IrinaBMaciucBBBBBValiBIlieBBBBBBBBBEcaterinaBSarahB FrăsineanuB [621755]

IrinaBMaciucBBBBBValiBIlieBBBBBBBBBEcaterinaBSarahB FrăsineanuB
MihaelaBAlexandrinaBPopescuBBBBBBBBMihaelaBAureliaB ȘtefanBBBBBBB
FlorentinaBMogoneaBBBBBBBBBBBBBBBBBBFlorentinBRemus BMogoneaBBBBBBBBBBBBBBB
ClaudiuBMarianBBunăiașuB
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
PROIECTEBȘIBPROGRAMEB
EDUCAłIONALEBPENTRUB
ADOLESCENłI,BTINERIBȘIBADULłIB
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
EDITURABUNIVERSITARIAB
CRAIOVA,B2009B

B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B

b 3 bCBBUBBPBBRBBIBBNBBSB
b
ARGUMENT……………………………………. ……………………….B
B
CAPITOLULBIB
B
FORMELEBȘIBDOMENIILEBEDUCAłIEI.B
INTERDEPENDENłE,BRECONFIGURĂRI,B
(RE)SEMNIFICĂRIBACTUALE.BMODURIBDEB
DEFINIREB
B
PotenŃialulB crescutB alB educaŃieiB nonformaleB înB soci etateaB
cunoașterii.BProblemeBdeschiseBînBeducaŃiaBinformal ăB(FlorentinB
RemusBMogonea)………………………………. ……………………………………..B
B
1.BIntroducere………………………………. ………………………………………….B
2.BEducaŃiaBdincoloBdeBzidurileBșcolii:BeducaŃiaBno nformalăBșiB
informalăB –B educaŃiaB extracurricularăB (extrașcolară ,B
extradidactică)……………………………… ………………………………………….B
3.BCaracteristicileBeducaŃieiBextracurriculare….. …………………………B
4.BFuncŃiileBactivităŃilorBeducativeBextracurricula re……………………B
5.B EducaŃiaB nonformală.B Definire.B Deziderate.B Trăsă turi.B
Avantaje.BForme……………………………… ……………………………………….B
5.1.BActivităŃiBextracurriculareBsubBegidaBșcolii.. …………………B
5.1.1.BActivităŃileBextracurriculareBînBcercurileBș colare.B
5.1.2.BActivităŃiBextracurriculareBdeBmasă……… ………….B
5.2.BȘcoalaBdeBdupăBșcoalăB9BprogramBeducativBnonfo rmal,B
caBalternativăBlaBeducaŃiaBformală…………….. ………………B
6.B EducaŃiaB informală.B Definire.B Caracteristici.B Av antaje.B
Exemple…………………………………….. …………………………………………… .B
7.BEducaŃiaBextracurricularăB(nonformlăBșiBinformal ă)BpentruB
diferiteB categoriiB deB persoaneB (elevi,B copiiB cuB dif icultăŃiB deB
învăŃare,BcopiiBcuBCES,BelitiștiBetc.)…………. …………………………………B
8.B RelaŃiaB dintreB educaŃiaB curricularăB (formală)B și B ceaB
extracurricularăB(nonformalăBșiBinformală).BIntegra reaBînBsistem.B
AbordareBholistică…………………………… ……………………………………….B
9.BConcluzii………………………………… …………………………………………… ……………….B
Bibliografie………………………………… …………………………………………… B
B11B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
13B
B
13B
B
B
14B
16B
17B
B
19B
23B
23B
28B
B
30B
B
34B
B
B
37B
B
B
39B
46B
47B
B

b 4 bCAPITOLULBIIB
B
PROIECTAREABȘIBMANAGEMENTULB
PROGRAMELORBEDUCAłIONALE.BASPECTEB
TEORETICO9METODOLOGICE,BPROBLEMEB
CONTROVERSATEB
(ClaudiuBMarianBBunăiașu)B
1.BPreliminarii……………………………… …………………………………………..B
2.BDelimităriBconceptuale…………………….. ……………………………………B
2.1.B ProiectareaB managerială/proiectareaB programelo rB
educaŃionale………………………………… …………………………..B
2.2.BProiectul/programulBeducaŃional…………… ……………………B
2.2.1.BDelimităriBconceptuale…………………. …………………B
2.2.2.BTipuriBdeBprogrameBeducaŃionale…………. ………….B
2.3.BManagementulBdeBproiectB/programBeducaŃional.. ………..B
3.BAspecteBmetodologice………………………. ……………………………………B
3.1.BMetodologiaBproiectăriiBprogramelorBeducaŃiona le………B
3.1.1.BAnalizaBdeBnevoiBeducaŃionale…………… ……………..B
3.1.2.B ComponenteB aleB proiectăriiB programelorB
educaŃionale………………………………… ………………..B
3.1.3.B StructuraB curricularăB aB unuiB programB
educaŃional…………………………………. …………………B
3.2.BManagementulBprogramuluiBeducaŃional………. …………….B
3.2.1.B CondiŃiiB aleB implementăriiB programelorB
educaŃionale………………………………… …………….. b
3.2.2.bStrategiiB șiB metodeB aleB implementăriiB
programuluiBeducaŃional………………………. ……….b
3.2.3.BEvaluareaBprogramelorBeducaŃionale………. ……….
3.2.3.1 . OrientăriB șiB tendinŃeB înB evaluareaB
educaŃională………………………………… …..
3.2.3.2.BEvaluareaBformativăBaBimplementăriiB
programelorBeducaŃionaleB–BtrăsăturiB
caracteristice………………………………. ……B
3.2.3.3.B MetodologiaB evaluăriiB programelorB
educaŃionale………………………………… …..B
3.3.BConcluzii………………………………. …………………………………..B
Bibliografie………………………………… …………………………………………… B
B
BB
B
B
B
B
B
B
B
49B
50B
B
50B
51B
51B
52B
53B
54B
54B
54B
B
57B
B
59B
59B
B
59B
B
62B
65B
B
65B
B
B
65B
B
66B
68B
69B
B
B

b 5 bCAPITOLULBIIIBB
B
SPAłIIBDEBDEZVOLTARE.BTIPURIBDEB
EDUCAłIEBCOMPLEMENTARĂB
B
1.B EducaŃieB globalăB (proiecteB integrate)B (ClaudiuB M arianB
Bunăiașu)…………………………………… …………………………………………… .B
B
1.1.BPerspectivaBholisticăBînBabordareaBeducaŃiei;B educaŃiaB
globală…………………………………….. ………………………………………B
1.2.B ImplicaŃiileB educaŃieiB globaleB asupraB conceper iiB
curriculumuluiBșcolar;BcurriculumulBintegrat……. ………………B
1.2.1.BArgumenteBînBfavoareaBabordăriiBintegrateBaB
disciplinelorBștiinŃificeBșiBdidactice…………. ………………….B
1.2.2.B StructuriB curriculareB integrate.B DelimităriB
conceptuale…………………………………. …………………………… B
1.3.B AbordareaB temelorB cross9curriculareB înB cadrulB
proiectelorBintegrate………………………… ……………………………….B
Bibliografie………………………………… ……………………………………. B
B
2.BEducaŃiaBpentruBdezvoltareaBpersonalăB(MihaelaBA lexandrinaB
Popescu)……………………………………. …………………………………………… ..B
2.1.BConsideraŃiiBteoreticeBprivindBdezvoltareaBuma nă………..B
2.2.BCeBesteBdezvoltareaBpersonală?……………. ……………………..B
2.3.BStimaBdeBsine……………………………………………… B
2.4.BAptitudinileBșiBabilităŃileBpersonale……………………… B
2.5.BDeBceBnuBsuntemBperseverenŃiBșiBcumBamBputeaBf i……….B
2.6.BEmoŃiileBșiBmecanismeleBdeBapărare…………………….B
2.7.BAutoeficacitateaBpersonală……………………………….B
Bibliografie…………………………………………………….. b
b
3.BEducaŃiaBprinBteatruBșiBeducaŃiaBprinBactivitate BfizicăBșiBsportBînB
adolescenŃăB(IrinaBMaciuc)……………………. ………………………………….B
3.1.B ActivităŃiB educativeB cuB adolescenŃii.B Programe leB
„EducaŃiaBprinBteatru”……………………….. ……………………………. B
AnexaB1…………………………………….. ……………………………………..B
3.2.BProiectareaBșiBmanagementulBprogramelorBeducat ive:B
ProgramulB„EducaŃiaBprinBactivitateBfizicăBșiBsport ”…………..B
Bibliografie………………………………… ……………………………………. B
AnexaB2………………………………………………………… BB
B
B
B
B
B
B
71B
B
B
71B
B
72B
B
72B
B
73B
B
77B
81B
B
B
82B
82B
84B
86B
87B
88B
89B
91B
92B
B
B
93B
B
93B
99B
B
101B
106B
107B

b 6 b4.BProiecteBșiBprogrameBdeBeducaŃieBdeBantreprenori alăB
(FlorentinaBMogonea)…………………………. ……………………………………B
4.1.BIntroducere.BImportanŃaBeducaŃieiBantreprenori ale,BînB
contextulBgeneralBalBcurriculeiBșcolare……………………….. B
4.2.BProiecteBșiBprogrameBdeBeducaŃieBantreprenoria lă………B
4.3.BConcluzii…………………………………………………… B
Bibliografie…………………………………………………….. B
Webografie………………………………….. …………………………………B
B
5.BEducaŃiaBmulticulturalăBșiBeducaŃiaBintercultura lăB(ValiBIlie)….. B
5.1.BCultura:Bconcept,BsemnificaŃii……………. ……………………….B
5.2.B EducaŃiaB multiculturală:B delimităriB conceptual e,B
relaŃii…………………………………….. ………………………………………… B
5.3.B EducaŃiaB interculturală:B terminologie,B modele, B
competenŃaBinterculturală…………………….. …………………… B
5.4.BConcluzii………………………………. …………………………………… B
Bibliografie………………………………… ……………………………………. B
b
6.BEducaŃiaBpentruBdezvoltareaBcomunitarăB(ValiBIli e)………………..B
6.1.BDefiniŃie,BprincipiiBdeBfundamentare…………………….B
6.2.B ProgrameB specificeB educaŃieiB pentruB dezvoltare aB
comunitară…………………………………………………….B
6.3.B RolulB UniuniiB EuropeneB înB promovareaB educaŃiei B
pentruBdezvoltareaBcomunitară………………………………. B
Bibliografie………………………………… ……………………………………. B
b
7.BEducaŃiaBpentruBpaceB(ValiBIlie)……………. ……………………………….B
7.1.BDelimităriBconceptuale,Bdeschideri………… ……………………. B
7.2.BPacea:Bstabilitate,BsiguranŃăBșiBsecuritate… …………………..B
7.3.BEducaŃiaBpentruBpace…………………….. …………………………..B
7.4.BExemplu:BProiectBBeducativB9BEducaŃiaBpentruBp ace………B
Bibliografie………………………………… …………………………………… b
b
8.BEducaŃiaBpentruBcetăŃenieBeuropeanăB(MihaelaBAur eliaBȘtefan)B
8.1.B DelimităriB conceptuale .bClarificareaB conceptuluiB deB
cetăŃenieBeuropeană………………………….. …………………………….. R
8.2.BDrepturileBcetăŃeanuluiBeuropean………….. …………………..B
8.2.1.BDreptulBlaBliberaBcirculaŃie,BdreptulBdeBsej urBșiB
deBstabilire,BdreptulBlaBmuncăBșiBstudiuBînBtoateBs tateleB
membre……………………………………… ……………………………. B
BB
109B
B
109B
111B
116B
116B
116B
B
117B
117B
B
118B
B
123B
130B
131B
B
132B
132B
B
134B
B
140B
143B
B
144B
144B
146B
148B
151B
153B
B
154B
B
154B
156B
B
B
156B

b 7 b8.2.2.BDrepturileBpoliticeBaleBcetăŃenilorBeuropeni ……….B
8.2.3.BAlteBdrepturiBaleBcetăŃenilorBUniunii………….. …….B
8.3.BConcluzii…………………………………………………..B
Bibliografie………………………………… …………………………………..B
Webografie………………………………….. …………………………………B
B
9.BProblematicaBeducaŃieiBecologiceBînBcontextulBde zvoltăriiB
durabileB(MihaelaBAureliaBȘtefan)……………… ……………………………..B
9.1.BIntroducere…………………………….. ………………………………..B
9.2.BRegândireaBcurriculumuluiBprinBimplementareaB„ noilorB
educaŃii”…………………………………… …………………………………….B
9.3.BFormarea/afirmareaBuneiBconștiinŃeBșiBaBuneiBc onduiteB
ecologiceB–BobiectivBdeBactualitate……………. ………………………..B
9.4.BPrincipiileBeducaŃieiBecologice…………… ………………………..B
Bibliografie………………………………… ……………………………………B
b
CAPITOLULBIVB
B
PROGRAMEBȘIBPARTENERIATEB
EDUCAłIONALEBÎNBPLANBLOCAL,BREGIONAL,B
NAłIONALBȘIBINTERNAłIONAL BB
(IrinaBMaciuc)B
1.BIntroducere………………………………. ………………………………………….B
2.BSurseBinternaŃionaleBșiBeuropeneBdeBfinanŃare… ……………………..B
3.BTemeBrecomandateBBpentruBparteneriateBeuropene.. ……………….B
4.BProgrameBeuropene…………………………. ……………………………………B
5.BExtrasBdinBplanulBdeBacŃiuneBprivindBimplementar eaBstrategieiB
dezvoltăriiBactivităŃiiBeducativeBșcolareBșiBextraș colare……………….B
Bibliografie………………………………… …………………………………………… .B
b
CAPITOLULBVB
B
PSIHOPEDAGOGIABTIMPULUIBLIBERB
B
1.BVoluntariatulBlaBadolescenŃi,BtineriBșiBadulŃiB( MihaelaB
AlexandrinaBPopescu)……………………………………………….B
1.1.BCeBesteBvoluntariatul?…………………… ……………………………B
1.2.BLegislaŃiaBdinBRomâniaBprivindBvoluntariatul…… ……..B
1.3.BIniŃiativeBeuropene………………………………………..B157B
159B
162B
167B
168B
B
B
168B
168B
B
170B
B
172B
176B
182B
B
B
B
B
B
B
B
B
185B
191B
191B
193B
B
200B
202B
B
B
B
B
B
B
203B
203B
203B
204B

b 8 b1.4.BActivitateaBdeBvoluntariatBdinBRomânia………………… B
1.5.BVoluntariatulBcaBalternativă………………………………B
Bibliografie…………………………………………………….. B
B
2.BEducaŃiaBpentruBcetăŃenieBactivăB(EcaterinaBSara hB
Frăsineanu)…………………………………. …………………………………………..B
2.1.B ConcepteB cheie.B CătreB oB abordareB contextualăB ș iB
flexibilă…………………………………… ……………………………………….B
2.2.BCompetenŃeBînBeducaŃiaBpentruBcetăŃenieBactivă …………..B
Bibliografie…………………………………………………….. B
B
3.BConturareaBidentităŃiiBsocialeBînBadolescenŃăB(F lorentinaB
Mogonea,BEcaterinaBSarahBFrăsineanu)…………… ……………………….. B
3.1.BIntroducere.BPrecizăriBterminologice……………………. B
3.2.BAdolescentulB9BînBcăutareaBidentităŃiiBproprii .BTeoriiB
explicative……………………………………………………… B
3.3.BConcluzii…………………………………………………… B
Bibliografie…………………………………………………….. B
B
4.B SocializareB șiB dezvoltareB personalăB înB adolescen ŃăB (IrinaB
Maciuc)…………………………………….. …………………………………………… ..B
4.1.BIntroducere…………………………….. ………………………………… b
4.2.BAdolescenŃaBșiBstudiereaBei:BrepereBteoretice, Bautori,B
perspective…………………………………. ……………………………………B
4.3.BAdolescenŃaBșcolarăBînBsocietateaBcunoașterii: BnevoiaBdeB
competenŃe………………………………….. …………………………………..B
4.4.BCumBacŃioneazăBșcoalaBpentruBaBrăspundeBnevoil orBdeB
educaŃieBaleBadolescentului…………………… …………………………..B
4.5.BAlteBaspecteBaleBdezvoltăriiBșiBsocializării.. ……………………B
4.6.BÎnBlocBdeBconcluzii………………………………………… B
Bibliografie………………………………… ……………………………………. B
B
5.B EducaŃiaB adulŃilorB –B componentăB aB educaŃieiB perm anenteB
(MihaelaBAureliaBȘtefan)…………………………………………… B
5.1.BDelimităriBterminologice…………………. ………………………….B
5.2.BEducaŃia/învăŃareaBde9aBlungulBîntregiiBvieŃi. ……………….B
5.3.BMotivaŃiaB–BoBpremisăBindispensabilăBaBînvăŃăr iiBpeB
parcursulBvieŃii…………………………….. ………………………………….B
Bibliografie………………………………… ……………………………………B
B205B
206B
207B
B
B
207B
B
207B
210B
212B
B
B
213B
213B
B
215B
220B
221B
B
B
222B
222B
B
223B
B
224B
B
228B
233B
235B
236B
B
B
239B
239B
242B
B
246B
250B
B

