Istituto di Scienze Psicologiche [621139]

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

1

MINISTERUL EDUCA ȚIEI NA ȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Departamentul pentru Preg ătirea Personalului Didactic

DISERTAȚIE

de finalizare a programului de master
PSIHOPEDAGOGIA EDUCA ȚIEI TIMPURII
ȘI A ȘCOLARIT ĂȚ II MICI

Absolvent: [anonimizat],
Prof.univ.dr. Voiculescu Florea

2014

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

2

MINISTERUL EDUCA ȚIEI NA ȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Departamentul pentru Preg ătirea Personalului Didactic

DISERTAȚIE

Optimizarea activit ății didactice prin intermediul jocului
didactic matematic la pre școlarii din grupa mare

Absolvent: [anonimizat],
Prof.univ.dr. Voiculescu Florea

2014

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

3

Prezenta diserta ție finalizeaz ă programul de master Psihopedagogia educa ției timpurii și a
școlarit ății mici, organizat în cadrul proiectului Perspective ale form ării prin masterat a
specialiștilor în domeniul educa ției timpurii și al școlarit ății mici la un nivel calitativ superior”
(PERFORMER), proiect cofinan țat din Fondul Social European prin Programul Opera țional
Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Cod Contract:
POSDRU/86/1.2/S/62508.

Beneficiar: Universitatea ”Transilvania” din Bra șov
Partener 1: Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Al ba Iulia
Partener 2: Universitatea ”Aurel Vlaicu” din Arad
Partener 3: Istituto di Scienze Psicologiche di Edu cazione e di Formazione, Roma (Italia)

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

4

CUPRINS:

Harta conceptual ă – Rela ția dintre conceptele fundamentale ale temei și conceptele cheie venite din
modulele programului de studii………………… …………………………………………… ………………………………6

Argument……………………………………. …………………………………………… …………………………………………7

Capitolul 1. ACTIVITATEA EDUCA ȚIONAL Ă ȘI JOCUL ÎN PERIOADA
PRE ȘCOLAR Ă…………………………………………… …………………………………………… …………………………9
1.1. Prevederile programei activit ăților instructiv-educative…………………….. …………………….9
1.2. Dezvoltarea cognitiv ă și personalitatea copilului pre școlar……………………………………..11
1.3. Jocul în via ța copilului pre școlar………………………………………. …………………………………13
1.4. Locul și rolul înv ăță mântului pre școlar în formarea personalit ății copiilor………………..14
1.5. Tipuri de joc…………………………… …………………………………………… …………………………..16
1.6. Valoarea formativ ă a jocului………………………………….. …………………………………………..1 7
1.7. Organizarea și desf ăș urarea jocului didactic………………………. …………………………………19
1.8 Cerin țele jocului didactic…………………………. …………………………………………… …………….22
1.9 Activit ățile matematice în dezvoltarea capacit ăților intelectuale ale copilului…………….23

Capitolul 2. PREG ĂTIREA COPILULUI PRE ȘCOLAR PRIN INTERMEDIUL JOCULUI
DIDACTIC MATEMATIC…………………………… …………………………………………… ……………………….26
2.1. Interdisciplinaritatea în activit ățile matematice………………………………. ……………………..26
2.2. Clasificarea jocurilor didactice matematice… …………………………………………… …………..29
2.3. Materiale utilizate în cadrul jocului didactic matematic………………………………….. ……..30
2.4. Atingerea obiectivelor prin intermediul joculu i didactic matematic…………………………. 32
2.5. Locul și rolul jocului didactic în procesul instructiv-edu cativ………………………………….36
2.6. Rolul cadrului didactic în organizarea și îndrumarea jocului didactic matematic……….38

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

5

Capitolul 3. CERCETAREA PEDAGOGIC Ă PRIVIND OPTIMIZAREA ACTIVIT ĂȚ II
DIDACTICE PRIN INTERMEDIUL JOCULUI DIDACTIC MATEMAT IC LA PRE ȘCOLARII
DIN GRUPA MARE………………………………. …………………………………………… …………………………….42
3.1. Tipul cercet ării………………………………………… …………………………………………… …………..42
3.2. Ipoteze de lucru, scop și obiective ale cercet ării………………………………………… ………….43
3.3. Lotul de subiec ți………………………………………….. …………………………………………… ………45
3.4. Metodele de investiga ție și etapele cercet ării ……………………………………….. ………………45
3.4.1. Metodele de investiga ție utilizate………………………………… …………………………45
3.4.2. Etapa constatativ ă…………………………………………… ……………………………………47
3.4.3. Etapa formativ-ameliorativ ă…………………………………………… ……………………..51
3.4.4. Etapa de evaluare final ă ………………………………………….. ……………………………64
3.4.5. Etapa de aplicare a interviului…………. …………………………………………… ……….68
3.5. Interpretarea rezultatelor cercet ării și formularea concluziilor…………………….. ………….78

Reflec ții pe marginea programului de master…………… …………………………………………… ……………..83

Bibliografie………………………………… …………………………………………… ………………………………………..84

Anexe………………………………………. …………………………………………… ………………………………………….88

Declara ție de autenticitate………………………….. …………………………………………… ………………………..104

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

6

HARTA CONCEPTUAL Ă
Rela ția dintre conceptele fundamentale ale temei și conceptele cheie venite din modulele
programului de studii

M 3: Metodologia cercet ării în educa ție
Optimizarea activit ății didactice prin
intermediul jocului didactic matematic la
pre școlarii din grupa mare

Concepte cheie: joc didactic, experiment,
interviu, metode cantitative și calitative
Module cu contribu ție implicit ă direct ă Module cu contribu ție implicit indirect ă
M 9: Comunicare și rela ții
interpersonale
Concepte cheie: comunicare;
rela ționare; implicare
M 7: Proiectare educa țional ă și
didactic ă
Concepte cheie: proiectare;
coordonare M 12: Profesionalizare
didactic ă în educa ția timpurie
Concepte cheie: îndrumare;
competen țe
M 8: Docimologie și evaluare
Concepte cheie : evaluare;
notare; interpretare
M 2: Metodologia procesului
educativ
Concepte cheie: mijloace didactice;
metode; modele didactice M 4 : Psihologia dezvolt ării
Concepte cheie: dezvoltare
cognitiv ă; socializare; înv ățare

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

7
Argument

Matematica a contribuit din cele mai vechi timpuri la evolu ția omenirii, având un deosebit
aport în cunoaștere, în tehnic ă, în economie și în toate domeniile de activitate. Nu ne putem ima gina
via ța f ără cifre, f ără calcule sau f ără simboluri. Știin ța și tehnica a evoluat mult în ultimii ani, iar
nout ățile ap ărute la fiecare pas îi fascineaz ă pe micii pre școlari din primii ani de via ță .
În gr ădini ță, importan ța matematicii îmbrac ă dimensiuni noi, determinate de faptul c ă
aceast ă activitate urm ăre ște în mod deosebit dezvoltarea intelectual ă a copilului, stimulându-i
inteligen ța și creativitatea, contribuie la trecerea treptat ă de la gândirea concret-intuitiv ă la gândirea
simbolic ă, abstract ă, pregătind treptat copiii pentru în țelegerea și însu șirea matematicii.
Copilul în perioada pre școlar ă se caracterizeaz ă printr-o dezvoltare intens ă din punct de
vedere fizic și mai ales psihic. Au loc o serie de modific ări calitative și cantitative, atât de
accentuate, încât în perioadele copil ăriei urm ătoare nu vor mai putea fi egalate. În acest context ,
jocul are un rol primordial în via ța copilului, devine activitatea fundamental ă a înv ăță rii,
influen țându-i întreaga conduit ă și personalitatea care este în plin ă formare și dezvoltare. Având în
vedere acest lucru și experien ța acumulat ă în activitatea la grup ă, v ăd în jocul didactic un mijloc
eficient în dezvoltarea intelectual ă și a gândirii logice a copilului.
Jocul este o activitate specific ă copil ăriei ce îl pune pe copil în situa ția unei intense activit ăți
intelectuale și asigur ă o asimilare corect ă a no țiunilor, a regulilor, o însu șire activ ă și con știent ă a
cuno știn țelor. Jocurile didactice transpun situa ții de via ță și de activitate social ă, ceea ce ajut ă la
socializarea pre școlarului. Manipularea obiectelor trebuie s ă fie punctul de plecare în formarea
reprezent ărilor, iar achizi țiile din sfera proceselor de ac țiune trebuie verbalizate corespunz ător
pentru a se fixa mai bine și pentru a ajunge la un prag superior de generalita te.
Din acest punct de vedere, consider c ă sunt pre țioase jocurile didactice cu con ținut
matematic. Jocul didactic utilizat în cadrul activi t ăților matematice, asigur ă din partea copilului, o
participare activ ă, atractiv ă și deconectant ă, potrivit particularit ăților intelectuale și de vârst ă ale
acestuia, fiind totodat ă și un mijloc de realizare preponderent din activitat ea gr ădini ței.
Plecând de la aceste adev ăruri și de la condi țiile concrete ale muncii cu copiii am considerat
necesar s ă acord jocului didactic un spa țiu larg în ansamblul metodelor destinate dezvolt ării

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

8
opera țiilor intelectuale prematematice, în condi țiile în care jocul didactic este bine ales, organiz at,
îndrumat și desf ăș urat în func ție de natura și con ținutul obiectivelor. Experien țele proiectate de
cadrul didactic sunt determinate de trebuin țele copiilor care au nevoie de activit ăți concrete care pot
fi exprimate verbal și îi ajut ă s ă generalizeze, s ă emit ă ipoteze și s ă pun ă întreb ări.
Lucrarea de fa ță se structureaz ă pe trei capitole. Astfel, primele dou ă capitole le-am intitulat
Activitatea educa țional ă și jocul în perioada pre școlar ă și Preg ătirea copilului pre școlar prin
intermediul jocului didactic matematic . Aceste dou ă capitole le-am alocat delimit ărilor conceptuale
legate de jocul didactic, sco țând în eviden ță modalit ățile prin care poate fi valorificat în cadrul
activit ăților matematice din gr ădini ță .
Astfel, din aceste capitole reiese faptul c ă dac ă jocul didactic este utilizat în cadrul
activităților matematice, asigur ă din partea copilului, o participare activ ă, atractiv ă și deconectant ă,
potrivit particularit ăților intelectuale și de vârst ă ale acestuia, fiind totodat ă și un mijloc de realizare
preponderent din activitatea gr ădini ței.
Capitolul trei, intitulat Cercetarea pedagogic ă privind optimizarea activit ății didactice prin
intermediul jocului didactic matematic la pre școlarii din grupa mare , detaliaz ă cercetarea
cantitativ-calitativ ă, în cadrul c ăreia am aplicat și interpretat, în cadrul experimentului, diferite
probe de evaluare aplicate copiilor din grupa mare pe care îi îndrum. De asemenea, am descris
diferite jocuri didactice specifice vârstei și fi șe de lucru utilizate în activitatea de la clas ă. În partea a
doua a cercet ării am aplicat un ghid de interviu adresat cadrelor didactice care predau în medii
diferite (rural-urban), pentru a surprinde diferite aspecte ale utiliz ării jocului didactic în activitatea
profesional ă.
Lucrarea de diserta ție a fost elaborat ă în urma consult ării unui num ăr de 55 de surse
bibliografice, iar ipoteza de la care a pornit cerc etarea intitulat ă Optimizarea activit ății didactice
prin intermediul activit ăților matematice la pre școlarii din grupa mare , a fost confirmat ă.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

9
CAPITOLUL 1.

ACTIVITATEA EDUCA ȚIONAL Ă ȘI JOCUL ÎN
PERIOADA PRE ȘCOLAR Ă

Jocurile reprezint ă o categorie specific ă de modele de simulare. „A simula” înseamn ă „a
imita, a reproduce în mod artificial sisteme, fenom ene, fapte, creând impresia c ă exist ă sau c ă se
petrec în mod efectiv sub ochii no ștri” (Cerghit, I.; Vl ăsceanu, L., 1998, p.164).
Jocul a fost și este considerat tipul fundamental de activitate a l copilului pre școlar, iar marii
pedagogi ai vremii și psihologi renumi ți din întreaga lume au recunoscut rolul benefic al jocului,
căutând s ă dea o explica ție acestuia, construindu-se adev ărate teorii despre joc. Fiind modalitatea
principal ă prin care se desf ăș oar ă activitatea în cadrul institu ției de înv ăță mânt pre școlar, jocul și
jocul didactic ocup ă un rol central în educa ția pre școlar ă. Astfel, cadrele didactice creaz ă situa ții de
înv ățare accesibile vârstei și specificului clasei, determinându-i pe micii pre școlari s ă se implice
activ în jocurile didactice pline de dinamism, inoc en ță și bucurie.

1.1. Prevederile programei activit ăților instructiv-educative

Programa pentru înv ăță mântul pre școlar cuprinde toate activit ățile existente în interiorul
structurii organiza ționale a gr ădini ței de copii, destinate s ă promoveze și s ă stimuleze dezvoltarea
intelectual ă, afectiv ă, social ă și fizic ă a fiec ărui copil în parte și are în vedere atingerea finalit ăților
educa ției timpurii (Culea, L., 2008, p.4).
Noul curriculum pentru înv ăță mântul pre școlar a copiilor de la 3 la 6/7 ani se remarc ă
prin extensie, echilibru, relevan ță , diferen țiere, progresie și continuitate. Structural, noul curriculum
aduce în aten ția cadrelor didactice urm ătoarele componente: finalit ățile, con ținuturile, timpul de
instruire și sugestii privind strategiile de instruire și de evaluare pe cele dou ă niveluri de vârst ă (3-5
ani și 5-6/7 ani). Ținând seama de cerin țele dezvolt ării tuturor copiilor indiferent de mediul din care
provin, gr ădini ța trebuie s ă contribuie la cultivarea proceselor cognitive, a i nteresului de cunoa ștere

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

10
și la formarea abilit ăților de înv ățare. Pentru aceasta se consider ă c ă educa ția pre școlar ă trebuie s ă
vizeze dezvoltarea integral ă a vie ții copilului conform noului curriculum pentru educa ția timpurie.
Astfel, Domeniile experien țiale sunt adev ărate câmpuri cognitive integrate (L.Vl ăsceanu)
care transced grani țele dintre discipline și care, în contextul dat de prezentul curriculum, s e
întâlnesc cu domeniile tradi ționale de dezvoltare a copilului, respectiv: Domeniul limb ă și
comunicare (D.L.C.), Domeniul știin țe (D. Ș.), Domeniul om și societate (D.O.S.), Domeniul estetic
și creativ (D.E.C.) și Domeniul psiho-motric (D.P.M.).
Planul de înv ăță mânt prezint ă o construc ție diferit ă, în func ție de tipul de program al
gr ădini ței și o delimitare pe tipuri de activit ăți de înv ățare: Activit ăți pe domenii experien țiale
(A.D.E.), jocuri și activit ăți didactice alese (A.L.A.) și activit ăți de dezvoltare personal ă (A.D.P.).
Planul de înv ăță mânt, ca și domeniile experien țiale prezentate anterior, permite parcurgerea
interdisciplinar ă, integrat ă a con ținuturilor propuse și asigur ă libertate cadrului didactic în
planificarea activit ății zilnice cu pre școlarii.
Într-un demers coerent al centr ării demersurilor educa ționale pe copil, noul curriculum
scoate în eviden ță rela ția biunivoc ă con ținut-metod ă și pune un accent deosebit pe rolul educatoarei
în procesul de activizare a func țiilor mintale constructive și creative ale copiilor, pe realizarea unei
dialectici pedagogice – dup ă H.Wallon – în care copiii și educatoarea se afl ă într-o interac țiune și
acomodare reciproc ă, subtil ă și continu ă.
Întrucât finalit ățile educa ției în perioada timpurie (de la na ștere la 6-7 ani) vizeaz ă
dezvoltarea global ă a copilului, obiectivele cadru și de referin ță ale prezentului curriculum sunt
formulate pe domenii experien țiale, ținându-se cont de reperele stabilite de domeniile d e dezvoltare.
În acest sens, domeniile experien țiale devin instrumente de atingere a acestor obiect ive și, în acela și
timp, instrumente de m ăsur ă pentru dezvoltarea copilului, în contextul în care ele indic ă deprinderi,
capacit ăți, abilit ăți, con ținuturi specifice domeniilor de dezvoltare.
În ceea ce prive ște domeniile de dezvoltare, se poate preciza faptul c ă acestea fac leg ătura cu
con ținutul domeniilor experien țiale din structura curriculumului. În continuare, v oi enumera
domeniile de dezvoltare și voi face o scurt ă prezentare a domeniului Dezvoltarea cognitiv ă.
Domeniile de dezvoltare sunt: Dezvoltarea fizic ă, s ănătate și igien ă personal ă, Dezvoltarea socio-
emo țional ă, Dezvoltarea limbajului și a comunic ării, Dezvoltarea cognitiv ă și Capacit ăți și
atitudini de înv ățare.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

11
Domeniul Dezvoltarea cognitiv ă – a fost definit în termenii abilit ății copilului de a în țelege
rela țiile dintre obiecte, fenomene, evenimente și persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice.
Domeniul include abilit ățile de gândire logic ă și rezolvare de probleme, cuno știn țe elementare
matematice ale copilului și cele referitoare la lume și mediul înconjur ător.
Dimensiunile domeniului sunt urm ătoarele:
• Dezvoltarea gândirii logice și rezolvarea de probleme
• Cuno știn țe și deprinderi elementare matematice, cunoa șterea și în țelegerea lumii:
reprezent ări matematice elementare (numere, reprezent ări numerice, opera ții, concepte de
spa țiu, forme geometrice), în țelegerea modelelor, cunoa șterea și în țelegerea lumii.
Din contextul anterior prezentat, educatoarele vor în țelege c ă datoria lor este aceea de a
urm ări realizarea unei leg ături reale între domeniile experien țiale și domeniile de dezvoltare, f ără a
căuta o suprapunere exclusiv ă a lor ci, efectiv, prin g ăsirea strategiilor adecvate de atingere a
dezvolt ării globale a copilului și, implicit, a finalit ăților educa ționale.

1.2. Dezvoltarea cognitiv ă și personalitatea copilului pre școlar

Educa ția timpurie porne ște de la ideea c ă vârstele mici constituie baza dezvolt ării
personalit ății, iar deschiderea c ătre politicile globale și educa ție la nivel interna țional au adus teoriei
și practicii pedagogiei române ști experien ța necesar ă pentru în țelegerea și conceptualizarea acestui
domeniu larg și complex.
Educa ția pre școlar ă trebuie s ă fie în țeleas ă și trebuie s ă fie proiectat ă în a șa fel încât s ă țin ă
cont de dezvoltarea copilului în sensul devenirii și construc ției sale armonioase, iar obiectivul
central este formarea nucleului de personalitate în și prin rela țiile sociale pe care le ofer ă gr ădini ța.
Dac ă facem referire la locul și rolul institu ției de înv ăță mânt pre școlar, se poate accentua faptul c ă
gr ădini ța este institu ția care ofer ă copilului, în sensul dezvolt ării, ocaziile și alternativele jocului.
Gr ădini ța face trecerea între formele educa ției, de la informal la formal. Oferind op țiuni și alegeri
copilului în joc, îl înv ăță m s ă decid ă și s ă aleag ă solu țiile cele mai adecvate.
Totodat ă, curriculumul pentru înv ăță mântul pre școlar promoveaz ă conceptul de dezvoltare
global ă a copilului, considerat a fi central în perioada c opil ăriei timpurii. Perspectiva dezvolt ării

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

12
globale a copilului accentueaz ă importan ța domeniilor de dezvoltare a copilului, în contextul în
care, în societatea de azi, preg ătirea copilului pentru școal ă și pentru via ță trebuie s ă aib ă în vedere
nu doar competen țele academice, ci în aceea și m ăsur ă, capacit ăți, deprinderi, atitudini ce țin de
dezvoltarea socio-emo țional ă, de dezvoltarea cognitiv ă sau de dezvoltarea fizic ă. Abordarea
curriculumului din perspectiva dezvolt ării globale vizeaz ă cuprinderea tuturor aspectelor importante
ale dezvolt ării complete a copilului, în acord cu particularit ățile sale de vârst ă și individuale.
„Psihicul sau sistemul cognitiv realizeaz ă prelucr ări multiple și deosebit de complexe ale
informa ției din mediu care stau la baza unor activit ăți cum sunt înv ățarea, decizia, ra ționamentul,
rezolvarea de probleme, comunicarea. Din punct de v edere pragmatic, competen țele superioare pe
care persoana le poate ob ține în desf ăș urarea acestor activit ăți îi asigur ă acesteia adaptarea eficient ă
la mediul fizic și social” (Todor, I., 2013, p. 99).
Stadiul prepera țional (2-7 ani) a fost numit astfel deoarece în gândirea copilului nu se
reg ăsesc înc ă opera ții logice propriu-zise. Func ția semiotic ă se dezvolt ă foarte mult, fiind
manifestat ă atât în limbaj, abilit ățile lingvistice și de comunicare ale copilului îmbog ățindu-se
considerabil pe parcursul acestui stadiu, cât și în restul conduitelor simbolice (imaginea mental ă,
desenul, imita ția în absen ța modelului, jocul simbolic).
Stadiul preopera țional este alc ătuit din dou ă substadii:
• Substadiul gândirii simbolice și preconceptuale (2-4 ani) este dominat de imagini și
simboluri, expresii ale func ției semiotice. În aceast ă etap ă de vârst ă, copiii utilizeaz ă
atât jocul simbolic, cât și jocul de rol.
• Substadiul gândirii intuitive (4-7 ani) coincide cu achizi ția unui volum considerabil
de cuno știn țe și organizarea în forme tot mai coerente și complexe a reprezent ărilor
mentale. Gândirea este dominat ă de ra ționamentul intuitiv în cadrul c ăruia deduc ția
se realizeaz ă pe baza unor propriet ăți proeminente ale obiectelor și fenomenelor
(Todor, I., 2013, pp. 104-105).
Perioada preoperatorie specific ă vârstei cuprinse între 2-7/8 ani este o etap ă care merit ă
urm ărit ă. Ea se concentreaz ă în jurul func ției semiotice (sau simbolice) care constituie o pre mis ă
obligatorie prin func ționalitatea ei psihologic ă: interiorizarea ac țiunii, în mentalizarea acesteia.
„Pentru a ajunge la opera ție mintal ă (ac țiune interiorizat ă, reversibil ă și structurat ă) este necesar

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

13
pentru copil s ă poat ă și s ă înve țe s ă exprime o realitate semnificat ă (obiect, persoan ă, situa ție, etc.)
cu ajutorul unui substitut evocator (semnificantul: cuvânt, desen, comportament, imagine mintal ă)
(Cosmovici, A.; Iacob, L., 2008, pp.35-36).
Înv ăță mântul pre școlar are menirea de a forma copiii sub aspect psih ointelectual, fizic și
socio-afectiv, pentru o cât mai u șoar ă adaptare la activitatea de tip școlar, pentru integrarea școlar ă
și social ă. Ceea ce caracterizeaz ă starea actual ă a înv ăță mântului pre școlar este o libertate mai mare
oferit ă copilului, capacit ăților sale de expresie, o eliberare a copilului și a cadrului didactic de
formalism.
Introducerea cât mai timpurie a copilului în sistem ul de educa ție institu ționalizat este
justificat ă prin faptul c ă vârsta pre școlar ă reprezint ă o perioad ă fundamental ă pentru dezvoltarea
ulterioar ă a copilului. Obiectivele principale ale înv ăță mântului pre școlar vizeaz ă aspectele
formative, se pune accentul pe formarea capacit ăților intelectuale, pe formarea capacit ăților de
cunoa ștere și de exprimare, pe formarea unor deprinderi element are de munc ă și de comportare
civilizat ă.
O contribu ție semnificativ ă în dezvoltarea gândirii cu opera țiile și calit ățile ei o au
activit ățile matematice. În cadrul activit ăților matematice, jocul logic îi înzestreaz ă pe copii cu o
logic ă supl ă și polivalent ă care le permite s ă exprime prejudec ăți și ra ționamente variate într-un
limbaj familiar. Cu ajutorul acestor jocuri concept ele matematice sunt reprezentate prin rela ții
concrete între obiecte, rela ții ce sunt stabilite dup ă cele patru atribute ale pieselor, u șor de în țeles de
către to ți copiii (Înv ăță mântul pre școlar în mieniul III, 2008, p. 220-221).

1.3. Jocul în via ța copilului pre școlar

Jocurile, al ături de alte metode sunt considerate ca „fiind comp lexe (compozite), în care se
combin ă de fapt mai multe metode, considerate simple sau p rimare (ca expunerea, conversa ția,
demonstra ția, exerci țiul, etc.)” (Cuco ș, C. 1998).
„Jocul e o metod ă activ ă prin care copilul este direct implicat în activita tea de înv ățare.
Strategia jocului este în esen ță , o strategie euristic ă” (Bandura, A., Cerbone, D., 1983), de
combinare, de rela ționare, de interpretare a experien ței copilului (cuno știn țele sale sunt multiple:
îmbog ățește cuno știn țele și formeaz ă capacit ăți, dezvolt ă aten ția, spiritul de observa ție, memoria,

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

14
imagina ția, formeaz ă motiva ția și atitudinea fa ță de diverse activit ăți, cultiv ă spiritul de investiga ție,
perseveren ța și spiritul cooperant.
„Spa țiul educa țional este definit de ansamblul constituit din înc ăperea/înc ăperile în care se
desf ăș oar ă activit ățile didactice și totalitatea inventarului din cadrul acestora” (Tr if, L., 2014, p. 87).
Astfel, unitatea de înv ăță mânt pre școlar devine un loc atractiv care stimuleaz ă în
permanen ță gândirea copilului pre școlar, este locul unde se desf ăș oar ă activit ățile de joc și cele de
înv ățare, adaptate în permanen ță la specificul clasei și la particularit ățile de vârst ă ale copiilor.
„Prin joc copilul înva ță cu pl ăcere, este interesat de activitatea desf ăș urat ă: cei timizi cap ătă
curaj și mai mult ă încredere în capacitatea lor, mai mult siguran ță și rapiditate în r ăspunsuri”
(Înv ăță mântul primar, nr. 4/2003, p. 76).
Jocul didactic are rolul de a-l introduce pe copil în sfera cunoa șterii matematice. Utilizarea
problemelor distractive în cadrul activit ăților și a jocurilor didactice matematice le stârne ște
curiozitatea micilor pre școlari și îi determin ă s ă le rezolve, le dezvolt ă gândirea logic ă, imagina ția,
aten ția, memoria, spiritul de inventivitate. Fiecare joc poate fi considerat un util exerci țiu de
gimnastic ă a min ții.

