Istituto di Scienze Psicologiche [606779]
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
0
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Științe Sociale
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
DISERTAȚIE
de finalizare a programului de master
PSIHOPEDAGOGIA EDUCAȚIEI TIMPURII
ȘI A ȘCOLARITĂȚII MICI
Absolvent: [anonimizat] ,
Prof.univ.dr. Voiculescu Florea
2014
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
1
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Ș tiințe Sociale
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
DISERTAȚIE
Valorizarea jocului didactic
în activitățile de educarea limbajului
Absolvent: [anonimizat] ,
Prof.univ.dr. Voiculescu Fl orea
2014
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
2
Prezenta disertație finalizează programul de master Psihopedagogia educației
timpurii și a școlarității mici , organizat în cadrul proiectului Perspective ale formării prin
masterat a specialiștilor în domeniul educației t impurii și al școlarității mici la un nivel
calitativ superior” (PERFORMER), proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Cod
Contract: POSDRU/86/1.2/S/62508 .
Beneficia r: Universitatea ”Transilvania” din Brașov
Partener 1: Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
Partener 2: Universitatea ”Aurel Vlaicu” din Arad
Partener 3: Istituto di Scienze Psicologiche di Educazione e di Formazione , Roma (Italia)
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
3
CUPRINS
INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………………….. . 5
1. CARACTERISTICI ALE JOCULUI ÎN PERIOADA PREȘCOLARĂ …………………………. 8
1.1. Funcțiile jocului ………………………………………………………………………………………………. ………… 10
1.2. Clasificarea jocurilor ……………………………………………………………………………….. ………………… 12
2. JOCUL -ACTIVITATEA FUNDAMENTALĂ ÎN GRĂDINIȚA DE COPII …………………… 14
2.1. Jocul didactic – caracteristici generale ……………………………………………………………………………. 15
2.1.1. Cl asificarea jocurilor didactice …………………………………………………………………………………. . 18
2.1.2. Etapele desfășurării jocului didactic …………………………………………………………………….. ……. 19
2.2. Jocul didactic în activitățile de educare a limbajului ……………………………………………………….. 20
3. DESIGNUL CERCETĂRII ………………………………………………………………………………… ………. 24
4. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR ……………………………………………………………. 42
CONCLUZII ………………………………………………………………………………………………………… ……….. 57
REFLECȚII …………………………………………………………………………………………………………….. ……. 59
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………….. …………………………………….. 61
ANEXE ………………………………………………………………………………………………… ……………………….. 65
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
4
IMPLICAREA MODULELOR
ÎN REALIZAREA CERCETĂ RII CUPRINSE ÎN DISERTAȚIE
Module cu contribuție implicită indirectă
Module cu contribuție implicită directă
Modul ce subsumează tema
“Valorizarea jocului didactic în
activitățile de educarea limbajului ”
Modul 7: Proiectarea educa țională
și didactică
concepte cheie: planificare,
obiective, conținuturi, coportamente Modul 4: Psihologia
dezvoltării
Modul 5: Metodologia
intervenției psihopedagogice
Modul 8: Docimologie și
evaluare Modul 2: Metodologia procesului
educativ
concepte corelate cu t ema:
metode și mijloace didactice
Concepte corelate cu tema:
tulburări de limbaj, dislalie concepte corelate cu tema:
dezvoltare cognitivă,
afectivă, a personalității,
caracterială
Concepte corelate cu tema:
evaluare inițială, continuă,
sumativă, finală; notare Modul 1: Educație
și comunitate
Modul 3: Metodologia
cercetării în educație
concepte de sprijin în
realizarea temei:
parteneriat, comunitatea
locală
concepte de sprijin în
realizarea temei: design,
calitativ, cantitativ,
analiza si interpretare
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
5
INTRODUCERE
Tema Valorizarea jocului didactic în activitățile de educare a limbajului a fost aleasă spre a
fi cercetată întrucât jocul a constat întotdeauna una dintre cele mai importante forme de manifestare
a copilului precum și sursa cea mai bogată de energie pentru dezvoltarea, formarea și educarea
copilului preșcolar.
Jocul este activitatea de bază la vârsta preșcolară, reprezentând o activitate conștientă,
importantă în viața oamenilor de orice vârstă. Acest fapt este demonstrat de polisemia cuvântului:
joc de cuvinte, joc de scenă, jocul cu viața și cu moartea, a -și pune viața în joc, a face jocul cuiva
etc. (Balint Mihail, 2008). Jocul este o acțiune deosebit de importantă, dat fiind faptul că prin
intermediul acestuia copilul încearcă să înțeleagă lumea în care trăiește și în care este nevoit să
interacționeze. Pentru el, jocul este mijlocul prin care își poate exprima gândurile și sentimentele. În
genere, copilul utilizează jocul pentru a percepe prezentul și trecutul și pentru a se pregăti pentru
anii viitori.
Scopul cercetării este de acela de a argumenta eficacitatea utilizării jocului didactic în
activitățile de educare a limbajului precum și de a descoperi și remarca cele mai avantajoase
strategii didactice de valorizare a valențelor instructiv -formative ale jocului didactic de educare a
limbajului. În baza acestui scop, s -a formulat ipoteza conform căreia utilizarea jocului didactic cu
preponderență în tipurile de activități ca formă de activitate sau/și ca metodă de predare -învățare –
evaluare sporește capacitățile de comunicare a preșcolarilor; practicarea jocului didactic în cadrul
activități lor de educare a limbajului și a activităților liber alese la preșcolari conduce la
consolidarea, aprofundarea și sistematizarea cunoștințelor copiilor sub aspectul dezvoltării
vorbirii. Pe parcursul cercetării, s -au urmărit următoarele obiective :
O1: obți nerea și interpretarea rezultatelor preșcolarilor din grupa de control și cea
experimentală, precum și compararea acestora în etapele cercetării, pentru a constata diferențele
dintre preșcolarii celor două grupe;
O2: întrebuințarea cu preponderență a jocul ui didactic la grupul experimental, cu
scopul de a urmări progresul preșcolarilor.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
6 S-a ales pentru experimentul psihopedagogic un lot compus din două grupe de preșcolari de
grupă mijlocie, cu același nivel de vârstă. Pentru ca la sfârșitul cercetării să de vină mai vizibil
impactul produs de jocurile didactice la educarea limbajului asupra dezvoltării vorbirii la preșcolari,
s-au supus cercetării cele două grupe de copii, una dintre ele reprezentând grupa experimentală, iar
cealaltă grupa de control. În ambe le grupe, atât în cea experimentală cât și în cea de control, s -au
regăsit un număr de 15 copii. În cele două colective cuprinse în cercetare sunt integrați copii cu
caracteristici asem ănătoare în privința apartenenț ei la gen, mediului familial și a stării generale de
sănătate. Pentru selectarea participanților în vederea obținerii datelor calitative, s -a ținut cont de
unele particularități. S -au căutat participanți sociabili, din același domeniu de activitate (cadre
didactice din învățământul preșcolar), c u vârstă, experiență și mediu școlar de proveniență diferit.
În cadrul cercetării de tip canti tativ s -a utilizat experimentul, pentru a putea utiliza testele,
observația, portofoliile copiilor, în vederea colectării datelor. În prezentarea cercetării s -a prezentat
realizarea și aplicarea testelor. Ca și metode de cuantificare a datelor s -au folosit clasificarea,
ordonarea și ierarhizarea rezultatelor preșcolarilor prin utilizarea scărilor de evaluare, cât și
compararea rezultatelor obținute de către copiii din grupa de control cu rezultatele celor din grupa
experimentală. În ceea ce privește metodele matematico -statistice de culegere și prelucrare a
datelor, s -au întocmit tabele de rezultate și interpretare calitativă a constatărilor prin histograma de
comp arație. Metoda calitativă utilizată este metoda interviului. Ca instrument s -a utilizat ghidul de
interviu.
În cadrul primului capitol sunt detaliate aspecte generale cu privire la joc, sunt precizate
funcțiile jocului și clasificarea jocurilor.
Capitolul doi prezintă pri ncipalele tipuri de jocuri din grădinița de copii. Sunt specificate
aspecte ale jocului didactic și este redată clasificarea acestora în funcție de scop, sarcină didactică,
conținut și locul ocupat în activitate. Sunt specificate etapele u nui joc didactic, iar în încheierea
capitolului se vorbește despre jocul didactic în activitățile de educare a limbajului.
Capitolul trei cuprinde detalierea etapei constatative, experimentale și post -experimentale a
cercetării desfășurate în intervalul 16 septembrie 2013 -30 mai 2014. În a doua parte a capitolului
este specificată analiza și interpretarea datelor. Capitolul este urmat de concluzii.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
7 În încheierea lucrării sunt menționate reflecțiile asupra modului în care modulele parcurse
au contribuit în r ealizarea temei din cadrul programului de master Psihopedagogia educației
timpurii și a școlarității mici .
Lucrarea de față demonstrează importanța utilizării jocului didactic în activitățile de educare
a limbajului și prezintă cele mai benefice strategii de valorizare a valențelor instructiv -formative ale
jocului didactic de educare a limbajului.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
8
CAPITOLUL 1
CARACTERISTICI ALE JOCULUI
ÎN PERIOADA PREȘCOLARĂ
Jocul este activitatea predominantă în copilărie și prin urmare este pri etenul de nedespărțit al
copilului. Însă el nu trebuie să lipsească pe toată perioada vieții. Prin joc, omul își satisface nevoile
imediat, după propriile dorințe, acționând conștient și liber în lumea imaginară ce și -o crează. Prin
intermediul acestuia, copilul descoperă lumea înconju rătoare. J ocul este farmecul copilăriei, este
perioada cea mai plăcută din viața oricărui om.
Joaca nu trebuie considerat ă a fi o acțiune lipsită de valoare. Din contră, copiii implicați în
astfel de activități depun efort, to t așa cum și un adult depune efort prin munca sa. De fapt, pentru
copil, joaca are aceeași semnificație pe care o are munca în viața unui adult. Copilul conștientizează
această acțiune și o discerne de alte activități. A ne întreba de ce, pentru copil, apr oape orice
activitate este joc, înseamnă a ne întreba de ce este copil. În timpul jocului, copilul învață și se
formează. Jocul reprezintă o acțiune modelatoare, o trăsătură distinctivă a omului ca ființă
superioară, o invenție proprie culturii, stabilită pe baza unui acord socio -comunicativ. Observăm
așadar că jocul nu e o simplă distracție. Când se joacă, copilul se concentrează și urmărește cu mare
atenție să respecte regulile. El este conștient că prin neîndeplinirea lor , poate fi eliminat din grup lui
din joc și este posibil să -și piardă șansa de a câștiga. Însă importat de știut este faptul că un copil se
joacă pentru… a se juca și această acțiune este absolut necesar ă copilului în dezvoltarea sa. Lipsa
jocului în perioada copilăriei va avea efecte n efavofabile asupra evoluției ulterioare .
Prin joc, copilul își dezvoltă atenția, dar și voința. Fără nicio ezitare, putem spune că jocul
este calea cea mai eficientă prin care copiii intră în relație cu lumea; prin intermediul său, pot
înțelege mai ușor ev enimentele. Prin intermediul său, copiii se pregătesc de fapt pentru viața adultă.
Întotdeauna, jocul va constitui sistemul de comunicare al copiilor, indiferent de sex, rasă, etnie,
cultură, nivel de inteligență etc. Jocurile încurajează copilul să se buc ure de fiecare moment.
O importantă și compexă funcție a jocului este aceea de a pregăti copilul pentru viață.
Percepțiile, reprezentările, memoria, creativitatea, se dezvoltă prin joc. Voința, perseverența,
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
9 stăpânirea de sine, răbdarea, atenția, respectul față de ceilalți, responsabilitatea, cinstea, curajul,
necesare fiecărei persoane, sunt trăsături de personalitate ce pot fi formate de la vârstele mici prin
joc.
Jocul dezvoltă copilului procesele psihice intelectuale: gândirea memoria, imaginația;
perce pțiile de formă, culoare, mărime, distanță, greutate.
În timpul jocului, copilul se implică total și de bună voie. Copiii care doresc să intre în jocul
unui grup, în mod intenționat vor accepta regulile grupului, acest fapt contribuind la conștiința
disci plinei în dezvoltarea personală a preșcolarului. Personalitatea copiilor care nu au ocazia de a se
juca cu alți copii de vârstă a semănătoare rămâne nedezvoltată. Copilul se dezvoltă pe plan
psihologic prin joc și prin imitație. Jocul reprezintă pentru copi l activitatea care scoate în evidență
cel mai expresiv mod de a fi.
Copilul se joacă de când se naște. Prin urmare, j ocul reprezintă pentru copil întâia formă de
activitate, întrucât învață să imite abia după câteva luni de la naștere. Jocul pune în evide nță
atitudinile cele mai pregnante ș i caracterist icile personalităț ii copilului.
Jocul prezintă o funcție terapeutică pentru copii, mai ales pentru aceia cărora le este teamă
să intre într -o competiție și nu îndrăznesc să ia inițiativă. Cu ajutorul jocului , ei se desprin d de
copilul timid care au fost și își face loc în dinamica jocului. Pentru acești copii, jocul de rol
semnifică eliberarea de cenzură, fiindcă, aflându -se în pielea per sonajului, poate acționa cum
dorește, poate exprima prin cuvinte ce dore ște, pentru că dojenelile sunt adresate personajului, iar
lui nu i se aduc nici un fel de mustrări. astfel, prin joc, copilul își dezvăl uie sentimentele , și astfel
poate fi cu noscut mai bine de către adulții din jurul său.
Prin activitatea de joc , copiii e xersează comunicarea, folosind semne nonverbale, utilizând
cuvinte di n diverse domenii de activitate, iar astfel își manifestă creativitatea. Cu ajutorul jocului,
copiii învață să identifice lucrurile din jur, își îmbogățesc cunoștințele, își îndeplinesc n ecesitatea de
a face mișcare, dobândesc încredere în ei însiși. Prin joc, copiii preiau responsabilitățile adulților,
reproducând activitatea acestora. Nu sunt de neglijat nici valorile formative ale jocului. Prin natura
lui, jocul dezvoltă spiritul de obs ervație și de investigație; dezvoltă gândirea logică și creativă,
cultivă imaginația, formează conduita morală, dezvoltă memoria etc. Un rol important al jocului,
indiferent de tipul său, este acela de a atenua oboseala.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
10 De-alungul timpului, au fost evide nțiate numeroasele valori ale jocului. Cu ajutorul jocului ,
copilul are posibilitatea să desfășoare activități în sensul identității personale, învață să rezolve
problemele reale de viață.
Jocul este o acțiune specific umană. Competițiile sacrale ale latin ilor erau numite jocuri.
Jocul era caracteristic acțiunilor distinse. Din privința lor, simțul ludic semnifica demnitatea,
frumusețea, superioritatea, voioșia, aspirația spre libertate.
În literatura de specialitate se regăsesc o serie de teorii în care s e încearcă explicarea
originii, a specificității și finalității jocului. Teoria recreerii , enunțată de Schaller și Lazarus,
specifică faptul că jocul este considerat a fi o activitate de recreere, cu rolul de a odihni organismul.