b 9 bCAPITOLULBVIBB
B
EDUCAłIABLABVÂRSTABABTREIAB
b
1.BUnBnouBspaŃiuBeducaŃional:BeducaŃiaBpentruBvârst aBaBtreiaB
(IrinaBMaciuc)………………………………. ………………………………………….B
Bibliografie………………………………… ……………………………………B
B
2.BEducaŃiaBlaBvârstaBaBtreiaB–BoBnecesitateBînBmil eniulBIIIB
(EcaterinaBSarahBFrăsineanu)……………………………………… B
2.1.BSubBprincipiulBactivismului/BÎmbătrânireaBacti vă…………B
2.2.BAbordareaBîmbătrâniriiBcuBsucces………….. …………………..B
2.3.BPaliere/direcŃiiBaleBeducaŃieiBlaBvârstaBaBtre ia……………….. B
2.3.1.B PrincipiiB pentruB oB viaŃăB deB
calitate……………………………………. ……………………………….B
2.3.2.BConŃinuturi/dimensiuniBeducaŃionale……… ………..B
2.3.3.BStrategiiBaleBeducaŃieiBpeBtotBparcursulBvie ŃiiB
adaptateBspecific………………………………………….B
Bibliografie………………………………… ……………………………………B
B
BibliografieBgenerală………………………… ………………………………BB
B
B
B
B
B
251B
257B
B
B
258B
258B
261B
262B
B
263B
263B
B
264B
265B
B
267B
b
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B

bbB
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B

b 11 bARGUMENTB
B
ÎnbcontextulbuneibsocietăŃibcaracterizatebprinbschi mbare,brapiditate,b
exploziebinformaŃională,bprogresebștiinŃifice,bsebc ontureazăbmultiplebdirecŃiib
debrestructurarebabrealităŃiibeducaŃionale,bprintre bcarebmenŃionăm:b
• renunŃareab lab enciclopedismb (caracterulb informativb alb
procesuluib deb învăŃământ)b șib accentuareab dimensiuni ib
formativeb (achiziŃionareab unorb instrumente,b abilită Ńi,b
dezvoltareabdebcapacităŃi,batitudini,bvalori);b
• extindereabeducaŃieibpebîntreagabduratăbabvieŃii;be ducaŃiabnub
maib poateb fib restrânsăb înb timpb lab ob singurăb perioad ăb (ceab
școlară);b
• perfecŃionareab continuăb ab dezvoltăriib personaleb șib
profesionale;b
• introducereabunorbnoibtipuribdebeducaŃii;b
• îmbunătăŃireab graduluib deb coordonareb ab politicilorb șib deb
adaptareblabcondiŃiilebspecifice,bprinbintermediulb programelorb
șibparteneriatelorbeducaŃionalebînbplanblocal,bregi onal,bnaŃionalb
șibinternaŃional;b
• încurajareab managementuluib programelorb educaŃionale ,b cab
domeniub strategicb alb formăriib iniŃialeb șib continueb ab
managerilorbșcolaribșibcadrelorbdidactice.b
ExtensiabeducaŃieibînbtoatebsferelebexistenŃeibșibv ieŃiibsociojumanebșib
pebparcursulbîntregiibvieŃibabindividuluibabcondusb labînlăturareabmentalităŃiibcăb
educaŃiabsebrealizeazăbdoarbprinbintermediulbinstit uŃiilorbșcolare.bSebcereb
integrareab întrjunb sistemb unitarb ab tuturorb formelor b deb educaŃieb (formală,b
nonformală,b informală).b Cub alteb cuvinte,b educaŃiab p ermanentăb esteb ob
dimensiuneb ab societăŃiib actuale,b esteb unb elementb es enŃialb înb depășireab
problemelorbvieŃiibcontemporane.bEstebșibmotivulbpe ntrubcarebsubliniem,bînb
lucrareab deb faŃă,b ideeab deb educaŃieb permanentăb cab p rincipiub peb careb seb
bazeazăborganizareabglobalăbabsistemuluibeducaŃiona l.b
Conceptulb deb educaŃie permanentă b interfereazăb cub alteb sintagmeb
operaŃionalizateb înb planb teoreticjexplicativ,b darb ș ib practicjaplicativ.b Deb
aceea,bpebparcursulbacesteiblucrări,baccentulbvabfi bplasatbșibpebaspectebcebŃinb
de:bînvăŃarebdejablungulbîntregiibvieŃib(lifelongbl earning),beducaŃiebglobală,b
educaŃiabadulŃilorbș.a.b
RegândireabsistemelorbdebeducaŃiebînbtermenibdebînv ăŃarebcontinuă,b
debadaptareblabschimbare,bdebintegrarebabtuturorbin fluenŃelorbeducaŃionale,b
întrjunbprocesbcoerentbșibconvergentbabimpusbconsti tuireabunorbnoibtipuribdeb
educaŃie.bDinbacestbpunctbdebvedere,blucrareabîncea rcăbsăbsurprindăbșibsăb

b 12 bevidenŃiezeb cumb finalităŃile,b conŃinuturileb noilor educaŃii b (educaŃia prin
teatru și sport, educaŃia antreprenorială, educaŃia multiculturală, educaŃia
interculturală, educaŃia pentru dezvoltarea comunit ară, educaŃia pentru
cetăŃenie europeană, educaŃiei ecologică ș.a.) Bpropunb unb demersb deb
regândirebabcurriculumului.b
Pentrub ab răspundeb problemelorb lumiib contemporane,b s oluŃiileb
eficientebnubseb găsescbînbangajăribsecvenŃiale,b cib ebnevoiebdebobviziuneb
holisticăBînbabordare.bDinbacestbconsiderent,bînbintenŃiabnoa stră,bprezentab
lucrareb areb înb vedereb implicaŃiileb educaŃieib global eb asuprab conceperiib
curriculumuluib școlar,b abordareab temelorb crossjcurr iculareb înb cadrulb
proiectelorbintegrate.b
Reformab învăŃământuluib românesc,b înb scopulb implemen tăriib
strategiilor,bmecanismelorbșibprocedurilorbdebefici entizarebabdescentralizăriib
curriculareb șib instituŃionale,b seb axeazăb peb proiect areab șib managementulb
programelorb educaŃionale,b cab domeniub strategicb alb f ormăriib iniŃialeb șib
continuebabmanagerilorbșcolaribșibcadrelorbdidactic e.b
Astfel,b atragemb atenŃia,b prinb intermediulb acesteib l ucrărib șib asuprab
managementuluib prinb proiecteb șib programeb educaŃiona le,b cab demersb deb
facilitarebabîntreguluibprocesbdebdescentralizarebi nstituŃionalăbșibcurriculară,
dinbperspectivabunuibrolbșiblocbreconsideratbalbuni tăŃiibșcolarebînbsocietate:bnub
numaibobinstituŃiebconsumatoarebdebresurse,bcibunab carebidentifică,batrage,b
genereazăbșibcoordoneazăbresursebdeboricebtip.b
UnabdintrebdirecŃiilebeficientebdebabsorbŃiebab resu rselorbconstăbînb
încurajareab programelorb șib parteneriatelorb educaŃio naleb înb planb local,b
regional,bnaŃionalbșibinternaŃional.b
Înb sinteză,b lucrareab deb faŃăb îșib propuneb săb atragăb atenŃiab asuprab
problematiciibeducaŃieibpermanente,bcubaccentbpebîn curajareabproiectelorbșib
programelorbeducaŃionalebpentrubadolescenŃi,btineri bșibadulŃi.b
Sintagmelejcheieb peb careb seb fundamenteazăb cadrulb te oreticb șib
metodologicbsunt:b educaŃia dincolo de zidurile școlii, formele și dom eniile
educaŃiei, proiectarea și managementul programelor educaŃionale, tipuri de
educaŃie complementară, programe și parteneriate ed ucaŃionale,
psihopedagogia timpului liber, socializare și dezvo ltare personală în
adolescenŃă, educaŃia la vârsta a treia.
Lucrareab seb adreseazăb studenŃilorjviitorib profesori ,b interesaŃib deb
problematicab educaŃieib permanente,b deb formareab cab e ducatorib careb vorb
interacŃionabcubelevi/studenŃi,bpărinŃib(tineri,bad ulŃi,bpersoanebdebvârstabab
treia),b darb șib tuturorb celorb interesaŃib deb probleme leb actualeb aleb educaŃieib
(elevi,bprofesori,bconsilieri,bpedagogi,bmanageribș colaribetc.).b
b
Autoriib

b 13 bCAPITOLULBIB
B
FORMELEBȘIBDOMENIILEBEDUCAłIEI.B
INTERDEPENDENłE,BRECONFIGURĂRI,B
(RE)SEMNIFICĂRIBACTUALE.BMODURIBDEBDEFINIREB
B
PotenŃialulBcrescutBalBeducaŃieiBnonformaleBînBsoci etateaB
cunoașterii.BProblemeBdeschiseBînBeducaŃiaBinformal ăB
B
Florentin9RemusBMogonea∗∗ ∗∗B
B
1.BIntroducereB
ÎnŃeleasăbcabrealitate/bfenomenbsocial,beducaŃiabes tebadeseablegatăbdeb
ideeabdebtransformare,bdebmodificare,bdebdezvoltare babomului,bdebtrecerebdinb
starebbiologică,bdebnatură,bînbstarebdebcultură.bGr aŃieibacesteia,b„omulbdevineb
om”b(Kant),bpebfondulboferitbdebereditatebșibmediu. bÎncăbdeblabnaștereb(uneleb
teoriib demonstreazăb căb procesulb începeb multb maib dev reme,b dinb ultimulb
trimestrub alb vieŃiib intrauterine,b odatăb cub intrarea b înb stareb funcŃionalăb ab
organelorb deb simŃ),b omulb trăieșteb subb imperiulb infl uenŃelorb șib acŃiunilorb
educative,b cub saub fărăb intenŃieb pedagogică.b Acesteb influenŃeb multipleb șib
acŃiuni,bresimŃitebsaubnubcabfiindbdebtipbeducativ, bpotbacŃionabconcomitent,b
succesivbsaubcomplementar,bînb forme variate,bînbmodbspontan,bincidentalbsaub
avândbunbcaracterborganizatbșibsistematic.b
Înbpedagogie,baceastăbrealitatebestebreflectatăbcub ajutorulbconceptuluib
carebdefineștebformelebgeneralebalebeducaŃiei.bAces tabsebreferăblabprincipaleleb
ipostazebprinbcarebeducaŃiabsebpoatebobiectiva,b„po rnindbdeblabvarietateab
situaŃiilorbdebînvăŃarebșibdeblabgradulbdiferitbdeb intenŃionalitateabacŃională.”b
(Cucoș,b1996,bp.b35).bSebconsiderăbastfelbcăb„ formele generale ale educaŃiei
reprezintăb modalităŃileb deb realizareb ab activităŃiib deb formarejdezvoltareb ab
personalităŃii,b prinb intermediulb unorb acŃiuni și/sau influenŃe pedagogice
desfășurateb înb cadrulb sistemuluib deb educaŃie/învăŃă mânt,b înb condiŃiileb
exercităriibfuncŃiilorbgeneralebalebeducaŃieib(func Ńiabdebformarejdezvoltarebab
personalităŃii,b funcŃiab economică,b funcŃiab civică,b funcŃiab culturalăb ab
educaŃiei).”b(Cristea,b2002,bp.b70).b
Identificămbtreibformebgeneraleb/btipuribalebeducaŃ ieib(înbraportbcub
gradulbdebintenŃionalitate,bdeborganizarebșiboficia lizare):b educaŃia formală ,b
nonformală b șibinformală. b Abordateb dinb perspectivăb curriculară,b educaŃiab
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb b
∗bLectorbunivbdr.,bDepartamentulbpentrubPregătireabP ersonaluluibDidactic,bUniversitateabdinb
Craiovab

b 14 bformalăbmaibestebnumităbșibcurriculară,biarbcelelal tebdouăbformeb(nonformalăb
șibinformală)bintrăbînbsferabeducaŃieibextracurricu larebsaubextrașcolare,bfiindb
numitebșib„educaŃiibparalele”.b
Pedagogiab clasică,b modernăb ab exploatatb maximalb vale nŃeleb șib
posibilităŃilebeducaŃieibformale.bDebaceea,bpedagog iabpostmodernă,bactuală,b
fărăbabignorabceeabcebtrecutulbaboferit,bîncearcăbs ăbvalorificebșibvalenŃeleb
formativjeducativeboferitebdebeducaŃiabnonformalăbș ibinformală.bÎnbprezent,b
asistămblabtendinŃabintegrăriibînbsistembabformelor beducaŃiei,blabobabordareb
holisticăbabacestora:bvalorificareabînbșcoalăbabcee abcebcopilulbînvaŃăbînbafarab
eib(organizatbsaubnu)bșibvalorificareabînbafarabșco liibabceeabcebcopilulbînvăŃăbînb
școală.bEstebvorbabdebapropiereabșcoliibdebviaŃabde bzibcubzibabcopiluluibșibdeb
eliminareabrupturiibdintrebformalb–bnonformalb–binf ormal.b
B
2.BEducaŃiaBdincoloBdeBzidurileBșcolii:BeducaŃiaBno nformalăBșiB
informalăB–BeducaŃiaBextracurricularăB(extrașcolară ,Bextradidactică)B
„Estebtotbatâtbdebgreșităbplasareabînbșcoalăb ab într eguluib efortbdeb
educaŃiebdebcarebobsocietatebarebnevoie,bpebcâtbest ebdebgreșităbexploatareab
insuficientăbabpotenŃialuluibeducativbalbactivităŃi ibșcolare”b(OrdinbMENbnr.b
3622bdinb13.04.2000).b
Înb principal,b loculb fundamentalb înb cercetareab pedag ogicăb șib înb
politicabeducaŃionalăbaboricăruibsistembdebînvăŃămâ ntbdinblumeabîntreagăbîlb
ocupăbeducaŃiabcurriculară,bformală.bFaptulbestebfi resc,bŃinândbseamabdeb
rolulbhotărâtorbpebcarejlbjoacăbșcoalabînbformareab personalităŃiibcopiilor.b
SistemulbeducaŃieibcurricularebestebfundamentalbpen trubrealizareabulterioarăb
ab educaŃiei,b peb parcursulb întregiib vieŃi,b fiindcăb î nb școalăb seb dobândescb
achiziŃiilebdebbază,bfiebelebdebnaturăbcognitivă,bo peraŃionalăbsaubatitudinală,b
capacitateab deb ab învăŃab șib plăcereab deb ab învăŃa.b Ra portulb Comisieib
UNESCOb esteb categoricb înb aceastăb privinŃă:b „Nimicb n ub poateb înlocuib
sistemulb formalb deb educaŃie,b înb careb fiecareb seb ini Ńiazăb înb disciplineleb
cunoașterii,bsubbmultiplelebeibforme.bNimicbnubsebp oatebsubstituibrelaŃieibdeb
autoritate,bdar,bdebasemenea,bdebdialogbdintrebprof esorbșibelev”b(Delors,b
1996,bp.b17).b
EducaŃiabcurriculară,bformală,bșcolarăbreprezintăbm odalitateabceabmaib
eficientăb deb atingereb ab finalităŃilor,b expectanŃelo r,b dezirabilităŃilorb uneib
societăŃi.b Fiindb unb demersb conștientb proiectat,b org anizat,b desfășuratb șib
(auto)reglat,beducaŃiabcurricularăbcapătăbfuncŃiile bcelebmaibimportantebpentrub
clădireabconștientă,bcubscop,bcubobanumităbfinalita te,babpersonalităŃiibumane.bb
IdealulbeducaŃionalbalbșcoliibromâneștibactuale,bpr ezentatbînbLegeab
ÎnvăŃământuluibdinb1995bșibmodificatăbînb1999,bprev ede,bdreptbfinalitatebdeb
maximăb generalitateb „dezvoltareab liberă,b integralăb șib armonioasăb ab
individualităŃiib umane,b înb formareab personalităŃiib autonomeb șib creative”b