1.4. Locul și rolul înv ăță mântului pre școlar în formarea personalit ății copiilor

Gr ădini ța este considerat ă parte integrant ă a sistemului de înv ăță mânt din țara noastr ă. Ea are
func ții și valori noi în via ța social ă. Educa ția pre școlar ă este realizat ă într-un cadru organizat și
institu ționalizat, fiind totodat ă, un subsistem al educa ției permanente. Educa ția pre școlar ă este o
etap ă necesar ă și distinct ă în sistemul de formare al tinerei genera ții, este o verig ă constitutiv ă, este
prima treapt ă a sistemului, cu rol și func ții bine determinate. Totodat ă educa ția pre școlar ă este o
component ă prealabil ă și esen țial ă a educa ției.
Scopul fundamental al educa ției pre școlare este dezvoltarea integral ă, complet ă și
armonioas ă a personalit ății copiilor. Avându-se în vedere scopul fundamental al înv ăță mântului
pre școlar, prin care se urm ăre ște formarea personalit ății copiilor de la 3 la 6/7 ani, atât sub aspectul
dezvolt ării fizice armonioase cât și al stimul ării inteligen ței și creativit ății acestora, al educa ției
estetice și moral-civice, al socializ ării lor în codi țiile specifice gr ădini ței, potrivit particularit ăților
de vârst ă, precum și preg ătirea adecvat ă pentru o mai bun ă integrare în clasa preg ătitoare sau în

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

15
clasa I, gr ădini ței îi revine un rol deosebit de important. Preocupa rea pentru a introduce cât mai
timpuriu copiii într-un sistem de educa ție institu ționalizat este justificat ă prin faptul c ă vârsta
pre școlar ă reprezint ă o perioad ă fundamental ă pentru dezvoltarea ulterioar ă a copilului.
Toate activit ățile din gr ădini ță trebuie s ă dezvolte posibilit ățile de exprimare ale pre școlarilor
și s ă-i preg ăteasc ă în mod direct pentru înv ățarea cititului, scrisului, socotitului. Este necesa r s ă li se
dea copiilor posibilitatea de a- și exprima în mod liber observa țiile, sentimentele, gândurile și în
acela și timp, experien ța lor personal ă s ă fie valorificat ă permanent, ca o form ă de dezvoltare a
limbajului și a gândirii logice.
Prin activit ățile matematice copiii sunt preg ăti ți în vederea însu șirii limbajului matematic.
Ac țiunea direct ă a copiilor cu obiectele asigur ă abilitate în mânuirea materialului distributiv și
vorbirea cu expresii specifice acestor activit ăți, contribuie în mod evident la dezvoltarea
vocabularului. Prin grupare, ordonare, comparare și num ărare, copilul dobânde ște o experien ță
personal ă despre mul țimile de obiecte și rela țiile dintre ele, ceea ce favorizeaz ă în țelegerea
cuno știn țelor de aritmetic ă.
Cercet ările psihologice arat ă c ă pân ă la vârsta de 4-5 ani copilul î și dezvolt ă 40% din
capacitatea intelectual ă pe care urmeaz ă s ă o ating ă la maturitate. Nevalorificate la timp sau slab
valorificate, poten țele și disponibilit ățile acestor perioade de vârst ă nu se pot recupera în anii
urm ători decât în mic ă m ăsur ă și cu eforturi mari. Psihologii de prestigiu ca Jean Piaget și Edgar
Faure afirm ă posibilitatea și necesitatea introducerii timpurii a copilului într- un sistem de educa ție
institu ționalizat.
Gr ădini ța cu sistemul s ău educativ r ămâne factorul de declan șare a revolu ției intelectuale pe
care se cl ăde ște personalitatea copilului și mai ales factorul de construc ție a acestuia prin
con știentizarea valorilor morale pe care le vehiculeaz ă și prin faptul c ă ofer ă situa ții de
compatibilizare ale acestora la o gam ă de condi ții relativ diverse. Se poate afirma faptul c ă gr ădini ța
folose ște în munca de educare a copiilor o serie de mijloa ce educative care corespund cel mai bine
specificului psihologic al copilului, adic ă jocul și înv ățarea. Ca form ă de activitate în gr ădini ță
predomin ă f ără echivoc, jocul, iar ca activitate ce dezvolt ă psihicul copilului, înv ățarea este atributul
de neînl ăturat al acestuia. În timpul jocului copilul înva ță și se educ ă.
Activitatea obligatorie din gr ădini ță în special la copiii de 5-6 ani se aseam ănă cu lec ția de
la școal ă, constituind o preg ătire pentru lec ție din toate punctele de vedere chiar și pe plan formal,

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

16
pentru c ă educatoarea le cere copiilor s ă se anun țe când vor s ă vorbeasc ă, s ă r ăspund ă în propozi ție
întreag ă sau s ă se concentreze asupre temei date. Educatoarea apre ciaz ă munca copiilor chiar dac ă
nu pune note. În apreciere se ghideaz ă dup ă rezultatele ob ținute de diferi ți copii, dar și dup ă
purtarea, aten ția, con știentizarea faptei îndeplinite și r ăspl ătite. Asfel copii devin treptat con știen ți
de faptul cum au lucrat, dac ă au lucrat bine sau ce gre șeli au f ăcut. Prin aceasta se cultiv ă la copii
puterea de autoapreciere, fapt ce constituie tot o preg ătire pentru școal ă.

1.5. Tipuri de joc

J. Piaget consider ă c ă jocurile pot fi clasificate, din punct de vedere o ntogenetic, plecând de
la jocuri simple la jocuri complexe, în patru categ orii: jocuri-exerci țiu, jocuri simbolice, jocurile cu
reguli. Jocurile de construc ție sunt forma cea mai complex ă de joc „în care copilul este pus în
situa ția de a rezolva în mod creativ diverse probleme, jo cul solicitând mai ales capacit ățile
intelectuale ale copilului” (Trif, L.; Voiculescu, E., 2013, pp.255-256).
Clasificarea realizat ă de Piaget face referire la jocurile spontane și la jocurile desf ăș urate în
mod organizat, situa ție în care putem vorbi despre metoda jocurilor. O c lasificare a jocurilor se
poate realiza din mai multe puncte de vedere: dup ă con ținut, dup ă obiectivele urm ărite, dup ă
materialul folosit, etc. Dintre toate aceste criter ii, cele mai semnificative r ămân con ținutul și
obiectivele. Astfel, jocurile pot fi: jocuri de educare a limbaj ului, jocuri despre mediul înconjur ător,
jocuri matematice, jocuri muzicale, jocuri de mi șcare, jocuri distractive, jocuri sportiv-turistice,
jocuri senzoriale, jocuri de crea ție și jocuri de construc ție.
Jocurile mai pot fi grupate și din punctul de vedere al materialului folosit ca fiind jocuri cu
materiale și jocuri orale cu întreb ări de tipul: cine știe câ știg ă, ghicitori sau dramatiz ări.
Ursula Șchiopu face urm ătoarea clasificare a jocurilor: jocuri cu subiect și roluri (cu
subiecte din via ța cotidian ă, jocuri dramatizare, jocul din construc ție, jocul de mi șcare, jocul f ără
subiect și jocuri hazlii.
Elementele de baz ă prin care se realizeaz ă o atmosfer ă de joc sunt ghicirea, surpriza și
întrecerea. Jocul didactic reprezint ă forma de activitate care îmbin ă armonios sarcinile instructive cu
latura distractiv ă. Astfel, jocul didactic are o structur ă specific ă ce reu șește s ă îmbine sarcina
didactic ă, regulile și elementele de joc.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

17
În jocul didactic accentul cade pe instruire. Ioan Cerghit clasific ă jocul didactic astfel:
a). dup ă con ținutul și obiectivele urm ărite: jocuri senzoriale (vizual-motorii, tactile,
auditive), jocuri de observare a naturii, jocuri de educare a limbajului, jocuri matematice, jocuri de
construc ție tehnic ă, jocuri muzicale, jocuri de orientare, jocuri de s ensibilizare, jocuri aplicative, jocuri
demonstrative, jocuri de crea ție, jocuri de fantezie, jocuri simbolice și jocuri de îndemânare.
b). dup ă materialul folosit: jocuri cu materiale, jocuri f ără materiale, jocuri orale, jocuri cu
întreb ări și jocuri-ghicitori.
În activitatea desf ăș urat ă cu grupa de copii am folosit întrega gam ă de jocuri didactice care
s-au pretat vârstei pre școlare.

1.6. Valoarea formativ ă a jocului

Rolul și locul jocului în sistemul mijloacelor educative a fost recunoscut de c ătre marea
majoritate a pedagogilor lumii. Jocul este prin urm are activitatea dominant ă a copil ăriei. Formele de
manifestare ale jocului și func țiile sale difer ă de la o perioad ă de vârst ă la alta. Dac ă în perioada
copil ăriei jocul îndepline ște mai multe func ții cognitive sau formativ-educative, mai târziu fu c țiile
sale devin de recreere și reconfortare fizic ă și psihic ă.
În zilele noastre se în țelege tot mai bine c ă, spre a-i spori permanent eficien ța, jocul trebuie
apreciat ca baza conceperii întregii activit ăți instructiv-educative, c ă f ără joc eforturile sunt
zadarnice, formale și lipsite de o real ă finalitate. Privit prin aceast ă prism ă, jocul este conceput ca
un mijloc de instruire și educare a copiilor, ca procedeu metodic de realiz are optim ă a sarcinilor
concrete pe care și le propune procesul de înv ăță mânt și, în sfâr șit, ca form ă de organizare și
dezvoltare a capacit ăților psiho-fizice pe toate planurile.
Elementul afectiv de joc dinamizeaz ă și între ține tonusul intelectual, îi d ă energie copilului
și stabilitate în ac țiune. De modul cum știu cadrele didactice s ă poten țeze elementul afectiv în
activitatea de joc a copilului depinde rezolvarea o biectivelor educative din planul educa ției
intelectuale.
Fiecare material ce înso țește jocul con ține indica ții metodice care prev ăd ordinea unor
opera ții pe care trebuie s ă le întreprind ă educatoarea pentru organizarea și desf ăș urarea jocului în
scopul atingerii unor obiective educative bine prec izate, având în vedere tratarea diferen țiat ă a

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

18
copiilor. Jocurile se încadreaz ă în corpul sistemului de ac țiuni educative ce privesc întreaga grup ă
de copii și se desf ăș oar ă în anumite momente ale regimului zilnic. Ele trebu ie prev ăzute în
planificare, în func ție de modul în care s-au înregistrat diferen țele de conduit ă între copii și de
modul în care s-au stabilit mijloacele de influen țare educativ ă.
Jocul asigur ă îmbinarea în mod armonios a elementului instructiv cu cel educativ, cu cel
distractiv-afectiv. Jocul r ămâne joc numai dac ă con ține elemente de a șteptare și de surpriz ă,
elemente de comunicare reciproc ă între copii. Toate acestea fac ca elementul instru ctiv s ă se îmbine
cu cel educativ.
Finalitatea jocului arat ă gradul în care copilul și-a format priceperea de a da r ăspuns potrivit,
de a face descrieri, reconstituiri, compara ții, clasific ări, ordon ări, de a da r ăspunsuri prompte,
exacte, de a manifesta bucuria și satisfac ția activit ății sale.
Este cunoscut faptul c ă dezvoltarea gândirii la copii este condi ționat ă de l ărgirea sferei lor de
activitate, de intesificarea corela țiilor dintre ei și mediul lor înconjur ător, de îmbog ățirea limbajului
în procesul de comunicare cu ceilal ți copii, cu adul ții de acas ă, din gr ădini ță și cu educatoarea. Jocul
când este bine condus, are calitatea s ă realizeze toate acestea și ceea ce este mai important, are
calitatea de a modifica îns ăș i rela ția educatoare-copil. Jucându-se, copilul reu șește s ă asimileze
realit ățile intelectuale, altfel, acestea r ămân exterioare inteligen ței copilului. Ca urmare:
a). Jocul stimuleaz ă func țiile intelectuale prin intermediul c ărora se realizeaz ă cunoa șterea
realit ății obiective. În joc copilul transpune realitatea obiectiv ă, în special realitatea social ă.
Evident, nu e vorba de o reproducere identic ă a realit ății, iar prin joc, copilul transfigureaz ă
obiectele, fenomenele, rela țiile, ceea ce presupune capacitatea de simbolizare, de abstractizare,
capacitate ce nu se poate forma decât prin exerci ții și prin solicitare sistematic ă.
b). Jocul stimuleaz ă și modeleaz ă procese afectiv-motiva ționale . Prin intermediul jocului,
copilul î și îmbog ățește via ța afectiv ă și în acela și timp dobânde ște capacitatea de a- și st ăpâni
emo țiile. El înva ță s ă tr ăiasc ă profund o atitudine pozitiv ă, s ă reac ționeze sincer, pozitiv sau
negativ, fa ță de ceea ce este bun, frumos, moral și fa ță de ceea ce este urât, r ău sau imoral. În
stâns ă leg ătur ă cu procesele afective se dezvolt ă și cele motiva ționale.
c). Latura voli țional ă (de voin ță ) este intens solicitat ă în joc . În acest sens jocul cu reguli
devine o metod ă de maxim ă eficien ță .

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

19
Jocul constituie tipul fundamental de activitate um an ă a copilului pre școlar datorit ă faptului
că sub influen ța lui se formeaz ă, se dezvolt ă, se restructureaz ă întreaga activitate psihic ă. Esen ța
jocului const ă în reflectarea și transformarea în plan imaginar a realit ății înconjur ătoare.
Jocul este o activitate de gândire deoarece este orientat spre g ăsirea solu țiilor pentru
dep ăș irea unor obstacole. Între joc și dezvoltarea psihic ă a copilului exist ă un raport de
interdependen ță . F ără joc via ța copilului pre școlar este lipsit ă de sens și perspectiv ă, de aceea adul ții
trebuie s ă fie con știen ți de faptul c ă întreaga forma ție depinde de cât și cum se joac ă copilul. Actul
înv ăță rii sau al muncii se realizeaz ă în anii pre școlarit ății pe coordonatele jocului. Jocul ocup ă 64%
din activitatea copilului în gr ădini ță , dup ă cum urmeaz ă:
• grupa mic ă 75%;
• grupa mijlocie 67%;
• grupa mare 50%.
Copilul înva ță s ă ac ționeze și s ă tr ăiasc ă împreun ă cu al ții, s ă țină seama de dorin țele și
cerin țele altora și totodat ă vrea s ă i se ia în seam ă propriile dorin țe și cerin țe. Raporturile specifice
de grup, de subordonare și supraordonare reprezint ă o modalitate de socializare.
Valoarea formativ ă deosebit ă pe care o reprezint ă jocul, precum și diversitatea obiectivelor
educative pentru a c ăror rezolvare este folosit, duc la necesitatea unei clasific ări a jocurilor.

1.7. Organizarea și desf ăș urarea jocului didactic

Pentru ca jocul didactic s ă aib ă rezultate optime, în organizarea și desf ăș urarea jocului se
impune respectarea unor cerin țe, a unor condi ții de baz ă.
a). Stabilirea prealabil ă, riguroas ă a con ținutului jocului și amplasarea acestuia în sistemul
activit ăților instructiv-educative.
b). Accentuarea caracterului de responsabilitate și seriozitate ce trebuie imprimat fiec ărui
copil spre a se evita tendin ța de a considera c ă activitatea este o distrac ție oarecare, un amuzament.
Copiii trebuie s ă-și dea seama c ă se afl ă într-o situa ție de înv ățare.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

20
c). To ți copiii s ă beneficieze, în mod egal, de informa ția ce reprezint ă obiectivul jocului,
să-și însu șeasc ă experien ța vizat ă. De aceea este bine ca rolurile s ă se schimbe, regulile și cerin țele
să fie impuse în egal ă m ăsur ă tuturor.
d). Cunoa șterea exact ă de c ătre educatoare, a regulilor și detaliilor jocului și a tuturor
semnifica țiilor formativ-educative, în scopul organiz ării și dirij ării sigure, degajate a desf ăș ur ării
lui, precum și în scopul adapt ării acestuia la particularit ățile grupei.
e). Preg ătirea materialului impus de con ținut și de obiectivele urm ărite este o condi ție
important ă în organizarea și desf ăș urarea jocului. Se știe c ă la gr ădini ță jocurile cu material ocup ă
un loc însemnat, iar materialul trebuie s ă fie în perfect ă concordan ță cu con ținutul jocului, s ă fie
variat și realizat în conformitate cu cerin țele generale referitoare la calitatea și cantitatea
materialului auxiliar.
Integrarea jocului în metodologia general ă a activit ăților matematice impune, cu necesitate,
cunoa șterea și respectarea logicii didactice specifice fiec ărei activit ăți. În general, jocul parcurge
urm ătoarele etape:
• activitatea introductiv ă în care copiii sunt orienta ți și stimula ți în direc ția temei și a
sarcinii didacticii propuse prin joc. Se impun e crearea unei atmosfere
corespunz ătoare, a dispozi ției specifice. De obicei, se realizeaz ă unu sau dou ă exerci ții
prin care educatoarea urm ăre ște reactualizarea fondului de reprezent ări ce urmeaz ă a fi
valorificate în desf ăș urarea jocului.
• comunicarea denumirii, a regulilor și precizarea condi țiilor de desf ăș urare . Cu cât
regulile jocului implic ă mai multe situa ții problem ă, cu atât valoarea formativ ă va fi mai
mare. Comunicarea regulilor jocului impune și asigurarea în țelegerii de c ătre to ți copiii a
sarcinilor acestuia, în caz contrar, participarea n u poate fi realizat ă.
• explica ția și demonstra ția sunt de mare importan ță didactic ă și pedagogic ă. În func ție
de con ținutul jocului și de obiectivele urm ărite, explica ția trebuie s ă fie clar ă, iar
demonstra ția exact ă. Dac ă jocul presupune utilizarea unui material, atât exp lica ția cât și
demonstra ția trebuie s ă se refere la momentul introducerii acestui joc și la tehnica
specific ă. De și explica ția și demonstra ția în cele mai multe cazuri, se desf ăș oar ă
simultan, sunt jocuri care cer folosirea prin succe siune, explica ția precedând

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

21
demonstra ția, modul ac țiunii fiind dezv ăluit dup ă ce s-a realizat instruc ția, drumul
cunoa șterii fiind parcurs de la regul ă la exemplu, folosind, deci, drumul deductiv. De
obicei, fiecare joc este susceptibil la mai multe v ariante. În acest caz, li se cere copiilor
să creeze ei în șiși alte jocuri similare și s ă stabileasc ă reguli corespunz ătoare. Aceast ă
modalitate se va introduce dup ă ce a fost în țeles jocul ini țial, dar mai ales dup ă ce a fost
însu șit. Sunt cazuri în care explica ția și demonstra ția n-au fost recep ționate de c ătre to ți
copiii. Educatoarea trebuie s ă verifice gradul de în țelegere al explica ției. Cunoscându- și
grupa, ea va adresa întreb ări de verificare, de obicei copiilor mai pu țini activi sau cu o
mai slab ă capacitate de concentrare a aten ției. În nici un caz nu se va trece la executarea
jocului propriu-zis, f ără a face proba execu ției, mai ales în cazul jocurilor competitive.
• executarea jocului de c ătre copii reprezint ă etapa fundamental ă și prin urmare, cea mai
important ă raportat ă la ceea ce se sconteaz ă: în aceast ă etap ă, educatoarea se deta șeaz ă
într-un fel, modificându- și atribu țiile, rolul ei fiind de a urm ări calitatea desf ăș ur ării. Ea
trebuie s ă înregistreze foarte atent gradul de participare și contribu ția fiec ărui copil
pentru a putea elabora în mod corect evaluarea. Sun t frecvente situa țiile în care se
constat ă necesitatea de a interveni prin îndrum ări suplimentare date unor copii, în special
în prima parte a jocului. Din momentul în care cheia jocului a fost descoperit ă de c ătre
to ți copiii este bine ca ace știa s ă preia conducerea jocului.
• evaluarea rezultatelor reprezint ă pentru copii un moment foarte important. Aprecieri le
educatoarei au o mare rezonan ță afectiv ă. De fapt, copilul nu con știentizeaz ă cuantumul
informa țional dobândit cât și satisfac ția propiu-zis ă sau nonsatisfac ția.
O importan ță deosebit ă în reu șita jocului îl are elementul de joc, care trebuie u rm ărit în
permanen ță și care stimuleaz ă copiii în timpul jocului. O problem ă deosebit de important ă pentru
educatoare, se refer ă la faptul c ă jocul, ca modalitate didactic ă, impune o preg ătire foarte serioas ă,
iar improviza ția bazat ă pe inspira ția de moment, în materie de joc, este la fel de d ăun ătoare ca și în
cazul unor experien țe de laborator efectuate la întâmplare.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

22
1.8. Cerin țele jocului didactic

Jocul didactic este o activitate dirijat ă prin care se consolideaz ă, se precizeaz ă și se verific ă
cuno știn țele predate copiilor. Esen ța jocului didactic const ă în faptul c ă îmbin ă într-un tot unitar și
armonios atât sarcini și func ții specifice jocului, cât și sarcini și func ții specifice înv ăță rii. Astfel,
pre școlarii acumuleaz ă o cantitate mare de cuno știn țe, impresii, î și cultiv ă sentimente și interese
fără a resim ți efortul.
Pentru ca jocul didactic matematic s ă aib ă finalitatea scontat ă, se impune respectarea câtorva
condi ții dintre care amintim:
• crearea unei atmosfere de lucru, antrenante, din pa rtea educatoarei;
• conceperea jocului astfel încât s ă corespund ă particularit ăților de vârst ă ale copiilor;
• îmbinarea corect ă a activit ăților concret-operatorii cu cele abstracte;
• prezentarea cuno știn țelor în succesiune gradat ă;
• asigurarea unui con ținut bogat, structurat în forme variate, vizând ese n țialul;
• prezentarea sarcinii de rezolvat într-un mod accesi bil copiilor;
• stabilirea unor sarcini cu grad diferit de dificult ate;
• înglobarea în joc a unor cazuri, situa ții, probleme similare celor întâlnite în via ța
practic ă;
• stabilirea precis ă a regulilor jocului;
• utilizarea unui material didactic adecvat;
• stimularea copiilor în func ție de rezultatele ob ținute.
Fiecare joc didactic matematic trebuie s ă îmbine unitar momentul instructiv și exerci țiul
cu cel distractiv . O caracteristic ă esen țial ă const ă în crearea unor condi ții favorabile pentru
aplicarea cuno știn țelor și exersarea priceperilor și deprinderilor formate în contextul altor activit ăți
sub forma unor activit ăți pl ăcute.
Orice joc didactic are laturi constitutive prin car e se diferen țiaz ă de celelalte jocuri sau
forme de activitate din gr ădini ță (prin con ținut, sarcin ă didactic ă, reguli, ac țiune de joc). Specificul
jocului didactic matematic este dat de urm ătoarele aspecte: con ținutul jocului didactic matematic,
sarcina didactic ă, regulile și elementele de jocului didactic matematic.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

23
Con ținutul jocului didactic matematic este format din cuno știn țele pe care copiii și le-au
însu șit în cadrul activit ăților din cadrul Domeniului Știin ță , reprezint ă cuno știn țele în majoritate,
asimilate anterior în grade diferite. În func ție de acestea, jocul didactic matematic are menirea de a
verifica și consolida cuno știn țele copiilor. Exist ă totu și unele jocuri care permit achizi ționarea unor
cuno știn țe noi, referitoare la culori, rela ții dimensionale, la orientarea în spa țiu și timp.
Sarcina didactic ă urm ărit ă în cadrul activit ăților matematice este problema central ă pe care
copiii trebuie s ă o rezolve și apare sub o form ă atractiv ă, sub aspectul unui joc ce declan șeaz ă
opera ții intelectuale precum: gândire, recunoa ștere, numire, scriere, descriere, reconstituire sau
comparare.
Regulile jocului didactic matematic ordoneaz ă ac țiunile de joc. Ele au o func ție reglatoare
asupra rela țiilor reciproce între copii și sunt condi ționate de con ținutul și obiectivele jocului.
Regulile jocului vizeaz ă: reglementarea repartiz ării rolurilor, rezolvarea problemelor intelectuale
implicate în joc, succesiunea ac țiunilor în joc și comportarea copiilor în timpul jocului.
Ac țiunea de joc este latura care face ca rezolvarea scopului didac tic s ă fie pl ăcut ă,
distractiv ă sau relaxant ă pentru copii (momente de a șteptare, surpriz ă, întrecere). Ac țiunile de joc
antreneaz ă copiii la o activitate intelectual ă al c ărei efort nu este con știentizat, dinamizeaz ă
participarea și favorizeaz ă ob ținerea performan țelor.
“Cel mai important aspect al folosirii jocului ca m etod ă de predare-înv ățare este acela de a-i
face pe participan ți s ă con știentizeze faptul c ă se afl ă într-o situa ție de înv ățare care necesit ă
maxim ă seriozitate” (Trif, L.; Voiculescu, E., 2013, p. 2 55).

1.9. Activit ățile matematice în dezvoltarea capacit ăților intelectuale ale copilului

În dezvoltarea sa stadial ă, vârsta pre școlar ă reprezint ă una din cele mai intense perioade de
dezvoltare, implicând interiorizarea ac țiunilor, multiplicarea schemelor diferen țiate și asimilate
reciproc. În timpul acestui stadiu se constituie op era țiile de scriere, precum și cele de clasificare,
opera ție mult mai complex ă, deoarece necesit ă gruparea elementelor asem ănătoare dintr-o mul țime
de obiecte, dup ă diverse criterii.
Gândirea copilului pre școlar parcurge drumul de la ac țiune la opera ție, etap ă denumit ă de J.
Piaget stadiul gândirii simbolice . Studiile de specialitate au demonstrat c ă începând cu vârsta de 5

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

24
ani, performan țele înregistrate de pre școlari se modific ă de la an la an cu 30-40%, de aceea trecerea
de la o perioad ă de dezvoltare la alta este mult mai rapid ă. Aceast ă perioad ă se caracterizeaz ă prin
echilibrul dezvolt ării intelectuale, al cooper ării cu adul ții și cu ceilal ți copii.
Activit ățile matematice, mai ales în grupa mare, conduc la f ormarea unor deprinderi
intelectuale cum ar fi: a asculta cu aten ție, a ac ționa direct în baza unor cerin țe, a r ăspunde la
întreb ări, a urm ări ac țiunea celorlal ți, a formula întreb ări. La acest ă grup ă, activitatea matematic ă
vizeaz ă formarea unor suite de abilit ăți (deprinderi, priceperi, capacit ăți) ce favorizeaz ă structuri
perceptiv-motrice specifice conceptelor matematice, care sunt rezultatul dezvolt ării bazei de
cunoa ștere și al familiariz ării cu forme ale gândirii matematice, logice, decur gând din ac țiunea
concret ă care declan șeaz ă actul intelectual.
Dobândirea cuno știn țelor despre cantitate, exersarea gândirii logice și familiarizarea cu
numere naturale au o importan ță deosebit ă în dezvoltarea intelectual ă a copiilor, sarcin ă de baz ă în
preg ătirea pre școlarilor pentru înv ățarea în școal ă.
Opera țiile gândirii se exerseaz ă intens și sistematic datorit ă activit ății permanente și variate
desf ăș urate de copii: alc ătuirea mul țimilor de obiecte dup ă anumite criterii (form ă, culoare,
dimensiune, pozi ția plan ă sau în spa țiu), stabilirea unor rela ții (egalitate-tot atâtea, inegalitate-mai
multe, mai pu ține) între diferite cantit ăți, ordonarea în șir, în ordinea cresc ătoare și descresc ătoare,
dup ă dimensiuni, cantitate; asocierea num ărului și cifrei corespunz ătoare.
Activit ățile matematice nu contribuie doar la dezvoltarea gâ ndirii ci și la formarea optim ă a
memoriei, imagina ției și limbajului – ca elemente cheie ale intelectului u man. Caracterul formativ-
creativ al demersului didactic îl poate ajuta pe pr e școlar s ă gândeasc ă, s ă în țeleag ă, s ă ia decizii, s ă
ac ționeze. Astfel, sunt obi șnui ți s ă gândeasc ă în mod independent, s ă se orienteze într-o situa ție
nou ă, s ă sesizeze problema și s ă identifice metoda adecvat ă de a o solu ționa. La sfâr șitul vârstei
pre școlare se remarc ă indiciile unui demers logic mai sistematic, copilu l devenind capabil s ă
combine în plan mental dou ă sau mai multe informa ții pentru a formula o concluzie.
Deoarece abilit ățile matematice nu se pot dezvolta decât într-un cli mat educativ, formativ se
acord ă un timp mai mare activit ăților independente și metodelor activ-participative. În acest fel,
pre școlarul dobânde ște pas cu pas cuno știn țele, î și dezvolt ă sim țul de r ăspundere, rezolvarea
sarcinilor încredin țate, determinând sporirea încrederii în propriile p osibilit ăți.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

25
Dezvoltarea intelectual ă este determinat ă de folosirea metodelor activ-participative
deoarece acestea pun accentul pe procesele de cunoa ștere-înv ățare și nu numai pe rezultatul
acestora, intensific ă schimbul de informa ții, confruntarea de opinii, faciliteaz ă interac țiunea
colectiv ă, creeaz ă anumite situa ții problematice, care determin ă implicarea copiilor în descifrarea
situa țiilor noi și stimuleaz ă dezvoltarea gândirii creatoare, a imagina ției, a memoriei și a voin ței.
Strategiile didactice utilizate în activit ățile matematice din gr ădini ță trebuie s ă accentueze
caracterul ludic , astfel încât s ă dezvolte gândirea matematic ă a copilului, f ără a resim ți negativ
efortul psihic. Mintea copilului de vârst ă pre școlar ă poate explora fenomene matematice complexe
și în consecin ță , acum este momentul optim pentru a fi exersat ă aceast ă capacitate de explorare și
utilizate – receptivitatea, disponibilitatea și flexibilitatea gândirii.
Activit ățile matematice se pot constitui într-un veritabil a ntrenament mintal. Organizate
preponderent sub form ă de jocuri didactice, activit ățile matematice din gr ădini ță sunt pl ăcute și
dorite de copii, numai dac ă li se ofer ă elementul de joc – pe toat ă durata activit ății și dac ă nu se uit ă
raportarea con ținutului activit ății la situa ții concrete din via ța copilului.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

26
CAPITOLUL 2.

PREG ĂTIREA COPILULUI PRE ȘCOLAR PRIN INTERMEDIUL
JOCULUI DIDACTIC MATEMATIC

Corelarea cuno știn țelor de la diferite categorii de activitate contrib uie substan țial la
realizarea educa ției copiilor, la formarea și dezvoltarea flexibilit ății gândirii, a capacit ății acestora
de a aplica cuno știn țele în practic ă – o disciplin ă care o ajut ă pe cealalt ă s ă fie mai bine însu șit ă.
Astfel, prin intermediul jocului didactic matematic , cadrul didactic are posibilit ăți nelimitate de
corelare a cuno știn țelor din diferitele categorii de activitate, îns ă este foarte important ca s ă
preg ăteasc ă temeinic activit ățile, apelând la capacit ățile creatoare ale profesiei de dasc ăl.

