dar nu numai vânz ătoarei, ci și p ărin ților le-
au adresat foarte multe întreb ări. Erau curio și s ă afle cât mai multe lucruri despre via ța plantelor, a
legumelor și a fructelor, cum trebuie p ăstrate ca s ă fie s ănătoase. Apoi au început s ă recite poezii
despre fructe și legume dar și foarte multe cântecele. De exemplu poezia ,, Sup ă de zarzavat” , sau
,, Cântecul fructelor ” etc. Copiii au fost foarte încânta ți de vizita lor împreun ă cu p ărin ții la aprozar.
Înainte de a pleca, copiii au primit multe fructe p roaspete, recompens ă pentru c ă au fost foarte
cumin ți, au adresat multe întreb ări și au înv ățat multe lucruri despre legume și fructe.
Aceast ă activitate în parteneriat cu p ărin ții a adus beneficii atât copiilor cât și p ărin ților
deoarece:
– copiii au înv ățat multe lucruri noi despre fructe și legume, au putut adresa întreb ări f ără
re țineri, au colaborat cu p ărin ții lor în vederea realiz ării unei sarcini, au exeperimentat o alt ă cale de
a înv ăța ân afar ă de activitatea intructiv-educativ ă realizat ă la grup ă, s-au jucat, au colaborat, au
înv ățat, au experimentat, au fost încuraja ți de p ărin ți pe tot parcursul activit ății.
– p ărin ții au putut sprijini copiii atât verbal cât și moral, au participat la jocul didactic
al ături de copii ceea ce le-a dezvoltat încrederea în sine, au înso țit copiii la aprozar și le-a vorbit
deschis despre fructele și legumele din aprozar etc.
Putem spune c ă implicarea p ărintelui în cadrul acestei activit ăți de cunoa șterea mediului a
reprezentat un beneficiu pentru copilul pre școlar, copilul a acumulat cuno știn țe despre fructe și

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

58 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
legume, a interac ționat cu p ărintele, ceea ce duce la îndeplinirea obiectivele p ropuse.
c) A treia activitate în parteneriat cu p ărin ții
În data de 17.04.2014 am desf ăș urat o activitate de abilit ăți practice la tema ,, Mijloace de
transport aeriene și navale ” la care au participat și p ărin ții copiilor. P ărin ții au fost anun țați c ă vom
desf ăș ura o activitate deschis ă în care ei va trebui s ă participe la o activitate de lipire. Cadru l
didactic nu le-a spus exact p ărin ților ceea ce trebuie s ă fac ă pentru a-i surprinde atât pe copii cât și
pe p ărin ți. A șadar nu trebuie s ă î și aduc ă materiale de acas ă, toate materialele vor fi preg ătite de
educatoare.
Activitatea propriu zis ă:
Educatoarea preg ăte ște materialele necesare desf ăș ur ării activit ății dar și sala de grup ă:
aerise ște sala de grup ă, aranjeaz ă m ăsu țele și sc ăunelele special pentru aceast ă activitate. Copiii
sunt a șeza ți la m ăsu țe, fa ță în fa ță cu p ărin ții lor. Ei sunt întreba ți ce materiale au pe m ăsu ță iar ei
răspund la întrebarea educatoarei. Educatoarea anun ță tema zilei ,, Mergem la plimbare ” apoi
prezint ă copiilor dar și p ărin ților lucrarea model. Le explic ă modul de lucru al lucr ării dar las ă loc și
creativit ății copiilor și a p ărin ților. Dup ă ce le explic ă ce au de f ăcut, copiii și p ărin ții încep s ă
realizeze plan șa cu mijloace de transport.
Părintele copilului decupeaz ă al ături de copil mijloacele de transport, copilul pict eaz ă pe
plan șă ap ă, cer, p ămînt. Copilul deseneaz ă pe o alt ă foaie un soare iar p ărintele decupeaz ă. P ărintele
preg ăte ște mijloacele de transport iar copilul le lipe ște pe foaie. Copiii au la dispozi ție diverse
materiale pentru a le stimula creativitatea: creioa ne, carioci, acuarele, hârtie colorat ă, hârtie
creponat ă, hârtie alb ă, vat ă, etc. În cadrul acestei activit ăți copilul a lucrat plan șa cu mijloacele de
transport în pereche cu p ărintele s ău. Am urm ărit comportamentul fiec ărui copil, implicarea în
realizarea lucr ării, dac ă lucreaz ă îngrijit, dac ă știe s ă utilizeze corect uneltele de lucru, dac ă
comunic ă cu p ărintele s ău, etc.
Dup ă ce copiii au terminat de realizat lucr ările, le-am pus pe toate la expozi ție și am folosit
metoda turul galeriei: fiecare copil a trecut pe la panou s ă vad ă toate lucr ările și a ales lucrarea
preferat ă. Încheierea actzivit ății: to ți copiii au primit recompense deoarece au lucrat în grijit, au
realizat lucr ări frumoase și curate. P ărin ții au fost mul țumi ți de ceea ce au realizat împreun ă cu

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

59 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
copiii lor.
Activitatea de abilit ăți practice desf ăș urat ă în cadrul parteneriatului cu p ărin ții a fost
benefic ă atât pentru copii cât și pentru p ărin ții.
– copiii au lucrat împreun ă cu p ărin ții, și-au dezvoltat anumite deprinderi motrice de
baz ă, au lucrat îngrijit pentru a le demonstra p ărin țiilor c ă sunt mari și pot face foarte
multe lucruri, au colaborat cu p ărin ții în scopul realiz ării unuei lucr ări reu șite.
– Părin ții au putut comunica cu copiii, i-au ajutat în vede rea realiz ării lucr ării, i-au
sf ătuit cu ce culoare s ă coloreze cerul , ce s ă deseneze pe p ământ, unde s ă lipeasc ă
barca etc.
În cadrul acestei activit ăți cel mai important lucru a fost comunicarea dintre p ărinte- copil și
implicarea acestora în vederea realiz ării unei lucr ări frumoase și îngrijite. Consider ăm c ă aceast ă
activitate a ajutat pre școlarul s ă acumuleze anumite cuno știn țe legate de abilit ăți practice, dar mai
ales c ă o lucrare îngrijit ă este o lucrare frumoas ă.
d) A patra activitate în parteneriat cu p ărin ții
În data de 07.05.2014 am desf ăș urat o activitate de educarea limbajului la care au participat
și p ărin ții. Fiecare copil a avut de preg ătit câte o poezie sau o poveste de prim ăvar ă pe care s ă o
recite\ povesteasc ă în fa ța întregii grupe. La sfâr șitul acestei activit ăți copiii primesc medalioane cu
cel mai bun recitator\povestitor..
Activitatea propriu zis ă:
Copiii sunt a șeza ți în form ă de semicerc. Prima dat ă începem cu copiii care recit ă poeziile.
Copilul denumit de educatoare vine în fa ța p ărin ților și recit ă poezia cu voce tare. El poate fi ajutat
de p ărinte în cazul în care acesta gre șește sau se încurc ă. Dac ă a recitat frumos și cu intona ție acesta
este aplaudat de c ătre p ărin ți și copii. Dac ă acesta gre șește, el este încurajat s ă o recite din nou și
este ajutat de mama lui. Urmeaz ă un alt copil care vine în fa ța grupei și recit ă o poezie. Acesta
recit ă poezia cu voce tare , clar, cu intona ție, și este aplaudat atât de copii cât și de p ărin ți.
Concursul se termin ă atunci când to ți copiii au recitat poezii.
Complicarea concursului: În complicarea concursului fiecare copil a avut ca sarcin ă s ă
creeze o poveste de prim ăvar ă. Vine în fa ța grupei și ne poveste ște o poveste de prim ăvar ă. Dup ă

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

60 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
el vine urm ătorul copil care ne poveste ște o alt ă poveste de prim ăvar ă etc.
La sfâr șitul activit ății copiii au primit diploma cu cel mai bun recitato r\povestitor. Aceast ă
activitate este benefic ă deoarece to ți copiii și-au exprimat propriile tr ăiri în fa ța celorlal ți, dar mai
ales pentru c ă au fost sprijini ți de p ărin ți. Aceast ă activitate a avut ca obiectiv exprimarea corect ă a
copiilor, felul acestora de a se exterioriza, capac itatea de a recita o poezie și de a povesti o poveste.
Copiii au fost foarte încânta ți de aceast ă activitate, au fost preg ăti ți de c ătre p ărin ți, ceea ce a
condus la succesul acestei activit ăți.
e) A cincea activitate în parteneriat cu p ărin ții
În data de 03.06.2014 am desf ăș urat o activitate de abilit ăți practice la tema ,, Ariciul ” la care
au participat și p ărin ții copiilor. P ărinții au fost anun țați c ă vom desf ăș ura o activitate deschis ă în
care ei va trebui s ă participe la o activitate practic ă. Educatoarea nu le-a spus exact p ărin ților ceea
ce trebuie s ă fac ă pentru a-i surprinde atât pe copii cât și pe p ărin ți. Le-a mai spus c ă trebuie s ă î și
aduc ă materiale de acas ă, fiecare copil trebuie s ă î și aduc ă de acas ă câte un cartof de m ărime medie.