b 15 bAcestebdezideratebsebpotbatinge,bînbprincipalbprinb școală,bprinbactivităŃileb
curricularebderulatebaici.bDar,bacestebactivităŃibc urricularebsebpotbîmbogăŃibcub
alteb tipurib deb activităŃib colaterale,b deb completare ,b complementare.b Aicib
intervineb educaŃiab extracurricularăb (activităŃileb e xtracurriculare),b respectivb
managementulbacestora.b
Întrjobaprecierebsintetică,bM.bȘtefanb(2000,bp.b10) bnoteazăbcăbsubbacestb
termenblargb(„educaŃiebextracurriculară”)bcuprindem binfluenŃelebformativeb
debdincolobdebcadrulbprocesuluibdebînvăŃământ.bOric âtbdebimportantăbarbfib
educaŃiab curricularăb –b noteazăb înb continuareb autoru lb jb realizatăb prinb
sistemulbdebînvăŃământ,beabnubepuizeazăbsferabinflu enŃeibeducative.bRămâneb
cadrulblargbalbtimpuluibliberbalbcopilului,bînbcare bviaŃabcapătăbaltebaspecteb
decâtbcelebdinbprocesulbdebînvăŃământ.bAsuprabcopii lorbșibadolescenŃilorbseb
exercităbnumeroasebaltebinfluenŃebcubefectbformativ ,bpozitivbsaubnu.bEleb
potb fib concordanteb saub discordanteb cub ceeab ceb seb câ știgăb prinb muncab
școlară.b Uneleb potb amplifica,biarb altelebpotb contra carab efecteleb educaŃieib
curriculare.bElebaparbpebplanuribdiferite,bsubbform ebdiferite.bAsuprabunorabseb
poatebexercitabtotușibinfluenŃabșcolii.bAltelebsunt binfluenŃebexercitatebdeb
instituŃiibșiborganizaŃiibsocialjeducative,burmărin d,bexplicitbsaubnu,banumiteb
finalităŃibeducative.bIarbaltelebsuntbcubtotulbalea torii,bemanândbdinbmediulb
socialbșibculturalbînbcarebtrăieștebcopilul.b
TrebuiebsăbremarcămbcăbeducaŃiabextracurriculară,bc elbpuŃinbînbcadrulb
pedagogieibromânești,b(darbșibstrăine)bnubabcunoscu tbabordăribteoreticebșib
practiceb deosebiteb cab amploare.b Celeb maib multeb refe rinŃeb sjaub făcutb
tangenŃial,b fiind,b dupăb apreciereab aceluiașib autorb ob „cenușăreasă”b ab
pedagogiei.b
Repunereab înb drepturib ab educaŃieib extracurriculareb nub seb poateb
constituibdecâtbîntrjunbdemersbcarebsăbajutebelevul b(darbnubnumaibpebacesta)b
săjșib completezeb cunoștinŃele,b săb leb fixezeb șib cons olidezeb peb celeb dejab
existente,bsăbsebcunoască/autocunoascăbînbaltebsitu aŃiibșibconjuncturibdecâtb
celeb școlareb etc.b Înb 1998,b lab Bruxelles,b ab fostb pub licatăb lucrareab
„Recunoaștereab educaŃieib nonformale”,b elaboratăb cub prilejulb ConferinŃeib
Mondialeb ab Miniștrilorb Tineretuluib șib Forumuluib Mon dialb alb Tineretuluib
(Portugaliab1998),bprinbcarebsebcereabConsiliuluibE uropei,bUniuniibEuropeneb
șibguvernelorbnaŃionalebsăjșibsporeascăb alocaŃiileb deb resurseb financiareb
pentrubeducaŃiabextracurriculară.b
Ab regândib posibilităŃib șib modalităŃib deb valorificar eb pozitivăb ab
resurselorbeducaŃieibextracurricularebnubînseamnăba bneglijabsaubminimizab
rolulb șib importanŃab educaŃieib curriculare,b școlare. b Pedagogiab știinŃificăb
repudiazăbconcepŃiibteoreticebcarebdenigreazăbrolul beducaŃieibșcolare,bașab
cumbabfostbconcepŃiabluibIvanbIllichb(„Unebsocieteb sansbecole”bEd.bSeuil,b
Paris,b 1971),b careb considerab căb nub școalab formeazăb corespunzătorb

b 16 bpersonalitateab copilului,b cib societatea,b mediul.b El b pledab astfelb pentrub
deșcolarizareabsocietăŃii,bdeoarecebșcoalabarblimit abmanifestareabliberăbab
individului.bTotbobconcepŃiebreducŃionistă,basemănă toare,barebșibJohnbHoitb
care,b cub „noulb informalism”b (curentb pedagogic),b con siderăb căb școalab
distrugeb libertateab șib creativitateab individului,b c are,b înb schimb,b sjarb
dezvoltabmultbmaibbinebsubbinfluenŃabstrăzii.b
Darb ceb esteb educaŃiab extracurriculară?b M.b Ștefan,b p reluândb ob
definiŃiebUNESCO,bapreciazăbcăbeducaŃiabextracurric ularăbestebeducaŃiabdinb
afarabeducaŃieibcurriculare,babeducaŃieibșcolare,ba dicăbdebdincolobdebprocesulb
deb învăŃământ.b Esteb vorbab deb totb ceeab ceb oferăb educ aŃiab nonformalăb șib
informală.b
B
3.BCaracteristicileBeducaŃieiBextracurriculareB
Avândbînbvederebcă,bînbcadrulbactivităŃilorbextracu rriculare,bpotbfib
inclusebactivităŃibdebtipbeducativbnonformalbșibinf ormal,biarbcăbdiversitatea,b
volumulb șib frecvenŃab manifestăriib celorb dinb urmăb es teb covârșitoare,b
considerămb căb ob inventariereb ab caracteristicilorb tu turorb activităŃilorb
extracurricularebeste,bdacăbnubimposibilă,bgreubdeb realizat.bDebaceea,bnebvomb
referib doarb lab activităŃileb extracurriculareb realiz ateb șib desfășurateb cub
implicaŃiabșibsubbcontrolulbșcoliib(Ștefan,b2000,bp p.b17j21).b
a)b aub caracterb preferenŃial, opŃional sau facultativ b –b deoareceb seb
desfășoarăbînbtimpulbliberbalbelevilor,bsebbazeazăb pebalegereabdebcătrebelevi,b
înb funcŃieb deb preferinŃe,b interese,b aptitudinib etc. b Șib înb cadrulb educaŃieib
curricularebexistăbopŃionalebsaubfacultative,bșibac estebactivităŃibopŃionalebsaub
facultativeb nub trebuieb confundateb cub celeb aparŃinân db activităŃiib
extracurriculare.bÎnbacestebactivităŃibsuntbimplica tebșibpersoanebadulte,bcab
animatorib/bmoderatori:bcadrebdidactice,baltebperso ane,bpărinŃibetc.b
b)bsunt mai puŃin reglementate, bazate pe spontaneitat ea,
creativitatea, originalitatea bcopiilorb–bconŃinutulbnubestebobligatoriubșibînb
totalitatebdebparcurs;beleviibpotbcontribuibchiarbl abalegerea,bprogramarea,b
desfășurareab organizarea,b evaluareab lor;b cadrulb did acticb nub impune,b cib
propune,bestebmediator,bvegheazăb„dinbumbră”;b
c)b Asigurăb ob învăŃarebimplicită, practică, transdisciplinară b –b seb
învaŃăbmaibușorbprinbjoc,bprinbacŃiunebpractică,bop eraŃională,bprinbmuncă;bseb
bazeazăbpebinformaŃiilebmaibmultorbdisciplineb=>bca racterbtransdisciplinar;b
estebobînvăŃarebcomplementarăbînvăŃăriibșcolare;b
d)bAu,bcelbmaibadesea,b caracter colectiv b–bsebdesfășoară,bcelbmaib
adesea,bgrupal,bcubclasa,bcubclaselebparalele,bcubș coala,bdeși,bbineînŃelesbînb
cadrulb grupuluib fiecareb poateb aveab deb realizatb sarc inib individualizate;b șib
evaluareabrezultatelorbgrupuluibestebtotbobevaluare bdebgrup,bdeși,bindividual,b

b 17 bfiecarebîșibaducebcontribuŃia.bSebdezvoltăbrelaŃii, bsebpracticăbmuncabînbgrup,b
colaborarea,bcooperarea.b
e)bSebdesfășoarăblabob temperatură emoŃională mai ridicată bdecâtb
activităŃileb școlare,b deoareceb suntb maib plăcute,b ma ib relaxante;b seb
consolideazăb prietenii,b seb dezvoltăb sentimentulb deb respectb pentrub muncab
fiecăruiabșibpentrubprodusulbfinal.b
f)bAubunb grad mai ridicat de autenticitate bdecâtbcelebșcolareb–bînb
sensulbcăbînbactivităŃilebșcolarebsebfoloseștebfoar tebmultbmetodab„simulării”b
(procesebfizice,bfiziologice,bjocbdebrolbetc.).bCad rulbextracurricularbpermiteb
contactbmaibactivbcubviaŃa,bcubrealitatea,bcontactu lbnemijlocitbcubviaŃabsocială,b
cuboamenii.b
Evident,b activităŃileb nonjdidacticeb îndeplinescb sim ultanb acesteb
caracteristici.b Înb funcŃieb însăb șib deb specificulb și b tipulb fiecăreib activităŃib
extracurricularebînbparte,bacesteabpotbcăpătabșibal tebcaracteristici.b
b
4.BFuncŃiileBactivităŃilorBeducativeBextracurricula reB
PrinbfuncŃiibsebînŃelegbrolurilebpebcarebactivităŃi lebextracurricularebleb
aubînbviaŃabșibdezvoltareabunuibindivid.bEvident,bd eblabcazblabcaz,bunelebpotb
exercitabmaibmultebroluri,baltelebmaibpuŃine.b
M.b Ștefanb (2000,b pp.b 21j24)b identificăb următoareleb funcŃiib aleb
activităŃilorbextracurriculare:b
b
1.bFuncŃia de loisir, bsebreferăblabtimpulbliberbalbindividului,bînbcazul b
nostrubalbelevului,badicăbtimpulbcarebîibrămânebdup ăbcebabterminatbprogramulb
școlarbșibdupăbcebabrezolvatbtemelebdedicatebsatisf aceriibexigenŃelorbșcolarj
curriculare.bÎnbprincipal,btimpulbliberbestebfolosi tbdebcopiibpentrubrelaxare,b
recreere,bcareblabvârstelebmicibînseamnăbantrenarea bînbdiferitebjocuri.bMaib
târziu,bînbadolescenŃă,btimpulbliberbestebfolositbș ibpentrubabpetrecebîmpreunăb
cubprietenii,bdrumeŃii,bplimbăribînbparcbetc.bb
Datorităbfaptuluibcăbșcoalabocupăbdinbcebînbcebmaib multbtimpbdinbviaŃab
unuib elevb (șib cub atâtb maib multb cub câtb elb treceb peb t repteb superioareb aleb
școlarităŃii),btimpulbliberbestebfoartebpreŃiosbpen trubajlbpetrecebcâtbmaibplăcut,b
darb șib câtb maib util.b Înb ultimab vreme,b seb vorbeșteb t otb maib multb deb unb
management al timpului liber bsaubdeb odihnă activă .b
Timpulb liberb poateb fib folositb astfelb prinb organizar eab deb activităŃib
extracurriculare,b careb săb vinăb înb completareab celor b organizateb deb școalăb
(curriculare),bcubatâtbmaibmultbcubcât,bînbprezent, blabdispoziŃiabtinerilorbstaub
unbevantaiblargbdebposibilităŃibdebajșibpetrecebtim pulbliber,bcarebnubdebcebceleb
maibmulteboribaubșibefectebeducativebpozitive.b
Prinbaspectelebdebrecreere,bdebrelaxare,bodihnăbpeb careblebgenerează,b
loisirjulbîndeplineștebșibob funcŃie recreativă .b

b 18 bb
2.b Prinb activităŃileb extracurriculare,b înb general,b aub locb contacte,b
schimburibdebexperienŃă,bdebidei;belebpresupunb cooperare, colaborare bîntreb
indivizibcarebuneoribnubsebcunosc,bceeabcebînseamnă bstabilireabdebnoiblegăturib
deb prietenie,b amiciŃie.b Spiritulb deb echipă,b întraju torarea,b sentimentulb
participăriiblabunbprodusbcolectiv,bsatisfacŃiabluc ruluibbinebfăcutbsuntbtotb
atâteabaspectebpozitivebpebcarebactivităŃilebextrac urriculareblebpotbgenera.b
FuncŃiab socialSintegrativă b seb referăb șib lab aspectulb comunitar,b
dimensiuneab socialăb ab activităŃilorb extracurricular e;b esteb vorbab deb
participareabelevilor,babclasei,babșcoliiblabviaŃab comunitară,blabîntrajutorareab
semenilor,blabrezolvareabproblemelorbacestorabetc.b
b
3.bPersonalitatea copilului nu se formează bși dezvoltă bnumaibprinb
activităŃilebșcolare,bdeoarecebșcoalabnubestebsingu rabsursăbdebcunoaștere,b
informarebșibformarebpentrubcopil.b
Practic,bcunoaștereabvalorilorboferitebdeboricebari ebcurricularăbpoateb
săb seb extindăb șib înb afarab școlii,b prinb activităŃib c omplementare,b
extracurriculare.bContactulbdirectbcubrealitatea,bn atura,boameniibpotbconstituib
elebînselebsursebinformarebșibdebformarebumană,bchi arbdacăbnubsuntblabfelbdeb
organizatebșibsistematizatebcabcelebcurriculare.b
AvândbunbcaracterbopŃional,brealizândujseblabob temperatură emotivă
ridicată,bactivităŃilebextracurricularebpotbstârnibcuriozit ateabepistemică,bmărib
atenŃia,bsporibdorinŃabdebcunoaștere.b
b
4.b Aspectulb vocaŃional b esteb unb altb aspectb peb careb activităŃileb
extracurriculareb îlb presupun.b Eleb seb organizeazăb av ândb lab bazăb liberulb
consimŃământbalbelevilorbdebabparticipa,biarbacești abpotbmergebdacăbconsiderăb
căbspecificulbactivităŃilorbestebînbspectrulblorbde binterese,bdacăbcorespundb
aptitudinilor,bînclinaŃiilorblorbetc.b
ȘibactivităŃilebcurriculare,bprinbprezenŃabopŃional elor,bdezvoltăblaturab
vocaŃională,bmaibalesbînbînvăŃământulbliceal;baceas tăbdimensiunebvocaŃionalăb
poatebfibdezvoltatăbmultbmaibdevremebprinbactivităŃ ibextracurriculare.bCadrulb
didacticbpoatebobservabcomportamentulbelevilorbșibp oatebapreciabeventualeleb
înclinaŃiib aleb unuiab saub altuiab dintreb ei,b maib ales b căb implicareab liberă,b
spontanăbșibbenevolăbfaciliteazăbdinbplinbacestbasp ect.b
b
5.bFuncŃia recuperatorie bestebprezentăbînbcazulbcopiilorbcubcerinŃeb
educativebspeciale,bfiebintegraŃibînbșcolilebdebmas ă,bfiebînbinstituŃiibspeciale.b
Înb funcŃieb deb specificulb fiecăreib deficienŃe,b seb po tb organizab activităŃib
extracurricularebcare,bprinbconŃinutul,bstrategiabd esfășurăriibsăbaibăbobvaloareb
psihoterapeuticăbșibcompensatorie.b