2.1. Interdisciplinaritatea în activit ățile matematice

Interdisciplinaritatea este o form ă de cooperare între discipline știin țifice diferite, care se
realizeaz ă în principal respectând logica știin țelor respective, adaptate particularit ăților legii
didactice, ajutându-l pe copil în formarea unei ima gini unitare a realit ății, dezvoltându-i totodat ă
gândirea integratoare. În activit ățile cu caracter interdisciplinar copiii î și completeaz ă, î și adâncesc
sau aplic ă cuno știn țele dobândite, num ără, grupeaz ă, a șeaz ă, socotesc, coloreaz ă, recit ă, cânt ă,
povestesc, în func ție de leg ăturile logice dintre con ținuturi.
Cuno știn țele, priceperile și deprinderile dobândite în activit ățile cu con ținut matematic sunt
implicate și în celelalte categorii de activit ăți ce se desf ăș oar ă în gr ădini ța de copii. Folosindu-le
drept instrumente de lucru, aceste categorii de act ivit ăți contribuie la fixarea și consolidarea
con ținutului informativ și formativ al activit ăților matematice. Corela țiile interdisciplinare realizate
motiveaz ă și condi ționeaz ă caracterul sistemic al activit ăților instructiv-educative din gr ădini ță .
Interdisciplinaritatea a fost definit ă ca fiind o „interac țiune existent ă între dou ă sau mai
multe discipline, care poate merge de la simpla com unicare de idei pân ă la integrarea reciproc ă de
concepte de baz ă în epistemologie, de metodologie, de date, de orie nt ări în cercetare” (Catalano, H.,
2006, p.183).

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

27
Voi prezenta în continuare câteva corela ții ale activit ăților matematice cu: jocurile și alte
activit ăți la alegere, cuno știn țele despre mediul înconjur ător, educarea limbajului, activit ățile
artistico-plastice, educa ția muzical ă, activit ățile practice și educa ția fizic ă.
Cuno știn țele matematice î și g ăsesc o imediat ă aplicare în cadrul jocurilor de construc ție, în
care se folosesc diverse materiale: piese AR-CO, p iese geometrice, be țișoare de diferite lungimi,
grosimi, m ărimi. Copiii sunt pu și în situa ția de a num ăra piesele necesare unei construc ții, de a intui
forma, m ărimea sau culoarea lor, precum și a șezarea spa țial ă a fiec ăruia. Pe lâng ă aprofundarea
cuno știn țelor, aceste jocuri dezvolt ă percep țiile spa țiale, exerseaz ă imagina ția creatoare, cultiv ă
gustul pentru frumos.
În cadrul activit ăților de cunoa șterea mediului înconjur ător, orice activitate de observare a
plantelor și a animalelor poate constitui un prilej de verific are, consolidare sau de anticipare a unor
cuno știn țe matematice. Astfel, copiii sunt pu și s ă stabileasc ă forma p ărților componente, s ă
precizeze culorile, s ă stabileasc ă global num ărul petalelor sau a frunzelor unei flori.
Multe dintre jocurile didactice utilizate implic ă, în fond, constituirea de mul țimi având o
proprietate caracteristic ă dat ă, apartenen ța sau non-apartenen ța unui element la o mul țime,
realizarea de coresponden țe între elementele a dou ă mul țimi. Dintre jocurile didactice de acest tip,
se pot men ționa câteva dintre ele: Cu ce m ă joc?; G ăse ște obiectul potrivit; Fluturi și flori; Ajut ă
mama și puiul, etc.
De asemenea, multe dintre activit ățile de educarea limbajului con țin elemente de corelare cu
matematica. Astfel, dup ă desf ăș urarea jocurilor didactice: Jocul cuvintelor și Jocul silabelor se pot
folosi fi șe în care copiii trebuie s ă deseneze tot atâtea cercule țe câte obiecte sunt reprezentate în
imagine sau s ă traseze tot atâtea liniu țe câte silabe are cuvântul reprezentat prin desen ( floare,
strugure, televizor, ardei, etc.). Într-o alt ă variant ă se poate cere copiilor s ă g ăseasc ă cuvinte cu un
num ăr dat de silabe, dup ă care s ă bat ă din palme de atâtea ori câte silabe avea cuvântul respectiv
sau s ă alc ătuiasc ă propozi ții și s ă aduc ă un num ăr de be țișoare egal cu num ărul cuvintelor din care
era format ă fiecare propozi ție.
În cadrul lecturilor dup ă imagini, copiii pot avea ca sarcini: gruparea elem entelor tabloului,
num ărarea elementelor unei mul țimi, precizarea culorilor, m ărimilor și a pozi țiilor spa țiale, citirea
imaginilor de la stânga la dreapta, etc. Prin activ it ățile de memorizare, copiii pot înv ăța poezii ce

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

28
pot fi folosite apoi în cadrul activit ăților matematice, la familiarizarea cu numerele sau ca procedeu
la g ăsirea cifrelor dup ă descriere. (de exemplu Chipul cifrelor ).
În cadrul activit ăților artistico–plastice, copiii sunt înv ățați s ă î și încadreze desenul în
pagin ă, s ă p ăstreze propor țiile și poate fi verificat ă cunoa șterea culorilor, raportându-se la realitate.
Prin desenele decorative se pot realiza jocuri logi ce de transform ări identice, cerându-le copiilor s ă
deseneze ca în modelul prezentat, alternând m ărimile, culorile, formele sau pozi țiile spa țiale.
Deprinderile formate în acest fel permit copiilor s ă lucreze cu u șurin ță pe fi șele matematice.
Prin activit ățile de modelaj, pre școlarii pot reda obiectele în diferite dimensiuni ( de
exemplu, Mărul mare ,mijlociu, mic; Morcovi pentru iepura și: mari–mici, gro și–sub țiri și pot s ă
numere buc ățile de plastilin ă pentru fiecare model).
Sarcini ale activit ăților cu con ținut matematic, mai ales vizând num ăratul în ordine
cresc ătoare sau descresc ătoare, se realizeaz ă și prin intermediul jocurilor muzicale, de exemplu
Elefan ții, Hai s ă zicem una, Zece negri mititei.
Activit ățile practice, în desf ăș urarea lor, fac și ele apel la cuno știn țele matematice simple,
contribuind la aprofundarea și consolidarea acestora. De exemplu, la în șirarea m ărgelelor, se poate
cere copiilor s ă realizeze șiraguri, fie dup ă un model prezentat, fie dup ă indica ții verbale, alternând
mărimile și culorile sau num ărând câte m ărgele de un anumit fel sunt. Prin îndoirea unei col i de
hârtie de form ă p ătrat ă sau dreptunghiular ă, copiii pot ob ține obiecte ca: paharul, coiful, solni ța sau
pot s ă-și confec ționeze singuri juc ării ca: barca, vaporul, avionul, mori șca. T ăind pe contur figurile
geometrice înv ățate, le re țin mai bine forma, iar realizarea unor aplica ții cu aceste figuri contribuie
la exersarea opera țiilor gândirii și cultivarea imagina ției creatoare.
Activit ățile de educa ție fizic ă permit fixarea num ăratului, folosit aici pentru p ăstrarea
ritmului în timpul mersului sau al exerci țiilor de gimnastic ă. Raportarea cantit ății la num ăr se poate
realiza în jocuri de mi șcare, cum este cel denumit Buche țelele în care se cere copiilor s ă se grupeze
în timpul mersului câte 1, 2, 3, 4, în func ție de num ărul rostit de educatoare. Verificarea cunoa șterii
culorilor și constituirea de mul țimi dup ă acest criteriu se realizeaz ă în jocuri de mi șcare cum este
Caut ă-ți stegule țul , în care copiii trebuie s ă se grupeze pe culori, în dreptul stegule țului respectiv. În
multe activit ăți de acest fel se urm ăre ște perceperea corect ă a componentelor spa țiale și orientarea
adecvat ă, ca direc ție, pozi ție și distan ță .

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

29
Interdisciplinaritatea reprezint ă noul în activit ăți, activeaz ă copiii, le stimuleaz ă creativitatea
și contribuie la unitatea procesului instructiv–educ ativ, creeaz ă un mediu propice pentru ca fiecare
copil s ă se exprime liber, s ă lucreze în echip ă sau individual, clarific ă mai bine o tem ă f ăcând apel
la mai multe categorii de activit ăți, permite aplicarea cuno știn țelor din diferite domenii.
În majoritatea activit ăților desf ăș urate în sala de grup ă sau în aer liber, obligatorii sau la
alegere, copiii pot fi pu și în situa ția de a sorta juc ăriile, constituind mul țimi dip ă criterii variate, de a
așeza obiectele într-o anumit ă ordine și pozi ții spa țiale, de a num ăra juc ăriile utilizate sau obiectele
întâlnite. Toate acestea se constituie în modalit ăți eficiente de aplicare a cuno știn țelor matematice
asimilate sau de introducere a unor no țiuni noi, de formare și dezvoltare a unor priceperi și
deprinderi de natur ă logico–matematic ă. În acest fel, se treze ște și se men ține interesul copiilor
pentru activit ățile cu con ținut matematic, contribuind la realizarea sarcinilo r de ordin formativ ce
revin acestor activit ăți.

2.2. Clasificarea jocurilor didactice matematice

În func ție de scop și de sarcina didactic ă, jocurile didactice matematice se clasific ă astfel:
a ) Dup ă momentul în care se folosesc în cadrul lec ției, ca form ă de baz ă a procesului de
înv ăță mânt:
• Jocuri didactice matematice, ca lec ție de sine st ătătoare, complet ă;
• Jocuri didactice matematice, folosite ca momente pr opriu–zise ale lec ției;
• Jocuri didactice matematice, în completarea lec ției sau la finalul acesteia.
b ) Dup ă con ținutul capitolului însu șit în cadrul disciplinei de înv ăță mânt sau în cadrul
anilor de studii, jocurile didactice matematice sun t:
• Jocuri didactice pentru aprofundarea unui capitil s au a unui grup de lec ții;
• Jocuri didactice matematice specifice unei vârste s au unei clase.
În func ție de con ținutul no țional prev ăzut pentru activit ățile matematice organizate sub form ă
de joc, este considerat ă urm ătoarea clasificare a jocurilor didactice:
• jocuri didactice de formare de mul țimi;
• jocuri logico–matematice (de exersare a opera țiilor cu mul țimi);

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

30
• jocuri didactice de numera ție;
• jocuri pentru opera ții aritmetice.
Clasificarea are ca punct de plecare observa țiile lui Piaget asupra structurilor genetice în
func ție de care evolueaz ă jocul: exerci țiul, simbolul și regula , adaptate etapelor de formare a
reprezent ărilor matematice.

2.3. Materiale utilizate în cadrul jocului didactic matematic

Materialul didactic cuprinde totalitatea resurselor , diapozitivelor, aparatelor, materialelor
care sunt folosite în procesul instructiv-educativ, în scopul cre șterii eficien ței acestuia. Aceste
mijloace creeaz ă condi ții favorabile pentru desf ăș urarea activit ății didactice, înlesnind procesul de
explicare, de în țelegere, de conceptualizare, de formare a deprinder ilor și a aptitudinilor.
În perioada pre școlar ă este necesar s ă pornim de la operarea cu obiecte concrete în
scopul form ării unor reprezent ări corecte și clare ca suport al form ării treptate a no țiunilor
matematice, iar pre școlarul trebuie s ă intre în contact nemijlocit cu lumea înconj ur ătoare, s ă
vad ă, s ă pip ăie, s ă manipuleze singur obiectele, ceea ce-i va p ermite s ă-și formeze unele
imagini asupra formei, culorii, dimensiunii și a rela ției spa țiale. Copilul trebuie mai întâi s ă
se sprijine pe intuirea vie, de aceea întâi se lucreaz ă cu obiecte concrete, apoi cu obiecte
reprezentative.
Ordonate dup ă func ția pedagogic ă, materialele didactice pot fi grupate în:
A. Materiale didactice informativ-demonstrative care sunt importante pentru c ă reprezint ă
surse de informa ție, c ă pot servi la transmiterea unei informa ții noi, la exemplificarea sau
ilustrarea no țiunilor, la concretizarea ideilor. Dup ă forma și gradul de apropiere sau dep ărtare de
experien țele concrete și abstracte ale înv ăță rii ele pot fi împ ărțite în:
• Materiale intuitive naturale reale sau originale care pot fi colectate de copii din natur ă.
Datorit ă formei și coloritului variat materialele din natur ă pot fi folosite cu succes
în activitatea de num ărat și socotit. Aceste materiale pot fi: fructe, flori, frunze,
castane, pietre, c ăpăcele de ghind ă, chibrituri, scobitori, nasturi , etc.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

31
• Obiecte elaborate sau construite special în scopuri didactice. Acestea imit ă, reproduc sau
reconstituie obiecte și fenomene reale (substitute tridimensionale a le realit ății). O
parte din ele se g ăsesc în comer ț, altele pot fi confec ționate de educatoare sau de
copii. Din comer ț se pot utiliza: corpuri geometrice, figuri, materi al m ărunt de
construc ție, etc. Mai bine adaptat con ținutului activit ăților matematice este materialul
construit din carton, material plastic, placaj. Se pot folosi: jetoane reprezentând
diferite desene, buline din carton tare, figuri geometrice colorate din carton, lemn sau
plastic, stegule țe, jucării și obiecte m ărunte.
• Materiale sau reprezent ări figurative care redau imaginea lucrurilor r eale
(substitute bidimensionale). Gama acestora este extrem de larg ă și variat ă:
ilustra ții, imagini desenate sau pictate și apoi decupate, diferite plan șe care se
folosesc pentru concretizarea problemelor, a d atelor jocurilor. Perceperea acestor
imagini d ă o not ă de varietate în activitatea copiilor, ajutând la prevenirea oboselii
și plictiselii, la redresarea aten ției atunci când ea sl ăbe ște.
• Reprezent ări simbolice de tipul diferitelor desene pe ta bl ă, numere. Cele mai multe
dintre acestea simbolizeaz ă date reale sau diverse cantit ăți. Cu cât copiii vor st ăpâni
mai bine simbolurile matematice și vor cunoa ște cifrele, cu atât mai mult vor putea s ă
citeasc ă, s ă calculeze mai bine sau s ă descifreze diverse desene, plan șe.
B. Materiale didactice de exersare și formare a deprinderilor : care asigur ă efectuarea
experien țelor, exersarea diferitelor opera ții intelectuale (de gândire și imagina ție), tehnice, practice.
C. Materiale didactice de ra ționalizare a timpului în cadrul lec țiilor: șabloane,
ștampile didactice cu diferite desene.
D. Materiale didactice de evaluare a rezultate lor înv ăță rii: instala ții complexe de
verificare a cuno știn țelor, teste.
În cadrul jocurilor didactice matematice sunt folos ite și unele rechizite și materiale
auxiliare : creioane, foi de hârtie pentru diverse apli ca ții, tabla magnetic ă, suport pentru
prezentarea materialului auxiliar.
O serie de materiale îndeplinesc func ția de suport material al argument ării în
demersurile explicative ale educatoarei – materialul demonstrativ . Alte materiale ajut ă copiii s ă

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

32
în țeleag ă sensul structurii de baz ă a unor obiecte, fenomene, ac țiuni, faciliteaz ă procesul de
conceptualizare cu ajutorul materialului distribut iv (m ărunt).
Pentru a sluji cât mai bine scopul urm ărit, materialul didactic trebuie mânuit
corespunz ător și s ă îndeplineasc ă câteva cerin țe de baz ă. Materialul demonstrativ trebuie s ă
fie de dimensiuni corespunz ătoare pentru a putea fi perceput de la dist an ță de c ătre to ți
copiii pre școlari. Imaginile trebuie s ă fie frumoase, curate, clare, cu un colorit pl ăcut ca s ă-l
atrag ă pe copil. De asemenea materialul didactic tre buie s ă fie variat și u șor de mânuit, s ă
fie în cantit ăți corespunz ătoare num ărului de pre școlari din grup ă.
Înv ăță mântul modern îmbin ă în mod armonios mijloacele de înv ăță mânt clasice cu
cele moderne. În condi țiile actuale de dezvoltare a informaticii, calculatorul devine unul
dintre cele mai eficiente mijloace de înv ăță mânt. Eficien ța calculatorului în procesul didactic
este dat ă de capacitatea acestuia de a furniza rapid și f ără eroare un volum mare de
cuno știn țe, de posibilitatea de a individualiza înv ățarea.
Cu cât gr ădini ța va fi mai înzestrat ă cu o gam ă din ce în ce mai larg ă de materiale
didactice și mijloace de înv ăță mânt, pe deplin valorificate zi de zi, cu a tât ea va dispune
de un suport mai sigur al optimiz ării și perfec țion ării activit ății didactice, va impune
desf ăș urarea unui înv ăță mânt activ și corect, practic și strâns legat de cerin țele vie ții.

2.4. Atingerea obiectivelor prin intermediul joculu i didactic matematic

În perioada pre școlar ă, scopul activit ății de ini țiere a copilului în matematic ă nu este numai
de a înv ăța sistematic și gradat anumite concepte, ci în primul rând, de a- i exersa intelectual
procesele de cunoa ștere, de a-l face capabil s ă descopere rela ții abstracte sub aspectul concret al
situa țiilor întâlnite în activitatea sa.
Înv ățarea matematicii implic ă atât asimilarea de cuno știn țe, cât și formarea unui anumit
mod de a gândi și de a-i înv ăța pe copii s ă gândeasc ă. Unele no țiuni și concepte recunoscute ca
fundamentale în matematic ă, cum ar fi mul țime, rela ție, opera ție, num ăr, figuri geometrice , se
găsesc în cuno știn țele comune ale copiilor, sub o form ă vag ă. În mod progresiv, aceste no țiuni se
transform ă pu țin câte pu țin în cuno știn țe abstracte, care conserv ă pentru o perioad ă de timp,
caracterul intuitiv al situa țiilor pe care le-au generat. Scopul activit ăților matematice este de a

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

33
realiza obiectivele generale ale matematicii, precu m și de a forma capacit ăți intelectuale și gândire
logic ă la pre școlari.
Obiectivele activit ăților matematice urm ărite de cadrele didactice se clasific ă în obiective
cadru, obiective de referin ță și obiective opera ționale. Programa pentru înv ăță mântul pre școlar
prevede obiectivele cadru și de referin ță pentru activit ățile matematice în cadrul Domeniului Știin ță .
Obiectivele cadru cuprind sarcinile educa ției matematice pentru un nivel de preg ătire ce se
bazeaz ă pe componen țele cognitive, afective și psihomotorii. Conform Noului Curriculum pentru
înv ăță mântul pre școlar, obiectivele cadru din cadrul Domeniului Știin ță pentru activit ățile
matematice sunt urm ătoarele:
• Dezvoltarea opera țiilor intelectuale prematematice;
• Dezvoltarea capacit ății de a în țelege și utiliza numere, cifre și unit ăți de m ăsur ă,
întrebuin țând un vocabular adecvat;
• Dezvoltarea capacit ății de recunoa ștere, denumire, construire și utilizare a formelor
geometrice;
• Dezvoltarea capacit ății de rezolvare de situa ții problematice, prin achizi ția de strategii
adecvate;
• Dezvoltarea capacit ății de observare și stabilire de rela ții cauzale, spa țiale, temporale.
În concluzie, se poate afirma faptul c ă obiectivele cadru sunt formulate în termeni de
generalitate și exprim ă competen țele care trebuie dezvoltate pe durata înv ăță mântului pre școlar pe
cele cinci domenii experien țiale.
Obiectivele de referin ță orienteaz ă activitatea didactic ă într-o perspectiv ă apropiat ă.
Conform Noului Curriculum pentru înv ăță mântul pre școlar, obiectivele de referin ță din cadrul
Domeniului Știin ță pentru activit ățile matematice sunt urm ătoarele:
• Să-și îmbog ățeasc ă experien ța senzorial ă, ca baz ă a cuno știn țelor matematice referitoare
la recunoa șterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasif icarea, constituirea de
grupuri/mul țimi, pe baza unor însu șiri comune (form ă, m ărime, culoare) luate în
considerare separat sau mai multe simultan;
• Să efectueze opera ții cu grupele de obiecte constituite în func ție de diferite criterii date
ori g ăsite de el însu și: triere, grupare/regrupare, comparare, clasificar e, ordonare;

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

34
• Să în țeleag ă și s ă numeasc ă rela țiile spa țiale relative, s ă plaseze obiecte într-un spa țiu dat
ori s ă se plaseze corect el însu și în raport cu un reper dat;
• Să în țeleag ă raporturi cauzale între ac țiuni, fenomene (dac ă…atunci) prin observare și
realizare de experimente;
• Să recunoasc ă, s ă denumeasc ă, s ă construiasc ă și s ă utilizeze forma geometric ă cerc,
pătrat, triunghi, dreptunghi în jocuri;
• Să efectueze opera ții și deduc ții logice în cadrul jocurilor cu piesele geometrice ;
• Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 o biecte și cifrele corespunz ătoare;
• Să efectueze opera ții de adunare și sc ădere cu 1-2 unit ăți, în limitele 1-10;
• Să identifice pozi ția unui obiect într-un șir utilizând numeralul ordinal;
• Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori g ăsite de el însu și;
• Să compun ă și s ă rezolve probleme simple, implicând adunarea/sc ăderea în limitele 1-
10;
Obiectivele de referin ță orienteaz ă activitatea didactic ă într-o perspectiv ă apropiat ă. Se
poate afirma faptul c ă obiectivele de referin ță și exemplele de comportament, ca rezultate ale
înv ăță rii (conceptelor, cuno știn țelor, abilit ăților, atitudinilor și ale comportamentelor vizate) sunt
formulate pentru fiecare tem ă și pentru fiecare domeniu experien țial în parte.
Domeniul știin țe include atât abordarea domeniului matematic prin in termediul
experien țelor practice cât și înțelegerea naturii, ca fiind modificabil ă de fiin țele umane cu care se
afl ă în interac țiune. Astfel, se consider ă necesar ca pre școlarul s ă fie pus în contact cu domeniul
matematic prin jocuri dirijate cu materiale, cum ar fi nisipul sau apa, sau prin simularea de
cump ărături în magazine. În aceast ă manier ă vor putea fi dezvoltate reprezent ările acestora cu
privire la unele concepte, cum ar fi: volum, mas ă, num ăr și, de asemenea, ei vor putea fi implica ți în
activit ăți de discriminare, clasificare sau descriere cantit ativ ă.
Dezvoltarea capacit ăților de ra ționament, inclusiv de ra ționament abstract, va fi încurajat ă în
conexiune cu obiecte și activit ăți familiare în sala de grup ă sau la domiciliul copiilor. Este
considerat ă deosebit de semnificativ ă concretizarea ideilor matematice în experimente, u tilizarea lor
împreun ă cu alte concepte și elemente de cunoa ștere pentru rezolvarea de probleme, pentru
exprimarea unor puncte de vedere, pentru cre șterea clarit ății sau relevan ței unor mesaje.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

35
Este de dorit ca domeniul s ă nu îngr ădeasc ă copilul doar la contextul disciplinelor
matematice, ci s ă-i ofere posibilitatea de a explora și contexte ale unor alte componente curriculare,
oriunde apar elemente cum ar fi: generarea unor des ene geometrice, scheme, estimarea unor costuri,
planificarea unor activit ăți, cuantificarea unor rezultate, analiza propor țiilor unei cl ădiri, etc.
Totodat ă, pre școlarii pot fi încuraja ți s ă efectueze experimente, s ă utilizeze în condi ții de securitate
diferite instrumente sau echipamente, s ă înregistreze și s ă comunice rezultatele observa țiilor
știin țifice, s ă utilizeze diferite surse de informare, s ă rezolve probleme, s ă caute solu ții, s ă
sintetizeze concluzii valide .
Obiectivele opera ționale sunt definite în mod concret, cu componente observ abile și
măsurabile, mod care s ă permit ă realizarea strategiilor și tacticilor instruirii, oferind imaginea
concret ă a ceea ce va trebui evaluat. Pentru fiecare activi tate matematic ă se formuleaz ă obiectivele
opera ționale, în concordan ță cu obiectivele prev ăzute în program ă. Este bine s ă subliniem faptul c ă
obiectivele de referin ță , comportamentele selectate pentru cele șase teme curriculare integratoare,
precum și sugestiile de con ținuturi sunt orientativ a șezate și constituie de fapt un suport pentru
cadrele didactice.
Activit ățile matematice îi ini țiaz ă pe copii în recunoa șterea și în țelegerea regulilor de
combinare a diferitelor jocuri logice, ca fiind pri mii pa și spre o gândire ra țional ă. Anumite opera ții
cu caracter concret, cu obiecte concrete, structura te și organizate pot ajuta la formarea primelor
no țiuni și concepte logice la copil și la în țelegerea legilor dup ă care se combin ă. Dezvoltarea
gândirii copilului este influen țat ă de activit ățile matematice concepute în sensul descoperirii de
către pre școlar a unor însu șiri ale obiectelor și a rela țiilor dintre obiecte.
Înv ățarea no țiunii de num ăr natural și a opera țiilor cu numere se începe de la gr ădini ță . Prin
activit ățile de clasificare, scriere, ordonare a obiectelor dup ă anumite criterii, prin compararea
mul țimilor, copiii se preg ătesc pentru perceperea con știent ă a num ărului natural ca o însu șire de
grup, atribuit ă mul țimilor de obiecte. Activit ățile pentru formarea no țiunilor matematice în gr ădini ță
impun necesitatea folosirii unor metode și procedee active, care s ă creeze copiilor motiva ția unei
activit ăți independente cu material didactic adecvat particu larit ăților de vârst ă.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

