Istituto di Scienze Psicologiche [611755]
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
MINISTERUL EDUCA ȚIEI NA ȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Departamentul pentru Preg ătirea Personalului Didactic
DISERTAȚIE
de finalizare a programului de master
PSIHOPEDAGOGIA EDUCA ȚIEI TIMPURII
ȘI A ȘCOLARIT ĂȚII MICI
Absolv ent,
DOBRA (MIHE Ț) ALINA ELENA
Conduc ător știin țific,
Conf. univ.dr. Voiculescu Elisabeta
2014
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
2MINISTERUL EDUCA ȚIEI NA ȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Știin țe Sociale
Departamentul pentru Preg ătirea Personalului Didactic
DISERTAȚIE
Metode moderne în asimilarea povestirilor și în dezvoltarea limbajului
la pre școlari
Absolv ent,
DOBRA (MIHE Ț) ALINA ELENA
Conduc ător știin țific,
Conf. univ.dr. Voiculescu Elisabeta
ALBA IULIA
2014
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
3Prezenta diserta ție finalizeaz ă programul de master Psihopedagogia educa ției timpurii
și a școlarit ății mici, organizat în cadrul proiectului Perspective ale form ării prin masterat a
specialiștilor în domeniul educa ției timpurii și al școlarit ății mici la un nivel calitativ superior”
(PERFORMER), proiect cofinan țat din Fondul Social European prin Programul Opera țional
Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Cod Contract:
POSDRU/86/1.2/S/62508.
Beneficiar: Universitatea ”Transilvania” din Bra șov
Partener 1: Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Al ba Iulia
Partener 2: Universitatea ”Aurel Vlaicu” din Arad
Partener 3: Istituto di Scienze Psicologiche di Edu cazione e di Formazione, Roma (Italia)
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
4CUPRINS
Conceptele implicate în realizarea lucrării de dis ertație din cadrul modulelor – mapa
conceptual ă …………………………………………… …………………………………………… ………………………….. 6
ARGUMENT …………………………………………… …………………………………………… ………………………. 7
CAPITOLUL I. Aspecte teoretico-metodice privind or ganizarea educ ării limbajului la
pre școlari
1.1. Prezentare general ă a curriculum-ului ………………………….. …………………………………………… ….. 9
1.2. Strategii didactice specifice domeniilor de con ținut. Matricea obiective -con ținuturi-
strategii didactice, metode, procedee, mijloace de înv ăță mânt –evaluare………..…………………11
1.3. Accente noi prezente în curriculumul revizuit ………………………………………………….14
1.4. Organizarea activit ății de educarea limbajului la pre școlari …………………………………….. ……….15
1.5. Mijloace de stimulare a poten țialului creativ al copiilor ………………….. ………………………………23
1.6. Importan ța și utilitatea limbajului (povestirilor) ………… …………………………………………… ………26
1.7. Metode interactive (ale gândirii critice) apli cate în educarea limbajului prin povestire……….29
CAPITOLUL II. Literatura pentru copii în via ța pre școlarului
2.1. Prezentare general ă ………………………………………….. …………………………………………… ……………..39
2.2. Pove ști pentru copii adaptate în vederea educ ării limbajului ……………………………… ………………39
2.3.Rolul pove știlor în dezvoltarea și educarea copiilor……………………………………………..41
CAPITOLUL III. Studiu experimental
3.1. Metodologia cercet ării………………………………………… …………………………………………… …………. 43
3.2. Organizarea experimentului………………. …………………………………………… ……………………………..43
3.3. Scopul experimentului…………………… …………………………………………… ………………………………. 44
3.4. Obiectivele cercet ării………………………………………… …………………………………………… …………… 44
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
53.5. Ipoteza cercet ării…………………………………………………….. …………………………………………… . 44
3.6. Design-ul cercet ării…………………………………………………….. ………………………………………. 45
3.6.1. Tipul cercet ării…………………………………………………………………….…45
3.6.2. Prezentarea e șantionului ……………………………………………….. ………………………. 45
3.6.3. Variabilele cercet ării………………………………………………………… …………………….47
3.6.4. Selec ția surselor de date………………………………………. ……………………………………47
3.6.5. Colectarea datelor…………………………………….. …………………………………………… .49
3.6.6. Construc ția instrumentului……………………………………………. ………………………… 49
3.6.7. Metode de cercetare………………………………………………………………. …..49
3.6.8. Desf ăș urarea experimentului………………………………………. ……………………………..52
3.6.9. Etapele desf ăș ur ării experimentului……………………………………… ……………………….53
3.7..Analiza și interpretarea datelor ……………………… …………………………………………… ………………….82
3.8. Concluziile cercet ării ………………………………………………………………..………….89
CONCLUZII …………………………………………… …………………………………………… ………………………….92
BIBLIOGRAFIE …………………………………………… …………………………………………… …………………….94
ANEXE …………………………………………… …………………………………………… ………………………………….96
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
6Conceptele implicate în realizarea lucrării de dis ertație din cadrul modulelor
MODULUL:
DOCIMOLOGIE ȘI EVALUARE
Concepte de sprijin în realizarea temei:
• test de evaluare;
• itemi;
• descriptori de performan ță;
MODULUL:
PSIHOLOGIA
DEZVOLT ĂRII
Concepte corelate cu tema:
• gândire;
• dezvoltare cognitiv ă;
• particularit ăți ale
dezvolt ării;
• constructivism
cognitiv;
• constructivism social;
MODULUL:
METODOLOGIA
CERCET ĂRII ÎN
EDUCA ȚIE
Concepte corelate cu tema:
• metodologia cercet ării;
• cercetare experimental ă;
• metoda experimentului;
• metoda testelor;
• metoda chestionarului;
• grup experimental;
• grup control
• variabile;
• ipoteze.
Concepte ce subsumeaz ă tema:
• Proiectarea didactic ă;
• Curriculum;
• Jocul;
• Înv ățarea;
• Metode interactive;
• Mijloace didactice; MODULUL CE SUBSUMEAZ Ă TEMA:
PROIECTAREA EDUCA ȚIONAL Ă ȘI
DIDACTIC Ă
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
7
ARGUMENT
Lumea contemporan ă, complex ă, dinamic ă, antrenant ă în procese de schimbare continue și
marcante are nevoie de oameni cu capacitate de inte grare, cu spirit de autonomie și independen ță , cu
efervescen ță creatoare.
Vârsta pre școlar ă și școlar ă mic ă este perioada care se caracterizeaz ă printr-un remarcabil
poten țial creativ. Acum copiii dobândesc deprinderea de a -și exprima ideile, impresiile, gândurile,
dorin țele într-o form ă nou ă, inteligent ă, cursiv ă, creatoare. Dac ă aceast ă perioad ă nu este fructificat ă,
pierderile ce se produc vor fi mari, iar recuper ările ulterioare vor fi par țiale și adesea minime.
În gr ădini ță , copiii dobândesc un bagaj de cuno știn țe, iar vorbirea devine mai bogat ă, mai clar ă,
mai corect ă, asigurând dezvoltarea intens ă a gândirii. Astfel, întreaga experien ță instructiv-educativ ă
din gr ădini ță atest ă posibilitatea și utilitatea cultiv ării limbajului oral, în strâns ă legatur ă cu dezvoltarea
vorbirii, efectuându-se exerci ții de pronun ție și de exprimare.
Accentul principal în aceasta privin ță este pus pe activit ățile de comunicare, pe dialogul liber,
pe formarea deprinderilor de exprimare ordonat ă a gândurilor, de însu șirea treptat ă a structurii
gramaticale a limbii.
Dezvoltarea vorbirii și înv ățarea corect ă a limbajului constituie o preocupare permanent ă din
partea educatoarelor.
Pentru a favoriza educarea conduitei verbale a pre școlarilor este necesar ca activitatea educativ ă
să fie f ăcută în a șa fel încât ace știa s ă fie stimula ți s ă participe în mod activ la activit ăți, atât verbal cât
și mental.
Limbajul reprezint ă modul cel mai direct și adesea cel mai la îndemâna pre școlarilor de
exprimare a creativit ății.
Prin toate activit ățile de educarea limbajului desf ăș urate în gr ădini ță se urm ăre ște formarea
capacit ății de exprimare exact ă, inteligibil ă, cursiv ă. Copiii trebuie s ă fie capabili de a- și exprima
trebuin țele, gândurile și sentimentele, s ă fie capabili s ă comunice între ei și cu adulții.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
8Povestirea este una din activit ățile de educarea limbajului cele mai pl ăcute copiilor, întrucât le
satisface nevoia de cunoa ștere și de afectivitate, le stimuleaz ă imagina ția și constituie cadrul optim de
exersare a capacit ății de comunicare. De asemenea, contribuie la dezvol tarea proceselor psihice:
gândirea logic ă, memoria voluntar ă, imagina ția creatoare, limbajul – ca mijloc fundamental de
comunicare.
Pornind de la memorarea, la început mecanic ă și apoi tot mai con știent ă a cuvintelor,
expresiilor, copiii ajung s ă le foloseasc ă în contexte noi, atât cu sensul lor real, dar și cu sens figurat. În
acest ultim caz putem vorbi de tendin ța clar ă a pre școlarului de a inventa, de a crea în materie de
comunicare. Îns ă, pentru aceasta este nevoie de ac țiuni continue și organizate,de introducerea copilului
în situa ții și activit ăți care s ă-l determine la o participare activ ă, care s ă amplifice manifest ările
creative ale copilului.
Pentru a crea în mod con știent copilul trebuie s ă aib ă exemple, s ă tr ăiasc ă printre pove ști,
povestiri, poezie de calitate. În cadrul activit ăților de educa ție a limbajului, în cei 3-4 ani de gr ădini ță ,
are loc o dezvoltare și perfec ționare a limbajului sub aspect fonetic, lexical și gramatical.
Perfectionarea limbajului copiilor de vârst ă pre școlar ă reprezint ă o importan ță deosebit ă, atât
pentru integrarea copiilor în școal ă, cât și pentru dezvoltarea întregii personalit ăți.
Pe parcursul acestei cercet ări rolul nostru a fost de a organiza situa ții de instruire care
faciliteaz ă înv ățarea eficient ă, utilizând metode și tehnici activizante.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
9CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICO-METODICE PRIVIND
ORGANIZAREA EDUC ĂRII LIMBAJULUI LA PRE ȘCOLARI
1.1. Prezentare general ă a curriculum-ului
Curriculumul pentru înv ăță mântul pre școlar prezint ă o abordare sistemic ă, în vederea asigur ării:
• continuit ății în interiorul aceluia și ciclu curricular;
• interdependen ței dintre disciplinele școlare (clasele I-II) și tipurile de activit ăți de înv ățare din
înv ăță mântul pre școlar;
• deschiderii spre module de instruire op ționale.
Totodat ă, prezentul curriculum se remarc ă prin:
• extensie – angreneaz ă pre școlarii, prin experien țe de înv ățare, în cât mai multe domenii
experien țiale (Domeniul lingvistic și literar, Domeniul știin țelor, Domeniul socio-uman, Domeniul
psiho-motric, Domeniul estetic și creativ), din perspectiva tuturor tipurilor semni ficative de rezultate
de înv ățare;
• echilibru – asigur ă abordarea fiec ărui domeniu experien țial atât în rela ție cu celelalte, cât și cu
curriculum-ul ca întreg;
• relevan ță – este adecvat atât nevoilor prezente, cât și celor de perspectiv ă ale copiilor
pre școlari, contribuind la optimizarea în țelegerii de c ătre ace știa a lumii în care tr ăiesc și a propriei
persoane, la ridicarea competen ței în controlul evenimentelor și în confruntarea cu o larg ă varietate de
cerin țe și a ștept ări, la echiparea lor progresiv ă cu concepte, cuno știn țe atitudini și abilit ăți necesare în
via ță ;
• diferen țiere – permite dezvoltarea și manifestarea unor caracteristici individuale, chi ar la copii
pre școlari de aceea și vârst ă (jocuri și activit ăți alese: 10 atât la nivel I cât și la nivel II și activit ăți de
dezvoltare personal ă: 5 la nivel I, 6 la nivel II);
• progresie și continuitate – permite trecerea optim ă de la un nivel de studiu la altul și de la un
ciclu de înv ăță mânt la altul sau de la o institu ție de înv ăță mânt la alta (consisten ța concep ției generale,
asigurarea suportului individual pentru copii etc.) .
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
10 Structural, prezentul curriculum aduce în aten ția cadrelor didactice urm ătoarele componente:
finalit ățile, con ținuturile, timpul de instruire și sugestii privind strategiile de instruire și de evaluare pe
cele dou ă niveluri de vârst ă (3-5 ani și 5-6/7 ani).
Obiectivele cadru sunt formulate în termeni de gen eralitate și exprim ă competen țele care trebuie
dezvoltate pe durata înv ăță mântului pre școlar pe cele cinci domenii experien țiale: Domeniul estetic și
creativ, Domeniul om și societate, Domeniul limb ă și comunicare, Domeniul știin țe și Domeniul psiho-
motric.
Obiectivele de referin ță , precum și exemplele de comportament, ca exprim ări explicite
rezultatelor înv ăță rii (conceptelor, cuno știn țelor, abilit ăților și atitudinilor, dar și ale competen țelor
vizate) sunt formulate pentru fiecare tem ă și fiecare domeniu experien țial în parte. În formularea
acestora s-a ținut cont de:
• posibilit ățile, interesele și nevoile copilului pre școlar, precum și respectarea ritmului propriu
al acestuia;
• corelarea fiec ărei noi experien țe de înv ățare cu precedentele;
• încurajarea ini țiativei și participarea copilului pre școlar la stabilirea obiectivelor, selec ția
con ținuturilor și a modalit ăților de evaluare;
• încurajarea înv ăță rii independente prin oferirea de ocazii pentru a- și construi cunoa șterea (atât
în institu ția de înv ăță mânt cât și în afara acesteia), precum și a lucrului în grupuri mici pe centre de
activitate (arii de stimulare) și, pe cât posibil, în grupuri cu o componen ță eterogen ă ;
• stimularea autoreflec ției, autoevalu ării, autoregl ării comportamentului de înv ățare.
Domeniile experien țiale sunt adev ărate câmpuri cognitive integrate care transced grani țele
dintre discipline și care, în contextul dat de prezentul curriculum, s e întâlnesc cu domeniile tradi ționale
de dezvoltare a copilului, respectiv: domeniul psihomotric, domen iul limbajului, domeniul socio-
emo țional, domeniul cognitiv (L.Vl ăsceanu, 2008, p.10).
Noul plan de înv ăță mânt are o structur ă pe dou ă niveluri de vârst ă și, în contextul unei
înv ăță ri centrate pe copil, încurajeaz ă eterogenitatea. Acesta prezint ă o construc ție diferit ă, în func ție de
tipul de program al gr ădini ței (program normal și program prelungit sau s ăpt ămânal) și o delimitare pe
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
11 tipuri de activit ăți de înv ățare: jocuri, activit ăți liber alese, activit ăți pe domenii experien țiale, activit ăți
de dezvoltare personal ă.
Noul curriculum scoate în eviden ță rela ția con ținut-metod ă și pune accent pe rolul educatoarei
în procesul de activizare a func țiilor mintale constructive și creative ale copiilor, pe realizarea unei
dialectici pedagogice – dup ă H.Wallon – în care copiii și educatoarea se afl ă într-o interac țiune și
acomodare reciproc ă, subtil ă și continu ă.
1.2. Strategii didactice specifice domeniilor de co n ținut. Matricea obiective -con ținuturi-
strategii didactice, metode, procedee, mijloace de înv ăță mânt –evaluare.
Un înv ăță mânt integrat în Uniunea European ă urm ăre ște individualizarea instruirii copiilor,
tratarea diferen țiat ă, proiectarea strategiilor de stimulare a interesul ui copiilor pentru afirmarea de sine
și pentru instruirea conform nevoilor și capacit ăților fiec ăruia, preg ătirea de nivel superior a
educatorilor care s ă le permit ă în țelegerea complex ă a situa țiilor de înv ățare.
Înv ăță mântul pre școlar actual urm ăre ște abordarea integral ă a copilului și a educa ției sale,
nediscriminarea educa ției, implicarea familiei și a comunit ății în educa ția copilului, dezvoltarea
politicilor educative de responsabilizare, precum și dezvoltarea organismelor societ ății civile care s ă
promoveze alternative educa ționale specifice vârstei.
Reforma sistemului de înv ăță mânt are ca obiective schimbarea mentalit ății și formarea unor
dasc ăli flexibili; gândirea educa ției formale ne impune și ne oblig ă s ă schimb ăm rela ția între copii și cu
copiii, promovând sprijinul reciproc și dialogul constructiv prin noi strategii. C ăutarea de idei confer ă
activit ății, prin metodele interactive mister didactic în care copilul devine activ participant depunând
efort de reflec ție interioar ă și abstract ă, care întreprinde o ac țiune mintal ă elaborare a noilor cuno știn țe
,de cercetare și redescoperire a adev ărurilor, de. Prin active în țelegem c ă el întâlne ște probleme, situa ții
complexe pentru mintea lui de copil, dar în grup, p rin analize, dezbateri, descoper ă r ăspunsurile la toate
întreb ările, rezolv ă sarcini de înv ățare, se simte responsabil și mul țumit în finalul activit ății. Ideile
grupului au înc ărc ătur ă afectiv ă și originalitate când respect ă principiul flexibilit ății.
Lumea în care tr ăim se schimb ă și odat ă cu ea educa ția; sursele de informare pentru adul ți și
copii sunt multe încât pentru cei atra și de nou, de spectaculos, una pare mai atractiv ă decât alta.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
12 Copiii primesc prin diferite „c ăi”, canale, prea multe informa ții pe care nu le re țin și nu au nici
capacitatea de selec ție a acestora.
Noile unit ăți de înv ățare propuse de programa actual ă pentru înv ăță mântul pre școlar au în
vedere simplificarea activit ăților în ceea ce prive ște bog ăția informa țiilor abordate în cadrul fiec ăreia
cât și din perspectiva organiz ării acestora.
Vorbind despre necesitatea inov ării în domeniul metodologiei didactice și a c ăut ării de noi
variante pentru a spori eficien ța activit ății instructiv-educative din școal ă, prin directa implicare a
elevului și mobilizarea efortului s ău cognitiv, profesorul Ioan Cerghit afirm ă: „Pedagogia modern ă
nu caut ă s ă impun ă nici un fel de re țetar rigid, dimpotriv ă, consider ă c ă fixitatea metodelor,
conservatorismul educatorilor, rutina excesiv ă, indiferen ța etc. aduc mari prejudicii efortului actual
de ridicare a înv ăță mântului pe noi trepte; ea nu se opune în nici un f el ini țiativei și originalit ății
individuale sau colective de regândire și reconsiderare în spirit creator a oric ăror aspecte care
privesc perfec ționarea și modernizarea metodologiei înv ăță mântului de toate gradele. În fond
crea ția, în materie de metodologie, înseamn ă o necontenit ă c ăutare, reînnoire și îmbun ătățire a
condi țiilor de munc ă în institu țiile școlare” (I. Cerghit, 1997, pag. 7 ).
„Înv ățarea în grup exerseaz ă capacitatea de decizie și de ini țiativ ă, d ă o not ă mai personal ă
muncii, dar și o complementaritate mai mare aptitudinilor și talentelor, ceea ce asigur ă o participare
mai vie, mai activ ă, sus ținut ă de foarte multe elemente de emula ție, de stimulare reciproc ă, de
cooperare fructuoas ă” (I. Cergit, 1997, p.54).
Situa țiile de înv ățare rezolvate prin metodele interactive de grup dez volt ă copiilor gândirea
democratic ă deoarece ei exerseaz ă gândirea critic ă și în țeleg c ă atunci când analizeaz ă un personaj,
comportamentul unui copil, o fapt ă, o idee, un eveniment critic ă comportamentul, ideea, fapta nu
critic ă personajul din poveste sau copilul, adultul.
Dup ă fiecare metod ă aplicat ă se pot ob ține performan țe pe care copiii le percep și-i fac
responsabili în rezolvarea sarcinilor de lucru viit oare. Copiii în țeleg și observ ă c ă implicarea lor este
diferit ă, dar încuraja ți î și vor cultiva dorin ța de a se implica în rezolvarea sarcinilor de grup, s ă aib ă
răbdare cu ei, exersând și toleran ța reciproc ă.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
13 Și educa ția integrat ă este o modalitate nou ă, o strategie modern ă, iar conceptul de activitate
integrat ă se refer ă la o activitate în care se abordeaz ă metoda în predarea, înv ățarea cuno știn țelor
îmbinând diverse domenii de formare a comportamente lor și abilit ăților pre școlarit ății.
Aceast ă manier ă de organizare a con ținuturilor înv ățământului este oarecum similar ă cu
interdisciplinaritatea în sensul c ă obiectul de înv ăță mânt are ca referin ță nu o disciplin ă știin țific ă ci o
tematic ă unitar ă, comun ă mai multor discipline, dar nu trebuie s ă facem confuzie între cele dou ă
concepte și s ă identific ăm interdisciplinaritatea (ca o component ă a mediului pentru organizarea
cunoa șterii) și integrarea (ca o idee sau un principiu integrator care rupe grani țele diferitelor categorii
de activit ăți și grupeaz ă cunoa șterea în func ție de tema propus ă de educatoare ori de copii).
Integrarea presupune revenirea în acela și loc, în aceea și activitate a mai multor activit ăți de tip
succesiv care conduc la atingerea obiectivelor prop use, la însu șirea con ținuturilor, la realizarea în
practic ă a proiectului didactic propus fiind o strategie ce presupune reconsider ări radicale nu numai în
planul con ținuturilor ci și în ambian ța pred ării și înv ăță rii.
Predarea tematic ă se concretizeaz ă printr-o planificare pe termen lung sau scurt care reflect ă
rela țiile dintre tema propus ă, domeniile de cunoa ștere și centrele de cunoa ștere . Aceast ă planificare
trebuie s ă fie flexibil ă, deschis ă, adapt ării la evenimentele speciale și presupune capacitatea educatoarei
de adaptare la schimb ările care pot interveni, determinate de interesele copiilor. „Metoda proiectelor
este o strategie de înv ățare la nivelul înv ăță mântului preprimar și primar considerat ă ca o modalitate
modern ă de optimizare a poten țialului intelectual al copiilor, se adreseaz ă competen țelor copilului
acceptându-l și ca drept cunosc ător al propriilor interese” (Metoda proiectelor la vârstele timpurii,
2002, p.7).
Așadar un proiect este o investigare a unui subiect a idealului c ătre care copilul î și îndreapt ă
întreaga aten ție și energie . Proiectul îi implic ă pe copii în conducerea investiga ției în mediul imediat și
ceea ce este absolut deosebit din punct de vedere a l parcurgerii individuale, a înv ăță rii și a ritmului
propriu, proiectul poate fi dus la bun sfâr șit de un grup mic de copii, de întreaga grup ă sau ocazional de
un singur copil. În plan teoretic se define ște ca o “metod ă global ă, cu un puternic caracter
interdisciplinar, ca o metod ă care stimuleaz ă și dezvolt ă multilateral personalitatea în curs de formare a
copilului”. În plan practic el se define ște ca “un efort deliberat de cercetare al copiilor concentrat pe
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
14 depistarea detaliilor și în țelegerea subiectului în întreaga sa amploare și nu pe g ăsirea de r ăspunsuri
corecte la întreb ările puse de adult” (L. Colceriu, 2010, p.15).
Fiecare partener în educa ție își are rolul s ău în conturarea unei clase echilibrate, asigurând o
organizare participativ ă care include sau presupune un climat deschis, agre abil, senin, în care disciplina
este realizat ă cu copiii, situa țiile de înv ățare se bazeaz ă pe experien țe și încerc ări, pe stabilirea
leg ăturilor de cauzalitate.
Activit ățile integrate sunt cele prezente în planificarea ca lendaristic ă, proiectate conform
planului de înv ăță mânt, orarului aferent nivelului de vârst ă, sus ținute de experien ța cadrului didactic
(maximum 5 activit ăți integrate pe s ăpt ămân ă, indiferent de nivelul de vârst ă al copiilor.
Scenariul educatoarei îi orienteaz ă pe copii s ă opteze pentru diverse centre care ofer ă
posibilitatea alegerii domeniilor de înv ățare și a materialelor. Varietatea acestora încurajeaz ă copiii s ă
manifeste, s ă observe, s ă gândeasc ă, s ă exprime idei, s ă interpreteze date, s ă fac ă predic ții, s ă-și asume
responsabilit ăți și roluri în microgrupul din care fac parte.
1.3. Accente noi prezente în curriculumul revizuit
Elaborarea prezentului curriculum prefigureaz ă patru mari tendin țe de schimbare:
1. Diversificarea strategiilor de predare-înv ățare-evaluare , cu accent deosebit pe:
a) Metodele activ-participative , care încurajeaz ă plasarea copilului în situa ția de a explora și
de a deveni independent. Activit ățile de înv ățare și interac țiunile adultului cu copilul trebuie s ă
corespund ă diferen țelor individuale în ceea ce prive ște interesele, abilit ățile și capacit ățile copilului.
Copiii au diferite niveluri de dezvoltare, ritmuri diferite de dezvoltare și înv ățare precum și stiluri
diferite de înv ățare. Aceste diferen țe trebuie luate în considerare în proiectarea activ it ăților, care trebuie
să dezvolte la copil stima de sine și un sentiment pozitiv fa ță de înv ățare. Astfel, predarea trebuie s ă ia
în considerare experien ța de via ță și experien ța de înv ățare a copilului, pentru a adapta corespunz ător
sarcinile de înv ățare.
b) Joc ca: form ă fundamental ă de activitate în copil ăria timpurie și forma cea mai natural ă de
înv ățare cu importan ță decisiv ă pentru dezvoltarea și educa ția copilului. Un bun observator al jocului
copilului poate ob ține informa ții pre țioase pe care le poate ulterior utiliza în activit ățile de înv ățare.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
15 c) Evaluare care ar trebui s ă urm ăreasc ă progresul copilului în raport cu el însu și și mai pu țin
raportarea la norme de grup. Progresul copilului tr ebuie monitorizat cu aten ție, înregistrat, comunicat și
discutat cu p ărin ții (cu o anumit ă periodicitate). Evaluarea ar trebui s ă îndeplineasc ă trei func ții:
măsurare (ce a înv ățat copilul?), predic ție (este nivelul de dezvoltare al copilului suficie nt pentru
stadiul urm ător, și în special pentru intrarea în școal ă?) și diagnoz ă (ce anume frâneaz ă dezvoltarea
copilului?). O evaluare eficient ă este bazat ă pe observare sistematic ă în timpul diferitelor momente ale
programului zilnic, dialogul cu p ărin ții, portofoliul copilului, fi șe etc.
2. Mediul educa țional trebuie preg ătit încât s ă permit ă copiilor o explorare activ ă și interac țiuni
variate cu materialele, cu ceilal ți copii și cu adultul (adul ții).