Activitatea propriu zis ă:
Educatoarea preg ăte ște condi țiile necesare realiz ării unei activit ăți de abilit ăți practice:
aerise ște sala de grup ă, preg ăte ște materialele pe m ăsu ță etc. Copiii sunt a șeza ți pe sc ăunele, fa ță în
fa ță cu p ărin ții lor pentru a putea colabora mai bine. Fiecare co pil are pe m ăsu ță un cartof, scobitori,
carioci, hârtie colorat ă și alb ă, bure ței, creioane. Am anun țat mai întâi tema activit ății și le explic ă
atât copiilor cât și p ărin ților ce au de f ăcut.: au de realizat un arici din cartof. Se prezin t ă lucrarea
model apoi îndrum ă copiii și p ărin ții s ă realizeze și ei ariciul. A șadar ace știa încep s ă lucreze iar în
timpul acesta educatoarea se plimb ă pe lâng ă m ăsu țe pentru a verifica dac ă au în țeles sarcina dat ă și
dac ă au nevoie de ajutor sau de materiale. Un copil îi confec ționeaz ă ariciului nasul din scobitoare
și strugure iar mama lui îi face codi ța din coaj ă de kiwi. Un alt copil îi face ochii ariciului iar tat ăl
lui îi împlânt ă țepii. Copiii și p ărin ții se ajut ă reciproc pentru realizarea ariciului din cartof. L a
sfâr șitul activit ății educatoarea expune lucr ările la expozi ție și folose ște metoda turul galeriei pentru
a putea fi observate toate lucr ările.
Activitatea aceasta a fost benefic ă deoarece a insistat pe comunicarea dintre p ărinte-copil, pe

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

61 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
înv ățarea reciproc ă, pe creativitatea fiec ăruia dintre participan ți, copiii au înv ățat multe lucruri din
aceast ă activitate: s ă coopereze, s ă lipeasc ă, s ă realizeze lucrarea utilizând corespunz ător
instrumentele de lucru, s ă lipeasc ă îngrijit pentru a nu murd ări lucrarea etc.
Putem spune c ă activitatea de abilit ăți practice a fost foarte îndr ăgit ă de copii, ace știa s-au
străduit s ă realizeze un arici frumos, la fel ca și modelul prezentat de educatoare. La sfâr șitul
activit ății to ți copiii au fost recompensa ți.

C. Etapa final ă
În etapa final ă copiii au avut sarcina de a rezolva teste finale p entru a constata cuno știn țele
dobândite de ei în urma activit ăților desf ăș urate în parteneriat cu p ărin ții. (Anexa 4)
La educarea limbajului copiii au avut sarcina de a rezolva o fi șă de lucru. Mai întâi de toate,
fiecare dintre copii și-a ales povestea preferat ă, apoi au alc ătuit o propozi ție cu personajul preferat
din poveste și au colorat imaginea din povestea respectiv ă. Am urm ărit în primul rând exprimarea
lor, expresivitatea, creativitatea fiec ărui pre școlar în parte. Am observat dorin ța fiec ăruia de a-și
expune punctul de vedere, de a alc ătui propozi ții frumoase.
Testul de evaluare final ă la cunoa șterea mediului a constat într-o fi șă de lucru, care vizeaz ă
recunoa șterea fructelor și legumelor. Au avut ca sarcin ă s ă denumeasc ă fructele, s ă încercuiasc ă
legumele și s ă deseneze legume în grupa legumelor și fructe în grupa fructelor. La acest test copiii
s-au descurcat datorit ă cuno știn țelor pe care le-au acumulat copiii în cadrul parten eriatului
educa țional gr ădini ță -familie.
Testul de evaluare final ă la abilit ăți practice a constat în realizarea unei lucr ări cu titlul
,, Casa bunicii ” și ,, Pădurea din satul meu ”. Au avut la dispozi ție atât animale domestice cât și
sălbatice pe care mai întâi le-au separat, le-au colo rat apoi le-au lipit acolo unde au vrut ei; în
func ție de mediul de via ță specific fiec ărui animal. În cadrul acestei evalu ări copiii au realizat ni ște
lucr ări frumoase, au lipit în mod îngrijit și curat.
În urma acestor evalu ări s-au ob ținut urm ătoarele rezultate:

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

62 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
REZULTATELE TESTELOR FINALE
DLC – D Ș – DOS
ANUL ȘCOLAR 2013-2014
Numele și prenumele
copiilor Educarea limbajului
DLC Cunoa șterea mediului
DȘ Abilit ăți practice
DOS
1. A.M. 5p 5p 5p
2. A.A. 5p 5p 5p
3. B.A 3p 5p 5p
4. B.V 5p 5p 5p
5. C.I 5p 5p 5p
6. C.O 3p 5p 5p
7. F.D 5p 5p 5p
8. G.A 5p 5p 3p
9. G.A.F 5p 5p 5p
10. K.J 5p 3p 5p
11. L.D 5p 5p 3p
12. M.C 5p 3p 5p
13. M.A 5p 5p 5p
14. M.V 5p 5p 5p
15. M.O 5p 5p 5p
16. N.A 5p 3p 5p
Total puncte 76p 74 p 76 p
Media copiilor 4,7 4,6 4,7
Total medie la educarea limbajului, cunoa șterea mediului, abilit ăți practice: 14

La educarea limbajului 10 % dintre copiii din grupa mijlocie au solicitat ajutor din partea
educatoarei în ceea ce prive ște recunoa șterea pove știlor și alc ătuirea de propozi ții. Din to ți copii, 14
au ob ținut punctaj foarte bun iar ceilal ți 2 punctaj bun.
La cunoa șterea mediului copiii au fost aten ți la explica țiile educatoarei în leg ătur ă cu
sarcinile de pe foaia de lucru. A șadar rezultatele copiilor la acest test sunt urm ătoarele: 13 copii au
ob ținut rezultate foarte bune iar 3 dintre ei au ob ținut rezultate bune. Aceaste rezultate pun în
valoare faptul c ă pre școlarii au fost aten ți la activit ățile desf ăș urate în cadrul parteneriatului cu
familia și au încercat s ă rezolve cât mai corect fi șa de evaluare.
Rezultatele testului final la abilit ăți practice sunt aproximativ identice cu cele de la educarea
limbajului. În sensul c ă 14 copii au ob ținut punctaj foarte bun iar 2 copii punctaj bun. Fi ecare copil
s-a str ăduit s ă lipeasc ă în locul corespunz ător animalele, îngrijit, f ără a murd ări foaia de lucru.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

63 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
Diferen ța dintre punctajul total evaluare final ă și media clasei, 14 :
Nume Punctaj Diferen ța fa ță de media clasei
1. A.M 15p +1
2. A.A 15p +1
3. B.A 13p -1
4. B.V 15p +1
5. C.I 15p +1
6. C.O 13p -1
7. F.D 15p +1
8. G.A 13p -1
9. G.A.F 13p -1
10. K.J 13p -1
11. L.D 13p -1
12. M.C 13p -1
13. M.A 15p +1
14. M.V 15p +1
15. M.O 15p +1
16. N.A 13p -1

În tabelul de mai sus se poate observa o diferen ță semnificativ ă între punctajul fiec ărui
pre școlar la evaluarea final ă și media total ă a clasei: 8 copii au ob ținut un punctaj mai mare decât
media clasei, iar 8 copiii au ob ținut un punctaj mai mic decât media clasei.
Evaluarea final ă a pus în eviden ță cuno știn țele copiilor dobândite în cadrul activit ăților cu
părin ții, dar mai ales dorin ța lor de a lucra, de a realiza ceea ce î și propun fiind încuraja ți atât de
părin ți cât și de cadrele didactice.

2.2. Analiza și interpretarea datelor

La sfâr șitul cercet ării am aplicat un chestionar p ărin ților privind gradul acestora de
implicare în parteneriatul gr ădini ță -familie. (Anexa 5). Ținem s ă subliniem faptul c ă acest
chestionar este completat de 13 p ărin ți. Rezultatele chestionarului sunt urm ătoarele:
La întrebarea 1 . Copilul dumneavoastr ă merge cu pl ăcere la gr ădini ță ?, răspunsurile
părinților au fost . La aceast ă întrebare 11 p ărin ți au r ăspuns da iar 2 p ărin ți au r ăspuns nu (fig.1).

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

64 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
0246810 12
DA NU Serie1

Fig.1. Raportul r ăspunsurilor la întrebarea 1
La întrebarea 2 . Cum se manifest ă aceast ă atitudine de pl ăcere sau nepl ăcere fa ță de
gr ădini ță ?
Dup ă cum se poate observa în diagrama din fig.2 , 2 p ărin ții au r ăspuns c ă pre școlarul merge
cu pl ăcere la gr ădini ță , 3 p ărin ți au r ăspuns c ă pre școlarii merg la gr ădini ță cu entuziasm și dorin ță ,
5 p ărin ți au r ăspuns c ă pre școlarii nu vor s ă lipseasc ă de la gr ădini ță , iar un p ărinte a r ăspuns c ă
pre școlarul se treze ște și duminica cu gândul s ă mearg ă la gr ădini ță .
0123456
Raspunsurile
parintilor
cu placere
cu entuziasm
si dorinta
nu vrea sa
lipseasca de
la gradinita
este
nerabdator
sa isi vada
colegii
se trezeste
duminica sa
mearga la
gradinita Serie1
Serie2
Serie3
Serie4
Serie5

Fig.2. Raportul r ăspunsurilor la întrebarea 2
La întrebarea 3: Cît de mult v ă ocupa ți de educa ția copilului?
Dup ă cum se observ ă în diagrama 9 dintre p ărinți sus țin c ă se ocup ă de copiii lor tot timpul
iar 4 p ărin ți au spus c ă se ocup ă doar cât le permite timpul (fig.3).