36
2.5. Locul și rolul jocului didactic în procesul instructiv-edu cativ

Eficien ța procesului instructiv-educativ din gr ădini ță depinde atât de stabilirea adecvat ă a
con ținutului cuno știn țelor, priceperilor și deprinderilor, cât și de modalit ățile prin care acestea ajung
să fie însu șite de copii.
„Jocul didactic este o metod ă de înv ăță mânt bazat ă pe ac țiunea simulat ă, în care elementul
ludic este subordonat scopului instructiv-educativ, adaptat ă îndeosebi înv ăță mântului pre școlar. Prin
acest tip de joc este facilitat ă trecerea de la activitatea predominant ă de joc la cea de înv ățare. Jocul
didactic este propus, organizat și condus de c ătre educatoare și urm ăre ște sarcini precise. Jocul
didactic îmbin ă elementele distractive și recreative cu cele instructive și educative, fiecare dintre
acestea având o pondere mai mic ă sau mai mare în joc, în func ție de vârsta copilului și de stadiul în
care el se afl ă în trecerea de la joc la înv ățare” (Trif, L.; Voiculescu, E., 2013, p.256).
Valoarea principal ă a jocului este redat ă prin faptul c ă face copiii participan ți nemijloci ți,
direct interesa ți la propria lor formare. Obiectivele jocului didac tic sunt în interdependen ță cu
obiectivele celorlalte forme de activit ăți din gr ădini ță , fiind o parte component ă a acestui sistem,
reu șind mai bine decât oricare alt gen de activitate s ă îmbine elementele instructive cu cele
educative și distractive.
Rolul și locul jocului didactic în sistemul mijloacelor ed ucative este bine definit, determinat
de faptul c ă pe m ăsur ă ce copilul î și însu șește pe baza experien ței sale de via ță , cât și pe alte c ăi, o
serie de cuno știn țe, priceperi și deprinderi, cre ște rolul s ău în acumularea altora superioare. Jocul
didactic are un con ținut variat și o func ționalitate multipl ă: însu șirea, fixarea și sistematizarea unor
cuno știn țe, formarea unor deprinderi și aplicarea acestora în practic ă. Jocurile didactice au drept
scop, pe de o parte instruirea copiilor într-un dom eniu de cunoa ștere, iar pe de alt ă parte, sporirea
interesului pentru activitatea respectiv ă, prin utilizarea unor elemente distractive care fa ciliteaz ă
atingerea scopului formativ-educativ urm ărit.
Jocul didactic încorporat în activitatea didactic ă cu elemente de joc imprim ă activit ății un
caracter viu, atr ăgător, aduce varietate și stare de bun ă dispozi ție, de destindere, ceea ce previne
apari ția monotoniei, a plictiselii, a oboselii, fortific ă energiile intelectuale și fizice, furnizeaz ă o
motiva ție stimulatorie. Ast ăzi, jocul didactic a devenit una din principalele m etode active, atractive,

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

37
extrem de eficace în munca instructiv-educativ ă cu pre școlarii. Valoarea educativ ă a jocurilor
didactice const ă în dezvoltarea spiritului de colectiv, a rela țiilor interpersonale corecte între copii.
În timpul jocurilor didactice copilul observ ă, compar ă, împarte obiectele pe categorii, face
analiza, sinteza și generalizarea în m ăsura posibilit ăților lui. Prin jocurile didactice matematice se
dezvolt ă procesele psihice ca aten ția, memoria voluntar ă și con știent ă, gîndirea și vorbirea. De
asemenea, jocurile didactice dezvolt ă spiritul de observa ție al copiilor, dib ăcia și perspicacitatea.
Multe din jocurile didactice matematice le cer copi ilor priceperea de a- și exprima gândul într-o
form ă coerent ă și clar ă, dezvoltând diverse laturi ale personalit ății copilului. Diferitele probleme pe
care copiii trebuie s ă le rezolve în jocurile didactice cer de la ace știa nu numai eforturi intelectuale,
ci și voin ță , organizare, t ărie, îndemânare, respectarea regulilor jocului sau subordonarea intereselor
proprii întregului colectiv.
În cadrul jocurilor didactice matematice organizate în gr ădini ță , elementul de cunoa ștere
trebuie s ă se îmbine cu elementul distractiv, emotiv, cu elem ente care contribuie la asimilarea și
memorarea durabil ă și f ără eforturi mari a materialului instructiv prezentat în joc. Cea mai mare
greutate în crearea jocurilor didactice și în desf ăș urarea lor const ă în împletirea priceput ă a
elementului de cunoa ștere cu cel distractiv. De aceea, educatoarea trebu ie s ă organizeze jocuri
didactice variate în care s ă utilizeze diverse materiale didactice care s ă stârneasc ă interesul și
curiozitatea copiilor, atr ăgându-i și antrenându-i pe ace știa într-un mod activ. În jocurile didactice în
care elementul distractiv lipse ște, apare monotonia și plictiseala care nu este compatibil ă cu
no țiunea de joc. De aceea, educatoarea trebuie s ă î și dea seama ce elemente ale jocului sunt necesare
pentru a fi p ăstrate pentru ca jocul organizat s ă r ămân ă joc.
Acceptarea și respectarea regulilor de joc îi determin ă pe copii s ă participe la efortul comun
al grupului din care fac parte. Subordonarea intere selor personale celor ale colectivului, angajarea
pentru învingerea greut ăților, respectarea exemplar ă a regulilor de joc și succesul, vor preg ăti treptat
pe omul de mâine. Reu șita jocului didactic este condi ționat ă de proiectarea, de organizarea și
desf ăș urarea lui metodic ă, de modul în care cadrul didactic știe s ă asigure o concordan ță deplin ă
între elementele lui.
Jocurile matematice constituie o eficient ă gimnastic ă a min ții, contribuie la formarea unui
mod de a gândi flexibil, stimuleaz ă spiritul de observa ție, ingeniozitatea și perspicacitatea. Jocul
didactic matematic nu se organizeaz ă pe baza unor cuno știn țe superioare, ci f ăcând apel doar la

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

38
calcule elementare, propunând probleme, modalit ăți de lucru și solu ții atractive, recreative și
stimulatoare.

2.6. Rolul cadrului didactic în organizarea și îndrumarea
jocului didactic matematic

Jocul la vârsta pre școlar ă este o activitate de complexitate crescând ă, cu valen țe formative
incontestabile. Spre deosebire de jocul liber, jocu l didactic matematic este un tip de joc direc ționat
spre îndeplinirea anumitor finalit ăți prestabilite, ceea ce presupune o sus ținut ă implicare a cadrului
didactic în proiectarea, organizarea și desf ăș urarea eficient ă a activit ăților matematice în cadrul
cărora activitatea de înv ățare se realizeaz ă prin intermediul jocului didactic.
Preg ătirea cu caracter permanent și de perspectiv ă a educatoarei în vederea desf ăș ur ării
eficiente a jocului didactic vizeaz ă documentarea, planificarea, proiectarea materialel or cu caracter
distributiv și demonstrativ. Preg ătirea jocului didactic presupune rezolvarea problem elor cu caracter
organizatoric și metodic, având în vedere câteva aspecte esen țiale:
a). Alegerea jocului didactic în raport cu scopul e tapei de lucru și cu nivelul de dezvoltare
psihic ă și fizic ă a copilului, în forme mai simple sau mai complexe. De asemenea, se alege
acel con ținut de cuno știn țe care asigur ă cel mai bine realizarea scopului propus.
b). Stabilirea denumirii jocului didactic trebuie s ă vizeze esen ța jocului, în cât mai pu ține
cuvinte, clar, concis.
c). Întocmirea planului de activitate, etap ă preg ătitoare deosebit de important ă.
Stabilind scopul activit ății se includ și probleme referitoare la con ținut și la aspecte de ordin
formativ. Regulile jocului cât și elementele concrete de joc se formuleaz ă clar, în succesiunea
intr ării lor în ac țiune. În plus, în mod gradat apar variante sau etap e în desf ăș urarea jocului, pentru a
doza efortul intelectual al copiilor și prezentând mereu surprize. Tot în plan se indic ă, dac ă este
cazul, modul de folosire a materialului distributiv și demonstrativ, care trebuie s ă corespund ă
integral scopului activit ății.
Proiectarea jocului didactic presupune din partea educatoarei proiecta rea elementelor de
structur ă a jocului. Jocul de natur ă didactic ă are o structur ă specific ă în care se integreaz ă: scopul
didactic , sarcina didactic ă, elementele de joc și con ținutul jocului .

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

39
Reu șita jocului didactic depinde de felul în care se as igur ă condi țiile necesare bunei lui
desf ăș ur ări și de organizarea acestuia. În ceea ce prive ște asigurarea materialului de joc,
educatoarea are sarcina de a gândi și elabora materialele necesare îndeplinirii sarcini i jocului care s ă
fie adecvate particularit ăților de vârst ă și individuale ale copiilor și în acela și timp stimulativ și
diferit de materialele folosite în timpul celorlalt e activit ăți de joc.
Succesul jocului didactic este asigurat și de stabilirea prealabil ă a grupelor de joc și a
succesiunii ac țiunilor de joc. Sarcinile educatoarei în ceea ce pr ive ște conducerea jocului didactic se
continu ă și pe parcursul derul ării acestuia. Ele merg în sensul cre ării atmosferei propice jocului în
faza ini țial ă și pe parcursul acestuia, prin observarea comportame ntului copiilor și asigurarea
respect ării regulilor, prin implicarea tuturor copiilor în joc, încurajarea manifest ării entuziasmului
și al sus ținerii în jocurile-competi ție, temperarea unor tendin țe negative și oferirea unui feed-back
permanent.
Pentru a scoate mai bine în eviden ță desf ăș urarea metodic ă a jocului diactic, voi analiza pe
rând principalele momente , respectiv rolul educatoarei în conducerea jocului .
a). Un prim moment în desf ăș urarea jocului este introducerea în joc . Înainte de a se începe
activitatea, se folose ște de obicei o scurt ă introducere cu caracter preg ătitor și care are în acela și
timp menirea de a crea o atmosfer ă cât mai prielnic ă desf ăș ur ării jocului. În general, se pot folosi
povestiri scurte, ghicitori, versuri sau convorbiri . În unele jocuri didactice educatoarea se poate
rezuma în introducere doar la prezentarea materialu lui care urmeaz ă s ă fie folosit în joc, atunci când
materialul este mai complex. Atunci când introducer ea în joc se face prin alte modalit ăți, este
necesar s ă se rezerve timp și pentru intuirea materialului de c ătre copii. În concluzie, se poate
afirma faptul c ă introducerea în joc are rolul de a crea copiilor d ispozi ția necesar ă pentru activitate,
de a le trezi interesul pentru ea și de a-i familiariza cu tema respectiv ă.
b).Prezentarea și intuirea materialului care va fi utilizat în joc este o urm ătoare etap ă în
cazul jocurilor în care se utilizeaz ă material didactic. În prezentarea jocului, cadrulu i didactic îi
revine rolul de prezentare a materialelor de joc, a caracteristicilor și func țion ării acestora sau a unor
exemple de con ținut. Materialul didactic utilizat poate fi intuit în întregime sau numai par țial, în
func ție de natura, calitatea și dificultatea mânuirii lui în joc. În jocurile în care se folose ște numai
material demonstrativ, copiii pot intui în întregim e materialul didactic utilizat în cadrul activit ății
matematice, opera ție care necesit ă doar câteva minute.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

40
c). Anun țarea subiectului activit ății se face prin anun țarea de c ătre educatoare a titlului și
scopului jocului didactic, într-un mod simplu, conc is și pe în țelesul copiilor. Denumirea jocului
trebuie s ă fie suficient de sugestiv ă pentru a se putea face referire la ea pentru regla rea ac țiunii de
joc.
d). De asemenea, explicarea și demonstrarea jocului este o sarcin ă mai dificil ă care îi revine
cadrului didacic. În explica țiile pe care le d ă, cadrul didactic trebuie s ă fac ă pe deplin în țelese atât
ac țiunea jocului, cât și regulile care îl reglementeaz ă. Metodele și procedeele la care recurge cadrul
didactic pentru a face jocul în țeles difer ă în func ție de natura, complexitatea jocului și posibilit ățile
grupei. Sunt jocuri la care ac țiunea poate fi prezentat ă paralel cu regulile. În alte cazuri, mai ales în
jocurile bazate pe o anumit ă ac țiune cu material distributiv, educatoarea trebuie s ă demonstreze mai
întâi procedeul de mânuire a acestuia pentru ca dup ă aceea s ă treac ă la precizarea regulilor. Astfel,
cadrul didactic demonstreaz ă în prealabil ac țiunea jocului și apoi trece la fixarea regulilor.
În general, la grupele de 3-5 ani, metodele folosite sunt aplic a ția și demonstra ția. La grupele
de 5-7 ani, educatoarea poate decurge la o cale deductiv ă, ar ătând copiilor regulile și apoi
exemplificând sau demonstrând par țial acele aspecte ale jocului care ar putea s ă fie în țelese mai
greu. În unele jocuri, în timpul explica ției și exemplific ării, educatoarea apeleaz ă și la copii. Astfel,
copiii sunt antrena ți înc ă din timpul explica ției la rezolvarea problemei didactice.
e). Dup ă prezentarea tuturor indica țiilor și explica țiilor, educatoarea organizeaz ă jocul de
prob ă pentru a se asigura c ă elementele jocului au fost clar în țelese. Dac ă jocul didactic matematic
este mai dificil, regulile fixate vor fi executate prin intermediul jocului de prob ă, iar cadrul didactic
dirijeaz ă și le explic ă copiilor fiecare ac țiune. Dup ă ce educatoarea s-a asigurat c ă regulile jocului au
fost însu șite bine de c ătre copii d ă semnalul de începere a jocului.
f). Executarea jocului propriu-zis are loc sub conducerea cadrului didactic care trebu ie s ă
urm ăreasc ă urm ătoarele aspecte: îndeplinirea ac țiunilor în succesiunea dat ă, îndeplinirea corect ă a
sarcinilor didactice, respectarea regulilor jocului didactic matematic, atragerea în joc a tuturor
copiilor, sprijinirea copiilor care nu reu șesc s ă realizeze sarcina, îmbinarea armonioas ă a
elementelor de joc cu cele instructive, asigurarea unui ritm vioi, a unei atmosfere corespunz ătoare,
preg ătirea copiilor pentru conducerea jocului didactic m atematic, introducerea unor variante de joc
și complicarea jocului didactic matematic. Conducând jocul, cadrul didactic urm ăre ște îndeplinirea
de c ătre copii a sarcinilor în succesiunea dat ă. Dac ă se insist ă de la început ca regulile s ă fie

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

41
respectate, iar copiii sunt îndruma ți și ajuta ți s ă le aplice corect, activitatea evolueaz ă f ără dificult ăți
de natur ă s ă necesite întreruperea jocului, explica ții suplimentare sau atrageri de aten ție.
Cadrul didactic urm ăre ște antrenarea în joc a tuturor copiilor și activitatea lor permanent ă.
În acest sens exist ă jocuri didactice care prin îns ăș i structura lor, asigur ă o participare activ ă a
copiilor cu referire la jocurile didactice în care ei mânuiesc permanent materialul distributiv,
trebuind s ă selec ționeze, s ă ac ționeze cu el într-un anumit fel. În unele jocuri di dactice copiii
ac ționeaz ă pe rând cu materialul demonstrativ. În aceste cazu ri, educatoarea trebuie s ă g ăseasc ă
procedee potrivite prin care s ă men țin ă aten ția și interesul copiilor chiar și atunci când ei nu
ac ționeaz ă direct în joc.
Ritmul și intensitatea jocului trebuie s ă creasc ă treptat, iar în acest sens se impune evitarea
pauzelor, a timpilor mor ți și a interven țiilor inutile. De asemenea, introducerea unor varia nte noi
prin complicarea sarcinii didactice, ridic ă pulsul jocului. Educatoarea poate gândi împreun ă cu
copiii modalit ăți de continuare sau de complicare a jocului .
g). Încheierea jocului se va realiza prin procedee atractive pentru a nu sc ădea brusc
dispozi ția copiilor. Procedeele cele mai frecvent folosite în încheierea jocului didactic sunt jocul
liber cu juc ăriile folosite, mi șcările imitative cu juc ării sau f ără juc ării și îndeplinirea ac țiunii finale,
consecin ță fireasc ă a ac țiunii jocului. La finalul jocului cadrul didactic f ace aprecieri cu privire la
comportamentul copiilor, la modul în care au fost r espectate regulile, corectitudinea și originalitatea
îndeplinirii sarcinilor de joc.
“În proiectarea, organizarea și desf ăș urarea activit ăților matematice în gr ădini ță , cadrul
didactic trebuie s ă porneasc ă de la experien țele de via ță și înv ățare ale copiilor care pot fi cu
siguran ță exploatate din perspectiva competen țelor și priceperilor logico-matematice solicitate
(Glava, A.; Glava, C., 2002, p. 147).
Jocul didactic este unul din mijloacele de baz ă în munca de instruire și educare a copiilor de
vârst ă pre școlar ă. Fiecare joc didactic organizat în gr ădini ță are ca scop s ă îi înve țe pe copiii de
vârst ă pre școlar ă ceva nou, s ă le înt ăreasc ă cuno știn țele și deprinderile, iar de aceea se poate
sublinia importan ța deosebit ă a con ținuturilor jocurilor didactice matematice.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

42
CAPITOLUL 3.

CERCETAREA PEDAGOGIC Ă PRIVIND OPTIMIZAREA ACTIVIT ĂȚ II
DIDACTICE PRIN INTERMEDIUL JOCULUI DIDACTIC MATEMAT IC LA
PRE ȘCOLARII DIN GRUPA MARE

Am abordat în cadrul cercet ării pedagogice tema Optimizarea activit ății didactice prin
intermediul jocului didactic matematic la pre școlarii din grupa mare deoarece una dintre cele mai
importante forme de manifestare a copilului este jo cul, sursa cea mai bogat ă de energie pentru
dezvoltarea, formarea și educarea copilului de vârst ă pre școlar ă.
Parcurgând partea de documentare și informare asupra temei de cercetare, se poate pre ciza
faptul c ă jocul didactic contribuie sistematic la l ărgirea, precizarea, fixarea, aprofundarea și
sistematizarea cuno știn țelor însu șite prin posibilitatea pe care o d ă de a fi reluat într-un cadru, într-
un context sau într-o form ă nou ă.

3.1. Tipul cercet ării

Făcând referire la tipul cercet ării pe care am realizat-o pot preciza faptul c ă aceasta este o
cercetare de tip cantitatativ-calitativ ă. Astfel, prima parte a cercet ării este de tip cantitatativ, fiind
aprofundat ă în partea a doua în care am dezvoltat partea calit ativ ă.
În prima parte a cercet ării am realizat un experiment prin intermediul c ăruia am introdus
jocul didactic matematic ca variabil ă dependent ă a cercet ării, apoi la finalizarea experimentului, am
aplicat un ghid de interviu adresat cadrelor didact ice care predau în diferite medii de predare, pentr u
a vedea care este opinia acestora legat ă de utilizarea jocului didactic matematic la pre școlarii din
grupa mare. Partea a doua a cercet ării va pune accentul pe partea calitativ ă, în aceast ă parte
urm ărindu-se aspectele utiliz ării jocului didactic prin intermediul anchetei prin tehnica interviului.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

43
3.2. Ipoteze de lucru, scop și obiective ale cercet ării

Ipoteza de lucru a cercet ării abordate a fost generat ă de necesitatea g ăsirii unor r ăspunsuri la
o serie de întreb ări frecvente care îl fr ământ ă adesea pe cadrul didactic:

Cum putem face accesibile cuno știn țele matematice la vârsta pre școlarit ății știind
cât sunt de dificile no țiunile cu care opereaz ă aceast ă știin ță ?

Care sunt strategiile cele mai adecvate de predare a noilor cuno știn țe ?

Cum se pot armoniza cele dou ă cerin țe aparent contradictorii: nevoia copilului de a
se juca și obiectivele instructiv-educative pe care și le propun cadrele didactice ?
Aceste fr ământ ări au generat ipotezele de lucru ale cercet ării (ipoteza general ă și ipotezele
specifice), pe care le voi descrie în continuare.
Ipoteza general ă: Utilizarea jocului didactic matematic la pre școlarii din grupa mare în
rela ție cu particularit ățile individuale sau de grup ale copiilor, duc la op timizarea activit ății didactice,
la îmbun ătățirea rezultatelor școlare și la modalit ăți comportamentale dezirabile.
Ipoteze specifice :
 Pornind de la considerentul c ă jocul didactic este o form ă de înv ăță mânt prin joc cu un
con ținut variat și func ționalitate multipl ă al ături de celelalte mijloace de realizare a
activit ăților matematice la grupa mare, am considerat c ă aplicându-l în procesul instructiv-
educativ din gr ădini ță voi contribui la dezvoltarea capacit ăților intelectuale ale pre școlarilor.
 Dac ă jocul didactic este considerat activitatea de baz ă în stimularea gândirii copiilor
pre școlari, fiind bine ales, organizat, îndrumat, desf ăș urat în mod sistematic în func ție de
natura sau con ținutul obiectivului, integrat și utilizat preponderent în toate tipurile de
activit ăți matematice ca form ă de activitate și ca metod ă de predare-înv ățare-evaluare, atunci
însu șirea no țiunilor matematice se formeaz ă și se dezvolt ă într-un ritm rapid, cu o motiva ție
sporit ă, îmbun ătățind semnificativ performan țele copiilor pre școlari din grupa mare în
înv ățarea matematicii.
 Dac ă se aplic ă ghidul de interviu cadrelor didactice care lucreaz ă în medii de predare diferite
(urban sau rural), se pot contura aspecte relevante ale utiliz ării jocului didactic matematic la
grupa mare, sco țându-se în eviden ță modalit ățile prin care este utilizat și valorizat în cadrul
activit ăților sau se pot identifica elementele perturbatoare în desf ăș urarea acestuia.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

44
Deoarece cercetarea pe care o voi prezenta în conti nuare este de tip constatativ-calitativ ă, am
stabilit urm ătoarele scopuri ale cercet ării:
 identificarea și precizarea locului și rolului jocului didactic în însu șirea cuno știn țelor
matematice la copiii pre școlari de grup ă mare, ca form ă de activitate în gr ădini ță și ca
metod ă de predare-înv ățare-evaluare;
 identificarea aspectelor relevante prin intermediu l c ărora este utilizat jocul didactic în
cadrul activit ăților desf ăș urate la clas ă de c ătre cadrele didactice din înv ăță mântul pre școlar
care lucreaz ă în diferite medii de predare (urban sau rural) și care pot împ ărt ăș i prin
intermediul întreb ărilor care le sunt adresate în cadrul interviului, sau exemplificând și
motivând diferite aspecte din experien ța profesional ă.
Din ipotezele de la care am pornit cercetarea și din scopul cercet ării deriv ă urm ătoarele
obiective ale cercet ării:

evaluarea obiectiv ă a cuno știn țelor, capacit ăților proceselor cognitive, priceperilor,
deprinderilor, abilit ăților matematice dobândite de pre școlari pân ă la debutul grupei mari;

înregistrarea, compararea și interpretarea rezultatelor ob ținute la probele de evaluare din
perioada constatativ ă și din perioada finaliz ării cercet ării, urm ărind eviden țierea progresului
realizat de copiii pre școlari;

utilizarea în cadrul grupului experimental, în mod constant, a unor strategii variate și
atractive, bazate pe jocul didactic, ca factor dete rminant al dezvolt ării gândirii logice a
copiilor pre școlari, fiind reflectate în progresul și îmbun ătățirea performan țelor acestora;

valorificarea rezultatelor cercet ării în vederea eficientiz ării demersurilor didactice ulterioare;

formularea întreb ărilor cuprinse în ghidul de interviu adresat cadrel or didactice;

aplicarea interviului pentru cadrele didactice;

identificarea modalit ăților de valorizare a jocului didactic în cadrul act ivit ăților matematice
la grupa mare de c ătre cadrele didactice, ca solu ție de optimizare a activit ății didactice;

analiza și interpretarea datelor;

stabilirea concluziilor finale ale cercet ării.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

45
3.3. Lotul de subiec ți

În partea de cercetare cantitativ ă am apelat la un lot de subiec ți reprezentat printr-un num ăr
de 25 de copii pre școlari din grupa mare A (grupa albinu țelor) de la Gr ădini ța cu Program Prelungit
Nr. 8 Alba Iulia. Pre școlarii au vârste cuprinse între 5-6/7 ani, iar e fectivul de copii al grupei este
format din 13 fete și 12 b ăie ți. Colectivul grupei, numit lot de subiec ți, nu a fost selec ționat, a fost
un grup omogen.
În partea de cercetare calitativ ă am apelat la un lot de subiec ți reprezentat printr-un num ăr
de șase cadre didactice, trei dintre acestea fiind din mediul urban, din unitatea de înv ăță mânt în care
lucrez, iar celelalte trei lucrând în mediul rural. Cadrele didactice intervievate au vârste cuprinse
între 23 și 53 de ani.

3.4. Metodele de investiga ție și etapele cercet ării

În aceast ă parte a cercet ării sunt prezentate metodele de investiga ție utilizate și cele patru
etape ale cercet ării: etapa constatativ ă, etapa formativ-ameliorativ ă, etapa de evaluare final ă și etapa
de aplicare a interviului.

3.4.1. Metodele de investiga ție utilizate
Pe parcursul cercet ării pedagogice privind optimizarea activit ății didactice prin intermediul
jocului didactic matematic la pre școlarii din grupa mare voi descrie metodele de investiga ție
utilizate pe parcursul cercet ării:
• Experimentul ca metod ă de cercetare cantitativ ă;
• Interviul ca metod ă de cercetare calitativ ă;
• Observa ția ca metod ă de cercetare;
• Testul docimologic;
• Studiul documentelor școlare;
• Metoda statistic ă.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

46
În cadrul cercet ării cantitativ-calitative am folosit urm ătoarele metode de investiga ție:
A. Experimentul ca metod ă de cercetare cantitativ ă
Metoda de baz ă folosit ă a fost cea experimental ă. Fiind vorba de un experiment integrat
în procesul de înv ăță mânt, a fost transformat treptat într-o activitate. În condi țiile acestui tip de
experiment copiii nu au cunoscut interven țiile mele și nu au sesizat modific ările introduse în
organizarea procesului de înv ăță mânt. Prin aceast ă metod ă am introdus datele dorite prin jocuri
didactice, am furnizat fapte provocate special pent ru ra ționamentul experimental al studiului. Acest
studiu a avut caracterul unui experiment de instrui re în care s-a desf ăș urat o activitate formativ ă cu
copiii.
B. Interviul ca metod ă de cercetare calitativ ă
În cadrul cercet ării am utilizat ancheta prin interviu care este o m etod ă de cercetare
calitativ ă, iar ca mijloc de aplicare a acestei metode am uti lizat interviul. Interviul este o întrevedere
dedicat ă unei convorbiri în care convorbirea este orientat ă și condus ă de c ătre o persoan ă al c ărei
statut de intervievator este, de cele mai multe ori , sesizat de c ătre interlocutori, în scopul culegerii
de informa ții pe o tem ă determinat ă. Chiar și în cazul interviurilor calitative nestructurate, care au
caracterul unor discu ții libere și deschise, în care rolul conduc ător al intervievatorului este mai mult
sau mai pu țin mascat, convorbirea p ăstreaz ă, în diferite propor ții, caracterul s ău dirijat, focalizat
tematic și orientat spre culegerea de informa ții de la interlocutori.
C. Observa ția ca metod ă de cercetare
Pe lâng ă metoda de baz ă, cea experimental ă, am mai folosit și metoda observ ării.
Metoda observ ării a fost folosit ă ca punct de plecare pentru experiment și ca o confirmare a ipotezei
de lucru. Observa ția s-a efectuat cu diferite ocazii și anume: cu prilejul probelor experimentale, cu
prilejul diferitelor activit ăți matematice și la libera alegere a copiilor. În tot acest timp a m încercat
să nu le las niciodat ă copiilor b ănuiala c ă sunt supu și observa ției. Observarea mi-a înlesnit adunarea
unor date și fapte. Datele observa ției îmbinate cu cele ob ținute în celelalte metode de investiga ție
folosite mi-au permis s ă în țeleg mai bine unele aspecte ale investiga ției, stadiul în care se g ăsesc
copiii, progresele f ăcute și lacunele.
D. Testul docimologic
Testul docimologic este un sistem de probe precise care se folosesc î n cercetarea pedagogic ă
potrivit caracterului s ău esen țial ca instrument de m ăsurare obiectiv ă a randamentului copilului. În

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

47
cadrul proiectului de cercetare m-am folosit de ace ast ă metod ă de investiga ție înregistrând
rezultatele copiilor prin num ărare la începutul studiului, deci la începutul expe rimentului și la finele
experimentului, comparativ. Testul este considerat ca fiind o prob ă standardizat ă care vizeaz ă
determinarea cât mai exact ă a gradului de dezvoltare a unei însu șiri psihice sau fizice și trebuie s ă
îndeplineasc ă anumite condi ții de: standardizare, etalonare, fidelitate și validitate. În conceperea
testelor s-a avut în vedere principiul accesibilit ății și al trecerii de la simplu la complex, fiind
aplicate copiilor în mai multe etape.
E. Studiul documentelor școlare și al produselor activit ăților copiilor: Am studiat
programa, diferitele culegeri legate de înv ăță mântul pre școlar, am studiat situa ția fiec ărui
copil, a fi șelor de lucru, a caietelor folosite în diferite act ivit ăți. Acest lucru mi-a permis s ă
fac aprecieri asupra evolu ției copiilor.
F. Metoda statistic ă
Metoda statistic ă a fost întrebuin țat ă în dubla sa calitate: de metod ă de investiga ție și de
metod ă de prelucrare și interpretare a datelor culese în cadrul experimen tului și a cercet ării
efectuate pe parcursul anului școlar.