3. Rolul familiei în aplicarea prezentului curriculum este acela de p artener. P ărin ții ar trebui s ă
cunoasc ă și participe în luarea deciziilor legate de educa ția copiilor, la prezen ța lor în sala de grup ă în
timpul activit ăților și la participarea efectiv ă la aceste activit ăți .
4. Totodat ă, curriculumul pentru înv ăță mântul pre școlar promoveaz ă conceptul de dezvoltare global ă
a copilului, considerat a fi central în perioada co pil ăriei timpurii. În societatea de azi, preg ătirea
copilului pentru școal ă și pentru via ță trebuie s ă aib ă în vedere nu doar competen țele academice, ci în
aceea și m ăsur ă, deprinderi, capacit ăți, atitudini ce țin de dezvoltarea socio-emo țional ă (a tr ăi și a lucra
împreun ă sau al ături de al ții, a gestiona emo ții, toleran ța etc.), dezvoltarea cognitiv ă (abordarea unor
situa ții problematice, stabilirea de rela ții cauzale, etc., asocieri, corela ții etc.), dezvoltarea fizic ă
(motricitate, s ănătate, alimenta ție s ănătoas ă etc.).
1. 4. Organizarea activit ății de educarea limbajului la pre școlari
Povestirea este una dintre cele mai îndr ăgite activit ăți dirijate din gr ădini ță care satisface
nevoia de cunoa ștere și de afectivitate a copiilor, le stimuleaz ă imagina ția și le creeaz ă cadrul optim de
comunicare. Ca activitate specific ă înv ăță mântului pre școlar, povestirea dezvolt ă urm ătoarele procese
psihice:
• Memoria voluntar ă – prin fixarea desf ăș ur ării evenimentelor și prin redarea lor în succesiunea lor
logic ă cu ajutorul educatoarei și al mijloacelor didactice utilizate;
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
16 • Imagina ția – prin crearea unor imagini noi în baza prelucr ării reprezent ărilor și a experien ței
cognitive anterioare;
• Gândirea logic ă – datorit ă descoperirii succesiunii logice a evenimentelor di n povestire;
• Limbajul – ca mijloc fundamental de comunicare. Limbajul și gândirea se constituie ca unitate
între comunica țional (transmitere de informa ții) și cognitiv. Gândirea se dezvolt ă având ca suport
limbajul, iar nivelul de dezvoltare al limbajului r eflect ă nivelul de dezvoltare al gândirii.
• Aten ția – prin memorarea unor fragmente ale povestirii, numel or personajelor, a unor elemente ce
apar în pove ști, a succesiunii întâmpl ărilor, tr ăsături comportamentale ale personajelor, a unor
expresii.
În gr ădini ță și în clasele primare se utilizeaz ă două tipuri de povestiri:
– povestirile educatoarei
– povestirile copiilor
Povestirile educatoarei sunt expuneri ale unor opere literare (pove ști, povestiri) realizate de
către educatoare cu întreaga grup ă, în timpul jocurilor sau activit ăților alese de c ătre copii. Prin
con ținutul lor, aceste opere literare contribuie la l ărgirea sferei de cuno știn țe ale copiilor prin :
– urm ărirea atent ă a con ținutului operei respective;
– urm ărirea și descoperirea tr ăsăturilor și comportamentelor personajelor;
– descoperirea rela ții lor dintre personaje.
Povestirile educatoarei contribuie totodat ă la familiarizarea copiilor cu structura limbii, cu
bog ăția și expresivitatea ei; î și însu șesc cuvinte și expresii noi, plastice, construc ții ritmate și rimate,
zicale, proverbe și structuri gramaticale corecte.
Pove știle și basmele povestite copiilor au valoare formativ-ed ucativ ă, contribuind la formarea
unor tr ăsături etice și morale. Copiii î și aleg modele de comportament și de via ță , cunosc întruchip ările
binelui și ale r ăului.
Tematica operelor literare prezentate copiilor pr in povestire se diferen țiaz ă de la o grup ă de
vârst ă la alt ă grup ă. Astfel, la grupa mic ă povestirile trebuie s ă fie scurte, s ă dezvolte afectivitatea
copiilor și s ă dezvolte st ări și manifest ări comportamentale pozitive. La grupa mijlocie pove stirile îi pot
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
17 familiariza pe copii cu diferite aspecte ale vie ții, iar la grupa mare povestirile devin mai complex e,
având ca scop sesizarea diferen țelor dintre real și ireal, exersarea capacit ății de comunicare a copiilor.
Structura activit ății de povestire
Aceste activit ăți trebuie planificate în conformitate cu finalit ățile didactice propuse de
educatoare pe parcursul unui an de înv ăță mânt și trebuie e șalonate în rela ție cu celelalte activit ăți de
dezvoltare a limbajului. Trebuie selectate judicios con ținuturile în func ție de obiectivele-cadru și de
referin ță .
Etapele activit ății de povestire sunt:
1. Organizarea activit ății, care cuprinde:
– asigurarea cadrului adecvat povestirii;
– preg ătirea și expunerea materialului didactic și a mijloacelor audio-vizuale.
2. Desf ăș urarea activit ății, care se compune din mai multe secven țe:
a. Introducere în activitate – este o parte foarte important ă pentru succesul povestirii. Captarea
aten ției copiilor influen țeaz ă în mod hot ărâtor realizarea obiectivelor propuse. Metodele și procedeele
propuse spre utilizare trebuie s ă fie variate: în func ție de vârsta copiilor, de complexitatea con ținutului.
Se pot utiliza juc ării, siluete, marionete, p ăpu și, un cadru din povestire, desene, tablouri sau ilu stra ții
mai ales atunci, când copiii trebuie preg ăti ți pentru în țelegerea cât mai profund ă a con ținutului.
b.Expunerea pove știi / povestirii de c ătre educatoare:
– anun țarea titlului și a autorului pove știi/povestirii;
– expunerea con ținutului trebuie s ă fie clar ă și accesibil ă copiilor, trebuie s ă fie
expresiv ă pentr u a men ține treaz interesul copiilor și pentru a asigura motiva ția înv ăță rii.
– utilizarea materialelor didactice: marionete, p ăpuși, juc ării, machete, etc
Expunerea poate alterna cu dialoguri scurte adresate copiilor pentru a le sonda opiniile sau a
le între ține aten ția, pentru a crea starea emo țional ă corespunz ătoare con ținutului. Educatoarea trebuie s ă
se transpun ă în rolul personajelor despre care poveste ște pentru a transmite permanent emo ții copiilor.
Pe durata expunerii, educatoarea trebuie s ă arate copiilor imagini ce sugereaz ă diferite momente
ale con ținutului, facilitând astfel asimilarea acestuia, s ă mânuiasc ă marionete sau diferite siluete,
păpu și, sau s ă foloseasc ă alte mijloace. Expunerea trebuie s ă se desf ăș oare într-un ritm normal, nici
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
18 prea lent, nici precipitat, trebuie s ă se adapteze stilului autorului, cu condi ția ca aceasta s ă nu
îngreuneze în țelegerea con ținutului.
3. Încheierea activit ății are ca scop fixarea con ținutului povestirii/pove știi și se realizeaz ă prin:
– re ținerea momentelor principale (pe baz ă de întreb ări și imagini intuitive) f ără inten ția
repovestirii con ținutului;
– integrarea noilor cuno știn țe în sistemul celor însu șite anterior prin realizarea transferului.
Pentru realizarea acestei integr ări, educatoarea poate face trimiteri la pove ști cu mesaj asem ănător,
cu personaje sau întâmpl ări asem ănătoare.
Povestirile copiilor se realizeaz ă în dou ă forme:
A. repovestire
B. povestiri create de copii.
A. Repovestirea
Atât povestirile create de educatoare, cât și reproducerea unui text literar se pot realiza în forme
diferite:
a. Repovestirea pe baza unor tablouri / ilustra ții ce redau episoadele întâmpl ării din
povestire;
b. Repovestirea pe baza unui plan verbal corespunz ător fragmentelor logice ale povestirii;
c. Repovestire pe baza unui text citit.
d. Repovestire liber ă;
Primele dou ă forme ale repovestirii ofer ă copiilor puncte de sprijin în povestirea lor.
a. Repovestirea pe baza unor tablouri / ilustra ții ce readuce episoadele principale ale
povestirii
Aceast ă form ă de activitate con ține urm ătoarele secven țe:
1. Introducere în activitate – prin anun țarea titlului și autorului povestirii.
2. Expunerea, pe scurt, a con ținutului povestirii
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
19 3. Repovestirea – copiii trebuie s ă repovesteasc ă evenimentele pe baza unor tablouri / ilustra ții
ce redau câte un episod important din con ținutul povestirii; dac ă este cazul, copiii pot fi solicita ți s ă
completeze expunerea.
4. Repovestirea integral ă – unul sau doi copii realizeaz ă repovestirea integral ă; cu cât se vor
folosi mai multe tablouri/ilustra ții, cu atât povestirea devine mai liber ă.
b. Repovestire pe baza unui plan verbal corespunz ător fragmentelor logice ale povestirii
Acest tip de repovestire face trecerea spre povesti rea liber ă. Educatoarea trebuie s ă realizeze în
prealabil un plan accesibil și succint, ce delimiteaz ă secven țele povestirii. Planul verbal poate avea
formă de întreb ări, accesibile copiilor. Educatoarea expune planul verbal pe baza c ăruia copiii
repovestesc. La grupa mare se pot solicita detalii semnificative, unele întreb ări pot solicita explica ții și
aprecieri ale faptelor. Povestirile scurte pot fi r edate de c ătre un singur copil, iar cele mai lungi prin
doi-trei copii.
Etapele acestei activit ăți sunt:
1. Organizarea activit ății – presupune asigurarea unui cadru adecvat și preg ătirea materialului
didactic;
2. Desf ăș urarea activit ății
Introducerea în activitate const ă:
– prezentarea unor imagini din textul ce urmeaz ă a fi repovestit, pe care copiii trebuie s ă le
recunoasc ă și s ă spun ă titlul și autorul lui;
– prezentarea unui personaj din povestire/poveste,
– audierea unui fragment din povestire/poveste,
– expunerea unei machete sau a unui decor, care înf ățișeaz ă locul de desf ăș urare a ac țiunii;
Repovestirea con ținutului – se realizeaz ă pe fragmente, pe baza unui plan verbal elaborat de c ătre
educatoare în prealabil.
c. Repovestire pe baza unui text citit
Prin lectura expresiv ă a unui text dintr-o povestire/poveste, educatoarea îi ajut ă pe copii s ă
descopere frumuse țea limbii literare, le dezvolt ă interesul pentru carte. Pentru copii este dificil s ă
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
20 asculte cu aten ție lectura unui text lung; de aceea educatoarea tre buie s ă selecteze un text scurt, care s ă
le suscite interesul, s ă le capteze aten ția.
Dup ă citirea textului, educatoarea accesibilizeaz ă în țelegerea lui prin prezentarea unor materiale
didactice simple și accesibile. Întreb ările trebuie formulate astfel, ca r ăspunsul copiilor s ă ne se rezume
la r ăspuns afirmativ (“da”) sau negativ (“nu”).
Prin întreb ări și r ăspunsuri, se stabilesc momentele principale ale ac țiunii, se desprind
personajele și tr ăsăturile lor demonstrate prin fapte sau vorbe.
Concomitent cu prezentarea textului literar se fac e și semantizarea cuvintelor și/sau expresiilor
necunoscute de copii. Dup ă familiarizarea cu textul literar, se recomand ă recitirea integral ă (dac ă textul
nu este prea lung) sau par țial ă a acestuia. Demersul didactic urm ător este desprinderea / în țelegerea
mesajului povestirii.
În încheierea activit ății se pot reactualiza alte texte literare cu temati c ă asem ănătoare, cu
personaje și mesaje asem ănătoare.
d. Repovestire liber ă
Repovestirea liber ă presupune o bogat ă imagina ție și capacitate de comunicare din partea
copiilor. Ei repovestesc în func ție de preferin țele lor și de receptarea afectiv ă a evenimentelor. Este
necesar s ă se acorde aten ție succesiunii logice a evenimentelor și exprim ării clare și corecte.
B. Povestirile create de copii
Povestirile create de copii au valoare formativ ă, deoarece contribuie la dezvoltarea gândirii
logice și creative, la dezvoltarea imagina ției, a exprim ării fluente și corecte. Povestirile se pot realiza
sub diferite forme:
a. Povestiri create pe baza unui șir de ilustra ții
b. Povestire cu început dat
c. Povestire pe baza unui plan dat
d. Povestire dup ă modelul educatoarei.
Cele mai frecvente forme de povestiri create de co pii sunt cele cu început dat și cele realizate pe
baza unui șir de ilustra ții.
a. Povestiri create pe baza unui șir de ilustra ții
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
21 În cazul acestor povestiri important este num ărul ilustra țiilor, care trebuie s ă fie între 3 – 5, , s ă
prezinte personajul principal al povestirii, s ă prezinte momente esen țiale în succesiunea lor logic ă.
În construirea unei povestiri trebuie valorificate toate elementele componente ale ilustra ției:
cadrul ac țiunii, personajele, ac țiunile și gesturile lor. Povestirea trebuie s ă con țin ă evenimentele în
succesiunea lor logic ă.
Etapele unei astfel de activit ăți sunt:
1. Organizarea activit ății – preg ătirea cadrului optim și a materialului didactic,
2. Desf ăș urarea activit ății , având urm ătoarele secven țe:
Introducerea în activitate –se realizeaz ă prin discu ții libere pe tema selectat ă, prezentarea unui
personaj cunoscut dintr-o poveste/povestire, desen animat, teatru de p ăpu și, folosirea unor juc ării sau
prin înf ățișarea unui cadru din povestire/poveste, a unei mache te.
Expunerea tuturor ilustra țiilor ce se vor folosi la activitate;
Dirijarea observa ției copiilor –educatoarea dirijeaz ă aten ția copiilor cu ajutorul întreb ărilor,
spre fiecare imagine, ei trebuind s ă re țin ă: cadrul desf ăș ur ării ac țiunii, personajele implicate în ac țiune,
ac țiunile lor importante. Prin surprinderea emo țiilor și st ărilor personajelor se realizeaz ă participarea
afectiv ă a copiilor, prin care se formeaz ă și se dezvolt ă unele tr ăsături de caracter.
Aceast ă secven ță se realizeaz ă în felul urm ător:
– crearea povestirii pe fragmente, corespunz ător ordinii ilustra țiilor, la care particip ă mai mul ți
copii;
– povestirea integral ă realizat ă de un singur copil, povestire ce trebuie repetat ă de alt copil pentru o
mai eficient ă fixare.
– solicitarea educatoarei adresat ă copiilor pentru a se g ăsi un titlu povestirii create.
3. Încheierea activit ății – const ă în actualizarea unei povestiri cu tematic ă asem ănătoare
povestirii create de copii și stabilirea mesajului povestirii. Activitatea se p oate încheia cu un joc de
mi șcare sau un joc muzical.
b. Povestirile cu început dat
În aceast ă activitate li se solicit ă copiilor s ă realizeze, o povestire al c ărei început este dat de
către educatoare. Specificul acestei activit ăți const ă în schimbarea rolului copiilor: din ascult ători devin
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
22 creatori ai povestirii, care trebuie s ă continue evenimentul început de educatoare. Realiz area acestei
activit ăți reclam ă îndeplinirea urm ătoarelor obiective:
– să asculte cu aten ție expunerea educatoarei;
– să sesizeze și s ă re țin ă momentele semnificative ale nara țiunii educatoarei;
– să-și imagineze personaje și întâmpl ări adecvate începutului dat pentru continuare;
– expunerea corect ă, logic ă și coerent ă a evenimentelor și personajelor imaginate.
Reu șita unei astfel de ectivit ăți depinde de calitatea începutului dat de educatoar e și de
deprinderile copiilor formate în activit ăți anterioare. Începutul dat de educatoare trebuie:
– să trezeasc ă interesul copiilor;
– să le pun ă în mi șcare imagina ția;
– să sugereze subiectul pe care copiii trebuie s ă-l dezvolte în expunerea lor; de aceea este bine s ă
sugereze aspecte din via ța copiilor, a adul ților, a animalelor cunscute de copii, etc.
În încheierea activit ății, educatoarea trebuie s ă aprecieze povestirile, eviden țiindu-le pe cele mai
reu șite. Dac ă nici o povestire nu îndepline ște cerin țele didactice, educatoarea trebuie s ă compun ă o
povestire care s ă le serveasc ă copiilor ca model.
c. Povestire pe baza unui plan dat
Aceast ă activitate, ca structur ă se compune din: organizarea, desf ăș urarea și încheierea
activit ății. Specific pentru aceast ă activitate este planul dat copiilor de educatoare care s ă le orienteze
aten ția spre aspectele esen țiale ale povestirii, în succesiunea lor logic ă, spre ac țiunile personajelor și
spre tr ăsăturile lor principale. Planul poate fi dat în forma propozi țiilor interogative sau sub form ă de
titluri.
d. Povestire dup ă modelul educatoarei
Acest tip de povestire se organizeaz ă începând cu grupa mare și preg ătitoare, unde capacit ățile
de comunicare ale copiilor sunt îndeajuns de dezvol tate. Aceste activit ăți, ca structur ă se compun din:
1. Organizarea activit ății
2. Desf ăș urarea activit ății , constând din:
Introducere în activitate – anun țarea temei și a unor obiective;
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
23 Expunerea povestirii-model de c ătre educatoare – care trebuie s ă aib ă un subiect simplu,
apropiat de experien ța de via ță a copiilor și s ă aib ă valoare educativ ă.
Expunerea povestirii create de copii – de obicei, un eveniment tr ăit de ei.
Copiii trebuie s ă-și imagineze locuri, fapte, evenimente care se pot p etrece în realitate, în viitor,
ca în desene animate ori ca în vis. Educatoarea are sarcina de a încuraja imagina ția și originalitatea
copiilor; va urm ări, de asemenea, educarea moral-civic ă prin mesajul povestirii create de copii.
3. Încheierea activit ății – presupune creativitate din partea educatoarei, di sponibiliate pentru
nou și originalitate.
1. 5. Mijloace de stimulare a poten țialului creativ al copiilor
Multe dintre con ținuturile prev ăzute de program ă pentru activit ățile de educare a limbajului sunt
un mijloc de activare și dezvoltare a poten țialului creativ al pre școlarului:
deprinderea de formare a cuvintelor pe baza unor su nete și silabe date;
îmbog ățirea vocabularului cu verbe, substantive comune și proprii, numerale, pronume
personale, posesive și demonstrative, adverbe și locu țiuni adverbiale, prepozi ții,
conjunc ții și locu țiuni conjunc ționale;
structurile gramaticale proprii limbii române;
deprinderi de formulare nuan țat ă a r ăspunsurilor la întreb ările receptate;
deprinderea de a formula întreb ări;
deprinderea de a purta scurte conversa ții pe o tem ă aleas ă sau dat ă;
mijloace expressive verbale, paraverbale, nonverbal e;
deprinderea de a crea povestiri dup ă imagini, dup ă model, dup ă o juc ărie.
În toate activit ățile de educare a limbajului, creativitatea verbal ă tinde s ă devin ă productiv ă.
Însu șirea limbii (în mod con știent sau prin imita ție) permite copilului s ă comunice cu ceilal ți, s ă-și
exprime tr ăirile, uimirile, p ărerile, dorin țele, nedumeririle, s ă cear ă și s ă transmit ă informa ții.
Jocul didactic poate fi utilizat pentru stimularea fluidit ății și flexibilit ății verbale. Eviden țiem
urm ătoarele sarcini ca având o mare valoare formativ ă:
• identificarea cuvintelor, silabelor, sunetelor în p ropozi ții date sau dup ă imagini;
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
24 • găsirea unor cuvinte noi prin schimbarea unui sunet ( ini țial, final, din interiorul cuvântului) în
cuvinte date (dor, dur, dar; pol, pod, por; pod, no d, rod; nas, pas, vas; sac, suc etc.);
• identificarea sinonimelor și antonimelor unor cuvinte și integrarea lor în propozi ții, în vederea
eviden țierii modific ării semnifica țiilor;
• identificarea tuturor adjectivelor care pot fi asoc iate unor substantive (floare mic ă, minunat ă,
parfumat ă);
• identificarea tuturor adverbelor care pot fi asocia te unor verbe (merg mult, repede, oriunde,
mâine);
• formularea cât mai multor propozi ții referitoare la un obiect sau o imagine;
• formularea cât mai multor întreb ări referitoare la un obiect sau o imagine.
Povestirile copiilor reprezint ă o alt ă modalitate de stimulare a poten țialului creativ; ele
demonstreaz ă capacitatea copilului de a exprima într-o alt ă crea ție viziunea și atitudinea fa ță de un
model literar. Copilul î și manifest ă nestingherit ini țiativa, spontaneitatea și fantezia inepuizabil ă,.
Atitudinea creatoare pe care o are fa ță de limbaj depinde de natura mesajului pe care îl t ransmite și de
posibilit ățile sale intelectuale, lingvistice, afective. Mesaj ul s ău poate fi o produc ție convergent ă sau
una divergent ă. Dac ă pre școlarul folose ște formul ări stereotipe, automatisme verbale, este vorba de o
produc ție convergent ă. În m ăsura în care copilul î și diversific ă modalit ățile de exprimare sau creeaz ă
fraze întinse, se poate vorbi de o produc ție convergent ă sau una divergent ă . Cu cât intervin
constrângerile exterioare, regulile, modelele impus e, interven țiile apreciative ale adultului, cu atât
cre ște ponderea produc ției convergente. Produc ția divergent ă legat ă de libertatea, spontaneitatea
exprim ării va fi stimulat ă chiar dac ă ea apare ca o amenin țare la ordine și disciplin ă. Mobilizarea
copilului pentru a indica consecin țele comportamentelor realizate de personaje, pentru a prezenta
modalit ăți de prevenire a unor situa ții nepl ăcute, pentru a modifica ac țiunea, prin diminuare sau
multiplicare, activeaz ă și dezvolt ă poten țialul creativ.
În povestirile create de copil, surprinde simbioza dintre real și imaginar. Povestirile lui sunt
scurte, fără explica ții întinse, cu aparent ă incoeren ță , o înl ănțuire spontan ă de imagini. Copilul se
centreaz ă pe întâmpl ări cu animale sau cu oameni în care se întrev ăd, în acela și timp, umorul, dar și
conflictele, problemele cunoscute direct sau indire ct. Experien ța personal ă este punctul de plecare.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
25 Copilul va fi stimulat s ă introduc ă personaje noi, s ă înl ănțuie și s ă complice ac țiunile, s ă se
îndep ărteze de subiectele știute, combinându-le sau transformându-le. Încuraj ările verbale și
nonverbale, întreb ările și exclama țiile retorice ale educatoarei, ca r ăspuns la formul ările copilului,
ascultarea activ ă, aprecierea formul ărilor și solu țiilor neobi șnuite, inedite sunt menite s ă stimuleze actul
creativ. (E.Rafail ă, 2002).
Prin activit ățile de repovestire se exerseaz ă vorbirea copiilor dar se dezvolt ă și memoria
voluntar ă, imagina ția, aten ția și gândirea logic ă. Activitatea de repovestire se poate organiza înce pând
cu grupa mic ă, dar pove știle și povestirile trebuie s ă fie scurte, simple, cu ac țiuni repetitive. La grupa
mijlocie se repovestesc pove ști de mai mare întindere, ajungând la grupa mare și preg ătitoare s ă se
repovesteasc ă pove ști ample, cu multe personaje, cu desf ăș urare complex ă. În func ție de vârst ă, copiii
redau mai simplu sau mai dezvoltat con ținutul unei pove ști.
Un mijloc obi șnuit de educare a poten țialului creativ al pre școlarului este lectura dup ă imagini.
Tablourile reprezint ă adev ărate texte iconice pe care copilul înva ță s ă le citeasc ă creative. Dup ă
descrierea tabloului, copiii pot pune întreb ări, pot formula titlul acestuia, pot s ă se completeze unul pe
cel ălalt. Audierea basmelor și a pove șilor permite familiarizarea pre școlarilor cu structura basmului
popular și cu o serie de procedee imaginative ca: amplificar ea (Fl ămânzil ă, Geril ă, Zmeoaica),
diminuarea (Dege țica, Dege țel), multiplicarea (Balaurul cu 7 capete, Capra cu 3 iezi, Cei 7 pitici).
Descoperirea semnifica țiilor, formularea titlurilor amplific ă fluiditatea și flexibilitate.
Aceast ă activitate are dou ă componente de baz ă: observarea dirijat ă a imaginilor și dezvoltarea
capacit ăților de receptare și de exprimare a mesajelor.
Prima component ă a activit ății se realizeaz ă prin perceperea organizat ă și dirijat ă de c ătre
educatoare a imaginilor pe baza analizei, sintezei și a generaliz ării datelor din imagine. Perceperea se
realizeaz ă prin metoda conversa ției, pornind de la elementele cunoscute de copii, d e la experien ța lor
cognitiv ă. Componenta verbal ă a activit ății se realizeaz ă concomitent cu perceperea imaginilor: copiii
trebuie s ă analizeze imaginile, s ă le descrie, s ă le interpreteze și s ă le compare, folosind un limbaj
propriu.
Materialul intuitiv trebuie s ă satisfac ă urm ătoarele cerin țe:
a. Sub aspect tematic:
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
26 – să corespund ă programei, fiind accesibil și interesant;
– să asigure realizarea obiectivelor cognitive și afective;
– să îndeplineasc ă cerin țe didactice: claritate, vizibilitate, accesibilitat e, atractivitate;
– să aib ă valoare estetic ă.
b. Din perspectiva scopului didactic:
– să asigure unele reprezent ări corecte;
– să contribuie la exersarea capacit ății de comunicare oral ă prin prezentarea unor ac țiuni, prin
prezentarea unor rela ții dintre personaje;
– să aib ă dimensiuni corespunz ătoare pentru a permite analiza și compararea elementelor
componente, s ă permit ă perceperea f ără dificultate a imaginii. La lectura pe baz ă de imagini nu trebuie
folosite multe imagini pentru a nu dispersa aten ția copiilor
Un exerci țiu de dezvoltare a capacit ății de concentrare a aten ției și de în țelegere a unui mesaj
oral poate fi sugerat de audierea unor casete. Educ atoarea spune povestea înregistrat ă pe band ă copiilor
organiza ți în grupuri mici; în timp ce un grup ascult ă povestea, celelalte grupuri se îndeletnicesc cu al te
activit ăți. În timp ce copiii ascult ă (cel mai bine la casc ă), ei urm ăresc textul pe carte. Educatoarea
întrerupe din când în când banda, atr ăgând aten ția copiilor asupra textului corespondent, asupra
ilustra țiilor clarificatoare.
Copiii trebuie implica ți în mod activ în povestirea și citirea pove știlor, ar ătându-li-se ilustra țiile
și discutându-le cu ei. Ei vor participa la repeti ția rimelor, cântecelelor, vor bate din palme, vor i mita
personajele din povestire (ursul, lupul etc.).