Teoria surplusului de ener gie, a lui Schiller și Spencer, privește jocul ca pe un excedent de energie
înmagazinată treptat și eliberată în mișcări fără utilitate imediată și care se organizează prin
intermediul jocului. Karl Gross enunță t eoria exercițiului pregătitor, în care abordează jocul din
punct de vedere biologic. O altă teorie este teoria jocului ca stimulent al creșterii a lui H. Carr.
Acesta privește jocul ca pe un exercițiu cu rol în s usținerea funcțiilor existente (Claparede, 1975 )
1.1. Funcțiile jocului
Fiecare joc îndepl inește anumite funcții care se reflectă asupra copilului care se joacă, dar și
asupra celui care coordoneaza sau doar supraveghează acțiunile copilului.
Funcțiile jocului sunt următoarele (***Răduț -Tarciu, 2013) :
1. Funcția cognitivă, informativă.
Prin joc co pilul acumulează noi cunoștințe și își formează deprinderi, priceperi și
obișnuințe.
2. Funcția stimulativ -motrică (motorie ).
Orice joc stimulează dezvoltarea motorie a copilului. Chiar dacă jocurile îi solicită
fizic pe copii, la sfârșitul acestora, copiii n u resimt oboseala, vrând să își reia activitatea.
3. Funcția formativ -educativă
Jocul contribuie la perfecționarea funcțiilor cognitive ale copilului, la dezvoltarea afectivă,
precum și la dezvoltarea unor aptitudini.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
11 4. Funcția socială
Pentru copil, jocul repr ezintă prima formă de activitate fundamentală cu care el intră în
contact.
5. Funcția de echilibrare -tonificare
Un interes, unele trăsături de personalitate, de caracter, atât de elocvente în timpul
alegerii și desfășurării anumitor jocuri, pot servi ca funcț ie de echilibrare -tonificare sau ca
funcție de sprijin în modificarea atitudinii celui care se joacă față de anumite microstructuri ale
realității sociale (familia, grădinița, școala, obiectul de studiu, sau altele) și, implicit, în crearea
condiției pozit ive de accesibilitate pentru orice acțiune cu rol formativ.
6. Functia terapeutic ă
Jocul reprezintă o terapie plăcută și prin urmare, determină obținerea de rezultate pozitive
și durabile, deopotrivă.
7. Funcția catharctică (de curățire, de purificare)
În Metodi ca activităților de educare a limbajului în învă țământul preșcolar , (Mitu F. și
Antonovici Ș., 2005), sunt redate următoarele funcții ale jocului stabilite de Jean Piaget:
Funcția de adaptare;
Funcția formativă și informativă;
Funcția de descărcare energet ică și de rezolvare a conflictelor afective;
Funcția de socializare.
În raport cu etapa de dezvoltare și cu contribuția asupra evoluției și integrării sociale, au fost
constatate următoarele funcții ale jocului (Lupu, Niculescu, 2007) :
1. Funcțiile principale ;
2. Funcțiile secundare ;
3. Funcțiile marginale .
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
12 1.2. Clasificarea jocurilor
Numeroși specialiști în științele educației au divizat jocurile în funcție de anumite criterii.
În funcție de criteriul evolutiv, Piaget a întocmit o clasificare a jocurilor spontan e astfel:
jocul de exersare;
jocul simbolic sau de creație;
jocul cu reguli;
jocul de construcție (Voiculescu, 2003) .
Piaget clasifică jocurile și în funcție de criteriul psihologic, după cum urmează:
jocul -exercițiu:
jocul simbolic;
jocul cu reguli (Lupu, Niculescu, 2007) .
K. Gross identifică jocurile astfel:
jocul de experimentare;
jocul de funcții generale;
jocul senzorial;
jocul motoriu;
jocul intelectual;
jocul afectiv;
jocul de voință (coord. Șchiopu, 1970) .
În teoria sa, Claparede divide jocurile în două categorii (coord. Șchiopu, 1970) :
– jocuri senzoriale, motrice și psihice
– jocuri de luptă, de vânătoare, sociale, familiale, de imitație.
Claparode a împărțit astfel jocurile, după funcțiile exersate: generale sau numai speciale,
ajungând la concluzi a că jocurile clasificate antrenează una din funcțiile psihologică sau fiziologică.
A. Jocuri de funcții generale:
Jocuri senzoriale , din care fac parte acele jocuri care stimulează simțurile. Copiii
îndrăgesc acest tip de joc, întrucât, sunt încă la vârsta la care acumuleză informații noi antrenându –
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
13 și capacitățile senzoriale. În cadrul acestor jocuri, copiii întrebuințează instrumente muzicale sau
alte materiale care să producă sunete, diverse substanțe și alimente, plante, culori etc.
Jocuri motrice. Prin intermediul lor, copiii mici exersează coordonarea mișcărilor,
îndemânarea, agilitatea, își dezvoltă forța, promptitudinea și vorbirea.
Jocuri psihice sunt de două tipuri:
– Intelectuale, în care imaginația copilului joacă un rol foarte important. În timpul
acestor jocuri, copilul depune un efort intelectual complex;
– Afective , prin intermediul cărora copilul încearcă o serie de emoții negative sau
pozitive.
B. Jocuri cu funcții speciale:
Jocuri de luptă. În ca drul acestora, copilul are posibilitatea de a -și ant rena
îndemânarea și forța fizică.
Jocuri de vânătoare. Cel mai cunoscut joc al copiilor de acest tip este Ascunselea.
Totu și, până la vârsta de trei ani inclusiv, copiii nu pot respecta întrutotul regulile jocului, cauza
fiind egocentrismul. Astfel, dacă s e întoarce cu spatele, copilul crede că nici ceilalți nu -l observă.
Jocuri sociale. Din această categorie fac parte taberele, excursiile, drumețiile,
plimbările. În cadrul acestora, copiii imită comportamente sociale.
Jocurile familiale: De-a familia, De -a mama etc, sunt jocuri în care copiii imită
coportamente familiale.
Jocuri de imitație: imitația ca atare și pentru scopul de a -și face rost de materiale
necesare în timpul jocului; imitația -joc, în care preșcolarul se implică deoarece îi face plăcere să
imite.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
14
CAPITOLUL 2
JOCUL -ACTIVITATEA FUNDAMENTALĂ
ÎN GRĂDINIȚA DE COPII
În activitățile din grădinița de copii se regăsesc mai multe tipuri de jocuri. Cea mai îndrăgită
formă de joc de către copii este jocul de creație . Pentru desfășurarea aces tor jocuri, copiii se inspiră
din viața de zi cu zi. De-a doctorul, D e-a mama , sunt doar câteva exemple.
De multe ori, observăm cum preșcolarii întrebuințează unele obiecte, în alte scopuri decât
cele pentru care au fost create. De exemplu, un liniar ca m icrofon, cartonașe în locul banilor sau a
biletelor de tren etc. Acesta reprezintă o altă variantă a jocurilor de creație.Îndeosebi la vârsta
preșcolară, comparativ cu celelalte etape ale copilăriei, copiii manifestă interes față de jocurile ce au
subiecte din povești.
Printre jocurile de creație se întâlnesc și jocurile de construcție. Prin jocul de construcție ,
copilul învață treptat să realizeze diferite construcții, fie din imaginație, fie după model, recreând
astfel obiecte din mediul înconjurător.
Preșcolarii simpatizează aceste jocuri, întrucât, cu ajutorul materialelor puse la dispoziția lor
în cadrul acestui centru (cuburi de lemn/plastic, lego, rotodiscuri, cărămizi din materiale ușoare,
plasticon, “arici”, materiale naturale, mozaic, sârmă etc), p ot realiza fel și fel de construcții,
exersându -și totodată creativitatea și orientarea în spațiu. Jocul de construcții contribuie cu succes la
dezvoltarea coordonării mișcărilor copilului.
Jocurile logice urmăresc dezvoltarea gândirii prin operațiile mint ale.
Prin desfășurarea jocurilor de mișcare se dorește printre altele dezvoltarea armonioasă a
corpului, întărirea sănătății, călirea organismului, dar și creșterea capacității intelectuale.
Jocurile distractive au o anumită temă și reguli stabilite încă d e la început. Amuzamentul
acestor jocuri se creează prin creativitatea, cunoștințele și mișcările copiilor.
În grădiniță sunt frecvent întâlnite jocurile spontane . În acest tip de jocuri, intervenția
educatoarei lipsește. Ea este acum un simplu participant la joc, iar rolul ei este acela de a observa
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
15 preșcolarii, pentru a constata preferințele copiilor cu privire la alegerea jocurilor, a conținuturilor, a
jucăriilor alese, a modului preșcolarilor de a -și pregăti materialele necesare.
La copilul de 4 ani încep să apară jocurile cu reguli . Acestea prezintă un caracter
competitiv.
Jocul didactic este condus de educator. Acesta are obligația de a -l proiecta judicios, astfel
încât, succesiunea momentelor activității să îndrume preșcolarii în a -și însuși noțiunil e noi predate
care vizează conținutul jocului. În cadrul vizitel or, excursiilor, plimbă rilor, copiii utilizează
experienț a dobândită prin activitățile de învățare . (Voiculescu, 2003)
2.1. Jocul didactic – caracteristici generale
Pe parcursul unei zile la grădiniță, copiii au ocazia să ia parte la jocuri organizate –încă de la
intrarea sa în grădiniță când au loc activitățile liber alese, și chiar și în timpul activităților comune,
când joaca devine mult mai serioasă. Tocmai datorită caracterului distracti v și al seriozității care se
regăsesc în jocurile didactice, preșcolarii respectă regulile acestora fără o străduință prea mare, își
mențin concentarea o perioadă mai mare de timp, capătă curajul în forțele proprii. Surpriza,
așteptarea, acțiunea, deznodăm ântul jocului, sensibilizează copilul îi stârnește interesul și îi
stimulează participarea.
Pe baza principiilor didacticii, în conținuturile învățării trebuie să se țină seama întotdeauna
de particularitățile de vârstă ale copiilor. Dintre toate mediile s ociale în care copilul se formează,
jocul este întâlnit cel mai pregnant în grădiniță.
Jocurile copiilor sunt influențate de mediul cultural multilateral în care trăiește copilul.
Elementele mediului social se răsfrâng asupra m odului în care copilul se com portă în joc , felul ui în
care dialoghează, tonului pe care -l utilizează.
Jocul didactic contribuie la educare a morală și socială a copilului. Regulile sale reglează
întreaga actiune de joc . Însușindu -și regulile de joc , copilul își dezvoltă judecata moral ă
În grădinița de copii jocul reprezintă o metodă de învățare, în cadrul căruia copilul se poate
exprima liber. Jocul didactic pune în prim plan copilul, care participă el însuși la formarea sa, pune
în prim plan nevoile lui, interesele lui . Jocul didacti c face parte din sistemul mijloacelor de educație.
Jocul pune accent pe cunoaștere. În activitățile de joc didactic, se acordă importanță egală atât
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
16 jocului cât și instruirii. Prin intermediul jocului, copilul se familiari zează cu tot ceea ce îl
înconjoară . În cadrul activităților din grădiniță, jocul se regăsește în activitățile la alegere, în
activitățile de învățare dirijată și în alte tipuri de activități – cele desfășurate după -amiaza, la
grădinițele cu program prelungit. Jocul didactic este metoda care are ca factor principal acțiunea
didactică.
Jocurile didactice reprezintă jocurile cu cu cel mai pronunțat caracter instructiv -educativ.
Ele conțin o tematică variată și se pot desfășura în orice moment al zilei, atât în activitățile
obligatorii, cât și î n afara lor. În alcătuirea lor, educatoarea va ține seama de cunoștințele copiilor.
Sarcina didactică trebuie formulată astfel încât să fie atractivă pentru copii. În strânsă legătură cu
sarcina, regulile jocului arată copiilor cum să se joace.
Elementele de joc: aplauzele, mișcarea, surpriza, momentele de tăcere, întrecerea,
cooperarea, reco mpensa, penalizarea greșelilor etc., fac rezolvarea sarcinilor de joc mult mai
atractivă.
Prin intermediul jocului didactic se activizează vocabularul, se dezvoltă vorb irea copiilor, se
corectează deficiențele de exprimare și se formează deprinderea de exprimare corectă, coerentă și în
propoziți logice, se dezvoltă inventivitatea, inițiativa, flexibilitatea gândirii. Copilul își dezvoltă
spiritul de observație, precum și potențialul biopsihic.
Jocul didactic împlică o serie de procese psihice: limbajul, memoria, gândirea, voința,
atenția, spiritul de observație, imaginația.
Cu ajutorul jocului didactic, copilul își însușește cunoștințe noi despre mediu și viață, își
forme ază deprinderi trainice, trăsături complexe de caracter, convingeri, intense trăiri emoționale.
Deoarecece acestea sunt atractive, copiii vor învăța cu plăcere și vor fi mult mai activi în timpul
activităților, fiind mai interesați de cele ce se întâmplă. Prin acest tip de activitate, copilul învață să
accepte competiția cu alți colegi, precum și cu sine însuși.
În timpul jocului copilul învață să numere, să denumească diferite obiecte, să vorbească
corect. Jocul consti tuie un mijloc de valorificare și de a plicare a cunoștinț elor dobândite. Jocurile
didactice au rolul de a solicita intelectul copiilor. Pe perioada desfășurării lor, copilului i
se oferă ocazia de a rezolva sarcini individual . În un ele jocuri li se cere preșcolarilor să facă
deosebirea dintre obiecte de mare și mică dimensiune, de lungime diferită, li se cere
compararea lucrurilor în funcție de diferite criterii,
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
17 Rolul jocului didactic este de a facilita introducerea preșcol arilor în activitatea de învățar e.
Prin intermediul său, copilul învață să compare, să observe, să dialogheze.
Jocul didactic produce efectele necesare dacă educatoarea va realiza o suprapunere a temei
jocului și a materialului didactic folosit, cu modalitatea de folosire a cuvintelor. De asemenea, se va
acorda atenție și recompenselor.
Prin jucăriile utilizate și alte materiale va trebui să se realizeze un contact direct între
obiectele din viața reală și modul lor de întrebuințare.
Activitatea de joc trebuie direcționa tă astfel încât să -i formeze preșcolarului capacitat ea de
diferențiere a binelui de ră u, a ceea ce este drept de ceea ce este nedrept. Jocul didactic ca metodă
educativă, a fost inclusă de către pedagogia contemporană în rândul metode lor active. Jocul în
grădiniță reprezintă principiu l de educaț ie, dar și o forma de organizare a vie ții.
Jocurile didactice organizate de cadrele dida ctice din învățământul preșcolar trebuie să
cuprind ă în cadrul etapelor diverse sarcini didactice în c are preșcolarul face ceva. Gradul de
dificultate al jocului depinde în mare mă sură de vârsta al copilului, unele jocuri fiind mai
complicate iar altele mai simple.
Ca orice joc, și jocul didactic se realizează după reguli dinainte stabilite. Educatoarea va
supraveghea jocul, observând dacă regulile sunt respectate.
Este impo rtant ca jocul didactic să îndeplinească unele exigențe:
-să conțină scop și sarcini didactice;
-să utilizeze sarcini de joc pentru a se putea realiza sarcina propusă;
-să întrebuințească reguli de joc, cunoscute și respectate de către copii
-să aibă un conținut a ccesibil și atractiv.