3.4.2. Etapa constatativ ă
S-a desf ăș urat pe parcursul anului școlar, la grupa mare A (grupa albinu țelor), în cadrul
căreia, prin intermediul unor probe sub form ă de exerci ții-joc, am urm ărit cunoa șterea stadiului în
care se g ăsesc copiii la începutul experimentului din punct d e vedere al reprezent ărilor matematice.
Astfel, am aplicat un set de trei probe de evaluare :

Prob ă privind sesizarea nivelului de cuno știn țe referitoare la mul țimi;

Prob ă privind reprezent ările corecte despre figurile geometrice plane;

Prob ă pentru verificarea cuno știn țelor privind numera ția.

Descrierea și interpretarea probelor de evaluare aplicate în et apa constatativ ă a
cercet ării:
 Proba nr. 1 – Prob ă privind sesizarea nivelului de cuno știn țe referitoare la mul țimi
Obiectiv : recunoa șterea și construirea independent, prin desen, a mul țimii reprezentate
figural și stabilirea de echivalen ță sau non-echivalen ță între submul țimile incluse.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

48
Con ținutul probei : fiecare copil prime ște o fi șă de lucru care se poate vedea în Anexa 1. La
flipchart am și eu o fi șă identic ă, iar copiii sunt aten ți la explicarea cerin țelor de pe fi șă . Copiii
lucreaz ă concomitent cu mine și verbalizeaz ă rezultatul ac țiunii.
În continuare voi prezenta cerin țele fi șei de lucru care vizeaz ă cuno știn țele copiilor
pre școlari referitoare la mul țimi.
• Forma ți mul țimea veveri țelor și mul țimea broscu țelor țestoase, prin încercuire;
• Forma ți perechi între elementele celor dou ă mul țimi formate, ducând câte o linie de la
fiecare veveri ță la fiecare broscu ță țestoas ă;
• Pune o stelu ță sub mul țimea care are mai pu ține elemente.
Interpretarea rezultatelor: La aceast ă prob ă de evaluare din etapa constatativ ă au
participat to ți cei 25 de copii pre școlari ai grupei mari A (grupa albinu țelor), iar rezultatele ob ținute
de ace știa sunt urm ătoarele:
 C.A. – Comportament atins: 12
 C.D. – Comportament în dezvoltare: 11
 N.S. – Necesit ă sprijin: 2
Fiecare copil a lucrat independent fi șa de lucru, iar rezultatele probei de evaluare nr. 1
privind sesizarea cuno știn țelor referitoare la mul țimi poate fi reprezentat ă prin urm ătoarea
histogram ă:

Figura 1. Rezultatele ob ținute de copii la proba de evaluare nr. 1
privind sesizarea cuno știn țelor referitoare la mul țimi din etapa constatativ ă
12 11
2
0 10 20
1 Rezultatele ob ținute de copii la proba de evaluare nr. 1 privind sesizarea cuno știn țelor referitoare la mul țimi în perioada constatativ ă
C.A. – Comportament atins C.D. – Comportament în dezvoltare N.S. – Necesit ă sprijin

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

49
 Proba nr. 2 – Proba privind reprezent ările corecte despre formele geometrice plane
Obiectiv: formarea mul țimilor dup ă form ă, m ărime, culoare și observarea diferen țelor.
Con ținutul probei : fiecare copil prime ște câte o trus ă Dienes cu 18 piese: form ă (cerc,
pătrat, triunghi), culoare (ro șu, galben, albastru) și m ărime (mare, mic). Desf ășurarea probei:
• pentru forma pieselor: Copiii trebuie s ă a șeze mul țimea cercurilor în diagrama ro șie,
mul țimea p ătratelor în diagrama albastr ă și mul țimea triunghiurilor în diagrama galben ă;
• pentru culoarea pieselor : Copiii trebuie s ă a șeze mul țimea pieselor ro șii într-un co șule ț
și mul țimea pieselor albastre în al doilea co șule ț; r ămân în afar ă mul țimea pieselor ce nu
sunt nici ro șii și nici albastre (sunt galbene) ;
• pentru m ărimea pieselor : Copiii trebuie s ă a șeze mul țimea pieselor ro șii mici în diagrama
ro șie și mul țimea pieselor mari albastre în diagrama albastr ă; r ămân în afar ă mul țimea
pieselor ro șii mari, albastre mici și mul țimea pieselor galbene mari și mici.
Interpretarea rezultatelor : La aceast ă prob ă de evaluare din etapa constatativ ă au
participat to ți cei 25 de copii pre școlari ai grupei mari A (grupa albinu țelor), iar rezultatele ob ținute
de ace știa sunt urm ătoarele:
 C.A. – Comportament atins: 8
 C.D. – Comportament în dezvoltare: 15
 N.S. – Necesit ă sprijin: 2
Fiecare copil a lucrat individual, iar dup ă rezolvarea sarcinii ace știa utilizaz ă verbalizarea
adecvat ă. Rezultatele probei de evaluare nr. 2 privind repr ezent ările corecte despre figurile
geometrice plane poate fi reprezentat ă și prin urm ătoarea histogram ă:
815
2
010 20
1Rezultatele ob ținute de copii la proba de evaluare nr. 2
privind reprezent ările corecte despre figurile geometrice
din perioada constatativ ă
C.A. – Comportament atins C.D. – Comportament în dezvoltare N.S. – Necesit ă sprijin
Figura 2. Rezultatele ob ținute de copii la proba de evaluare nr. 2 privind r eprezent ările
corecte despre figurile geometrice plane din etapa constatativ ă

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

50
 Proba nr. 3 – Prob ă pentru verificarea cuno știn țelor privind numera ția
Obiectiv: diferen țierea prin aprecierea și sesizarea rela țiilor cantitative, prin punerea în
perechi a elementelor a dou ă mul țimi; formarea de mul țimi cu tot atâtea elemente, mai multe/ mai
pu ține.
Con ținutul probei : fiecare copil din grup ă prime ște o fi șă de lucru care se poate vedea în
Anexa 2 și cuprinde diferite sarcini/ cerin țe:
• Deseneaz ă tot atâtea floricele câte albinu țe sunt, astfel încât la sfâr șit fiecare albinu ță s ă aib ă
câte o floare;
• Formeaz ă, prin încercuire, mul țimea narciselor și mul țimea lalelelor. Forma ți perechi între
elementele celor dou ă mul țimi;
• Desena ți o bulin ă albastr ă sub mul țimea cu mai multe elemente.
Interpretarea rezultatelor : La aceast ă prob ă de evaluare din etapa constatativ ă au
participat to ți cei 25 de copii pre școlari ai grupei mari A (grupa albinu țelor), iar rezultatele ob ținute
de ace știa sunt urm ătoarele:
 C.A. – Comportament atins: 11
 C.D. – Comportament în dezvoltare: 13
 N.S. – Necesit ă sprijin: 1
Cele mai frecvente gre șeli au ap ărut la desenarea florilor care s ă reprezinte tot atâtea
elemente câte albinu țe sunt și la precizarea mul țimii cu mai multe elemente. Fiecare copil a lucrat
individual, iar dup ă rezolvarea sarcinii, rezultatele probei de evaluar e nr. 3 privind verificarea
cuno știn țelor copiilor privind numera ția poate fi reprezentat ă și prin urm ătoarea histogram ă:
11 13
1
0510 15
1
3Rezultatele ob ținute de copii la proba de evaluare nr.3
privind verificarea cuno știn țelor privind numera ția
c.a. – Comportament atins C.D. – Comportament în dezvoltare N.S. – Necesit ă sprijin
Figura 3. Rezultatele ob ținute de copii la proba de evaluare nr. 3
privind verificarea cuno știn țelor privind numera ția din etapa constatativ ă

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

51
Concluzii desprinse dup ă aplicarea probelor de evaluare din etapa constatat iv ă:

În urma probelor aplicate copiilor în etapa constat ativ ă a reie șit c ă o parte din pre școlari
întâmpin ă probleme privind operarea cu diferite mul țimi, recunoa șterea formelor geometrice și
recunoa șterea cifrelor sau a punerii lor în coresponden ță cu num ărul de obiecte corespunz ător.
Raportat la num ărul de 25 de pre școlari testa ți, s-au înregistrat gre șeli în cazul tuturor celor trei
probe de evaluare din perioada constatativ ă, iar aceast ă situa ție este redat ă în tabelul urm ător:
Rezultatele ob ținute de copii la cele trei probe de evaluare din e tapa constatativ ă
Tabelul 1
Nr.
crt. Denumirea probei de
evaluare din etapa
constatativ ă Nr. de
copii
testa ți C.A.
(Comportament
atins) C.D.
(Comportament
în dezvoltare) N.S.
(Necesit ă
sprijin)
1. Prob ă privind
sesizarea cuno știn țelor
referitoare la mul țimi
25
12
11
2
2. Prob ă privind
reprezent ările corecte
despre figurile
geometrice plane
25
8
15
2
3. Prob ă pentru
verificarea
cuno știn țelor privind
numera ția
25
11
13
1

Având în vedere aceste concluzii desprinse în urma aplic ării probelor din etapa constatativ ă,
pentru etapa ameliorativ ă mi-am propus folosirea jocului didactic, urm ărind con ținutul no țional
prev ăzut pentru activit ățile matematice.

3.4.3. Etapa formativ-ameliorativ ă:
S-a desf ăș urat pe parcursul anului școlar, la grupa mare la Gr ădini ța cu Program Prelungit
Nr. 8 din Alba Iulia și a constat în efectuarea în cadrul activit ăților matematice a unor jocuri
didactice ce au r ăspuns obiectivelor generale.
Obiectivele care s-au reg ăsit și în jocurile didactice aplicate sunt, dup ă cum urmeaz ă:
 perceperea unor no țiuni referitoare la mul țimile de obiecte;

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

52
 formarea reprezent ărilor corecte despre figuri și forme geometrice plane (cerc, p ătrat,
triunghi, dreptunghi) și formarea de mul țimi dup ă însu șirea lor de form ă, m ărime, culoare,
grosime și observarea diferen țelor;
 familiarizarea cu numerele 1-10; num ărarea con știent ă; asocierea num ăr-cantitate și invers;
Ac ționând în limitele posibilit ăților, am avut tot timpul în vedere ca prin procedee le de
lucru folosite s ă realizez obiectivele matematice din ciclul pre școlar. Am folosit cu prec ădere jocul
didactic, ca metod ă de înv ățare, dar mai ales de consolidare, ori de câte ori m omentul a permis, în
func ție de obiectivele activit ăților.
De asemenea, pot spune c ă am ob ținut rezultate bune în ceea ce prive ște formarea și
consolidarea no țiunilor legate de pozi țiile spa țiale, de formare de reprezent ări despre forme
geometrice plane, precum și în formarea reprezent ării corecte despre num ăr și numera ție.
Exerci țiile și jocurile efectuate au fost gradate pe de o parte în func ție de scopul propus, iar
pe de alt ă parte, în func ție de anumite particularit ăți de vârst ă ale copiilor. Al ături de jocurile
didactice organizate în cadrul activit ăților matematice am folosit și scurte fi șe de lucru sau unele
exerci ții în cadrul activit ăților la libera alegere a copiilor, care s-au desf ăș urat individual sau cu
întreaga grup ă, utilizându-se material individual, fi șe scrise (desenate), iar unele probe aplicate fiind
orale. Ele pot fi aplicate în diferite variante în func ție de obiectivul urm ărit, de nivelul de cuno știn țe
pe care-l posed ă copiii și de nivelul grupei la care se aplic ă.
Men ționez c ă atât jocurile didactice amintite cât și fi șele-exerci ții prezentate s-au folosit în
concordan ță cu obiectivul activit ății în care au fost aplicate. Având în vedere consta t ările f ăcute la
începutul experimentului, am selectat exerci ții și jocuri didactice, fi șe de lucru, menite s ă elimine
caren țele constatate. De asemenea, am ata șat la anexe un proiect de activitate care se poate vedea
în Anexa 3 .
Concluzii cu caracter constatativ:
Folosindu-mă de metodele de investiga ție amintite, am putut constata c ă la activit ățile în
care am folosit ca metod ă de înv ățare jocul didactic matematic, copiii și-au însu șit cu u șurin ță
cuno știn țele. Acest lucru se reflect ă în rezultatele ob ținute de pre școlarii grupei mari de la Gr ădini ța
cu Program Prelungit Nr. 8 Alba Iulia la activit ățile matematice.
În urma aplic ării pe scar ă larg ă a jocului didactic matematic, a fost vizibil ă scăderea
gre șelilor între etape ini țial ă și final ă a experimentului.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

53
Prin intermediul jocului didactic matematic, copiii au ob ținut performan țe pe care în
activit ățile exterioare jocului nu le-au putut atinge. Prin utilizarea pe scar ă larg ă a jocului didactic
matematic sau a unor elemente de joc, în majoritate a activit ăților matematice, copiii au fost mereu
solicita ți s ă gândeasc ă, s ă manipuleze diferite juc ării, s ă interac ționeze cu colegii,s ă-și exprime
nedumeririle și greut ățile întâmpinate în în țelegerea sarcinilor primite, s ă aprecieze și s ă corecteze
ac țiunile colegilor. Participând direct la jocurile di dactice organizate în cadrul activit ăților
matematice, rezolvând sarcinile acestuia, copiii și-au format mai u șor diferite reprezent ări
matematice, toate ajutând la dezvoltarea capacit ăților intelectuale ale acestora.
Folosind aceast ă metod ă de înv ățare se elimin ă șablonul, rigiditatea, variantele de
desf ăș urare a jocului asigurând momente redresatoare ale aten ției și interesul pentru activitate.
Influen ța jocului didactic matematic asupra dezvolt ării capacit ăților intelectuale este permanent ă,
direct ă și de o mare intensitate, ceea ce-i m ăre ște considerabil valoarea educativ ă.

În aceast ă parte a cercet ării am selectat o serie de instrumente de lucru pentru cele trei
tipuri de jocuri didactice (de formare de mul țimi, logico-matematice, de numera ție) și jocuri diverse
pentru opera țiile aritmetice.

 Jocuri didactice de formare de mul țimi – au aceea și structur ă general ă, dar sarcina de
înv ățare implic ă exerci ții de: imitare, grupare, separare și triere, exemplificare și vor
conduce la dobândirea abilit ăților de identificare, triere, selectare și formare de mul țimi. Am
selectat, creat, organizat și desf ăș urat urm ătoarele jocurile:
• Să culegem fructe!
• Să facem ordine!
• Găse ște locul potrivit!

Jocul – Să culegem fructe !
Obiectiv: consolidarea deprinderii de alc ătuire de grupuri de obiecte dup ă criteriul culorii și
al formei; dezvoltarea bazei senzoriale prin ac țiunea copilului cu obiectele și însu șirile lor pe baza
percep țiilor și reprezent ărilor cu privire la form ă și culoare.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

54
Material didactic : doi pomi (din crengi) reprezentând un m ăr și un p ăr; m ărul are mere
verzi și ro șii confec ționate din carton, iar p ărul are pere verzi și galbene din acela și material; dou ă
co șule țe, unul cu imaginea unei pere și altul cu imaginea unui m ăr și patru l ăzi pentru depozitarea
fructelor.
Regulile jocului : vor fi numi ți câte doi copii care vor culege fructele indicate de imaginea
de pe co șul înmânat de educatoare. Fructele culese (dou ă) sunt a șezate în co ș și aceea și copii
verbalizeaz ă ac țiunea îndeplinit ă.
Desf ăș urarea și con ținutul jocului : Vor fi solicita ți câte doi copii care vor primi câte un
co ș. Ei vor culege din pom câte dou ă fructe din cele desenate pe imaginea de pe co ș (mere sau
pere). Vor veni în fa ța copiilor, le vor ar ăta și vor spune: Eu am cules o grup ă de mere ro șii (sau
verzi, dup ă caz); Merele au forma rotund ă sau, dac ă vor culege pere, vor preciza forma și culoarea,
ca și la mere. Aceia și copii vor duce co șurile cu fructe la cele dou ă l ăzi. Merele vor fi a șezate într-o
lad ă, iar perele în alt ă lad ă. În felul acesta vor fi culese toate merele și perele, fiind solicita ți al ți
copii.
Complicarea jocului: Copiilor li se va atrage aten ția asupra culorilor merelor din l ădi țe
(ro șii și verzi) și a perelor (verzi și galbene). Pentru a fi duse la c ămar ă ele vor fi sortate pe culori.
Atât lada cu mere cât și cea cu pere, vor fi r ăsturnate în locuri diferite și va începe sortarea. Vor fi
numi ți patru copii: unul sorteaz ă merele ro șii, altul merel verzi, altul perele galbene și altul perele
verzi. Sortarea se face prin întrecere, apoi fiecar e copil motiveaz ă ac țiunea. ( Eu am grupa merelor
ro șii. Merele au form ă rotund ă. Când copiii închid ochii se ascunde una din l ăzi. Ei deschid ochii și
copilul numit precizeaz ă care grup ă de fructe lipse ște. ( Lipse ște grupa merelor ro șii .).
Valoarea formativ ă a jocului: Jocul didactic matematic organizat place copiilor, iar ace știa
rezolv ă sarcinile jocului cu destul ă u șurin ță . Datorit ă elementelor de joc folosite, to ți copii sunt
antrena ți. Jocul contribuie la formarea reprezent ărilor cu privire la form ă și culoare, dezvoltând în
acela și timp dragostea de munc ă, aten ția copiilor și totodat ă contribuie la formarea unui limbaj
matematic adecvat.

Jocul – Să facem ordine
Obiectiv: alc ătuirea de grupuri de obiecte dup ă criteriul culorii, al formei și al m ărimii;
dezvoltarea spiritului de observa ție și a independen ței în ac țiune.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

55
Material didactic : raft gol, juc ării de diferite culori, forme și m ărimi.
Regulile jocului : copiii trebuie s ă aranjeze juc ăriile pe raft dup ă indica țiile date de
educatoare, verbalizând fiecare ac țiune.
Desf ăș urarea jocului : Copilul numit de educatoare vine la raft și va a șeza din gr ămada de
juc ării astfel: juc ăriile ro șii pe primul raft, juc ăriile galbene pe al doilea raft, iar cele albastre pe al
treilea raft. Dup ă ce a șeaz ă juc ăriile, copilul verbalizeaz ă ac țiunea astfel: Toate juc ăriile ro șii le-am
așezat pe primul raft…. R ăspunsurile corecte vor fi semnalizate prin b ătăi din palme, iar cele gre șite
prin b ătăi din picioare și apoi corectate.
Complicarea jocului : Varianta I: juc ăriile vor fi a șezate pe raft astfel: ma șinutele mari pe
un raft, iar cele mici pe al doilea raft – criteriu l de form ă și m ărime. Varianta II : juc ăriile vor fi
așezate astfel: mingile ro șii și mari pe un raft, iar cele mici și ro șii pe alt raft.
Valoarea formativ ă a jocului didactic : Prin intermediul acestui joc didactic matematic
copiii pre școlari ai grupei mari au triat juc ăriile dup ă criteriul formei, m ărimii și al culorii, iar prin
verbalizarea ac țiunilor s-a dezvoltat limbajul matematic specific.

Jocul – Găse ște locul potrivit !
Obiectiv : separarea, gruparea, ordonarea în șir cresc ător, de la cel mai îngust pân ă la cel mai
lat, num ărarea obiectelor.
Material didactic: pentru fiecare copil câte un co șule ț cu be țe scurte și lungi, sfoar ă groas ă
și sub țire, panglici late și înguste; pentru educatoare 5 panglici de diferite culori și l ățimi.
Regula jocului : la comanda educatoarei, copiii vor grupa obiectel e dup ă criteriile: grosime,
lungime, l ățime, apoi vor ordona în șir cresc ător panglicile (pornind de la cea mai îngust ă pân ă la
cea mai lat ă).
Desf ăș urarea și con ținutul jocului : La comanda cadrului didactic copiii vor începe s ă
lucreze alc ătuind grupuri de obiecte dup ă form ă (grupa be țelor, grupa sforilor și grupa panglicilor).
Dup ă terminarea grup ării, copiii vor fi solicita ți s ă spun ă ce au format. În urma îndeplinirii sarcinii,
educatoarea atrage aten ția copiilor s ă priveasc ă grupurile formate și s ă spun ă dac ă toate obiectele
din acela și grup sunt la fel. De exemplu: Cum sunt be țele ? (unele lungi, altele scurte), Dar sforile
cum sunt ? (groase și sub țiri), Panglicile cum sunt? (late și înguste). Educatoarea le cere copiilor s ă

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

56
găseasc ă locul potrivit pentru fiecare obiect din grup ă, formând grupuri de be țe lungi, be țe scurte,
sfori groase și sub țiri, panglici late și panglici înguste.
Complicarea jocului : se vor ordona cele cinci panglici de la masa educ atoarei pe
flanelograf în șir cresc ător dup ă dimensiuni (de la cea mai îngust ă la cea mai lat ă). La aceast ă
ac țiune vor fi solicita ți 2-3 copii care, la terminarea aranj ării panglicilor în șir cresc ător, le vor
num ăra prin încercuire.
Valoarea formativ ă a jocului : jocul ajut ă la perfec ționarea deprinderilor copiilor de a
opera cu grupuri de obiecte dup ă criteriile de grosime, lungime și l ățime, contribuie la cultivarea
spiritului de observa ție și a aten ției.

 Jocuri didactice matematice de numera ție – contribuie la consolidarea și verificarea
deprinderilor de a șezare în perechi, comparare, num ărare con știent ă, de exersare a
cardinalului și ordinalului, de familiarizare cu opera ții aritmetice și de formare a
ra ționamentelor de tip ipotetico-deductiv. Am selectat, creat, organizat și desf ăș urat
urm ătoarele jocuri :
• Rățuștele pe lac
• Al câtelea flutura ș a zburat ?
• Cine știe câ știg ă !

Jocul – Rățuștele pe lac
Obiectiv: aranjarea obiectelor în sistem liniar orizontal, f ormarea num ărului 7 prin
ad ăugarea câte unui obiect, num ărarea obiectelor.
Material: pentru fiecare copil câte un co șule ț cu 7 boboci, boabe de porumb și un cartona ș
care reprezint ă lacul; pentru educatoare o ra ță – juc ărie.
Regula jocului : copiii iau de pe lac câte un boboc , îl a șeaz ă în sistem liniar orizontal și
num ără prin încercuire.
Desf ăș urarea și con ținutul jocului: Cadrul didactic le spune copiilor din grupa mare c ă
rățuștele sunt pe lac, moment în care to ți copiii a șeaz ă bobocii pe cartonul de culoare albastr ă. Când
educatoare pronun ță cuvântul mac, to ți copiii iau de pe lac un boboc și îl a șeaz ă pe mas ă în fa ța lor

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

57
de la stânga la dreapta. Copilul în dreptul c ăruia educatoarea a șeaz ă ra ța va num ăra bobocii de pe
mas ă prin încercuire. Ceilal ți copii fac la fel, num ărând în gând.
Complicarea jocului : Copiii vor scoate din co șule ț pentru fiecare boboc de ra ță câte un bob
de porumb. Educatoarea întreab ă: Câte boabe de porumb a ți scos și de ce?; r ăspuns: Am scos 6
boabe de porumb, fiindc ă sunt 6 boboci de ra ță . Apoi, educatoarea pronun ță cuvântul mac de mai
multe ori (de exemplu de 5 ori), iar copiii trebuie s ă a șeze pe lac tot atâ ția boboci de ra ță de câte ori
s-a pronun țat cuvântul mac. Copiii verbalizeaz ă și motiveaz ă fiecare ac țiune. ( Am a șezat pe lac
cinci boboci de ra ță pentru c ă dumneavoastr ă a ți spus de cinci ori cuvântul mac)
Valoarea formativ ă a jocului: Acest joc a ajutat copiii în consolidarea num ăratului în
limitele 1-7, înt ărindu-și deprinderea de a a șeza și a num ăra obiectele în sistem liniar orinzontal de
la stânga la dreapta, prin încercuire. De asemenea, s-a realizat raporatrea num ărului la cantitate și
exersarea aten ției prin analizatorii vizuali și auditivi. Acest joc se poate realiza în consolida rea
numerelor naturale în concentrul 1-10.

Jocul – Al câtelea flutura ș a zburat ?
Obiectiv: recunoa șterea și determinarea locului unui num ăr în șirul numeric și al numerelor
cu care se învecineaz ă, prin intermediul numeralului ordinal.
Material didactic: cinci vaze de flori, cinci flutura și decupa ți din carton, ascu țitori și
creioane colorate.
Regula jocului: copiii ascult ă întrebarea cadrului didactic, gândesc asupra sensu lui
întreb ării și apoi se anun ță individual la r ăspuns; copiii vor închide și deschide ochii la semnal
(b ătăi din palme, clopo țel). Va r ăspunde copilul care a dovedit aten ție și spirit de observa ție și
câ știg ă cel care a dat cele mai bune r ăspunsuri și a lucrat cel mai repede.
Desf ăș urarea și con ținutul jocului: Copiii stau în semicerc la m ăsu țe, în fa ța lor pe o mas ă
sunt a șezate cinci vaze cu flori, flutura șii sunt prin și din loc în loc pe perdea, iar în co șule țele de pe
măsu țele copiilor sunt a șezate ascu țitori și creioane colorate. Se intuie ște materialul distributiv și cel
demonstrativ, num ărându-se de c ătre un copil, prin încercuire, vazele de pe mas ă și num ărul de flori
din fiecare (Prima vaz ă are o floare, a doua vaz ă are dou ă flori… și a cincea vaz ă are cinci flori).
Copiii sunt invita ți s ă închid ă ochii, la o b ătaie din palme. În acest timp, cadrul didactic va l ua un
fluture de pe perdea și îl va a șeza pe o floare dintr-o vaz ă. Când cadrul didactic bate de dou ă ori din

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

58
palme, copiii deschid ochii și sunt ruga ți s ă observe ce s-a schimbat pe masa din fa ța lor în timp ce
au ținut ochii închi și. Un fluture a zburat de pe perdea și s-a a șezat pe o vaz ă de flori.; Pe a câta
vază s-a a șezat? Copilul num ără pe câta vaz ă s-a a șezat fluturele și apoi num ără și num ărul florilor
din vaza respectiv ă.
Se procedeaz ă la fel, pân ă ce pe fiecare vaz ă este câte un fluture. Împreun ă cu copiii se
stabile ște primul, al doilea….al cincelea fluture, de la stânga la dreapta, în func ție de cum s-a a șezat:
pe prima vaz ă, pe a doua etc. Dup ă anun țarea titlului jocului, explicarea și demonstrarea jocului se
desf ăș oar ă jocul propriu-zis: Al câtelea flutura ș a zburat?. La o b ătaie din palme to ți copiii închid
ochii, timp în care educatoarea ia un fluture de pe o floare și-l a șeaz ă pe perdea. La dou ă b ătăi din
palme, copiii deschid ochii și r ăspund la întrebarea: Al câtelea flutura ș a zburat?. Jocul se repet ă de
mai multe ori.
Complicarea jocului : Copiii vor scoate mai întâi creioanele colorate și le vor a șeza în fa ța
lor una lânga alta, de la stânga la dreapta. Se va stabili primul și ultimul creion colorat. Mai departe,
copiii au sarcina s ă ascund ă în spatele lor al doilea creion, apoi al patrulea creion, ultimul creion …,
pân ă când se vor epuiza toate variantele. Se va procede în mod similar și cu ascu țitoarele, cu
deosebirea c ă trebuie ascunse, deodat ă, câte dou ă ascu țitoare. Exemplu: Ascunde ți prima și a treia
ascu țitoare . Copiii sunt mereu solicita ți s ă verbalizeze ac țiunea efectuat ă. La sfâr șitul jocului, copiii
trebuie s ă rezolve sarcinile unei fi șe de lucru ( Flutura șii și florile) , în care vor avea de rezolvat
unele sarcini de lucru. În continuare voi prezenta cerin țele de pe fi șa de lucru, iar con ținutul acesteia
se poate vedea în Anexa 4.
• Încercuie ște cu ro șu a doua și a patra floare;
• Deseneaz ă câte un flutura ș deasupra primei și ultimei flori;
• Încercuie ște cu albastru al treilea flutura ș.
Valoarea formativ ă a jocului: Prin intermediul acestui joc, copiii și-au consolidat
deprinderea de a num ăra pân ă la cinci, respectând succesiunea numerelor, deprin derea de a folosi
corect numeralele ordinale, pentru a stabili locul fiec ărui num ăr în șirul natural al numerelor,
deprinderea de a respecta acordul dintre numeralul și substantivul pe care-l înso țesc. Prin
participarea activ ă și con știent ă la desf ăș urarea acestui joc, copiii au avut prilejul de a- și dezvolta

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

59
spiritul de observa ție, a memoriei vizuale, a aten ției voluntare, a perspicacit ății și a rapidit ății în
gândire și formarea st ăpânirii de sine și a unei atitudini corecte în joc.