De asemenea, pre școlarii vor trebui încuraja ți în anticiparea evenimentelor care urmeaz ă (Ce
crede ți c ă s-a întâmplat?, Ce crede ți c ă a f ăcut Scufi ța Ro șie?, Ce crede ți c ă a f ăcut capra? etc.). Se va
discuta cu ei pe parcurs în ce fel evolueaz ă sentimentele lor (veseli, tri ști, curio și, sup ăra ți pe lup
ș.a.m.d.).
1. 6. Importan ța și utilitatea limbajului (povestirilor)
Dezvoltarea limbajului cuprinde nu numai în țelegerea structurilor verbale și utilizarea lor în
contexte imediate, ci și înv ățarea exprim ării propriilor idei și sentimente. O asemenea înv ățare nu poate
avea loc f ără un model adecvat și inteligibil. Una din c ăile naturale în acest sens este spunerea sau
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
27 citirea unor povestiri de c ătre educatoare. Aceast ă activitate poate începe de foarte devreme, cu grup a
mic ă.
Se pot construi diferite istorioare utilizând juc ăriile copiilor, ar ătând una sau alta din ele pe
măsur ă ce sunt men ționate în povestire și executând anumite activit ăți simultan cu descrierea lor
verbal ă ori educatoarea poate alege o p ăpu șă care-și poveste ște p ățaniile sau un iepura ș ce le vorbe ște
copiilor despre via ța din p ădure: cum fo șnesc copacii, cum miroase totul a verdea ță , cum trosnesc
crengu țele sub picioare, cum ciripesc p ăsărelele.
Mai târziu se poate renun ța la juc ării, utilizându-se doar imaginile. În practica educ a țional ă
obi șnuit ă se pune prea mult accentul pe aspectele ra ționale ale folosirii imaginilor: succesiunea logic ă,
efecte și cauze etc. Aceste imagini pot fi îns ă utilizate și în scopuri expresive. Pe m ăsur ă ce se
deruleaz ă povestirea, educatoarea atrage aten ția copiilor asupra expresiei personajelor ilustrate ,
accentueaz ă intona ția și î și modific ă vocea atunci când red ă replicile acestora. Imaginile, fie c ă sunt
ilustrațiile c ărții, fie c ă sunt prezentate separat pe jetoane, trebuie ar ătate pe rând, doar câte una.
Pentru ca povestirea s ă î și ating ă scopul, nu este suficient s ă se utilizeze juc ării ori imagini. Ea
trebuie s ă transmit ă idei și dispozi ții afective și cel mai potrivit fel de a ajunge la acest rezulta t este
mi șcarea.
O alt ă modalitate de prezentare a pove știlor este aceea a teatrului de p ăpu și. Emo țiile sunt
transmise cu cea mai mare for ță prin ac țiunile p ăpu șilor . De asemenea, copiii în șiși pot dramatiza și
prezenta astfel pove știle, ceilal ți copii din clas ă ori gr ădini ță constituind spectatorii. Nu orice copil este
apt s ă mânuiasc ă p ăpu șile și s ă construiasc ă replici. Orice copil trebuie s ă aib ă îns ă libertatea de a o
face. Dramatiz ările cu p ăpu și (sau far ă p ăpu și) nu trebuie deci impuse și nici nu trebuie transformate în
serb ări școlare, pentru care copiii trebuie s ă-și înve țe replicile în mod obligatoriu. Accentul se pune pe
spontaneitate și pe pl ăcerea activit ății.
De asemenea, este foarte important ca fiecare pove ste s ă fie aleas ă și spus ă la momentul
potrivit. De exemplu, istorioarele despre ziua de n a ștere sunt potrivite în preajma zilelor de na ștere ale
copiilor; pove știle despre animale de cas ă – pisici, c ăței etc. – pot fi spuse cu mai mult succes atunci
când tema general ă din cursul activit ăților obligatorii se refer ă la aceste animale; povestirile despre
natur ă pot fi spuse în urma unor plimb ări, excursii sau, dimpotriv ă, le pot preg ăti.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
28 E necesar ca momentul zilei s ă fie și el bine ales. Pentru a recepta povestea, copiii t rebuie s ă fie
într-o dispozi ție propice audierii. Cel mai potrivit este ca ei s ă șad ă pe sc ăunele, în semicerc. Dac ă sunt
așeza ți pe podea, au tendin ța s ă-și schimbe mai des pozi ția, s ă se sprijine unii de al ții, ori s ă-și dispute
locurile, fiind astfel aten ți mai degrab ă unul la altul decât la poveste. Aten ția copiilor este atras ă printr-
o introducere, de exemplu: „ Ast ăzi v ă voi povesti despre o p ăpu șic ă ce știa s ă vorbeasc ă”. De obicei,
aceast ă introducere determin ă reac ții de tot felul precum: Și eu am o p ăpu șă …; Am mai multe p ăpu și… ;
etc.
În aceste împrejur ări, educatoarea nu începe imediat povestirea, trecâ nd peste aceste comentarii
ori chiar interzicându-le copiilor s ă spun ă ce au de spus, pentru ca apoi s ă î și înceap ă povestea în
lini ște. Dimpotriv ă, îl ascult ă, pe cât posibil, pe fiecare. Totu și, dac ă observ ă c ă, în general, co-
mentariile copiilor tind s ă se prelungeasc ă în dauna timpului afectat pove știlor, ea va trebui s ă
instaureze o regul ă de comportament a timpului pove știlor.
Educatoarea poate capta aten ția copiilor cu un cântecel, o poezioar ă, un joc cu degetele care au
leg ătur ă cu subiectul pove știi; atfel se ob ține din partea copiilor dispozi ția de receptare necesar ă.
O poveste, în general, dac ă nu este prelucrat ă sau prescurtat ă, nu poate fi ascultat ă pân ă la
sfâr șit de întreg grupul de copii. Chiar dac ă printre pre școlari exist ă unii ori chiar mai mul ți care sunt
capabili de o audiere lung ă, al ții nu pot face acest lucru și, în consecin ță, vor tulbura activitatea.
În timp ce cite ște ori le pune o caset ă, educatoarea observ ă tot timpul copiii. Le urm ăre ște
gesturile și mimica, precum și reac țiile verbale, are un feed-back permanent în privin ța interesului
copiilor pentru text și motiva ția lor de a-l asculta. Copiii, dac ă sunt interesa ți, particip ă activ și sunt
chiar îndemna ți s ă o fac ă. Un grup încremenit, nemi șcat, p ăstrându-și pozi ția mult timp nu poate fi
semnul unui interes real. În acest caz pre școlarii par mai degrab ă s ă se concentreze pe respectarea unei
norme stricte de disciplin ă, decât s ă-și focalizeze aten ția asupra con ținutului textului audiat. Un copil
interesat manifest ă un comportament mobil, alternând momentele de nemi șcare cu cele de relaxare, de
schimbare a pozi ției, cu interven ții spontane etc. Aceste manifest ări, împreun ă cu o conduit ă verbal ă
adecvat ă: exclama ții, întreb ări, aprecieri, fie în cursul audierii fie dup ă aceea, sunt indicatori ai
interesului și motiva ției copiilor fa ță de textul respectiv.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
29 Povestirile scurte constituie un bun prilej de exe rci țiu, pe care educatoarea îl poate utiliza cu
succes. Ea trebuie s ă aleag ă (ori s ă le creeze singur ă) pe acelea care ofer ă, prin natura ac țiunii,
posibilitatea de a izola sunete sau grupuri de sune te pe care copiii s ă le poat ă repeta. În aceast ă privin ță
onomatopeele sunt ideale: uuuu pentru tren, oooo sau iiii pentru exprimarea mir ării, eeee pentru
exprimarea neîncrederii, șșș pentru a cere lini ște; sss este vorba gâ ștelor sau a șarpelui, mmuuu a vacii,
beee a berbecului ș.a.m.d.
Copiii pot participa activ la aceste povestiri, pr onun țând diferitele sunete sau grupuri de sunete
ce reprezint ă onomatopeele. Micile dramatiz ări cu actori-copii sau actori-p ărin ți pot servi aceluia și
scop.
Detectivii caut ă urme ale sunetului în diferite cuvinte, ceea ce poate co nstitui un bun prilej de
analiz ă fonematic ă. Astfel, ei g ăsesc sunetul respectiv într-o mul țime de cuvinte și niciodat ă în acela și
loc. Îl g ăsim pe s și la sit ă și în cuvântul gâsc ă și în pas . El se înconjur ă mereu de alte sunete, astfel c ă,
de fiecare dat ă, împreun ă cu ele înseamn ă altceva: sit ă este altceva decât gâsc ă, iar acestea semnific ă
altceva decât pas .
Utilizarea treptat ă a literelor în calitate de corespondente vizuale a le sunetelor îi va ajuta pe
membrii grupului în depistarea sunetului c ăutat.
Pe m ăsur ă ce copiii progreseaz ă în abilitatea detectivistic ă, educatoarea, apoi copiii în șiși
inventeaz ă tot felul de enigme.
Copilul la care se observ ă gre șeli, dificult ăți sau omisiuni în pronun ție nu trebuie pus la mijloc ,
nu trebuie admonestat, certat, uitat într-un col ț al clasei și nu trebuie s ă li se permit ă celorlal ți copii s ă
fac ă haz de el. Defectul este perceptibil și nu poate fi negat. Trebuie g ăsit ă o explica ție acceptabil ă
pentru copii, iar educatoarea trebuie de asemenea s ă-i asigure c ă este vorba de un defect temporar.
Acest lucru va motiva și copilul în cauz ă s ă fac ă eforturi de corectare. Nu trebuie uitat c ă una din cele
mai bune metode de corectare a pronun ției copiilor este vorbirea clar ă, inteligibil ă a educatoarei, iar
acolo unde acest lucru este posibil, trebuie implic a ți cât mai mult p ărin ții în oferirea acestui model.
1.7. Metode interactive (ale gândirii critice) apli cate în educarea limbajului prin povestire
Termenul de metod ă deriv ă etimologic din cuvintele grece ști metha (c ătre, spre) și odos (cale,
drum). Metoda semnific ă un mod de cunoa ștere și ac țiune utilizat de educator și educat, un ansamblu
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
30 de principii, reguli, tehnici, procedee și opera ții constituite ca instrument al cunoa șterii, menit s ă
sporeasc ă eficien ța acestora (Elisabeta Voiculescu, 2003, pp. 68-69). Astfel, în didactic ă, termenul ar
putea avea sensul de drum care conduce la atingerea obiectivelor educa ționale, cale parcurs ă de
profesor pentru a le înlesni elevilor descoperirea unor instrumente de lucru proprii (Gheorghe Tom șa,
2005, p. 127).
Metoda didactic ă este o cale, o modalitate concret ă de realizare a procesului instructiv-
educativ, ca ansamblu de reguli, principii, norme, procedee și mijloace prin care se asigur ă rela ția
predare-înv ățare (activitatea insitutorului și a pre școlarului) în scopul atingerii unor obiective (Elis abeta
Voiculescu, 2003, p. 69).
Metodele interactive de grup sunt modalit ăți moderne de stimulare a înv ăță rii experien țiale, de
exersare a capacit ăților de analiz ă, de dezvoltare a creativit ății copiilor. Specific acestor metode este
faptul c ă ele promoveaz ă interac țiunea dintre pre școlari, schimbul de idei, de cuno știn țe, asigurând un
demers interactiv al actului de predare-înv ățare-evaluare. Prin folosirea acestor metode, pre școlarii
depun un efort intelectual, de exersare a proceselo r psihice, de abordare a altor demersuri
interdisciplinare prin studiul mediului concret și prin corela țiile elaborate interactiv, în care î și asum ă
responsabilit ăți, formuleaz ă și verific ă solu ții.
De asemenea, aceste metode activeaz ă to ți copiii și le dezvolt ă comunicarea, creativitatea,
independen ța în gândire și ac țiune, îi ajut ă s ă ia decizii corecte și s ă argumenteze deciziile luate. Aceste
metode presupun respectarea particularit ăților de vârst ă, îmbinarea diferitelor forme de activitate,
îmbinarea muncii individuale cu munca pe grupuri și activitatea frontal ă, evaluarea corect ă a
rezultatelor ob ținute și reconsiderarea rela ției educatoare-copil. Metodele de înv ățare activ ă implic ă
copiii în procesul de înv ățare, în sensul form ării lor ca participan ți activi la procesul de educare, astfel
fiind ajuta ți s ă în țeleag ă lumea în care tr ăiesc și s ă aplice în diferite situa ții de înv ățare ceea ce au
înv ățat. Aceste metode sunt folosite din ce în ce mai mu lt în practica educa țional ă al ături de cele
tradi ționale ori în combina ție cu acestea.
Modernizarea metodologiei didactice reprezint ă un element fundamental al reformei
pedagogice deoarece, în evolu ția copilului, metodele joac ă rolul unor pre țioase instrumente de
cunoa ștere a realit ății, de ac țiune real ă, de integrare în societate. Ele nu privesc doar ed ucatorul, care le
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
31 vehiculeaz ă, ci și copilul, care devine prin metodele moderne princi palul beneficiar al propriei activit ăți
de descoperire, de activitate real ă sau fictiv ă, însu șindu-și al ături de cuno știn țe, priceperi, deprinderi și
calea de a ajunge la ele, de a le utiliza în situa ții noi, de a face transferuri între diferite catego rii de
cuno știn țe sau de la teorie la practic ă și invers. Metoda astfel conceput ă nu mai este exterioar ă în raport
cu cel educat, ci devine un instrument propriu de m unc ă intelectual ă sau productiv ă, inserându-se în
cuno știn țele sale strategice și procedurale, în competen țele sale reale.
Abordarea metodelor active reprezint ă un mod superior de instruire. Schimb ările intelectuale
pe care le cuprind, cele verbale, de idei, opinii, de ac țiune, activizeaz ă copiii, motivându-i, reducând
stresul tr ăit de educatoare și copii într-o activitate tradi țional ă. Ele ac ționeaz ă asupra modului de
gândire și de manifestare al copiilor.
Prezentarea ca ni ște jocuri de înv ățare, de cooperare, distractive, nu de concentrare, metodele
interactive înva ță copiii s ă rezolve problemele cu care se confrunt ă, să ia decizii de grup și s ă aplaneze
conflictele.
Aplicarea metodelor solicit ă timp, diversitatea de idei, angajarea în ac țiune, descoperirea unor
noi valori, responsabilitate didactic ă, încredere în ceea ce s-a scris și în capacitatea personal ă de a le
aplica creator pentru eficientizarea procesului ins tructiv educativ.
Situa țiile de înv ățare rezolvate prin metode interactive de grup dezvo lt ă copiilor gândirea
democratic ă deoarece ei exerseaz ă gândirea critic ă și în țeleg c ă atunci când analizeaz ă un personaj,
comportamentul unui copil, o fapt ă, o idee, un eveniment, ei critic ă comportamentul, ideea, fapta, nu
critic ă personajul din poveste sau copilul, adultul. Metod ele înva ță copiii c ă un comportament întâlnit
în via ța de zi cu zi poate fi criticat pentru a înv ăța cum s ă-l evit ăm. Ei aduc argumente, g ăsesc solu ții,
dau sfaturi din care cu to ții înva ță .
Dup ă fiecare metod ă aplicat ă se pot ob ține performan țe pe care copiii le percep și-i fac
responsabili în dezvoltarea sarcinilor de lucru vii toare. Copiii în țeleg și observ ă c ă implicarea lor este
diferit ă, dar încuraja ți î și vor cultiva dorin ța de a se implica în dezvoltarea sarcinilor de grup . Grupul
în țelege prin exerci țiu s ă nu-și marginalizeze partenerii de grup, s ă aib ă r ăbdare cu ei, exersându- și
toleranța reciproc.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
32 Metoda implic ă mult tact din partea dasc ălilor deoarece trebuie sa- și adapteze stilul didactic în
func ție de tipul de copil timid, pesimist, agresiv, acap arator, ner ăbd ător, pentru fiecare g ăsind gestul,
mimica, interjec ția, întrebarea, sfatul, orientarea, lauda, re ținerea, aprecierea, entuziasmul în
concordan ță cu situa ția și totul va fi ca la carte.
Dac ă ne cunoa ștem foarte bine copiii și problemele lor, vom alege metodele adecvate, vom
ob ține avantajele pe care acestea le ofer ă.
În cadrul fiec ărei metode copiii primesc sarcini de înv ățare. Acestea sunt foarte diferite de la o
metod ă/tehnic ă la alta încât exploreaz ă o mare varietate de capacit ăți.
Dac ă sarcina de înv ățare este clar ă, concis ă, rezolvarea va fi rapid ă, eficient ă, altfel anevoioas ă
dar cu implicare, c ăutari, accept ări, renun ță ri, decizii, prin implicarea întregului grup. Tocma i de
aceea,cu cât gradul de dificultate al sarcinii va f i mai mare, va provoca copiii la c ăut ări, investiga ții,
pentru a descoperii misterul ascuns de sarcina de î nv ățare. Grupul este provocat la o rela ționare creativ ă
prin metodele interactive de grup. Grupul, în astfe l de situa ții î și coordoneaz ă ac țiunile, se ajut ă
reciproc, se încurajeaz ă, negociaz ă solu țiile individuale, iar atunci când au de realizat un produs, fiecare
își aduce contribu ția în func ție de abilit ăți, iar grupul încredin țeaz ă sarcini individuale, se completeaz ă
apelând la inteligen țe multiple. Metodele ajut ă copiii s ă-și formeze personalitatea, s ă se cunoasc ă, s ă-și
descopere stilul propriu de gândire și ac țiune, s ă și-l modeleze. Într-un cuvânt, înva ță exersând –
democra ția .
Curriculum pentru înv ăță mântul pre școlar las ă libertatea de a organiza cât mai creativ și
personalizat actul didactic. Dar, alegerea propriul ui demers, personalizat, modern, care s ă fie
compatibil cu stilul didactic, cu obiectivele și con ținuturile activit ăților este greoaie, nesigur ă.
În cadrul fiec ărei metode, copiii primesc sarcini de înv ățare. Acestea sunt foarte diferite de la o
metod ă/tehnic ă la alta întrucât exploreaz ă o mare varietate de capacit ăți.
a) Metode de predare înv ățare:
Predarea-înv ățarea reciproc ă este o strategie de înv ățare prin studiu pe text/imagine sau
imagine/text pentru dezvoltarea comunic ării copil-copil și experimentarea rolului educatoarei (Breben
S., 2002, p.35).
Obiective :
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
33 o Să înregistreze performan țe individuale prin exersarea capacit ății de a-și valorifica
experien ța de înv ățare, înv ățând pe al ții;
o Implicarea activ participativ ă a copiilor la activit ăți de grup și frontale ;
o Dezvoltarea încrederii în posibilit ățile lor de rela ționare și de asumarea
responsabilit ăților.
Strategii de înv ățare : Metoda predarea-înv ățarea reciproc ă beneficiaz ă de 4 strategii de înv ățare
și se poate aplica atât în jocurile libere cât și în activitatea frontal ă. Între cele 4 strategii exist ă o
înl ănțuire logic ă, ele fiind integrate într-o anumit ă etap ă a unei activit ăți de povestire, lectur ă dup ă
imagini, poezie, descriere etc.
1) Rezumarea :
Fiecare lider de grup sau copil din grup expune si nteza textului citit sau a imaginii contemplate
de grup timp de 5-7 minute. În paralel ei pot formu la pe rând, fiecare membru al grupului, câte o
propozi ție. Propozi țiile vor fi rezumate într-o sintez ă logic ă ce exprim ă rodul gândirii colective și
mesajul textului sau imagini date/audiate.
2) Punerea de întreb ări
Analizeaz ă textul și imaginea în grup apoi fiecare copil formuleaz ă o întrebare folosindu-se de
paletele cu întreb ări. Pot formula în grup cât mai multe întreb ări. Se face apoi selec ția lor. Copiii
selecteaz ă problema din imagine/text sau text/imagine pe care doresc s ă o în țeleag ă și adreseaz ă
întreb ări pentru a se convinge cu to ții c ă alegerea a fost cea corect ă. Întreb ările vizeaz ă aspecte
relevante ale problemei puse în text/imagine bazate pe personaje, timp, ac țiune, loc de desf ăș urare, mod
de rezolvare, de ac țiune.
3) Clarificarea datelor
Identific ă cuvintele și expresiile literare din text, comportamentele, at itudinile care sunt neclare
pentru ceilal ți și g ăsesc împreun ă r ăspunsul corect pentru a clarifica toate nout ățile. Unul dintre copii
(chiar doi pot s ă se completeze) formuleaz ă explica ții, l ămuriri încât toat ă grupa va avea clare toate
aspectele noi din text. Acest grup clarific ă atât neclarit ățile copiilor din grup cât și a celorlalte grupuri
care nu au sesizat anumite aspecte. Clarificatorii pot accesibiliza interven ția folosindu-se de diverse
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
34 materiale didactice. Ei pot solicita sprijinul educ atoarei. Educatoarea îndrum ă, sf ătuie ște, orienteaz ă
grupul spre esen țialul problemei.
4) Precizarea (pronosticarea)
Analizeaz ă în grup textul/imagine și prognozeaz ă ce se va întâmpla în continuare exprimând
cele mai nea șteptate idei, fapte, luând în considera ție logica ideilor anterioare.
Aceast ă metod ă poate fi aplicat ă în cadrul pove știlor, basmelor unde textul are o întindere mai
mare.
Etape
• textul pove știi se împarte pe fragmente literare cu logic ă între ele.
• copiii se organizeaz ă pe 4 grupe a câte 4-5 copiii în grup.
• fiecare membru al grupului îndepline ște un rol (R, I, C, P).
• se distribuie grupurilor imaginile corespunz ătoare fiec ărui fragment
• grupurile analizeaz ă imaginile având în vedere rolul asumat.
• pe rând grupurile joac ă rolurile asumate, încât copiii audiaz ă pe rând sinteza pove știi, r ăspund
la întreb ări, î și clarific ă nout ățile și problemele textului și urm ăresc în continuare textul pentru a-l
compara cu predic țiile colegilor.
R R
C Î C Î
P P
R R
C Î C Î
P P
Beneficiile metodei
• Înva ță s ă analizeze un text pe baza unei strategii exacte: s ă asculte activ textul; s ă asculte activ
ideile principale; s ă adreseze întreb ări; să fac ă predic ții;s ă explice pentru a clarifica pentru sine și
pentru to ți nout ățile.
• Înva ță s ă coopereze în grup pentru îndeplinirea aceluia și rol;
• Responsabilizeaz ă implicarea individual ă și de grup.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
35 • Înva ță s ă cedeze, s ă argumenteze și s ă sus țin ă o idee.
Fiecare copil luat separat ob ține propriile performan țe care-l vor motiva s ă înve țe pentru a putea
înv ăța pe al ții.
Materiale necesare :
• Palete pentru întreb ători
• Ecusoane pentru cele 4 grupuri
• Coroni țe pentru lideri
Pentru a re ține rolurile, copiii fiec ărui grup vor purta ecusoane, iar liderul desemnat o coroni ță
simbol care-l va motiva, disciplina, entuziasma.
b) Metode de fixare, consolidare și evaluare:
Metoda piramidei sau „metoda bulg ărului de z ăpad ă” este o metod ă de predare-
înv ățare interactiv ă de grup care const ă în asamblarea activit ății individuale și activit ății colective
pentru realizarea unei sarcini sau probleme date” ( Breben S., 2002, p. 35).
Obiectiv : dezvoltarea capacit ății de a solu ționa o problem ă sau o sarcin ă prin întrep ătrunderea
activit ății desf ăș urate individual cu cea desf ăș urat ă în pereche și în grup.
Descrierea metodei Ce? Cum? Când? Cine? De ce? Din ce
cauz ă?
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
36 Etapele de desf ăș urare ale metodei sunt:
1. Prezentarea sarcinii didactice – educatoarea expune sarcina de lucru sau problema de
rezolvat.
2. Lucrul individual – sarcina sau problema dat ă se lucreaz ă individual timp de 5 minute, iar
educatoarea noteaz ă pe flipchart întreb ările legate de tema dat ă.
3. Lucrul în pereche – Copiii formeaz ă perechi și discut ă rezultatele ob ținute individual. Se
solicit ă r ăspuns la întreb ările individuale și se re țin întreb ările nou ap ărute.
4. Reuniunea în grupuri mici de lucru – perechile se reunesc și constituie dou ă grupuri mari de
lucru cu num ăr egal de copii. Se discut ă în grup rezultatele la care s-a ajuns lucrând în pereche și se
formuleaz ă r ăspunsuri la întreb ările f ără r ăspuns.
5. Raportarea solu țiilor în colectiv – se reune ște grupa, analizeaz ă și concluzioneaz ă asupra
rezultatelor ob ținute prin „ rostogolirea ” informa ției. Educatoarea r ăspunde la întreb ările înc ă
nesolu ționate pân ă în acest moment.
6. Luarea deciziei – se decide solu ția final ă și concluziile asupra pa șilor urma ți în realizarea
sarcinii sau problemei, precum și asupra particip ării copiilor la activitate.
Beneficiile metodei sunt:
stimuleaz ă înv ățarea prin cooperare;
permite organizarea individual ă, pe grupe și frontal ă a colectivului de copii;
stimulez ă încrederea în for țele proprii prin analiza solu țiilor individuale mai întâi în
lucrul în pereche, apoi în grup și în final colectiv;
dezvolt ă spiritul de echip ă, de întrajutorare;
permite implicarea în emiterea de idei, solu ții inedite la problemele și sarcinile ap ărute.
Dezavantajul acestei metode este faptul c ă educatoarea stabile ște mai greu contribu ția
individual ă la rezolvarea sarcinii sau problemei date.
Diagrama Venn „se aplic ă cu eficien ță maxim ă în activit ățile observare, povestiri, jocuri
didactice, convorbiri pentru sistematizarea unor cu no știn țe sau pentru restructurarea ideilor extrase
dintr-o poveste” (Breben S., 2002, p.36).
Etape
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
37 1. Comunicarea sarcinii de lucru
2. Activitate în pereche sau în grup
3. Activitate frontal ă
Turnirul întreb ărilor „este o cale de înv ățare prin joc care stimuleaz ă formularea de
întreb ări prin cooperare și competi ție pornind de la un text știin țific” (Breben S.,2002, p.36).
Obiectiv: Exersarea capacit ății de a formula și adresa întreb ări pe baza unui text: știin țific
cooperând și concurând. Se introduce turnirul întreb ărilor în activit ățile din gr ădini ță precum: lectura
educatoarei, povestiri, audi ția unor texte știin țifice etc.
Descrierea metodei:
1. Organizarea colectivului în grupuri de câte șase. Prezentarea sarcinii didactice.
2. Activitate în grupuri
3. Întrecerea între grupuri
Beneficii
• "Turnirul" permite înv ățarea prin joc, pe baza inteligen țelor multiple
• Stimuleaz ă capacitatea de a formula întreb ări, de a analiza și sintetiza textul, de a descrie, de a
răspunde, de a face conexiuni, interac țiuni, de a aplica, de a evalua.