Jocul didactic își propune să destindă copiii, să le aducă o stare de bucurie și de bună
dispoziție funcțională, printr -o activitate atractivă. Bunul demers al jocului didactic precum și
însușirea noilor cunoștințe de către copii dep inde în mare măsură de proiectarea, organizarea și
desfășurarea metodică a jocului.
Conținutul jocului trebuie să fie accesibil copiilor; obiectivele, dar și sarcinile de învățare,
vor fi adaptate particularităților de vârstă și individuale ale copiilor.
Trebuie acordată importanță și materialul didactic utilizat. Acesta va trebui să fie divers, de
calitate, în concordanță cu conținutul jocului și cu particularitățile de vârstă și individuale ale
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
18 copiilor. Pentru a -și atinge scopul, educatoarea trebuie să utilizeze material simplu, clar, atractiv, cu
valoare artistică. Pentru planșele și panourile folosite pentru întreag a grupă, ea va distribui copiii
astfel încât toți să aibă vizibilitate.
Desfășurarea corectă și eficientă a jocului presupune mult mai mult e condiții decât un
material potrivit din toate punctele de vedere. Sala de grupă trebuie să dispună de spațiu adecvat, un
spațiu în car e preșcolarii să -și poată desfăș ura jocul.
Timpul suficient e o altă cerință a derulării unui joc încununat de succes. Sunt la fel de
importante regulile, care conferă securitate jocului și implicarea educatoarei. Ea nu e doar un simplu
participa nt. Rolul ei este și acela de a iniția noi direcții și intervenții. Totodată, educatoarea va fi
mereu atentă la ceea ce se întâmp lă în timpul jocului.
Un joc didactic este cel mai bine realizat, atunci când preșcolarii manifestă interes și
participă cu plăcere la activitate. Trăsătura distractivă diminuează inflexibilitatea jocului didactic,
păstrându -i totodată seriozitatea.
Pentru proiectarea, organizarea și desfășurarea jocului didactic, educatorul va ține seama de
pregătirea, organizarea jocului, respectarea secvențelor, ritmul și strategia jocului, precum și de
varietatea elementelor de joc. De asemenea, fiecare copil în parte va trebui motivat, în scopul
activizării lui depline.
În concluzie, jocul didactic conține atât elemente de învățare, cât și elemente de joc. El
face legătura dintre mediul preșcolar și școlar. Prin urmare, jocul didactic reprezintă forma
fundamentală de organizare a activității instructiv – educative din grădinița de copii .
2.1.1. Clasificarea jocurilor didactice:
În literatura de specialitate, jocurile didactice au fost clasificate în funcție de mai multe
criterii.
Unul dintre criterii, îl constituie scopul educațional . În funcție de acesta, jocurile se pot
clasifica în:
– jocuri de mișcare. Scopul acestora este de a dezvolta copiilor calitățile, priceperile și
deprinderile motrice;
– jocuri senzoriale
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
19 – jocuri intelectuale ( jocuri pent ru exersarea pronunției c orecte, jocuri d e atenție și
orientare spațială, jocuri pentru dez voltarea memoriei și a gândirii, jocuri de expresie
afectivă (Dumitru, Dumitru, 2013).
În aceea și operă citată, se regăsesc jocuri didactice clasificate în funcție de conținut și locul
ocupa t în activitate.
În funcție de sarcina didactică , întâlnim în grădiniță:
– jocuri pentru fixarea și sistematizarea cunoștințelor;
– jocuri de transmitere și însușire de noi cunoștințe;
– jocuri de verificare și evaluare a cunoștințelor, priceperilor și deprinder ilor.
După conținut , jocurile se împart în:
– jocuri didactice pentru educarea limbajului;
– jocuri didactice cu conținut matematic;
– jocuri didactice pentru cu noașterea mediului înconjurător
În funcție de locul ocupat în activitate , jocurile se clasifică astfe l:
– jocuri organizate ca activitate de sine stătătoare;
– jocuri integrate în activitate.
2.1.2. Etapele desfășurării jocului didactic:
Organizarea rațională a unui joc didactic în grădinița de copii, exercită o influență prielnică
ritmului de desfășurare a acestuia. Un alt beneficiu constă în realizarea cu succes a scopului propus.
În genere, un joc didactic înglobează în structura sa o serie de momente:
Introducerea în joc;
Anunțarea titlului jocului și a obiectivelor;
Prezentarea și intuirea materialului;
Explicarea și demonstrarea regulilor jocului;
Desfășurarea jocul ui de probă în vederea fixării regulilor;
Executarea jocului de către copii;
Complicarea jocului;
Evaluarea (inclusiv a conduitei).
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
20 Pentru integrarea în activitate a tuturor copiilor, este nec esar ca în timpul jocului didactic să
fie favorizată comunicarea, consultarea și conlucrarea în activitatea de învățare. Astfel, chiar și
copiii timizi sau cei cu tendințe spre pasivitate vor dori să activeze în cadrul jocului.
În prima etapă a jocului, Introducerea în joc , educatoarea va urmări să capteze atenția
preșcolarilor, prin utilizarea unui element surpriză, cum ar fi o jucărie, o scurtă discuție etc.
Specificarea titlului jocului și a obiectivelor are rolul de a orienta copiii în specificul
activi tății didactice.
De explicarea și demonstrarea regulilor jocului depinde reușita jocului. Acestea trebuie
înțelese de toți membrii grupei. În acest fel, preșcolarii vor putea face față sarcinilor din cadrul
activității.
Mai ales la grupa mică, se va pune a ccent pe derularea jocului de probă.
Etapele principale ale activității sunt executarea jocului de către copii și complicarea
jocului. În aceste etape, educatoarea va trebui să urmăreacă nu doar respectarea regulilor de către
preșcolari, ci și gradul de î ndeplinire a sarcinilor în înșiruirea lor logică și normală. Va trebui să
îmbine elementele de joc cu sarcinile didactice și să asigure atmosfera relaxantă și ritmul vioi,
pentru a păstra interesul copiilor față de activitate. Totodată, ea va activiza toți copiii, ținând cont de
posibilitățile lor și stimulându -le spiritul de independență. O altă sarcina a sa este de a se asigura de
rezolvarea rapidă și corectă a cerințelor și să antreneze și copiii în conducerea jocului.
Pentru ca jocul didactic să -și dove dească eficiența, este necesară introducerea de noi
elemente în joc și de complicarea jocului. Momentul este caracterizat prin sarcini didactice mai
dificile.
Desfășurarea propriu -zisă a jocului indică educatorului nivelul de cunoștințe anterioare al
copii lor. De aceea, orice activitate de joc se va baza pe noțiunile predate.
2.2. Jocul didactic în activitățile de educare a limbajului
Copilul intră în grădiniță când limbajul său e mai avansat. Acum este perioada când este apt
a utiliza corect exprimările gramaticale. El vorbește acum fluent, utilizând propoziții dezvoltate, sau
chiar fraze.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
21 În perioada preșcolară, principalul obiectiv al activităților de educare a limbajului este
îmbogățirea vocabularului, precum și însușirea corectă de către preșcolari a structurii fonetice și
gramaticale a limbii române. Jocul didactic îi permite educatorului valorificarea la timp a
disponibilităților preșcolarilor. Jocul ajută preșcolarul să -și exerseze înțelegerea prin comunicare,
să-și dezvolte capacitatea de a discri mina, de a judeca, de a -și imagina și formula verbal imaginarul
și realul.
Evoluția limbajului presupune ea însăși o serie întreagă de interese succesive. La început,
copilul nu folosește decât substantivele, indicând obiectele cunoscute, apoi, în vocabula rul său apar
verbele, conjuncțiile, ajdectivele, numeralele, pronumele. Această ordine e foarte constantă, este
independentă de vârsta la care apare limbajul și modul de învățare a acestui limbaj.
Limbajul copiilor este egocentric și socializat. Până la in trarea în școală este egocentric în
proporție de peste 50%, procent ce scade cu înaintarea în vârstă. Vorbirea copilului din grădiniță e
mult mai spontană, experiența sa verbală de până la 6 -7 ani, infuențându -i întreaga evoluție psihică.
Pentru a le forma preșcolarilor capacitățile de comunicare, educatoarea trebuie să aibă în
vedere caracteristicile esențiale ale limbajului la vârsta preșcolară:
– sporirea expresivității;
– trecerea de la limbajul interior la cel exterior;
– dezvoltarea morfologiei și a s intaxei vorbirii.
Prin intermediul jocului didactic copiii înțeleg mult mai ușor unele concepte și totodată își
fixează sau repetă anumite cunoștințe într -o manieră plăcută, fără ca preocuparea participanților la
discuție să se diminueze. În plus, prin joc , copiii își satisface trebuința de vorbire și trebuința de
dezvoltare internă.
Jocul este activitatea fundamentală la vârsta preșcolară. „Jean Piagét consideră că jocul este
un tip de adaptare, adică asimilare și acomodare.” (Mitu și Antonovici, 2005, p. 16). Jocul nu este o
activitate atât de simplă cum pare la prima vedere. Prin intermediul său, respectând regulile, copilul
devine mai disciplinat, își consolidează relațiile de prietenie, interrelaționează cu ceilalți, exersându –
și abilitățile de vorbire, asimilează noi cunoștințe cu privire la diverse aspecte.
În grădiniță, jocurile didactice de educare a limbajului, cuprind:
– jocuri didactice pentru formarea deprinderii de a pronunța corect sunetele. De exemplu: Cu
ce sunet începe cuvântul?
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
22 – jocuri did actice pentru formarea deprinderii de a efectua analize fonetice. De exemplu:
Cuvintele pereche, Câte silabe are?
– jocuri didactice pentru consolidarea deprinderii de a folosi corect substantivele la singular
și plural, în nominativ, acuzativ, dativ și ge nitiv. De exemplu: Ce face păpușa? A, al, ale, cui sunt
jucăriile? Cui dai?
– jocuri didactice pentru folosirea corectă a adjectivului. De exemplu: Cum este?
– jocuri didactice pentru consolidarea deprinderii de a construi propoziții și fraze cu sens
logic și pentru formarea unei vorbiri expresive. De exemplu: Frumusețile naturii.
– jocuri -exercițiu pentru analiza fonetică. De exemplu: Cum face?
– dramatizările.
O altă clasificare a jocurilor didactice de educare a limbajului este următoarea:
– jocuri dida ctice pentru dezvoltarea laturii fonetice a limbajului;
-jocuri didactice pentru formarea deprinderii de exprimare corectă din punct de vedere
gramatical;
-jocuri didactice pentru precizarea și activizarea vocabularului.
Structura jocului didactic:
Scopul jocului poate lua diverse forme:
– consolidarea cunoștințelor teoretice sau a deprinderilor;
– dezvoltarea capacităților copiilor de a se exprima, de a relaționa cu cei din jur etc.
Conținutul jocului didactic vizează cunoștințele copiilor însu șite anterio r. Conținuturile au o
temă variată: despre om și viața socială, despre natură, limbaj, exersarea capacităților și a proceselor
psihice.
Sarcina didactică este de fapt problema principală pa care preșcolarii trebuie să o rezolve, iar
pentru a găsi soluția jocului, preșcolarii vor apela la recunoaștere, descriere, reconstituire,
comparație etc.
Regulile jocului arată cum trebuie rez olvată cerința. Caracterul lor este imperativ, prin
urmare, trebuie respectate de toți participanții la joc.
Elementele de joc . Este recomandat ca educatorul să găsească mereu elemente noi de joc,
pentru a evita plictisul.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
23 Cercetările au scos la iveală faptul că există premise psihice favorabile pentru educarea
limbajului de la o vârstă timpurie. Însușirea limbajului este un proce s complex, începe în primul an
de viață și se dezvoltă prin comunicarea cu ceilalți, sub influența împrejurărilor concrete de viață și
a relațiilor mereu noi care se stabilesc între copil și realitatea înconjurătoare. Copilul trebuie să
dobândească capacit atea de a comunica cu cei din jur, de a formula cerințe în mod inteligibil, de a
exprima verbal bucuriile sau necazurile.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
24
CAPITOLUL 3
DESIGN -UL CERCETĂRII
Designul cercetării și analiza și interpretarea datelor sunt parte integr antă a studiului
experimental privind valorizarea jocului didactic în activitățile de educarea limbajului .
Analiza și interpretarea datelor sunt detalia te în capitolul următor .
Cercetarea de față s -a ales cu scopul de a argumenta eficacitatea utilizării j ocului didactic
în activitățile de educare a limbajului, precum și de a descoperi și remarca cele mai avantajoase
strategii didactice de valorizare a valențelor instructiv -formative ale jocului didactic de educare a
limbajului.
Pe baza scopului, s -a pornit de la următoarea ipoteză:
Utilizarea jocului didactic cu preponderență în tipurile de activități desfășurate în
grădinița de copii, ca formă de activitate sau/și ca metodă de predare -învățare -evaluare sporește
capacitățile de comunicare a preșcolarilor;
Practicarea jocului didactic în cadrul activităților de educare a limbajului și a
activităților liber alese la preșcolari conduce la consolidarea, aprofundarea și sistematizarea
cunoștințelor copiilor sub aspectul dezvoltării vorbirii.
S-au formulat următ oarele obiective, ce vor fi urmărite de -alungul cercetării:
O1: obținerea și interpretarea rezultatelor preșcolarilor din grupa de control și cea
experimentală, precum și compararea acestora în etapele cercetării, pentru a constata diferențele
dintre preșc olarii celor două grupe;
O2: întrebuințarea cu preponderență a jocului didactic la grupul experimental, cu
scopul de a urmări progresul preșcolarilor.
S-a ales pentru experimentul psihopedagogic un lot format din două grupe de preșcolari,
fiecare constând într-un număr de 15 copii, cu același nivel de vârstă. Pentru ca la sfârșitul cercetării
să devină mai vizibil impactul produs de jocurile didactice la educarea limbajului asupra dezvoltării
vorbirii la preșcolari, s -au supus cercetării cele două grupe de copii, grupul experimental fiind
reprezentat de copiii de la Grădinița cu Program Normal Partoș.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
25 Tabelele de mai jos au scopul de a evidenția faptul că în cadrul celor două colective cuprinse
în experiment, sunt integrați copii cu caracteristici asemănăto are în ceea ce privește apartenența la
gen, mediul familial și starea generală de sănătate.
Repartiția preșcolarilor din grupa experimentală și de control după apartenența la gen
Tabel 1
Fete Băieți
Nr.
% Grupa
experimentală 7
46.67% 8
53.33%
Grupa d e
control 8
53.33% 7
46.67%
Mediul familial și starea de sănătate generală a copiilor din grupele experimentală și de control
Tabel 2
Grupa
experimentală Grupa de
control
Tipul familiei biparentală 12
80% 13
86,66%
monoparent ală 3
20% 2
13.33%
Numărul copiilor
în familie 0 8
53.33% 7
46.66%
1 6
40% 6
40%
2 sau mai mulți 1
6.67% 2
13.33%
Starea de sănătate
a copilului bună 14
93.33% 14
93.33%
precară 1
6.67% 1
6.67%
S-a considerat a fi necesară precizarea stării de s ănătate a copiilor, întrucât, copiii cu
probleme de sănătate au o frecvență mai scăzută la cursuri, ceea ce poate conduce la deformarea
rezultatelor în urma cercetării. Pentru selectarea participanților în vederea obținerii datelor
calitative, s -a ținut co nt de unele particularități: s -au căutat participanți sociabili, din același
domeniu de activitate (cadre didactice din învățământul preșcolar), cu vârstă, experiență și mediu
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
26 școlar de proveniență diferit. S -a utilizat așadar eșantionarea teoretică. Lotul a fost alcătuit din patru
persoane.