Jocul – Cine știe câ știg ă
Obiectiv : num ărarea obiectelor, raportarea num ărului la cantitate.
Material didactic : cuburi, mingi, p ăpu și, g ăle ți, ciuperci, jetoane cu imagini diverse de la 1-
10.
Regula jocului: copiii vor lucra la indica țiile educatoarei, prin întrecere.
Desf ăș urarea și con ținutul jocului: Copiii sunt împ ărțiți în dou ă echipe: echipa ursule ților
și echipa iepura șilor. Fiecare echip ă are câte o mascot ă. Se va lucra succesiv, dar cu sarcin ă
didactic ă identic ă. Pentru fiecare r ăspuns corect, echipa va primi câte un m ăr. La sfâr șit va câ știga
echipa care cel mai mare num ăr de mere. Astfel dac ă echipa ursule ților va primi sarcina: Așez ă pe
flanelograf tot atâtea cuburi de câte ori bat din p alme (s-a b ătut de opt ori), iar echipa iepura șilor
vor avea aceea și sarcin ă cu deosebirea c ă se va bate de șapte ori. Jocul se repet ă de mai multe ori.
Complicarea jocului: Regulile nu se vor schimba, doar sarcinile: Așeza ți tot atâtea ciuperci
câte g ăle ți sunt!. Modalitatea de punctare a echipelor r ămâne identic ă cu cea anterioar ă. La sfâr șit,
ultima prob ă va avea urm ătoarea sarcin ă: Câte un membru din fiecare echip ă, va veni și va pip ăi
dintr-un sac juc ăriile. Trebuie s ă le numere în gând, s ă a șeze pe flanelograf tot atâtea buline câte
juc ării a num ărat prin pip ăire.
Valoarea formativ ă a jocului : Acest joc a oferit posibilitatea de a verifica și fixa, în acela și
timp, cuno știn țele referitoare la folosirea corect ă a numeralului cardinal, raportarea num ărului la
cantitate prin antrenarea analizatorilor auditivi, vizuali și tactili. În acela și timp, jocul a contribuit la
dezvoltarea spiritului de întrecere, la consolidare a deprinderii de a lucra în echip ă.

 Jocuri logico-matematice – sunt jocuri didactice matematice ce introduc, în ve rbalizare,
conectorii și opera ții logice și urm ăresc formarea abilit ăților pentru elaborarea judec ăților de
valoare și de exprimare a unit ăților logice. Ele ofer ă posibilitatea familiariz ării copiilor cu
opera țiile cu mul țimi. Am selectat, creat, organizat și desf ăș urat urm ătoarele jocuri logico-
matematice:

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

60
• Caut ă figurile geometrice !
• Așeaz ă-mă la c ăsu ța care are un semn ca mine !
• Cum este și cum nu este aceast ă pies ă ?

J ocul – Caut ă figurile geometrice !
Obiectiv: consolidarea cuno știn țelor privind forma și m ărimea figurilor geometrice;
dezvoltarea spiritului de întrecere.
Material didactic: pentru fiecare copil trusa Logi I pus ă într-un co șule ț, un personaj de la
teatrul de p ăpu și.
Regulile jocului : copiii vor c ăuta în co șule ț piesele indicate de personajul de la teatrul de
păpu și, care va controla, va îndruma și îi va aprecia pe cei care execut ă corect sarcina.
Desf ăș urarea și con ținutul jocului: Copiii vor fi a șeza ți la mese câte doi, iar mesele sunt
aranjate sub form ă de clas ă. Ei vor intui materialul din fa ța lor: un co șule ț cu piese de construit. Se
aud b ătăi în u șă , sose ște personajul de la teatrul de p ăpu și, care vrea s ă realizeze cu copii din grupa
mare un joc nou: Caut ă figurile geometrice !. Educatoarea interpreteaz ă rolul p ăpu șii și explic ă
imediat jocul: copiii vor trebui s ă a șeze pe mas ă formele și m ărimile indicate de personajul
respectiv care controleaz ă și apreciaz ă. Astfel, li se cere copiilor: Căuta ți piesele p ătrate!, C ăuta ți
cercurile!, C ăuta ți cercuri mari!, C ăuta ți piese rotunde! , C ăuta ți triunghiurile!, C ăuta ți
dreptunghiurile !, etc. Dup ă fiecare ac țiune, piesele se pun la loc, în co șule ț. La întrebarea p ăpu șii:
Ce-ai g ăsit?, copiii vor r ăspunde: Am g ăsit p ătrate, Am g ăsit cercuri mari etc. P ăpu șa va aprecia
răspunsurile corecte care vor fi aplaudate.
La sfâr șitul jocului copiii vor primi o fi șă de lucru care se poate vedea în Anexa 5 și are urm ătoarea
cerin ță :
• Colora ți p ătratele cu ro șu, cu albastru triunghiurile, cu verde cercurile și cu galben
dreptunghiurile.
Valoarea formativ ă a jocului : acest joc aduce o contribu ție important ă în formarea
repezent ărilor despre formele geometrice (cerc, p ătrat, triunghi, dreptunghi), contribuind în acela și
timp la dezvoltarea aten ției și a deprinderii de a lucra independent.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

61
Jocul – A șaz ă-mă la c ăsu ța care are un semn ca mine !
Obiectiv: consolidarea deprinderii de a recunoa ște și de a separa piesele trusei dup ă cele trei
forme înv ățate: p ătrat, cerc, triunghi și folosirea corect ă a atributului pies ă triunghiular ă sau pe
scurt triunghi.
Material: trusa format ă din 18 piese, trei c ăsu țe f ăcute din carton tridimensional, fiecare
având forme diferite: c ăsu ță în form ă de p ătrat, c ăsu ță în form ă rotund ă și c ăsu ță în form ă
triunghiular ă și Tic-Pitic (un personaj – p ăpu șă marionet ă).
Regula jocului : copilul indicat de educatoare ac ționeaz ă conform cerin ței și verbalizeaz ă
ac țiunea.
Desf ăș urarea și con ținutul jocului: În fa ța copiilor, pe o mas ă, se vor afla piesele trusei
acoperite cu o pânz ă. Tic-Pitic anun ță copiii c ă prietenii lui, transforma ți de Zâna Rea din poveste
în piese geometrice, s-au r ătăcit și îi roag ă s ă-i ajute, s ă ajung ă fiecare la c ăsu ța lui. Copiii ale și de
Tic-Pitic vor alege câte o pis ă geometric ă de pe mas ă și o vor a șeza la c ăsu ța corespunz ătoare
formei ei: cercurile la c ăsu ța cercurilor, p ătratele la c ăsu ța de form ă p ătrat ă, iar triunghiurile la
căsu ța de form ă triunghiular ă. Fiecare ac țiune trebuie s ă fie verbalizat ă și motivat ă. Exemplu: Am
ales un triunghi și l-am a șezat la c ăsu ța în form ă triunghiular ă pentru c ă au aceea și form ă.
Complicarea jocului : Cadrul didactic le cere copiilor s ă închid ă ochii, timp în care schimb ă
1-2 piese între ele. Copiii trebuie s ă sesiseze Ce s-a schimbat? și s ă verbalizeze Ați pus un triunghi
în c ăsu ța p ătratelor și un p ătrat în c ăsu ța cercurilor . La sfâr șit Tic-Pitic, drept recompens ă, le va
da copiilor câte o foaie pe care este desenat un pi tic din forme geometrice, care trebuie colorat.
Aceast ă fi șă se poate vedea în Anexa 6.
Copiii vor rezolva urm ătoarele cerin țe: Coloreaz ă robo țelul astfel: cu albastru
triunghiurile, cu galben cercurile și cu ro șu p ătratele.
Valoarea formativ ă a jocului : jocul contribuie la formarea reprezent ărilor depre formele
geometrice: cerc, p ătrat și triunghi, la dezvoltarea spiritului de ordine și la îmbog ățirea
vocabularului matematic cu cuvintele pies ă, triunghi, mul țime.

Jocul – Cum este și cum nu este aceast ă pies ă ?
Obiectiv: denumirea corect ă a atributelor pieselor cu ajutorul nega ției și intuirea
complementarei unei mul țimi.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

62
Material: trusa Dienes, f ără dreptunghiuri.
Regula jocului : copilul indicat alege piesa preferat ă și va spune mai întâi atributele pe care
le are; alt copil precizeaz ă ce însu șiri nu are piesa în compara ție cu celelalte piese.
Desf ăș urarea și con ținutul jocului:
Jocul se poate desf ăș ura cu întreaga grup ă de copii sau pe grupuri mici. Un copil va alege o
piesă geometric ă și denume ște atributele pe care le are: Aceasta este o pies ă geometric ă de form ă
rotund ă, mare, ro șie și groas ă. În acela și fel vor fi descrise mai multe piese geometrice.
Complicarea jocului : în continuarea jocului copiii sunt invita ți s ă precizeze ce însu șiri nu
are piesa pe care o alege, în compara ție cu celelalte piese ale trusei: Piesa mea nu este albastr ă, nu
este galben ă, nu este groas ă, nu este mic ă, nu are form ă de triunghi, nici rotund ă. Prin repetarea
jocului vor fi îndruma ți s ă sesizeze variabilele fiec ărui atribut, indiferent în ce ordine expun și s ă le
nege pe toate acelea pe care piesa nu le posed ă. La sfâr șitul jocului copiii vor primi o fi șă de lucru
care se poate vedea în Anexa 7 , pentru jocul Cum este și cum nu este aceast ă pies ă și cuprinde
urm ătoarele cerin țe:
• Coloreaz ă toate figurile geometrice ce nu sunt cercuri;
• Taie cu o linie figurile geometrice ce nu sunt nici ro șii, nici galbene.
Valoarea formativ ă a jocului : acest joc consolideaz ă cuno știn țele referitoare la form ă,
culoare, m ărime și grosimea pieselor, dar și la formarea deprinderii de a descrie piesele înv ățate cu
ajutorul nega ției.

 Jocuri pentru opera ții aritmetice – conform programei școlare este prev ăzut ca obiectiv
cadru Dezvoltarea capacit ății de rezolvare de situa ții problematice, prin achizi ția de strategii
adecvate , iar pentru atingerea acestui obiectiv, copiii vo r fi pu și în situa ția de a efectua
opera ții de adunare și de sc ădere cu 1–2 unit ăți, în limitele 1–10, precum și în situa ția
de a compune și rezolva probleme simple, implicând adunarea /sc ăderea în limitele 1-10.
Am selectat, creat, organizat și desf ăș urat o serie de: exerci ții-ghicitori, probleme-ghicitori,
poezii-num ărători, cântece și poezii alerte, pove ști bine cunoscute care stimuleaz ă
num ărarea și problemele ilustrate.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

63
Probleme-ghicitori: pentru consolidarea deprinderilor de a num ăra în intervalul 0-10, se
poate folosi jocul didactic Zece negri mititei . Scopul jocului este consolidarea deprinderilor de
num ărare în intervalul 0-10. Cadrul didactic recit ă pe rând fiecare problem ă-ghicitoare iar copiii vor
fi aten ți pentru a da r ăspunsul corect.
Exerci ții ghicitori pentru care se folosesc materiale ilustrative adecvate. A ceste
exerci ții-ghicitori sunt de fapt versuri atractive care st ârnesc interesul copiilor și pot fi rezolvate sub
forma unor probleme ilustrate. Astfel pentru a solicita copiii s ă gândeasc ă f ără efort prea
mare și s ă calculeze cu pl ăcere în cadrul activit ăților matematice de predare, de consolidare
sau de evaluare, se pot folosi diverse exerci ții-ghicitori . Aceste exerci ții-ghicitori, fiind redate cu
ajutorul imaginilor devin un mijloc eficient în asi milarea cuno știn țelor copiilor, într-o manier ă
atractiv ă, dup ă cum urmeaz ă:

Uite colo într-un tei, Trei iepura și frico și
Ciripesc doi cintezoi Stau ascun și în iarb ă jos
Iute mai vin înca doi. Dintr-un salt mai vine unul
Cât fac oare? Cât fac oare ?
2 + 2 = ? (4) 3 + 1 = ? (4)

Poezii-num ărători: care pot fi utilizate cu mare succes antrenându-i p e copiii pre școlari
spre a se întrece s ă le recite.
Cântece și poezii alerte: cuprind num ărători și care, prin ritm și melodie, fac mult mai
ușoar ă memorarea. Ele pot fi inventate chiar de educatoar e.
Pove ști bine cunoscute care stimuleaz ă num ărarea: trei iezi, șapte pitici, etc. Alte
povestiri pot fi create de educatoare tocmai pentru a da prilej copiilor de fiecare dat ă s ă numere

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

64
pân ă la 3, pân ă la 5, pân ă la 10, etc. De câte ori spune poezii, pove ști sau cânt ă cântece cu
num ărători, educatoarea trebuie s ă utilizeze pe cât posibil mijloace care s ă pun ă în eviden ță faptul
că ad ăugarea unui num ăr nu înseamn ă doar ad ăugarea unui cuvânt, ci a unui nou element.
Probleme ilustrate: ce pot fi folosite în cadrul jocurilor didact ice matematice din
gr ădini ță dar și în cadrul lec țiilor de matematic ă de la clasa preg ătitoare sau în clasa I. În
continuare voi da un exemplu de astfel de proble m ă în care copiii trebuie s ă rezolve și s ă
încercuiasc ă sau s ă coloreze c ăsu ța cu cifra corespunz ătoare rezultatului corect.

+ + =

Cadrele didactice din înv ăță mântul pre școlar pot utiliza în cadrul activit ăților matematice
probleme ilustrate pentru a dezvolta creativitatea copiilor. Astfel de probleme ilustrate se pot vedea
în Anexa 8.
Se pot expune probleme ilustrate f ără a se enun ța datele problemei, iar astfel copiii sunt pu și
în situa ția de a compune probleme dup ă imaginile prezentate, vor formula întrebarea potri vit ă și vor
rezolva problema prin opera ția corespunz ătoare. În rezolvarea acestora, copiii pot lucra fro ntal, pe
grupuri sau individual, efectuând opera ția sugerat ă de problem ă.

3.4.4. Etapa de evaluare final ă
Etapa de evaluare final ă cuprinde evaluarea rezultatelor din cadrul cercet ării. Astfel, la
finalizarea cercet ării am avut în vedere evaluarea rezultatelor ob ținute de copii, progresul realizat de
ace știa în formarea de reprezent ări matematice, ca urmare a aplic ării experimentului. În acest scop
am aplicat la sfâr șitul anului școlar al grupei mari, probele aplicate la începutul cercet ării, la
începutul experimentului, cu deosebirea c ă au fost date sub form ă de jocuri didactice, fi șe de lucru
și nu numai sub form ă de exerci țiu-joc, a șa cum s-a procedat la începutul experimentului, adi c ă în
prima parte a cercet ării.
În continuare voi enumera și descrie con ținutul probelor aplicate la sfâr șitul cercet ării:
 Proba privind sesizarea nivelului de cuno știn țe referitoare la mul țimi se poate vedea în
Anexa 9 și are urm ătoarele cerin țe: 2
3
4

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

65
• Formeaz ă mul țimea flutura șilor și deseneaz ă al ăturat tot atâtea floricele câ ți flutura și
sunt;
• Formeaz ă mul țimea ursule ților, num ără ursule ții și une ște mul țimea lor cu cifra
corespunz ătoare;
• Deseneaz ă tot atâtea buline câte arat ă cifra.
Interpretarea rezultatelor de la proba de evaluare nr. 1 la finalizarea cercet ării:
La aceast ă prob ă de evaluare din etapa constatativ ă au participat to ți cei 25 de copii
pre școlari ai grupei mari A (grupa albinu țelor), iar rezultatele ob ținute de ace știa sunt urm ătoarele:
 C.A. – Comportament atins: 16
 C.D. – Comportament în dezvoltare: 7
 N.S. – Necesit ă sprijin: 2
Fiecare copil a lucrat independent fi șa de lucru , iar rezultatele probei de evaluare nr. 1
privind sesizarea cuno știn țelor referitoare la mul țimi la finalizarea cercet ării poate fi reprezentat ă și
prin urm ătoarea histogram ă:
16
7
2
010 20
1Rezultatele ob ținute de copii la proba de evaluare nr. 1
privind sesizarea cuno știn țelor referitoare la mul țimi la
finalizarea cercet ării
c.a. – Comportament atins C.D. – Comportament în dezvoltare N.S. – Necesit ă sprijin
Figura 4. Rezultatele ob ținute de copii la proba de evaluare nr. 1 privind s esizarea
cuno știn țelor referitoare la mul țimi la finalizarea cercet ării

 Prob ă privind reprezent ările corecte despre figurile geometrice plane se poate vedea în
Anexa 10 și are urm ătoarele cerin țe:
• Num ără figurile geometrice și deseneaz ă în spa țiul al ăturat tot atâtea buline ! G ăse ște
cifra potrivit ă fiec ărei mul țimi !
• Uni ți punctele și colora ți figurile geometrice care v ă plac !
• Uni ți figurile geometrice de aceea și form ă !

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

66
Interpretarea rezultatelor la proba de evaluare nr. 2 la finalizarea cercet ării :
La aceast ă prob ă de evaluare din etapa constatativ ă au participat to ți cei 25 de copii
pre școlari ai grupei mari A (grupa albinu țelor), iar rezultatele ob ținute de ace știa sunt urm ătoarele:
 C.A. – Comportament atins: 19
 C.D. – Comportament în dezvoltare: 5
 N.S. – Necesit ă sprijin: 1
Fiecare copil a lucrat individual, iar rezultatele de la finalizarea cercet ării a probei de
evaluare nr. 2 privind reprezent ările corecte despre figurile geometrice plane poate fi reprezentat ă și
prin urm ătoarea histogram ă:
19
5
1
010 20
1Rezultatele ob ținute de copii la proba de evaluare nr. 2
privind reprezent ările corecte despre figurile geometrice
plane la finalizarea cercet ării
C.A. – Comportament atins C.D. – Comportament în dezvoltare N.S. – Necesit ă sprijin

Figura 5. Rezultatele ob ținute de copii la proba de evaluare nr. 2 privind r eprezent ările corecte
despre figurile geometrice plane la finalizarea cer cet ării

 Proba pentru verificarea cuno știn țelor privind numera ția se poate vedea în Anexa 11 și are
urm ătoarele cerin țe:
• Încercuie ște cifra potrivit ă num ărului de flutura și;
• Asociaz ă fiec ărei mul țimi de legume cifra corespunz ătoare;
• Deseneaz ă în c ăsu ța goal ă tot atâtea liniu țe câte albinu țe sunt.
Interpretarea rezultatelor la proba de evaluare nr. 3 la finalizarea cercet ării :
La aceast ă prob ă de evaluare din etapa constatativ ă au participat to ți cei 25 de copii
pre școlari ai grupei mari A (grupa albinu țelor), iar rezultatele ob ținute de ace știa sunt urm ătoarele:
 C.A. – Comportament atins: 22
 C.D. – Comportament în dezvoltare: 2

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

67
 N.S. – Necesit ă sprijin: 1
Fiecare copil a lucrat individual, iar dup ă rezolvarea sarcinii, rezultatele probei de evaluar e
nr. 3 privind verificarea cuno știn țelor copiilor privind numera ția poate fi reprezentat ă și prin
urm ătoarea histogram ă:
22
2 1
020 40
1Rezultatele ob ținute de copii la proba de evaluare nr. 3
privind verificarea cuno știn țelor privind numera ția la
finalizarea cercet ării
C.A. – Comportament atins C.D. – Comportament în dezvoltare N.S. – Necesit ă sprijin
Figura 6. Rezultatele ob ținute de copii la proba de evaluare nr. 3 privind v erificarea cuno știn țelor
privind numera ția la finalizarea cercet ării

Referitor la rezultatele ob ținute de copiii pre școlari la cele trei probe de evaluare la
finalizarea cercet ării, la grupa la care predau pot spune c ă se poate vedea și din urm ătorul tabel:

Rezultatele ob ținute de copii la cele trei probe de evaluare la fi nalul cercet ării
Tabelul 2
Nr.
crt. Denumirea probei de
evaluare din etapa
constatativ ă Nr. de
copii
testa ți C.A.
(Comportament
atins) C.D.
(Comportament
în dezvoltare) N.S.
(Necesit ă
sprijin)
1. Prob ă privind sesizarea
cuno știn țelor referitoare la
mul țimi
25
16
5
2
2. Prob ă privind reprezent ările
corecte despre figurile
geometrice plane
25
19
5
1
3. Prob ă pentru verificarea
cuno știn țelor privind
numera ția
25
22
2
1

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

68
Obiectivele acestor probe de evaluare au fost descrise în cadrul etapei constatative a
investiga ției.

3.4.5. Etapa de aplicare a interviului
Partea a doua a cercet ării pune accentul pe partea calitativ ă, iar pe parcurs se vor urm ări
aspecte ale utiliz ării jocului didactic prin intermediul anchetei pe b az ă de interviu care este o
metod ă de cercetare calitativ ă. Ca mijloc de aplicare a acestei metode am utiliza t interviul, iar
ghidul de interviu se poate vedea în Anexa 12.
Ghidul de interviu elaborat și utilizat are întreb ări deschise care pot oferi r ăspunsuri ample
despre importan ța utiliz ării jocului didactic în cadrul activit ăților. Cercetarea de tip calitativ
abordat ă se va axa pe activit ățile matematice care se desf ăș oar ă în cadrul gr ădini ței, la nivelul II al
grupei mari care face referire la perioada de vârst ă 5-6/7 ani. Prin formularea unor serii de întreb ări
cuprinse în ghidul de interviu se dore ște identificarea valoriz ării jocului didactic în cadrul
activit ăților de c ătre cadrele didactice, ca solu ție de optimizare a activit ăților didactice la pre școlarii
din grupa mare. Întreb ările formulate în ghidul de interviu în prima parte vizeaz ă anumite aspecte
legate de vârst ă, vechime în înv ăță mânt, grade didactice, etc. Urm ătoarea parte care cuprinde
întreb ările care vor viza r ăspunsuri și argumentarea.
Prezentarea strategiei de e șantionare calitativ ă:
Am încercat s ă identific, prin intermediul cercet ării calitative care este opinia cadrelor
didactice din diferite medii de predare (rural sau urban), referitoare la valorizarea jocului didactic în
cadrul activit ăților matematice din gr ădini ță , iar r ăspunsurile la întreb ările adresate vor pune
accentul pe activit ățile matematice pentru nivelul II. Cadrele didactice intervievate vor motiva și vor
exemplifica aceste aspecte la acest nivel de înv ăță mânt.
Am selectat atât cadre didactice care sunt la încep ut de drum, care au gradul didactic
definitiv, dar și cadre didactice cu gradul didactic I. De asemenea , pot preciza c ă unele cadre
didactice au studii medii, iar altele au studii sup erioare. O parte dintre cadrele didactice interviev ate
lucreaz ă în aceea și unitate de înv ăță mânt în care lucrez și eu (în mediul urban), îns ă am adresat
întreb ările și cadrelor didactice din mediul rural. Aceast ă selec ție a cadrelor didactice intervievate se
încadreaz ă cercet ării calitative.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

69
Prin intermediul aceatei cercet ări calitative rolul meu a devenit cel de intervieva tor, iar prin
intermediul întreb ărilor adresate cadrelor didactice am încercat s ă aflu care este opinia acestora
referitoare la valorizarea jocului dicatic în cadru l activit ăților matematice din gr ădini ță .
Interviul a fost aplicat în func ție de disponibilitatea persoanelor intervievate de a formula
răspunsuri argumentate din experien ța profesional ă acumulat ă pân ă în momentul de fa ță . P ăstrând o
oarecare propor ție legat ă de cele dou ă medii de predare, urban și rural, am încercat s ă surprind
aspectele relevante ale cercet ării de tip calitativ, pentru a culege date cu privi re la rolul și
importan ța jocului didactic, la formele pe care le îmbrac ă jocul didactic în cadrul activit ăților
matematice din înv ăță mântul pre școlar, la nivelul II al grupei mari, pentru nivelul de vârst ă de
5-6/7 ani, precum și în ce m ăsur ă se îmbun ătățește progresul copiilor în procesul instructiv-educat iv
și performan țele acestora.
În cadrul primei p ărți a interviului am structurat preambulul urmat de o serie de date prin
care cadrele didactice trebuie s ă specifice anumite date personale care r ămân confiden țiale.
Cadrele didactice care au fost intervievate lucreaz ă în înv ăță mântul pre școlar, iar pentru o
mai bun ă ilustrare a r ăspunsurilor date de acestea în prima parte a interv iului în care li se cereau o
serie de date personale, am realizat Tabelul 3 intitulat Datele personale de identificare a cadrelor
didactice intervievate în care am surprins aceste aspecte ale e șantionului:

Datele personale de identificare a cadrelor didacti ce intervievate
Tabelul 3
Nr.
crt. Cadru
didactic Specializare Vârsta Vechime în
înv ăță mânt Grad
didactic Nivelul de
preg ătire Mediul de
predare
1. S.M. Educatoare 53 ani 33 ani I Studii medii,
Liceu pedagogic Urban
2. R.V. Educatoare 50 ani 30 ani I Studii medii,
Liceu pedagogic Rural
3. T.S. Prof. pt.
înv. pre șc. 32 ani 14 ani I Studii superioare,
Nivel licen ță Rural
4. V.M. Prof. pt.
înv. pre șc. 29 ani 11 ani II Studii superioare,
Nivel licen ță Urban
5. D.M. Prof. pt.
înv. pre șc. 26 ani 5 ani Def. Studii superioare,
Nivel masterat Urban
6. C.N. Prof. pt.
înv. pre șc. 23 ani 4 ani Def. Studii superioare,
Nivel licen ță Rural

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

70

Interviul aplicat a avut ca scop identificarea aspe ctelor relevante prin care este utilizat jocul
didactic în cadrul activit ăților matematice desf ăș urate în înv ătamântul pre școlar. Prin intermediul
preambulului din interviu, reiese faptul c ă cele șase cadre didactice intervievate au vârsta cuprins ă
între 23 și 53 de ani.
Nu am ales un lot de subiec ți omogen din punctul de vedere al vârstei, al vechi mii în
înv ăță mânt sau al nivelului de preg ătire, pentru a identifica diferen țele existente în percep ția
acestora despre jocul didactic utilizat în cadrul a ctivit ăților matematice la copiii din grupa mare, de
utilizarea acestuia, precum și varietatea de jocuri pe care obi șnuiesc cadrele didactice s ă le utilizeze
la clas ă în timpul pred ării, consolid ării sau evalu ării.