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

65 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
012345678910
1 2 3Raspunsurile
parintilor
tot timpul
cat imi permite
timpul

Fig.3. Raportul r ăspunsurilor la întrebarea 3
La întrebarea 4 . Crede ți c ă este important s ă merge ți la gr ădini ță și s ă v ă interesa ți de
copilul dumneavoastr ă?
La aceast ă întrebare 10 p ărin ți au r ăspuns c ă este important s ă mearg ă la gr ădini ță pentru a
se informa de copil iar 3 p ărin ți au r ăspuns c ă nu știu cât de important e s ă se intereseze de copil la
gr ădini ță (fig.4).
0246810 12
Raspunsurile
parintilor da nu nu stiu Serie1
Serie2
Serie3

Fig.4. Raportul raspunsurilor la întrebarea 4
La întrebarea 5 . Educatoarea acord ă timp discu țiilor cu dumneavoastr ă?
La aceast ă întrebare 8 p ărin ți au r ăspuns c ă educatoarea acord ă suficient timp discu țiilor cu
părin ți iar 5 p ărin ți au r ăspuns c ă educatoarea acord ă prea mult timp discu țiilor cu p ărin ții (fig.5).
0123456789
Raspunsurile
parintilor
prea mult
suficient
prea putin
deloc Serie1
Serie2
Serie3

Fig.5. Raportul r ăspunsurilor la întrebarea 5

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

66 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul

La întrebarea 6 . Ține ți cont de p ărerea educatoarei?
Dup ă cum se poate observa 11 p ărin ți au r ăspuns c ă țin cont întotdeauna de p ărerea
educatoarei, 1 p ărinte a r ăspuns c ă de cele mai multe ori ține cont de p ărerea educatoarei iar 1 alt
părinte a r ăspuns c ă rar ține cont de p ărerea educatoarei (fig.6).

0246810 12
Raspunsurile
parintilor
Intotdeauna
De cele mai
multe ori
Rareori
Nicioadata Serie1
Serie2
Serie3
Serie4

Fig.6. Raportul raspunsurilor la întrebarea 6

La întrebarea 7 . Care crede ți c ă este cea mai bun ă metod ă prin intermediul c ăreia
educatoarea s ă țin ă leg ătura cu dumneavoastr ă?
Dup ă cum se poate observa 1 p ărinte a r ăspuns c ă cea mai bun ă metod ă de a comunica cu
educatoarea reprezint ă biletele, iar tot 1 p ărinte lectoratele, 3 dintre p ărin ți îns ă sus țin c ă telefoanele
sunt mai importante, 4 p ărin ți sus țin c ă ședin țele reprezint ă obun ă metod ă de a comunica cu
educatoarea și tot 4 sus țin c ă ântîlnirile individuale reprezint ă o bun ă metod ă de a ține leg ătura cu
educatoarea (fig.7).
00,5 11,5 22,5 33,5 44,5
Raspunsurile parintilor bilete
telefoane
sedinte
lectorate
Intalniri individuale altele Serie1
Serie2
Serie3
Serie4

Fig.7. Raportul r ăspunsurilor la întrebarea 7

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

67 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul

La întrebarea 8 . La ce fel de activit ăți desf ăș urate în cadrul gr ădini ței a ți participat și
dumneavoastr ă?
La acest ă întrebare 13 p ărin ți au r ăspuns c ă au participat la serb ări, 12 p ărin ți la ședin țe, 13
atât la activit ăți practice și consiliere cu p ărin ții, 10 p ărin ți la s ăpt ămâna por ților deschise, 13 atât la
relatarea unei pove ști dar și la vizite (fig.8).
0246810 12 14
Raspunsul
parintilor
Sedinte
Activitati
practice
Relatarea
unei
povestiSerie1
Serie2
Serie3
Serie4

Fig.8. Raportul r ăspunsurilor la întrebarea 8
La întrebarea 9 . În ce fel a evoluat rela ția dumneavoastr ă cu gr ădini ța în urma întâlnirilor
cu educatoarea ?
La aceast ă întrebare 13 p ărin ți au r ăspuns c ă în urma întâlnirilor cu educatoarea în țeleg mai
bine problemele copilului și și-au îmbun ătățit rela ția cu educatoarea iar 12 dintre p ărin ți au p ăstrat
leg ătura cu gr ădini ța (fig.9).
0246810 12 14
1 2 3 4 5Raspunsul
parintilor
Inteleg mai bine
problemele copiilor
Mi-a imbunatatit
relatia cu
educatoarea
Am pastrat
legatura cu
gradinita

Fig.9. Raportul r ăspunsurilor la întrebarea 9

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

68 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul

La întrebarea 10 . Implicarea p ărin ților în parteneriatul educa țional gr ădini ță -familie
vizeaz ă:
La aceast ă întrebare 13 dintre p ărin ți au r ăspuns c ă implicarea p ărin ților în parteneriatul
gr ădini ță -familie vizeaz ă dezvoltarea intelectual ă a copilului, stimularea stimei de sine și reu șita
școlar ă iar 12 dintre ace știa au r ăspuns c ă implicarea p ărin ților în parteneriatul gr ădini ță -familie
vizeaz ă și integrarea copilului în societate (fig.10).
0246810 12 14
1 2 3 4 5 6Serie1
Serie2
Serie3
Serie4
Serie5
Serie6

Fig.10. Raportul raspunsurilor la întrebarea 10

La întrebarea 11 . Parteneriatul educa țional gr ădini ță -familie contribuie la reu șita
copilului ?
În cadrul acestei întreb ări 12 p ărin ți au r ăspuns c ă da, parteneriatul educa țional gr ădini ță –
familie contribuie la reu șita copilului, iar 1 a r ăspuns c ă nu știe dac ă parteneriatul educa țional
gr ădini ță -familie contribuie la reu șita copilului.(fig. 11).
0246810 12 14
Raspunsul
parintilor Da Nu Nu stiu Serie1
Serie2
Serie3

Fig.11. Raportul r ăspunsurilor la întrebarea 11

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

69 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul

La întrebarea 12 . Considera ți c ă implicarea p ărin ților în parteneriatul gr ădini ță -familie
este benefic ă pentru copi l?
În diagrama de mai jos se observ ă cum cei 13 p ărin ți au r ăspuns c ă implicarea p ărin ților în
parteneriatul gr ădini ță -familie este benefic ă pentru copil (fig.12).
0246810 12 14
Raspunsul
parintilor da nu nu stiu Serie1
Serie2
Serie3

Fig.12. Raportul r ăspunsurilor la întrebarea 12
În concluzie , putem aprecia faptul c ă r ăspunsurile la acest chestionar pun în eviden ță
implicarea p ărin ților în parteneriatul educa țional gr ădini ță -familie. Dup ă cum se poate observa
majoritatea p ărin ților au r ăspuns c ă pre școlarul vine cu pl ăcere la gr ădini ță , dornic s ă înve țe lucruri
noi și s ă se întâlneasc ă cu colegii. În ciuda faptului c ă majoritatea p ărin ților lucreaz ă, ace știa î și fac
timp s ă vin ă la gr ădini ță s ă întrebe educatoarea de progresele copilului. Cele mai bune metode de a
comunica cu educatoarea sunt, dup ă p ărerea p ărin ților: telefoanele, ședin țele și întâlnirile
individuale. Acestea vizeaz ă o comunicare direct ă între p ărinte-educatoare, p ărintele se poate
interesa de copil mult mai bine utilizând aceste me tode. Majoritatea p ărin ților au r ăspuns c ă au
participat în acest an la ședin țe, serb ări, consulta ții cu p ărin ții, activit ăți practice, relatarea unei
pove ști, cât le-a permis timpul. În urma întâlnirilor cu educatoarea p ărin ții au sus ținut c ă în țeleg mai
bine problemele copilului și se implic ă în rezolvarea lor, dar pe lâng ă aceasta s-a format o rela ție de
colaborare între educatoare-p ărinte. Majoritatea p ărin ților au sus ținut c ă parteneriatul educa țional
contribuie la reu șita școlar ă a copilului, și implicarea acestora în cadrul acestui parteneriat este
benefic ă pentru copil. În urma aplic ării acestui chestionar am constatat faptul c ă fiecare p ărinte î și
dore ște cât mai mult s ă se implice în educa ția copilului, s ă comunice cu educatoarea, s ă se
intereseze de progresele copilului .

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

70 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
CAPITOLUL 3

„ÎMPREUN Ă VOM REU ȘI”
PARTENERIAT EDUCA ȚIONAL GR ĂDINI ȚĂ – FAMILIE

Moto:
,, Fiecare copil pe care-l instruim este un om pe care -l câ știg ăm”
Victor Hugo

ARGUMENT

Gr ădini ța reprezint ă primul mediu institu ționalizat pe care îl parcurge pre școlarul, locul în
care se joac ă, înva ță , descoper ă lucruri noi despre lumea înconjur ătoare. Cu alte cuvinte gr ădini ța
constituie o etap ă fundamental ă în dezvoltarea copilului, care prin con ținutul s ău formal, contribuie
la dezvoltarea intelectual ă a copilului dar mai ales la integrarea acestuia în colectivitate.
Înc ă de la începutul anului școlar copilul trebuie informat de tot ce îl a șteapt ă la gr ădini ță :
juc ării, activit ăți, prieteni, un cadru didactic bun, o sal ă de grup ă spa țioas ă etc. Copiii trebuie mereu
încuraja ți atât de cadrul didactic cât și de p ărinte, a șa î și va stimula încrederea în for țele proprii, se
va ambi ționa s ă reu șeasc ă tot ce î și propune.
Amintind depre familie, se știe c ă aceasta este factorul primordial în educa ția unui copil,
primul loc în care copilul înva ță anumite deprinderi necesare în via ța de zi cu zi. Leg ătura dintre
familie și gr ădini ță trebuie s ă fie de colaborare, s ă vizeze implicarea tuturor membrilor în educa ția
pre școlarilor.
Educatoarea trebuie s ă cunoasc ă mediul de via ță al copilului, s ă discute cu p ărin ții anumite
probleme, s ă desf ăș oare activit ăți pe care s ă îi implice și pe p ărin ți. A șadar, parteneriatul dintre
gr ădini ță și familie, implicarea p ărin ților în cadrul acestor activit ăți, continuarea de c ătre p ărin ți a
activit ăților desf ăș urate la grădini ță , contribuie la dezvoltarea intelectual ă a pre școlarului,
stimularea stimei se sine, copilul î și îmbog ățește cuno știn țele iar rezultatele școlare a acestuia cresc
considerabil.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

71 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul

SCOPUL PROIECTULUI
Colaborarea dintre familie și gr ădini ță în vederea implic ării, cât mai active, a familiei în
reu șita școlar ă a pre școlarului.