Tabel nominal cu participanții la ghidul de interviu
Tabel 3
Nr.
crt. Încadrarea Specializarea Vârsta Vechimea în
învățământ Nivelul de
pregătire Mediul de
predare
1 Profesor
pentru
învățământ
preșcolar Educatoar e-
învățătoare 27 1 superior urban
2 Profesor
pentru
învățământ
preșcolar Educatoare 37 18 superior rural
3 Educatoare Educatoare 47 24 superior rural
4 Educatoare Educatoare 53 33 liceal urban
Metode și instrumente de investigare
În cadrul cerc etării cantitative s -a folosit experimentul, metodă care presupune intervenția
planificată a cercetătorului în desfășurarea fenomenelor pe care le studiază. S -a ales experimentul,
întrucât aceasta este considerată a fi cea mai precisă și cea mai productivă metodă care permite
analiza relațiilor dintre variabile. Este cea mai precisă metodă de testare a ipotezei. Experimentul
mai poate fi definit și ca observație provocată, datorită faptului că implică o schimbare, o
“manipulare” a variabilelor controlată de cercetător în scopul constatării efectelor asupra altor
aspecte variabile vizate în domeniul cercetării. Se pot experimenta modalitățile de lucru care au
garanția că vor aduce beneficii rezultatelor anterioare.
Experimentarea pedagogică se desfășoară de regulă, în trei etape: o prima etapă cu caracter
de constatare, urmează o fază fundamentală care cuprinde experimentul propriu -zis și apoi o etapă
finală, de control. De reținut că personalitatea educatoarei își pune amprenta asupra metodei de
cercetare.
Experimentul este o metodă care ne -a permis în cercetarea de față utilizarea testelor, metodei
biografică, observației, port ofoliilor copiilor, convorbirilor cu copiii etc. pentru a colecta date. În
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
27 prezentarea cercetării se vor prezenta realizarea și apli carea testelor. Metodele de cuantificare a
datelor folosite au fost atât clasificarea, ordonarea și ierarhizarea rezultatelor copiilor prin utilizarea
scărilor de evaluare, cât și compararea rezultatelor obținute de către copiii din grupa de control cu
rezultatele celor din grupa experimentală. În ceea ce privește metodele matematico -statistice de
culegere și prelucrare a datelor, s -au întocmit tabele de rezultate și interpretare calitativă a
constatărilor prin histograma de comparație.
Metoda calitativă ut ilizată este metoda interviului. Interviul „permite cercetătorului să
înțeleagă profund și nuanțat ființa umană, relațiile ei cu lumea, credințele și comportamentele
specifice grupurilor sociale”. (Agabrian, 2004) . Conceptul de “interviu” în limba română e ste un
neologism preluat fonetic din limba engleză (interwiew). În cadrul interviului, convorbirea este
orientată și condusă de către o persoană al cărei statut de intervieva tor este, de cele mai multe ori
sesizat de către interlocutori, în scopul culegeri i de informații pe o temă determinată . Chiar și în
cazul interviurilor calitative nestructurate, care au caracterul unor discuții libere și deschise, în care
rolul conducător al intervievatorului este mai mult sau mai puțin mascat, convorbirea păstrează, î n
diferite proporții, caracterul său dirijat, focalizat tematic și orientat spre culegerea de informații de
la interlocutori.
Desfășurarea interviurilor a fost suspendată atunci când nu mai apărea aproape nimic nou.
Prin urmare, s -a oprit derularea acestui a după aplicarea ghidului de interviu unui număr de patru
cadre didactice. Ghidul de interviu s -a impus a fi cel mai eficient în practica cercetării socialului,.
Prin tehnica ghidului de interviu se pot obține date consistente.
Derularea experimentului psi hopedagogic
Cercetarea s -a desfășurat în intervalul 16 septembrie 2013 – 30 aprilie 2014, incluzând trei
etape astfel :
Etapa constatativă:
– este etapa în care au fost colectate datele inițiale, pe baza testelor, observațiilor, a probelor
de control susți nute de grupul experimental în perioada 16 -27 septembrie 2013. Aceleași teste au
fost aplicate și la grupa de control, în aceeași perioadă.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
28 Etapa experimentală :
– reprezintă etapa fundamentală, în care a fost introdusă la grupa experimentală variabila
independentă. Această etapă a început în data de 30 septembrie 2013 și a luat s fârșit în data de 5
aprilie 2014 .
Etapa post -experimentală :
– în această etapă au fost aplicate preșcolarilor probele de evaluare finală, urmărindu -se
concomitent evoluția celor două grupe, pentru a se observa rezultatele grupei experimentale în
raport cu rezultatele grupei de control. Etapa s -a desfășurat în perioada 14 -30 aprilie 2014 , perioada
7-11 aprilie fiind marcată de programul Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!, în care nu
au avut loc activități pe domenii experiențiale.
În cadrul etapei constatative s-au aplicat copiilor din grupa experimentală și celor din grupa
de control, teste de evaluare inițială care să redea nivelul inițial de cunoștințe al preșcola rilor. Toate
testele distribuite preșcolarilor au fost structurate pe itemi. ,
În întocmirea testelor de evaluare inițială s -a ținut cont ca acestea să fie în concordanță cu
ipotezele și obiectivele cercetării. Au fost distribuite preșcolarilor în această etapă, două teste de
evaluare inițială.
Prin proba de evaluare inițială nr. 1 – Una sau mai multe (vezi anexa 1), mi -am propus să
determin nivelul de cunoștințe al copiilor din punct de vedere a folosirii corecte a substantivelor la
singular și plural. În corectarea testului, s -a avut în vedere capacitatea preșcolarilor de a denumi
corect obiectele/ființele reprezentate în imagini, de a specifica forma corectă a cuvântului atât la
singular (de exemplu: morcov și nu morcove) cât și la plural și de a formula corect propoziții
simple. Corectare testului s -a realizat pe baza descriptorilor de performanță (vezi tabelul 4)
Preșcolarii au fost notați cu calificative, după cum urmează
– copilul obține 2.5 puncte = INSUFICIENT (comportament absent);
– copilul obține 5 puncte = SUFICIENT (comportament în atenție specială);
– copilul obține 7.5 puncte = BINE (comportament în dezvoltare);
– copilul obține 10 puncte = FOARTE BINE (comportament atins).
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
29
Descriptorii de performanță din cadrul probei inițiale nr.1
Tabel 4
Conținuturi Obiective Itemi Descriptori de performanță Punctaj
Recunoașterea
obiectelor/
ființelor
. Să
recunoască
obiectele/
ființele
reprezentate
în imagini
1
Nu recunoaște niciun obiect/ființă
dintre cele reprezentate în imagini.
0 p.
Recunoaște din obiectele/ființele reprezentate în
imagini un număr de:
– un obiect/o ființă. 0.5 p
– două obiecte/ființe. 1 p.
– trei obiecte/ființe. 1.5 p.
– patru obiecte/ființe. 2 p.
Utilizarea
corectă a
substantivelor
la singula r și
plural
Să utilizeze
corect
substantivele
la singular și
plural
2
Nu utilizează corect niciun substantiv
la singular sau plural reprezentat în
imagini. 0 p.
Utilizează corect dintre substantivele la singular
sau plural reprezentate în imagin i, un număr de:
– unu sau două substantive. 1 p.
– trei sau patru substantive. 2 p.
– cinci sau șase substantive. 3 p.
– șapte sau opt substantive. 4 p.
Formularea
corectă a
propozițiilor Să formuleze
corect
propoziții
simple,
utilizând
corect
cuvintele
reprezentate
3
Formulează utilizând cuvintele reprezentate în
imagini, un număr de:
– o propoziție simplă. 1 p
– două propoziții simple. 2 p
– cinci propoziții simple. 3 p
– opt propoziții simple. 4 p.
Prin intermedi ul probei de evaluare inițială nr. 2 – Câte silabe are? (vezi anexa 2), s-a dorit
evidențierea capacității preșcolarilor de a despărți cuvintele în silabe. S -au utilizat în acest sens,
cuvinte formate din 2 sau 3 silabe. Pentru evaluarea preșcolarilor, s -a ținut cont de descriptorii de
performanță specificați în tabelul 4. Prin urmare, pentru fiecare rezolvare corectă, copilul a primit
1.5 puncte, 1 punct acordându -se din oficiu. Notarea copiilor s -a prin utilizarea calificative lor, după
cum urmează :
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
30 – copilul obține 2.5 puncte sau mai puțin = INSUFICIENT (comportament absent);
– copilul obține pâna la 5.5 puncte sau mai puțin = SUFICIENT (comportament în atenție
specială);
– copilul obține pîna la 8.5 puncte sau mai puțin = BINE (comportament în dezvoltar e);
– copilul obține între 9 și 10 puncte = FOARTE BINE (comportament atins).
Descriptorii de performanță din cadrul probei inițiale nr. 2
Tabel 5
Conținut Obiectiv Item Descriptori de performanță Punctaj
Despărțirea
în silabe. Să despartă
corect în si labe
cuvintele
reprezentate în
imagini. 1 Dintre cuvintele reprezentate în imagini,
desparte corect un număr de:
– un cuvânt. 1.5 p.
– două sau trei cuvinte. 4.5 p.
– patru sau cinci cuvinte. 7.5 p.
– șase cuvinte. 9 p.
+ 1 punct
din ofic iu
Pe baza rezultatelor obținute în etapa constatativă, s -a remarcat nivelul scăzut al mai multor
preșcolari. În cadrul etapei experimentale a fost introdusă la grupa experimentală variabila
independentă.
Prin urmare, jocul didactic de educare a limbaj ului, a fost folosit pe perioada întregii
cercetări, atât în cadrul activităților comune cât și în cadrul activităților liber alese. De altfel, prin
conversațiile libere cu copiii, de -alungul cercetării s -au consolidat zilnic, ori de câte ori a fost ocazia
sau a fost nevoie, cunoștințele copiilor sub aspectul dezvoltării limbajului.
Pentru dezvoltarea capacității de comunicare orală s-au desfășurat jocuri în vederea:
-cunoașterii particularităților diferitelor situații de comunicare (dialogul prin telefon,
dialogul între colegi, dialogul cu adulții etc) – Ce știi despre? etc;
-susținerii unui dialog atât în calitate de vorbitor cât si de auditor –Telefonul, La piață etc.;
-formulării întrebărilor și răspunsurilor – Să citim o imagine etc.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
31 Pentru dezvoltare a auzului fonematic au fost demarate jocuri cu întreaga grupă de copii
sau/și grupe mici de copii, jocuri care să exerseze memoria auditivă, capacitatea de diferențiere
fonematică, atenția auditivă, auzul fonematic: Cu ce sunet începe cuvântul?, Îndreaptă greșeala, Ce
e bine, ce e rău ?, Cine spune mai multe cuvinte, etc.
Pentru însușirea corectă a pronunțării sunetelor șuierătoare ș și j și diferențierea acestor
sunete de siflantele s și z s-a desfășurat jocul Trenul și vântul (Taiban, Petre, Nistor, 197 6). Scopul
jocului a avut în vedere dezvoltarea auzului fonematic, însușirea corectă a pronunțării sunetelor
șuierătoare ș și j și diferențierea acestor sunete de siflantele s și z. Sarcina didactică a jocului a
constat în pronunțarea corectă a consoanelor ș și j.
În sala în care s -a desfășurat jocul, educatoarea a amenajat dinainte un cadru special care să
le sugereze preșcolarilor o cale ferată. Copiii au fost împărțiți în două grupe: cea a trenului și cea a
vântului. Primul fluier al educatoarei a reprezent at un semnal pentru “tren”. Prin urmare, preșcolarii
din aceasta grupă s -au deplasat pe “șine”, șuierând – ș, ș, ș. Al doilea semnal a fost indicat grupei a
doua. Copiii din acestă echipă au trebuit să depășească “trenul”, ținând brațele lateral și imitând
vântul – j, j, j. Jocul a continuat cu schimbarea rolurilor.
Pentru complicarea jocului, s -au format patru grupe: a albinelor, a șarpelui, a trenului și a
vântului, fiecare reproducând sunetul caracteristic.
În cadrul jocului, s -a constatat dificultatea unu i preșcolar de a pronunța sunetul s. Având în
vedere acest aspect, educatoarea nu a omis să precizeze faptul că s și z se pronunță ținând colțurile
buzelor bine trase în părți și plasând limba în spatele incisivilor inferiori, pe când pentru articuarea
sunetelor s și z, gura trebuie rotunjită iar vârful limbii dus înspre palat. Indicațiile s -au făcut în
timpul jocului, însă nu și în vorbirea de zi cu zi.
Totodată, de -a lungul perioadei experimentale, s -au desfășurat exerciții individuale de
pronunție a sune tului s.
În prima etapă s -au realizat suplimentar față de restul grupei, exerciții generale pentru
dezvoltarea respirației: exerciții pentru dezvoltarea mușchiului lingual și exerciții de dezvoltare a
auzului fonematic.
În etapa de impostare a sunetului, s -au utilizat ca instrumente o oglindă și un băț de chibrit.
Oglinda a ajutat copilul să surprindă mișcările de articulație, iar bățul de chibrit a ajutat la eliberarea
suflului din cavitatea bucală pe șanțul central al limbii.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
32 În cea de -a treia etapă, sun etul a fost introdus mai întâi în silabe, apoi în cuvinte. S -a
realizat diferențierea sunetelor la nivelul silabelor și la nivelul cuvintelor.
În ultima etapă, s -a realizat automatizarea sunetului în vorbire, utilizându -se propoziții și
poezii scurte.
Este important de precizat că preșcolarul în cauză este născut în luna ianuarie a anului 2010,
având prin urmare, la încheierea grupei mici, vârsta de trei ani și cinci luni, la această vârstă
greșelile de pronunție fiind foarte des întâlnite în rândul copiilo r, dar nefiind considerate defecte.
În etapa experimentală s -au introdus și alte jocuri cu privire la aspectul lexical și sintactic:
-intuirea elementelor componente ale unor structuri gramaticale (silabe, cuvinte, propoziții)
– Silabe vesele, Câte cuvint e am spus?, Spune -mi un cuvânt cu tot atâtea silabe, Cuvinte și
propoziții, Ești un bun cunoscător, etc.;
-intuirea sensurilor unor cuvinte prin activități de joc și învățare (omonime, antonime,
sinonime) – Găsește cuvântul potrivit, Cum mai poți spune?, Cum spun eu și cum spui tu? etc. Jocul
didactic Cum spun eu și cum spui tu? a avut în vedere scopul de a îmbogăți și activiza vocabularul
preșcolarilor cu cuvinte ce denumesc antonime. Sarcina didactica a constat în denumirea
antonimelor de către copii, as tfel încât să realizeze corect acordul substantivelor cu numărul
singular și plural, cu genul feminin și masculin.