• Stimuleaz ă lucrul în echip ă, cooperarea, competi ția, recunoa șterea calit ăților și capacit ăților
colegilor, fair-play-ul.
c) Metode de rezolvare de probleme:
Explozia stelar ă este o metod ă de stimulare a creativit ății, o modalitate de relaxare a copiilor
și se bazeaz ă pe formularea de întreb ări pentru rezolvarea de probleme și noi descoperiri (Breben S.,
2002).
Obiective: Formularea de întreb ări și realizarea de conexiuni între ideile descoperite de copii în
grup prin interac țiune și individual pentru rezolvarea unei probleme.
Material: – o stea mare, – cinci stele mici de culoare galben ă, săge ți ro șii, jetoane.
Descrierea metodei:
1. Copiii a șeza ți în semicerc propun problema de rezolvat. Pe steau a mare se scrie sau deseneaz ă
ideea central ă.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
38 2. Pe 5 stelu țe se scrie câte o întrebare de tipul: CE? CINE? UND E? DE CE? CÂND? iar cinci
copii din grup ă extrag câte o întrebare. Fiecare copil din cei cin ci î și alege câte trei-patru colegi
organizându-se astfel în cinci grupuri.
3. Grupurile coopereaz ă în elaborarea întreb ărilor.
4. La expirarea timpului, copiii revin în semicerc în jurul stelu ței mari și comunic ă întreb ările
elaborate, fie un reprezentant al grupului, fie ind ividual func ție de poten țialul grupei/grupului. Copiii
celorlalte grupuri r ăspund la întreb ări sau formuleaz ă întrebări la întreb ări.
5. Se apreciaz ă întreb ările copiilor, efortul acestora de a formula întreb ări corecte precum și modul
de cooperare și interac țiune.
Beneficiile metodei
• Este o nou ă cale de realizare a obiectivelor programei;
• Se utilizeaz ă în activit ăți: lecturi dup ă imagini, convorbiri, povestiri, jocuri didactice,
activit ăți matematice, poezii, în activit ăți de evaluare;
• Stimuleaz ă creativitatea în grup și individual ă;
• Faciliteaz ă crearea de întreb ări în grup și individual, pentru rezolvarea problemei
propuse;
• Dezvolt ă și exerseaz ă gândirea cauzal ă, deductiv ă; inteligen țele multiple, limbajul,
aten ția distributiv ă.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
39 CAPITOLUL II. LITERATURA PENTRU COPII ÎN VIA ȚA PRE ȘCOLARULUI
2. 1. Prezentare general ă
Conceptul de literatur ă pentru copii îl folosim în dou ă accep țiuni:
A. disciplin ă de înv ăță mânt – prezent ă în planurile unit ăților care preg ătesc înv ăță toare,
educatoare, institutori și profesori de literatur ă pentru gimnaziu, adic ă în liceele pedagogice, în
colegiile universitare de institutori și în facult ățile de filologie.
B. Literatura pentru copii cuprinde totalitatea op erelor literare apar ținând deopotriv ă literaturii
na ționale și universale, culte sau populare, care sunt utiliza te în procesul de înv ăță mânt din etapa
pre școlar ă, primar ă și gimnazial ă, în scopul realiz ării tuturor laturilor educa ției (cu excep ția educa ției
fizice). Literatura pentru copii nu este în primul rând un gen de scriitur ă, ci mai ales un mod de lectur ă.
Literatura pentru copii începe cu literatura popul ar ă, cu basmul, continu ă cu legenda, snoava,
apoi cu crea țiile lirice, populare și culte, cu povestiri și romane cu tematic ă dintre cele mai variate. În
ultima vreme, copiii dovedesc un interes accentuat pentru literatura știin țifico-fantastic ă, care cuprinde
scrieri ce prospecteaz ă viitorul, bazându-se pe inova țiile știin țifico-tehnice și tehnologice
contemporane. Dintre genurile literare, cel care se prezint ă cu mai pu ține realiz ări în literatura pentru
copii este genul dramatic.
2.2. Pove ști pentru copii adaptate în vederea educ ării limbajului
Tematica abordat ă în cadrul activit ăților de povestire se diferen țiaz ă în func ție de vârsta
copiilor. Astfel la grupa mic ă pove știle și povestirile trebuie s ă fie scurte, cu pu ține episoade, cu un
limbaj accesibil, atractive, s ă dezvolte sentimente și tr ăiri afective pozitive. Personajele trebuie să fie
atractive, cunoscute de copii (de preferat din lume a animalelor), simple ca structur ă. Este de preferat ca
pove știle și povestirile s ă con țin ă versuri și dialoguri repetitive, eventual scurte cântece. La grupa
mijlocie se pot folosi pove ști și povestiri cu episoade mai numeroase care s ă-i familiarizeze pe copii cu
aspecte diverse ale vie ții și s ă le influen țeze comportamentul. La grupa mare povestirile devin mai
complexe, cu personaje mai multe și mai reprezentative pentru o anumit ă categorie moral ă, planul real
și cel imaginar se contopesc într-o mai mare m ăsur ă.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
40 Ținând cont de prevederile Programei activit ăților instructiv-educative în gr ădini ța de copii
sunt câteva sugestii metodice:
GRUPA MIC Ă: Educarea limbajului Ridichea uria șă (poveste popular ă), Capra cu trei iezi de I.
Creang ă, Scufi ța ro șie de Ch. Perrault, Căsu ța din oal ă (basm popular), Puf Alb și Puf Gri (poveste
populară), Nu numai la gr ădini ță de O.P. Ia și, Ursul p ăcălit de vulpe de I. Creang ă, Maricica de L.
Vl ădescu, Sanda la gr ădini ță de M. Tama ș.
GRUPA MIJLOCIE: Educarea limbajului Iedul cu trei capre de O.P. Ia și, Găinu șa cea mo țat ă de
C. Gruia, Pungu ța cu doi bani de I. Creang ă, Creanga de alun de L. Tolstoi, Coliba iepura șului și
Ciubo țelele ogarului de C. Gruia, Cei trei purcelu și.
GRUPA MARE: Educarea limbajului Fata babei și fata mo șneagului, Prostia omeneasc ă, La
sc ăldat, La cire șe de I. Creang ă, Prâslea cel voinic și merele de aur (basm popular), Sarea în bucate de
P. Ispirescu, Motanul înc ălțat, Croitora șul cel viteaz, Cenu șă reasa, Hansel și Grethel de F. Grimm,
Alb ă ca z ăpada, Hainele cele noi ale împ ăratului, R ățușca cea urât ă de H.C. Andersen, Ariciul și
iepurele de L. Tolstoi, Ciubo țelele ogarului de C. Gruia.
Activitatea de repovestire este specific ă educ ării limbajului, dar se poate organiza și la
cunoa șterea mediului sau la educa ție pentru societate. Repovestirea este organizat ă de obicei ca
activitate comun ă, îns ă se poate realiza cu succes în etapa a treia și a patra a zilei, în cadrul activit ăților
complementare sau recreative. În Programa activit ăților instructiv-educative în gr ădini ța de copii
num ărul activit ăților de repovestire nu este precizat, în schimb, în practic ă, acest tip de activitate este
destul de redus ca num ăr în planific ările educatoarelor. Iat ă câteva exemple de repovestiri ce se pot
organiza la diferite grupe:
GRUPA MIC Ă: Ridichea uria șă (basm popular), Căsu ța din oal ă (basm popular), Scufi ța Ro șie de
Ch. Perrault, Capra cu trei iezi, Ursul p ăcălit de vulpe de I. Creang ă.
GRUPA MIJLOCIE: Pungu ța cu doi bani de I. Creang ă, Găinu șa cea mo țat ă de C. Gruia, Povestea
iepura șului (poveste popular ă), Puf Alb și Puf Gri (poveste popular ă).
GRUPA MARE: Alb ă ca Z ăpada, Hansel și Grethel, Cenu șă reasa de F. Grimm, Rățușca cea urât ă,
Lebedele de H.C. Andersen, Fata babei și fata mo șneagului de I. Creang ă.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
41 Cele mai utilizate variante ale povestirii create de copii sunt povestirea creat ă pe baza unor
ilustra ții și povestirea cu început dat. Ele se utilizeaz ă cu prec ădere la grupele mari când copiii au deja
formate anumite deprinderi intelectuale și utilizeaz ă un limbaj bogat, cursiv, fluent și corect.
Activit ățile de povestire creat ă de copii se pot organiza ca activit ăți comune dar și ca activit ăți
complementare și recreative. Acestea se realizeaz ă cu predilec ție în cadrul activit ăților de educare a
limbajului dar se pot organiza și în activit ățile de educa ție pentru societate.
Iat ă câteva teme posibil de realizat: „Fapte bune", „Povestea fulgului de nea", „întâmpl ări din
vacan ță ", „În excursie", „O întâmplare hazlie", „Scrisoare c ătre Mo ș Cr ăciun", „Surpriz ă pentru
mama", „Jocurile copiilor", „La bunici" etc.
2.3. Rolul pove știlor în dezvoltarea și educarea copiilor
Scufi ța Ro șie, Alb ă ca Z ăpada, Harap Alb sunt doar câ țiva dintre eroii care populau lumea
noastr ă de copii.
Din p ăcate, eroii copil ăriei noastre sunt str ăini multor micu ți de ast ăzi. Ei au fost înlocui ți de
Shrek, Nemo, Tom și Jerry, personaje la fel de interesante dar parc ă f ără farmecul eroilor de basm. Prea
putini p ărin ți g ăsesc timpul necesar pentru a spune copiilor pove știle cu care au crescut ei în șiși.
Pove știle au fost pe nedrept uitate și sunt pe nedrept ignorate. Ele sunt pline de pove țe și întâmpl ări din
care copii pot trage înv ăță minte utile: s ă nu fim neascult ători ca Scufi ța Ro șie, s ă nu fim r ăut ăcio și ca
mama mama vitreg ă a Albei ca Z ăpada și lista ar putea continua. Din pove ști, copiii afl ă care sunt
consecin țele defectelor și calit ăților umane, care sunt efectele faptelor bune și rele. Antitezele
atotprezente în basme îi ajut ă s ă fac ă diferen ța între bine și r ău, între minciun ă și adev ăr, între la șitate și
curaj, îi înva ță care sunt calit ățile pozitive și care sunt defectele cele mai comune ale oamenilor . Tr ăind
al ături de personajul preferat întâmpl ările basmului, copilul înva ță despre lumea din jur, f ără s ă fie el
însu și pus în situa ții periculoase sau dificile.
Nu trebuie s ă uit ăm nici de rolul benefic pe care pove știle îl au asupra afectivit ății unui copil.
Frica, bucuria, iubirea sunt tr ăite de copil la intensitate maxim ă, f ără ca el s ă fie pus în situa ții
periculoase sau dificile. Exist ă p ărin ți care î și fac griji în leg ătur ă cu emo țiile prea puternice provocate
de personajele negative. Copiii mai sensibili poate ar fi bine s ă beneficieze de o variant ă pu țin îndulcit ă
a pove știi, îns ă în rest, nu avem de ce s ă ne temem. S ă nu uit ăm c ă la un moment dat copilul va trebui
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
42 să țin ă piept lumii care nu este întotdeauna atât de frumo as ă pe cât ne-am dori. Pove știle îl preg ătesc
pentru momentul în care se va confrunta cu situa ții nepl ăcute.
Chiar și la vârste foarte fragede, pove știle au un rol important în dezvoltarea copilului. Un
bebelu ș de câteva luni nu în țelege nimic din ce i se spune, îns ă ascultând pove ști înva ță foarte mult
despre limbaj, intona ție, felul cum sunt create sunetele și ce înseamn ă ele. Pe lâng ă efectul benefic
asupra copilului, s ă nu uitam de rolul pove știlor în rela ția p ărin ți – copil. Lipsa timpului îi face pe mul ți
dintre noi s ă î și abandoneze copiii în fa ța televizorului, la desene animate sau în fa ța calculatorului, la
jocuri. Câte un basm spus m ăcar o dat ă la câteva zile, creaz ă între p ărin ți și copil acea leg ătur ă special ă
dintre doi oameni care tr ăiesc acelea și senza ții, au acelea și sentimente și î și imagineaz ă acelea și
scenarii.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
43 CAPITOLUL III. STUDIU EXPERIMENTAL
3.1. Metodologia cercet ării
Am ales cercetarea pedagogic ă de tip combinat: teoretico-fundamental ă și practico-aplicativ ă
pornind de la încadrarea temei într-un spa țiu teoretic și ajungând la reliefarea implica țiiilor practice
menite s ă îmbun ătățeasc ă, s ă optimizeze activitatea de înv ățare. Din punct de vedere metodologic,
cercetarea este experimental ă pentru c ă prin introducerea în activitatea copiilor a jocuri lor didactice se
declan șeaz ă ac țiuni educa ționale noi, ale c ăror rezultate sunt înregistrate și prelucrate în vederea
demonstr ării valorii pe care o au.
3.2. Organizarea experimentului
În activit ățile din gr ădini ță integrate sau pe domenii experien țiale se folosesc mai multe metode
de înv ăță mânt. Alegerea nu se face îns ă la întâmplare, ci dup ă anumite criterii. Se re țin metodele care
ajut ă la realizarea scopului urm ărit, la dezvoltarea maxim ă a pre școlarilor. Nevoile și cerin țele copiilor
actori pe scena educa țional ă pretind dasc ălilor folosirea de metode moderne care implic ă mult tact din
partea educatoarei deoarece trebuie s ă-și adapteze stilul didactic în func ție de tipul de copil: harnic,
optimist, timid, pesimist, agresiv, acaparator, int eresat, ner ăbd ător, silitor sau ascult ător. Pentru a fi
totul ca la carte trebuie s ă g ăseasc ă pentru fiecare gestul, mimica, întrebarea, sfatul, orientarea, lauda,
re ținerea, entuziasmul în concordan ță cu situa ția.
De aceea, pe parcursul anilor preceden ți mi-am propus s ă folosesc mai des în activit ățile
instructiv-educative diferite tipuri de metode mode rne, respectând cerin țele Curriculum-ului pentru
educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani. Un alt o biectiv urm ărit a fost acela de a observa eficien ța
activit ăților integrate cu ajutorul metodelor moderne în for marea și dezvoltarea deprinderilor de
activitate intelectual ă.
Ținând cont de aceste obiective am structurat astfel activit ățile instructiv-educative din
domeniul limb ă și comunicare încât s ă fie incluse cât mai des metode moderne. Unele le-a m folosit
individual, altele d ădeau posibilitatea particip ării în grupe de pre școlari, în func ție de sarcinile didactice
urm ărite.
În organizarea experimentului am pornit de la:
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
44 1. Cunoa șterea particularit ăților de vârst ă psiho-fiziologice ale copiilor;
2. Adaptarea activit ăților la ritmul de înv ățare al pre școlarilor;
3. Utilizarea unor strategii didactice care r ăspund stilurilor individuale de înv ățare ale copiilor.
3.3. Scopul experimentului
• Realizarea unor activit ăți pe domenii experien țiale și integrate într-o form ă atractiv ă,
flexibil ă, mobilizatoare, care s ă conduc ă activitatea copilului spre investigare,
documentare, cercetare și aplicare practic ă a celor înv ățate
• Dezvoltarea capacit ății copilului de a- și manifesta creativitatea în domeniul limb ă și
comunicare
• Dezvoltarea personalit ății copilului într-un mediu democratic.
3.4. Obiectivele cercet ării
Obiectivele majore pe care mi le-am propus s ă le urm ăresc vor fi reflectate în activit ățile
desf ăș urate, utilizând metode moderne dar și tradi ționale:
• cunoa șterea nivelului ini țial de preg ătire al copiilor;
• însu șirea unor cuno știn țe, dar și abilit ăți de operare cu materialele puse la dispozi ție în
condi ții de cooperare;
• realizarea unei comunic ări interactive între pre școlari utilizând o tehnologie
informa țional ă modern ă;
• eviden țierea efectelor produse desf ăș urând activit ăți în care sunt folosite metode activ-
participative;
• realizarea unor obiective interdisciplinare: s ă știe cum s ă culeag ă informa ții despre o
tem ă dat ă; s ă identifice probleme diferite; s ă știe cum s ă fac ă conexiuni;
• determinarea contribu țieie povestirii la consolidarea cuno știn țelor copiilor și cre șterea
randamentului școlar;
• înregistrarea progreselor copiilor la finalul demer sului ameliorativ-formativ;
3.5. Ipoteza cercet ării
Orice activitate trebuie s ă fie o reu șit ă, trebuie s ă aduc ă în fiecare zi ceva nou și interesant în
formarea personalit ății pre școlarului. Nu trebuie ignorat faptul c ă la aceast ă vârst ă se înva ță mai
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
45 eficient printr-o participare creatoare, activ ă a pre școlarului. De aceea este necesar ă o schimbare a
activit ăților tradi ționale cu activit ăți integrate și utilizând metode moderne copilul pre școlar î și
îmbun ătățește activitatea, dobânde ște experien ță prin explorare, experiment, cercetare și ac țiune.
Herseni afirm ă c ă „ o ipotez ă de cercetare înseamn ă de fapt încercarea de a rezolva mintal
problema supus ă cercet ării, de a întrevedea posibilitatea cea mai adecvat ă de solu ționare. Odat ă
emis ă, ea dirijeaz ă întreaga cercetare și, dac ă b ănuiala exprimat ă prin ea se dovede ște întemeiat ă, se
cheam ă c ă întreaga cercetare va fi încoronat ă de succes. Aici intr ă în joc personalitatea
cercet ătorului, preg ătirea, experien ța, creativitatea și intui ția lui știin țific ă” (Herseni, T., 1982, p.192).
Ipoteza acestei cercet ări a fost urm ătoarea: Utilizarea metodelor activ-participative în
activit ățile de înv ățare a pove știlor contribuie la îmbun ătățirea semnificativ ă a performan țelor școlare.
3.6. Design-ul cercet ării
Stabilirea metodologiei de cercetare a reprezentat un moment esen țial în realizarea investiga ției
pedagogice concrete, de aceea am studiat cu aten ție metodele specifice acestui tip de activitate
didactic ă, încercând adaptarea lor la tema lucr ării. Sistemul metodelor de cercetare reprezint ă un
„algoritm necesar ” în organizarea cercet ării pedagogice.
3.6.1.Tipul cercet ării
Prezenta lucrare reprezint ă o încercare de cercetare pedagogic ă de tip constatativ-
experimental, iar metodologia trebuie s ă fie în concordan ță cu tipologia lucr ării.
Cercetarea experimental ă nu se mai limiteaz ă la a observa sau constata, ci urm ăre ște în mod
explicit modificarea, producerea fenomenelor și evaluarea consecin țelor. Nota distinctiv ă a acestui tip
de cercetare este interven ția inten ționat ă și controlat ă a cercet ătorului în desf ăș urarea fenomenelor,
metoda tipic ă de cercetare fiind experimentul . În cazul cercet ărilor experimentale, pe lâng ă normele
metodologice privind controlul interven ției, apar și norme deontologice mult mai stricte, întrucât în
domeniul educa țional, care implic ă oameni, nu se poate experimenta orice și în orice condi ții, sensul
pozitiv și preponderen ța șanselor de succes fiind obligatorii pentru a declan șa un experiment.
3.6.2. Prezentarea e șantionului de lucru
Acest experiment s-a desf ăș urat pe parcursul unui an școlar 2013-2014, iar probele au fost
aplicat unui lot experimental format din: grupul ex perimental-10 pre școlari din grupa mare de la
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
46 Gr ădini ța cu program prelungit „Piticot” din Cîmpeni și grupul de control-10 pre școlari de la Gr ădini ța
cu program normal din comuna Bistra.
Structura e șantionului este astfel, redat în tabelele urm ătoare:
Tabel 1.Structura e șantionului format din cadrele didactice
Categoria de
vârst ă Num ărul de subiec ți Ponderea
Studii
superioare Studii
medii
20-30 de ani 8 2 55,5 %
30-40 de ani 0 1 5,55 %
50-60 de ani 2 5 38,88%
Tabel 2. Structura e șantionului format din copii pre școlari
Categoria
de vârst ă Num ărul de subiec ți
Total
Ponderea Grup
experimental Grup control
fete băie ți Fete băie ți
5 ani 2 3 2 3 10 50 %
6 ani 2 3 2 3 10 50 %
Cunoașterea colectivului de pre școlari este una din premisele importante ce trebuie urm ărite
pentru asigurarea succesului demersului didactic, î n direc ția formativ ă și informativ ă a educa ției. Am
încercat și eu ca la venirea copiilor în gr ădini ță s ă aflu cât mai multe informa ții despre pre școlarii cu
care lucrez am adaptat apoi situa țiile de înv ățare și strategia didactic ă particularit ăților lor de vârst ă și
individuale dar și bagajului de cuno știn țe cu care au venit din familie.
Colectivul grupei este mixt. În urma discu țiilor cu p ărin ții grupei am adunat urm ătorul material
faptic:
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
47 Num ăr
copii Fete Băie ți Fără
gr ădini ță Studiile p ărin ților
8 clase Școal ă
profesional ă Liceu Studii
superioare
Grupa
experiment 10 4 6 1 0 2 6 2
Au frecventat gr ădini ța aproape to ți copiii, în afara unuia, deci au fost familiariza ți cu mediul
institu ționalizat, au avut anumite deprinderi școlare deja în formare, cu excep ția celui care n-a
frecventat gr ădini ța și care la început a trebuit s ă se obi șnuiasc ă cu mediul gr ădini ței, s ă se integreze în
colectiv, s ă respecte regulile colectivului sau a unui grup etc . Mediul familial în care se dezvolt ă grupul
este normal din punct de vedere social. Nivelul de preg ătire al colectivului de copii este omogen din
punct de vedere al posibilit ăților intelectuale, copiii provenind din familii car e le ofer ă condi ții necesare
desf ăș ur ării actului înv ăță rii.
3.6.3. Variabilele cercet ării
Într-un experiment intervin dou ǎ categorii de variabile: variabila independent ǎ și variabila
dependent ǎ.
Variabila independent ǎ –utilizarea frecvent ă a metodelor activ-participative în activit ățile de
înv ățare a povestirilor
Variabila dependent ǎ – îmbun ătățirea performa țelor școlare
3.6.4. Selec ția surselor de date
Pe parcursul acestei cercet ări rolul nostru a fost de a organiza situa ții de instruire care s ă
faciliteze înv ățarea eficient ă, utilizând metode și tehnici activizante. Pornind de la aceste conside rente
am realizat un studiu prin care am urm ărit eficien ța metodelor activizante, comparativ cu metodele
tradi ționale folosite în educarea limbajului.
Am aplicat un chestionar, unui lot de 18 subiec ți, cadre didactice din înv ăță mântul pre școlar, de
pe raza ora șului Cîmpeni, care fac parte din comisia metodic ă a educatoarelor.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
48 Am fost interesat ă de preocuparea cadrelor didactice pentru eficient izarea procesului instructiv-
educativ, importan ța metodelor activ-participative în activitatea did actic ă și impactul pe care-l au asupra
copiilor.
Investiga țiile le-am desf ăș urat pe dou ă loturi, având num ăr diferit de subiec ți: un lot
experimental (10 pre școlari) și un lot de control (10 pre școlari din mediul urban ). Pentru aceasta am
avut sprijinul unei educatoare din mediul urban.
Însu șirea cuno știn țelor, formarea capacit ăților și a conceptelor au fost realizate (la grupa
experimental ă) prin completarea modelului clasic de configurare a lec ției cu alte structuri (modelul
Evocare – Realizarea sensului – Reflec ție) cu utilizarea unor metode și tehnici de predare-înv ățare
moderne, active și interactive.
Exemplu: La grupa mare, în cadrul jocului didactic Tr ăistu ța pove știlor , la grupa experimental ă,
la care am utilizat metodelele specifice gândirii c ritice: (brainstorming, mozaicul, lectura în perech i,
argumente pe cartona șe, procesarea în grup, harta conceptelor), pre școlarii au participat activ la joc
desf ăș urând o suit ă de ac țiuni de instruire/autoinstruire, de dezvoltare și modelare a personalit ății lor,
de stimulare și cultivare a interesului pentru cunoa ștere; – valorificarea inteligen ței prin efort propriu; –
formarea și exersarea capacit ăților de însu șire a cuno știn țelor; – formarea și exersarea abilit ăților de
orientare autonom ă în probleme practice;- cultivarea spiritului inves tigativ; – motiva ția sporit ă pentru
performan ță .
La grupa de control activitatea s-a predat tradi țional uzându-se în special de metode clasice:
expunerea, explica ția, conversa ția, pre școlarii au fost mai pasivi, “ascult ători”, cuno știn țele au fost
predate f ără ca cei mici s ă cerceteze, s ă investigeze, s ă descopere singuri. Activitatea a decurs
monoton, activizarea copiilor fiind deficitar ă. Exemple pot fi nenum ărate. De aceea consider ăm mult
mai eficient cadrul de înv ățare activ și interactiv deoarece s-a dovedit a fi un proces de predare
transparent ă, mai eficient ă, copii au v ăzut și au înv ățat atât con ținutul, cât și procesul de înv ățare a
con ținutului. Ei au formulat întreb ări, au c ăutat r ăspunsuri în mod activ, reu șind s ă produc ă schimb ări
necesare în achizi ționarea cuno știn țelor durabile.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
49 3.6.5. Colectarea datelor
Preg ătirea pentru colectarea datelor a presupus o docume ntare prealabil ă a unor c ărți de
specialitate, iar cadrele didactice chestionate li s-a explicat care este scopul acestui chestionar, c erându-
le s ă nu-și scrie numele pe chestionar și asigurându-le c ă nu le voi r ăpi din timpul lor mi mult de 5-10
minute.
3.6.6. Construc ția instrumentului
Ca instrument de cercetare, ancheta uzeaz ă de chestionar. Construc ția chestionarului presupune
rezolvarea a dou ă tipuri de probleme: de con ținut și de form ă. Problema de con ținut se refer ă la
traducerea con ținutului cercet ării în întreb ări-indicatori, iar a doua problem ă se refer ă la ordinea
întreb ărilor, la aranjarea în pagin ă, la stabilirea modului de înregistrare a r ăspunsurilor etc. Fiecare
întrebare din chestionar reprezint ă un indicator prelucrat astfel încât el s ă fie valid și func țional în
procesul comunic ării cercet ător și subiect.
Chestionarele cuprind dou ă tipuri de întreb ări dup ă forma de înregistrare a r ăspunsurilor și
anume: întreb ări închise și întreb ări deschise. Întreb ările închise au oferit respondentului variante de
răspuns (3 sau mai multe variante de r ăspuns), acesta urmând s ă aleag ă pe cea care se potrive ște opiniei
sale. Întreb ările deschise se eviden țiaz ă în chestionar prin faptul c ă dup ă textul întreb ării apare un
spa țiu în care am marcat r ăspunsul exact în forma în care l-am primit. Am folo sit întreb ări deschise
pentru c ă acestea indic ă nivelul cuno știn țelor individului despre o problem ă precum și ce apare mai
proeminent în mintea subiectului în leg ătur ă cu respectivul/respectiva problem ă.