b 19 bUnbaspectbfoartebimportantbîlbreprezintăbcontactulb cub„alŃii”b(oameni,b
colegi,bprietenibetc.).bPrinburmare,baceastăbfuncŃi ebesteblegatăbșibdeb funcŃia
integrativSsocială .b
B
5.B EducaŃiaB nonformală.B Definire.B Deziderate.B Trăsă turi.B
Avantaje.BForme.B
CrenguŃabOpreab(2003),bîntrjobamplăbabordarebcompar ativăbabcelorb
treib formeb aleb educaŃiei,b considerăb că,b dinb punctb d eb vedereb etimologic ,b
termenulb deb educaŃieb nonformalăb îșib areb origineab în b latinesculb
„nonformalis”,b preluatb cub sensulb „înb afarab unorb for meb special/oficialb
organizatebpentrubunbanumebgenbdebactivitate”.bNonf ormalbnubebsinonimbcub
needucativ,bcibdesemneazăbobrealitatebeducaŃionalăb maibpuŃinbformalizatăb
saubneformalizată,bdarbîntotdeaunabcubefectebformat ivjeducative.b
EducaŃiabnonformalăbcuprindebansamblulbactivităŃilo rbșibalbacŃiunilorb
carebsebdesfășoarăbîntrjunbcadrubinstituŃionalizat, bînbmodborganizat,bdarbînb
afarab sistemuluib școlar,b constituindujseb cab „ob punt eb întreb cunoștinŃeleb
asimilateblablecŃiibșibinformaŃiilebacumulatebinfor mal”b(Văideanu,b1988,bp.b
232).b
Dezideratele educaŃiei nonformale suntb înb strânsăb legăturăb cub
realizareaburmătoarelorbfinalităŃi:b
• săb lărgeascăb șib săb completezeb orizontulb deb cultură, b îmbogăŃindb
cunoștinŃelebdinbanumitebdomenii;b
• săbcreezebcondiŃiibpentrub„desăvârșireabprofesional ăbsaubiniŃiereab
întrjobnouăbactivitate”(Istrate,b1998,bp.b155);b
• săbsprijinebalfabetizareabgrupurilorbsocialebdefavo rizate;b
• săbcontribuieblabrecreereabșiblabdestindereabpartic ipanŃilor,bprecumb
șiblabpetrecereaborganizatăbabtimpuluibliber;b
• săbasigurebcadrulbdebexersarebșibdebcultivarebabdif eritelorbînclinaŃii,b
aptitudinibșibcapacităŃi,bdebmanifestarebabtalentel or.b
Raportulb dintreb educaŃiab nonformalăb șib ceab formalăb esteb unulb deb
complementaritate,batâtbsubbaspectulbconŃinutului,b câtbșibînbceeabcebpriveșteb
formelebșibmodalităŃilebdebrealizare.b
M.b Ștefanb (2000,b p.b 15)b apreciazăb căb educaŃiab nonfo rmalăb seb
realizeazăbatâtbsubbegidabunităŃilorbsistemuluibdeb învăŃământb(înbcarebcazb
maibestebnumităbeducaŃiebextradidacticăbsaubextrașc olară),bcâtbșibînbcadrulb
unorborganizaŃiibcubcaracterbeducativ,borganizaŃiib independentebdebsistemulbdeb
învăŃământ,bdarbalebcărorbobiectivebeducaŃionalebsu ntbînbconsonanŃăbcubceleb
alebșcolii.b
Sintetizând,bdintreb trăsăturile bimportantebalebeducaŃieibnonformale,b
putembaminti:b

b 20 b• SebdesfășoarăbîntrjunbcadrubinstituŃionalizat;b
• Cuprindeb activităŃi extraclasă/extradidactice (cercuribpebdiscipline,b
interdisciplinareb saub tematice,b ansamblurib sportive ,b artistice,b
concursurib școlare,b olimpiade,b competiŃiib etc.)b șib activităŃi de
educaŃie și instruire extrașcolare ,b denumiteb parașcolareb șib
perișcolare.b Celeb parașcolareR seb dezvoltăb înb mediulb socioj
profesional,bcumbarbfi,bdebexemplu,bactivităŃilebde bperfecŃionarebșib
deb reciclare,b deb formareb civicăb saub profesională.b A ctivităŃileb
perișcolareR evolueazăb înb mediulb sociojculturalb cab activităŃib de b
autoeducaŃiebșibdebpetrecereborganizatăbabtimpuluib liberbînbcadrulb
universităŃilorbpopulare,balbcluburilorbsportive,bl abteatru,bînbmuzeeb
saubînbcluburilebcopiilor,bînbbibliotecibpublice,bî nbexcursii,bacŃiunib
socialjculturalebsaubînbfamilie,boribprinbintermedi ulbmassjmedia,b
denumităbadeseab„școalăbparalelă”b(Cerghit,b1988,bp .b28).b
• Valorificăb activitateab deb educaŃie/instruireb organi zatăb înb afarab
sistemuluibdebînvăŃământbsaubînbinteriorulbacestuia ,bsubbîndrumareab
unorbcadrebdidacticebspecializate;b
• Cadrelebdidacticebsuntbmaibmultbanimatori,bmoderato ri,bcubmultăb
flexibilitate,bentuziasm,badaptabilitatebetc;b
• ConŃinutulbșibobiectivelebsuntbdiverse,bînbfuncŃieb debvârstă,bsex,b
categoriibprofesionale,binteres,baptitudini,bînclin aŃiibetc.;b
• ActivităŃileb nonformaleb aub unb caracterb opŃional,b în b vedereab
realizăriibunuibantrenamentbintelectual,bcreativ,bo riginal;b
• AmbianŃabdesfășurăriibestebrelaxată,bcalmă,bstenică .b
b
M.bIonescub(2000)brealizeazăbobtaxonomiebabactivită Ńilorbrealizatebînb
mediulbșcolarbșibînbmediulbextrașcolar.bPrecizămbîn săbcăbnubtoatebactivităŃileb
desfășurateb înb mediulb extrașcolarb suntb activităŃib e xtracurriculare.b Deb
exemplu,bobvizităblabunbmuzeubpoatebfibobactivitate bcurricularăbdacăbfaceb
partebdinbcurriculumulbșcolarb(prevăzutăbînbprogram e,bplanificăribșcolare,b
pentrubatingereabunorbobiectivebformale),bdar,bînba ltăbsituaŃie,bobvizităbpoateb
fibșibobactivitatebextracurricularăb(cândbnubestebp revăzutăbprinbdocumenteb
curriculareboficiale):b
b
ActivităŃiBdesfășurateBînBmediulBB
școlarBActivităŃiBdesfășurateBînBmediulB
extrașcolarB
jblecŃiib(permanente,bfacultative);b
jbactivităŃibînbcabinete,blaboratoarebșibateliereb
școlareb
jbactivităŃibindependente;b
jbstudiulbindividual;bS activităŃibînbcercuribtehnice;b
jbactivităŃibdebclubb(serbări,bsărbătoriri)b
jbmanifestăribînbbiblioteci;b
jbtaberebjudeŃene,bnaŃionale,b
internaŃionale;b

b 21 bjbcercuribșcolarebpebmaterii;b
jbmeditaŃiibșibconsultaŃii;b
jbobservaŃiibînbnatură,blabcolŃulbviu;b
jbînvăŃareabindependentăbînbșcoală;b
jbefectuareabtemelorbpentrubacasă;b
jbjocuribșibconcursuribpebdiferitebteme;b
jbserbăribșcolare;b
jbîntâlniribcubpersonalităŃibdinbdomeniulb
știinŃei,btehnicii,bculturii,barteib
jbcenacluribs.a.bjbemisiunibradiobșibT.V.;b
jbvizionăribdebexpoziŃii,bspectacole,b
filmebetc;b
jbvizite;b
jbexcursii;b
jbdrumeŃii;b
jbturismulbș.a.b

Tabelulbnr.b1 . Taxonomia activităŃilor desfășurate în mediul șco lar și extrașcolar
b
Dupăbacelașibautor,basemănărilebșibdeosebirilebdint rebacestebactivităŃib
sunt:b
AsemănăriB DeosebiriB
jb înb ambeleb formeb deb activitate,b obiectiveleb
instructivbjbeducativeburmăritebsebreferăbla:bb
jb îmbogăŃireab șib aprofundareab cunoștinŃelorb șib
abilităŃilorbelevilor;bb
jbstimulareabșibcultivareabinteresuluibelevilorbpen trub
diferitebdomeniibsaubtemebdinbștiinŃă,btehnică,bart ăb
etc;bb
jb depistareab șib valorificareab înclinaŃiilor,b
aptitudinilorbșibtalentelorbelevilor;bb
jbimplicareabactivăbabelevilorbînbviaŃabsocială;bb
jbfolosireabtimpuluibliberbînbmodbplăcutbșibutil.bS ActivităŃileb didacticeb
desfășuratebînbmediulbextrașcolarb
aub caracterb preponderentb
opŃional/benevolb șib
pluridisciplinar.bb
jb Existăb ob mareb diversitateb deb
modurib deb realizareb ab
activităŃilor,b deb verificareb șib
autoverificare,b evaluareb șib
autoevaluareb ab randamentuluib
obŃinut.b
b
Tabelulbnr.b2 . Asemănări și deosebiri ale activităŃilor din medi ul școlar și extrașcolar
b
Înb continuare,b autorulb caracterizeazăb activităŃileb parașcolareb șib
perișcolareb(dinbcadrulbactivităŃilorbextrașcolare) :b
b
TipuriBdeB
activităŃiB
extrașcolareBCaracteristici BObiectivulB
generalB
urmăritBExempleB
ActivităŃib
parașcolarebDesfășurateb
înbmediulb
sociojb
profesional.bîmbunătăŃireab
performanŃelorb
sociojb
profesionalebaleb
indivizilor.bS practicabînbunităŃibeconomice;b
jbpracticabînbunităŃibdebprofil;b
jb stagiulb deb practicăb înb vedereab
calificării;b
jbvizionăribdebexpoziŃii;b
jbbvizitabînbunităŃibbeconomicebșib
știinŃifice,bînbscopulbinformăriibșib
orientăriibprofesionale;b
jbperfecŃionări;b
jbreciclăribș.a.;b

b 22 bActivităŃib
perișcolarebDesfășurateb
înbmediulb
sociojcultural.b
bLărgireab
orizontuluib
spiritualbșibchiarb
relaxareab
indivizilor.bjbactivităŃibdebautoinstruirebșib
autoeducaŃie;b
jbactivităŃibdebloisir;b
jbactivităŃibdebdivertisment;b
jbutilizareabmijloacelorbmultimedia;b
jbnavigarebpebInternetbș.a.b
b
Tabelulbnr.b3. Caracteristici ale activităŃilor parașcolare și pe rișcolare

Dintreb avantajele beducaŃieibnonformale,bCrenguŃabOpreabamintește:b
• •estebcentratăbpebcelbcebînvaŃă,bpebprocesulbdebînv ăŃare,bnubpebcelbdeb
predare,bsolicitândbînbmodbdiferenŃiatbparticipanŃi i;b
• •„demitizeazăb funcŃiab deb predare”b șib „răspundeb adec vatb
necesităŃilorbconcretebdebacŃiune”b(apudbCucoș,b199 6,bp.b37);b
• •dispuneb deb unb curriculumb lab alegereb („cafeteriab cu rriculum”),b
flexibilbșibvariat,bpropunândujlebparticipanŃilorba ctivităŃibdiversebșib
atractive,bînbfuncŃiebdebintereselebacestora,bdebap titudinilebspecialeb
șibdebaspiraŃiileblor;b
• •contribuieb lab lărgireab șib îmbogăŃireab culturiib gen eraleb șib deb
specialitateb ab participanŃilor,b oferindb activităŃib deb reciclareb
profesională,bdebcompletarebabstudiilorbșibdebsprij inirebabcategoriilorb
defavorizatebsaubdebexersarebabcapacităŃiibindivizi lorbsupradotaŃi;b
• •creeazăbocaziibdebpetrecereborganizatăbabtimpuluib liber,bîntrjunb
modbplăcut,burmărindbdestindereabșibrefacereabechil ibruluibpsihoj
fizic;b
• •asigurăbobrapidăbactualizarebabinformaŃiilorbdinbd iferitebdomenii,b
fiindb interesatăb săb menŃinăb interesulb publiculuib la rg,b oferindb
alternativebflexibilebtuturorbcategoriilorbdebvârst ăbșibpregătiriiblorb
profesionale,b punândb accentulb peb aplicabilitateab im ediatăb ab
cunoștinŃelor;b
• •antreneazăb noileb tehnologiib comunicaŃionale,b Ńinân db contb deb
progresulb tehnicojștiinŃific,b valorificândb oportuni tăŃileb oferiteb deb
internet,bteleviziune,bcalculatoareb
• •estebnestresantă,boferindbactivităŃibplăcutebșibsc utitebdebevaluărib
riguroase,b înb favoareab strategiilorb deb apreciereb fo rmativă,b
stimulativă,bcontinuă;b
• •răspundebcerinŃelorbșibnecesităŃilorbeducaŃiei.b
M.bȘtefanb(2000,bpp.b15j17)bconsiderăbcăbexistăbdou ăbmaribformebdeb
manifestarebeducativăbnonformală,bextracurriculară: b
a)b acŃiuneab extrașcoalăb (extradidactică),b ceb seb poa teb desfășurab lab
nivelulbuneibclase,balbunuibgrupbdebclase,balbuneib școli,balbmaibmultorbșcolibdinb

b 23 blocalitate,balbPalatelorbcopiilorbșibcluburilorbcop iilor,balbtaberelorbșcolare.bLab
nivelb naŃional,b seb organizeazăb activităŃib extrașcol areb subb formab unorb
concursurib șib olimpiadeb (deb matematicăb șib limbab rom ână,b istorie,b arteb
plastice,blimbibmodernebetc),bsusŃinutebdeblabbuget ulbpublic.bSebasigurăbșib
participareab elevilorb lab olimpiadeb internaŃionale.b Unb rolb importantb înb
organizareabunorbastfelbdebactivităŃibîlbaubcadrele bdidactice.b
b)b acŃiunib extracurriculareb proiectateb deb organizaŃ iib cub caracterb
educativbdinbafarabșcolii.bÎnbastfelbdeborganizaŃii ,baccentulbcadebpeblaturab
educativăbșibnubpebceabinstructivă.bLabnivelbmondia l,bprincipaleleborganizaŃiib
debacestbgenbsunt:b
YMCAb=bYoungbMen'sbChristianbAssociations;b
YWCAb=bYoungbWomen'sbChristianbAssociation;b
OMMSb=bOrganisationbMondialebdubMouvementbScout;b
AMGEb=bAssociationbMondialebdesbGuidesbetbEclaireus esb
LabnoibînbŃară,baubexistatbastfelbdeborganizaŃiibîn bperioadabinterbelică,b
darb aub fostb interziseb deb regimurileb totalitare.b Dup ăb 1990,b organizaŃiib
româneștibsjaubintegratbmișcăriibmondiale,bprinbpar ticipăriblabconcursurib(deb
exemplu,borganizaŃiabcercetașilor).b
b
5.1.BActivităŃiBextracurriculareBsubBegidaBșcoliiB
Încercândbobclasificarebabacestora,bMbȘtefanb(2000, bpp.b35j36),bînb
funcŃiebdebconŃinutulblor,bdistinge:b
• activităŃibcubconŃinutbcultural,bartistic,bspiritua l;b
• activităŃibcubconŃinutbștiinŃificbșibtehnicojaplica tiv;b
• activităŃibsportive;b
• jocuribdistractive;b
• activităŃibcubcaracterbcomunitar;b
Dupăbformabdeborganizare,bîntâlnim:b
• activităŃibdebmasă;b
• activităŃibdebcercb(specializate),bundebsebincludbș ibechipelebsportive,b
formaŃiilebmuzicale.b
Dincolobdebacestebformebcolective,belevulbmaibdesfă șoarăbșibactivităŃib
individuale,bcontinuândujlebpebcelebșcolarebșibextr așcolare:bantrenamentulb
individualb(sportiv,bmuzicalbetc.),blecturilebsale, bpregătirilebpentrubolimpiade,b
încercărilebdebabscriebliteratură,bpoezie,bîndeletn icirilebtehnice,bcultivareabdeb
plante,bîngrijireabdebanimalebetc.b
B
5.1.1.BActivităŃileBextracurriculareBînBcercurileBș colareB
Presupunebîntrunireabelevilorbcarebaubînbcomunbacel eașibpreferinŃe,b
înclinaŃii,babilităŃi,bexpectanŃe.bPentrubuniibelev ibîntruniŃibînbastfelbdebcercurib