OBIECTIVE GENERALE
– Formarea unor deprinderi de socializare între par tenerii implica ți: p ărin ți, copii,
educatoare;.
– Dezvoltarea unor atitudini pozitive fa ță de problemele educa ționale întâlnite la nivel de
gr ădini ță ;
– Stimularea pre școlarilor în activitatea de înv ățare.

OBIECTIVE SPECIFICE
– cunoa șterea individual ă a copiilor, pentru o mai bun ă colaborare gr ădini ță – copil,
gr ădini ță – familie.;
– rezolvarea unor probleme cu care se confrunt ă copiii, p ărin ții, educatoarea;
– derularea unor activit ăți specifice, preg ătite, pentru a stimula pre școlarii în activitatea de
înv ățare.

PARTENERI IMPLICATI
– educatoarea de la grupa mijlocie;
– părin ți și bunici;
– pre școlarii grupei mijlocii.
ÎNDATORIRILE PARTENERILOR
Educatoarea:
– s ă participe la fiecare întâlnire cu p ărin ții pentru a rezolva eventualele probleme ap ărute la
nivel pre școlar;
– s ă informeze p ărintele despre performan țele pre școlarului;
– s ă consilieze problemele care se ivesc în educarea co piilor, probleme personale, familiare;

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

72 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
– s ă îndrume p ărin ții în ceea ce prive ște implicarea acestora în activit ățile desf ăș urate la
gr ădini ță ;
– s ă sf ătuiasc ă p ărin ții în vederea continu ării acas ă a activit ăților desf ăș urate la grup ă.
Familia
– s ă participe la activit ățile desf ăș urate în cadrul acestui parteneriat;
– s ă sus țin ă copilul atât din punct de vedere financiar cât și moral.
ÎNDATORIRI COMUNE
– preg ătirea și asigurarea materialului de lucru (fi șe, chestionare, c ărți etc.);
– implicarea direct ă în cadrul activit ăților desf ăș urate și g ăsirea unor solu ții în scopul
rezolv ării situa țiilor de natur ă educa țional ă.
DURATA : semestrul II
GRUP ȚINT Ă
– părin ți
– bunici
– pre școlari
– educatoare

LOCUL DE DESF ĂȘ URARE : G.P.P NR 16 Alba Iulia
RESURSE
Umane : pre școlari, educatoarea, reprezentan ți ai comunit ății;
Materiale : c ărți, pliante, reviste, fi șe, ecusoane;
Financiare : bugetul minim alocat de membrii proiectului.

MODALIT ĂȚ I DE REALIZARE
– Activit ăți desf ăș urate împreun ă cu p ărin ții;
– Expozi ții cu lucrările copiilor;
– Serb ările realizate în diferite momente ale anului;

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

73 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
MODALIT ĂȚ I DE EVALUARE

Întâlnirea se va desf ăș ura lunar, pe perioada derul ării unui semestru , timp de o or ă, moment
în care se vor desf ăș ura activit ățile propuse de educatoare. La sfâr șitul fiec ărei întâlniri educatoare
anun ță tema urm ătoare iar p ărin ții, al ături de copii vor c ăuta materialele necesare realiz ării temei
respective.
Se vor distribui un chestionar, și se vor organiza expozi ții cu lucr ările copiilor.

CALENDARUL ACTIVIT ĂȚ ILOR

Data / Tema Obiective Modalit ăți de
realizare Locul
desf ăș ur ării Responsabilit ăți
12.02.2014
,Alb ă ca z ăpada și
cei șapte pitici’’ Realizarea unei
dramatiz ări Activitate
împreun ă cu
părin ții Sala de grup ă Organizarea
programului
artistic;

19.03.2014
,,Jocul fructelor și
a legumelor’’
,,Vizit ă la
aprozar’’
Prezentarea unui
material în power
point
Desf ăș urarea unui
joc didactic
Vizit ă la aprozar. Joc didactic
Vizit ă
Sala de grup ă

Aprozar Coordonarea
activit ății
derulat ă împreun ă
cu p ărin ții
17.04.2014
,,Mijloace de
transport aeriene și
navale’’ Realizarea unei
activit ăți
practice împreun ă
cu p ărin ții Activitate practic ă
împreun ă cu
părin ții și bunicii Sala de grup ă Coordonarea
activit ății
derulat ă împreun ă
cu p ărin ții
07.05.2014
,,Cel mai bun
recitator-
povestitor’’ -Realizarea unui
program
artistic Scenet ă cu poezii Sala de grup ă Organizarea
programului
artistic;

03.06.2014
,,Ariciul’’ – Realizarea unei
activit ăți
practice împreun ă
cu p ărin ții Activitate practic ă
împreun ă cu
părin ții și bunicii Sala de grup ă Coordonarea
activit ății
derulat ă împreun ă
cu p ărin ții
Chestionare pentru
părin ți

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

74 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
CONCLUZII

Toate activit ățile desf ăș urate în cadrul parteneriatului educa țional gr ădini ță -familie sunt
deosebit de importante în educarea și dezvoltarea pre școlarilor. Implicarea p ărin ților în parteneriatul
educa țional este benefic ă atât pentru copil cât și pentru p ărinte.
Este benefic ă pentru copil deoarece acesta î și dezvolt ă anumite abilit ăți, priceperi,
deprinderi fiind sus ținut în totalitate de p ărinte, pe de alt ă parte este benefic ă pentru p ărinte
deoarece prin antrenarea lor ace știa se simt pu și în valoare, talentele și cuno știn țele lor fiind
fructificate, iar munca educatorului/educatoarei es te diminuat ă.
Părintele î și poate urm ări copilul în variate situa ții de interac țiune zilnic ă, dar mai ales au
posibilitatea s ă cunoasc ă mai bine dificult ățile de integrare a acestuia în colectivul grupei sa u în
programul gr ădini ței.
Astfel, putem aprecia faptul c ă r ăspunsurile la acest chestionar pun în eviden ță implicarea
părin ților în parteneriatul educa țional gr ădini ță -familie.
Dup ă cum s-a observat, majoritatea p ărin ților au r ăspuns c ă pre școlarul vine cu pl ăcere la
gr ădini ță , dornic s ă înve țe lucruri noi și s ă se întâlneasc ă cu colegii. În ciuda faptului c ă majoritatea
părin ților lucreaz ă, ace știa î și fac timp s ă vin ă la gr ădini ță s ă întrebe educatoarea de progresele
copilului.
Cele mai bune metode de a comunica cu educatoarea s unt, dup ă p ărerea p ărin ților,
telefoanele, ședin țele și întâlnirile individuale. Acestea vizeaz ă o comunicare direct ă între p ărinte-
educatoare, p ărintele se poate interesa de copil mult mai bine ut ilizând aceste metode.
Majoritatea p ărin ților au r ăspuns c ă au participat în acest an la ședin țe, serb ări, consulta ții cu
părin ții, activit ăți practice, relatarea unei pove ști, cât le-a permis timpul.
În urma întâlnirilor cu educatoarea p ărin ții au sus ținut c ă în țeleg mai bine problemele
copilului și se implic ă în rezolvarea lor, dar pe lâng ă aceasta s-a format o rela ție de colaborare între
educatoare-părinte.
Cea mai mare parte a p ărin ților au sus ținut c ă parteneriatul educa țional contribuie la reu șita
școlar ă a copilului, și implicarea acestora în cadrul acestui parteneriat este benefic ă pentru copil.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

75 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
În urma realiz ării anchetei prin chestionar am constatat faptul c ă fiecare p ărinte î și dore ște
cât mai mult s ă se implice în educa ția copilului, s ă comunice cu educatoarea, s ă se intereseze de
progresele copilului .
Cercetarea de fa ță a avut ca scop îmbog ățirea cuno știn țelor copiilor prin implicarea
părin ților în parteneriatul educa țional gr ădini ță -familie. În urma celor cinci interven ții educative
desf ăș urate în cadrul parteneriatului copiii au ob ținut rezultate bune și foarte bune ceea ce a condus
la atingerea obiectivelor propuse.
Corelând datele cercet ării realizate în cadrul acestei lucr ări am constatat c ă:
• Prin utilizarea unor teste ini țiale se poate constata nivelul de cuno știn țe al fiec ărui
copil la început de an școlar;
• Prin utilizarea unor teste de evaluare sumativ ă se poate observa nivelul de
cuno știn țe acumulate de copil pe parcursul unui semestru;
• Participarea p ărin ților în cadrul parteneriatului educa țional gr ădini ță familie îl ajut ă
pe copil s ă se afirme; respect ă cerin țele cadrului didactic îns ă r ăspunde conform
propriilor idei;
• Implicarea p ărin ților în cadrul unor domenii de activitate diferite: educarea
limbajului, cunoa șterea mediului, abilit ăți practice asigur ă cre șterea eficien ței
înv ăță rii prin participarea activ ă a pre școlarului în activit ățile didactice;
• Evaluarea final ă a pus în valoare o îmbun ătățire considerabil ă a nivelului de
cuno știn țe al fiec ărui copil;
• Parteneriatul educa țional gr ădini ță – familie a îmbun ătățit rezultatele copiilor la cele
trei domenii de activitate: educarea limbajului, cu noa șterea mediului, abilit ăți
practice
Cercetarea de fa ță pune în eviden ță anumite diferen țe între rezultatele ini țiale, sumative și
finale ob ținute de pre școlari în urma interven ției educative la educarea limbajului, cunoa șterea
mediului, abilit ăți practice și acestea sunt:
a) Test de evaluare ini țial ă: 63 p, 54 p, 62 p.
b) Test de evaluare sumativ ă:68 p, 64 p, 64 p