Chestionarele aplicate cadrelor didactice cuprind u n num ăr de 8 întreb ări, durata de completare
a acestora fiind de 5-10 minute, maxim 15 în cazuri speciale. În succesiunea întreb ărilor am avut în
vedere aspecte care s ă favorizeze comunicarea și stimularea cooper ării subiectului.
3.6.7. Metode de cercetare
În activitatea cotidian ă, educatoarea-cercet ător se confrunt ă cu o palet ă larg ă de fapte și
manifest ări pedagogice. Nota specific ă a acestora este caracterul accentuat individual al celor mai
multe dintre ele; din aceast ă cauz ă, ele sunt formulate și exprimate adesea în termeni calitativi: un copil
nu se poate concentra la activit ăți, altul nu reu șește s ă memoreze repede cuno știn țele transmise, etc.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
50 Demersul investigativ în cercetarea fenomenelor pe dagogice impune dou ă condi ții principale:
determinarea cantitativ ă a unor constat ări calitative și considerarea fenomenului urm ărit într-o cercetare
concret ă, ca parte component ă a unui complex situa țional mai larg. Având în vedere aceste dou ă
cerin țe, educatoarea î și va orienta cercetarea spre a le realiza și a le defini cât mai concret. Înc ă de la
venirea copiilor în gr ădini ța, educatoarea va determina o serie de indici socia li și de personalitate pe
care orice copil îi posed ă și care se vor r ăsfrânge pe viitor în munca sa de pre școlar și apoi de școlar.
În alegerea metodelor de cercetare am avut în veder e urm ătoarele:
recurgerea la metode obiective de cercetare, adic ă la metode prin care s ă poat ă fi observate,
înregistrate și m ăsurate reac țiile subiectului la ac țiunea direct ă sau indirect ă a diferi ților stimuli
externi;
utilizarea de metode care s ă fac ă posibil ă abordarea sistematic ă a fenomenului investigat;
folosirea unui sistem complementar de metode, care s ă permit ă investigarea fenomenului, atât
sub aspectul manifest ării sale generale, cât și specifice.
Am folosit experimentul psiho-pedagogic, metoda tes telor, dar și observa ția. În func ție de
cerin țele concrete ale cercet ării am recurs și la alte c ăi și mijloace de informare:
observarea copiilor în timpul activit ăților instructive-educative din cadrul domeniului știin ță ;
analiza unor lucr ări și materiale realizate de copii;
sondaje privind preferin țele și interesele copiilor;
analiza corela țiilor dintre calificativele ob ținute înainte și dup ă introducerea experimentului.
Metodele folosite în aceast ă lucrare le-am grupat în:
A. Metode și procedee utilizate în cadrul jocurilor didactice desf ăș urate cu pre școlarii.
În activit ățile de educarea limbajului desf ăș urate am planificat metode în func ție de sarcina
didactic ă astfel:
a) Metode de predare înv ățare: Predarea- înv ățarea reciproc ă
b) Metode de fixare, consolidare și evaluare: Piramida, Diagrama Venn, Turnirul între b ărilor
c) Metode de rezolvare de probleme: Explozia stelar ă
B. Metode de investiga ție (cercetare) utilizate de c ătre educatoare pentru a ob ține rezultatele
propuse.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
51 Observa ția
Metoda observa ției este o metod ă care const ă în urm ărirea atent ă și sistematic ă a unor procese
și activit ăți în condi ții obi șnuite sau în condi țiile interven ției experimentului, cu scopul de a le
înregistra cât mai exact. Avantajul observa ției este acela c ă permite observatorului s ă surprind ă diferite
aspecte în desf ăș urarea natural ă a fenomenului și se face pe baza unui protocol de observare (câtev a
idei sau teme la care ne vom concentra aten ția, o form ă standard de înregistrare a observa țiilor asupra
fiec ărui copil). Într-un carnet sau caiet special se pot scrie zilnic câteva date despre copii, f ără ca
ace știa s ă afle c ă sunt observa ți, iar la final ele pot folosi pentru completarea „ Fi șei de observa ție
psihopedagogic ă anual ă”. Se pot urm ării: aten ția, spiritul de observa ție, interven țiile verbale, reac țiile
emo ționale, actele de înc ălcare a regulilor, etc.
Metoda observa ției am folosit-o nu numai în etapa constatativ ă, ci și în celelalte etape ale
experimentului pedagogic, înregistrând datele a șa cum s-au prezentat ele când am aplicat diferite t ipuri
de exerci ții pentru însu șirea no țiunilor gramaticale.
Experimentul
Metoda experimentului este tipic ă pentru categoria metodelor bazate pe interven ția
cercet ătorului în desf ăș urarea fenomenelor pe care le studiaz ă. Spre deosebire de observa ție, în care
fenomenele sunt studiate în fluxul normal al desf ăș ur ării lor, experimentul implic ă o schimbare, o
„manipulare” de variabile controlat ă de cercet ător în scopul sesiz ării efectelor asupra altor aspecte
variabile vizate în demersul cercet ării . De aceea, experimentul este definit și drept observa ție
provocat ă (Voiculescu F., 2009, p. 169).
Este metoda de baz ă pe care am folosit-o în cercetare. Aceast ă metod ă are atributele naturale ței,
fiind vorba de un experiment integrat în procesul d e înv ăță mânt. Cu ajutorul experimentului, am
provocat fenomenul supus cercet ării ori de câte ori a fost nevoie, schimbând unele condi ții astfel încât
copiii s ă nu simt ă c ă sunt studia ți. Am aplicat diverse tipuri de exerci ții în diferite momente ale
activit ăților pentru a forma și dezvolta deprinderi corecte de activitate intelec tual ă.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
52 Testele psihopedagogice
Testul reprezint ă „o prob ă standardizat ă prin care se determin ă nivelul și caracteristicile unor
procese și însu șiri psihice la o anumit ă popula ție (e șantion). Testul implic ă o examinare identic ă pentru
to ți subiec ții și un mod de evaluare și notare de asemenea identic.” (Voiculescu, F., 200 9).
Testul este un instrument standardizat, care const ă dintr-o prob ă sau o serie de probe ce
corespunde vârstei, (testat ă), standardizat ă, adic ă aplicarea și corectarea uniform ă pentru to ți subiec ții,
să permit ă exprimarea rezultatelor în unit ăți de m ăsur ă și s ă foloseasc ă notarea dihotomic ă (r ăspuns
corect sau gre șit). Punctajul general al unui test rezult ă din totalul punctelor ob ținute la itemii care-l
compun.
Pentru demonstrarea eficien ței folosirii metodelor active în cadrul activit ăților din domeniul
limb ă și comunicare, principala metod ă pe care am folosit-o a fost metoda testelor , metod ă pe care am
aplicat-o la începutul experimentului (testul ini țial), pe parcursul desf ăș ur ării experimentului pedagogic
(teste pe parcurs), dar și la încheierea acestuia (test final), aceasta perm ițând aprecierea cât mai corect ă
a evolu ției copiilor în ceea ce prive ște formarea și dezvoltarea cuno știn țelor și deprinderilor din cadrul
domeniului limb ă și comunicare.
Testul, al ături de observa ție și conversa ție, constituie pilonii de baz ă ai oric ărei cercet ări
psihopedagogice.
3.6.8. Desf ăș urarea experimentului
Pentru verificarea ipotezei de la care am pornit î n realizarea acestui experiment cu pre școlarii
din grupa mare, am folosit metoda testelor, deoarec e, fiind o m ăsur ă obiectiv ă și standardizată, testul
reu șește s ă ofere informa ții despre diferen țele individuale dintre subiec ți. Pentru c ă noul curriculum
pentru înv ăță mântul pre școlar prevede abordarea integrat ă a con ținutului în activitate, testele au fost
concepute tot din perspectiva abord ării integrate a cuno știn țelor. Testele vizeaz ă cuno știn țe din cadrul
domeniului limb ă și comunicare. Astfel, am aplicat teste la începutul experimentului, pe parcursul lui și
la sfâr șitul cercet ării.
Etapele parcurse în desf ăș urarea cercet ării:
• Etapa ini țial ă cu caracter constatativ:
– Se aplic ă un test ini țial;
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
53 • Etapa propriu-zis ă cu valoare formativ ă:
-se desf ăș oar ă activit ăți atât pe domenii experien țiale cât și integrate utiliând metode
activ-participative în cadrul activit ăților instructiv-educative din domeniul limb ă și comunicare;
– se aplic ă teste formative;
• Etapa final ă cu caracter comparativ:
-se aplic ă un test de evaluare final ă.
3.6.9. Etapele desf ăș ur ării cercet ării:
• Etapa ini țial ă
Primul pas în realizarea efectiv ă a cercet ării const ă în testarea nivelului de dezvoltare a
proceselor psihice ale copiilor la începutul exper imentului.
La grupa mare , educatoarea poate evalua progresele înregistrate de copii și calitatea
activit ăților didactice desf ăș urate de ea cu pre școlarii printr-o varietate de forme și metode de evaluare:
probe orale, probe practice, probe scrise, desene, etc.
Probele de evaluare aplicate trebuie s ă aib ă caracter continuu și preponderent formativ, iar
aprecierea prin calificative are drept scop s ă evalueze progresul înregistrat de copil în raport cu sine
însu și, pe drumul atingerii obiectivelor prev ăzute în Curriculum pentru înv ăță mântul pre școlar (3-6/7
ani). Calificativul m ăsoar ă nu atât cantitatea de informa ții de care dispune copilul ci, mai ales, ceea ce
poate el s ă fac ă utilizând ceea ce știe sau ceea ce intuie ște.
Astfel, am planificat la începutul anului școlar 2013-2014 un test ini țial. În general testul ini țial
este o prob ă ce poate fi aplicat ă cu u șurin ță , cu materiale la îndemân ă, astfel încât nu am întâmpinat
dificult ăți în administrarea lui efectiv ă.
Testul de evaluare ini țial ă la grupa mare l-am aplicat în a doua s ăpt ămân ă de evaluare ini țal ă și
am urm ărit verificarea cuno știn țelor pre școlarilor din domeniul limb ă și comunicare (educarea
limbajului). Aceste cuno știn țe au fost dobândite de copii pe parcursul anului școlar precedent, ace știa
au frecventat gr ădini ța și în anul școlar anterior.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
54
TEST DE EVALUARE INI ȚIAL Ă
(DLC: educarea limbajului )
„RECUNOA ȘTE PERSONAJUL”
1. Obiectivele pe care le-am avut în vedere la aplicarea acestui t est au fost urm ătoarele :
O 1 – să recunoasc ă personajele precum și pove știle din care fac parte aceste personaje;
O 2 – să redea în propozi ții simple sau dezvoltate con ținutul unei pove ști sau întâmpl ări;
O3 – să redea versuri din pove ști sau un dialog dintre dou ă personaje;
O 4 – să asocieze personajele cu imaginile din povestea din care fac parte
2. Con ținutul probei
I. Recunoa ște personajele din prima coloan ă și spune din ce pove ști vin.
II. Poveste ște în cel pu țin dou ă propozi ții momentele din imagine
III. Asociaz ă fiecare personaj cu o imagine din a doua coloan ă, prin trasarea unor linii
între cele dou ă coloane, redând versuri din pove ști sau un dialog dintre dou ă
personaje.
IV. Coloreaz ă personajul preferat
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
55
3. Evaluarea se face aplicând descriptorii de performan ță din tabel (vezi tabelul 4):
Itemul Necesit ă sprijin Comportament în
dezvoltare Comportament atins
I1 Nu recunoa ște
personajul și povestea
din care face parte Recunoa ște personajul
dar nu știe din ce
poveste face parte Recunoa ște personajul și
povestea din care face parte
I2 Nu știe s ă spun ă o
propozi ție din povestea
respectiv ă Spune doar o propozi ție
din povestea respectiv ă Poveste ște în cel pu țin dou ă
propozi ții momentul din
imagine;
I3 Traseaz ă corect doar o
linie între personajele
din cele dou ă coloane Traseaz ă corect doar
dou ă linii între
personajele din cele
dou ă coloane Traseaz ă linii între
personajele din cele dou ă
coloane care fac parte din
aceea și poveste;
I4 Nu reu șește s ă redea
nici cu ajutor versuri
sau un dialog din
poveste Red ă cu ajutor versuri
sau un dialog dintre
dou ă personaje Red ă versuri din pove ști sau
un dialog dintre dou ă
personaje;
I5 Nu reu șește s ă coloreze
adecvat personajul
preferat Coloreaz ă doar
jum ătate din personajul
preferat Coloreaz ă personajul
preferat.
Tabel 4. Descriptori de performan ță pentru testul ini țial
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
56
Timp alocat: 18 minute
Dup ă verificarea modului de rezolvare a testului de c ătre pre școlari, au reie șit urm ătoarele
calificative acordate pentru fiecare item în parte:
Tabel 5. CENTRALIZAREA REZULTATELOR – GRUPUL EXPERIMENTAL
Nr.
crt. Numele
copilului Componentele probei/calificativ Calificativul
final
I1 I2 I3 I4 I5
1. B. A. C.A. C.D. C.A. C.D. C.D. C.D.
2. B. A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A.
3. L. D. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A.
4. S. A. C.A. C.D. C.A. C.A. C.A. C.A.
5. U. L. S. S. C.D. S. C.D. S.
6. B. R. C.A. C.A. C.A. C.D. C.D. C.A.
7. S. D. C.A. C.A. C.A. C.D. C.D. C.A.
8. C. M. C.A. C.D. C.A. C.D. C.A. C.A.
9. P. C. C.D. S. C.D. C.D. C.D. C.D.
10 B. D. C.A. C.A. C.A. C.D. C.D. C.A.
Dup ă evaluarea testului, am constatat c ă la grupul experimental rezultatele cele mai bune s -au
înregistrat la itemul 3, la itemul 1 s-au înregistr at rezultate bune, iar cele mai slabe la itemii 2, 4 și 5
urmând ca exerci țiile de recuperare și dezvoltare ulterioare s ă fie aplicate corespunz ător.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
57 Tabel 6. CENTRALIZAREA REZULTATELOR – GRUPUL DE CONTROL
Nr.
crt. Numele
copilului Componentele probei/calificativ Calificativul
final I1 I2 I3 I4 I5
1. B. P. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A.
2. T. P. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A.
3. T. A. C.A. C.A. C.A. C.D. C.A. C.A.
4. B. A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.D. C.A.
5. V. C. S S C.D. S S S.
6. P. D. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A.
7. S. A. C.D. C.D. C.D. C.D. S C.D.
8. J. M. C.D. S C.D. C.D. S C.D.
9. S. A. C.A. C.D. C.A. C.D. C.D. C.D.
10 M. D. C.A. C.D. C.A. C.A. C.D. C.A.
La grupul de control rezultatele cele mai bune s-au constatat tot la itemul 3, iar la itemul 4
rezultatele au fost bune, cele mai slabe înregistrâ ndu-se la itemii 1, 2 și 5.
NIVEL DE PERFORMAN ȚĂ :
MAJORITATEA CA – NIVEL MAXIM
MAJORITATEA CD – NIVEL MEDIU
MAJORITATEA S – NIVEL MINIM
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
58 Tabel 7. Rezultatele copiilor la testarea ini țial ă
Pentru a eviden ția rezultatele celor dou ă grupuri am realizat urm ătorul grafic comparativ (vezi
histograma 1):
01234567
CA CD S
GRAFIC TEST INI ȚIAL-GRUPUL EXPERIMENTAL
VERSUS GRUPUL DE CONTROL
GRUP EXPERIMENTAL GRUP DE CONTROL
histograma 1.Grafic comparativ privind rezultatele celor dou ă grupe
Grupul Domeniul
experien țial Nr. copii
evalua ți Nr. copii
neevalua ți Nr. copii
nivel
maximal Nr. copii
nivel
mediu Nr. copii
nivel
minim
experimental DLC
10 0 7 2 1
de control 10 0 6 3 1
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
59 • Etapa experimental ă
În urma test ărilor ini țiale am constatat c ă rezultatele ob ținute de c ătre copii au fost
mul țumitoare, dar am decis s ă utilizez cât mai multe metode moderne în activit ățile instructiv-
educative din cadrul domeniului limb ă și comunicare pentru a putea observa efectul acestor a.
Consider c ă aceste metode pot îmbun ătăți rezultatele copiilor prin valen țele lor educative. În
desf ășurarea acestor activit ăți a fost implicat doar grupul experimental.
La final am aplicat un test formativ.
Metodele moderne pe care le-am folosit au fost de tipul celor descrise în capitolele anterioare,
iar unele proiecte didactice în care au fost inclu se vor fi ata șate la sfâr șitul lucr ării, în sec țiunea
„Anexe”.
Exemplul 1 : (folosind metoda predarea-înv ățarea reciproc ă)
Domeniul limb ă și comunicare – educarea limbajului
Tema: „Fata babei și fata mo șului”
Obiectivul urm ărit: capacitatea de a extrage ideile principale ale text ului pove știi împletind
activitatea individual ă cu cea în grup.
Material : plan șă cu imagine din poveste ce reprezint ă textul ce va trebui analizat, textul din
poveste, coroni țe pentru lideri, palete pentru întreb ători .
Desf ăș urarea:
1. Introducerea – Se selecteaz ă fragmentul care întrune ște cele 4 condi ții ale strategiei.
Se prezint ă con ținutul pove știi înso țit de imagini pân ă la fragmentul selectat. Întreag ă grup ă
lectureaz ă fragmentul ce urmeaz ă a fi analizat prin metode predare-înv ățare reciproc ă.
Și, cum zice, b ătrâna porne ște la biseric ă, iar ă fata suflic ă mânicile și s-apuc ă de treab ă. întâi
și-ntâi face l ăutoare, apoi iese afar ă și începe a striga:
– Copii, copii, copii! Veni ți la mama s ă v ă laie!
Și, când se uit ă fata ce s ă vad ă? Ograda se umpluse și p ădurea fojg ăia de-o mul țime de balauri
și de tot soiul de jivine mici și mari; îns ă, tare în credin ță și cu n ădejdea în Dumnezeu, fata nu se
sparie; ci le ia pe câte una și le l ă și le îngrije ște cât nu se poate mai bine. Apoi s-apuc ă de f ăcut
bucate, și când a venit Sfânta-Duminic ă de la biseric ă și a v ăzut copii l ăuți frumos și toate trebile bine
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
60 făcute, s-a umplut de bucurie; și dup ă ce-a șezut la mas ă, a zis fetei s ă se uite în pod și s ă-și aleag ă de-
acolo o lad ă, care a vre ea, și s ă și-o ieie ca simbrie; dar s ă n-o deschid ă pan-acas ă la tat ă-său.
(Educarea limbajului, 2002)
Se formeaz ă 4 grupe a câte 4 copiii. Fiecare copil din grup în depline ște câte un rol: R, Î,
C, P.
Grupurile primesc aceea și imagine ce reflect ă con ținutul fragmentului lecturat.
2. Lucrul individual – Fiecare membru din grup analizeaz ă imaginea, din punct de vedere al
rolurilor timp de 5-7 minute.
3. Lucrul în pereche – Pe rând membrii fiec ărui grup joac ă rolul primit.
4. Raportarea solu țiilor în colectiv – Au loc discu ții stimulative între acelea și roluri.
1) Rezumatorii (Povestitorii)
Rezumator
Grupul 1 Rezumator
Grupul 2 Rezumator
Grupul 3
Sfânta Duminic ă pleac ă la
biseric ă și o las ă pe fat ă s ă
spele și s ă se-ngrijeasc ă de
copii. Fata spal ă copiii, iar
când Sfânta Duminic ă se
întoarce de la biseric ă îi
spune s ă-și aleag ă din pod o
lad ă. Fata vede c ă copiii sunt
balauri și alte jivine mari și
mici, dar nu se sperie și îi
spal ă și-i îngrije ște cât mai
bine. Când vine acas ă Sfânta
Duminic ă și vede copiii
sp ăla ți frumos se bucur ă. Îi
spune fetei s ă-și aleag ă
simbrie o lad ă din pod. Sfânta duminic ă pleac ă la
biseric ă și fata se apuc ă de
treburi. Spal ă toate juvinele
și face apoi mâncare. Sfânta
Duminic ă îi spune s ă-și
aleag ă o lad ă din pod și s ă n-
o deschid ă pân ă acas ă.
Sfânta Duminic ă pleac ă la biseric ă și fata r ămâne acas ă s ă spele copiii. Ea nu se sperie de jivine
și îi îngrije ște cum știe mai bine. Face de mâncare și când vine Sfânta duminic ă de la biseric ă se bucur ă Rezumator
Grupul 4
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
61 că vede toate treburile f ăcute. Sfânta Duminic ă îi spune fetei s ă-și aleag ă ca simbrie o lad ă din pod și s ă
n-o deschid ă pân ă acas ă.
Se observ ă c ă cei 4 rezumatori de la cele 4 grupuri au rezumat d iferit fragmentul. Ideea fost
desprins ă corect.
2) Întreb ătorii (Curio șii)
Grupul 1 Grupul 2 Grupul 3
Cine erau copiii Sfintei
Duminici? (balauri și alte
jivine mari și mici) Ce face fata dup ă ce vede
jivinele? (nu se sperie ci le
ia pe fiecare și le spal ă) Ce face Sfânta Duminic ă
dup ă ce vine de la biseric ă?
(se bucur ă când vede toate
treburile f ăcute)
Ce îi d ă Sfânta Duminic ă fetei ca simbrie? (orice lad ă vrea din pod)
Întreb ătorii de la fiecare grup adreseaz ă întreb ări colegilor. Autorul întreb ărilor a șteapt ă
răpunsul care poate fi completat sau sugerat de c ătre acesta.
3) Clarificatorii (Iste ții)
Grupul 1 Grupul 2 Grupul 3 Grupul 4
să v ă laie (s ă v ă
spele) fo șgăia (fo șnea) jivine (animale) simbrie (plat ă,
răsplat ă)
Clarificatorii aleg cuvintele/expresiile necunoscut e în țelegându-le sensul, se consult ă cu
educatoarea apoi le explic ă grupului din care fac parte.
4) Prezic ătorii fac predic ții asupra a ceea ce e posibil s ă urmeze. R ăspund la întreb ări și g ăsesc
alte finaluri pentru textul prezentat.
5. Luarea deciziei Rolurile se schimb ă în cadrul fiec ărui grup apoi în fa ța tuturor grupurilor vor
interpreta rolurile pe rând (R,Î,C,P)
Grupul 4
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
62 Exemplul 2: (folosind metoda piramidei)
Domeniul limb ă și comunicare – educarea limbajului
Tema: „Cenu șă reasa”
Obiectivul urm ărit: descoperirea calit ăților Cenu șă resei împletind lucrul individual cu cel în
pereche și în grup
Material : imagini din poveste, coli de scris, carioca, calc ulator.
Desf ăș urarea:
1. Introducerea – se intuiesc imaginile, se recunoa ște momentul prezentat în desen. Se
precizeaz ă sarcina de lucru: s ă descopere cât mai multe tr ăsături caracteristice Cenu șă resei mai întâi
individual, apoi în pereche și în grup.
2. Lucrul individual – Fiecare copil r ăspunde la întrebarea: Ce ști ți despre Cenu șă reasa?
Întreba ți ce a ți mai dori s ă ști ți despre Cenu șă reasa? Educatoarea noteaz ă pe o coal ă de scris, foaie a
întreb ărilor întreb ările copiilor.
3. Lucrul în pereche – copii formeaz ă perechi și povestesc episoadele desenate din care
descoper ă tr ăsăturile caracteristice Cenu șă resei. Sunt provoca ți s ă r ăspund ă la întreb ările adresate
individual. Educatoarea înscrie întreb ările nou ap ărute în pereche pe foaia întreb ărilor.
4. Reuniunea în grupuri mari de lucru – perechile se grupeaz ă și formeaz ă „grupa Cenu șă resei”
și „grupa prin țului”. În grup se analizeaz ă tr ăsăturile Cenu șă resei descoperite în pereche, în imaginile
prezentate. Copiii sau educatoarea r ăspund la întreb ările ap ărute în timpul lucrului în pereche.
5. Raportarea solu țiilor în colectiv – grupele se reunesc în semicerc și analizeaz ă tr ăsăturile
caracteristice Cenu șă resei și concluzioneaz ă asupra descoperirilor ob ținute prin rostogolire. Se
răspunde la întreb ările r ămase f ără r ăspuns și înscrise în „foaia de întreb ări”.
6. Luarea deciziei – în sinteza general ă se decid aspectele caracteristice care eviden țiaz ă
calit ățile Cenu șă resei și se concluzioneaz ă modul prin care s-a realizat sarcina; aportul indi vidual, în
pereche și în grup la descoperirea calit ăților Cenu șă resei în desenele realizate de copii sau imaginile din
cartea de pove ști ilustrat ă.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
63 Piramida calit ăților Cenu șă resei
Exemplul 3: (folosind metoda Diagrama Venn )
Domeniul limb ă și comunicare – educarea limbajului
Tema: „ Tr ăistu ța cu pove ști”
Obiectivul urm ărit: capacitatea de a formula propozi ții simple și dezvoltate ca r ăspuns la
întreb ările adresate împletind activitatea individual ă cu cea în perechi și în grup; capacitatea de a utiliza
treptat sinonime și antonime ale cuvintelor.
Materiale: un poster sau o coal ă autocolant ă pe care se afl ă dou ă cercuri de acelea și dimensiuni
de culoare ro șie și verde, iar intersec ția cercurilor galben ă, imagini cu personajele din pove știle Alb ă ca
zăpada și Cenu șă reasa, pl ăcu țe dreptunghiulare colorate nescrise.
CENU ȘĂ REASA
BLÂND Ă DULCE
HARNIC Ă PRIETENOAS Ă
RĂBD ĂTOARE GRIJULIE
DEZAM ĂGIT Ă TRIST Ă SÂRGUINCIOAS Ă
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
64
Desf ăș urarea:
1. Comunicarea sarcinii de lucru – Între cele dou ă povesti Alb ă ca zăpada și Cenu șă reasa exist ă
asem ănări și deosebiri. În cercul ro șu vom nota personajele din povestea Cenu șă reasa, iar în cercul
verde personajele din povestea Alb ă ca z ăpada. În spa țiul galben care intersecteaz ă cele dou ă cercuri
ve ți găsi asem ănările dintre cele dou ă pove ști. Timp de lucru 7 minute.
2. Activitate în pereche sau în grup – Se completeaz ă diagrama individual apoi se lucreaz ă în
grup ad ăugând sau corectând informa țiile. Între copii are loc schimb de informa ții, argumente, aprecier
comparative și se definitiveaz ă sarcina ini țial ă.