Cu privire la aceste aspecte, preșcolarilor li s -a distribuit un test în perioada de evaluare
sumativă (vezi anexa 3), în luna ianuarie a an ului 2014. Corectarea testului s -a realizat pe baza
descriptorilor de performanță specificați în tabelul 6 .
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
33
Descriptorii de performanță din cadrul probei de evaluare sumativă
Tabel 6
Conținuturi Obiective Itemi Descriptori de performanță Puncta j
Recunoașterea
obiectelor/
ființelor
. Să formeze
perechi de
obiecte a
căror
denumire
reprezintă
cuvinte cu
sens opus
1
Nu formează corect nicio pereche de
obiecte a căror denumire reprezintă cuvinte
cu sens opus.
0 p.
Formează corect d in perechile de obiecte a căror
denumire reprezintă cuvinte cu sens opus
– o pereche. 1 p.
– două perechi. 2 p.
– trei perechi. 3 p.
– patru perechi. 4 p.
Intuirea
sensurilor
cuvintelor
Să precizeze
corect
cuvinte le
opuse
specificate de
către
educatoare
2
Nu precizează corect niciun cuvântul opus
specificat de către educatoare. 0 p.
Precizează corect din cuvintele opuse specificate de
către educatoare.
– unu sau două cuvinte. 1.5 p.
– trei, patru sau cinci cuvinte. 3 p.
– sașe sau șapte cuvinte. 4.5 p.
– opt, nouă sau zece cuvinte. 6 p.
Copiii au fost notați cu calificative, astfel:
– copilul obține 2.5 puncte sau mai puțin = INSUFICIENT (comportament absent);
– copilul obține pâna la 5. 5 puncte sau mai puțin = SUFICIENT (comportament în atenție
specială);
– copilul obține pîna la 8.5 puncte sau mai puțin = BINE (comportament în dezvoltare);
– copilul obține între 9 și 10 puncte = FOARTE BINE (comportament atins).
Tot pentru aspectul le xical și sintactic s-au desfășurat în etapa experimentală, jocuri în
vederea:
-îmbogățirii vocabularului cu substantive (comune și proprii), adjective, pronume, numerale
cardinale și ordinale, verbe, adverbe și locuțiuni adverbiale, prepoziții, conjuncții: Cum este, Cine
este, cine sunt? etc.;
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
34 -exprimării corecte a substantivelor comune la singular și plural ( Eu spun una, tu spui multe)
și la diferite cazuri – Cui să dau jucăria?, Ce este? Al (a) cui este? etc.
Pentru însușirea corectă de către copii a form elor de singular și plural a substantivelor
precum și a deprinderii de a le include corect în propoziții; dezvoltarea atenției și memoriei vizuale;
exersarea pronunțării corecte a unor sunete s -a desfășurat la grupa experimentală jocul didactic Eu
spun un a tu spui multe.
Pentru buna desfășurare a jocului, copiii au fost așezați în semicerc. Educatoarea chema
copiii pe rând la panoul așejat în față, astfel că toți au avut ocazia de a rezolva cel puțin două -trei
sarcini. Jumatate din jetoane au fost așejate într-un coșuleț din fața panoului, pe când cealaltă
jumătate a fost împărțită copiilor.
Preșcolarii au trebuit să aleagă un jeton, precizând dacă pe el este reprezentat unul sau mai
multe elemente. Copilul care deținea jetonul corespondent, a trebuit să î l ridice, specificând prin
propoziție cantitatea obiectelor reprezentate pe jeton (una sau mai multe) și denumirea obiectului.
De exemplu: Pe cartonul meu sunt reprezentați mai mulți morcovi. Ca material didactic s -au utilizat
jetoane cu diferite imagini r eprezentând doar o ființă sau un lucru și altele reprezentând mai multe
ființe, respectiv obiecte de același fel; panou și un coș.
Fiecare jeton cu substantivele utilizate și analizate, au avut câte un corespondent, cu unul
sau mai multe elemente reprezent ate de același fel. Unul dintre jetoane s -a regăsit în coșul din fața
panoului, iar corespondentul său, în mâna copiilor.
Următoarea parte a jocului a constat în identificarea de către preșcolari a
singularului/pluralului specificat de educatoare.
Complica rea jocului presupune ca preșcolarii să alcătuiască propoziții simple sau dezvoltate,
utilizând substantivele reprezentate pe jetoane. De exemplu: În vază sunt cinci flori sau Sorin a
văzut o pisică neagră.
Ultima sarcină a activității este rezolvarea unei fișe de evaluare continuă: Eu spun una, tu
spui multe . Imaginile testului au fost identice cu proba de evaluare inițială nr.1 – Una sau mai multe
(vezi anexa 1), și a vizat recunoașterea obiectelor/ființelor reprezentate în imagini, formularea
corectă a p ropozițiilor dezvoltate și utilizarea corectă a substantivelor la forma de sigular și plural a
cuvintelor reprezentate. Corectare testului s -a realizat pe baza descriptorilor de performanță
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
35 specificați în tabelul 7. Jocul didactic descris și proba de evalu are continuă atașată, a fost distribuită
copiilor la sfârșitul lunii februarie a anului 2014.
Descriptorii de performanță din cadrul probei de evaluare continue
Tabel 7
Conținuturi Obiective Itemi Descriptori de performanță Punctaj
Recunoaștere
a obiecte lor/
ființelor
. Să recunoască
obiectele/
ființele
reprezentate în
imagini
1
Nu recunoaște niciun obiect/ființă
dintre cele reprezentate în imagini.
0 p.
Recunoaște din obiectele/ființele reprezentate în
imagini un număr de:
– un obiect/o ființă. 0.5 p
– două obiecte/ființe. 1 p.
– trei obiecte/ființe. 1.5 p.
– patru obiecte/ființe. 2 p.
Utilizarea
corectă a
substantivelor
la singular și
plural
Să utilizeze
corect
substantivele la
singular și
plural
2
Nu utilizează cor ect niciun
substantiv la singular sau plural
reprezentat în imagini. 0 p.
Utilizează corect dintre substantivele la singular sau
plural reprezentate în imagini, un număr de:
– unu sau două substantive. 1 p.
– trei sau patru substantive. 2 p.
– cinci sau șase substantive. 3 p.
– șapte sau opt substantive. 4 p.
Formularea
corectă a
propozițiilor Să formuleze
corect
propoziții
dezvoltate,
utilizând corect
cuvintele
reprezentate
3
Formulează utilizând cuvintele reprezentate în
imagini, un număr de:
– o propoziție dezvoltată. 1 p
– două propoziții dezvoltate 2 p
– cinci propoziții dezvoltate. 3 p
– opt propoziții dezvoltate. 4 p.
Preșcolarii au fost notați cu calificative, după cum urmează
– copilul obține 2.5 puncte = INSUFICIENT (comportament absent);
– copilul obține 5 puncte = SUFICIENT (comportament în atenție specială);
– copilul obține 7.5 puncte = BINE (comportament în dezvoltare);
– copilul obține 10 puncte = FOARTE BINE (comportament atins).
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
36 Despărțire a în silabe a reprezentat un real interes pentru preșcolarii din grupa experimentală.
La finele testului, copiii au solicitat mapa Jocul literelor și al cuvintelor . Mapa conține printre altele
un număr de optzeci de jetoane ce reprezintă singularul și plur alul a patruzeci și patru de cuvinte.
Preșcolarii au utilizat frecvent aceste jetoane în jocurile de masă din cadrul activităților la
alegere.
Pentru creativitatea și expresivitatea limbajului oral, s-au desfășurat jocuri ce au vizat:
-reținerea și utiliz area unor structuri verbale expresive (adjective, adverbe, epitete, expresii
ritmate);
-nuanțarea vocii, adecvarea vocabularului, folosirea intonației potrivite pentru situații și
trăiri emoționale particulare. Astfel, la grupa experime ntală au fost introd use jocurile: Recunoaște
personajul!, Mult e dulce și frumoasă limba ce -o vorbim! etc.
Testele de evaluare continuă au ajutat la descoperirea și remedierea lacunelor preșcolarilor,
întucât acestea prezintă avantajul de a permite intervenția imediată a prof esorului asupra
preșcolarilor și astfel permite acestora din urmă remedierea erorilor si a lacunelor imediat după
apariția lor.
Prima probă de evaluare finală administrată copiilor, A/al/ai/ale/ cui sunt? (vezi anexa 4) a
avut rolul de a constata capacitate a preșcolarilor de a folosi corect substantivele la singular și plural
în cazul genitiv. În evaluarea copiilor, s -a ținut cont de următorii descriptori de performanță:
Descriptorii de performanță din cadrul probei finale 1
Tabel 8
Conținut Obiectiv Item Descriptori de performanță Punctaj
Utilizarea
corectă a
substantive -lor
la singular și
plural în
nominativ,
acuzativ, dativ și
genitiv. Să utilizeze
corect
substantivele
la singular și
plural în cazul
genitiv. Itemul
1
Utilizează corect în cazul genitiv un număr de:
– un substantiv la singular sau
plural. 2.5 p.
– două sau trei substantive la
singular sau plural. 5.5 p.
– patru sau cinci substantive la
singular sau plural. 8.5 p.
– șase substantive la singular sau
plural. 10 p.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
37 Copiii a u fost notați cu calificative, asftel:
– copilul obține 2.5 puncte sau mai puțin = INSUFICIENT (comportament absent);
– copilul obține 5.5 puncte sau mai puțin = SUFICIENT (comportament în atenție specială);
– copilul obține 8.5 puncte sau mai puțin = B INE (comportament în dezvoltare);
– copilul obține 10 puncte = FOARTE BINE (comportament atins).
Prin intermediul probei de evaluare finală nr.2 – Ce face/Ce fac? (vezi anexa 5) s-a
determinat capacitatea preșcolarilor de a despărți cuvintele în silabe și totodată de a formula
propoziții dezvoltate, indiferent de părțile de vorbire implicate în propoziție. Evaluarea copiilor s -a
realizat pe unor descriptori de performanță (vezi tabelul 9).
Descriptorii de performanță din cadrul probei finale 2
Tabel 9
Conținuturi Obiective Itemi Descriptori de performanță Punctaj
Formularea
corectă a
propozițiilor Să formuleze
corect propoziții
dezvoltate,
utilizând corect
cuvintele
reprezentate în
imagini
1 Nu formulează corect nicio
propoziție dezvoltată, utilizând
cuvintele reprezentate în
imagini. 0 p.
Formulează corect, utilizând cuvintele
reprezentate în imagini :
– o propoziție dezvoltată. 1.5 p
– două sau trei propoziții
dezvoltate. 3 p
– patru sau cinci propoziții
dezvoltate. 4.5 p
– șase p ropoziții dezvoltate. 6 p
Despărțirea în
silabe Să despartă
corect în silabe
cuvintele
reprezentate în
imagini
2 Nu desparte corect în silabe
niciun cuvânt reprezentat în
imagini. 0 p.
Dintre cuvintele reprezentate în imagini,
desparte corect în si labe, un număr de:
– un cuvânt. 1 p.
– două sau trei cuvinte. 2 p.
– patru sau cinci cuvinte. 3 p.
– șase cuvinte. 4 p.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
38 Preșcolarii au fost notați cu calificative, astfel:
– copilul obține 2.5 puncte sau mai puțin = INSUFICIENT (compo rtament absent);
– copilul obține 5.5 puncte sau mai puțin = SUFICIENT (comportament în atenție specială);
– copilul obține 8.5 puncte sau mai puțin = BINE (comportament în dezvoltare);
– copilul obține 10 puncte = FOARTE BINE (comportament atins).
În ceea ce privește partea calitativă a cercetarii , s-a utilizat metoda interviului, iar ca
instrument ghidul de interviu (vezi anexa 6). S -a aplicat ghidul de interviu cadrelor didactice din
învățământul preșcolar în vederea obținerii datelor cu privire la re levanța utilizării jocului didactic
în activitățile de educare a limbajului.
Cadrele didactice au fost rugate să -și precizeze părerea cu privire la relevanța utilizării
jocului didactic în cadrul activităților de învățare. Răspunsurile cadrelor didactice au fost
următoarele:
Respondent 1: În cadrul activităților de învățare, jocul didactic este mereu utilizat deoarece
preșcolarii o să -și amintească cu plăcere perioada în care au stat la grădiniță. Spre deosebire de
etapa școlarității, când jocul didactic a pare doar într -un moment al activității didactice, acum el este
predominant și este menit să capteze atenția micilor preșcolari.
Respondent 2: Jocul didactic în special la nivelul I prezintă cea mai mare importanță și ar
trebui să predomine în activitate a didactică. Prin joc, preșcolarii își însușesc mai repede
cunoștințele, fiind mai atractiv și mai apropiat de ceea cu ce sunt ei obișnuiți.
Respondent 3: Da, este relevantă. Deoarece dezvoltă creativitatea, spiritul de echipă iar
elevii socializează.
Respondent 4: Jocul în activitatea de învățare la preșcolari nu poate lipsi. Este activitatea
care corespunde cel mai bine particularităților de vârstă, este motivant, stârnește interesul și
participarea activă la învățare.
Cadrelor didactice li s -a cerut opi nia cu privire la cele mai importante rezultate obținute în
urma utilizării jocului didactic.
Răspunsurile respondenților au fost următoarele:
R1: Rezultatele obținute atunci când este utilizat jocul didactic la o activitate de Educarea
Limbajului sunt im ediate și evidente, simulează imaginația și interesul pentru activitatea
desfășurată.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
39
R2: Copilul participă activ la activități. Preșcolarul preferă mai degrabă să rezolve cerințele
unui joc decât să răspundă la întrebări clasice.
R3: Materia predată este mai accesibilă, așadar elevii sunt mai interesați de activitate.
R4: În activitățile de educare a limbajului jocul contribuie la obținerea de rezultate foarte
bune în dezvoltarea auzului fonematic, la îmbogățirea vocabularului și la formarea unei exprimăr i
corecte.
În cadrul celei de -a treia întrebări, respondenții au fost rugați să specifice elementele
perturbatoare în desfășurarea jocului didactic. Participanții au avut următoarele răspunsuri:
R1: De multe ori, copiii sunt captați de alte lucruri. Orice element le poate distrage atenția.
Aceasta depinde foarte mult de starea lor de zi cu zi, de personalitate și de interesul pentru
activitate.
R2: Elemente perturbatoare sunt zgomotul și temperamentul copiilor.
R3: Sarcinile prea numeroase, conținutul neade cvat vârstei și particularităților copiilor.
R4: Organizarea defectuoasă, neînțelegerea regulilor jocului.
A patra întrebare a făcut referire la părerea persoanelor intervievate cu privire la delimitarea
între mediul rural și cel urban în derularea jocului didactic: Credeți că ar trebui să existe o
delimitare între cele două medii, rural și urban, în desfășurarea jocului didactic? Cadrele didactice
au dat următoarele răspunsuri:
R1: Jocul didactic este folosit cu succes atăt în mediul urban cât și în mediul rural. De
menționat este faptul că, în mediul rural sunt, după părerea mea, folosite mai mult jocurile de
mișcare, iar în cel urban copiii sunt mai interesați de jocurile care utilizează mijloace moderne și
materiale cât mai diversificate.