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

76 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
c) Test de evaluare final ă: 74 p, 76 p, 74 p.
Aceste rezultate ob ținute demonstreaz ă c ă parteneriatul educa țional gr ădini ță -familie are un
rol bine definit în activit ățile instructiv-educative și anume îmbun ătățește semnificativ
rezultatele copiilor .
Toate aceste constat ări la care am ajuns și pe care le-am men ționat ne fac s ă concluzion ăm
că obiectivele cercet ării au fost realizate și c ă astfel ipoteza de la care am pornit cercetarea, co nform
căreia, implicarea p ărin ților în parteneriatul educa țional gr ădini ță -familie, contribuie la rezultatele
ob ținute de copii în cadrul acivit ăților educative, la cele trei domenii de activitate la care s-a
aplicat cercetarea s-au îmbun ătățit semnificativ , s-a adeverit.
În acela și timp, scopul urm ărit, de a g ăsi modalit ăți eficiente pentru îmbun ătățirea
cuno știn țelor copiilor pre școlare a fost atis, ceea ce ne face s ă continu ăm organizarea și
desf ăș urarea de parteneriate educa ționale nu numai cu p ărin ții copiilor ci și cu ceilal ți factori
educativi din comunitate.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

77 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
BIBLIOGRAFIE

1. Agabrian, M (2005), Școal ă – familie – comunitate . Editura Institutul European,
Bucure ști
2. B ăran-Pescar, Adina ( 2004 ), Parteneriat în educa ție: famlie, școal ă, comunitate , Editura
Aramis, Bucure ști
3. Boco ș, M (2007), Teoria și practica cercet ării pedagogice , Editura Casa C ărții de
Știin ță , Cluj Napoca
5. Bodrugu – Lungu, V. (2001) , Rolul familiei în educa ția copiilor , Editura Didactica Pro,
nr. 4
6. Bonchi ș, Elena (2011), Familia și rolul ei în educarea copilului , Editura Polirom, Ia și
7. Bor țeanu, S. (2000) , Curriculum pentru înv ăță mântul pre școlar , Editura Didactica
Publishing House, Bucure ști
8. Ciofu, C. (2004) , Interca țiunea p ărin ți – copii , Editura Medical ă, Bucure ști
9. Cristea, S ( 2000), Dic ționar de termeni , Editura Litera, Bucure ști
10. Culea, L. (2009), Curriculum pentru educarea timpurie – o provocare ?, Editura Diana,
Bucure ști
11. Dumitrana, M. (2000), Copilul, familia și gr ădini ța, Editura Compania, Bucure ști
12. Du ță , Elena Maria (2004), Cunoa șterea elevului , Editura Aramis, Bucure ști
13. Glava, A., Glava, C. (2002), Introducere în pedagogia pre școlar ă, Editura Dacia, Cluj-
Napoca
14. Gutium, I., M ămălig ă, M., Mumjiev, G. (2000), Parteneriatul pas cu pas , Editura
Funda ția Interna țional ă pentru Sisteme Electorale, Chi șin ău
15. Ionescu, M., Negreanu, E. (2006), Educa ția în familie.Repere și practici actuale ,
Editura Cartea Universitar ă, Bucure ști
16. Knopt H.T., Swick K.J (2007), How Parents Feel About Their Child’s Teacher /
School: Implications for Early Childhood . Early Childhood Education Journal
17. Lemenncier, B. (1988), Le Marche du mariage et de la famille , Paris, PUF

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

78 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
18. Ludu șan, M. (2007), Asisten ța în școlii, Editura Risoprin, Cluj – Naopca
19. Mih ăilescu, I.. (1995), Familia în societatea modern ă, Editura Universit ății Bucure ști
20. Mitrofan, I., Mitrofan, N. (1991), Familia de la A la Z, Editura Știin țific ă, Bucure ști
21. Mitrofan, I., Mitrofan, N. (1994), Familia româneasc ă în perioada de tranzi ție , în
Psihologia, Bucure ști, Editura Știin ță si Tehnic ă
22. Niculescu, Mariana R. (1996), Pedagogie generala, Editura Scorpion 7, Bucure ști
23. Osterrieth, P. (1973), Copilul și familia , Editura Didactic ă și Pedagogic ă, Bucure ști
24. Petre, V. (2003), Parteneriat în educa ție (programe și proiecte). Ghid metodologic ,
Dobrogea, Tulcea
25. Petrovan, Ramona (2011), Parteneriatele educa ționale de la teorie la practic ă, Editura
Aeternitas, Alba Iulia
26. Pierseca, Ana.,Croitoru F (2003), Școal ă și p ărin ți-Ghid metodologic pentru
consilierea p ărin ților, Editura Unirea Press, Alba Iulia
27. P ăun, E (1982), Sociopedagogie școlar ă, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, Bucure ști
28. Sillamy, N. (1996), Dic ționar de psihologie , Univers Enciclopedic, Bucure ști
29. St ănciulescu Elisabeta (2002), Sociologia educa ției familiale, vol. II, Familie și
educa ție în societatea româneasc ă, Editura Polirom, Ia și
30. Stoica, Adrian; Mihail, Roxana (2006), Evaluarea educa țional ă. Inova ții și perspective ,
Editura Humanitas Educa țional, Bucure ști.
31. Telleri, F (2003), Pedagogia familiei , Editura Didactic ă și Pedagogic ă, Bucure ști
32. Trif, L (2008), Pedagogia înv ăță mântului primar și pre școlar , Editura Eurostampa,
Timi șoara
33. Vasilescu, I. (2005) , Managementul proiectelor , Editura Eficon Press, Bucure ști
34. Voinea, M (1978), Familia și evolu ția sa istoric ă, Editura Știin țific ă și Enciclopedic ă,
Bucure ști
35. Voinea, M. (2005), Familia contemporan ă. Microenciclopedie , Editura Focus,
Bucure ști
36. Vr ăș ma ș, E (2002), Consilierea și educa ția p ărin ților , Editura Aramis, Bucure ști

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

79 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
37. Vr ăș ma ș, E (2002), Parteneriat educa țional , Editura Didactic ă și Pedagogic ă,
Bucure ști
38. Voiculescu, F (2005), Manual de pedagogie contemporan ă, Editura Risoprin, Cluj-
Napoca
39. Voiculescu, F. (2012), Metodologia cercet ării în educa ție, Suport de curs,
Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
40. Zamfir, C., Vl ăsceanu, L. (1993), Dic ționar de sociologie , Editura Babel, Bac ău
41. ***, (2005), Înv ăță mântul pre școlar în mileniul III , Editura Reprograph, Craiova
42. ***, Programa activit ăților instructive- educative în gr ădini ța de copii , 1998
43. ***, Ordin de Ministru, Metodologia de înscriere a copiilor în înv ăță mântul
preuniversitar pentru anul școlar 2013-2014 ”,
44. ***, Notificarea nr. 41945/18.10.2000 cu privire la organizarea activit ăților op ționale
45. ***, (2006), Revista Înv ăță mântul pre școlar , nr. 1 – 2
46. ***, (2006), Revista Înv ăță mântul pre școlar , nr. 3 – 4
47. ***, (2007), Revista Înv ăță mântului pre școlar , nr. 4

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

80 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul

ANEXE

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

81 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
Anexa 1

Test de evaluare ini țial ă

Gr ădini ța cu program prelungit nr. 16 Alba Iulia
Grupa: mijlocie
Categoria de activitate: Educarea limbajului
Tema activit ății: “Puiul de elefant”-poveste cu început dat
Tipul de proba: oral ă
Componente m ăsurabile :
• Dezvoltarea creativit ății și expresivit ății limbajului oral
• Dezvoltarea capacit ății de a în țelege și transmite inten ții, gânduri, semnifica ții
mijlocite de limbajul scris.
Itemi de evaluare :
– s ă priveasc ă cu aten ție imaginea;
-să formeze propozi ții despre ceea ce v ăd în imagine,corecte din punct de vedere gramatical ;
– s ă creeze o poveste depre puiul de elefant;
-să povesteasc ă liber folosind cuvinte cât mai variate:
– s ă dea un nume povestirii;
-să eviden țieze tr ăsături pozitive și negative asupra pove știi create.

Standarde de apreciere

5 puncte – Copilul rezolva corect toti itemii
3 puncte-Copilul rezolva corect cel putin 50% din i temi
1punct – Copilul rezolva itemii cu ajutorul educato arei

1. Continua ți povestea ,, Puiul de elefant”. Da ți un alt nume povestirii.

A fost odat ă ca niciodat ă o jungl ă în care tr ăiau animale s ălbatice (lei, elefan ți,
babuini, pantere, leoparzi, ursi, lupi, etc). În ju ngla tr ăia și mama elefant cu puiul ei.
Într-o zi mama elefant îi spune puiului:
-”Uite puiul mamei ce zi frumoas ă este afar ă, haide s ă mergem s ă ne plimb ăm prin
pădure”
La un moment dat puiul de elefant se îndep ărteaz ă de mama elefant și r ămâne în urm ă.
(Ce crede ți c ă se întâmpla mai departe?)……………………. …………………………………………… ………………

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

82 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul

Anexa 1
Test de evaluare ini țial ă

Gr ădini ța cu program prelungit nr. 16 Alba Iulia
Grupa: mijlocie
Categoria de activitate: Cunoa șterea mediului
Tema activit ății:”R ăspunde repede și bine”
Tipul de prob ă: prob ă oral ă și scris ă
Componente m ăsurabile:
• Dezvoltarea capacit ății de cunoa ștere, întelegere și investigare a mediului
înconjur ător;
Material didactic:
Jetoane cu fructe și legume
Jetoane cu animale s ălbatice și domestice
Ecusoane pentru echipa “merelor” și a “perelor”
Itemi de evaluare
-să recunoasc ă câteva animale domestice și s ălbatice
-să recunoasc ă câteva fructe și legume
-să încercuiasca animalele, fructele, legumele
-să coloreze floarea

Standarde de apreciere

5 puncte – Copilul rezolv ă corect to ți itemii
3 puncte- Copilul rezolv ă corect cel pu țin 50% din itemi
1punct – Copilul rezolv ă itemii cu ajutorul educatoarei

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

83 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul

Anexa 1
Test de evaluare ini țială
Cunoasterea mediului

1)Incercuie ste fructul ,taie leguma cu o linie si coloreaza floarea.