3. Activitate frontal ă – Se preg ăte ște un poster sau o coal ă cartonat ă mare și materialul didactic.
Se completeaz ă diagrama cu elemente, idei de la fiecare pereche.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
65 Se adreseaz ă întreb ări: Care sunt personajele principale din povestea A lb ă ca z ăpada? Dar cele
secundare? Care sunt personajele principale din pov estea Cenu șă reasa? Dar cele secundare? Care sunt
asem ănările dintre cele dou ă pove ști?
Cenu șă reasa Alb ă ca z ăpada
Personaje de poveste Personaje de poveste
Exemplul 4: (folosind metoda turnirul întreb ărilor)
Domeniul limb ă și comunicare — educarea limbajului
Tema: „Hansel și Grethel”- povestire
Obiectivul urm ărit: capacitatea de a formula întreb ări simple și dezvoltate pe baza unui text
audiat; capacitatea de a formula propozi ții simple și dezvoltate ca r ăspuns la întreb ările adresate
împletind activitatea individual ă cu cea în perechi și în grup.
Material: Cd cu povestea Hansel și Grethel, calculator, tabelul de punctaje lista întreb ări,
carioca.
Desf ăș urarea:
1. Organizarea colectivului în grupuri de câte șase. Prezentarea sarcinii didactice. Cenu șă reasa
surorile vitrege
mama vitreg ă
zâna cea bun ă
prin țul Alb ă ca
zăpada
mama vitreg ă
vân ătorul
piticii
prin țul Asem ănări:
personaje pozitive și
negative
formula de început și
de sfâr șit
amândou ă
personajele principale
sunt orfane
sunt urâte de mama
vitreg ă
se c ăsătoresc cu
prin țul
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
66 • Grupurile vor concura dou ă câte dou ă formulând și adresând întreb ări din „Hansel și
Grethel”
• Astfel, dou ă grupuri ve ți analiza, povesti și prezenta începutul pove știi pân ă la
momentul când copiii ajung în fa ța unei c ăsu țe din turt ă dulce
• Celelalte dou ă grupuri, partea a doua a pove știi de la mometul când iese din cas ă o bab ă
pân ă la întoarcerea copiilor acas ă.
• Asculta ți povestea la calculator!
• Formula ți întreb ări și r ăspunsuri pentru partea din poveste pentru care a ți primit sarcin ă.
Aceste întreb ări se adreseaz ă grupului concurent, care la rândul lui v ă va adresa și el întreb ări pentru
aceea și parte a pove știi.
2.Activitate în grupuri:
• La început fiecare membru al grupului va gândi și formul ă singur întreb ări.
• Dac ă sunt neclarit ăți, întreba ți membrii grupului panii la elucidare
• Întreb ările se adreseaz ă mai întâi membrilor grupului t ău (siguran ța că știu s ă răspund ă
corect).
Pentru a întreba și a r ăspunde de pl ăcere, se organizeaz ă un joc cu diferite roluri ca:
De șteptul sau conduc ătorul se alege dintre copiii care cunosc foarte bin e povestea, au cuno știn țe
vaste și de calitate, au capacitatea de a convinge pe copi i, de a face analize și sinteze. El este ales
democratic de c ătre to ți membrii grupului. Decide pe baza opiniilor grupul ui său, decizie care este
respectat ă de membrii, este obiectiv în aprecierea r ăspunsurilor echipei adverse și acord ă punctajul
meritat .
Ceasornicul este cel care cronometreaz ă timpul, anun ță cât dureaz ă, când se termin ă timpul.
Energicul este cel mai curajos, conving ător, prezint ă încredere, îi determin ă pe to ți s ă cread ă, s ă
gândeasc ă ca și el în formularea de întreb ări.
Crainicul este cel care prezint ă întreb ările grupului advers și se alege dintre cei care vorbesc
corect.
Exemplu de întreb ări formulate pe grupuri.
G 1: – Ce era tat ăl copiilor?
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
67 – Cum îi chema pe cei doi copii?
– Cum o duceau cei din familie?
– Îi iubea mama vitreg ă pe copii?
– Unde i-au dus p ărin ții pe copii?
G 2: – Cum au reu șit s ă se întoarc ă acas ă?
– Ce a f ăcut Hansel când a auzit c ă mama vitreg ă vrea s ă-i lase în p ădure?
– Ce au f ăcut copiii când a venit noaptea?
– Din ce era f ăcut ă c ăsu ța din p ădure?
G 3: – Cine a ie șit din c ăsu ță ?
– Ce le-a spus b ătrâna copiilor?
– Cine era acea b ătrân ă?
– Unde l-a aruncat baba pe Hansel?
– Ce a f ăcut b ătrâna cu Grethel?
G 4: – Cum verifica baba dac ă s-a îngr ăș at Grethel?
– Ce a vrut s ă fac ă vr ăjitoarea cu Hansel?
– Ce a f ăcut Grethel cu vr ăjitoarea ?
– Ce au f ăcut copiii când au sc ăpat de vr ăjitoare?
Întreb ările sunt formulate de grup dup ă modelul Energicului , decise de De ștept , cronometrate
de Ceasornic și prezentate de Crainic .
3. Întrecerea între grupuri:
• Fiecare echip ă, fa ță în fa ță , prezint ă pe rând câte o întrebare echipei adverse, ascult ă, evalueaz ă,
decide punctajul. De șteptul acord ă o bulin ă pentru fiecare r ăspuns corect.
• Și echipa care formuleaz ă întreb ări prime ște o bulin ă pentru fiecare întrebare formulat ă corect.
• Întreb ările nu se repet ă. Dac ă aceea și întrebare este formulat ă și de echipa advers ă, aceasta nu
se puncteaz ă.
• Întreb ările și r ăspunsurile sunt apreciate și validate de educatoare.
• Punctajele ob ținute de fiecare grup se trec în tabelul de punctaj (vezi tabelul urm ător):
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
68 Tabel 1. Punctajele ob ținute de fiecare grup
Grupul
Echipa Întreb ări
corecte Întreb ări
incorecte Răspunsuri
corecte Răspunsuri
incorecte Răspunsuri
completate Total
G1 4 – 3 1 1 8
G2 3 1 2 1 2 8
G3 3 1 3 1 1 7
G4 5 – 3 – 1 9
Total 15 2 11 3 5
• Fiecare echip ă trebuie să formuleze cât mai multe întreb ări în timpul cronometrat.
• Dac ă echipa advers ă r ăspunde corect la toate întreb ările adresate prime ște puncte egale cu
cealalt ă echip ă.
• Punctele/bulinele se trec în tabel de c ătre educatoare sau de un copil.
• Dup ă ce primele dou ă grupuri au epuizat întreb ările, intr ă în turnir cele dou ă grupuri
concurente.
• Fiecare grup este anun țat de la început de Ceasornic cât timp are s ă rezolve sarcina didactic ă și
jocul se opre ște chiar dac ă grupele n-au epuizat întreb ările.
• În încheierea turnirului se analizeaz ă tabelul de punctaj, se ierarhizeaz ă grupurile în func ție de
punctajul ob ținut – num ărul bulinelor câ știgate.
Pentru a m ă convinge de eficien ța utiliz ării metodelor moderne în activit ățile instructiv-educative
din domeniul limb ă și comunicare (educarea limbajului), am aplicat un t est de evaluare pe parcursul
perioadei în care le-am folosit, analizând rezultat ele ob ținute de c ătre copii, iar la sfâr șitul
experimentului am aplicat testele finale.
Exemplul 5:
Domeniul limb ă și comunicare – educarea limbajului
Tema: Motanul înc ălțat de Charles Perrault
Obiectivul urm ărit: Fixarea con ținutului pove știi pe fragmente prin formularea de întreb ări
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
69
specifice exploziei stelare.
Material: stelu țe, silueta Motanului înc ălțat, cinci stelu țe de culoare ro șie
Desf ăș urare:
1. Copiii ascult ă povestea expus ă de educatoare. Pentru
fixarea con ținutului prin feed-back, se solicit ă copiilor s ă asculte
câte un fragment și s ă formuleze întreb ări.
2. Exerci țiu pentru formarea grupurilor de lucru. Motanul
Înc ălțat împarte cele cinci stelu țe cu întreb ări la cinci copii. Cei
cinci copii î și aleg colegii de lucru și constituie astfel cinci grupuri
corespunz ătoare celor cinci tipuri de întreb ări. Ascult ă pe rând
fragmente din poveste
3. În grup ă se formuleaz ă întrebări pentru fiecare fragment audiat. Se re țin pentru etapa final ă.
4. Dup ă ce au audiat toate fragmentele și au elaborat întreb ări se ini țiaz ă Jocul întreb ărilor
prin care copiii adreseaz ă întreb ările formulate în grup.
5. În final se aleg întreb ări al c ăror r ăspuns creioneaz ă aspectele principale ale pove știi.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
70
Tabloul exploziei stelare din povestea „Motanul înc ălțat”
1. Ce le-a l ăsat morarul
mo ștenire copiilor?
2.Ce a primit mo ștenire
fiul cel mare?
3. Ce i-a zis motanul
st ăpânului? 4. Ce a prins în
sac motanul?
5. Ce gândea regele?
6.Ce i-a spus motanul
regelui?
7. Ce le-a spus motanul
ță ranilor?
8. Ce a f ăcut motanul cu
uria șul?
9. Ce i-a f ăcut motanul
uria șului?
10. Ce a f ăcut motanul cu
uria șul transformat în
șoarece?
1.Cine le-a l ăsat mo ștenire
copiilor?
2. Cine ducea regelui iepuri,
potârnichi și c ăprioare?
3. Cine a trecut pe lâng ă râu?
4. Cine s-a apropiat de calea șca
regal ă?
5. Cine era st ăpânul terenurilor?
6. Cine era st ăpânul palatului?
7. Cine l-a mâncat pe șoarece?
8. Cine le-a deschis por țile regelui
și alaiului său?
9. Cine s -a c ăsătorit cu prin țesa?
1. Când a început s ă vorbeasc ă
motanul?
2. Când pleca la vânat motanul?
3. Când a poruncit regele slujitorilor
să-l ajute pe marchiz?
4. Când a v ăzut-o marchizul de
Carabas pe prin țes ă?
5. Când s-a îndr ăgostit prin țesa de
marchiz?
6. Când s-a transformat uria șul în
șoarece?
7. Când s-a c ăsătorit marchizul de
Carabas cu prin țesa?
1. Unde locuiau morarul
și copiii lui?
2. Unde a plecat
motanul?
3. Unde a dus fazanul?
4. Unde I-a dus motanul
pe st ăpânul lui?
5. Unde a plecat
motanul?
6. Unde a intrat
motanul?
7. Unde au r ămas
prin țesa și marchizul de
Carabas?
1.De ce a murit morarul?
2. De ce i-a cerut motanul cizmele
st ăpânului?
3. De ce ducea motanul regelui câte un
plocon în fiecare zi?
4. De ce le-a spus ță ranilor s ă spun ă c ă
terenurile acelea apar țin marchizului de
Carabas?
5. De ce nu l-a crezut motanul pe uria ș?
6. De ce se mira fiul cel mic al morarului?
7. De ce nu -l întreba pe motan nimic?
CÂND? UNDE?
DE CE? CE? CINE?
MOTANUL
ÎNC ĂLȚAT
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
71
Pe lâng ă aceste activit ăți am derulat un proiect tematic referitor la pove ști intitulat LUMEA
FERMECAT Ă A POVE ȘTILOR în care am urm ărit cât sunt de dornici copiii de a asculta pove ști, ce
pove ști prefer ă, dac ă utilizeaz ă cuvintele necunoscute din pove ști, în via ța de zi cu zi, dac ă se identific ă
cu vreun personaj din poveste (vezi anexa 1).
Am întocmit și utilizat o fi șă de observare, drept instrument de evaluare. Am consemnat în
scopul organiz ării activit ăților de povestire, repovestire, lectur ă dup ă imagini, dramatizare sau teatru de
păpu și, evenimentele cele mai importante ale comportamen tului copiilor lotul de 10 pre școlari de la
grupa mare.
FI ȘĂ DE OBSERVARE
Nr.
crt. Aspecte din timpul
activit ății Apreciere Numele și prenumele
B
A B
A L
D S
A U
L B
R S
D C
M P
C D
B
1. Atitudinea în timpul
activit ății colaborare × × × ×
pasiv × ×
dinamic × × × ×
2. Tace în ciuda solicit ărilor
verbale da × ×
nu × × × × × × × ×
3 Necesit ă stimulare da × × ×
nu × × × × × × ×
4 Manifest ă interes, curiozitate deloc ×
pu țin × × ×
frecvent × × × ×
permanent × ×
5 Cere informa ții suplimentare rar × × ×
des × × × × × ×
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
72 tot timpul ×
6 Ascult ă cu aten ție povestea neatent
atent mai
pu țin timp × ×
atent timp
îndelungat × × × × × × × ×
7 Formuleaz ă propozi ții cu
expresii din text da × × × × × × × × × ×
nu
8 Explic ă cuvintele
necunoscute din poveste singur × × × × × × × ×
cu ajutor ×
nu știe s ă
explice ×
9 Recunoa ște personajele din
poveste repede × × × × × × × ×
mediu × ×
lent
10 Identific ă imagini din pove ști,
denumind ac țiunile prezentate identific ă și
denume ște × × × × × × × ×
identific ă și
denume ște
cu ajutor × ×
11 Extrage ideea principal ă
dintr-o poveste ușor × × × × × × × ×
cu pu țin
ajutor × ×
greu
12 Enumer ă calit ățile unui
personaj da × × × × × × × × ×
nu ×
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
73 13 Poveste ște un episod din
poveste coerent ×
incoerent ×
știin țific
empiric × × × × × × × ×
14 Răspunde la întreb ările
adresate având un limbaj bogat × × × × × ×
mediu × × ×
sărac ×
15 Găse ște asem ănări între
pove ști având un limbaj bogat × × × × × × ×
mediu × ×
sărac ×
16 Manifest ă spirit de echip ă da × × × × × × × × × ×
nu
17 Finalizeaz ă sarcina de lucru da × × × × × × × ×
nu × ×
18 Solicit ă ajutor în rezolvarea
unei sarcini da × × × × × × × × × ×
nu
FI ȘA DE EVALUARE PE PARCURSUL EXPERIMENTULUI
DLC (educarea limbajului)
În elaborarea testului am folosit itemi obiectivi d e tip pereche, cu alegere multipl ă și alegere
dual ă precum și itemi semiobiectivi cu r ăspuns scurt.
1. Obiectivele pe care le-am avut în vedere la aplicarea acestui test au fost urm ătoarele:
O1 – să recunoasc ă personajele din pove ști;
O2- să completeze urm ătoarele ghicitori f ăcând apel la memoria de lung ă durat ă:
O3 – să decopere din pove ști calit ățile personajelor;
O4 – să recunoasc ă fragmente sau citate din pove ști;
O5 – să utilizeze antonimele cuvintelor.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
74 2. Con ținutul probei:
1. Ce personaje apar țin pove știi Motanul înc ălțat ? Încercuie ște-le.
2. Ce personaje apar țin pove știi Hansel și Grethel. Deseneaz ă un cerc deasupra fiec ărui personaj.
TĂIETORUL
DE LEMNE FATA MO ȘULUI
GRETHEL
MAMA
VITREG Ă
HANSEL
SFÂNTA DUMINIC Ă
VR ĂJITOAREA
MARCHIZUL DE
CARABAS
REGELE
URSUL
COCO ȘUL
LUPUL MOTANUL
ÎNC ĂLȚAT
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
75
3. Răspunde la urm ătoarele ghicitori:
Iepura șul cu cojoc Î n casa cu lucruri mici
A plecat la ……. (iarmaroc) Locuiau ……….(7 pitici)
Ogarului îi scap ără m ăselele Fata de împ ărat ispitit ă
Ca s ă-și ia înapoi ……….(înc ălță rile) A mâncat partea de m ăr …….(otr ăvit ă);
4. Coloreaz ă o bulin ă ro șie în dreptul afirma ției adev ărate și o bulin ă albastr ă în dreptul
afirma ției false.
Fata babei era frumoas ă, harnic ă, ascult ătoare și bun ă la inim ă.
Cenu șă reasa dormea în cenu șă și de aceea era totdeauna plin ă de cenu șă și murdar ă.
Fiul cel mic al morarului a primit mo ștenire un m ăgar.
Mama vitreg ă o iubea pe Alb ă ca z ăpada ca pe ochii din cap.
5. G ăsi ți opusul cuvintelor
ALB URÂT SĂNĂTOS S ĂTUL
PITIC HARNIC BOLNAV CALD
Timp alocat: 15 minute
2. Evaluarea se face aplicând descriptorii de performan ță din tabelul urm ător (vezi tabel 8):
Tabel 8.Descriptori de performan ță
Itemul Necesit ă sprijin Comportament în
dezvoltare Comportament atins
I1 Recunoa ște un personaj Recunoa ște dou ă personaje Recunoa ște toate trei
personajele
I2 Recunoa ște unul sau
dou ă personaje Recunoa ște trei sau patru
personaje Recunoa ște toate cinci
personajele
I3 Răspunde corect la o
ghicitoare Răspunde corect la dou ă
sau trei ghicitori Răspunde corect la cele
patru ghicitori
I4 Dă r ăspunsurile corecte la D ă r ăspunsurile corecte la D ă r ăspunsurile corecte la
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
76 o afirma ție dou ă sau trei afirma ții toate cele patru afirma ții
I5 Găse ște opusul la unul-
trei cuvinte Găse ște opusul la patru-
șase cuvinte Găsește opusul la șapte-
opt cuvinte
Timp alocat: 18 minute
Dup ă verificarea modului de rezolvare a testului de c ătre pre școlari au reie șit urm ătoarele
calificative acordate pentru fiecare item în parte:
Tabel 9.CENTRALIZAREA REZULTATELOR – GRUPUL EXPERIMENTAL
Nr.
crt. Numele
copilului Componentele probei/calificativ Calificativul
final I1 I2 I3 I4 I5
1. B. A. C.A. C.A. C.D. C.A. C.A. C.A.
2. B. A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A.
3. L. D. C.A. C.A. C.D. C.A. C.A. C.A.
4. S. A. C.A. C.A. C.D. C.A. C.A. C.A.
5. U. L. C.D. C.D. C.D. C.A. C.D. C.D.
6. B. R. C.D. C.A. C.D. C.A. C.A. C.A.
7. S. D. C.D. C.A. C.D. C.A. C.A. C.A.
8. C. M. C.D. C.A. C.A. C.D. C.A. C.A.
9. P. C. C.D. C.D. S C.D. C.D. C.D.
10 B. D. C.A. C.A. C.A. C.A. C.D. C.A.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
77 Dup ă evaluarea testului am constatat c ă la grupul experimental rezultatele cele mai bune s -au
ob ținut la itemii 2 și 4, la itemul 5 s-au înregistrat rezultate bune, i ar cele mai slabe la itemii 1 și 3,
urmând ca exerci țiile de recuperare și dezvoltare ulterioare s ă fie aplicate corespunz ător.
Tabel 10. CENTRALIZAREA REZULTATELOR – GRUPUL DE CONTROL
Nr.
crt. Numele
copilului Componentele probei/calificativ Calificativul
final I1 I2 I3 I4 I5
1. B. P. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A.
2. T. P. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A.
3. T. A. C.A. C.A. C.A. C.D. C.D. C.A.
4. B. A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.D. C.A.
5. V. C. C.D. C.D. C.D. C.D. C.D. C.D.
6. P. D. C.A. C.A. C.A. C.A. C.D. C.A.
7. S. A. C.D. C.D. C.D. C.D. S C.D.
8. J. M. C.D. C.D. S C.D. S C.D.
9. S. A. C.A. C.A. C.D. C.A. C.D. C.A.
10 M. D. C.A. C.A. C.D. C.A. C.D. C.A.
La grupul de control rezultatele cele mai bune s-au constatat tot la itemii 1 și 2, iar la itemul 4
rezultatele au fost bune, cele mai slabe înregistrâ ndu-se la itemii 3 și 5.
NIVEL DE PERFORMAN ȚĂ :
MAJORITATEA C.A.- NIVELMAXIM
MAJORITATEA C.D. – NIVEL MEDIU
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
78 MAJORITATEA S-NIVEL MINIM
Tabel 11.Rezultatele ob ținute de grupul experimental și de control în urma test ării pe parcurs
Grupul Domeniul
experien țial Nr. copii
evalua ți Nr. copii
neevalua ți Nr. copii
nivel
maximal Nr. copii
nivel
mediu Nr. copii
nivel
minim
Experimental DLC
10 0 8 2 0
De control 10 0 7 3 0
Pentru a eviden ția rezultatele celor dou ă grupuri am realizat urm ătorul grafic comparativ (vezi
histograma 2):
Histograma 2. Grafic privind rezultatele test ării pe parcurs
• Etapa final ă
– se aplic ă un test de evaluare final ă
012345678
CA CD S
GRAFIC TEST PE PARCURS -GRUPUL
EXPERIMENTAL VERSUS GRUPUL DE CONTROL
GRUP EXPERIMENTAL GRUP DE CONTROL
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
79 FI ȘĂ DE EVALUARE FINAL Ă
(oral ă, individual ă)
1. Spune mai departe și recunoa ște din ce poveste fac parte urm ătoarele expresii:
– Fat ă frumoas ă și harnic ă,…………………………………………………
(fie-ți mil ă de mine și m ă grije ște, c ă ți-oi prinde și eu bine vreodat ă!)
– Oglind ă, oglinjoar ă,…………………………………………………
(Cine-i cea mai frumoas ă din țar ă?)
– tocul meu era un toc de scris, un toc sub țirel, ……………………………..
( mic-mititel, cioplit din os, la un cap ăt ros)
2. Eu spun una, tu spui mai multe:
fat ă oglind ă toc
3. Care este semnifica ția urm ătoarei expresii: “Eu te iubesc ca sarea în bucate”.
4. În povestea Țupa-Țup personajul principal și-a pierdut din ghiozdan tocul. Despre ce toc era v orba?
5. Alc ătui ți propozi ții în care cuvântul toc să aib ă mai multe în țelesuri.
3. Evaluarea se face aplicând descriptorii de performan ță din tabelul urm ător (vezi tabel 12):
Tabel 12: Descriptori de performan ță
Activit ăți pe
domenii
experien țiale Tema/tipul
activit ății Itemi Punctaj Calificativ acordat
în func ție de cumulul
de puncte
DLC
Educarea
limbajului Lumea
pove știlor a) Continu ă expresiile
b) Recunoa ște pove știle
c) Spune pluralul cuvintelor
date
d) Spune semnifica ția
expresiei
e) D ă r ăspunsul corect la 3 p
3 p
3 p
1 p
1 p
CA: 8-10 p;
CD: 4-7 p;
S: 1-3 p.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
80 întrebare
f) Formuleaz ă 2 propozi ții
cu sensurile cuvântului 2 p
CA – comportament atins; CD – comportament în dezvoltare; S- necesit ă sprijin
Dup ă verificarea modului de rezolvare a testului de c ătre pre școlari, au reie șit urm ătoarele
calificative acordate pentru fiecare item în parte:
Tabel 13. CENTRALIZAREA REZULTATELOR – GRUPUL EXPERIMENTAL
Nr.
crt. Numele
copilului Componentele probei/calificativ Calificativu
l final
I1 I2 I3 I4 I5 I6
1. B. A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A.
2. B. A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A.
3. L. D. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A.
4. S. A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.D. C.A. C.A.
5. U. L. C.D. C.A. C.A. C.D. C.D. C.D. C.D.
6. B. R. C.D. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A.
7. S. D. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A.
8. C. M. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A.
9. P. C. C.D. C.D. C.D. C.D. C.D. S. C.D.
10 B. D. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
81 Dup ă evaluarea testului, am constatat c ă la grupul experimental rezultatele cele mai bune s -au
înregistrat la itemii 2 și 3, la itemul 4 s-au înregistrat rezultate bune, i ar cele mai slabe la itemii 1, 5 și 6
urmând ca exerci țiile de recuperare și dezvoltare ulterioare s ă fie aplicate corespunz ător.
Tabel 14. CENTRALIZAREA REZULTATELOR – GRUPUL DE CONTROL
Nr.
crt. Numele
copilului Componentele probei/calificativ Calificativul
final I1 I2 I3 I4 I5 I6
1. B. P. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A.
2. T. P. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A.
3. T. A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A.
4. B. A. C.A. C.A. C.A. C.D. C.A. C.D. C.A.
5. V. C. C.D. C.A. C.A. C.D. C.D. C.D. C.A.
6. P. D. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A.
7. S. A. C.D. C.D. C.D. C.D. C.D. S C.D.
8. J. M. C.D. C.D. C.D. S S C.D. C.D.
9. S. A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A. C.A.
10 M. D. C.A. C.A. C.A. C.D. C.A. C.D. C.A.
La grupul de control rezultatele cele mai bune s-au constatat la itemii 2 și 3, la itemul 1
rezultatele au fost bune, iar la itemii 4, 5 și 6 rezultatele au fost mai slabe.
NIVEL DE PERFORMAN ȚĂ :
MAJORITATEA C.A. – NIVEL MAXIM
MAJORITATEA C.D. – NIVEL MEDIU
MAJORITATEA S – NIVEL MINIM
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
82 Tabel 15: Evaluarea în etapa final ă
Grupul Domeniul
experien țial Nr. copii
evalua ți Nr. copii
neevalua ți Nr. copii
nivel
maximal Nr. copii
nivel
mediu Nr. copii
nivel
minim
Experimental DLC 10 0 8 2 0
De control DLC 10 0 6 4 0
Pentru a eviden ția rezultatele celor dou ă grupuri am realizat urm ătorul grafic comparativ:
02468
CA CD S
de control experimental
histograma 3: Grafic test final- grupul experimental versus grupu l de control
3.7. Analiza și interpretarea datelor
În gr ădini ță nu se predau lec ții, ci se organizeaz ă activit ăți: adev ărate ocazii de înv ățare
institu țional ă. For ța și eficien ța actului didactic depinde, astfel, de capacitatea educatoarei de a
reproduce o situa ție de via ță pe care copilul s ă o g ăseasc ă interesant ă, atr ăgătoare.
Dac ă în înv ăță mântul școlar predarea e urmat ă de verificare imediat ă a capacit ății elevilor de a
asimila con ținuturile transmise de c ătre profesor și de a opera cu ele, în gr ădini ță exist ă, o preocupare
expres ă pentru gradul de satisfac ție pe care îl produce copilului realizarea sarcinii de joc (înv ățare!).
Grupa supus ă experimentului a parcurs un drum lung, colectivul fiind orientat în permanen ță în
procesul de dobândire a cuno știn țelor, priceperilor și deprinderilor, spre formarea gândirii logice, spr e
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
83 dezvoltarea mobilit ății, flexibilit ății gândirii, dezvoltarea creativit ății, folosirea unor strategii euristice
de înv ățare.