b 24 bchemareab vineb dinb vocaŃie,b pentrub alŃiib acesteb reun iunib periodiceb suntb
similarebunorbhobbyjuri,bunorbinteresebpasagere.bDe bcelebmaibmultebori,b
cadrulbdidacticbiabiniŃiativabînfiinŃăriibunorbastf elbdebcercuri,balteoribiniŃiativab
poatebvenibdinbparteabelevilor.b
Categoriibdebcercuri:bb
A.BCercuriBcuBcaracterBartisticBB
• Cercuribmuzicale,bcorale,bvocale,binstrumentalebjbp otbparticipabunb
numărbșibmareb(pesteb100)bșibmicb(2j3)bdebelevi,bcu batâtbmaibmultbcub
câtborelebdebmuzicăbdinbplanurilebdebînvăŃământbsun tbreduse.bÎnb
compensaŃie,bsebpotborganizabastfelbdebcercuri,bcad rubînbcarebeleviib
sebpotbdestinde,bpotbîncropibrelaŃiibnoi,bpotbconcu rablabcompetiŃiib
locale,b regionale,b naŃionaleb etc.b Înb alteb cercurib d eb prietenib aib
muzicii,baccentulbcadebpebaudiŃiibmuzicale,bcubajut orulbmijloacelorb
audiojvizualebexistentebînbșcoalăb(radiobșibT.V.,bd iscuri,bcaseteb
audiob șib video,b compactjdiscurib etc).b Șib înb acesteb cazurib cerculb
aparebcabunbgrupbdebprieteni,blegaŃibprinbacelașib„ hobby”.bUnbcercb
muzicalbpoatebstudiabistoriabmuzicii,bsubbîndrumare abunuibspecialist.b
Existăb șib cercurib muzicaleb careb îșib propunb culegere ab folcloruluib
muzicalblocal.bFormaŃiilebinstrumentalebsaubinstrum entaljvocalebsuntb
„labmodă”bînbprezent,bmaibalesbpentrubmuzicăbmodern ăb(hipjhop,b
rockbetc.b);bdar,blabfelbdebbinebsebpotborganiza,bs unbegidabșcolii,bșib
formaŃiibinstrumentalebbazatebpebinstrumenteb„popul are”:bcimpoi,b
nai,b chitară,b fluier,b caval,b mandolină,b cobzăb etc.b Ob variantăb ab
formaŃiilorbinstrumentalebpentrubcopiibestebfanfara ,bcarebpoatebadunab
deb lab 10b lab 40b deb copii.b Deb asemenea,b trebuieb amint iteb șib multb
îndrăgitelebtarafuribmuzicalebșibmuzicablăutărească ,b carebpoateb fib
promovatăbprinbacestea.bPeblângăbrecuperareabfolclo rului,bmuzicabareb
șibefectbterapeutic,bliniștitor.bMuncabdeblabastfel bdebcercuribpoatebfib
valorificatăb prinb audiŃii,b participărib lab concerteb șib concursurib
muzicalebcubsaubfărăbpremii;b
• Cercuribdebjocuribpopulare,bdebsalonb(debsocietate) bșibmoderneb–b
suntb alteb posibilităŃib careb potb fib valorificateb înb activităŃib
exracurriculare,badeseabînbstrânsăblegăturăbcubcerc urilebmuzicaleb
(muzicabsebjoacă).bÎnbfuncŃiebdebspecificulbzonei,b sebpotborganizab
diferiteb jocurib populareb tradiŃionale;b peb lângăb ace stea,b seb potb
organizabșibcercuribdebjocuribmodernebsaubdebsalonb (samba,btangoub
etc).bParticipareablabcerculbdebjocuribpopularebare befectebpozitiveb
asuprab evoluŃieib motricităŃiib (vitezăb deb execuŃie,b îndemânare,b
coordonareab mișcărilor,b rezistenŃă,b posturăb corectă ),b activeazăb
funcŃiilebaparatuluibcirculatorbșibalebceluibrespir ator,bcontribuieblab

b 25 bdezvoltareabunorbcalităŃibalebcopilului,bca:bsimŃul britmului,bvoinŃa,b
perseverenŃab șib autocontrolul,b simŃulb frumosuluib și b spiritulb deb
echipă.b
• Cerculbdebcusăturibpopulareb–bdestinatbmaibalesbfet elor,bdarbnub
numai,b poateb săb vizezeb realizareab unorb cusăturib dup ăb modeleb
tradiŃionaleb saub aleb altorb etniib conlocuitoare,b ște rgare,b carpete,b
covoarebetc.bPentrubaceasta,bcerculbpoatebfibcondus bdebunbcadrub
didacticb priceputb înb astfelb deb meșteșugurib saub deb o b bătrână/b
reprezentantăbabcomunităŃiibrespective,bdebunbetnol og.bViziteleblab
muzeubpentrubabobservabmostrebsuntbeficiente.bUnele bprodusebpotbfib
vândute,bca,bapoi,bcubbaniibobŃinuŃi,bsăbfiebachizi Ńionatebmaterialeleb
necesare:b aŃă,b bumbac,b cânepăb etc.b Astfelb deb cercur ib sporescb
îndemânarea,b fiindb unb excelentb mijlocb deb ergoterapi e.b Esteb
recomandatbpentrubtoŃibceibcarebaubastfelbdebînclin aŃii,bdarbșibpentrub
anumitebpersoanebcubhandicapbsaubcubtulburăribdebco mportament;b
• Cercuribșibcenacluribliterareb–bsuntbdestulbdebfrec vente,bdeoareceb
ariabcurricularăbLimbăbșibcomunicarebestebbinebrepr ezentatăbprinb
numărulbdeborebînbPlanulbdebînvăŃământ,bceeabcebîns eamnăbcăbsuntb
posibilităŃibridicatebdebstimulare,bformarebșibdezv oltarebabspirituluib
creatorbliterar,babînclinaŃiilorbliterarebetc.,bcar ebpotbfibvalorificateb
apoibșibprinbcercuribliterare.bSuntbcenacluribtemat ice,bdebliteratură,b
deb poezie,b deb dramaturgie,b deb creaŃieb artistică,b de b culegereb șib
interpretarebdebfolclorbcarebcultivăbtalentulbliter arbalbelevilor.bEsteb
debdoritbcabacestebcercuribliterarebsăbfiebasistate bșibdebpersoaneb
abilitateb (cadrub didactic,b scriitori,b critici,b isto ricib literari)b pentrub
realizareabuneibselecŃiibdebobcertăbvaloarebliterar ă.bSebpotborganizab
medalioaneb literare,b dedicateb unorb marib scriitori,b vizionareab deb
spectacolebdebteatru,bviziteblabcasebmemoriale,blab muzeebliterare,blab
Academiab Română,b serbărib școlare,b concursurib litera reb etc.b
Amintim,b înb acest,b context,b șib cenaclurileb studenŃe știb care,b subb
aspectb valoric,b calitativ,b suntb superioareb celorb or ganizateb în/deb
școli,bcabactivităŃibextracurriculare.b
• Cercurib deb teatrub deb păpușib –b suntb manifestărib extr acurriculareb
extrembdebîndrăgitebdebeleviibdebvârstăbșcolarăbmic ăbșibmijlocie,b
deoarecebapeleazăblabemoŃiileblor,blabsensibilitate ablor,bgenerândbunb
evantaiblargbdebtrăiribsufletești.bConfecŃionareabp ăpușilorbnubestebob
problemăb grea,b deoareceb materiib primeb pentrub confec Ńionareb seb
găsescbdinbbelșug:bhainebvechi,bcăciuliŃe,bmănușib– bcarebsubbmânab
unuibombpriceputbpotbdevenibpăpușibveritabile.bSebp oatebvorbibșibdeb
ob artăb păpușăreascăb ab păpușarilor,b careb seb poateb fo rma,b prinb

b 26 bexersare.bDesfășuratbpebbazabunuibscenariu,bcubunbr egizor,bcu/fărăb
text,bspectacolulbdebpăpușiborganizatbdebelevibînbf aŃabpărinŃilor,b
dascălilorbetc.bpoatebaducebbucuriebînbsufletebșibr elaxare.b
• Cercurib deb arteb plasticeb –b continuăb abilităŃileb căp ătateb prinb
activităŃileb curriculareb (AbilităŃib practice,b Lucru b manual,b Desenb
artisticb etc).b ActivităŃileb deb grafică,b pictură,b de sen,b sculpturăb înb
lemn/piatră,b modelajb înb lut/ghipsb suntb uneleb dintre b astfelb deb
activităŃiborganizatebextracurricular,brarbîntâlnit ebșibcabopŃionalebînb
cadrulb activităŃilorb curriculare.b Înb funcŃieb deb dom eniu,b seb potb
distingebcercuribdebpictură,bdebmodelaj,bdebsculptu răbînblemnbetc.b
Potb fib conduseb deb persoaneb abilitateb (cadrub didacti c,b sculptori,b
pictori,barhitecŃibetc.).bSebpotborganizabșibexcurs ii,btaberebdebvarăbcub
participăribinterșcolare,bviziteblabmuzee,bîntâlnir ibcubartiști,bexpoziŃiib
debpictură,bsculpturăbetc.b
B
B.BCercuriBcuBcaracterBtehnic9aplicativeB
• Completeazăb activităŃileb deb laboratorb șib atelierb di nb cadrulb
activităŃilorbcurriculare.bSuntbdebobmarebdiversita te,bînbfuncŃiebdeb
„dimensiunea”b tehnicăb îmbrăŃișată:b cercurib deb elect rotehnică,b
electronică,b radiotelegrafie,b informatică,b construc Ńiib mecanice,b
construcŃiibînblemn,bconstrucŃiibradiob(receptoareb șibemiŃătoare),b
modelismb (aeromodele,b navomodele,b rachetomodele),b c himieb
experimentală,b meteorologie,b agrobiologie,b pomicult ură,b
legumicultura,b silvicultură,b floriculturăb șib aranja menteb florale,b
apicultura),b acvaristică,b legătorie,b confecŃionareb deb jucării,b
meteorologie,b cercurib fotob șib multeb altele.b Înb ulti mulb timp,b seb
manifestăbinteresulbfaŃăbdeblumeabcalculatoarelor.b ÎnbuneleblocalităŃi,b
aparbcercuribcubprofilblegatbdebproblemelebproducŃi eibindustrialebșib
agricoleblocale,bsprijinitebdebîntreprinderilebresp ective.bUnbsprijinb
modestbdarbnubdebimportanŃă:bdebexemplu,bmiciibcons tructoribînb
lemnbprimescbdeșeuribdebmaterialblemnos,bmembriibun uibcercbdeb
agrobiologieb primescb seminŃeleb unorb planteb peb careb vorb săb leb
aclimatizezebînbzonablorbetc.bUnbaparatbdebradio,bu nbmotor,bunb
televizorb saub unb computerb scoase,b inventarulb întrep rinderiib potb
devenib materialb deb lucrub utilb cercurilorb tehnice.b C ab formăb deb
valorificare,b expoziŃiileb șib demonstraŃiileb suntb pr intreb celeb maib
cunoscute.bSebpotborganizabșibconcursuribîntrebclas e,bîntrebșcoli.bSeb
potbacordabșibpremii.b
b
B

b 27 bC.BCercuriBsportiveBșiBturisticeB
• Cerculb deb turismb –b suntb numeroșib elevib atrașib deb do rinŃab deb ab
străbatebdrumurilebŃăriibdeblabmuntebpânăblabmare.b ÎnvaŃăbsăbseb
descurceb singurib înb natură,b săb foloseascăb diferiteb modalităŃib deb
orientare,bsăbreparebpodeŃe,bsăbtraversezebape,bsăb escaladezebmunŃi,b
săb„citească”bsemnelebnaturii,bsăb„citească”bcoduri le,bmarcajelebetc.b
Unbrolbimportantbînbastfelbdebcercuribîlbarebimport anŃabrespectăriibșib
protejăriibnaturii.b
• Cerculb deb ciclismb –b esteb ob variantăb ab cerculuib deb t urism,b cub
deosebireabcăbdoritoriibsebîntrecbpebsinebșibeibînt rebei,bparcurgândb
distanŃeleb peb bicicletă.b Seb potb organizab concursuri ,b întreceri,b
individualbsaubînbgrup,bpebrutebmaibscurtebsaubmaib lungi.b
• Cerculbdeboinăb–bdeșibconsideratbunbsportbstrăvechi bnaŃionalb(Spirub
Haret,bcabministrubalbinstrucŃiuniibabîncercatbsăbr eînviebacestbsportb
naŃional),boina,bînbultimabvreme,bnubsjabmaibbucura tbdebsucceseb
marcante,blabnoi,btotuși,bunelebșcoliborganizeazăba stfelbdebcercuri;b
• Cerculbdebjudob–bjudojulbestebunbsportbtradiŃionalb japonez,bcarebab
fostb preluatb deb numeroaseb Ńări.b Dezvoltăb curajul,b r ezistenŃa,b
încredereabînbsine,brespectulbpentrubpartener;b
• Cerculbdebtenisbdebmasăb–bestebușorbdeborganizat,bc hiarbdeblabvârsteb
mici;b copiiib seb antreneazăb ușor,b leb placeb dinamismu lb jocului,b
spiritulbdebcompetiŃiebetc.b
• Pentrubfiecarebcategoriebdebsportbsebpotborganizaba stfelbdebcercuri.b
B
D.BActivităŃiBdeBelaborare/redactareBaBrevisteiB(si te9ului)BșcoliiB
Înb spiritulb uneib tradiŃiib bune,b deb regulă,b fiecareb școalăb careb seb
respectă,barebobpublicaŃiebprinbcarebeleviibîșibman ifestăbdorinŃele,bcreaŃiile,b
crezurilebetc.bRevistabestebunbfelbdebblazonbalbșco lii,bcarebîibpăstreazăbșibîib
conservăb imaginea.b Maib nou,b cub revoluŃiab informaŃio nalăb înb domeniulb
calculatoarelor,bfiecarebșcoalăbpoatebsăbîșibconcea păbșibcâtebunbsitebcareb
reprezintăbcarteabdebvizităbabșcoliibrespective.bPa rticipareablabrevistabșcoliibșib
labrealizareabunuibsitebpresupunebunbcolectivbdebel evibconștiincioșibcarebsăb
culeagăbșibsăbselectezebmaterialelebdeblabceilalŃib colegib(povestiribsaubpoeziib
originale,b prezentărib deb încercărib literareb saub ști inŃifice,b informaŃiib dinb
viaŃabșcolii,barticolebînbcarebsebexprimăbopiniibpe rsonale,bdezbateri,bnoutăŃib
dinb tehnică,b deseneb originale,b materialeb distractiv e,b ca,b deb exemplu,b
ghicitori,bglume,bcaricaturibetc.).bUniibelevibsebp otbocupabdebculegere,balŃiib
debtriere,balŃiibdebprelucrare,balŃiibdebformabgraf ică,balŃiibdebtehnoredactarebșib
aspectb graficb etc.,b astfelb încâtb muncab înb comunb săb ducăb lab mulŃumireab
sufleteascăbabtuturor.b

b 28 b5.1.2.BActivităŃiBextracurriculareBdeBmasăB
Lab acestea,b participăb majoritateab copiilorb dintrjob clasă,b dinb maib
multeb claseb saub școală.b Diversitateab acestorb manife stărib esteb destulb deb
ridicată,belebrealizândujsebșibînbfuncŃiebdebposibi lităŃilebșcolii.bMbȘtefanb
(2000,bp.b58)bconsiderăbcăbcelebmaibimportantebșibm aiblabîndemnăbarbfib
următoarele:b
jb Vizionarea în grup a unor spectacole de teatru b
Vizionareabtrebuiebpregătită,bcopiilorbtrebuiebsăbl ibsebexplicebdespreb
cebvabfibvorbabînbspectacolulblabcarebvorbparticipa ,bcabsăbînŃeleagăbbineb
totul.bEibvorbfibîndrumaŃibșibcumbsăbsebcomportebla bteatru.bDupăbspectacol,b
vorbaveablocbdiscuŃiibasuprabconŃinutuluibspectacol ului,b asuprab joculuib
actorilor,bsebvorbdabexplicaŃiibsuplimentare,bsebva bpunebînbevidenŃăb
valoareabartisticăbabspectacolului.b
jb Audierea unor concerte la nivel accesibil elevilor b
Cabșibînbcazulbspectacolelorbteatrale,bestebnecesar ăbobpregătire,bapoibob
valorificarebsubbaspectulbeducaŃieibestetice.b
– Plimbări în parcuri, grădini zoologice, botanice și alte zone
verzi ale orașului. b
– Vizite la locuri istorice și la monumente istorice, la case
memoriale, la muzee, la cămine de bătrâni, ale căro r amintiri ar putea avea
o valoare educativă. De asemenea, vizitarea unor în treprinderi (ateliere,
ferme, magazine) și instituŃii (primărie, poștă, ga ră, bancă), mai ales a
celor importante pentru deșteptarea unor interese p rofesionale.
– Întâlniri, în școală sau în afara ei, cu oameni de știinŃă și
cultură din localitate, cu medici, ingineri și tehn icieni preŃuiŃi pentru
calitatea muncii lor, cu fermieri, cu meșteșugari p ricepuŃi, cu patroni ai unor
magazine moderne, cu tineri sportivi de performanŃă etc.
– Participarea la acŃiuni de muncă în folosul școlii, al comunităŃii
locale sau al unor persoane aflate la nevoie (oamenibcarebaubsuferitbdebpeb
urmabinundaŃiilor,babunuibincendiubsaubabunuibcutre mur,boamenibbolnavibșib
săracibcarebnubaubpebnimenibsăjibajutebetc.).bCopii ibpotbluabparteblabsădireab
pomilor,blabamenajareabunuibterenbsportiv,blabînfru museŃareabuneibgrădinib
publice.b Amb puteab dab exemplulb uneib școlib sătești,b a ib căreib elevib șijaub
amenajatbunblocbdebînotbpebmargineabuneibapebdinbap ropiere,bridicândbunbmicb
digbșibunbŃarc,bînbcarebpotbînotabfărăbpericolulbde babfibluaŃibdebapă.
AltebastfelbdebactivităŃibextracurricularebdebmasă: b
• Serbăribșibșezătoriblocaleb–bdesfășuratebînbcadrulb comunitar,bcub
invitaŃiab părinŃilor,b ab foștilorb elevib aib școlii,b a b reprezentaŃilorb
comunităŃii.b Ob serbareb specialăb poateb fib șib carnava lulb elevilor,b
desfășuratbsubbformăbdebprogrambartistic,bcubmăști, bcostume,bcareb
săbreprezintebpersonajebdebbasm/poveste;b