2) Incercuieste cu rosu grupa animalele domestice i ar cu albastru grupa animalele
salbatice.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

84 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul

Anexa 1
Test de evaluare ini țial ă

Gr ădini ța cu program prelungit nr. 16 Alba Iulia
Grupa: mijlocie
Categoria de activitate: Abilit ăți practice
Tema activit ății:“Vaz ă cu flori de prim ăvar ă ”
Tipul de prob ă: practic ă
Componente m ăsurabile :
• Dezvoltarea cuno știntelor despre materiale și caracteristicile lor, precum și despre utilizarea
de tehnici de lucru necesare prelucr ării acestora în scopul realiz ării unor produse cât mai
creative;
.Itemi de evaluare:
– s ă denumeasc ă materialele de pe m ăsu ță ;
-să sorteze materialele pe m ăsu ță ;
-să le lipeasc ă corect, în locul corespunz ător ;

Standarde de apreciere

5 puncte – Copilul rezolv ă corect to ți itemii
3 puncte-Copilul rezolv ă corect cel pu țin 50% din itemi
1punct – Copilul rezolv ă itemii cu ajutorul educatoarei

1. Realiza ți o lucrare practic ă pe care s ă o numi ți ,,Vaz ă cu flori de prim ăvar ă”. Sorta ți și lipi ți
florile și vaza în locul potrivit.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

85 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul

Anexa 2
Test de evaluare sumativ ă

Gr ădini ța cu program prelungit nr. 16 Alba Iulia
Grupa: mijlocie
Categoria de activitate: Educarea limbajului
Tema activit ății: ,,Alb ă ca z ăpada și cei șapte pitici”
Tipul de prob ă: scris ă
Componente m ăsurabile:
• Dezvoltarea creativit ății și expresivit ății limbajului oral;
• Dezvoltarea capacit ății de a întelege și transmite inten ții, gânduri, semnifica ții mijlocite de
limbajul scris;
Itemi de evaluare:
– s ă coloreze imaginile care fac parte din povestea ,,A lb ă ca z ăpada și cei șapte pitici’’;
– s ă taie cu o linie imaginile care nu fac parte din po veste;
– s ă povesteasc ă liber folosind cuvinte cat mai variate;

Standarde de apreciere
5 puncte – Copilul rezolv ă corect to ți itemii
3 puncte-Copilul rezolv ă corect cel pu țin 50% din itemi
1punct – Copilul rezolv ă itemii cu ajutorul educatoarei.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

86 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
FI ȘĂ DE EVALUARE SUMATIV Ă – DLC

• Coloreaz ă imaginile care fac parte din povestea
• Taie cu o linie imaginile care nu fac parte din
poveste;

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

87 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
Anexa 2
Test de evaluare sumativ ă

Gr ădini ța cu program prelungit nr. 16 Alba Iulia
Grupa: mijlocie
Categoria de activitate: Cunoa șterea mediului
Tema activit ății:”Tradi ții și obiceiuri de iarn ă”
Tipul de prob ă: prob ă oral ă și scris ă
Componente m ăsurabile:
• Dezvoltarea capacit ății de cunoa ștere, întelegere și investigare a mediului
înconjur ător;
Itemi de evaluare
-să recunoasc ă imaginile de toamn ă
-să recunoasc ă imaginile de iarn ă
-să încercuiasc ă aspectele specifice anotimpului toamna
-să coloreze tradi țiile și obiceiurile de iarn ă.

Standarde de apreciere

5 puncte – Copilul rezolv ă corect to ți itemii
3 puncte- Copilul rezolv ă corect cel pu țin 50% din itemi
1punct – Copilul rezolv ă itemii cu ajutorul educatoarei

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

88 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul

Anexa 2

FI ȘĂ DE EVALUARE SUMATIV Ă – D Ș
Cunoa șterea mediului
• Încercuiește aspectele specifice anotimpului toamn a și colorează obiceiurile și tradițiile de iarnă;

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

89 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
Anexa 2

Test de evaluare sumativ ă

Gr ădini ța cu program prelungit nr. 16 Alba Iulia
Grupa: mijlocie
Categoria de activitate: Abilit ăți practice
Tema activit ății:“Cizmuli ța lui Mo ș Cr ăciun ”
Tipul de prob ă: practic ă
Componente m ăsurabile :
• Dezvoltarea cuno știntelor despre materiale și caracteristicile lor, precum și despre utilizarea
de tehnici de lucru necesare prelucr ării acestora în scopul realiz ării unor produse cât mai
creative;
.Itemi de evaluare:
– s ă denumeasc ă materialele de pe m ăsu ță ;
-să sorteze materialele pe m ăsu ță ;
-să le lipeasc ă corect, în locul corespunz ător ;

Standarde de apreciere

5 puncte – Copilul rezolv ă corect to ți itemii
3 puncte-Copilul rezolv ă corect cel pu țin 50% din itemi
1punct – Copilul rezolv ă itemii cu ajutorul educatoarei

1. Realiza ți o lucrare practic ă pe care s ă o numi ți ,,Cizmuli ța lui Mo ș Cr ăciun ”. Sorta ți și lipi ți
materialele în locul potrivit.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

90 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul

Anexa 3

Raport de activitate

Data :
Grupa :
Educatoare :
Locul desf ăș ur ării :
Obiective cadru :

Obiective de referin ță :

Obiective opera ționale :

Durata :
Descrierea evenimentului :

Observa ții :
Anexa 3

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

91 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul

ALBA CA Z ĂPADA
ȘI CEI ȘAPTE PITICI
-Scenet ă dramatizat ă în versuri dup ă basmul cu acela și nume-

BUNICA

E o poveste veche, veche, de demult.
Și cea mai frumoas ă dintre care-ascult,
Cînd bunica iarn ă î și începe spuza
De pove ști s ă-și cearn ă.
Cum? Oare ea, regina fie, care-n ora cea târzie
Mai întârzie la geam?
Ascultând poate, cum vântul poleie ște ram cu ram?

POVESTITOR 1

A fost o dat ă ca niciodat ă
Într-o tar ă-ndep ărtat ă
Un palat ca în pove ști
Cu steaguri împ ărăte ști
Și domni țe la fere ști.

REGINA

Cosea, și-n zare c ănd privea,
Ea g ăndurile-și dep ăna;
Și tot visa s ă aib ă o fat ă
Cu fa ța alb ă, luminat ă,
Cum e z ăpada cea curat ă

POVESTITOR 2
Și visul ei se-adeveri
Când anul fu de se-mplini
Și-așa cum din pove ști se știe
E scurt ă orice bucurie
Și jalea vine, nu se las ă
Chiar în palat, la-mp ărăteas ă…

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

92 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
Intr ă în scen ă Alb ă ca z ăpada care cânt ă și danseaz ă.

ÎMP ĂRĂTEASA

Oglind ă, oglinjoar ă
Cine-i cea mai frumoas ă din țar ă?

OGLINDA :
Regina mea, frumoas ă e ști
Ca soarele din zori,
Dar Alb ă ca Z ăpada
Te-ntrece de mii de ori!

POVESTITOR 3

Împ ărăteasa atunci se sup ără
Pe alba ca z ăpada o alung ă
Nu o vroia deloc în preajma ei
Să nu aib ă nimeni frumuse țea ei.

POVESTITOR 4

Pe vân ător îl c ăut ă
Și a șa îi porunci:

ÎMP ĂRĂTEASA

Îți dau porunc ă, ca îndat ă,
În noaptea cea întunecat ă,
Pe Alb ă ca Z ăpada s ă o duci
În mijlocul p ădurii vechi de nuci,
Și s-o omori , ca s ă fiu iar
Cea mai frumoas ă-n ast ă tar ă!

VÂN ĂTORUL :
Dar fie-ți mil ă, vitreg ă fiin ță !
Așa ceva e f ără-ng ăduin ță !

ÎMP ĂRĂTEASA :
Porunca mea s ă fie
Dus ă la-mplinire
Cu mult ă prisosin ță !
Și ca dovad ă întreag ă

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

93 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
De buna ta credin ță
Inima prin țesei
S-o aduci împ ărătesei!

POVESTITOR 5
Vân ătorul sup ărat
A plecat, a tot plecat
Porunca a ascultat
Înapoi nu a mai dat.

POVESTITOR 6

Vân ătorul a ajuns
În p ădurea întunecoas ă
Alb ă ca z ăpada a plâns
Își dore ște s ă mearg ă acas ă.

VÂN ĂTORUL :
Te du în lume , fata mea
Să te omor nu voi putea.
Mi-e mil ă de-al t ău chip frumos
Și vreau s ă-ți fiu de un folos!
Mergi în p ădure, unde-i vrea
Palatul nu-l mai c ăuta.
R ămâi cu bine, fata mea,
Te du de-acuma ,nu mai sta!

POVESTITOR 7
Singur ă și p ărăsit ă,
În p ădurea nesfâr șit ă,
Biata fat ă alerga
Ad ăpost a c ăuta.
Iat ă c ă spre amurgit
O c ăsu ță a g ăsit,
Chipul ei s-a luminat
Și-n c ăsu ță a intrat.

POVESTITOR 8

În p ădure s-a r ătăcit
Era singuric ă
Dar c ăsu ța a g ăsit

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

94 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
Și e fericit ă.

ALB Ă CA Z ĂPADA :
Ce mirare, ce-ntâmplare!
Cine st ă aicea ,oare?
În c ăsu ța cea curat ă
Din poiana minunat ă.
-Este cineva aici?

(se uit ă la lucrurile de pe mas ă)
Doamne cât sunt de micu țe!
Aceste linguri și ce șcu țe!
Șapte sunt la num ăr toate.
Voi mânca pe s ăturate…
Iau frumos din fiecare…
Beau și ap ă din pahare…
Iau și fructe… și l ăptic…
Voi dormi apoi, un pic…!