R2: Nu. Etapele jocurilor didactice au aceleași caracteristici.
R3: Toți copiii sunt la fel, deci nu cred că ar trebui diferențiate tipurile de jocuri decât din
punct de vedere al conținuturilor care țin cont de mediul social cunoscut copiilor.
R4: Mediul în care se desf ășoară activitatea bazată pe joc nu are importanță! Depinde de
măiestria și motivația dascălului pentru ca jocul didactic să contribuie la atingerea obiectivelor
urmărite.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
40
Cercetarea și -a îndreptat interesul și asupra opiniei persoanelor intervievate asu pra
elementelor care ajută la o bună desfășurare a jocului didactic. Cu privire la acest aspect,
respondenții au avut următoarele răspunsuri:
R1: Elementele unu joc didactic care transformă jocul într -unul reușit, sunt diverse. O bună
cunoaștere a regulilo r, material vizuale viu colorate și apropierea de preocupările lor zilnice, pot
face ca jocul didactic folosit să atingă obiectivele propuse.
R2: Motivația, recompensele, materialul didactic folosit.
R3: O bună pregătire în prealabil, utilizarea unui mater ial didactic atractiv, cerințe clare și
precise, implicarea tuturor preșcolarilor.
R4: Înțelegerea/respectarea regulilor, asigurarea materialelor necesare duc la buna
desfășurare a jocului didactic.
Cercetarea își propune să afle care sunt jocurile didacti ce desfășurate la grupă în cadrul
activităților de educare a limbajului pentru nivelul I. Regăsim astfel, în opinia respondenților:
R1: Am desfășurat la grupa mea de preșcolari jocuri de despărțire în silabe, de formulare a
propozițiilor simple etc.
R2: La grupa mijlocie se pot organiza jocurile de recunoaștere a sinonimelor, a antonimelor.
Jocurile de cunoaștere a particularităților diferitelor situații de comunicare pot fi regăsite în
activități de educare a limbajului.
R3: Jocurile de recunoaștere a sing ularului și pluralului, jocurile de îmbogățire a
vocabularului, sunt jocuri potrivite vârstei de 4 -5 ani și chiar la grupa mică.
R4: Jocurile didactice pentru îmbogățirea vocabularului, jocuri de despărțire în silabe, etc.
O altă întrebarea din cadrul ghid ului de interviu este următoarea: Considerați că jocul
didactic este o metodă activ -participativă? Respondenții au fost rugați să -și argumenteze răspunsul
dat. Răspunsurile sunt cele enumerate mai jos:
R1: Jocul didactic poate îmbrăca forme diverse. Eu cre d că, atâta timp cât obiectul acțiunii
didactice este copilul, jocul se poate transforma mereu și poate conduce la atingerea cu succes a
obiectivelor propuse.
R2: Da. Elevii se implică emoțional, verbalizează, fac mișcare.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
41 R3: Este o metodă activ -participa tivă. Pentru că are un grad ridicat de activizare a copiilor și
are caracter formativ.
R4: Da. Pentru că preșcolarii sunt implicați activ prin atractivitatea activității desfășurate și
presupune participarea atentă pentru soluționarea cerințelor.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
42
CAPITOLUL 4
ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
Analiza și interpretarea datelor a fost realizată în perioada 14 -30 aprilie și a reprezentat
etapa post -experimentală în derularea experimentului psihopedagogic. În această etapă s -au analiza t
rezultatele testelor inițiale și finale analizând evoluția grupei experimentale. Totodată, am comparat
rezultatele finale ale celor două grupe incluse în cercetare, pentru a putea observa mai clar impactul
produs de jocul didactic asupra capacităților de comunicare la copiii din grupa experimentală.
În urma probei de evaluare inițială nr.1 – Una sau mai multe (vezi anexa 1), probă
distribuită copiilor din ambele grupe: cea experimentală și cea de control, au reieșit următoarele
rezultate:
Rezultatele obț inute de preșcolarii grupelor experimentale
și ai grupei de control la proba inițială nr.1
Tabel 10
Calificativ acordat
Foarte bine Bine Suficient Insuficient
Grupa
experimentală
(frecvență/procent) 5
33% 4
27% 4
27% 2
13%
Grupa de control
(frecvență/p rocent) 5
33.33% 4
26.67% 3
20% 3
20%
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
43
Fig.1. Histogramă comparativă semnificând calificalivele celor două grupe la proba inițială nr.1
În urma aplicării probei Una sau mai multe , s-a constatat faptul că din perspectivele utilizării
substantivelo r la singular și plural, a denumirii corecte a obiectelor/ființelor reprezentate în imagini,
și a formulării corecte a propozițiilor simple între preșcolarii grupei experimentale și ai grupei de
control, nu există diferențe semnificative, rezultatele fiind foarte asemănătoare.
Fig.2. Calificalivele copiilor din grupa experimentală la proba inițială nr.1,
exprimate în procente
Analiza datelor a arătat că aproape jumătate din colectivul grupei experimentale nu au
însușită deprinderea de a utiliza corect substantivele la formele de singular sau plural și/sau de a
formula propoziții corecte din punct de vedere gramatical. Comportamentul este absent la 2
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
44 preșcolari din grupa experimentală. Rezultatele au arătat că doar 5 copii au atins acest
comportament.
Fig.3. Calificalivele copiilor din grupa de control la proba inițială nr.1,
exprimate în procente
Așadar, dintre cei 15 copii ai grupelor, câte 5 (33%) au primit calificativul foarte bine,
datorită faptului că au avut răspunsuri corecte la toate cerin țele probei. 4 copii din fiecare grupă
(27%) au obținut calificativul bine. Diferențe puțin sesizabile s -au înregistrat la nivelul copiilor
cărora li s -au atribuint calificativul suficient sau insuficient. Grupul experimental s -a confruntat cu 4
calificat ive suficient (27%) și cu 2 de insuficient (13%); iar grupul de control s -a confruntat cu câte
2 calificative de suficient (20%), și tot 2 calificative insuficient (20%) .
Rezultatele copiilor, arată că 40%, ceea ce semnifică un procentaj destul de apropiat de
jumătate din întreg grupul de copii din grupa experimentală, dar și din grupa de control, nu au
acumulat punctajul care le -ar fi acordat calificativul bine.
Rezultatele copiilor din grupa experimentală și grupa de control la Proba de evaluare
inițială nr. 2 – Câte silabe are? , pot fi vizualizate în tabelul și hist ogramele comparative de mai jos.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
45 Rezultatele obținute de preșcolarii grupei experimentale
și ai grupei de control proba inițială nr.2
Tabel 11
Calificativ acordat
Foarte bine Bine Sufic ient Insuficient
Grupa
experimentală
(frecvență/procent) 1
7% 5
33% 6
40% 3
20%
Grupa de control
(frecvență/procent) 2
13% 4
27% 6
40% 3
20%
Fig. 4. Histogramă comparativă reprezentând numărul de rezolvări corecte ale
preșcolarilor celor două grupe la proba inițială nr.2
În urma evaluării inițiale nu s -au constatat diferențe semnificative în rezolvarea cerințelor
de către copii la proba de evaluare nr.2. Din grupa experimentală, doar un copil a obținut punctajul
total, iar din grupa de control au ob ținut 6 răspunsuri valide 2 preșcolari. Se observă că la nivelul
ambelor grupe au existat copii care nu au reușit să despartă în silabe niciun cuvânt.
În urma corectării testului, pe baza numărului de rezolvări corecte, preșcolarii au fost notați
cu califi cativele foarte bine, bine, suficient și insufucient, după cum se poate observa în figura 5.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
46
Fig. 5. Histogramă comparativă reprezentând calificativele obținute de preșcolarii celor
două grupe la proba inițială nr.2
Nu s -au constatat diferențe semnifi cative în rezolvarea cerințelor de către copii la proba de
evaluare inițială nr.2. După cum se poate vedea în figura de mai sus, majoritatea copiilor au
comportamentul vizat în dezvoltare sau necesită sprijin. Comportamentul este absent la câte 3
preșcolar i din fiecare grupă.
Fig. 6. Calificativele obținute de preșcolarii din grupa experimentală la proba inițială
nr.2, exprimate în procente
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
47 În figura 6 se poate observa faptul că doar 7% dintre preșcolarii grupei experimentale au
obținut calificativul foarte bine, ceea ce denotă că un singur copil din cei 15 au comportamentul
atins. Cel mai mare procent, 40%, este reprezentat de calificativul suficient. Acest calificativ a fost
acordat unui număr de 6 copii din grupa experimentală.
Fig. 7. Calificativ ele obținute de preșcolarii din grupa de control la proba inițială nr.2,
exprimate în procente
Comparativ cu situația înregistrată în urma analizării datelor preșcolarilor din grupul
experențial, în grupul de control au existat doi copii care au despărțit corect în silabe toate cele sașe
cuvinte reprezentate în imagini. Cinci copii din grupul experimental (33%), respectiv patru copii din
grupul de control (27%) au comportamentul în dezvoltare, reușind să rezolve cu succes patru sau
cinci cerințe ale probei . Aceștia au obținut calificativul bine. Dintre copiii existenți în cele două
grupe, câte 40%, ceea ce semnifică un număr de 6 preșcolari, au rezolvat doar două sau trei cerințe,
reușind astfel să obțină calificativul suficient , iar câte 3 copii din fiecar e grupă (reprezentând 20%)
au primit calificativul insuficient.
De remarcat este fapul că toți preșcolarii care nu au obținut calificativul foarte bine au
întâmpinat dificultăți în a despărți în silabe cuvântul avion.
Jocurile didactice din etapa experime ntală au avut rolul de a remedia lacunele preșcolarilor
din grupa experimentală.
În cadrul jocului didactic trenul și vântul desfășurat în etapa experimentală s -a constatat
dificultatea unui preșcolar X. de a pronunța sunetul s. Utilizând exercițiile spec ificate mai sus
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
48 pentru obținerea acestui sunet, s -a remarcat faptul că în timpul jocurilor libere, un grup format din
două fete și doi băieți repetau cu X. aceste exerciții din diferite etape, nu neapărat în ordinea
stabilită, folosind oglida și bețele de chibrit. Întrucât activitatea copiilor era sub forma unui joc de
rol (un copil era educatoarea, iar ceilalți erau preșcolarii), s -a sesizat că X. era mai încrezător în
forțele proprii și nu de puține ori, reușea mai bine să pronunțe sunetul s decât în cadr ul exercițiilor
individuale desfășurate cu educatoarea grupei.
În urma probei de evaluare sumative: Cum spun eu și cum spui tu? (anexa 3), s-a avut în
vedere scopul de a îmbogăți și activiza vocabularul preșcolarilor cu cuvinte ce denumesc antonime.
Fig.8 Histogramă reprezentând calificativele obținute de copiii din grupa experimentală la
proba sumativă
Rezultatele copiilor arată o remediere a cunoștințele copiilor sub aspectul dezvoltării
limbajului. Mai mult de jumătate din numărul de preșcolari supus cercetării și -au atins
comportamentul vizat. După cum se poate observa în figura 8, niciun preșcolar nu a obținut
calificativul insuficient.
Fig. 9 Calificativele obținute de copiii din grupa experimentală la proba sumativă,
exprimate în procente
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
49
Figura 9 specifică faptul că în total, 67%, dintre copii au comportamentul atins. Datele
analizate arată și faptul că mai mult de un sfert din calificativele acordate s -au încadrat pentru
calificativele bine (20%) și chiar suficient (13%) . Niciun preșcolar nu a obținut calificativul
insuficient.
Rezultatele probei de evaluare continuă Eu spun una, tu spui multe , au fost centralizate în
figurile 10 și 11 de mai jos:
Fig.10 Histogramă comparativă reprezentând calificativele obținute de copiii din grupa
experime ntală la probe de evaluare inițială nr.1 și continuă
Analizând rezultatele copiilor, se remarcă un progres vizibil din punct de vedere al
dezvoltării limbajului. Dacă în etapa pre -experimentală, doar 5 copii aveau atinse comportamentele
vizate în proba d e evaluare, la momentul evaluării continue, numărul acestora era în creștere, astfel
că doar un copil mai avea comportamentul în dezvoltare.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
50
Fig. 11 Calificativele obținute de copiii de grupa experimentală la proba continuă nr.1,
exprimate în procente
93%, dintre preșcolari obținut punctajul maxim. Doar un preșcolar (7%) a obținut
calificativul bine în cadrul probei de evaluare continuă , față de proba inițială, la care au obținut
același calificativ un număr de 4 copii .
În cadrul probei continue, nu au existat răspunsuri care să corespundă calificativelor
suficient sau insuficient , comparativ cu situația din evaluarea inițială, unde 4 copii au obținut
calificativul suficient, iar 2 copii au obținut calificativul insuficient.
Majoritatea preșcolarilor di n grupa experimentală și -au însușit deprinderile de a utiliza
substantivele feminine și masculine la singular și plural și de a formula propoziții simple și
dezvoltate cu acestea.
Proba de evaluare finală nr. 1 -A/al/ ai/ale/ cui sunt? (vezi anexa 4), a scos în evidență
următoarele rezultate:
Fig.12 . Histogramă comparativă semnificând calificalivele obținute de copiii din grupa experimetală și
grupa de control la proba finală nr.1
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
51
Se remarcă faptul că, din totalul de 15 preșcolari din grupa de control, 12 au dobândit
capacitatea de a specifica forma substa ntivelor la singular și plural la genul genitiv. Prin urmare, la
acești copii s -a remarcat un progres vizibil sub aspectul lexical și sintactic al limbajului.
Răspunsurile corecte ale celor 12 copii, au fost concretizate în obținerea calificativului foarte bine.
Aceleași rezultate au înregistrat și 4 copii din grupul de contrul, se observă o diferență semnificativă
între rezultatele grupei de control și grupei experimentale.
Fig.13 . Calificalivele obț inute de copiii din grupa experimetală la proba finală nr.1
Analiza datelor arată că niciun preșcolar din grupul experimental nu a obținut calificativele
insuficient sau suficient și că 80% dintre preșcolari au primit calificativul foarte bine. Prin urma re,
80% din preșcolarii din grupul experimental au rezolvat fișa probei finale nr.1 în totalitate. În
această situație, remarcăm contribuția jocurilor demarate în etapa experimentală . Este de subliniat
faptul că, preșcolarul cu stare precară de sănătate se încadrează în cele 20 de procente ce corespund
preșcolarilor care au obținut calificativul bine.
Fig.14 . Calificalivele obținute de copiii din grupa de control la proba finală nr.1
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
52 O diferență majoră se ev idențiază și prin compararea grupului experimen tal cu grupul de
control, din care doar 27% dintre copii ( 4 ) au reușit obținerea calificativului foarte bine.
Grupa experimentală a înregistrat 3 calificative de bine (20%, după cum se poate observa în
figura nr.14) – 2 copii reușind rezolvarea corectă a 5 itemi și un copil reușind rezolvarea corectă a
patru itemi.
Din grupul de control, 20% din numărul total de copii (5) au obținut calificativul bine,
datorită obținerii a cinci răspunsuri corecte din partea a 3 copii și respectiv 4 răspunsuri corecte din
partea a 2 copii.