b 29 b• SerbăribsportivebșibdemonstraŃiibdebgimnasticăbjbde zvoltăbspiritulb
concurenŃial,bamiciŃiabetc.bPotbparticipabșibpărinŃ ii,bpersonajeblocaleb
reprezentative.bSebpotbînmânabșibpremii.b
• Evocărilebistoriceb–bcubprilejulbmarilorbevenimente bnaŃionalebsaub
internaŃionaleb(1bDecembrie,b24bIanuariebetc.)bsaub pentrub„zileleb
„orașelor”b(sărbătoritebobdatăbpeban);b
• Excursiab extrașcolară,b subb formăb deb expediŃii,b expl orărib (înb
domeniulb geografiei,b biologiei,b etnografiei,b botani ciib etc.),b
drumeŃii,b faceb mareb plăcereb elevilorb deb toateb vârst ele.b Aceștiab
merg,bdebregulăbînsoŃiŃibdebcadrebdidacticebsaubalt ebpersoaneb(ghid),b
peb traseeb prestabilite,b marcate,b peb distanŃeb maib sc urteb saub maib
lungi.bExcursiabextrașcolarăbsebdeosebeștebdebexcur siabîncadratăbînb
cadrulbactivităŃilorbșcolare,bcurriculare,bprevăzut ebprinbplanificăribșib
programebșcolare,balebcăreibscopuri,bobiectivebșibc onŃinutbsuntbmultb
maibriguroasebșibfixe.bRealizareabuneibexcursiibînb cadrubextrașcolarb
necesităbobpregătirebamănunŃită,briguroasă,bstabili reabtraseului,bab
cazarmamentului,babmijloacelorbdebtransportbetc.bCu baltebcuvinte,b
estebnecesarăbrealizareabunuibproiectbînainteabdesf ășurăriibexcursieib
propriubzise.bJocul,bconcursul,bglumabpotbfibstrate giibimportantebînb
cadrulbexcursiei,bpentrubabmenŃinebbunabdispoziŃieb șibrelaxarea.bÎnb
cadrulbderulării,bestebnecesarăbobdisciplinăbfermăb abparticipanŃilor,b
respectareab strictăb deb reguli.b Finalulb excursieib pr esupuneb
valorificareab datelor,b ab rezultatelor,b impresiilor, b observaŃiilorb
rezultate;b
• CompetiŃiilebconcursurilebjbȘibcompetiŃiilebdebtotb felulb(sportive,b
artistice,btehnice,bdebcunoștinŃe,bdebîndemânare,bd ebingeniozitateb
etc.)bsuntbmultbîndrăgitebdebcopii,bmaibalesbînbani ibpreadolescenŃei,b
cândbafirmareabdebsineblebcerebsăjșibmăsoarebforŃel e.bÎnbșcolibsaub
întrebșcolibaublocbmeciuribdebhandbal , volei,btenisbdebmasăbsaub
fotbal,bîntreceribpebtemebdebfizică,bchimie,bștiinŃ ebnaturale,bistorieb
etc.bCabformebdebvalorificarebabrezultatelorbcompet iŃiei,bmenŃionămb
șibaicibexpoziŃiibdebproducŃiibartisticebsaubtehnic e,bcubprecizareab
distincŃiilorb primite.b Diplomeb șib premiib îib potb răs plătib peb
câștigători.b UnelebcompetiŃiibsebpotbîncheiabcubunb spectacol.bÎnb
cazulb unuib concursb deb recitări,b deb dansuri,b deb muzi căb vocalăb
și/saubinstrumentală,bdebteatrubșcolar,bdebmarionet ebetc.,bînsășib
desfășurareab competiŃieib poateb căpătab caracterulb un uib spectacolb
atrăgător,blabcarebropotulbaplauzelorbsebînscriebpr intrebmijloacelebdeb
evaluare;b

b 30 b• Joculb–bestebactivitateabceabmaibîndrăgităbdeblabco piiibmicibpânăblab
adolescenŃibșibchiarbadulŃi.bDintrebnumeroaselebcat egoriibdebjocuri,b
celeb deb orientareb aub ob pondereb maib mareb înb activita teab
extracurriculară.b Eleviib trebuieb săb treacăb prinb pro beb diferite,b
individualbsaubînbgrup,bsăbascundă,banumiteblucruri ,bsăbgăseascăbalteb
lucruri,bsăbseborientezebdupăbbusolăbetc.bSebpoateb apreciabcăbjoculbesteb
ceabmaibîndrăgităbactivitatebdebmasăbextracurricula ră.b
• Cercetășiab (Scoutismul)b –esteb ob modalitateb deb recre ereb fizicăb șib
psihicăbfoartebeficientă.bDebaproapebunbsecolbîșibe xercităbinfluenŃeleb
beneficebasuprababmilioanebdebcopii.bLabnoibînsăbes tebdestulbdebpuŃinb
cunoscută.bMetodabscoutbestebunbsistembdebautoeduca Ńiebprogresivăb
bazatăbpe:bb
o UnbLegământbșibobLege;b
o EducaŃiabprinbacŃiune;b
o ApartenenŃablabgrupuribmicib(sprebexemplu,bpatrula) bînb
careb seb asigură,b cub îndrumareab adulŃilor,b
descoperireabșibacceptareabprogresivăbdebcătrebtine ribab
responsabilităŃilorb șib pregătireab lorb pentrub
autoconducere,b urmârindujseb dezvoltareab
caracterului,babcompetenŃelor,babîncrederiibînbsine ,bab
dorinŃeibdebabfibutil,babcapacităŃiibdebabcooperabș ibdebab
conduce;b
o Programeb progresiveb șib atractiveb deb activităŃib
variate,b bazateb peb intereseleb participanŃilor,b
cuprinzândb jocuri,b deprinderib utileb șib serviciib înb
folosulb comunităŃii;b acesteb activităŃib seb desfășoar ă,b
maibales,bînbaerbliber,bînbcontactbcubnatura.b
PeblângăbtipurilebdebactivităŃibextracurricularebme nŃionate,bmaibexistăb
numeroaseb altele.b Realizareab lorb depindeb deb posibil ităŃileb (materiale,b
financiarebumane)b alebfiecăreibșcolibînbparte.b Dar, bmaibimportantăbdecâtb
acestea,bestebdorinŃabdebabsebrealiza.b
B
5.2.BȘcoalaBdeBdupăBșcoalăB9BprogramBeducativBnonfo rmal,BcaB
alternativăBlaBeducaŃiaBformalăB
Provocărileblumiibcontemporanebdinbmileniulbtreibim punbcabeducaŃiab
săb nub seb rezumeb doarb lab ceeab ceb copilulb primeșteb în b școală,b deoareceb
cunoștinŃele,bcapacităŃilebșibdeprinderilebcăpătate bșibexersatebaicibnubîibmaib
suntbsuficientebpentrubobbunăbintegrarebsociojprofe sională,bpentrubobbunăb
relaŃionare,bpentrubabfacebfaŃăbcubsuccesbschimbări lorbrapidebșibimprevizibileb
ceb caracterizeazăb societăŃileb postmoderne.b Deb aceea ,b pregătireab elevuluib

b 31 b(copilului,btânărului,badultului),bpeblângăbpregăti reaboferităbdebșcoală,btrebuieb
săb seb fundamentezeb șib peb ob educaŃieb primităb dinb med iib nonformaleb saub
informale.b
SocietăŃileb moderneb aub luatb măsurib marcanteb înb aces tb sensb șib aub
extinsbcâmpulb/btimpulbdebstudiubalbcopilului,bcoor donatbșibmonitorizatbdeb
persoanebspecializate,bșibdupăbactivităŃilebobligat oriibdinbșcoală.bEstebvorbab
debprogramelebcunoscutebsubbsintagmeleb„școalabdebd upăbșcoală”bsaub„afterb
school”.bb
Acestebprogramebsuntbmultbmaibflexibilebdecâtbceleb școlarebșibprevădb
ca,bdupăborelebdebstudiubobligatorii,brespectivbdup ăbservireabmeseibdebprânz,b
copiilorbsăblebmaibfiebalocatebînbplusbcâtevaborebp entrubdiversebactivităŃi:b
recreere,bjoc,bactivităŃibpebcentrebdebinteres,bînb funcŃiebdebaptitudinibetc.b
Uneleb afterb schooljurib îșib dedicăb întreagab activita teb pregătiriib temelorb șib
studiuluibindependentbjbindividualbdebacasă.bCubalt ebcuvinte,bceeabcebcopilulb
arbtrebuibsăbfacăbacasăb(dupăbîntoarcereabdeblabșco ală),bsingurbsaubsubbtutelab
fraŃilorbsaubpărinŃilor,bînbcazulbafterbschooljuril or,bfacebsubbmonitorizareab
directăbabprofesoruluibdeblabclasăbsaubabuneibperso anebavizate,bcubpregătirebînb
domeniu.b
ÎnfiinŃareabunorbastfelbdebformeb/bprogramebdebstud iubdupăborelebdeb
cursbsebbucurăbdebmultiplebavantaje:b
• Studiulbindividualbdebacasăbalbcopiluluib(tânărului ,badultului)besteb
monitorizatbdirectbdebpersoanebabilitate;b
• Procesulb deb învăŃareb esteb multb maib facil,b desfășurâ ndujseb cab ob
activitatebbenevolă,bsubbformăbludică,bșibnubcaboba ctivitatebimpusă;b
• Creșteb capacitateab deb interrelaŃionareb (cub ceilalŃi b colegib șib cub
profesorul);b
• Profesorulbestebvăzutbșibînbaltebipostazebdecâtbcel ebdeblabclasă,bcub
altebrolurib(consilier,bsfătuitor,bmonitorbetc.);b
• Scadbdirijismulbșibrigoareabprogramului;b
• IesebînbevidenŃăbdimensiuneabludică;b
• Sebremarcăbaspectulbbenevol,bdebparticiparebvolunta ră,bopŃionalăbșib
facultativă;b
• Disparebcaracterulbrigidbșibadeseabstresantbalbeval uărilor;b
• ActivităŃileb suntb diverse,b peb temeb diverse,b adeseab tratateb
interdisciplinar;b
• Energiile,bintereselebelevuluibsuntbdirecŃionatebdi nbpunctbdebvedereb
pedagogic,beducativ,bînbsensbpozitiv;b
• Creștebprobabilitateabcontactelorbîntrebcolegi;b
• Sebredimensioneazăbaspectulbcooperativbșibcolaborat iv;b

b 32 b• Creșteb independenŃa,b autonomiab înb rezolvareab sarcin ilor,b
problemelor,btemelor;b
• ÎnvăŃareab esteb multb ușurată,b deoareceb disparb diriji smul,b teama,b
stresul,btotulbdesfășurândujsebîntrjobatmosferăbplă cută,btonică;b
• ExistăbșibactivităŃibrecreativebdebsportbșibjocuri; b
• Dispareb risculb cab elevii,b dupăb oreleb deb școală,b săb petreacăb
nesupravegheaŃibacasă,bsaubpebstradăbsaubînbalteblo curi;b
• PărinŃiibpotbsăjșibdesfășoarebactivităŃilebprofesio nale,bfărăbgrijabdebab
luabcopiiiblabobanumităborăbdeblabșcoalăbșibdebajib încredinŃabuneibalteb
persoaneb(bonă,bbunicibetc.)bpânăblabterminareabser viciului;b
• SuntbevitatebtendinŃebdebformareababunorbbande,bant uraje,bgăștibșib
comportamentebindezirabileb(fumat,bconsumbdebalcool bșibdroguri)b
înborelebdebdupăbșcoală;b
• Suntb reduseb tentaŃiileb cărorab unb copilb singur,b acas ă,b
nesupravegheat,b arb puteab săb leb cadăb pradăb (vizionar eab unorb
programeb TVb nerecomandate,b jocurib peb calculator,b na vigareb peb
Internet,bconsumbdebalimentebnepotrivitebcubvârstab etc.);b
• SebdezvoltăbaptitudinibdebinterrelaŃionarebsocialăb șibsimŃulbsocialbalb
responsabilităŃii;betc.b
TotbmaibmulŃibpărinŃibapeleazăblabserviciileboferit ebdebprogrameleb
„școalabdebdupăbșcoală”.bMulŃumireabacestorabestebî ndreptăŃită,bavândbînb
vederebcăbaicibcopiiibîșibrezolvăbtemelebsubbobserv aŃiabunuibpersonalbcalificat.b
Pebdebaltăbparte,bestebvorbabdebprotecŃiabșibsigura nŃaboferităbcopiilorbdebcătreb
personalulbafterjschooljuri.b
Maibmult,bpărinŃiibpotbbeneficiabdebavantajelebofer itebdebprogreseleb
făcutebdebcomunicareabprinbintermediulbInternetului bșibpotburmăribpasbcubpasb
activităŃilebzilnicebînbcarebestebimplicatbcopilulb său.bPrinbaceeașibcalebdeb
comunicare,bpoatebaveabdiscuŃiibcubtutorelebcopilul ui,bîșibpoatebmanifestab
acordulbsaubdezacordulbcubceeabcebsebpetrecebînbșco alabrespectivă,bpoatebfaceb
propuneri,bluabiniŃiative.b
Unelebafterbschooljuribaubșibserviciibdebbabybsitti ng,bastfelbîncâtbcopiiib
maibmarib(3j14bani)bpotbstabaicibîmpreunăbcubfraŃii b/bsurorileblorbmaibmici,b
aceștiabfiindbîngrijiŃibdebpersonalbcalificat.b
Unbaltbavantaj,bînbcazulbunorabdintrebafterbschoolj uribestebcăbaicib
copiiib potb venib șib dupăb ceb seb iab oficialb vacanŃă.b C ub alteb cuvinte,b aicib
activităŃileb seb potb desfășurab continuu,b chiarb dacăb școalab seb închideb peb
perioadabvacanŃelor.bÎnbacestbcaz,bșibactivităŃileb debdimineaŃăbsuntbderulatebînb
regimb„școalăbdebdupăbșcoală”bșibnubsuntbactivităŃi bformale,bstrictbșibrigurosb
dirijateb șib organizate.b Copiiib potb luab miculb dejun, b seb joacă,b desfășoarăb