Aplicarea instrumentelor de cercetare
În urma aplic ării interviului pentru cadrele didactice din înv ăță mântul pre școlar am aflat
care este părerea colegelor și am observat o diferen țiere în m ăsur ă mai mic ă sau mai mare a
răspunsurilor date. Aceast ă diferen țiere ar putea fi datorat ă experien ței la catedr ă a persoanelor
intervievate, îns ă acest aspect nu poate fi în totalitate relevant, d eoarece responden ții pot s ă ofere
chiar și r ăspunsuri par țiale sau incomplete.

Analiza datelor din aplicarea interviului: În continuare voi prezenta r ăspunsurile date de
colege la fiecare întrebare în parte, iar dup ă centralizarea r ăspunsurilor voi sintetiza r ăspunsurile
date, formulând astfel concluziile finale.

1. Crede ți c ă utilizarea jocului didactic în cadrul activit ăților de înv ățare este
relevant ă? V ă rog s ă motiva ți r ăspunsul dat.
S.M. Prin joc didactic sunt consolidate cuno știn țe, priceperi și deprinderi.
R.V. Utilizarea jocului didactic în activit ățile de înv ățare este relevant ă deoarece acesta
este ”un tip de joc” prin care se consolideaz ă și se verific ă cuno știn țele însu șite de c ătre copii, dar
are și valoare educativ ă, influen țând comportamentul copiilor, mai ales prin intermed iul regulilor
impuse.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

71
T.S. Da, pentru c ă jocul didactic folosit ca mijloc de realizare a ac tivit ăților este foarte
antrenant pentru copii. La vârsta pre școlar ă, jocul ocup ă un rol deosebit, stimuleaz ă și motiveaz ă
copiii în rezolvarea sarcinilor propuse. Dac ă jocul se desf ășoar ă pe grupe se dezvolt ă spiritul
competi țional și îi motiveaz ă pe copii s ă participe activ în cadrul grupului.
V.M. Da, jocul didactic este relevant în cadrul activit ăților de înv ățare a copiilor
pre școlari. Jocul didactic presupune respectarea unor a lgoritmi, iar dac ă în etapa de desf ășurare
a jocului de prob ă se rezolv ă o singur ă dat ă sarcina jocului, în cadrul desf ășur ării propriu-zise a
jocului, to ți copiii au posibilitatea s ă rezolve sarcina. Acest lucru îi ajut ă pe copii în însu șirea cu
ușurin ță a cuno știn țelor. Consider c ă jocul didactic este un mijloc eficient pentru înv ățare în
activit ățile matematice, este relevant.
D.M. Utilizarea jocului didactic în cadrul activit ăților de înv ățare este relevant ă deoarece
prin intermediul acestui mijloc de predare activita tea de predare-învî țare-evaluare se desf ășoar ă
mult mai u șor, pre școlarii fiind atra și mai mult de acest tip de activitate decât de simp la predare a
cuno știn țelor.
C.N. Utilizarea jocului didactic în activit ățile de înv ățare este relevant ă deoarece prin
intermediul jocului performan țele copiilor cresc, iar informa țiile sunt asimilate mai u șor.

Interpretarea r ăspunsurilor cadrelor didactice la prima întrebare î n care trebuie s ă
specifice dac ă utilizarea jocului didactic în cadrul activit ăților de înv ățare este relevant ă:
Din r ăspunsurile date, reiese faptul c ă utilizarea jocului didactic în cadrul tuturor acti vit ăților
este relevant ă, iar organizarea acestuia se poate face ori de cât e ori este nevoie. No țiunile predate,
consolidate sau evaluate se pot realiza într-un mod pl ăcut, antrenând și implicând în mod activ
copiii. Copiii înva ță s ă respecte reguli, performan țele cresc, se formeaz ă, se consolideaz ă sau se
evalueaz ă în mod pl ăcut și accesibil vârstei pre școlare diferite no țiuni. Prin intermediul unui joc
didactic bine realizat și îndrumat, copiii se implic ă și ob țin performan țe. În cadrul gr ădini ței, jocul
este activitatea principal ă prin care se desf ășoar ă majoritatea activit ăților de înv ățare, consolidare
sau de evaluare. Preg ătirea cadrelor didactice pentru acest tip de activi t ăți este foarte important ă, iar
reu șita jocului este relevant ă atunci când copiii sunt activiza ți, stimula ți și dirija ți.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

72

Care sunt cele mai importante rezultate ob ținute în urma utiliz ării jocului didactic ?
Exemplifica ți pentru activit ățile matematice (nivel II)
S.M. Prin jocul didactic copilul înva ță s ă respecte reguli, prin joc se îmbin ă sarcinile
jocului cu ale înv ăță rii, iar copilul poate s ă colaboreze și s ă comunice.
R.V. Utilizarea jocului didactic permite consolidarea c uno știn țelor și este o form ă de
socializare în care copiii trebuie s ă dovedeasc ă putere de st ăpânire și spirit disciplinat.
T.S. În cadrul activit ăților matematice, prin intermediul jocului didactic, copiii au reu șit s ă
recunoasc ă mai u șor figurile geometrice (cerc, triunghi, p ătrat, dreptunghi) și s ă le descrie în
func ție de mai multe criterii: form ă, culoare, m ărime, grosime.
V.M. În activit ățile matematice desf ăș urate la clas ă am selectat o serie de jocuri didactice
prin care copiii s ă î și însu șeasc ă cu u șurin ță numera ția în limitele 1-10, s ă recunoasc ă numerele
(1-10), s ă utilizeze numeralul ordinal sau s ă rezolve diferite probleme pe baza ilustra țiilor date.
D.M. Utilizarea jocului didactic matematic în cadrul ac tivit ăților ajut ă la asimilarea/
reactualizarea cuno știn țelor mult mai u șor, în mod interactiv, copiii se implic ă activ în timpul
derul ării jocului didactic desf ășurat, iar cei timizi devin mult mai receptivi și dornici de a participa
la jocul didactic propus de cadrul didactic.
C.N. Dintre rezultatele ob ținute în urma utiliz ării jocului didactic matematic la nivelil II,
pot aminti participarea activ ă a copiilor în cadrul activit ății didactice cât și în cele de joc,
ob ținerea unor performan țe crescute, precum și interesul crescut al copiilor pentru activit ățile
matematice.

Interpretarea r ăspunsurilor cadrelor didactice la a doua întrebare în care trebuie s ă
specifice care sunt cele mai importante rezultate o b ținute în urma utiliz ării jocului didactic în
cadrul activit ăților matematice, la nivelul II:
Din r ăspunsurile oferite de cadrele didactice intervievat e la aceast ă întrebare reiese faptul c ă
performan țele copiilor pre școlari cresc, ace știa se implic ă activ, cei timizi reu șesc s ă î și înving ă
timiditatea, asimilarea/reactualizarea/evaluarea cu no știn țelor se face mult mai u șor, în mod
interactiv. Cadrele didactice selecteaz ă diferite jocuri didactice prin intermediul c ărora se face
predarea, consolidarea sau evaluarea diferitelor no țiuni care trebuie asimilate la nivelul II,
corespunz ător Noului Curriculum. Jocul didactic matematic est e o metod ă de predare prin

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

73
intermediul c ăreia copilul pre școlar coopereaz ă, se implic ă și socializeaz ă, iar obiectivele propuse
de cadrele didactice pentru aceast ă form ă de organizare a activit ății îi determin ă pe copii s ă rezolve
cu u șurin ță sarcinile din cadrul activit ăților. Prin trasarea, aplicarea și respectarea regulilor se
îmbin ă în mod armonios sarcinile jocului cu cele ale înv ăță rii.

Care sunt elementele perturbatoare în desf ășurarea jocului didactic ?
S.M. Dac ă este bine organizat, nu exist ă perturb ări.
R.V. Consider c ă atunci când sunt prea multe reguli, jocul didactic nu se poate desf ășura
bine, nu are nici o finalitate, iar obiectivele pro puse nu pot fi atinse.
T.S. Atunci când jocul didactic se desf ășoar ă pe grupe, se poate crea g ălăgie, iar copiii
timizi pot fi pu și în umbr ă.
V.M. Respectarea etapelor în desf ășurarea jocului poate deveni uneori plictisitoare, i ar
utilizarea unui material didactic abundent și foarte variat poate perturba desf ăș urarea jocului.
D.M. Exist ă mai multe elemente perturbatoare care împiedic ă buna desf ășurare a jocului
didactic. Astfel, referindu-m ă la cele care țin de comportamentul pre școlarilor, pot face referire c ă
în clas ă pot exista copii hiperactivi care pot deranja acti vitatea și jocul didactic propriu-zis.
Referitor la nivelul de în țelegere al pre școlarilor, pot preciza faptul c ă unii copii nu în țeleg regulile
jocului sau uneori le încurc ă, iar dac ă fac referire la materialele didactice utilizate în timpul
desf ășur ării jocului didactic, pot spune c ă insuficien ța/abunden ța materialelor, uneori neatractive
sau vag realizate pot s ă nu atrag ă sau s ă-i fac ă pe micii pre școlari s ă nu se implice activ pe
parcursul activit ății.
C.N. Printre elementele perturbatoare care pot afecta d esf ășurarea jocului didactic se
num ără intrarea unei persoane în sala de grup ă în timpul desf ășur ării jocului didactic sau
neaten ția unui copil care poate întrerupe firul jocului di dactic.

Interpretarea r ăspunsurilor cadrelor didactice la a treia întrebare în care trebuie s ă
precizeze care sunt elementele perturbatoare în des f ășurarea jocului didactic:
La aceast ă întrebare cadrele didactice consider ă c ă dac ă un joc didactic este bine organizat,
nu exist ă perturb ări, îns ă în acela și timp, orice stimul din exterior poate afecta buna desf ăș urare a
acestuia și atingerea tuturor obiectivelor propuse în cadrul activit ății. În timpul derul ării activit ății

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

74
sub form ă de joc didactic și nu numai, pot exista diver și factori perturbatori dintre care amintesc:
neaten ția, neîn țelegerea, hiperactivitatea, abunden ța/insuficien ța materialului didactic, neadaptarea
jocului la particularit ățile de vârst ă și psihoindividuale ale grupului de copii coordonat de cadrul
didactic. În momentul în care un joc didactic este întrerupt, din diverse cauze/motive, este mai
dificil ă captarea aten ției copiilor, iar acest aspect poate răpi timp pre țios în care s-ar fi putut ob ține
performan țe sporite. Aici intervine experien ța cadrelor didactice, modul în care acestea știu s ă î și
organizeze, s ă î și dozeze timpul, s ă îndrume jocul didactic pentru asimilarea cu succes a
cuno știn țelor și pentru atingerea scopului propus la începutul act ivit ății.

Crede ți c ă ar trebui s ă existe o delimitare între cele dou ă medii, rural și urban, în
desf ășurarea jocului didactic ?
S.M. Nu ar trebui s ă fie delimit ări între mediile urban și rural în ceea ce prive ște
desf ășurarea jpocului didactic.
R.V. Consider c ă nu ar trebui s ă existe delimit ări între mediile urban și rural în
desf ășurarea jocului didactic.
T.S. Nu trebuie s ă existe delimit ări între cele dou ă medii, urban și rural, deoarece to ți
copiii au drepturi egale, trebuie s ă li se ofere șansa de a se dezvolta normal, iar jocurile didactic e
alese de cadrele didactice trebuie s ă fie adaptate particularit ăților individuale și de vârst ă ale
copilului.
V.M. Delimitarea dintre cele dou ă medii, urban și rural nu trebuie s ă existe. Atât în mediul
urban cât și în mediul rural lucreaz ă cadre didactice calificate care știu cum se desf ăș oar ă jocul
didactic, iar mijloacele de informa ție sunt multiple și pot fi accesate u șor, de toate cadrele
didactice.
D.M. Consider c ă nu trebuie s ă existe diferen țe în ceea ce prive ște mediul în care cadrul
didactic î și desf ăș oar ă activitatea. Toate cadrele didactice, atât din med iul urban, cât și cele din
mediul rural trebuie s ă utilizeze jocul didactic în activit ățile de predare-înv ățare-evaluare.
C.N. Nu cred c ă exist ă delimit ări între cele dou ă medii, iar un joc didactic se poate
desf ășura în acela și mod atât în mediul urban, cât și în mediul rural. O mic ă diferen țiere poate fi în
ceea ce prive ște materialele didactice utilizate, în sensul c ă gr ădini țele din mediul urban sunt mai
dotate din punct de vedere material decât cele din mediul rural.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

75
Interpretarea r ăspunsurilor cadrelor didactice la a patra întrebare în care trebuie s ă
spun ă dac ă ar trebui s ă existe o delimitare între cele dou ă medii, rural și urban, în
desf ășurarea jocului didactic:
La aceast ă întrebare toate cadrele didactice consider ă c ă nu trebuie s ă existe nicio delimitare
între cele dou ă medii de desf ășurare a activit ății didactice. Cadrele didactice, indiferent de medi ul în
care predau, sunt calificate în mare m ăsur ă, țin cont de nout ățile din domeniul educa țional,
informa țiile sunt accesate u șor și rapid, gr ădini țele au acces la internet sau la diferite mijloace d e
înv ăță mânt moderne. Astfel, organizarea jocurilor didacti ce se poate face cu u șurin ță .

Care sunt elementele care ajut ă la buna desf ășurare a jocului didactic ?
S.M. Elementele care ajut ă la buna desf ășurare a jocurilor sunt e șalonarea jocurilor dup ă
activit ăți care au vizat însu șirea de cuno știn țe, fixarea sarcinilor și a regulilor în func ție de
obiectivele propuse, precum și asigurarea materialului intuitiv.
R.V. Elementele care ajut ă la buna desf ășurare a jocului didactic sunt asigurarea unui
cadru adecvat desf ășur ării activit ății, elaborarea obiectivelor și alegerea materialului didactic,
precum și abordarea sarcinilor și a obiectivelor în func ție de particularit ățile de vârst ă ale
copiilor.
T.S. Respectarea etapelor de desf ășurare a unui joc didactic.
V.M. Elementele care ajut ă la buna desf ășurare a jocului didactic sunt: materialele
didactice utilizate, precum și elementele de joc (aplauzele, competi ția, etc.).
D.M. Materialul didactic atractiv și elementele surpriz ă sunt unele dintre cele mai
importante elemente care ajut ă la buna desf ășurare a jocului didactic.
C.N. Printre elementele care ajut ă la buna desf ășurare a jocului didactic se num ără aten ția
copiilor, buna captare a aten ției copiilor din partea cadrului didactic, diversit atea materialelor
utilizate, precum și diversele variante ale fiec ărui joc.

Interpretarea r ăspunsurilor cadrelor didactice la a cincea întrebar e în care trebuie s ă
specifice care sunt elementele care ajut ă la buna desf ășurare a jocului didactic:
Cadrele didactice consider ă c ă este foarte important ă respectarea etapelor din derularea
jocului didatic, materialele didactice trebuie s ă fie bine realizate, s ă fie adaptate temei, jocului și s ă

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

76
poat ă fi manevrate cu u șurin ță de copii. Elementele surpriz ă, aplauzele, competi ția, aten ția și
utilizarea diferitelor variante de joc, contribuie de asemenea la buna desf ășurare a jocului didactic
organizat în gr ădini ță . Jocurile didactice trebuie s ă fie dinamice, atractive și în acela și timp, trebuie
să fie adaptate situa ției de înv ățare, predare sau evaluare, respectând particularit ățile de vârst ă ale
copiilor.

Da ți exemple de jocuri didactice desf ăș urate la clas ă în cadrul activit ăților matematice
(nivel II)
S.M. La clas ă am desf ășurat jocurile: ” Știi ce lipse ște ?”, ”Campionul”, ”Fii atent !”,
”Cine știe, câ știg ă !”
R.V. ”Ce floare lipse ște ?”, ”Fluturii vin la flori”, ”Înc ărc ăm / desc ărc ăm trenul”,
”Trenule țul veseliei”
T.S. ”G ăse ște cheia fermecat ă !”, Al câtelea vagon lipse ște ?”
V.M. ”Caut ă vecinii !”, ”R ăspunde repede și bine !”, ”Ferma de animale”
D.M. ”S ăcule țul fermecat”, ”Spune câte obiecte lipsesc !”
C.N. ”A câta frunz ă a c ăzut ?”,”În gr ădina de legume”, ”Iste țeii”

Interpretarea r ăspunsurilor cadrelor didactice la a șasea întrebare în care trebuie s ă
dea exemple de jocuri didactice desf ășurate la clas ă în cadrul activit ăților matematice pentru
nivelul II:
La acest item al interviului, cadrele didactice au dat multe exemple de jocuri didactice pe
care le-au realizat la clas ă în cadrul activit ăților matematice. Exemplele sunt multiple și relevante,
jocurile didactice specificate respect ă nivelul de vârst ă în care am cerut exemplificarea. Din toate
exemplele de jocuri precizate se poate observa fapt ul c ă este nevoie de mult ă creativitate în
organizarea și desf ăș urarea acestora, iar cadrele didactice se implic ă și prefer ă s ă antreneze copiii în
acest tip de activitate.

Considera ți c ă jocul didactic este o metod ă activ-participativ ă ? Argumenta ți
răspunsul dat.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

77
S.M. Jocul didactic nu este considerat ca fiind o metod ă activ-participativ ă în înv ăță mântul
pre școlar, îns ă copiii înva ță prin intermediul jocului didactic s ă respecte regulile grupului, s ă se
implice direct în rezolvarea sarcinii date.
R.V. Nu, îns ă jocul didactic este o activitate dirijat ă, dar și o metod ă didactic ă ce îmbin ă
elementul instructiv-educativ cu cel distractiv.
T.S. Jocul didactic este o form ă de realizare a activit ății, nu este considerat ă o metod ă
activ-participativ ă în înv ăță mântul pre școlar, dar acesta dezvolt ă spiritul competitiv al copiilor, iar
competi ția poate s ă stimuleze copiii timizi.
V.M. Se poate spune c ă jocul este o metod ă activ participativ ă în sensul c ă copiii
interac ționeaz ă pe parcursul desf ășur ării lui.
D.M. Jocul didactic este o metod ă activ-participativ ă dar și un mijloc pe care îl utiliz ăm în
activit ățile de predare, de înv ățare sau de evaluare.
C.N. Consider c ă jocul didactic este o form ă de organizare a activit ății, nu o metod ă activ-
participativ ă, acesta utilizându-se în toate activit ățile de înv ățare din cadrul gr ădini ței.

Interpretarea r ăspunsurilor cadrelor didactice la a șaptea întrebare în care trebuie s ă
specifice dac ă jocul didactic este o metod ă activ-participativ ă:
Cadrele didactice intervievate consider ă c ă jocul didactic este o form ă de organizare a
activit ății care se poate organiza în toate activit ățile de predare, de înv ățare sau de evaluare din
cadrul unit ății de înv ăță mânt. Fiind o metod ă activizant ă, care cere implicare și cooperare, jocul
didactic stimuleaz ă, men ține aten ția și interesul copiilor pre școlari, ori de câte ori este organizat de
cadrele didactice.

În urma utiliz ării jocului didactic a ți observat progresul pre școlarilor dumneavoastr ă
? În ce constă aceast progres ?
S.M. În urma utiliz ării jocului didactic la clas ă, am observat progresul copiilor deoarece
jocul didactic este o activitate prin care putem fa ce activit ăți frumoase de consolidare, de fixare sau
de evaluare a cuno știn țelor.
R.V. Am observat progresul copiilor, iar munca în grup, în perechi îi face pe ace știa s ă
respecte mai bine regulile impuse și în afara jocului.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

78
T.S. Jocul didactic îi ajut ă pe copii s ă progreseze, iar utilizarea lui îi stimuleaz ă pe copii s ă
rezolve într-un mod pl ăcut și atractiv sarcinile date, îi ajut ă la însu șirea numera ției, la
familiarizarea cu pozi țiile spa țiale.
V.M. Am utilizat jocul didactic și am observat un progres în ceea ce prive ște recunoa șterea
cifrelor, identificarea vecinilor, formarea de mul țimi și asocierea cifrei corespunz ătoare.
D.M. Utilizarea jocului didactic în activit ățile matematice a contribuit și contribuie la
îmbun ătățirea cuno știn țelor asimilate de copiii pre școlari.
C.N. Progresul pre școlarilor a crescut semnificativ, ace știa au reu șit s ă rezolve diverse
sarcini f ără ajutor.

Interpretarea r ăspunsurilor cadrelor didactice la a opta întrebare în care trebuie s ă
precizeze dac ă urma utiliz ării jocului didactic au observat progresul pre școlarilor:
La ultima întrebare adresat ă cadrelor didactice în cadrul interviului, acestea au precizat
faptul c ă utilizarea jocului didactic în cadrul activit ăților matematice contribuie în mod semnificativ
la progresul copiilor. Cuno știn țele transmise sunt asimilate mai u șor, este facilitat ă munca în
perechi, copiii coopereaz ă, se implic ă, iar jocurile didactice organizate la clas ă se desf ășoar ă foarte
bine. De asemenea, acest tip de activit ăți contribuie la îmbun ătățirea cuno știn țelor asimilate de
copiii pre școlari, iar progresul acestora este semnificativ, s arcinile date sunt rezolvate cu u șurin ță .

3.5. Interpretarea rezultatelor cercet ării și formularea concluziilor

În aceast ă parte a cercet ării voi formula o serie de aspecte pe care le-am se sizat în cele dou ă
părți ale cercet ării pedagogice de tip cantitativ și calitativ, astfel:
A. Formularea concluziilor rezultate din analiza datel or ob ținute prin metode cantitative, în
urma aplic ării experimentului;
B. Formularea concluziilor rezultate din analiza datel or ob ținute prin metode calitative, în urma
aplic ării interviului.

A. Formularea concluziilor rezultate din analiza datelor ob ținute prin metode cantitative, în
urma aplic ării experimentului :

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

79
Evolu ția progresului înregistrat de copii pe linia form ării reprezent ărilor matematice corecte
poate fi reliefat ă prin descre șterea gre șelilor copiilor, fapt ce reiese din rezultatele ob ținute la
probele aplicate la finalizarea experimentului, adi c ă la finalizarea proiectului de cercetare. Pentru o
mai bun ă ilustrare am întocmit urm ătorul tabel:

Rezultatele ob ținute de copii la probele de evaluare aplicate în e tapa constatativ ă
și la finalizarea cercet ării experimentale
Tabelul 4
Etapa constatativ ă: Finalizarea cercet ării:
Num ărul
probei Num ărul de
copii C.A. C.D. N.S. C.A. C.D. N.S.
1. 25 12 11 2 16 7 2
2. 25 8 15 2 19 5 1
3. 25 11 13 1 22 2 1

Progresul înregistrat de copii la cele trei probe de evaluare din cadrul proiectului de
cercetare, în faza de început și cea final ă, poate fi eviden țiat și prin urm ătoarele histograme:

Figura 7. Rezultatele ob ținute de copii la cele trei probe de evaluare în pe rioada constatativ ă
12 11
2 8 15
2 11 13
1
0 5 10 15
1 2 3 Rezultatele ob ținute de copii la cele trei probe de
evaluare în etapa constatativ ă
C.A. – Comportament atins C.D.- Comportament în dezvoltare
N.S. – Necesit ă sprijin

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

80
16
7
219
5
122
21
0510 15 20 25
1 2 3Rezultatele ob ținute de copii la cele trei probe de
evaluare la sfâr șitul cercet ării
C.A. – Comportament atins C.D. – Comportament în dezvoltare N.S. – Necesit ă sprijin

Figura 8. Rezultatele ob ținute de copii la cele trei probe de evaluare la sf âr șitul cercet ării

Analiza datelor din cadrul cercet ării cantitative reliefeaz ă c ă pre școlarii au ob ținut progresiv
rezultate tot mai bune. Aceste rezultate în marea l or majoritate se datorez ă sistemului de activit ăți
organizate pe baza jocurilor didactice. Astfel, pro bele aplicate atât la începutul cât și la sfâr șitul
experimentului din cadrul cercet ării au fost realizate în urma consult ării programei școlare, fiind
adaptate specificului grupei de pre școlari, ținând totodat ă cont și de particularit ățile de vârst ă ale
acestora. Verificarea oral ă și individual ă a unor copii a fost înlocuit ă cu o munc ă efectiv ă cu
întreaga grup ă. Timpul pred ării s-a restrâns și a crescut ponderea activit ății efective cu copiii sub
form ă de joc la început, mai târziu, tehnica jocului dev enind uneori asem ănătoare unor fi șe de lucru,
elementul de joc asigurându-se prin sus ținerea spiritului de întrecere.
Prin intermediul aplic ării experimentale a acestei cercet ări realizate pe un lot de subiec ți
teprezenta ți de cei 25 de copii pre școlari de la Gr ădini ța cu Program Prelungit Nr. 8 din Alba Iulia,
am încercat s ă scot în eviden ță faptul c ă jocul didactic ofer ă largi posibilit ăți de formare a diferitelor
reprezent ări matematice, contribuie la dezvoltarea aptitudini lor imaginative și ajut ă la trecerea
treptat ă de la ac țiunea practic ă la cea mintal ă.
În derularea acestei cercetari am ținut cont de cele dou ă categorii de variabile. Astfel,
variabila independent ă este reprezentat ă de programul pe care l-am stabilit în derularea ac tivit ăților
matematice realizate sub form ă de joc didactic, iar variabila dependent ă urm ăre ște în permanen ță
performan țele copiilor pre școlari pe parcursul derul ării experimentului pe perioada de timp a unui
an școlar.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

81
Ipoteza pe baza c ăreia am desf ăș urat experimentul în cadrul cercet ării, conform c ăreia
utilizarea jocului didactic la pre școlarii din grupa mare în rela ție cu particularit ățile individuale sau
de grup ale copiilor, duc la optimizarea activit ății didactice, la îmbun ătățirea rezultatelor școlare și la
modalit ăți comportamentale dezirabile, a fost confirmat ă.