Jocurile didactice desfășurate cu grupa experimentală au avut un impact pozitiv asupra
copiilor, date fiind calificativele bune și foarte bune obținute de către aceștia. De asemenea, grupa
experimentală nu a înregistrat nici un calificati v suficient sau insuficient în cadrul acestei probe, pe
când grupul de control s -a confruntat chiar și cu un copil care nu a dat nici un răspuns corect, prin
urmare a obținut calificativul insuficient . La fel și alți 2 copii care au dat doar câte un răspu ns
corect. 1 copil a răspuns corect la două întrebări din item iar 2 copii au dat câte 3 răspunsuri corecte.
Prin urmare, grupul de control a înregistrat câte 3 calificative de suficient , ceea ce semnifică un
procent de 20%.
Rezultatele testului au releva t faptul că preșcolarii din grupa experimentală au înregistrat un
progres privitor la aspectul lexical și sintactic al limbajului. Ei sunt acum capabili să utilizeze corect
forma de singular și plural a substantivelor la diferite cazuri.
Este important de precizat că, în urma unor discuții avute cu părinții copiilor, s -a constatat
că 3 preșcolari din grupa experimentală (20%) și 12 preșcolari din grupa de control (80%),
utilizează corect substantivele la singular si plural în cazul genitiv doar în situații le formale. De
exemplu: la grădiniță; în cadrul parteneriatelor, atunci când trebuie să relaționeze c u adulți sau alți
copii; când merg în vizite cu părinții etc. Dintre acești 3 preșcolari din grupa experimentală, unul a
obținut calificativul foarte bine , iar 2 au obținut calificativul bine.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
53 Proba de evaluare finală nr. 2 – Ce face/Ce fac? (vezi anexa 5) a evidențiat următoarele
rezultate:
Rezultatele obținute de preșcolarii celor două grupe la proba finală nr.2
Tabel 12
Calificativ acordat
Foarte bi ne Bine Suficient Insuficient
Grupa
experimentală
(frecvență/procent) 15
100% 0
0% 0
0% 0
0%
Grupa de control
(frecvență/procent) 11
73% 3
20% 1
67% 0
0%
Fig.15 . Histograma comparativă semnificând calificalivele celor două grupe la proba finală nr.2
Analizând rezultatele probei finale nr.2, observăm că față de probele inițiale, copiii ambelor
grupe au obținut rezultate mai bune. Grupa experimentală a totalizat un număr de 15 calificative de
foarte bine, comparativ cu proba inițială, la care s -au înr egistrat doar 9 calificative de foarte bine,
ceea ce semnifică faptul că 100% din răspunsurile preșcolarilor din grupa de control au fost foarte
bune.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
54
Fig.16 .Calificalivele obținute de copiii din grupa de control la proba finală nr.2
S-a evidențiat un progres și în ceea ce privește preșcolarii din grupa de control, 73% dintre
ei reușind să obțină calificativul foarte bine . 20% dintre rezultatele grupei de control s -au
concretizat în calificativul bine, și doar 7% au obținut calificativul suficient.
Nici în cazul grupei de control nu s -a evidențiat niciun calificativ insuficient. În urma
analizării rezultatelor, a mai reieșit faptul că toți preșcolarii din grupa de control cărora nu li s -a
acordat calificativul foarte bine , au întâmpinat dificultăți î n a despărți în silabe cuvântul urs, din
cauza faptulu că acest cuvânt are în componența sa o singura silabă.
S-a constatat că preșcolarii din grupa experimentală au despărțit corect toate cuvintele în
silabe, indiferent de numărul silabelor existente în cuvânt.
Ambele grupe au obținut rezultate bune, însă este mai mult vizibil progresul preșcolarilor
din grupa experimentală .
Se constată astfel că jocurile didactice de educare a limbajului utilizate în cadrul grupei
experimentale și -au dovedit eficiența.
Centrarea analizei calitative este bazată pe descrierea fenomenului, categorizarea și
identificarea modului în care conceptele se unesc între ele astfel încât să poată produce o explicație
a fenomenului dat. Pentru aceasta, datele au fost analizate din per spectiva abordării
descriptiv/interpretative.
În urma aplicării interviului celor patru respondenți, s -au remarcat similaritudini, dar și
diferențieri cu privire la jocurile didactice la educa rea limbajului la desfășurate la grupă .
Indiferent de vechime și studii, t oți respondenții au considerat relevantă utilizarea jocului
didactic în cadrul activităților de învățare din grădiniță. Jocul didactic a fost invocat de toate cadrele
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
55 didactice ca fiind o parte foarte importantă în activitatea de învățare, aducân d diverse beneficii în
planul dezvoltării cognitive și afective la preșcolari.
Analizând răspunsurile participanților la interviu, constatăm că respondenții au enumerat o
serie de beneficii ale utilizării jocului didactic în cadrul activităților de educare a limbajului: un
cadru didactic consideră că astfel rezultatele obținute sunt imediate și evidente, simulează
imaginația și interesul pentru activitatea desfășurată. Utilizarea jocurilor didactice coduce la un
comportament mai activ din partea preșcolarul ui. Răspunsul unui respondent a relevat faptul că
utilizând jocul didactic la educarea limbajului, materia predată este mai accesibilă copiilor. S -a
constatat că un respondent este de părere că în activitățile de educare a limbajului , jocul didactic
contri buie la obținerea de rezultate foarte bune în dezvoltarea auzului fonematic, la îmbogățirea
vocabularului și la formarea unei exprimări corecte.
În ceea ce privește factorii perturbatori ai jocului, doi respondenți au specificat o serie de
factori intern i iar ceilalți doi , provenind din medii de predare diferite, au identificat mai mult factori
externi perturbatori ai jocului didactic. Au existat diferențieri si în ceea ce privește delimitarea
jocului didactic în funcție de mediul rural și urban. Privito r la această chestiune, răspunsul unui
cadru didactic cu studii superioare și un an vechime , care își desfășoară activitatea în mediul rural, a
evidențiat faptul că în mediul rural predomină jocurile de mișcare, iar în mediul urban, preșcolarii
sunt mai in teresați de mijloace moderne cât mai diversi ficate. Ceilalți trei respondenți au precizat că
în desfășurarea jocului didactic nu ar trebui făcută nicio delimitare între mediul urbal și rural.
respondentul cu cea mai mare vechime în învățământ, a specificat că nu ar trebui trebui diferențiate
tipurile de jocuri decât din punct de vedere al conținuturilor care țin cont de mediul social cunoscut
copiilor.
A cincea întrebare a vizat elementele care ajută la o bună desfășurare a jocului didactic.
Toate cadrele didactice au identificat o serie de astfel de elemente. Elementele comune specificate
sunt următoarele: înțelegerea și respectarea regulilor de către preșcolari, utilizarea unui material
didactic atractiv. Separat, respondenții au identifiicat și alte elem ente, cum sunt: apropierea de
preocupările lor zilnice, motivația, recompensele, o bună pregătire în prealabil, cerințe clare și
precise, implicarea tuturor preșcolarilor. Prin întrebarea șase, cercetarea își propune să afle care sunt
tipurile de jocurile didactice desfășurate la grupă în cadrul activităților de educare a lim bajului .
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
56 Regăsim astfel, în opinia respondenților: Pentru preșcolari, cele mai potrivite jocuri
didactice sunt jocurile de despărțire în silabe, jocurile de formulare a propozițiilor s imple, jocurile
de recunoaștere a sinonimelor, a antonimelor, jocurile didactice de cunoașterea a particularităților
diferitelor situații de comunicare, de recunoaștere a singularului și pluralului, jocurile de îmbogățire
a vocabularului.
La întrebarea nr. 7: Considerați că jocul didactic este o metodă activ -participativă? , s-au
găsit trei răspunsuri asemănătoare. Respondenții au specificat ca jocul didactic este o metodă activ –
participativă. Argumentarea răspunsurilor a fost similară și a constat în faptul că în cadrul jocului
didactic, preșcolarii sunt implicați activ. Un respondent a precizat că jocul didactic poate îmbrăca
forme diverse. Atât timp cât obiectul acțiunii didactice este copilul, jocul se poate transforma mereu
și poate conduce la atingerea c u success a obiectivelor propuse.
Ultima întrebare a vizat observarea progresului / regresului preșcolarilor. Toate cadrele
didactice au specificat că în urma desfășurării la grupă a jocurilor didactice, au constatat progresul
copiilor în plan comportament al, cognitiv și afectiv. Un respondent a argumentat că prin
intermediul jocului didactic noți unile sunt predate într -o ambianță plăcută, relaxantă, iar în echipă
este stimulată competiția, colegialitatea, spiritul de echipă, elemente regăsite în comportame ntul
preșcolarilor. În concluzie, în urma demarării jocurilor didactice în grădiniță, se remarcă progresul
preșcolarilor pe mai multe planuri.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
57
CONCLUZII
În urma analizei datelor cercetării, au rezultat o serie de concluzii în privința utili zării
jocului didactic la activitățile de educarea limbajului.
Jocurile didactice oferă creșterea randamentului școlar, deci îmbunătățirea performanțelor
școlare, preșcolarii însușindu -și și consolidându -și cunoștințele. Introducerea jocului didactic în
activitățile de educare a limbajului conduce la modificări cantitative și calitative însemnate, atât în
ceea ce privește latura instructivă, cât și cea formativă. Utilizarea jocurilor didactice de educare a
limbajului atât în cadrul activităților comune și în cadrul ac tivităților la alegere, conduce la o bună
cunoaștere a particularităților diferitelor situați i de comunicare de către copii, la posibilitatea
susținerii de către aceștia a unui dialog în calitate de vorbitor i și auditor i, precum și la posibilit atea
formulării unor întrebări și răspunsuri corecte din punct de vedere gramatical. Constatăm deci
impactul major pe care jocurile didactice de educare a limbajului îl dețin asupra dezvoltării
capacității de comunicare orală la preșcolari. Jocurile de exe rsare a memoriei auditive, a atenției
auditive, a capacității de d iferențiere fonematică conduc la îmbunătățirea auzului fonematic.
Utilizarea jocului didactic cu preponderență în activitățile din grădinița de copii, conduce la
rezultate considerabile în ceea ce privește aspectul lexical și sintetic, precum și creativitatea și
expresivitatea limbajului oral.
Cele mai avantajoase strategii didactice de valorizare a valențelor instructiv -formative în
cadrul jocului d idactic de educare a limbajului sunt strate giile interactive. Ele împiedică pasivitatea
preșcolarilor și le dezvoltă acestora o serie de capacități: sociabilitate, încredere în forțele proprii,
spiritul de echipă etc.
Jocul didactic, încadrat în activitățile de educare a limbajului, conduce la îmbo gățirea
aspectelor pozitive în ceea ce privește rezultatele copilului pe mai multe planuri: dezvoltă
imaginația, creativitatea, auzul fonematic, spiritul de echipă, îmbogățește vocabularul etc. În ceea ce
privește eficiența jocului didactic , aceasta poate fi perturbată atât de factori externi cât si de factori
interni.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
58 Factorii perturbatori pot fi cauzați și de educator, prin solicitarea sarcinilor prea numeroase,
prin predarea unui conținut neadecvat vârstei și particularităților individuale ale copiilor, printr -o
organizare defectuoasă a activității didactice sau explicarea greoaie a sarcinilor jocului.
Cercetarea a arătat că nu t rebui e făcute delimitări între mediul rural și urban în demararea
activităților ce presupun desfășurarea jocurilor didactice d ecât din perspective conținuturilor, deși
există diferențe între modurile de organizare, în sensul că în mediul rural, acestea presupun mai
multă mișcare.
Elementele care care conduc la desfășurar ea optimă a jocurilor didactice sunt diverse. Ele
presupun u tilizarea unor materiale didactice atractive, a recompenselor , precum și o pregătire
temeinică a cadrelor didactice în elaborarea lor.
Printre j ocurile didactice desfășurate la grupă în cadrul activităților de educar e a limbajului
pentru nivelul I, care ș i-au demonstat cel mai mult eficiența, se regăsesc jocuri didactice ce dezvoltă
capacitatea de comunicare orală a preșcolarulor , jocuri care țin de aspectul fonetic, lexical și
sintactic.
Jocul didactic reprezintă o metodă activ -participativă, deoarece prezintă un grad ridicat de
activizare a copiilor. Copiii nu participă pasiv în cadrul activităților, așa cum se întâmplă în cazul
metodelor tradiționale. Utilizarea mijloacelor active -participativa conduce la participarea
preșcolarilor la propria lor formare . Prin intermediul jocului didactic, copiii înregistrează în mod
sigur progrese și nu doar pe plan cognitiv, ci și în plan afectiv, și atitudinal.
În concluzie, rezultă că ipotezele cercetării au fost adeverite .
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
59
REFLECȚII
Cercetarea de față a fost elaborată în principal, pe baza informațiilor dobândite în urma
studierii disciplinelor din modulul Proiectare educațională și didactică . Modul subsumează tema
de cercetare, întrucît pe baza informațiilor existente în cursurile urmate, au fost întocmi te proiectele
tematice din cursul anului școlar în care a avut loc cercetarea și în care s -a ținut cont de integrarea
jocului didactic de educare a limbajului în toate tipurile de activități. Modulul a contribuit din plin și
la planificarea jocurilor didac tice și a ajutat la identificarea relațiilor dintre obiective, conținuturi și
comportamentele dezvoltate de preșcolarii cuprinși în lotul cercetării.
Modulul Docimologie și evaluare a contribuit implicit și direct în realizarea temei de
cercetare prin ela borarea și aplicarea testelor inițiale, continue, sumative și finale. Informațiile din
curs, au ajutat la stabilirea itemilor, a obiectivelor și a descriptorilor de performanță pe baza cărora
s-a stabilit notarea copiilor.
Un alt modul cu contribuție impli cită și directă este reprezentat de Psihologia dezvoltării .
Modulul nu doar că a ajutat la aprofundarea noțiunilor de psihologia dezvoltării la copil, dar a
consolidat baza cunoștințelor referitoare la procesele psihice ale învățării în copilărie. În perio ada
cercetării, s -au ținut cont zilnic de aceste caracteristici ale copiilor preșcolari. Este de precizat faptul
că educatoarele care îndrumă grupul de control, nu au urmat cursurile din cadrul modulului.
Modulul Metodologia intervenției psihopedagogice a avut de asemenea o contribuție
implicită și directă. În cadrul grupei experimentale s -a regăsit un preșcolar care prezenta dificultăți
în a pronunța sunetul s. Cu ajutorul tematicii incluse în cursurile modulului, s -au putut aplica o serie
de exerciții de pronunție a sunetului s. În prezent, copilul nu mai prezintă dificultăți de vorbire.
Contribuția implicită și directă a modulul Metodologia procesului educativ a constat în
faptul că a ajutat la selectarea jocurilor didactice demarate pe întreaga perioad ă a cercetării și la
proiectarea acestora în conformitate cu particularitățile de vârstă și individuale ale preșcolarilor ,
ținându -se totodată cont de obiectivele cadru și de referință prevăzute în Curriculumul pentru
învățământul preșcolar . Metodele speci ficate în modul au fost selectate în vederea utilizării lor la
grupa experimentală. Ele au contribuit din plin la eficiența activităților desfășurate. S -au utilizat
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
60 metode didactice specifice educației timpurii și s -a ținut cont în marea majoritate a activ ităților
demarate, pe învățarea centrată pe elev.