b 33 bactivităŃibtematice,bpotbluabmasabdebprânzbșibapoib dormib/brelaxa,bapoibîșibpotb
reluabactivităŃilebpânăbînbjurulborelorb18,bcândbpă rinŃiibpotbvenibsăjibiabacasă.b
Totuși,b uniib autorib dinb literaturab deb specialitateb aub șib argumenteb
împotrivab acestorb programe.b Aceștiab considerăb căb pr ivareab deb familieb ob
perioadăbîndelungatăb(înbcursulbuneibzileb/bsăptămâ ni)bpoatebduceblabposibileb
carenŃebafective,blabsentimentebdebfrustrare,bnegat ivism,bmaibalesblabvârsteleb
micib(micabcopilărie).bPebdebaltăbparte,bestebvorba bdebcosturilebimplicateb
(cadrebspecializate,bmasabdebprânz,bmaterialebdidac tice).bÎnbparte,bceabdejab
douabproblemăbpoatebfibsoluŃionatăb(prinbcosturibpr ovenitebdinbadministraŃiab
locală,bsponsorizări,bONGjuribsaubdeblabpărinŃi).bO baltăbproblemăbrezultăbdinb
întrebareabdacăbnubestebtotușibpreabmultbșibpreabob ositorbpentrubcopilbsăbsteab
10j12boreblabșcoală,bchiarbdacăbactivităŃilebdesfăș uratebaicibsuntbînbregimbdeb
relaxare,bjoc,bodihnă.bNubînbultimulbrând,bsebpuneb problemabpregătiriibunuib
personalb calificatb (înb cazulb înb careb copiiib nub sunt b monitorizaŃib deb cătreb
profesorulbdeblabclasă).b
Înb Româniab sjaub făcutb pașib semnificativib pentrub înf iinŃareab unorb
programeb„școalabdebdupăbșcoală”bșibexemplelebsuntb numeroase.bÎnbuneleb
cazuri,b astfelb deb programeb iaub formab unorb semiinter nate.b Alteleb suntb
particulare,biarbaltele,bcubaprobareabconsiliilorbl ocale,bacordulbISJjurilorbșibalb
directoruluibdebșcoalăbfuncŃionează,bdupăborelebdeb curs,bînbincintabșcolii.bSeb
așteaptă,b înb curând,b demersurib legislativeb careb săb reglementezeb oficialb
funcŃionareabunorbastfelbdebprograme.b
Acestebprogramebpar,blabprimabvedere,bavantajoasebp entrubpărinŃiib
ocupaŃi,bcarebnubmaibaubtimpbsăbsebmaibîngrijeascăb debcopiiiblorb(maibalesb
copiibdebvârstebmici).bDar,bdincolobdebacestbargume nt,belebsuntbpropuse,bmaib
degrabă,bpentrubobdezvoltarebarmonioasăbabpersonali tăŃiibcopiilor,bîntrucâtb
multeb cunoștinŃeb potb fib maib ușorb asimilateb aici.b Su ntb organizateb cercurib
tematiceb (deb muzică,b dans,b literare),b întrecerib spo rtive,b careb potb stimulab
spiritulbdebcompetiŃie.bNubestebobligatoriubcabtoŃi bcopiiibcarebmergblabșcoalăb
săb participeb lab școalab deb dupăb școală.b Acesteb activ ităŃib seb bazeazăb peb
voluntariat,baubunbcaracterbopŃional,bsuntbrelaxant ebșibprovoacăbdestindere,b
plăcere.b
Ob variantăb ab programelorb „afterb school”b esteb reprez entatăb șib deb
școlilebdebvarăbundebpotbparticipabcopiiibînbvacanŃ ă.bȘibaicibtotulbestebpebbazăb
debvoluntariat,bcubactivităŃibplăcute,bcercuribtema tice,bunbprogramb(orar)bbineb
stabilit,borganizatbșibdesfășuratbînbtimpulbveriibd ebcătrebpersonalbpregătit.b
Certbestebcăbînbluminabuneiblumibînbcontinuăbtransf ormare,bomulbdeb
mâinebtrebuiebpregătitbpentrubablebfacebfaŃă.bOr,bp rinbprogramelebformale,b
școlare,beducaŃiabprimităbnujibpoatebfibsuficientă. bOportunităŃibcebtrebuieb
valorificateb vinb sferab nonformaluluib șib informalulu i.b Programeleb deb tipb
„școalabdebdupăbșcoală”breprezintăbvariante,baltern ativeblabeducaŃiabformală,b

b 34 bcarebajutăbcompletareabșibconsolidareabcunoștinŃelo r,bformareabșibdezvoltareab
priceperilor,b deprinderilor,b competenŃelor,b contrib uindb lab dezvoltareab
armonioasăbabpersonalităŃiibcopiluluibînbformare.b
B
6.B EducaŃiaB informală.B Definire.B Caracteristici.B Av antaje.B
Exemple.B
EducaŃiab informalăb esteb reprezentatăb deb totalitatea b influenŃelorb
educativeb–bpozitivebșib negativeb–bcarebacŃioneazăb asuprabindividuluibînb
mediubcotidian.bDinbpunctbdebvedereb etimologic ,bdenumireabtermenuluibdeb
educaŃieb informalăb provineb dinb limbab latină,b „infor mis/informalis”b fiindb
preluatb cub sensulb deb „spontan”,b „neașteptat”.b Eab ma ib esteb denumităb șib
educaŃieb incidentală,b spontană,b difuză,b întâmplătoa re.b Acesteb influenŃeb
incidentalebaubunbrolbdeterminantbînbviaŃabunuibind ivid,bdatorităbfrecvenŃeibșib
volumuluibacestora.bÎnsăbelebnubsuntbprelucrate,bse lectatebdinbpunctbdebvedereb
pedagogic.bNubsebpoatebvorbibnicibdebanumitebobiect ive,bdezideratebstabileb
alebeducaŃieibinformale,biarbprinbinfluenŃelebsaleb șibinformaŃiilebpebcarebleb
poatebtransmitebpoatebintrabchiarbînbconflict,buneo ri,bcubvalorile,bconŃinuturileb
transmisebdebeducaŃiabformalăbșibnonformală.bTotuși bunelebvalori,binformaŃiib
căpătateb prinb influenŃeb educativeb informaleb potb aju tab individulb săjșib
completezebsaubconsolidezebcunoștinŃelebdobânditebp rinbcelelaltebformebdeb
educaŃie.b
Multitudinea,bvarietateabșibvariabilitateabinfluenŃ elorbeducativebaleb
educaŃieib informaleb derivăb dinb statutulb individului ,b dinb satisfacereab
exigenŃelorbderivatebdinbmultitudineabdebroluribpeb care,bsimultan,btrebuiebsăb
lebdobândească:bmembrubdebfamilie,bmembrubalbunuibg rupbdebprieteni,balb
uneiborganizaŃiib(școlare,bsociale),bmembrubîntrjun bcolectivbdintrjobclasăbdeb
elevibetc.b„Înbultimăbanaliză,bșibcartierulbșibstra dabeducă;bmagazinelebcub
vitrineleblorbșibmetroulbfacbeducaŃie”b–bapreciazăb IoanbCerghitb(1988,bp.b29).b
CubcâtbacestebinfluenŃebcunoscbobdezvoltarebșibcult uralizareblabstandardeb
înalte,bcubatâtbcreștebșibvaloareablorbcabfactoribe ducativibspontani,bavândbastfelb
rolbînbdezvoltareabpersonalităŃiibumane.b
CrenguŃabOpreabșibM.bȘtefanbconsiderăbcăbunbrolbimp ortantbînbviaŃab
individuluibobreprezintăbfamiliabnucleară.bUnbexemp lubdebeducaŃiebinformalăb
estebatuncibcândbcopiiibmicibînvaŃăbsăbvorbească.bE ibdeprindbacestblucrubprinb
ascultarebșibimitare.bPărinŃiibcorecteazăbspontanbg reșelilebdebpronunŃiebaleb
acestora,bdebmulteboribsilabisindbfărăbintenŃiebșib încurajândbvorbireabcorectă.b
Labfelbsebîntâmplăbatuncibcândbpărintelebsaubeducat orulbanalizeazăbîmpreunăb
cub copiiib experienŃeleb zilniceb petrecuteb înb viaŃab a cestuiab (discuŃiib cub
părinŃii/educatoriibdesprebcebsjabîntâmplatblabșcoa lăbînbziuabrespectivăbcarebseb
soldeazăb cub aprecieri,b interpretări,b învăŃăminteb și b concluziib educative).b
Regimulb vieŃiib înb familie,b modeleleb deb comportament b aleb părinŃilorb șib

b 35 braporturileb dintreb părinŃib șib copilb lasă,b adesea ,Burmeb peb întreagab viaŃă.b
Limbajulbșibînceputulbdezvoltăriibintelectuale,bval orilebmoralebinteriorizate,b
uneleb trăsăturib caracterialeb jb toate Bpoartăb amprentab familiei.b Modeleleb
parentalebpotbfibdeterminantebpentrubîntreagabviaŃă babviitoruluibadult.b
Studiib recenteb deb psihologieb șib sociologieb (psiholo gieb socială)b aub
demonstrat,bpebbazebstatistice,bcăbfamiliabnucleară b(mamăb+btatăb+bcopii)btindeb
săbsebdestrame.bMileniulbtreibabdebutatbsubbsemnulb decăderiibmituluibfamiliei:b
numărb deb căsătoriib înb descreștere,b numărb deb divorŃu rib înb creștere,b ratab
demograficăbînbdescreșterebvizibilăb(înbmajoritatea bŃărilor,bcubexcepŃiabunorb
etnii).b
AltebinfluenŃebeducativebinformalebdeosebitbdebimpo rtantebvinbdinb
mediulbambiental,bsocial,bîndeosebib(deșibșibmediul bgeografic,bfizic,burbanb–b
ruralbexercităbunbanumitbtipbdebinfluenŃă).bSebcons ideră,bastfel,bcăbmarileb
comunităŃibșibaglomerăriburbanebpotbgenerabcomporta mentebmarginale,bob
subjculturăbopusăbvalorilorbmorale,besteticebșibspi ritualebpebcareblejambdorib
promovate.bÎnbschimb,bcomunităŃilebmaibrestrânse,bî nbcarebdominăbanumiteb
regulibdebcomportamentbscrisebșibnescrise,bexercită bobinfluenŃăbmaibadecvatăb
dinbperspectivabdezirabilităŃiibmoralebșibcomportam entale.b
Grupulbdebprieteni,banturajul,bpotbreprezentabfacto ribdebemiterebșib
exercitareb ab unorb influenŃeb pozitive,b darb șib negati ve.b Grupulb exercităb ob
puternicăbinfluenŃăbdebconvingerebasuprabfiecăruibm embrubdinbcomponenŃab
sa.b Aceastăb influenŃăb poateb fib însăb îndreptatăb spre b realizareab unorb fapteb
„bune”,bcotatebpozitiv,bdar,baceeașibforŃăbdebinflu enŃarebpoatebfibdirecŃionatăb
șibcătrebîndeplinireabunorb„sarcini”bcotatebdebmora labsocialăbdreptbnegative.b
ActivităŃilebextracurricularebpotbfibîndreptatebînb vedereabvalorificăriib
pozitivebabunorbastfelbdebmanifestăribdebgrup:blite rare,bmuzicale,bsportive,b
tehnice.b Vizionareab unuib film,b ab uneib pieseb deb teat rub poateb aveab efecteb
pozitivebînbcadrulbgrupului.bPeblângăbaspectelebmen Ńionate,bgrupulbdezvoltăb
șiblaturabatitudinală,bemoŃionaljafectivăbșibrelaŃi onalăbabindividului.b
M.bȘtefanb(2000,bp.b13)bconsiderăbcăb„unelebgrupuri bspontane,bdarbșib
uniibcopiibînbmodbindividual,bsebaflăb subb influenŃa b unorb persoaneb dinb
mediulbînconjurător,babunorbmentoribadulŃi,bambpute abspune.bExistăboamenib
debbunăbcredinŃă,bdebobiceibbucurândujsebdebprestig iubpentrubpricepereab
lorb întrjunb domeniub șib pentrub calităŃileb lorb umane, b careb suntb totdeaunab
dispușibsăbrăspundăbproblemelorbcopiilor,bsăblebîmp ărtășeascăbexperienŃablor,b
săjib ajuteb înb acŃiunileb lor.”b Dar,b autorulb maib menŃ ioneazăb unb lucrub
important:b„…există,bdesigur,bșibadulŃibdebcarebt rebuiebsăjibferimbpebcopii”.b
Unb locb deosebitb deb importantb deb difuzare,b emitereb d eb influenŃeb
educativeb informale,b maib alesb întrjunb universb infor maŃionalb înb continuăb
acceleraŃie,b îlb reprezintăb massjmedia.,b peb careb uni ib pedagogib ljaub numitb
„școalăb paralelă”.b Mijloaceleb deb informareb înb masăb (massjmedia)b potb fib

b 36 bprivitebcabizvoarebdebtransmiterebdebinformaŃiibcăt rebreceptorib(copii,belevi,b
adolescenŃibadulŃi,bbătrâni).bÎnsă,bestebnevoiebșib debobselectarebabacestorb
informaŃiib peb deb ob parte,b iarb peb deb altăb parteb este b nevoieb deb rigoareb șib
seriozitatebînbemitereabșibprezentareabacestorbinfo rmaŃii,bcarebdebdoritbarbfibsăb
seb șib transformeb înb cunoștinŃeb (deb literatură,b filo zofie,b muzică,b istorie,b
geografiebetc.).bNubtrebuiebpierdutbdinbvederebșibp osibilulbimpactbnegativbpeb
careb îlb poateb aveab asuprab unuib tânărb înb formareb ima gineab coloratăb ab
televizorului,bjocurilebvideo,bemisiunilebradio,bfi lmelebdebpebmicul/mareleb
ecran:belebpotboferibdreptbmodelbdebcomportarebtrai ulbfărăbmuncă,begoismul,b
hoŃia,bviolenŃabsălbatică,bdesfrânarea,blipsabdebsc rupule,bnepăsareabfaŃăbdeb
semeniibnoștri.bb
Totb cab sursăb deb emitereb ab unorb influenŃeb educativeb informaleb ob
reprezintăbcomputerul,brespectivbInternetul.bAcelea șibdiscuŃiibșibexplicaŃiib
trebuiebfăcutebșibaicibcabînbcadrulbtelevizorului:b unelebmesajebîntâmpinatebpotb
fibdăunătoare.b
C.bOpreab(2003)bsesizeazăb avantajele beducaŃieibinformale:b
• arebcaracterbpluridisciplinar;b
• informeazăbdinbvariibdomenii;b
• completeazăbinformaŃiilebcelorlaltebtipuribdebeduca Ńie;b
• dăbposibilitateabindividuluibdebabinteriorizabșibex teriorizabatitudini,b
comportamente,bsentiment;b
• dăbposibilitateabindividuluibdebajșiborganizabtimpu lbliber,bdebabseb
autoinstrui,b autoforma,b autoevalua,b fiindb simultanb șib evaluatb șib
evaluator,brăspunzătorbdebfaptelebîntreprinsebetc., b
darbșibdezavantajele:
• influenŃebeducativebspontane,bnerigurosborganizate; b
• potenŃialbcubefectebnegative,bfuncŃiebformativăbred usă;b
• risculbcabpuŃinebinformaŃiibsăbdevinăbcunoștinŃe;b
• risculb cab prinb conŃinut,b valorib etc.b săb intreb înb co ntradicŃieb cub
conŃinutul,bvalorilebeducaŃiebformalebșibnonformale ;b
• lipsabunorbefectebanticipatebetc.b
Totuși,bautoareabvorbeștebdebobexpansiunebabeducaŃi eibinformalebdupăb
aniib`80,bdeoarecebnumeroșibautoribșibeducatori,bpr eocupaŃibînbspecialbdeb
învăŃareabadulŃilorbșibdebeducaŃiabpermanentă,bșija ubîndreptatbatenŃiabasuprab
educaŃieibinformale,bexaminândjobînbtermenii:b„educ aŃiabdinbafarabclasei”b
(Bentley,b 1998),b vorbindb deb „necesitateab educaŃieib informale”b (Coffield,b
2000),b deb „învăŃareab incidentalăb lab loculb deb muncă” b (Marsick,b Watkins,b
1991b șib Dale,b Bell,b 1999)b șib deb „învăŃareab înb inter iorulb comunităŃii”b
(McGiveney,b 1999).b EducaŃiab informalăb ab fostb descri săb înb ScoŃiab cab
„educaŃiebcomunitară”,bînbGermaniabcab„educaŃieb(pe dagogie)bsocială”,biarbînb