(vin piticii cântând):
Venim , venim
Spre cas ă ne gr ăbim
Cu drag și spor noi am lucrat
Din zori pân ă-n serat!

PITICUL 1:
Pe-al meu scaun minunat
Cineva str ăin a stat!

PITICUL 2
:Și la farfuria mea
Parc-a umblat cineva!

PITICUL 3 :
Pâinea cine mi-a îmbucat?

PITICUL 4
:M ărul cine mi-a mu șcat?

PITICUL 5 :
Chiar și furculi ța mea
Nu mai e la loc, a șa!(a șeaz ă furculi ța invers)

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

95 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul

PITICUL 6
:Lapte nu mai e-n pahar!
E un ho ț pe-aici ,e clar!

PITICUL 7
:Chiar și cu cu țitul meu
A umblat…v-o spun și eu!

Alb ă ca Z ăpada se treze ște.

PITICUL 3:
Cine e ști , fat ă frumoas ă?
Cum ai ajuns în ast ă cas ă?

ALB Ă CA Z ĂPADA:
Ierta ți-mă de v-am gre șit
Dar soarta rece m-a gonit
Și vitrega regin ă, mama mea
Ce este tare mânioas ă
Că eu ca ea sunt mai frumoas ă!

PITICUL 4:
Te-am ruga, r ămâi la noi
Fii a noastr ă surioar ă
Noi cu drag în zori pornim
Mun ții s ă îi scormonim!
Tu r ămâi s ă ne a ștep ți
Bucate s ă preg ăte ști!

PITICUL 5
:Dar ai grij ă , te fere ște
De str ăini, de oameni r ăi
De mama ta vr ăjitoare
Care vrea s ă te omoare!

ALB Ă CA Z ĂPADA:
M ă-nvoiesc s ă stau aici
În c ăsu ța cu pitici!

PREZENTATOR 1:

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

96 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
Departe-n vale, la palat,
Vitrega mam ă, piaza rea,
Prive ște în oglinda sa
Și vede c ă ascuns ă-n mun ți
La piticii cei c ărun ți
Este Alb ă ca Z ăpada.

PREZENTATOR 2:
Netrebnica s ă moar ă, spuse ea
Și-ndat ă în oal ă pl ămădi
Un m ăr frumos cum nu era
Un altul, dar îl otr ăvi
Și haine rele î și croi
De biata bab ă precupea ță
Și o pornii de diminea ță
S ă treac ă peste șapte mun ți

ÎMP ĂRĂTEASA
-Oglind ă, oglinjoar ă,
Cine-i cea mai frumoas ă din țar ă?

OGLINDA
-Frumoas ă e ști, cr ăias ă,
Ca ziua luminoas ă,
Dar colo ascuns ă-n mun ți
St ă Alb ă-ca-Zăpada
Și-i mult, mult mai frumos ă!

ÎMP ĂRĂTEASA
-Ah! Vân ătorul m-a min țit
Și inima mi-a otr ăvit!
Dar tot cu viclenia mea
De Alb ă-ca-Zăpada voi sc ăpa!

ÎMP ĂRĂTEASA
– Frumoase cing ători,
În vesele culori,
Pentru orice mijlocel,
Tras ca prin inel!

Se îndreapt ă spre Alb ă-ca-Zăpada

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

97 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
ALB Ă CA ZĂPADA
-O cing ătoare eu a ș vrea,
Dar po ți s-o alegi dumneata?

Împ ărăteasa îi alege o cing ătoare, cu care o strânge pe Alb ă ca Zăpada, pân ă ce aceasta cade
pe pat, le șinat ă.

PREZENTATOR 3.
Când piticii s-au întors
Tare r ău s-au mai speriat
Alb ă ca z ăpada era jos
Le șinat ă pe podea.

PREZENTATOR 4
Atunci unul dintre ei
I-a taiat cing ătoarea
Ea atunci s-a ridicat
Și din suflet s-a jurat
Că nu va mai l ăsa
Pe nimeni
Să intre în c ăsu ța sa.

Piticii ies di scen ă cântând. Împ ărăteasa apare înso țit ă de Oglind ă

ÎMP ĂRĂTEASA
-Oglind ă, oglinjoar ă,
Cine-i cea mai frumoas ă din țar ă?

OGLINDA
-Frumoas ă e ști, cr ăias ă,
Ca ziua luminoas ă,
Dar colo ascuns ă-n mun ți,
La cei pitici c ărun ți
St ă Alb ă-ca-Zăpada
Și-i mult, mult mai frumos ă!

ÎMP ĂRĂTEASA
Stând pe gânduri

– S ă m ă gândesc ce am s ă fac,
Șă -i vin de-a binelea de hac.
Un piept ăn eu am s ă vr ăjesc,
Pe fat ă s ă o otr ăvesc!

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

98 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul

Împ ărăteasa se retrage în culise ți reapare deghizat ă, cu broboadă pe cap și cu un piept ăn în
mân ă, îndreptându-se spre Alb ă ca Zăpada

ÎMP ĂRĂTEASA
– Marf ă bun ă de vânzare, marf ă bun ă!

ALB Ă CA ZĂPADA
Pu țin intrigat ă o izgone ște
– Vezi-ți de drum, femeie,
Că n-am de nimic nevoie!

ÎMP ĂRĂTEASA
Insistent ă, îi d ă târcoale fetei și-o înduplec ă s ă se lase m ăcar piept ănat ă
-Hai încoace la b ăbu ța,
Să te aranjez fugu ța!
În p ăr piept ănul-oi uita
Și otr ăvit ă vei c ădea!

Îi înfige piept ănul în p ăr, iar Alb ă ca Zăpada cade pe pat. Piticii intr ă în scen ă și,
când o v ăd pe fat ă, o înconjoar ă speria ți.

PREZENTATORUL 5
-Piticii au venit spre sear ă
Și dup ă ce o cercetar ă,
De piept ăn ei dar ă

PREZENTATORUL 6

Alb ă ca z ăpada se trezi
Și la pitici le mul țumi
Le povesti ce s-a întâmplat
Cu adev ărat.

ÎMP ĂRĂTEASA
-Oglind ă, oglinjoar ă,
Cine-i cea mai frumoas ă din țar ă?

OGLINDA
-Frumoas ă e ști, cr ăias ă,
Ca ziua luminoas ă,
Dar colo ascuns ă-n mun ți,
La cei pitici c ărun ți

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

99 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
St ă Alb ă-ca-Zăpada
Și-i mult, mult mai frumos ă!

Împ ărăteasa aduce din culise un co șule ț cu mere, printre care se afl ă unul otr ăvit

-Un m ăr eu am s ă vr ăjesc,
Apoi o s ă-l și otr ăvesc!
O mu șcătur ă de va lua,
Pe veci de fat ă voi sc ăpa!
Așaz ă m ărul între celelalte, se îndreapt ă spre fat ă.
-Mere de vânzare, mere,
Parfumate și dulci-miere!
Mu șcă s ă te r ăcore ști
Și-apoi ai s ă-mi mul țume ști!

Alb ă-ca-Zăpada mu șcă din m ăr și apoi cade pe pat le șinat ă. Intr ă în scen ă Împ ărăteasa și
Oglinda.
ÎMP ĂRĂTEASA
-Oglind ă, oglinjoar ă,
Cine-i cea mai frumoas ă din țar ă?

OGLINDA
-Pot spune acum cr ăias ă,
Că tu e ști cea mai frumoas ă!

Împ ărăteasa, fericit ă bate din palme și iese din scen ă urmat ă de Oglind ă. Intr ă în scen ă
piticii, cântând. O g ăsesc pe fat ă le șinat ă și încearc ă zadarnic s ă o readuc ă la via ță .

PREZENTATORUL 7
-Un fiu de crai se r ătăci
Și, când pe fat ă o z ări,
Îndat ă el o îndr ăgi

PRIN ȚUL:
Suspin și plâns am auzit
Spre vale eu când am pornit!
Aș vrea cu drag s ă v ă ajut.

PITICII:
Ajut ă-ne, de vei putea!

PRIN ȚUL:

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

100 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
Piticilor, eu v-a ș ruga
Să nu fi ți r ăi și tare-aș vrea
S-o duc pe fat ă-n țara mea!(o ridic ă pe Alb ă ca Z ăpada care se treze ște).

ALB Ă CA Z ĂPADA:
Doamne ce mi sa-ntâmplat?
Un vis r ău oare-am visat?
Din m ărul babei am mu șcat
Și de-odat’am le șinat!

PITICII:
Ce bine c ă te-ai trezit!

PRIN ȚUL:
Frumuse țea ta sub soare
Este f ăr-asem ănare!
Inima toat ă mi-ai furat
Glasul t ău cel minunat…
Te-aș ruga cu bucurie
Ca s ă fii a mea so ție!
La mine-n țara cea frumoas ă
Să fii mândr ă-mp ărăteas ă!

ALB Ă CA Z ĂPADA:
E minunat ce spui, î ți mul țumesc,
Piticii îns ă, nu pot s ă-i p ărăsesc!

PRIN ȚUL:
Veni ți și voi cu dânsa-n țara mea
Și inima de bucurie-mi va cânta!

PITICUL 2:
Ai dreptate , împ ărate!
Mergem cu tine departe
Și a șa to ți vom sc ăpa
De regina cea rea!

PREZENTATORUL 8
O nunt ă mare-au preg ătit
Și invita ții au sosit
Din peste patru zari,
De peste mari, de peste ță ri.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

101 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
Și-mp ărăteasa se g ătea
Cea mai frumoas ă se credea .

BUNICA
-Aceasta a fost povestea ce-a început
Cu “a fost odat ă “,
Și-acum s-a terminat,
Cu fericire și cu bucurie.
Și chiar regina rea a în țeles.
Că bun ătatea-i fructul de cules.
Că atunci când b ătrâne țea vine,
Din frumuse țe nimic nu mai r ămâne.