Metodologia cercetării în educație a reprezentat un modul cu contribuție implicită și
indirectă. Acesta a ajutat în conceperea unei structuri riguroase a lucrării, în alegerea celor mai
adecvate metode, te hnici și instrumente de cercetare. Tematica modulului a fost examinată în
vederea analizei și interpretării datelor obținute în perioada experimentală. O contribuție implicită și
indirectă a adus și modulul Educație și comunitate. Cursul, desfășurat pe par cursul anului școlar
anterior cercetării, a determinat cadrele didactice care au condus preșcolarii din grupa
experimentală să implice preșcolarii în mai multe parteneriate cu comu nitatea locală . S-au demarat
astfel o serie de parteneriate, cu grupe de cop ii din alte grădinițe, școlari, parteneriate în cadrul
cărora preșcolarii au avut ocazia să socializeze cu alți copii de vârste apropiate și să exerseze
vorbirea.
Chiar dacă nu au avut o contribuție legată de tema cercetării, celelalte module din cadrul
masterului Psihopedagogia educației timpurii și a școlarității mici și-au adus contribuția în practica
de zi cu zi. Modulul complementar a ajutat educatoarele să -și cunoască mai bine toate atribuțiile și
competențele unui cadru didac tic din învățământul preș colar. Dacă și înainte de parcurgerea
Modulul Comunicare și relații interpersonale educatoarele dădeau importanță comunicării
nonverbale dintre cadru didactic și preșcolari, acum ele acordă mult mai multă importanță acestui
tip de comunicare, fiind atente la orice gest.
Interrelaționările dintre copii ajută zilnic educatoarele să remedieze pe loc greșelile
gramaticale din vocabularul copiilor (cuvinte, expresii, propoziții exprimate greșit). În ceea ce
privește modulul Sociologia educației și managementul e ducației, putem spune că acesta a
contribuit la îmbunătățirea educației oferite copiilor, la redresarea aspectelor cu caracter negativ din
cadrul instituției preșcolare frecventată de copiii din grupa experimentală.
Modulul Practică educațională a contribu it la consolidarea cunoștințelelor acu mulate în
toate disciplinele cursurilor urmate.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
61
BIBLIOGRAFIE
1. Agabrian, Mircea (2004), Cercetarea calitativă a socialului, Editura Institutul
European, Iași;
2. Agabrian, Mircea (2003) Sociologie generală, Editura I nstitutul European, Iași;
3. Antonesei, Liviu (coord.) (2009) Ghid pentru cercetarea educației. Un „abecedar”
pentru studenți, masteranzi și profesori , Editura Polirom, Iași;
4. Antonovici, Ștefania, Ciubotaru, Melania (2005) Educarea limbajului -extindere –
Îndru mător pentru educatoare, Editura Aramis, București;
5. Babbie, Earl (2010), Practica cercetării sociale, Editura Polirom, Iași;
6. Balint, Mihail (2008), Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul
preșcolar. Didactica limbii și literaturii ro mâne , Suport de curs, Cluj -Napoca.
7. Băncilă, Gabriela, Zamfir, Gheorghe (1999), Algoritmul succesului -repere actuale în
învățământul preuniversitar , Editura Polirom, Iași;
8. Băran -Pescaru Adina (2004) Parteneriat în educație. Familie -școală -comunitate,
Editur a Aramis, București;
9. Bocoș, Mușata (2003), Teoria și practica cercetării pedagogice , Colecția Științele
Educației, Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca;
10. Bocoș, Mușata (2007), Didactica disciplinelor pedagogice, un cadru constructivist,
Editura Paralela 45, București;
11. Bocoș, Mușata (2008) Strategii didactice activizante în învățământul preșcolar și
primar, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca;
12. Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G & al, Metode interactive de grup. Ghid metodic pentru
învățământul preșcolar, Editura Arve, Craiova;
13. Cerghit, Ioan (2006), Metode de învățământ , Editura Polirom, București;
14. Chelcea, Septimiu (2004), Inițiere în cercetarea sociologică , Editura Comunicare.ro,
București;
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
62 15. Chelcea, Septimiu (2001/2007), Metode cantitative și calitative ( ediția a III -a, revizuită
și adăugită), Editura Economică, București;
16. Clinciu, Aurel Ion (2005), Metodă de determinare a nivelului dezvoltării motorii si
cognitive a copilului preșcolar mare. Fișe de observare și caracterizare
phihopedagogică a copilului î n vederea școlarizării, Editura Psihomedia, Sibiu;
17. Ciortea, Marcela (2013), Literatură română și Literatură pentru copiii. Caiet de
seminar, Seria Didactica, Alba Iulia;
18. Claparede, Edouard, Psihologia copilului și pedagogia experimentală , (Traducere din
limba franceză de Petrescu, V., G., Balmus , E.), Editura Didactică și Pedagogică,
București;
19. Cristea, Sorin (2006), Curriculum pedagogic, Editura Didactică și Pedagogică R.A.,
București;
20. Cucoș , Constantin (2006), Pedagogie – Ediția a II -a revăzută și adăugită , Editura
Polirom, Iași, 2006;
21. Drăgan, I., Nicola, I. (1995), Cercetarea psihopedagogică , Editura Tipomur, Târgu –
Mureș;
22. Dogaru, Zoe (2000), Evaluarea cunoștințelor copiilor preșcolari , Editura Aramis,
București;
23. Dumitrana, Magdalena (1999), Educarea limbaj ului ăn învățământul preșcolar , Editura
Arta Grafică, București;
24. Dumitru, Alexandrina, Dumitru Viorel -George (2009), Activități transdisciplinare
pentru grădiniță și ciclul primar. Jocuri didactice , Editura Paralela 45, Pitești;
25. Dumitru, Alexandrina, Dumit ru Viorel -George (2013), Jocuri didactice pentru
formarea și dezvoltarea unor competețe la elevii din clasele ciclului primar, Editura
Corint Educațional , București ;
26. Gheba, Grigore, Popovici, Constantin, Gheba Lucreția (1995), Jocuri didactice pentru
preșc olari. Anecdote didactice pentru clasele I -IV, Editura Pan General, București;
27. Glava, Alina, Glava, Cătălin (2002), Introducere în pedagogia preșcolară , Editura
Dacia Educațional, Cluj -Napoca;
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
63 28. Iluț, Petru (1997), Abordarea calitativă a socioumanului; conce pte și metode, Polirom,
Iași;
29. Ionescu, Miron (2000), Demersuri creative în predare și învățare, Editura Presa
Universitară clujeană, Cluj;
30. Iucu, R., Păun, E. (2002), Educația preșcolară în Romania, Editura Polirom, București;
31. Lupu, Daciana, Angelica, Nicul escu, Rodica Mariana (2007), Pedagogia pre școlară și a
școlarității mici;
32. Macavei, E. (1996), Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică , București
33. Marina Lucian (2003) Metodologia cercetării sociale. Noțiuni fundamentale și aplicații ,
Editura Aeternitas, Alba Iulia;
34. Ministerul Educației, Cercetării Și Tineretului (2008), Curriculum pentru învățământul
preșcolar (3 -6/7 ani) ;
35. Mircea, Ștefan (2003), Teoria situațiilor educative, Editura Aramis, București;
36. Mitu, Florica, Antonovici, Ștefania (2006), Metodica a ctivităților de educare a
limbajului în învățământul preșcolar (ediția a II -a, revizuită) , Editura Humanitas
Educațional, București;
37. Neagu, Maria -Ramona (2001), Jocul didactic – cale de acces spre sufletul copilului,
Editura Vladimed -Rovimed, Bacău.
38. Negreț -Dobrișor, Ion, Pânișoară Ion -Ovidiu (2005), Știința învățării. De la teorie la
practică , Editura Polirom, Iași;
39. Opriș, Dorin (coord.) (2009), Coordonate ale cercetării pedagogice în domeniul
educației religioase, Editura Reîntregirea, Alba Iulia;
40. Răileanu , Daniela, Ignat, Floare -Eugenia, Suciu, Veronica (2011), observator. Caiet
pentru observarea, monitorizarea și aprecierea copiilor preșcolari” , Editura Delta Cart
Educațional, Pitești;
41. Râșteiu, Mircea, Marina, Lucian, Millea Vlad & al (2003), Tehnici avan sate de analiză
a datelor , Editura Aeternitas;
42. Rughiniș, Cosima (2012), Măsurarea sociologică. Teorii și practici ale cuantificării,
Editura Polirom, Iași;
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
64 43. Șchiopu, Ursula , coord. (1970), Probleme psihologice ale jocului și distracțiilor,
Editura Didactică și Pedagogică, București;
44. Taiban, Maria, Petre, Maria, Nistor, Valeria (1976), Jocuri didactice pentru grădinița
de copii, Editura Didactică și pedagogică, București;
45. Todor, Ioana (2014), Psihologia educației, Seria Didactica, Alba Iulia;
46. Toma, Georgeta, Ristoiu, Maruța (coord.) (2009), Suport pentru aplicarea noului
curriculum pentru învățămțnt preșcolar, Editura Delta Cart Educațional, Pitești;
47. Trif, Letiția (2014), Managementul clasei de elevi. Abordări aprofundate , Seria
Didactica, Alba Iulia;
48. Vlăscean u, Lazăr (2013), Introducere în metodologia cercetării sociologice, Editura
Polirom, Iași;
49. Voiculescu, Elisabeta (2003), Pedagogie preșcolară” -ediția a doua, revizuită , Editura
Aramis, București;
50. ***Răduț -Tarciu, Ramona (2003), Jocul didactic – teorie și ap licații, www.scribd.com .
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
65
ANEXE
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
66
sursa: yuksek.ro
sursa: suplimente.ro
sursa: educatieinmures.ro
sursa: mamiko.ro sursa:marketonline.ro
sursa:libertatea.ro sursa:libertatea.ro ANEXA 1
Proba de evaluare inițială nr.1
Una sau mai multe
1. Denumește obiectele/ființele reprezentate în imaginile de mai jos.
2. Spune -mi câte obiect e/ființe observi în fiecare imagine.
3. Formulează propoziții simpe, folosind cuvintele reprezentate în imagini
sursa: economisim.ro
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
67
sursa:i nformatii -agrorurale.ro sursa:revistarespiro.ro
sursa:cuentosparacontrar.worldpress.ro
sursa:wallpapere.wallpaperstock.com
sursa:leemos.wikispaces.com sursa:clubafaceri.ro ANEXA 2
Proba de evaluare inițială nr.2
Câte silabe are?
1. Scrie în spațiile de mai jos, tot atâtea liniuțe, câte silabe au cuvintele reprezentate în imagini.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
68
sursa:libertatea.ro sursa:wallpapere.wallpaperstock.com
sursa:en.wik ipedia.org sursa:libertatea.ro
sursa:revistarespiro.ro sursa:copilul.ro
sursa:ilustratia.ro sursa:sensa.si ANEXA 3
Probă de evaluare sumativă
Cum spun eu și cum spui tu
1. Formează perechi cu sens contrar:
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
69
2. Denumește cuvântul opus. În spațiile libere, educatoarea ta va scrie cuvintele spuse
de tine:
Eu spun Tu spui
Înalt Scund
Rece
Tare
Dulce
Mare
Jos
Aproape
Tânăr
Curajos
Harnic
Sănătos
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
70
sursa:clubafaceri.ro sursa:clubafaceri.ro sursa:deutschakademie.com
sursa:colorat.ro sursa:mierenaturala.ro sursa:dragamea.ro ANEXA 4
Proba de evaluare finală nr. 1
A/al/ ale/ cui sunt?
1. Spune ale cui sunt:
Ale cui sunt ouă le? Ai cui sunt pantofii?
A cui este cana ? A cui este floarea? A cui este pușca?
Al cui este ceaiul?
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
71
sursa:adenimum .ro sursa:colorat.ro
sursa:voceatimisului.ro
sursa:aureliustjin.buzznet.com
sursa:art -zone.ro
sursa:caravanacujucarii.ro ANEXA 5
Proba de evaluare finală nr.2
Ce face/ Ce f ac?
1. Spune ce fac personajele reprezentate în imaginile de mai jos.
2. Desparte în silabe următoarele cuvinte:
-iepure, carte, copii, băiat, șoricei, urs.
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
72 ANEXA 6
GHID DE INTERVIU
(PENTRU CADRELE DIDACTICE)
Preambul: Mulțumesc că ați fost de acord să discutați cu mine.
Mă numesc ……., sunt masterand la Universitatea „ 1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, la
Facultatea de Drept și Științe Sociale, sp ecializarea Psihopedagogia educației timpurii și a
școlarității mici și împreună cu colegii mei, doresc să realizez o cercetare prin care să se identific e
aspectele relevante prin care este utilizat jocul didactic în cadrul activităților desfășurate de
dumneavoastră la grupa de preșcolari/ clasa de elevi.
Subliniez că acest lucru va fi tratat cu confidențialitate și discreție totală.
Pentru început vă rugăm să precizați unele detalii personale deoarece acestea sunt
importante în cercetare.
Meseria dumneavoa stră
Specializarea
Vârsta
Vechimea în învățământ
Nivelul de pregătire
Mediul de predare (rural sau urban)
1. Credeți că utilizarea jocului didactic în cadrul activităț ilor de învățare este relevantă ? Vă rog
să motivați răspunsul dat.
2. Care sunt cele mai import ante rezultate obținute în u rma utilizării jocului didactic ?
Exemplificați pentru activitățile de educarea limbajului -nivelul I
3. Care sunt elementele perturbatoare î n desfășurarea jocului didactic ?
4. Credeți că ar trebui să existe o delimitare între cele dou ă medii, rural și urban, î n
desfășurarea jocului didactic ?
5. Care sunt elementele care ajută la buna desfășurare a jocului didactic ?
6. Dați exemple de tipuri jocuri didactice desfășurate la clasă în cadrul activităților de educarea
limbajului.
7. Considerați că j ocul didactic es te o metodă activ -participativă ? Argumentați răspunsul dat.
8. În urma utilizării jocului didactic ați observat progresul / regresul preșcolar ilor / școlarilor
dumneavoastră ? În ce constă aceast progres / regres ?
Parteneri:
Universitatea „ Aurel Vlaicu”
Arad
Istituto di Scienze Psicologiche
dell’Educ azione e della Formazione
73
Declarație de autenticitate
Subsemnatul (subsemnata) MUNTEAN MARIA -DIAN A ,
absolvent/ă al/a programului de master în Psihopedagogia educației timpurii și a
școlarității mici la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, promoția 2014,
autor/autoare al/a prezentei d isertații, declar pe propria răspundere următoarele:
a) disertația a fost elaborată personal și îmi aparține în întregime;
b) nu am folosit alte surse decât cele menționate în bibliografie sau în textul
disertației;
c) nu am preluat texte, date sau elemente de g rafică din alte lucrări sau din alte
surse fără a fi citate și fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv în cazul în
care sursa o reprezintă alte lucrări ale subsemnatului (subsemnatei);
d) lucrarea nu a mai fost folosită, în forma actuală, în alte conte xte de examen
sau de concurs.
Semnătura _________________________________
Data 17.06.2014 ________
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Istituto di Scienze Psicologiche [606779] (ID: 606779)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.