Astfel activit ățile instructiv-educative din cadrul domeniului limb ă și comunicare au fost
restructurate și reorientate. Am observat c ă metodele moderne variate, cu sarcini pe m ăsura
particularit ăților de vârst ă ale copiilor au asigurat participarea activ ă și creativ ă a acestora la formarea
și dezvoltarea deprinderilor de activitate intelectu al ă. Pentru a obi șnui copiii cu munca intelectual ă am
aplicat în activit ăți metode moderne variate cu sarcini de lucru cât ma i interesante pentru a nu c ădea în
monotonie. Acest lucru a condus la formarea unor de prinderi noi, la în țelegerea unor cerin țe de
rezolvare exact ă a unei sarcini, f ără omisiuni datorate neîn țelegerii ei, decât în mic ă parte.
Pentru a sus ține dorin ța copiilor de a- și forma deprinderi de munc ă intelectual ă din ce în ce mai
bune, precum și pentru a urm ări pa șii acestora în acumul ările cantitative și calitative, am avut în vedere
permanent evaluarea randamentului școlar. Utilizarea metodelor active nu presupune eli minarea
metodelor tradi ționale, ci îmbinarea armonioas ă a celor dou ă tipuri de metode pentru o reu șită a
activit ății. Acest fel de a proceda combinat cu folosirea me todelor moderne în activit ăți integrate din
domeniul limb ă și comunicare, au condus la rezultate bune în progre sul realizat de colectivul de
pre școlari. Astfel, eficien ța activit ăților integrate din domeniul limb ă și comunicare utilizând metode
active , este demonstrat ă de rezultatele ob ținute de c ătre copii la testele aplicate pe parcursul
experimentului, rezultate care dovedesc îmbun ătățirea performan țelor școlare prin trecerea de la
calificative inferioare la altele superioare. Desigur, aceste treceri n-au fost bru ște, ci ele s-au f ăcut dup ă
ce copiii au depus eforturi sus ținute de activitate intelectual ă în procesul de dobândire de cuno știn țe și
formare de priceperi și deprinderi.
Progresul realizat de pre școlarii supu și experimentului pedagogic, comparând rezultatele
ob ținute la cele trei tipuri de teste (ini țiale, pe parcurs și finale), poate fi observat în tabelul 16 și
histograma 4, histogram ă care eviden țiaz ă situa ția rezultatelor în func ție de calificativele ob ținute.
Tabelul 16: Progresul realizat de grupul supus expe rimentului
CALIFICATIVE
OB ȚINUTE TESTUL 1 TESTUL 2 TESTUL 3
COMPORTAMENT 7 8 8
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
84 ATINS
COMPORTAMENT
ÎN DEZVOLTARE 2 2 2
NECESIT Ă SPRIJIN 1 0 0
Rezultatele celor dou ă grupe în urma testelor (ini țiale, pe parcurs și finale) sunt redate în
urm ătoarea histogram ă:
histograma 4
012345678
Testul 1 Testul 2 Testul 3 CA
CD
S
Rezultatele pe baz ă de chestionar
Centralizarea rezultatelor ob ținute la chestionarul pentru educatoare:
Analiza r ăspunsurilor la întrebarea 1. Care sunt metodele cel e mai des folosite în activitatea
dumneavoastr ă didactic ă? m-a condus la rezultatele prezentate în tabelul 1 7 și 18 și histogramele 5 și 6.
Tabel 17: Cadre didactice cu studii superioare
cadre didactice cu studii superioare
sub 40 ani peste 40 ani Total
care utilizeaz ă
metode care nu
utilizeaz ă care utilizeaz ă
metode moderne care nu utilizeaz ă
metode moderne
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
85 moderne metode moderne
6 2 1 1 10
10
7
3
0 2 4 6 8 10 12 cadre didactice cu studii
superioare cadre didactice care utilizeaz ă
metodele cadre didactice care nu
utilizeaz ă
Series1
histograma 5: Grafic privind cadrele didactice cu s tudii superioare
Tabel 18: Cadre didactice cu studii medii
cadre didactice cu studii medii
sub 40 ani peste 40 ani Total
care utilizeaz ă
metode
moderne care nu
utilizeaz ă
metode moderne care utilizeaz ă
metode moderne care nu utilizeaz ă
metode moderne
3 0 1 4 8
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
86
844
0 5cadre didactice cu studii
medii cadre didactice care
utilizeaza metodele cadre didactice care nu
utilizeaza
histograma 6: Cadre didactice cu studi medii
Remarc faptul c ă educatoarele folosesc mai mult metodele moderne de cât cele tradi ționale:
moderne: în propor ție de 61,11 %
tradi ționale: în propor ție de 38,88 %
Analiza r ăspunsurilor la întrebarea 2. În ce m ăsur ă folosi ți metodele activ-participative în
activitatea didactic ă de la grup ă? m-a condus la rezultatele prezentate în histogram a 3.
histograma 7:Grafic privind în ce m ăsur ă se folosesc metodele moderne
Analiza r ăspunsurilor la întrebarea 3. Ce folosi ți cu preponderen ță în activitatea didactic ă? m-a
condus la rezultatele prezentate în histograma 8.
8100
0 5 10 în mica masura în mare masura în foarte mare
masura
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
87
0246810 12 14 16
18 cadre
didactice
intervievate povestirea
lectura educatoarei
repovestiri
povestiri create de
copii
dramatiz ări
teatru de p ăpu și
histograma 8: Reprezentarea grafic ă a r ăspunsurilor la întrebarea 3
Remarc faptul c ă educatoarele folosesc des în activitatea didactic ă urm ătoarele:
povestirea: în propor ție de 66,66 %
lectura educatoarei: în propor ție de 16,66 %
repovestiri: în propor ție de 5,55 %
povestiri create de copii: în propor ție de 5,55 %
dramatiz ări: în propor ție de 5,55 %
teatru de p ăpu și: în propor ție de 0 %
Analiza r ăspunsurilor la întrebarea 4. Cât de des folosi ți povestirea în cadrul activit ății didactice
de la grup ă? m-a condus la rezultatele prezentate în histogram a 9
0246810
18
educatoare o dat ă pe
săpt ămân ă
de dou ă ori pe
săpt ămân ă
ori de câte ori
este cerut ă de
copii
histograma 9: Reprezentarea grafic ă a r ăspunsurilor de la întrebarea 4 a chestionarului
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
88
Analiza r ăspunsurilor la întrebarea 5. Ce mijloace utiliza ți în timpul povestirii? m-a condus la
rezultatele prezentate în histograma 10.
0246810
18
educatoare planșe cu imagini,
cărți
și alte mijloace: Dvd,
laptop, personaje din
diferite materiale
histograma 10: Reprezentarea grafic ă a r ăspunsurilor de la întrebarea 5
Analiza r ăspunsurilor la întrebarea 6. Cum alege ți ce pove ști s ă citi ți copiilor? m-a condus la
rezultatele prezentate în histograma 11.
0246810
18
educatoare de conținut educativ
al poveștii
la alegerea copiilor
în funcție de tema
propusă
histograma 11: Reprezentarea grafic ă a r ăspunsurilor de la întrebarea 6
Analiza r ăspunsurilor la întrebarea 7. Care sunt activit ățile preferate de copii, cele în care
folosi ți povestirea sau cele în care folosi ți lectura educatoarei? m-a condus la rezultatele pr ezentate în
histograma 12.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
89 0246810 12 14 16 18
18
educatoare povestirea
lectura
educatoarei
histograma 12: Reprezentarea grafic ă a r ăspunsurilor de la întrebarea 7
Analiza r ăspunsurilor la întrebarea 8. Folosi ți ca metod ă de evaluare în cadrul unei povestiri
dramatizarea? Ce efecte are ea pt copii? m-a condus la rezultatele prezentate în histograma 13.
012345678
18
educatoare tr ăiesc mai intens faptele
pove știi
le dezvolt ă limbajul și
exprimarea liber ă
le stimuleaz ă creativitatea
în țeleg mai bine povestirea
le fixeaz ă mai bine
cuno știn țele
își st ăpânesc emo țiile
histograma 13. Reprezentarea grafic ă a r ăspunsurilor de la întrebarea 8
3.8. Concluziile cercet ării
Am observat c ă activit ățile integrate în care am utilizat metode moderne cu sarcini pe m ăsura
posibilit ăților copiilor, au asigurat participarea activ ă și creativ ă a acestora la însu șirea de cuno știn țe.
Astfel se creeaz ă situa ții de înv ățare optim structurate din punct de vedere logic, ps ihologic și
pedagogic, determinând experien țe de înv ățare mai complexe, net superioare celor monodiscipli nare.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
90 Metodele moderne sunt mult mai aproape de copil de cât cele clasice și vizeaz ă stimularea
curiozit ății, imagina ției, tenacit ății, perseveren ței, încrederii în for țele proprii, dezvoltarea
independen ței în gândire și ac țiune, încurajarea ini țiativei și a disponibilit ății de a aborda sarcini
variate.
În activit ățile de înv ățare copiii au fost încuraja ți în permanen ță s ă se manifeste, s ă-și exprime
ideile, s ă interpreteze date, s ă fac ă predic ții, s ă-și asume roluri și responsabilit ăți.
Reflexii privind programul de masterat
Pentru mine participarea la programul de masterat: „Psihopedagogia Educa ției Timpurii și a
Școlarit ății Mici” a reprezentat o experien ță nou ă și interesant ă. Munca în echip ă a reprezentat un bun
prilej pentru a rela ționa cu persoane noi, a realize un schimb de experi en ță între cadre didactice, atât
din înv ăță mântul pre școlar cât și din înv ăță mântul primar, a rezolva cu u șurin ță și într-un mod pl ăcut,
sarcinile de lucru. Competen țele dobândite pe parcursul masteratului au avut o c ontribu ție important ă
în realizarea temei de cercetare.
Modulul ce subsumeaz ă tema lucr ării de diserta ție este denumit „ Proiectarea educa țional ă și
didactic ă”. Acest modul m-a ajutat s ă fundamentez atât partea teoretic ă a lucr ării, cât și partea practic ă
(desf ășurarea unor activit ăți din perspectiva abord ării integrate a curriculumu-lui). Exemplele de
activit ăți prezentate la seminar au reprezentat un punct de sprijin în proiectarea activit ăților pe care le-
am desf ăș urat în cadrul experimentului.
Datorit ă particip ării la cursurile și seminariile modulului Metodologia cercet ării în educa ție, în
cadrul studiului experimental am urmat pa șii necesari pentru a duce la bun sfâr șit cercetarea. Pe baza
informa țiilor ob ținute și studiind literatura de specialitate am reu șit s ă asamblez toate elementele
componente ale unui proiect de cercetare: scop, obi ective, ipoteze, variabile, e șantionarea, etapele
desf ășur ării experimentului și concluziile cercet ării.
Un alt modul cu contribu ție implicit ă direct ă în realizarea lucr ării de diserta ție l-a reprezentat
Modulul psihologia dezvolt ării , deoarece am studiat particularit ățile dezvolt ării cognitive a școlarului
mic, tema fiind abordat ă în concordan ță cu particularit ățile de vârst ă corespunz ătoare acestei perioade.
Participarea la cursuri și seminarii, precum și studierea bibliografiei recomandate ne-a îmbog ățit
experien ța cu privire la principalele teorii ale înv ăță rii care stau la baza educa ției educa ției timpurii.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
91 Activit ățile integrate desf ăș urate pe parcursul experimentului au fost gîndite și din perspectiva acestor
teorii.
O contribu ție implicit ă direct ă în realizarea lucr ării de diserta ție a fost reprezentat ă de Modulul
psihologia dezvolt ării , deoarece am studiat particularit ățile dezvolt ării cognitive a pre școlarilor, tema
fiind abordat ă în concordan ță cu particularit ățile de vârst ă corespunz ătoare acestei perioade.
Participarea la cursuri și seminarii, precum și studierea bibliografiei recomandate ne-a îmbog ățit
experien ța cu privire la principalele teorii ale înv ăță rii care stau la baza educa ției educa ției timpurii.
Modulul „ Docimologie și evaluare ” a avut o contribu ție implicit ă indirect ă în realizarea lucr ării.
Acest modul m-a ajutat s ă concep testele de evaluare prin formularea corect ă a itemilor și realizarea
unui barem de evaluare bazat pe descriptori de per forman ță. Testele de evaluare întocmite au fost
folosite ca instrumente în studiul experimental rea lizat.
În cadrul acestui master, am beneficiat de atenta î ndrumare a unor profesori de înalt ă clas ă și
calitate profesional ă, care au r ăspuns cu promptitudine ori de câte ori le-am solici tat ajutorul oferindu-
ne informa țiile și indica țiile necesare pentru finalizarea cu suscces a lucr ării de diserta ție.
De asemenea participarea la programul acestui maste r mi-a oferit și alte oportunit ăți, cum ar fi:
îmbun ătățirea muncii în echip ă datorit ă rezolv ării unor sarcini în grup; dezvoltarea unor competen țe
tehnice, privind: elaborarea h ărților conceptuale, utilizarea platformei e-learning, tehnoredactarea
documentelor.
Materialele pe care le-am realizat în cadrul master ului, le folosesc la dosarul personal; Putem
afirma cu certitudine c ă acest program ne-a oferit oportunitatea de a deven i speciali ști în
psihopedagogia educa ției timpurii și a școlarit ății mici.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
92 CONCLUZII
Chestionarul a fost aplicat cadrele didactice atât din mediul urban cât și din mediul rural, care
fac parte din comisia metodic ă a educatoarelor de pe raza ora șului Cîmpeni. În urma interpret ării
datelor am observat c ă majoritatea folosesc metodele moderne în mare m ăsur ă dar și povestirea
utilizând în timpul povestirii plan șe și de cele mai multe ori mijloace moderne cum ar fi calculatorul,
DVD-ul, Cd-uri. Pove știle alese de ele țin cont de tema s ăpt ămânal ă, la sfâr șitul unei s ăpt ămâni putând
aplica dramatizarea pe care educatoarele o folosesc foarte des întrucât consider ă c ă le dezvolt ă limbajul
și exprimarea liber ă în mare m ăsur ă și pe lâng ă aceasta le fixeaz ă mai bine cuno știn țele, tr ăiesc mai
intens faptele pove știi, le stimuleaz ă creativitatea.
În urma experimentului pedagogic, pre școlarii au dobândit, prin participarea la activit ăți
integrate sau pe domenii expcrien țiale desf ăș urate cu ajutorul metodelor moderne, opera țiuni durabile,
mobile și cuno știn țe u șor de reprodus. Acest lucru a fost posibil deoarece prin folosirea metodelor
moderne pre școlarul a participat intens, în fapt și în gândire, la elaborarea acestora. Metodele mode rne
sunt mult mai aproape de copil decât cele clasice și vizeaz ă stimularea curiozit ății, imagina ției,
tenacit ății, perseveren ței, încrederii în for țele proprii, dezvoltarea independen ței în gândire și ac țiune,
încurajarea ini țiativei și a disponibilit ății de a aborda sarcini variate. În urma activit ății de cercetare am
constatat urm ătoarele :
Copiii foarte buni înva ță de la ceilal ți și înva ță s ă-i aprecieze f ără prejudec ăți;
Prin intermediul metodelor moderne copiii înva ță s ă capete încredere în capacit ățile proprii
devenind motiva ți intrinsec și î și dezvolt ă capacit ăți de ascultare, cooperare, implicare activ ă în
rezolvarea independent ă a unei sarcini;
La vârsta pre școlar ă, activitatea de înv ățare are o mare înc ărc ătur ă afectiv ă. Prezentarea
pove știlor vor fi cu atât mai accesibile, cu cât vor fi prezentate în cadrul unei forme de activitate mai
atractive, mai interesante.
Observa țiile pe care le-am cules de la grupa pe care am con dus-o, îmi permit s ă afirm c ă dac ă se
desf ăș oar ă activit ăți utilizând metodele moderne în activit ățile de educarea limbajului atunci influen ță m
pozitiv dezvoltarea gândirii, a capacit ății de investiga ție a pre școlarilor, precum și participarea lor
activ ă la însu șirea cuno știn țelor.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
93 De și majoritatea subiec ților au r ăspuns favorabil educatoarea nu trebuie s ă r ămân ă în acest stadiu,
ci s ă continue s ă se perfec ționeze, pentru a avea o mai bun ă colaborare cu p ărin ții și pentru a avea ce
sugestii sau îndrum ări s ă le ofere p ărin ților, dar și copiilor, care v ăd în ea un sprijin și un specialist. De
asemenea este foarte important s ă se realizeze parteneriate cu comitetele de p ărin ți, cu familia în
general, pentru o mai bun ă colaborare și spijinire în procesul didactic.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
94 Bibliografie :
1. Balint, M.( 2008), Metodica activităților de educare a limbajului în î nvățământul preșcolar.
Didactica limbii și literaturii române , Universitatea Babeș – Bolyai Cluj-Napoca,
Facultatea de psihologie și științe ale educației .
2. Bărbulescu, G., Beșliu, D .,(2009) Metodica predării limbii și literaturii române în
învățământul primar , Editura Corint.
3. Bodiștean, F., (2007) Literatura pentru copii și tineret dincolo de story , Casa Cărții de
Știință, Cluj-Napoca.
4. Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., (2002), Metode interactive de grup-ghid
metodic , Editura Arves, Craiova.
5. Chergit, I., Metode de înva ăță mânt , Editura Polirom, Bucuresti,1997
6. Chiș, V., (2002), Strategii de predare și învățare , Editura Științifică, București.
7. Colceriu, L., (2010), Metodica predării activității instructiv educative în grădinițe.
8. Culea , L., Sesovici, A., Grama, F., Pletea, M., Io nescu, D., Anghel, N., (2008),
Activitatea integrată din grădiniță , Editura Didactica Publishing House, București.
9. Dumitrana, M., (1999), Educarea limbajului în învățământul preșcolar , I. Comunicarea orală ,
Editura Compania, București.
10. Gherghina, D., Turean, M., Buzași, I., Dănilă, I., (2007), Literatura pentru copii: cu
noțiuni de teorie literară , Editura Didactica Nova, Craiova.
11. Lespezeanu, M., (2007), Tradițional și modern în învățământul preșcolar rom ânesc. O
metodică a activităților instructiv-educative în gr ădinița de copii , Editura Omfal Esențial,
București.
12. Ministerul Educației și Cercetării ,(2002), Metoda proiectelor la vârstele timpurii , Editura
Miniped, București.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
95 13. Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Un itatea de Management al
Proiectelor pentru Învățământul Preuniversitar , (2008), Curriculum pentru educația
timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
14. Rafailă, E., (2002), Educarea creativității la vârsta preșcolară , Editura Aramis, București.
15. Tom șa, Ghe. , (2005), Psihopedagogie pre școlar ă și școlar ă – definitivat și gradul II didactic,
Editura C.N.I. Coresi S.A., Bucure ști.
16. Trif, L., Voculescu, E., (2013), Teoria și metodologia instruirii , Editura Didactic ă și
Pedagogic ă, R.A., Bucure ști.
17. Voiculescu, E. (2003), Pedagogie pre școlar ă, Editura Aramis, Bucure ști.
18. Voiculescu, F. (2009), Metodologia cercet ării în știin țele educa ției – curs pentru programul de
masterat Management educa țional , Seria Didactica.
19. http://www.nou-nascuti.ro/educatie/rolul-povestilor -in-dezvoltarea-copiilor.html
20. http://www.gradinite.com/site/Articole/detalii/1067 -care-este-rolul-psihologic-al-
povestilor–psihologie.html
21. http://www.copilul.ro/copii-3-6-ani/activitati-educ ative/Povestile-si-rolul-lor-in-
educatia-copilului-a7234.html
22. http://www.superbebe.ro/articol_129/anotimpul_poves tilor.html
23. http://www.informatiadeseverin.ro/ids2/index.php/sa natate/3577-psihologul-v-
rspunde-de-elena-loredana.html
24. http://www.teteamodeler.com/activite/masque/vache1b .asp
25. http://www.teora.ro/cgibin/teora/romania/mbshop.cgi ?database=16&action=view_
product&productID=1114&category
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
96 ANEXE
ANEXA 1
PROIECT TEMATIC „MAGIA POVE ȘTILOR"
Nivel: II (grupa mare)
Tema anual ă: „CU CE ȘI CUM EXPRIM ĂM CEEA CE SIM ȚIM?"
Tema proiectului: „Magia pove știlor"
Durata: 1 s ăpt ămân ă
Obiective de referin ță :
DLC:
• s ă recepteze un text care i se cite ște ori i se poveste ște, în țelegând în mod intuitiv
caracteristicile expresive și estetice ale acestuia;
• s ă demonstreze c ă a în țeles ideile principale și mesajul unui text literar.
• s ă recunoasc ă existen ța scrisului oriunde îl întâlne ște;
• s ă comunice impresii și idei pe baza cuno știn țelor acumulate anterior;
DȘ:
• s ă-și îmbog ățeasc ă experien ța senzorial ă, ca baz ă a cuno știn țelor matematice
referitoare la recunoa șterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasif icarea, constituirea de grupuri/
mul țimi, pe baza unor însu șiri comune m ărime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe
simultan;
• s ă efectueze opera ții cu grupele de obiecte constituite în func ție de diferite criterii date
ori g ăsite de el însu și: triere, grupare/regrupare, comparare, clasificar e, ordonare, apreciere a cantit ății
prin punere în coresponden ță ;
• s ă comunice impresii, idei pe baza observ ărilor efectuate.
• s ă cunoasc ă unele elemente componente ale lumii înconjur ătoare, imaginare și reale:
animale care au fost și au dip ărut – dinozaurii, animale care n-au existat nicioda t ă – inorogul,
grifonul; personaje fantastice- zmeii, balaurii, si renele, zmeoaica; elemente fantastice – apa vie, gr aiul
animalelor din pove ști, puterile supranaturale.
DOS:
• s ă aprecieze comportamente și atitudini în raport cu norme și valori morale cunoscute:
dreptatea, bun ătatea, empatia, compasiunea etc.;
• s ă-și adapteze comportamentele proprii la cerin țele grupului;
• s ă efectueze opera ții simple de lucru cu materiale din natur ă/sintetice;
• s ă cunoasc ă/ s ă utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activități
practice;
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
97 • s ă fie capabil s ă realizeze lucr ări practice inspirate din natur ă și din viața cotidian ă,
valorificând deprinderile de lucru însu șite.
DEC:
• s ă redea teme plastice specifice desenului;
• s ă utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferite le activit ăți plastice concrete;
• s ă compun ă în mod original și personal spa țiul plastic, utilizând materiele și tehnici
diverse alese de el sau sugerate de educatoare;
• s ă exerseze deprinderile tehnice specifice modelajulu i în redarea unor teme plastice;
• s ă asocieze mi șcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestu ia;
• s ă exprime prin mi șcare starea sufleteasc ă creat ă de muzica audiat ă;
• s ă exprime într-un joc impresia muzical ă creat ă de un cântec;
DPM:
• s ă fie capabil s ă execute mi șcări motrice de baz ă: mers, alergare, s ărituri, rostogoliri,
căță rări;
• s ă cunoasc ă/ s ă aplice reguli referitoare la igiena corporal ă, a echipamentului și a
efortului fizic;
• s ă perceapă componentele spa țio-temporale (ritm, durat ă, distan ță , localizare);
• s ă utilizeze deprinderile motrice de baz ă însu șite în contexte diferite.
Centrul tematic:
În spa țiul dedicat centrului tematic, amplasat în raza viz ual ă a copiilor și accesibil p ărin ților, se
afl ă o un raft plin cu c ărți de pove ști. De asemenea, sunt expuse materiale aduse de cop ii: imagini din
pove știle cunoscute, siluetele unor personaje îndr ăgite, mulaje, puzzle cu scene din pove ști, m ăș ti,
costume, decoruri. Centrul tematic va fi îmbog ățit pe parcursul derul ării proiectului prin contribu ția
educatoarelor, a copiilor și a p ărin ților.
Centre de interes:
Bibliotec ă
• C ărți cu pove ști, jetoane,
siluete, c ărți cu poezii, c ărți de
pove ști cu imagini, imagini
alb-negru/ color cu p ersonaje
din pove ști, caiete de lucru,
fi șe cu labirinturi, c ărțile
ilustrate cu pove știle propuse,
siluetele – personaje din
pove știle parcurse anterior, 2- 4 Știin ță
• CD cu po ve ști, jetoane cu
personaje și obiecte spe cifice
pove știlor, seturi de mulaje,
juc ării, simbo lizând
personaje din pove ști:
balauri, inorogi, zâne, prin ți
și prin țese, coroane, baghete
magice. Joc de mas ă
• Jetoane, puzzle,
labirinturi, siluete, table
magnetice.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
98 imagini cro nologice din fiecare
poveste, texte literare conform
planific ării.
Art ă
• Creioane colorate și cerate,
acuarele, pensul ă, coli de hârtie
A4, bloc de desen, plastilin ă,
plan șete, forfecu țe, lipici,
cartoane duplex, cartoane
colorate, perforator, șnur
colorat, carioca, coli desen A4, Construc ții
• Truse de constru it, cuburi
de lemn, plastic, perso naje de
plastic în miniatur ă, Lego,
puzzle cu imagini din
pove ști. Joc de rol
• M ăș ti de urs, vulpe, lup,
Scufi ța Ro șie, co șule ț,
vulpea, ță ranul, sabie de
juc ărie, pelerin ă de prin ț,
animale din plastic și de
plu ș, costu m de urs și de
vulpe, costum popular.
Inventar de probleme:
Ce știm? Ce nu știm și vrem s ă afl ăm?
• Care sunt formulele de început și de
sfâr șit ale unei pove ști.
• C ă în pove ști exist ă personaje
pozitive, dar și negative.
• C ă exist ă pove ști cu anima le, cu
prin ți și prin țese, cu copii.
• C ărțile cu pove ști au coper ți, pagini
cu scris și cu imagini.
• In basme sunt zmei și balauri.
• Mama sau bunica ne citesc seara
pove ști. • Cine scrie pove știle?
• Unde se fac c ărțile?
• Au existat balauri și zmei, in orogi
sau sirene? Cum au ar ătat?
• De ce iubim pove știle chiar și când
devenim adul ți?
• Ce înseamn ă expresia „magia
pove știlor"?
Planificarea s ăpt ămânal ă
Activit ăți de înv ățare
Ziua
ADP
ALA
ADE
Luni
Tema zilei:
„Joaca de- a
pove știle" Întâlnirea de diminea ță :
„Micul povestitor"
Rutine: De a avea o
atitudine corespunz ătoare Bibliotec ă: „Vreau s ă știu
cine scrie pove știle!"
„R ăsfoim c ărțile marilor
povestitori Ion Creang ă și Activitate integrat ă:
DȘ + DEC
Convorbire/ desen din
imagina ție:
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
99
în timpul activit ăților:
„îmi place s ă ascult
pove ști". Aceast ă deprin-
dere se exerseaz ă prin
toate activit ățile desf ăș u-
rate în cursul zilei.
Tranzi ții : „1-2-3, Alearg ă
așa cum vrei!" – exerci ții
de mers la liber ă alegere.
H.Ch. Andersen" – discu ții
libere, descriere de imagini,
formulare de propozi ții.
Art ă: „Rochia de bal a
Cenu șă resei" – decorare cu
semnele grafice înv ățate.