Anexa 4

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

102 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul

Test de evaluare final ă

Gr ădini ța cu program prelungit nr. 16 Alba Iulia
Grupa: mijlocie
Categoria de activitate: Educarea limbajului
Tema activit ății: ,,Pove ști cunoscute de copii”
Tipul de prob ă: scris ă
Componente m ăsurabile:
• Dezvoltarea creativit ății și expresivit ății limbajului oral;
• Dezvoltarea capacit ății de a întelege și transmite inten ții, gânduri, semnifica ții mijlocite de
limbajul scris;
Itemi de evaluare:
– s ă î și aleag ă povestea preferat ă;
– s ăcoloreze maginea ei;
– s ă povesteasc ă liber folosind cuvinte cat mai variate;

Standarde de apreciere

5 puncte – Copilul rezolv ă corect to ți itemii
3 puncte-Copilul rezolv ă corect cel pu țin 50% din itemi
1punct – Copilul rezolv ă itemii cu ajutorul educatoarei.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

103 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul

Anexa 4

Fi șă de evaluare final ă
DLC
Alege povestea preferat ă, coloreaz ă imaginea ei și apoi poveste ște despre ce este
vorba!

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

104 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
Anexa 4

Test de evaluare final ă

Gr ădini ța cu program prelungit nr. 16 Alba Iulia
Grupa: mijlocie
Categoria de activitate: Cunoa șterea mediului
Tema activit ății:”Fructe și legume vesele”
Tipul de prob ă: prob ă scris ă
Componente m ăsurabile:
• Dezvoltarea capacit ății de cunoa ștere, întelegere și investigare a mediului
înconjur ător;
Itemi de evaluare
-să denumeasc ă fructele din c ăsu ță
-să să încercuiasc ă legumele
-să deseneze legume în grupa legumelor
-să deseneze fructe în grupa fructelor.

Standarde de apreciere

5 puncte – Copilul rezolv ă corect to ți itemii
3 puncte- Copilul rezolv ă corect cel pu țin 50% din itemi
1punct – Copilul rezolv ă itemii cu ajutorul educatoarei

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

105 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
Anexa 4
FI ȘĂ DE EVALUARE FINAL Ă
DȘ
GRUPA MIJLOCIE
NUMELE ȘI PRENUMELE…………………………………. ……………………………..

• Denume ște fructe din c ăsu ța al ăturat ă..
• Încercuie ște legumele.

• Deseneaz ă legume în grupa legumelor și fructe în grupa fructelor.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

106 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul

Anexa 4
Test de evaluare final ă

Gr ădini ța cu program prelungit nr. 16 Alba Iulia
Grupa: mijlocie
Categoria de activitate: Abilit ăți practice
Tema activit ății:“ P ădurea și ograda bunicii ”
Tipul de prob ă: practic ă
Componente m ăsurabile :
• Dezvoltarea cuno știntelor despre materiale și caracteristicile lor, precum și despre utilizarea
de tehnici de lucru necesare prelucr ării acestora în scopul realiz ării unor produse cât mai
creative;
.Itemi de evaluare:
– s ă denumeasc ă materialele de pe m ăsu ță ;
-să sorteze animalele s ălbatice și domestice ;
-să le lipeasc ă corect, în locul corespunz ător ;
-să coloreze animalele și peisajul dup ă imagina ția lor.

Standarde de apreciere

5 puncte – Copilul rezolv ă corect to ți itemii
3 puncte-Copilul rezolv ă corect cel pu țin 50% din itemi
1punct – Copilul rezolv ă itemii cu ajutorul educatoarei

1. Realiza ți o lucrare practic ă pe care s ă o numi ți ,, P ădurea și ograda bunicii”. Decupa ți,
sorta ți și lipi ți animalele s ălbatice și domestice în locul cel mai potrivit ( în curtea b unicii
sau în p ădure).

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

107 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul

Anexa 5
CHESTIONAR

1. Copilul dumneavoastr ă merge cu pl ăcere la gr ădini ță ?
• da
• nu

2. Cum se manifest ă aceast ă atitudine (de pl ăcere sau de nepl ăcere fa ță de gr ădini ță ) ?
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
3. Cât de mult v ă ocupa ți de educa ția
copilului?………………………………….. …………………………………………… ………………………………….
…………………………………………… …………………………………………… ……………………………………….

4. Crede ți c ă este important s ă merge ți la gr ădini ță și s ă v ă interesa ți de copilul
dumneavoastr ă?
• Da
• Nu
• Nu știu

5. Educatoarea acord ă timp discu țiilor cu dumneavoastr ă:
• prea mult
• suficient
• prea pu țin
• deloc

6. Ține ți cont de p ărerea educatoarei?
• Întotdeauna
• De cele mai multe ori
• Rareori
• Niciodat ă Chestionarul de mai jos este folosit pentru o cerce tare cu privire la implicarea
părin ților în parteneriatul educa țional gr ădini ță -familie.
Vă rug ăm s ă r ăspunde ți la întreb ările acestui chestionar. R ăspunsurile vor fi
anonime, iar datele vor fi folosite numai pentru ac est studiu.
Este evident c ă sinceritatea Dumneavoastr ă va fi decisiv ă pentru valoarea
cercet ării. Vă mul țumim pentru colaborare!

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

108 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
7. Care crede ți c ă este cea mai bun ă metod ă prin intermediul c ăreia educatoarea s ă țin ă
leg ătura cu dumneavoastr ă?
• Bilete
• Telefoane
• Ședin țe
• Lectorate
• Întâlniri individuale
• Altele

8. La ce fel de activit ăți desf ăș urate în cadrul gr ădini ței a ți participat și dumneavoastr ă?
• Ședin țe
• Serb ări
• Consulta ții cu p ărin ții
• Activit ăți practice
• Săpt ămâna por ților deschise
• Relatarea unor pove ști
• Altele (enumera ți)…………………………………………………………………………….

9. În ce fel a evoluat rela ția dumneavoastr ă cu gr ădini ța în urma întâlnirilor cu educatoarea ?
• Rela ția nu s-a îmbun ătățit
• În țeleg mai bine problemele copilului și m ă implic în rezolvarea lor
• Prezen ța la ședin țe mi-a îmbun ătățit rela ția direct ă cu educatoarea
• Participarea la lectorate mi-a creat deprinderea de a p ăstra leg ătura cu gr ădini ța

10. Implicarea p ărin ților în parteneriatul educa țional gr ădini ță -familie vizeaz ă:
• Dezvoltarea intelectual ă a copilului
• Integrarea copilului în societate
• Dezvoltarea stimei sale de sine
• Reu șita școlar ă

11. Parteneriatul educa țional gr ădini ță – familie contribuie la reu șita școlar ă a copilului?

• Da
• Nu
• Nu știu

12. Considera ți c ă implicarea p ărin ților în parteneriatul educa țional gr ădini ță -familie este
benefic ă pentru copil?
• Da
• Nu
• Nu știu

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

109 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul
Anexa 6

Realiz ări ale copiilor

Realiz ări Educarea Limbajului test ini țial

B.A
Cand s-a uitat mama elefant in spate sa vada daca puiul mai este langa ea,a vazut ca acesta nu
mai este.Speriata l-a vazut pe babuin sus in copac si l-a intebat daca nu cumva ii vede puisorul prin
padure.Atunci babuinul a strigat odata tare u-u-a,i ar mama a stiut ca puiul ei este in pericol!A alega t
repede in directia in care i-a aratat babuinul locu l unde se afla puiul ei si a vazut ca puiul ei era cu
piciorusul prins intr-o capcana!A alergat repede la puisor,i-a scos piciorul din capcana,iar atunci
puiul cel mic de elefant i-a spus mamei:’Te rog fru mos sa ma ierti caci nu o sa ma mai indepartez
de tine niciodata”.Mama a vazut ca puiul ei si-a in vatat lectia s-au strans in brate si si-au continua t
drumul mai departe,dar inainte s-au dus la babuin s i i-au multumit ca i-a ajutat.

C.O

Cand puiul a ramas in urma,de dupa un copac apare o pantera care vroia sa il manance pe puiul de
elefant.Puiul se sperie foarte tare si incepe sa al erge si sa isi strige mama.Deodata de dupa un copac
mare se arata mama elefantului cu o trompa imensa g ata,gata sa atace pantera si sa-si salveze
puiul!Pantera vazandu-se atat de mica in fata mamei elefant,se urca repede inr-un copac si de acolo
nu se mai da jos de frica.Mama isi ia puiul de mana si isi continua drumul prin padure!

M.O
Puiul de elefant a vazut o baltuta cu apa s e opreste sa faca o baie,mai bea si apa din balta s i nu
vede ca mamica lui merge inainte si el ramane in ur ma.Deodata puiul se vede singur fara mama
,incepe sa plange,si plage si plange si plange!Trec e pe acolo alt elefant si-l intreaba de ce plange s i
de ce este asa suparat!Puiul ii spune ca s-a rataci t si nu stie incotro sa o ia si ii este frica sa nu vina
vreun animal salbatic sa-l atace.Atunci elefantul c el mare scoate un sunet puternic din tompa,mama
aude repede sunetul,se uita in spate si vede ca pui ul nu mai este langa ea!Scoate si ea un sunet la fe l
ca si celalalt elefant prin care ii spune sa stea a colo amandoi ca vine indata dupa puiul ei cel
mic.Cand a vazut ca puiul ei este bine,l-a imbratis at si i-a spus ca sa nu se mai indeparteze de ea
niciodata,pt uite ce se poate intampla!De data acea sta puiul de elefant a avut noroc,dar noi stim ca
trebuie sa fim atenti si sa ascultam mereu de sfatu l parintilor pt ca ei intotdeauna ne vor binele

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

110 UNIVERSITATEA ”1 D ECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Depar pentru Preg ătirea Personalului Didactic

tamentul