B. Formularea concluziilor rezultate din analiza datelor ob ținute prin metode calitative, în urma
aplic ării interviului:
La fiecare întrebare din ghidul de interviu, cele șase cadre didactice au r ăspuns, iar în urma
analizei r ăspunsurilor, am elaborat concluziile finale rezulta te din analiza datelor ob ținute prin
metoda calitativ ă prezentat ă: interviul. Astfel:
 Se observ ă progresul copiilor pre școlari în urma aplic ării jocului didactic în activit ățile
matematice la nivelul II (grupa mare);
 Copiii se implic ă activ, manifestând mult interes, sunt activiza ți to ți copiii, chiar și cei mai
timizi;
 Cadrele didactice dispun de mult ă m ăiestrie și de creativitate în momentul în care desf ăș oar ă
jocuri didactice în cadrul tuturor activit ăților de predare, de consolidare sau de evaluare;
 Cadrele didactice dispun de multe mijloace didactic e și de surse informa ționale, în
concordan ță cu nout ățile aduse în domeniul educa țional, aplic ă o multitudine de jocuri
didactice care sunt selectate și adaptate particularit ăților de vârst ă și psiho-individuale ale
copiilor;
 Un joc didactic trebuie s ă fie bine organizat și îndrumat de cadrul didactic pentru a se putea
ob ține obiectivul propus/obietruvele propuse, iar moti va ția copilului pre școlar poate fi
cultivat ă prin preocuparea cadrului dicactic pentru selectar ea strategiilor didactice potrivite,
jocul didactic matematic având în acest sens o cont ribu ție valoroas ă;
 Nu se poate face o delimitare între mediul de preda re al cadrului didactic (mediul urban sau
mediul rural);
 Cadrele didactice trezesc interesul copiilor prin j ocuri didactice atractive, iar asimilarea
no țiunilor matematice se face mai u șor dac ă se utilizeaz ă jocul didactic matematic;
 jocurile didactice contribuie la formarea ra ționamentului matematic, a capacit ăților de
aplicare în practic ă a cuno știn țelor copiilor, iar achizi ționarea de cuno știn țe matematice

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

82
trebuie s ă se realizeze pe c ăi multiple și variate, iar generalizarea și utilizarea lor s ă
favorizeze mobilitatea ac țiunilor mintale;
 jocul didactic este un moment de destindere, de ino vare, de înv ățare, menit s ă provoace, s ă
men țin ă și s ă sporeasc ă aten ția și interesul pentru matematic ă;
 se realizeaz ă un parteneriat între cadrul didactic și copil, iar randamentul este maxim atunci
când se elimin ă factorii perturbatori;
 în momentul în care cadrele didactice utilizeaz ă la clas ă jocul didactic matematic se observ ă
progresul copiilor, iar îmbun ătățirea rezultatelor este relevant ă.
Consider c ă jocul didactic matematic este un procedeu foarte u til, necesar și posibil de
realizat cu succes cu copiii pre școlari ai grupei mari. Dac ă se ține cont de interpretarea r ăspunsurilor
cadrelor didactice la întreb ări, reiese faptul c ă ipoteza de la care am plecat, cea în care se speci fic ă
faptul c ă actul educa țional se îmbun ătățește considerabil prin utilizarea jocului didactic în
activit ățile matematice din cadrul înv ăță mântului pre școlar la copiii de grup ă mare, a fost
confirmat ă.
În cadrul cercet ării de tip cantitativ-calitativ ă, ipoteza conform c ăreia utilizarea jocului
didactic matematic la pre școlarii din grupa mare în rela ție cu particularit ățile individuale sau de
grup ale copiilor, duc la optimizarea activit ății didactice, la îmbun ătățirea rezultatelor școlare și la
modalit ăți comportamentale dezirabile a fost confirmat ă. Astfel, metoda experimental ă și interviul,
al ături de celelalte metode descrise pe parcursul cerc et ării pedagogice, confirm ă acest aspect.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

83
Reflec ții pe marginea programului de master

Programul de masterat Psihopedagogia educa ției timpurii și a școlarit ății mici s-a apropiat
de sfâr șit. Lucrarea de diserta ție reprezint ă încununarea muncii din cei doi ani în care am stud iat o
mul țime de module care ne-au ajutat s ă ne îmbun ătățim cuno știn țele la acest nivel.
Pentru lucrarea de diserta ție am ales tema Optimizarea activit ății didactice prin intermediul
jocului didactic matematic la pre școlarii din grupa mare. Modulul în care se încadreaz ă aceast ă
tem ă de cercetare este Modulul 3 – Metodologia cercet ării în educa ție, din anul I de studii, în care
au fost abordate disciplinele Managementul proiectelor în educa ție și Metode de cercetare
calitativ ă.
Dintre modulele cu contribu ție implicit ă direct ă se num ără:

Modulul 8 – Docimologie și evaluare ;

Modulul 4 – Psihologia dezvolt ării ;

Modulul 2 – Metodologia procesului educativ.
Dintre modulele cu contribu ție implicit indirect ă se num ără:

Modulul 9 – Comunicare și rela ții interpersonale;

Modulul 7 – Proiectare educa țional ă și didactic ă;

Modulul 12 – Profesionalizarea didactic ă în educa ția timpurie.
Aceste module m-au ajutat în mare m ăsur ă s ă realizez partea de cercetare, dup ă ce am
studiat diverse c ărți din bibliografia recomandat ă de doamnele și domnii profesori. Explica țiile la
curs și seminar au fost clare, iar nel ămuririle pe care le-am avut au fost eliminate. S-a pus mult
accent pe partea practic ă a acestor module, iar experien ța la clas ă a noastr ă, a masteranzilor, î și
poate spune cuvântul. Astfel, am putut îmbina în mo d pl ăcut partea teoretic ă cu cea practic ă.
Consider c ă toate disciplinele cuprinse în modulele din cei do i ani de studiu au fost utile în
formarea noastr ă ca profesioni ști în educa ție, iar comunicarea dintre cadrele didactice și masteranzii
cuprin și în proiectul PERFORMER este deschis ă și flexibil ă.
Trebuie s ă recunosc faptul c ă la acest program de masterat am colaborat bine și cu colegii,
am lucrat în echip ă la elaborarea temelor de grup. Sunt bucuroas ă c ă am reu șit s ă m ă perfec ționez
al ături de cadre didactice bine preg ătite și de colegi care imi r ămân la suflet, iar celor care ne vor
urma pa șii le urez mult succes !

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

84
BIBLIOGRAFIE:

1. Agabrian, Mircea, (2004), Cercetarea calitativ ă a socialului: Design și performare , Editura
Institutul European, Ia și;
2. Agabrian, Mircea, (2006), Analiza de con ținut, Editura Polirom , Ia și;
3. Ana, Aurelia; Cioflic ă, Smaranda Maria, (2000), Jocuri didactice matematice, Editura
EMIA, Deva;
4. Antonovici, Ștefania; Jalb ă, Cornelia; Nicu, Gabriela, (2005), Jocuri didactice pentru
activit ățile matematice din gr ădini ță , Editura Aramis Print, Bucure ști;
5. Babbie, Earl, Traducere de Sergiu Gherghina, George Jigl ău, Monica Andriescu, (2010),
Practica cercet ării sociale , Editura Polirom, Ia și;
6. Bandura, A., Cerbone, D., (1983), Self Evaluative and Self Efficacy Mechanisms Govern ing
the Motivational Effects, in Journal of Personality and Social Psychology, v ol. 45, nr. 5,
November;
7. Boco ș, Mu șata, (2003), Teoria și practica cercet ării pedagogice , Editura Casa C ărții de
Știin ță , Cluj Napoca;
8. Boco ș, Mu șata, (2003), Cercetare pedagogic ă. Suporturi teoretice și metodologice . Edi ția a
II-a, Editura Presa Universitar ă Clujean ă, Cluj Napoca;
9. Boco ș, Mu șata; Catalano, Hora țiu, (2008), Pedagogia înv ăță mântului primar și pre școlar,
vol I , Cercet ări-ac țiune, Colec ția Pedagogic ă, Editura Presa Universitar ă Clujean ă, Cluj
Napoca;
10. Catalano, Hora țiu (coordonator), (2006), Caietul profesional al educatoarei, Colec ția
Didactica Esen țial, Editura Omfal Esen țial, Bucure ști;
11. Cerghit, Ioan, (1993), Metode de înv ăță mânt , E.D.P. Bucure ști;
12. Cerghit, I.; Vl ăsceanu, L., (coordonator), (1998), Curs de pedagogie , Universitatea
Bucure ști;
13. Chelcea, Septimiu, (2007), Metodologia cercet ării sociologice: metode cantitative și
calitative, Editura Economic ă, Bucure ști;

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

85
14. Cosmovici, Andrei; Iacob, Lumini ța (coordonatori), (2008), Psihologie școlar ă, Editura
Polirom, Ia și;
15. Cristea Sorin, (2000), Dic ționar de Pedagogie , Editura Litera Interna țional, Chi șin ău –
Bucure ști;
16. Cuco ș, C. (coordonator), (1998), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade
didactice, Editura Polirom, Ia și;
17. Culea, Lauren ția, (coordonator), (2008), Aplicarea Noului Curriculum pentru educa ție
timpurie – O provocare ?, Editura Diana, Pite ști;;
18. Dafinoiu, Ion, (2002), Personalitatea – Metode de abordare clinic ă; Observa ția și interviul,
Editura Polirom, Ia și;
19. Dr. Pauline Morand de Jouffey ,(2006), Psihologia copilului, Editura Teora, Bucure ști;
20. Dr ăgan, Ioan; Nicola, Ioan, (1995), Cercetarea pedagogic ă, Editura Timopur, Târgu-Mure ș;
21. Dumitrana, Magdalena, (2002), Activit ățile matematice în gr ădini ță , Editura Compania,
Bucure ști;
22. Elkonim, D. B., ,(1995), Psihologia jocului , Editura Didactic ă și Pedagogic ă, Bucure ști;
23. En ăchescu, Eugenia, (2012), Cercetarea știin țific ă în educa ție și înv ăță mânt. Întreb ări cu și
fără r ăspunsuri imediate , Editura Universal ă, Bucure ști;
24. Gherghina, D.; Oprescu, N.; D ănil ă, I.; Novac, C., (2007), Metodica activit ăților instructiv-
educative în înv ăță mântul preprimar , Editura DIDACTICA NOVA Craiova;
25. Glava, A.; Glava, C., (2002), Introducere în pedagogia pre școlar ă, Editura Dacia
Educa țional, Cluj-Napoca;
26. Golu, P. ( și colab.), (1995), Psihologia copilului, E.D.P.R.A., Bucure ști;
27. Ilu ț, Petru, (1997), Abordarea calitativ ă a socioumanului; concepte și metode , Polirom, Ia și;
28. Manolescu, M.; Constantinescu, M,.M.; Gorcinski, G., (1997), Proiectare și evaluare
didactic ă în înv ăță mântul primar – Matematic ă, Editura Steaua Procion, Bucure ști;
29. Miftode, Vasile, (1995), Metodologia sociologic ă. Metode și tehnici de cercetare
sociologic ă, Editura Porto-Franco, Gala ți;
30. Mucchielli, Alex (coordonator), (2002). Dic ționar al metodelor calitative în știin țele umane
și sociale , Polirom, Ia și;

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

86
31. Neagu, Mihaela; Beraru, Georgeta, (1997), Activit ăți matematice în gr ădini ță , Editura
Collegium Polirom, Ia și;
32. Nicola, Ioan, (2000), Tratat de pedagogie școlar ă, Editura Aramis, Bucure ști;
33. Niculescu, Rodica, (2008) Pedagogia pre școlarit ății și școlarit ății mici , Curs pentru
Înv ăță mântul la Distan ță , Editura Universit ății, Bra șov;
34. Păduraru, V. (coord.), (1999), Activit ăți matematice în înv ăță mântul pre școlar , Editura
Collegium POLIROM Ia și;
35. Petrovan, Ramona, Ștefana, (2009), Strategii activizante de predare-înv ățare prin
valorificarea teoriei inteligen țelor multiple, Editura Casa C ărții de Știin ță , Cluj–Napoca;
36. Preda, Viorica (Coord. Insp. în M.E.C.), (2009), Metodica activit ăților instructiv -educative
în gr ădini ța de copii , Editura Gh.Câr țu Alexandru, Craiova;
37. Rotariu, Traian, (1994), Curs de metode și tehnici de cercetare sociologic ă, Universitatea
Cluj Napoca;
38. Strunga Constantin, (2000), Elemente de metodologie a cercet ării pedagocice si
opera ționalizarea evaluativ ă, Editura Politehnica, Timisoara;
39. Vl ăsceanu, Laz ăr, (1982), Metodologia cercet ării sociologice. Orient ări și probleme ,
Editura Știin țific ă și Enciclopedic ă, Bucure ști;
40. Trif, Leti ția, (2008), Pedagogia înv ăță mântului primar și pre școlar , Editura Eurostampa,
Timi șoara;
41. Trif, Leti ția; Voiculescu, Elisabeta, (2013), Teoria și metodologia instruirii , Editura
Didactic ă și Pedagogic ă, R.A., Bucure ști;
42. Trif, Leti ția, (2014), Managementul clasei de elevi, abord ări aprofundate , Editura
Universit ății „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia;
43. Todor, Ioana, (2013), Psihologie general ă, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, R.A.,
Bucure ști;
44. Todor, Ioana, (2014), Psihologia educa ției, Suport de curs: Înv ățarea. Teorii ale înv ăță rii .
Motiva ția înv ăță rii , Seria Didactica, Alba Iulia;
45. Voiculescu, Elisabeta, (coordonator), (2007), Pedagogie și elemente de psihologie școlar ă,
Editura Aeternitas, Alba-Iulia;

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

87
46. Voiculescu, Elisabeta; Popovici, Dumitru, Aldea, De lia, (2000), Pedagogie, partea I , Alba
Iulia;
47. Voiculescu, F.; Ludu șan, M.; Aldea, D.; Popovici, D.; Voiculescu, E.; Pe trovan, R., (2001),
Pedagogie, partea a II-a, ALBA Iulia;
48. Voiculescu, Elisabeta,Voiculescu, Florea, (2009), Teoria și practica evalu ării școlare ,
Editura Aeternitas, Alba Iulia;
49. Voiculescu, Elisabeta; Voiculescu, Florea, (2007), Măsurarea în știin țele educa ției , Editura
Institutul European, Ia și;
50. Voiculescu, Florea, (2009), Metodologia cercet ării în știin țele educa ției – Curs pentru
programul de masterat în Management educa țional , Seria Didactica, tipografia Universit ății
1 Decembrie 1918 Alba Iulia;
51. Zamfir, C ătălin; Vl ăsceanu, Laz ăr (coordonatori), (1993), Dic ționar de sociologie, Editura
BABEL, Bucure ști;
52. * * * (1979), Dic ționar de pedagogie , Editura Didactic ă și Pedagogic ă, Bucure ști.
53. * * *, (2008), Curriculum pentru educa ția timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani – M.E.C.T.,
Unitatea de Management al Proiectelor pentru Înv ăță mântul Preuniversitar;
54. * * * Revista înv ăță mântul primar , nr. 4/2003;
55. * * * (2008), Revista înv ăță mântul pre școlar în mileniul III , Ministerul Educaiei, Cercet ării
și Inov ării, Asocia ția educatorilor, Editura Reprograph, Dolj;

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

88

Anexe

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

89

Anexa 1
Fi șă de lucru privind sesizarea nivelului de cuno știn țe
referitoare la mul țimi

 Forma ți mul țimea veveri țelor și mul țimea broscu țelor țestoase, prin încercuire.
 Forma ți perechi între elementele celor dou ă mul țimi formate, ducând câte o linie de la
fiecare veveri ță la fiecare broscu ță țestoas ă.
 Pune o stelu ță sub mul țimea care are mai pu ține elemente.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

90
Anexa 2
Prob ă de evaluare pentru verificarea cuno știn țelor privind numera ția

 Deseneaz ă tot atâtea floricele câte albinu țe sunt, astfel încât la sfâr șit fiecare albinu ță s ă aib ă
câte o floare.
 Formeaz ă, prin încercuire, mul țimea narciselor și mul țimea lalelelor. Forma ți perechi între
elementele celor dou ă mul țimi.
 Desena ți o bulin ă albastr ă sub mul țimea cu mai multe elemente.

…………………………………………… …………………………………………… ………………………………

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

91
Anexa 3
Proiect de activitate integrat ă

Grupa : mare A (grupa albinu țelor)
Gr ădini ța cu Program Prelungit Nr. 8 Alba Iulia
Cadru didactic: Tiutiu Giorgia-Laura

Activit ăți pe domenii experien țiale: (A.D.E.)
Activitate integrat ă (D. Ș): „La ferm ă” (activitate matematic ă + cunoa șterea mediului)

Mijloc de realizare: jocul didactic
Tipul activit ății : consolidare, formare de priceperi și deprinderi
Forma de organizare: frontal, în grup, individual.

Scop: fixarea cuno știn țelor referitoare la caracteristicile animalelor de la ferm ă și dezvoltarea
capacit ății de a efectua clasific ări pe baza unor caracteristici; consolidarea num ăratului și socotitului
în limitele 1-10 prin folosirea corect ă a limbajul matematic;

Obiective opera ționale:
 să recunoasc ă și s ă denumeasc ă animalele domestice;
 să stabileasc ă asem ănari și deosebiri între animalele fermei;
 să rezolve probleme simple în limitele 1-10;
 să raporteze corect numarul la cantitate și cantitatea la num ăr;
 să grupeze animalele dup ă criteriul form ă și m ărime;
 să precizeze locul unui element într-un șir;
 să compun ă și s ă descompun ă elementele unei mul țimi;
 să formuleze r ăspunsuri pentru ghicitorile prezentate;
 să respecte regulile jocului;
 să completeze fi șe de lucru.

Sarcina didactic ă: Copiii vor fi împ ărțiți în dou ă echipe (echipa fermierilor și echipa
matematicienilor). Vor trece prin ni ște probe respectând regulile jocului.
Reguli de joc: Copiii împ ărțiți în dou grupe (fermieri si matematicieni) vor trec e prin
diferite probe, iar pentru fiecare r ăspuns corect formulat de copiii echipei, vor câ știga câte o bulin ă
colorat ă. La sfâr șitul activit ății se va desemna echipa câ știg ătoare care va primi diplom ă.
Elemente de joc: surpriza, aplauzele, întrecerea
Strategia didactic ă: algoritmic ă
Metode și procedee: explica ția, demonstra ția, exerci țiul, problematizarea, jocul didactic,
aprecieri verbale.
Materiale didactice: macheta fermei, cifre, co șule țe, material demonstrativ, fi șe, juc ării
diverse care reprezint ă animale de la ferm ă (cai, vaci, oi, porci, câini, coco și, g ăini, etc.), jetoane,
„c ăsu ța fermecat ă”, imagini diverse, diplome, etc.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

92
Desf ășurarea activit ății:

Evenimentul
didactic Con ținutul ștriin țific Strategii
didactice Evaluare
1. Moment
organizatoric
Pentru a asigura buna desfasurarea a
activit ății, sala de grup ă va fi aerisit ă,
scaunelele vor fi a șezate în dou ă
semicercuri care vor avea fiecare cate o
masut ă pe lateral.
-copiii intr ă în sal ă pe melodia “Graiul
animalelor” și se a șeaz ș pe scaunele, în
func ție de num ărul pe care-l au dup ă ce
se procedeaz ă la modalitatea de grupare
prin num ărare (1-2-1-2).
2.Captarea
aten ției

-urmeaz ă întreb ări referitoare la tema
zilei.
-se prezint ă macheta care reprezint ă
ferma și animalele care sunt pu țin triste
că nu î și g ăsesc locul potrivit.
-voi purta un scurt dialog referitor la
materialul didactic utilizat (machet ă,
animale );
-le voi prezenta copiilor “c ăsu ța
fermecat ă” în care se ascund o parte din
surprizele de la ferm ă.Aceste surprize se
vor ivi pe parcursul activit ății. surpriza

conversa ția

observarea
comportamentului
copiilor
3.Anun țarea temei
și a obiectivelor -Astazi ne vom juca un joc care se
numeste “La ferm ă”, prin intermediul
caruia noi vom recunoaste și vom
denumi animalele din ferm ă,le vom
grupa și num ăra, folosindu-ne de faptul
ca noi știm s ă num ărăm pân ă la zece.
M-am gândit ca dac ă noi cunoa ștem
toate animalele din ograd ă, trebuie s ă
fim buni fermieri, asa c ă ne vom împ ărți
în dou ă grupe. Una dintre grupe va fi
grupa fermierilor. Ca s ă putem fi buni
fermieri, va trebui s ă num ărăm și s ă
găsim toate animalele care se ascund
prin ograd ă. De aceea, cealalt ă grup ă va
fi cea a matematicienilor.
Pe parcursul jocului, rolurile se vor
inversa. explica ția

conversa ția

surpriza observarea
comportamentu
lui verbal și
nonverbal al
copiilor

4.Prezentarea Explicarea regulilor jocului: explica ția

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

93
con ținutului și
dirijarea înv ăță rii Copiii împ ărțiți în dou ă grupe
(fermieri și matematicieni) vor trece prin
diferite probe, iar pentru fiecare r ăspuns
corect formulat de copiii echipei, vor
câ știga câte o bulin ă colorat ă.
La sfâr șitul activit ății se va desemna
echipa câ știg ătoare.
Probele la care sunt supuse cele
dou ă echipe sunt urm ătoarele:
1.Fermierii
recunosc și denumesc animalele de
la ferm ă;
stabilesc asem ănari și deosebiri între
animalele fermei;
le vor grupa dup ă diferite criterii
(form ă, m ărime);
2. Matematicienii
vor num ăra animalele raportând
cantitatea la num ăr și num ărul la
cantitate;
vor preciza locul unui element într-
un șir;
compun și descompun mul țimi de
obiecte
Urmeaz ă executarea jocului de
prob ă, apoi desf ăș urarea concursului
pe echipe.
Copiii vor respecta regulile jocului
pe parcursul desf ăș ur ării întrecerii.
Se vor acorda explica ții suplimentare
dac ă va f ă nevoie, iar copiii care
întâmpin ă dificult ăți în realizarea
sarcinilor vor fi corecta ți. Copiii timizi
vor fi încuraja ți pentru a participa la
jocul organizat.
Elementele de joc sunt introduse în
joc.
Pentru fiecare r ăspuns corect se vor
primi bulinu țe colorate.
Pe parcursul jocului, rolurile se
vor inversa.

conversa ția

demonstra ția

jocul didactic

explica ția

surpriza

jocul didactic

explica ția

jocul de prob ă

jocul didactic

problematizarea

conversa ția

explica ția

observarea
comportamentului
verbal și
nonverbal al
copiilor

găsirea
răspunsurilor
corecte

observarea
comportamentului
verbal și
nonverbal al
copiilor

5.Asigurarea
reten ției și a
transferului Din “c ăsu ța fermecat ă” se va extrage
câte un plic în care se afl ă ni ște exerci ții-
ghicitori care se vor rezolva sub form ă
surpriza

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

94
de probleme ilustrate:
“Opt r ățuște stau pe lac
Și tot cânt ă mac,mac,mac
Una îns ă mofturoas ă
S-a gândit s ă plece acas ă.”
“Șapte oi țe pe ima ș
Au v ăzut un flutura ș,
Una îns ă sperioas ă
A fugit repede-acas ă.”
“Cinci purcei dolof ănei
Stau la umbr ă sub un tei
Înc ă doi mai m ăricei
Vin s ă se-odihneasc ă și ei.”

conversa ția

explica ția

exerci țiul

observarea
modului de lucru
al copiilor,de
participare și de
îndeplinire a
sarcinii

6. Evaluarea
performan ței Copiii trebuie s ă recunoasc ă animalul
redat din ghicitori diverse.
În limita timpului disponibil, copiii vor
primi o fi șă pe care au de rezolvat
urm ătoarele sarcini :
1.Num ără și traseaz ă în spa țiul dat tot
atâtea liniu țe câte animalele sunt .
2.Încercuie ște mul țimea animalelor care
înoat ă și a celor care nu m ănânc ă iarb ă .
În diagrame sunt câini, cai, ra țe și
găini.
Se fixeaz ă tema și retrospectiva întregii
activit ății pe domenii experien țiale.
Se stabile ște echipa câ știg ătoare
(fermieri sau matematicieni) și primesc
diplome .
„Ghicitorile”

conversa ția

observa ția

exerci țiul

aprecieri colective
și individuale

fi șă de lucru

7.Încheierea
activit ății Copiii sunt apreciati verbal și primesc
stimulente (jeleuri în form ă de v ăcu ță ,
iar în piept imaginea unui animal de la
ferm ă). Se vor strâng în jurul fermei și
cânt ă cântecul “Graiul animalelor”.
conversa ția

surpriza aprecieri
verbale

acordare de
recompense

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

95
Anexa 4
FI ȘĂ DE LUCRU – Jocul : Flutura șii și florile

 Încercuie ște cu ro șu a doua și a patra floare;
 Deseneaz ă câte un flutura ș deasupra primei și ultimei flori;
 Încercuie ște cu albastru al treilea flutura ș.

…………………………………………… …………………………………………… ……………………………………

…………………………………………… …………………………………………… ……………………………………

…………………………………………… …………………………………………… ……………………………………

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

96
Anexa 5
FI ȘĂ DE LUCRU – Jocul: Caut ă figurile geometrice !

Colora ți:
 pătratele cu ro șu,
 cu albastru triunghiurile,
 cu verde cercurile,
 cu galben dreptunghiurile.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

97
Anexa 6
Fi șă de lucru – Jocul: A șaz ă-mă la c ăsu ța care are un semn ca mine

Coloreaz ă robo țelul astfel:
 cu albastru triunghiurile ( )
 cu galben cercurile ( )
 cu ro șu p ătratele ( ).

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

98
Anexa 7
Fi șă de lucru – Jocul : Cum este și cum nu este aceast ă pies ă

 Coloreaz ă toate figurile geometrice ce nu sunt cercuri.
 Taie cu o linie figurile geometrice ce nu sunt nici ro șii, nici galbene.

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

99
Anexa 8
Probleme illustrate

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

100
Anexa 9
Prob ă privind sesizarea nivelului de cuno știn țe referitoare la mul țimi

 Formeaz ă mul țimea flutura șilor și deseneaz ă al ăturat tot atâtea floricele câ ți flutura și sunt.

…………………………………………… …………………………………………… …………………………………………… ..
 Formeaz ă mul țimea ursule ților, num ără ursule ții și une ște mul țimea lor cu cifra
corespunz ătoare.

4
7
9
10

 Deseneaz ă tot atâtea buline câte arat ă cifra.

8 5 10 3

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

101
Anexa 10
Prob ă privind reprezent ările corecte despre figurile geometrice plane
Num ără figurile geometrice și deseneaz ă în spa țiul al ăturat tot atâtea buline !
Găse ște cifra potrivit ă fiec ărei mul țimi !

3

5

4

1

2
Uni ți punctele și colora ți figurile geometrice care v ă plac !

Uni ți figurile geometrice de aceea și form ă !

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

102
Anexa 11
Prob ă pentru verificarea cuno știn țelor privind numera ția

1. Încercuie ște cifra potrivit ă num ărului de flutura și.
2. Asociaz ă fiec ărei mul țimi de legume cifra corespunz ătoare.
3. Deseneaz ă în c ăsu ța goal ă tot atâtea liniu țe câte albinu țe sunt.
…………………………………………… …………………………………………… ………………………………………….

5 4 3
…………………………………………… …………………………………………… ………………………………………….

4 2
5 3

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

103
Anexa 12

Ghid de interviu pentru cadrele didactice

Preambul: Mul țumesc c ă a ți fost de accord s ă discuta ți cu mine.
Mă numesc Tiutiu Giorgia-Laura, sunt masterand la Uni versitatea ”1 Decembrie 1918”
Alba Iulia, la Facultatea de Drept și Știin țe Sociale, specializarea Psihopedagogia educa ției
timpurii și a școlarit ății mici și doresc s ă realizez o cercetare prin care s ă identific aspectele
relevante prin care este utilizat jocul didactic în cadrul activit ăților desf ăș urate de dumneavoastr ă
la grupa de pre școlari/ clasa de elevi.
Subliniez c ă acest lucru va fi tratat cu confiden țialitate și discre ție total ă.

Pentru început v-a ș ruga s ă preciza ți unele detalii personale deoarece acestea sunt
importante în cercetare.
 Meseria dumneavoastr ă
 Specializarea
 Vârsta
 Vechimea în înv ăță mânt
 Nivelul de preg ătire
 Mediul de predare (rural sau urban)

1. Crede ți c ă utilizarea jocului didactic în cadrul activit ăților de înv ățare este relevant ă ? V ă
rog s ă motiva ți r ăspunsul dat.

2. Care sunt cele mai importante rezultate ob ținute în urma utiliz ării jocului didactic ?
Exemplifica ți pentru activit ățile matematice de la grupa mare (nivel II)

3. Care sunt elementele perturbatoare în desf ăș urarea jocului didactic ?

4. Crede ți c ă ar trebui s ă existe o delimitare între cele dou ă medii, rural și urban, în
desf ăș urarea jocului didactic ?

5. Care sunt elementele care ajut ă la buna desf ăș urare a jocului didactic ?

6. Da ți exemple de jocuri didactice desf ăș urate la clas ă în cadrul activit ăților matematice de la
grupa mare (nivel II).

7. Considera ți c ă jocul didactic este o metod ă activ-participativ ă ? Argumenta ți r ăspunsul
dat.

8. În urma utiliz ării jocului didactic a ți observat progresul pre școlarilor dumneavoastr ă? În
ce const ă aceast progres?

Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione

104

Declara ție de autenticitate

Subsemnata Tiutiu Giorgia-Laura, absolvent ă a programului de masterat în
Psihopedagogia educa ției timpurii și a școlarit ății mici la Universitatea „1 Decembrie
1918” din Alba Iulia, promo ția 2014, autoare a prezentei diserta ții, declar pe propria
răspundere urm ătoarele:
a) diserta ția a fost elaborat ă personal și îmi apar ține în întregime;
b) nu am folosit alte surse decât cele men ționate în bibliografie sau în textul
diserta ției;
c) nu am preluat texte, date sau elemente de grafi c ă din alte lucr ări sau din alte
surse f ără a fi citate și f ără a fi precizat ă sursa prelu ării, inclusiv în cazul în
care sursa o reprezint ă alte lucr ări ale subsemnatului (subsemnatei);
d) lucrarea nu a mai fost folosit ă, în forma actual ă, în alte contexte de examen
sau de concurs.

Semn ătura _________________________________

Data ________________________