(vezi anexa 5)
Construc ții: „Casa bunicu ței
din povestea Scufi ța Ro șie",
„Cuptorul și fântâna din po-
vestea Fata babei și fata
mo șneagului".
Activitate în aer liber:
Jocuri de mi șcare: „Ursule țul
la mier e", „Vulpea și
vân ătorul". „Spune, spune
negre șit/Din ce poveste
ai venit?”
Mar ți
Tema zilei:
„Personaje
îndr ăgite"
Întâlnirea de diminea ță :
„Pove știle, o comoar ă de
în țelepciune!"
Rutine : De a manifesta
empatie fa ță de semeni:
„S ă vorbim frumos ca
personajele din pove ști".
Aceast ă deprindere se
exerseaz ă prin toate acti-
vit ățile desf ăș urate în
cursul zilei.
Tranzi ții : „Veveri ța a
sosit/ Sare iute pe o
creang ă,/ – Hai și noi, s ă
nu ne-ntreac ă!" – săritura
în în ălțime și de pe un
picior pe cel ălalt,
alternativ. Joc de rol: „De-a Scufi ța Ro-
șie", „De-a Alb ă-ca-Zăpada"
-dramatizarea unor frag mente
din pove știle înv ățate.
Joc de mas ă: Puzzle cu scene
din pove ști cunoscute. (vezi
anexa 6)
Activitate în aer liber:
„Ogarul și iepura șul" –
alergare cu ocolire de
obstacole. Activitate integrat ă:
DȘ + DEC
„Num ărăm,
personajele!"-activitate
cu material, individual
(verificarea
num ăratului în limitele
1-7) înv ățarea
cântecului „ Sunt
Scufi ța Roșie" /joc
muzical: „Recunoa ște
și imit ă cântând!"
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
100 Miercuri
Tema zilei:
„Î n lumea
pove știlor"
Întâlnirea de diminea ță :
„A ș vrea s ă fiu eroul din
pove ști…"
Rutine : „Cine-i dulce azi?"
– De a avea o atitudine
pozitiv ă fa ță de sine și fa ță
de ceilal ți, p recum și fa ță
de obiectele din sala de
grup ă. Aceast ă de prindere
se exerseaz ă prin toate
activit ățile desf ăș urate în
cursul zilei.
Tranzi ții:
„Ursul merge prin p ădure,/
El culege fragi și mure,/ O
albin ă îl în țeap ă,/ Fuge
ursul, nu se las ă!" -mers și
alergare în zig- zag,
imitarea glasului ursului. Art ă: „Coloreaz ă, decupeaz ă,
măș ti frumoase realizeaz ă!" –
pictur ă, confec ții; (vezi anexa
7)
Biblioteca: Joc de
imagina ție: „Dac ă ai fi un
prin ț/ o prin țes ă?", „Dac ă ai
avea un cal înaripat?"
Activitate în aer liber: Joc
distractiv: „Și era un mo ș
Și-avea un coco ș
Ah, ce mai coco ș! Cum cânta
la mo ș!…
– Ia cânt ă, coco șule, Sai
dejoac ă, mo șule? Și era o
bab ă
Și-avea o g ăin ă
Ah, ce mai g ăin ă!
Tot cu gu șa plin ă
Ou ă multe ea f ăcea, Toate
baba le mânca". Activitate integrat ă:
DȘ + DPM
Traseu apl icativ/
activitate cu ma terial
individual „O c ălătorie
misterioas ă a
personajelor din
pove ști”.
Joi
Tema zilei:
„A fost
odat ă ca
niciodat ă…!
" întâlnirea de diminea ță :
„Pove știle ne înva ță lu-
cruri bune pentru via ță !"-
Discu ții libere – exemple
de bun ă purtare.
Rutine: „Stiu s ă r ăsfoiesc
o carte cu pove ști" -Dea
manipula corect o carte.
Aceast ă deprindere se
exerseaz ă prin toate acti-
vit ățile desf ăș urate în
cursul zilei.
Tranzi ții: „Noi suntem pi-
tici voinici" – imit area
mersului piticului. Biblioteca: „Imaginile vom
ordona,/ Cu grij ă le vom
așeza,/ O c ărticic ă cu pove ști
vom realiza!"
Jocuri de mas ă: Labirinturi:
„Drumul fetelor c ătre Sfânta
Duminic ă", „Ajut- o pe
Cenu șă reasa s ă ajung ă la bal"
(vezi anexa 8)
Art ă: Des en decorativ:
„Sipetul fermecat". (vezi
anexa 9)
Modelaj: „Casa piticilor,
oglinda fermecat ă a mamei
vitrege, merele de aur,
co șule țul Scufi ței Ro șii, Activitate integrat ă:
DLC + DEC
Joc didactic/ aplica ție
– „Tr ăistu ța
pove știlor". (vezi
anexa 10 – fi șă de
evaluare)
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
101 căsu ța celor trei purcelu și".
Construc ții: „Cuptorul și
fântâna din povestea Fata
babei și fata mo șului".
Activitate în aer liber: „Pe
cine ai întâlnit?" – mers vioi
cu oprire la semnal.
Vineri
Tema zilei:
„Pove știle
copil ăriei" întâlnirea de diminea ță :
„S ă înv ăță m din faptele
bune ale eroilor din
pove ști". Rutine: „Reguli
de aur" – De a-și adapta
comportamentul propriu
la cerin țele grupului din
care face parte. Aceast ă
deprindere se exerseaz ă
prin toate activit ățile
desf ăș urate în cursul zilei.
Tranzi ții: „Intr ă grupa
mare, ca pe zmeu c ălare,/
Se-așaz ă frumu șel, pe
propriul sc ăunel" – mers
vioi. Bibliotec ă: Concurs de
ghicitori create de copii – Joc
pentru exersarea vorbi rii:
„Știm s ă facem versuri" – se
utilizeaz ă cuvinte din
pove știle cunoscute.
Știin ță : „Spune tot ce știi
despre mine!" – descrierea
personajelor preferate.
Art ă: Modelaj – „Pr ăjituri
pentru bunicu ța Scufi ței
Ro șii".
Activitate în aer Uber:
„Iepura șul urecheat,/ Sare,
sare speriat {s ăritur ă pe loc,
cu genunchii u șor îndoi ți)
Uite-1, iute s- a ascuns!
[ghemuire)!
De sub tuf a el prive ște,/ Dac ă
nimeni nu-l pânde ște./ Când
să-1 prindem, hop, el sare
{s ăritur ă cu deplasare
înainte)!
Și o ia din nou la vale." Activitate integrat ă:
DLC + DOS
Poveste creat ă cu
început dat/ Activitate
practic ă -„Prin țesa cu
părul de aur".
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
102 Exemplificare: Scenariul zilei (Joi)
Activit ăți de înv ățare
Tema zilei: „A fost odat ă ca niciodat ă…!"
Obiective opera ționale ale zilei:
DLC:
• s ă demonstreze în țelegerea textului, apelând la diferite modalit ăți de redare a acestuia;
• s ă recunoasc ă personaje din pove ști, pe baza unor imagini, jetoane, ghicitori, repli ci folosite
sau pe baza descrierii f ăcut ă de educatoare;
• s ă participe la activitatea de grup, atât în calitate de vorbitor cât și în calitate de auditor;
• s ă repovesteasc ă pe baza imaginilor prezentate;
• s ă utilizeze cuvinte și expresii consacrate din pove știle cunoscute;
• s ă a șeze imaginile în ordinea desf ăș ur ării evenimentelor;
• s ă recunoasc ă siluetele unor personaje din pove ști cunoscute, denumind atât personajul, cât și
povestea din care face parte;
• s ă redea dialogul dintre personaje, interpretând rolu l acestora;
• s ă caracterizeze personajele din pove ști, f ăcând diferen ța dintre personaje pozitive și personaje
negative;
• s ă se exprime corect, coerent și logic în expunerile f ăcute;
• s ă realizeze lucr ări practice (poster, machet ă, piramid ă), inspirate din poveste, valorificând
deprinderile de lucru însu șite;
• s ă selecteze corect ilustra țiile din povestea cerut ă de educatoare;
• să le a șeze în ordinea cronologic ă a desf ăș ur ării evenimentelor;
• s ă înve țe un cuvânt nou: „cuf ăr", introducându-l, apoi, în contexte noi:
• s ă formuleze propozi ții, eviden țiind tr ăsături caracteristice personajelor din pove ști.
DȘ:
• s ă formeze grupa piticilor;
• s ă asocieze grupei cifra corespunz ătoare;
• s ă deseneze tot atâtea mere câ ți pitici sunt în povestea cunoscut ă;
DOS:
• s ă execute individual sau în grup tema dat ă, manifestând spirit cooperant;
• s ă diferen țieze personajele pozitive de cele negative;
• s ă manifeste sentimente de dragoste/ respect/empatie/ compasiune fa ță de pove ști și personaje;
• s ă exprime propriile opinii, sentimente și atitudini;
• s ă respecte reguli și sarcini date;
• s ă construiasc ă castele/ palate/ case, folosind trusele de constru c ție existente în sala de grup ă;
• s ă denumeasc ă construc ția realizat ă, precizând povestea în care a întâlnit-o;
• s ă-și exprime opinia fa ță de propria lucrare și fa ță de lucr ările celorlal ți copii;
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
103 DEC:
• s ă decoreze cuf ărul, utilitând semnele grafice înv ățate;
• s ă modeleze, prin tehnicile înv ățate, personaje/ elemente din pove ști sugerate de educatoare;
• s ă selecteze imaginile în func ție de cerin țe și sarcini;
• s ă le asambleze, confec ționând o carte cu pove ști;
• s ă realizeze o compozi ție plastic ă cu subiect dat, prin desen (colorare), pictur ă și modelaj (prin
mi șcări translatorii, circulare, de ap ăsare și aplatizare ale palmelor fa ță de plan șet ă);
DPM:
• s ă mânuiasc ă materialele didactice puse la dispozi ție;
• s ă se grupeze conform cerin țelor educatoarei.
SCENARIUL ZILEI DE JOI, DESCRIS PE ACTIVIT ĂȚ I DE ÎNV ĂȚ ARE
ADP
Întâlnirea de diminea ță : „Pove știle ne înva ță lucruri bune pentru via ță !" – Discu ții libere – exemple de
bun ă purtare
1. Salutul : Educatoarea întâmpin ă copiii cu salutul: „Bun ă diminea ța, mici povestitori!".
2. Calendarul naturii : Completarea calendarului naturii cu reperele temp orale ale zilei: anotimp, ziua,
data, anul.
Precizarea caracteristicilor climatice ale zilei.
3. Activitatea de grup : Interpretarea cântecului: „Sunt Scufi ța Ro șie, vesel ă feti ță !", înv ățat anterior.
4. Noutatea zilei : Prezentarea unei c ărți uria șe cu pove ști și imagini, a unei baghete magice și a
propunerii de a fi pentru o zi Creatori de pove ști și Mari povestitori precum Ion Creang ă. Li se promit
și alte surprize.
Rutine: „Știu s ă r ăsfoiesc o carte cu pove ști" – deprinderea de a manipula corect o carte. Ace ast ă
deprindere se exerseaz ă prin toate activit ățile desf ăș urate în cursul zilei.
Tranzi ție : „Noi suntem pitici voinici" – imitarea mersului pit icului. Copiii sunt dirija ți c ătre centrele de
lucru, mergând ca piticii și cântând: „Noi suntem piticii, piticii voinicii,/ Piticii frumo șii, preg ăti ți de
lec ții" (bis).
I. ACTIVIT ĂȚ I PE CENTRE PE INTERES (ALA)
Tema proiectului: Lumea fermecat ă a pove știlor
Scopul activit ății: Stimularea imagina ției creatoare a copiilor prin ini țierea și desf ăș urarea jocurilor,
precum și prin exprimarea originalit ății, în scopul realiz ării sarcinilor propuse. Dezvoltarea exprim ării
orale, în țelegerea și utilizarea corect ă a semnifica țiilor structurilor verbale orale. Stimularea
expresivit ății și creativit ății prin pictur ă.
Obiective opera ționale:
• s ă participe la activit ățile de grup atât în calitate de vorbitor, cât și în calitate de auditor;
• s ă utilizeze un limbaj corect din punct de vedere gra matical;
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
104 • s ă pun ă întreb ări și s ă r ăspund ă adecvat;
• s ă utilizeze corect instrumentele de lucru și toate materialele puse la dispozi ție;
• s ă aplice în situa ții noi tehnici de lucru însu șite pentru a realiza compozi ții originale;
• s ă propun ă posibilit ăți de valorificare a propriei lucr ări;
• s ă p ăstreze ordinea și cur ățenia în spa țiul de lucru;
• s ă aprecieze lucr ările proprii și ale altor copii, motivându- și opinia;
• s ă parcurg ă toate etapele „proiectului" în realizarea construc ției;
• s ă îmbine armonios formele în scopul realiz ării temei;
• s ă g ăseasc ă utilitatea potrivit ă construc ției realizate;
• s ă manifeste spirit de colaborare în realizarea origi nal ă a construc ției;
• s ă-și dirijeze efortul c ătre centrul de interes vizat de educatoare;
• s ă r ăspund ă prompt la cerin țele educatoarei;
• s ă realizeze compozi ții originale prin aplicarea tehnicilor de lucru înv ățate.
Strategii didactice:
Materiale: imagini din povesti, siluete, fise, puzzle, creioan e colorate, lipici, carton, „cuf ărul fermecat",
truse de construit, fi șe interdisciplnare.
Metode și procedee: brainstorminguj, expunerea, povestirea, munca în ec hip ă, aprecierea verbal ă,
explica ția, problematizarea, exerci țiul demonstra ția, conversa ția.
Forme de organizare: frontal, individual, în grupuri.
BIBLIOGRAFIE
M.E.C.I., Curriculum pentru înv ăță mântul pre școlar (3-6/7ani), 2008.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
105 ANEXA 2
CHESTIONAR PENTRU CADRE DIDACTIC E
Chestionarul de mai jos este folosit pent ru o cercetare cu
privire la rolul și locul povestirilor în dezvoltarea limbajului la
pre școlari.
Vă rug ăm s ă r ăspunde ți la întreb ările acestui chestionar.
Răspunsurile vor fi anonime, iar datele vor fi folosi te numai pentru
acest studiu.
Este evident c ă sinceritatea Dumneavoastr ă va fi decisiv ă
pentru valoarea cercet ării. Vă mul țumim pentru colaborare!
1. Care sunt metodele cele mai des folosite în acti vitatea dumneavoastr ă didactic ă?
Tradi ționale Moderne
2. În ce m ăsur ă folosi ți metodele activ-participative în activitatea didac tic ă de la grup ă?
în foarte mic ă m ăsur ă în mare m ăsur ă în foarte mare m ăsur ă
3. Ce folosi ți cu preponderen ță în activitatea didactic ă?
povestirea lectura educatoare i repovestiri povestiri create de copii
dramatizarea teatrul de p ăpu și
4. Cât de des folosi ți povestirea în cadrul activit ății didactice de la grup ă?
o dat ă pe s ăpt ămân ă de 2 ori pe s ăpt ămân ă de câte ori este cerut ă de copii
5. Ce mijloace utiliza ți în timpul povestirii?
6. Cum alege ți ce pove ști s ă citi ți copiilor?
7.Care sunt activit ățile preferate de copii, cele în care folosi ți povestirea sau cele în care folosi ți lectura
educatoarei?
8. Folosi ți ca metod ă de evaluare în cadrul unei povestiri dramatizarea? Ce efecte are ea pentru copii?
Not ă: Bifa ți cu × c ăsu ța corespunz ătoare r ăspunsului dvs.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
106
ANEXA 3
FI ȘĂ DE EVALUARE
1. Recunoa ște fiecare personaj și nume ște din ce poveste face parte.
2. Taie cu o linie personajul nepotrivit.
3. Denume ște povestea din care face parte personajul și apoi coloreaz ă imaginea.
Itemi Punctaj Calificativ acordat în func ție
de cumulul de puncte
1. Recunoa ște fiecare personaj
și nume ște din ce poveste face
parte.
2. Taie cu o linie personajul
nepotrivit.
3. Denume ște povestea din care
face parte personajul și apoi
coloreaz ă imaginea. 1. 10 p
2. 2 p
3. 2 p CA: 10-14 p
CD: 6-9 p
S: 1-5 p
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
107
CA – comportament atins; CD – comportament în dezvoltare; S- necesit ă sprijin
NIVEL DE PERFORMAN ȚĂ :
MAJORITATEA CA – NIVEL MAXIM
MAJORITATEA CD – NIVEL MEDIU
MAJORITATEA S – NIVEL MINIM
Data Domeniul
experien țial Nr. copii
evalua ți Nr. copii
neevalua ți Nr. copii
nivel
maximal Nr. copii
nivel
mediu Nr. copii
nivel
minim
23.03.2011 DLC+
DEC 16 2 12 4 0
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
108 ANEXA 4
PROIECT DE ACTIVIT ĂȚ I INTEGRATE
Grupa: mare
Tema zilei: În lumea basmului
Scopul: – stimularea interesului pentru crea ția literar ă;
– dezvoltarea opera țiilor gândirii, a aten ției voluntare și a spiritului de echip ă.
Exemple de activit ăți integrate:
ș Centre de interes
OBIECTIVE URM ĂRITE ÎN CADRUL DOMENIILOR EXPERIEN ȚIALE :
1. Știin țe:
• s ă denumeasc ă corect unit ăți de m ăsur ă nestandardizate;
• s ă utilizeze conform cerin ței unit ățile de m ăsur ă nestandardizate în procesul de m ăsurare;
• s ă a șeze un element al povestirii în pozi ția spa țial ă indicat ă;
• s ă denumeasc ă corect pozi țiile și rela țiile pozi ționale dintre elementele povestirii;
• s ă verbalizeze ac țiunile efectuate utilizând un limbaj matematic adec vat.
2. Limb ă și comunicare (premise ale citit-scrisului):
• s ă recunoasc ă povestea și autorul;
• s ă povesteasc ă, cu ajutorul imaginilor, fragmente din poveste res pectând ordinea logic ă a
evenimentelor;
• s ă utilizeze expresii din poveste;
• s ă denumeasc ă personajele pozitive și negative ale pove știi;
• s ă se exprime corect gramatical. Bibliotec ă:
• Povestesc cu ajutorul imaginilor.
• Formuleaz ă propozi ții. •Labirint:
„Ajut ă coco șul s ă ajung ă la casa
mo șului".
Știin țe:
• Sorteaz ă personajele care
corespund temei propuse.
• Num ără unit ățile nestandardizate și
scriu cifra corespunz ătoare
Activit ăți manipulative:
• Reconstituiri de imagini: „G ăse ște
și potrive ște".
Art ă:
• Coloreaz ă aspecte din poveste.
• Decupeaz ă personaje, s ăge ți.
• Machet ă: „ Hai s ă facem o poveste". Domenii experien țiale:
Limb ă și comunicare și
Știin țe
1. Limbaj și comunicare: Repovestire
„Pungu ța cu doi bani", de I. Creang ă
2. Activitate matematic ă: Joc didactic
„Unde se afl ă…?”
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
109
ACTIVIT ĂȚ I PE CENTRE DE INTERES
BIBLIOTEC Ă – Sarcini de lucru:
• s ă ordoneze imaginile din poveste, respectând desf ăș urare = evenimentelor;
• s ă povesteasc ă, ajuta ți de imagini;
• s ă formuleze propozi ții simple și dezvoltate;
• s ă g ăseasc ă drumul corect pe care-1 parcurge coco șul pentru a ajunge la casa mo șului.
Materiale: plan șe cu imagini din poveste, fi șe individuale de lucru.
ȘTIIN ȚE – Sarcini de lucru:
• s ă denumeasc ă personajele care apar țin diverselor povestiri;
• s ă sorteze personajele care corespund pove ști „Pungu ța cu doi bani";
• s ă dea exemplu de unit ăți de m ăsur ă nestandardizate;
• s ă numere unit ățile nestandardizate și s ă scrie cifra corespunz ătoare.
Materiale: siluete ale personajelor din pove ști cunoscute, fi șe individuale de lucru.
ART Ă – Sarcini de lucru:
• s ă coloreze scene din poveste;
• s ă decupeze siluete ale personajelor și s ăge ți;
• s ă realizeze o machet ă a pove știi.
Materiale: c ărți de colorat cu scene din poveste, siluete ale pers onajelor conturate pe carton, s ăge ți
trasate pe carton colorat, culori, foafeci, celuloz ă.
ACTIVIT ĂȚ I MANIPULATIVE – Sarcini de lucru:
• s ă reconstituie imagini cu elemente din poveste, din buc ăți;
• s ă colaboreze în cadrul grupului, verbalizând ac țiunile întreprinse.
Material: puzzle.
SARCINA DIDACTIC Ă: recunoa șterea și denumirea corect ă a pozi țiilor spa țiale.
REGULILE JOCULUI : copilul desemnat a șeaz ă siluetele respectând pozi țiile spa țiale și num ărul
unit ăților nestandardizate.
STRATEGII DIDACTICE :
Metode: povestirea, conversa ția, demonstra ția, explica ția, exerci țiul, problematizarea, metoda
interactiv ă „C ălătorie misterioas ă".
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
110 Material: plan șe cu imagini din poveste, siluete ale personajelor, s ăge ți, machet ă.
ÎNDRUM ĂRI METODICE
Realizarea obiectivelor în cadrul domeniilor exper ien țiale va fi posibil ă prin deschiderea mai
multor centre („Bibliotec ă", „ Știin țe", „Art ă" și „Activit ăți manipulative"). Activit ățile comune, cât și
cele de la centre trezesc în rândul copiilor dorin ța de a comunica, de a povesti, de a formula propozi ții,
dar și ofer ă posibilitatea de a-i responsabiliza prin sarcinile individuale și de grup.
Varietatea centrelor va oferi copiilor mai mult ă libertate de ac țiune și totodat ă posibilitatea de a-
și alege centrul la care vor s ă lucreze. Conform nevoilor și aptitudinilor, copiii vor avea posibilitatea s ă
aleag ă materialele și mijloacele care s ă le valorifice poten țialul creator.
Secven ța didactic ă Con ținut Strategii
didactice Evaluare
1. Captarea aten ției • Se va realiza prin prezent area de
către educa toare a unor ghicitori în
care copiii vor recunoa ște pove ști și
personaje din pove ști cunoscute. – conversa ția; oral ă
individual ă
2. Enun țarea temei • Copiii sunt anun țați c ă vor povesti
„Pungu ța cu doi bani", de Ion
Creang ă. Totodat ă vor realiza un
traseu al coco șului pân ă la casa
boierului și înapoi la casa mo șului,
dar cu ajutorul unei unit ăți de m ăsur ă
nestandardizate. (Se vor da exemple
de unit ăți nestandardizate). • Acest
traseu se va rea liza prin jocul didactic
„Unde se afl ă…?" (pozi ții spa țiale). – conversa ția;
– explica ția;
3. Conducerea
în văță rii și
ob ținerea perfor-
man țelor • Se prezint ă copiilor centrele de
interes și materialele existente la aces-
tea și sunt invita ți, în func ție de
aptitudinile pe care le au, s ă le ocupe.
• La centrul „Bibliotec ă" copiii au de
povestit cu aju torul imaginilor puse la
dispozi ție, respectând or dinea logic ă a
evenimentelor petrecute în poveste. – conversa ția;
– povestirea;
– explica ția;
– ilustra ții din
poveste;
– siluete;
– exerci țiul;
– fi șe de lucru; oral ă
individual ă
– realizeaz ă
sarcinile primi te
în func ție de
profilul centru lui
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
111 • Vor povesti pe rând 3-4 copii. Î n
timp ce unul dintre copii poveste ște,
ceilal ți completeaz ă labi rintul sau
ofer ă r ăspun suri legate de con ținutul
pove știi, dac ă se întâm pin ă greut ăți în
expune rea logic ă a aevenimentelor.
• În timp ce ascult ă povestea, ceilal ți
copii de la centrul „Știin țe" sor teaz ă
personajele care corespund pove știi
„Pungu ța cu doi bani" și scriu cifrele
corespunz ătoare unit ăților nestandar-
dizate din fi șele de lucru.
• La sectorul „Art ă", 1-2 copii
coloreaz ă aspecte din poveste, iar al ții
preg ătesc materialul pen tru realizarea
machetei.
• 2-3 copii de la centrul „A ctivit ăți
manipulative" reconstituie din buc ăți
imagini din poveste. – puzzle;
– carton colorat;
– culori;
– foarfeci;
– celuloz ă; ales;
4. Asigurarea feed-
back-ului
• Se va realiza la centrul
„Bibliotec ă". Dup ă ce fiecare copil
de la acest centru a povestit câte o
secven ță din poveste, se cere unuia
dintre ei s ă reia povestirea.
• Se va ține cont de în lănțuirea logic ă
a eveni mentelor, se vor folosi expresii
din poveste, iar tonul folosit trebuie s ă
capteze aten ția copiilor.
• În aceast ă etap ă se so licit ă ajutorul
colegilor de la centrul „Art ă" ca, pe
măsur ă ce se poveste ște, s ă se
realizeze și o machet ă a pove știi.
• Se precizeaz ă sarcina și regula de
amplasare a siluetelor.
• Se stabile ște unitatea
nestandardizat ă în care se va lucra.
Copilul care pov este ște va fi ghidul – conversa ția;
– problematiza-
rea;
– explica ția;
– imagini din
poveste;
– siluete ale
personajelor;
-demonstra ția;
– exerci țiul;
– metoda inte-
ractiv ă „C ălă-
torie
misterioas ă";
– săge ți din
carton;
– celuloz ă;
oral ă
individual ă
– poveste ște
fragmente din
text;
– amplasez
siluetele pers
najelor din po-
veste în func ție
de indica țiile
primite;
– indic ă anu mite
pozi ții spa țiale pe
care le integreaz ă
în firul povestiri i;
– respect ă
măsurarea
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
112 care va direc ționa prin intermed iul
pozi țiilor spa țiale perso najele din
poveste. Exemplu: „Plec ă coco șul de
la casa mo șului și merse la dreapta
cale de 2 s ăge ți și g ăsi o pungu ță doi
bani. Lu ă pungu ța și, dup ă ce a
parcurs în sus 3 lungimi de s ăge ți, s-a
întâlnit cu o tr ăsur ă boierească…"
• În felul acesta povesti torul ghid
direc ționeaz ă copiii pân ă când sunt
așezate pe machet ă toate elementele
din poveste: casa mo șului, coco șul,
tr ăsura, fântâna, vizitiul, baba, casa
boierului, animale. conform unit ății
de m ăsur ă
stabilite în cadrul
jocului.
6. Î ncheierea
activit ății • Se fac aprecieri as upra modului de
desf ăș urare a activit ății, dac ă copiii au
realizat sarcinile de lucru și asupra
comportamentului lor. – conversa ția; oral ă
frontal ă
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Istituto di Scienze Psicologiche [611755] (ID: 611755)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.