b 37 bFranŃabșibItaliabsubbtitlulbdeb„animarebeducativă”b debtipbcreativjexpresivă,b
sociojculturalăbșibdebloisirb(Jeffs,b1996).b
ActivităŃilebextracurricularebînblumeabinformativul uibsuntbdebobmareb
diversitatebșibnubsebpoatebfacebobinventarierebtota lăbablor.bObvizităbcubpărinŃiib
labunbmuzeubsaublabobexpoziŃie,bparticipareabcubpri eteniiblabunbconcertbsaublab
unbmecibdebfotbalbșibchiarbvizionareabdebunulbsingu rbabunuibfilm,bîntrjobsalăb
debcinematografbjbtoatebacesteabsebîncadreazăbînbed ucaŃiabinformală.bTotb
educaŃiebinformalăbestebcândbunbmecanicbautoblebdez văluiebcâtorvabcopii,b
strânșibînbjurulblui,btainelebmotoruluibsaubcândbni ștebcopiibpasionaŃibdebchimieb
îșibpetrecbtimpulbliberbfăcândbexperienŃe.bParticip area,bîmpreunăbcubpărinŃii,b
lab unb spectacolb alb Caseib deb culturăb dinb localitateb saub lab ob serbareb
câmpeneascăb intrăb totb înb domeniulb educaŃieib informa le.b Șib exempleleb arb
puteabcontinua.b
Educatoribinformali RpotbfibatâtbpărinŃiibcâtbșibprietenii,brudelebetc., b
factorib implicaŃib întrjunb procesb careb seb deruleazăb continuub înb sensulb
sprijiniriibindividuluibsăbînveŃebșibsăbsebdescurce bînbviaŃă.bLabrândulbnostru,b
fiecarebdintrebnoibestebunbeducatorbinformalbpentru bceibdinbjurulbsăubșibpentrub
sine.bFacembacestblucrubuneoribînbmodbintenŃionat,b alteoribintuitiv.b
TrebuiebsăbremarcămbimportanŃabinfluenŃelorbinforma lebasuprabvieŃiib
șib dezvoltăriib unuib individ.b Dar,b trebuieb săb șib rec unoaștemb căb însușireab
temeinicăbabconŃinutuluibpropusbdebștiinŃe,btehnici bșibarte,bnubsebpoatebrealizab
doarb spontan,b incidental,b întâmplător.b EducaŃiab inf ormalăb șib activităŃileb
educativeb extracurriculare,b extrașcolareb desfășurat eb potb contribuib lab
consolidareab cunoștinŃelor,b lab dezvoltareab abilităŃ ilor,b priceperilorb șib
deprinderilorbformatebînbșcoală.b
Paulb Valery,b referindujseb lab aceastăb influenŃăb info rmală,b scriab înb
„BilanŃulbunuibintelectual”:b
„Toată viaŃa, mediul ne este educator și încă unul sever și periculos
în același timp. Sever, fiindcă greșelile se plătes c aici mai serios decât în
colegii, și periculos fiindcă nSavem niciodată conș tiinŃa acestei acŃiuni
educative, bună sau rea, a mediului și a semenilor noștri”.b
b
7.BEducaŃiaBextracurricularăB(nonformlăBșiBinformal ă)BpentruB
diferiteBcategoriiBdeBpersoaneB(elevi,BcopiiBcuBdif icultăŃiBdeBînvăŃare,B
copiiBcuBCES,BelitiștiBetc.)B
Multăbvreme,bcopiiibcubcerinŃebeducativebspecialeb( CES)bsaubcopiiib
handicapaŃib(așabcumberaubdenumiŃibînainte)beraubin stituŃionalizaŃibșib„uitaŃi”b
întrjoblumebîntunecată.bDupăb1989b(labnoi),bînsă,bs oartabacestorabestebmaib
bună,bînbsensulbcăbeibaubposibilitateabdebabfibinte graŃibînbșcolilebdebmasăb
(educaŃiabincluzivă),bdacăbnaturabhandicapuluiblebp ermitebacestblucru.b

b 38 bPeblângăbactivităŃilebcurriculare,bpentrubcopiiibcu bcerinŃebeducativeb
speciale,bestebrecomandabilbsăbsebrealizezebșibacti vităŃibextracurriculare,bmaib
alesbpentrubfuncŃiablorbrecuperatorie.b
OrganizareabunorbastfelbdebactivităŃibtrebuiebsăbia bînbseamăbnaturabșib
gradulbdebdeficienŃă,bmotivbpentrubcarebtrebuiebsăb sebrealizezebobselecŃiebînb
cadrulbactivităŃilorbextracurricularebpropuse:bunel ebpentrubceibcubdeficitbdeb
vedere,baltelebpentrubceibcubdeficitbdebauz,bdebint electbetc.b
Peb lângăb funcŃiab recuperatorie,b funcŃiab socialăb est eb unb altb aspectb
importantb vizat,b deoareceb prinb activităŃib extracurr iculareb seb promoveazăb
schimbulbreciprocbdebinformaŃiibșibrelaŃii,bsebstab ilescblegăturibmaibtrainiceb
decâtbcelebstabilitebînbșcoală.b
ToatebactivităŃilebextracurricularebmenŃionatebante riorbsebpotbadaptab
specificuluibșibtipuluibdebdeficienŃăbșibsebpotbder ulabsubbformăbdebjoc.bNub
întâmplător,bE.bVerzabînb„Bazelebpsihologicebalebed ucaŃieibintegrate”b(înbvol.b
„EducaŃiabintegratăbabcopiilorbcubhandicap”,bp.b15) bmenŃiona:b„Joculbseb
poateb constituib întrjob modalitateb psihoterapeuticăb atuncib cândb acestab
îndeplineștebfuncŃiibdistractive,bcândbdeterminăbdi spoziŃiibpozitive,bcândbîlb
deconecteazăbpebsubiectbdebsituaŃiilebtraumatizante bșibtensionale,bcândb
contribuieb lab antrenareab actuluib înb activităŃib care b îib aducb satisfacŃiib șib
faciliteazăbstabilireabrelaŃiilorbcubceibdinbjur.bA cesteabsuntbformebpebcareb
cadrulbdidacticblebpoatebadoptabatâtbînbtimpulblibe rbalbcopiilor,bcâtbșibînb
preluareabunorbcunoștinŃebbazatebpebloisir.”
DarbșibactivităŃilebdebcercetășiebpotbfibextrembdeb binevenitebpentrubab
suplinibfuncŃiibpsihoterapeutice,brecreative,brecup eratorii,bevidentbcubobserieb
debadaptări.b
Esteb bineb cab derulareab acestorb activităŃib extracurr iculareb săb fieb
organizatebînbcadrubmaiblarg,bîmpreunăbcubcopiiibob ișnuiŃi.bAicibînsăbtrebuieb
făcutăbobmenŃiune:bacestbcontactbdintrebcelebdouăbc ategoriibdebcopiibpoatebfib
traumatizantbpentrubcopiiibcubCES,bdeoarecebsebpotb simŃibînbinferioritate,bpotb
fibdescurajaŃi,bagresaŃibverbalbdebcătrebceilalŃib– baspecteblabcarebeibsuntbfoarteb
sensibili.bDebaceea,bunbrolbimportantbîlbarebmediat orul,banimatorulbacestorb
activităŃi,bcarebtrebuiebsăbprevinăbsaubsăbintervin ăbpromptbpentrubabînlăturab
apariŃiabunorbastfelbdebsituaŃii.bȘibeleviibobișnui ŃibtrebuiebpreveniŃi,binstruiŃi,b
pentrub cab derulareab activităŃilorb săb seb desfășoareb fărăb incidente,b cub
repercusiunibpsihosocialebnegative.b
Darb activităŃileb extracurriculareb (nonformaleb șib in formale)b potb
reprezentabmodalităŃibeficientebdebexersarebabaptit udinilorbcopiilorbelitiști,bab
celorbcarebdaubdovadăbdebperformanŃebmarcantebînbca drulbeducaŃieibformale.b
Aici,bunbrolbimportantbîlbaubconcursurile,bcercuril e,bîntrecerilebsportivebșib
artistice,b olimpiadeleb etc.b Apreciemb rolulb deosebit b deb importantb alb
autoeducaŃiei,bautoinstruirii,bautoînvăŃăriibpentru baceastăbcategoriebdebcopiib

b 39 b(darb șib pentrub ceilalŃi),b înb stabilireab deb finalită Ńib deb atins,b precumb șib înb
alegereabconŃinuturilorbșibabstrategiilorbșibmetodo logiilorbdebrealizarebșibdeb
(auto)evaluare.b
Rolulb educatoruluib înb organizareab unorb astfelb deb ac tivităŃib esteb
marcant:belborientează,bconsiliază,bghideazăbdinbum bră,bsupravegheazăbetc.,b
totulbdesfășurândujsebpotrivitbunuibplan,bunorbscop uri.bRăspunzândbcerinŃelorb
speciale,bprofesorulblebinspirăbelevilorbcubhandica p,bdarbșibelevilorbtalentaŃib
voinŃăbșibcurajbînbacŃiune.bNubîibscuteștebdebriscu rilebvieŃii,bdarbintervineb
imediatb cândb esteb periclitatăb integritateab fizicăb s aub echilibrulb psihicb alb
copiilor.bResponsabilitateabluibestebmaibmarebdecât bînbcondiŃiibobișnuite,b
deoarecebaicibestebpusăbînbjocbatâtbeducarea,bcâtbș ibrecuperarea.b(înbcazulb
copiilorbcubprobleme,bdificultăŃibdebînvăŃare,bCESb etc.).b
B
8.B RelaŃiaB dintreB educaŃiaB curricularăB (formală)B și B ceaB
extracurricularăB (nonformalăB șiB informală).B Integra reaB înB sistem.B
AbordareBholisticăB
Dacăbluămbînbconsiderarebformareabșibdezvoltareabun eibpersonalităŃib
integrale,barmonioase,bputembapreciabcăbacestbdezid eratbpoatebfibatinsbprinb
unireab înb sistemb ab celorb treib formeb aleb educaŃiei:b formală,b nonformală,b
informală.b
InvocândbraŃiunibpentrubobintegrarebabcelorbtreibti puribdebeducaŃie,bC.b
Cucoșb(1996,bpp.b37–38)benumerăburmătoarelebaspecte :b
• capacitateabdebabrăspundeblabsituaŃiibșibnevoibcomp lexe;b
• conștientizareabunorbsituaŃiibspecifice,bcubtotulbn oi;b
• obmaibbunăbconștientizarebabunorbnevoibindividualeb șibcolective;b
• obmaibmarebsensibilitateblabsituaŃiibdebblocajbcare bcerbnoibabordăribșib
rezolvări;b
• ameliorareabformăriibformatorilor;b
• facilitareabautonomizăriib„formaŃilor”;b
• conjugareabeforturilorbdinbmaibmultebsubsistemebsoc ialebcarebaubînb
vederebeducaŃiabproducătoarebdebbunuribmaterialebși bspirituale.b
RelaŃiab dintreb celeb treib formeb generaleb aleb educaŃi eib esteb unab deb
complementaritate,b înregistrândujseb tendinŃeb deb int erpenetrareb șib deb
deschidereb ab uneiab faŃăb deb cealaltăb –b dinspreb educa Ńiab formalăb cătreb
integrareabșibvalorificareabinformaŃiilorbșibexperi enŃelorbdebviaŃăbdobânditeb
prinb intermediulb educaŃieib nonformaleb șib informaleb șib invers,b existândb
tendinŃab deb instituŃionalizareb ab influenŃelorb infor male.b Efecteleb fiecăreiab
dintrebelebsebrepercuteazăbasuprabcelorlalte,bînbco ndiŃiibînbcarebpotbfibdebacordb
saubînbdezacord.b

b 40 bComparativ,b celeb treib formeb aleb educaŃieib potb fib an alizateb dupăb
următorulbtabel:b
b
TrăsăturaB
caracteristicăBEducaŃiaB
formalăBEducaŃiaB
nonformalăBEducaŃiaB
informalăB
1.BLoculBdeB
desfășurareB
BÎntrjunb cadrub
instituŃionalizatb (școlib
șib universităŃi),b prinb
intermediulbsistemuluib
deb învăŃământ,b
structuratb peb trepteb
școlareb șib peb anib deb
studii.bÎntrjunb cadrub
instituŃionalizat,b darb
situatb înb afarab școlii.b
„Școalăbparalelă”b
bÎnb afarab unuib
cadrub
instituŃionalizatb
dinb punctb deb
vedereb
pedagogic,b peb
stradă,b înb
magazine,b cub
grupulb deb
prietenibetc.b
2.BFinalităŃiB
educativeB
BFinalităŃileb suntb
deduseb dinb idealulb
educaŃionalb șib suntb
cuprinseb înb
documentelebșcolare.b
Suntb elaborateb peb
termenb lungb șib suntb
generaleb
bScopurileb suntb
complementareb
educaŃieib formale,b cub
accentbpebanumiteblaturib
aleb personalităŃiib
individului.b Suntb
elaborateb peb termenb
scurtbșibsuntbspecifice.bFinalităŃileb suntb
deb altăb naturăb
decâtb ceab
pedagogicăb șib
vizeazăbunbcâmpb
maiblargb
3.BConŃinutulB ConŃinutulb esteb
structurat,b
standardizat,b
organizatb șib eșalonatb
pebcicluri,bniveluribșib
anib deb studiib înb
documenteleb școlare.b
Areb unb caracterb
aplicativbîntârziat.b
bConŃinutul,bmaibflexibil,b
esteb prevăzutb înb
documenteb specialb
elaborateb șib diferenŃiatb
dupăb vârstă,b sex,b
interes,b aptitudini,b
categoriib socioj
profesionale,b etc.b Areb
unb caracterb aplicativb
imediatbInfluenŃeleb fiindb
întâmplătoare,b
conŃinutulb esteb
variat,b
diferenŃiat,b
neorganizatb orib
structuratb dinb
punctbdebvedereb
pedagogic.b Înb
anumiteb situaŃii,b
tindeb cătreb
organizare.b
4.BAgenŃiiB
implicaŃiBResponsabilitateab
revineb cadrelorb
didactice,binvestitebcub
acestb rol,b avândb ob
pregătireb specială,b
adresândujseb unuib
publicb cub statutb deb
elevbsaubdebstudentbEducatoriib nonfomalib
suntb animatori,b
moderatori,b adresânduj
seb publiculuib larg,b
interesatbEducatorib
informalib potb fib
părinŃii,b
prietenii,b
colegii,b rudeleb
saub persoaneleb
pregătitebspecialb
pentrub aceastab
(vezib agenŃiib
sociali)b
5.BContextulB
metodicBșiBDispuneb deb unb cadrub
metodicb șib materialbStrategiileb suntb căutateb
înb scopulb menŃineriibNub dispuneb deb
unb contextb

b 41 bdotareaB
materialăBinvestitb specialb cub
funcŃiib pedagogiceb
specifice.b
binteresului,b iarb dotareab
materialăbtindebsăbfiebdeb
ultimăboră.bmetodicb șib
materialb
organizat.b
b
6.BEvaluareaB Evaluareab esteb
stresantă,bexterioarăbșib
seb soldeazăb cub noteb
saub calificativeb peb
bazabcărorabsebasigurăb
promovareabEvaluareabestebmaibpuŃinb
evidentă;bsebbazeazăbpeb
autocontrol;b uneorib seb
acordăb diplomeb șib
certificatebdebparticiparebEsteb ob
„evaluare”b
realizatăbsocial.b
b
7.BVariabilaB
timpBOcupăb maib puŃinb deb
1/3b dinb viaŃab
individului,bfiindbînsăb
ceabmaibimportantăbcab
premisăbabformăriibșib
dezvoltăriib
personalităŃii.bOcupăb aceab parteb dinb
timpulb individuluib peb
carebacestabijobalocă.b
bEsteb unb procesb
careb dureazăb
toatăbviaŃab
b
b
Tabelulbnr.b4. Abordare comparativă a celor trei forme fundamenta le ale educaŃiei

Lab nivelulb procesuluib deb învăŃământ,b manifestareab
interdependenŃelorbdintrebformelorbeducaŃieibarbput eabfibpusăbînbevidenŃăbprinb
găsireab unorb modalităŃib deb corelareb șib articulareb o ptimăb ab acestora,b dinb
perspectivab noilorb deziderateb aleb educaŃieib permane nte,b organizândb (vezib
Văideanu,b1988,bp.b228):b
• lecŃiibtematice,binterdisciplinare,bpluridisciplina re;b
• lecŃiibcarebsebbazeazăbpebvalorificareabinformaŃiil orbobŃinutebdebelevb
pebcăibnonformalebșibinformale;b
• lecŃiibcondusebdebechipebdebprofesoribpebtemebdebin teresbgeneralb
(ex:b„OmulbșibUniversul”,btemăblabcarebîșibpotbaduc ebcontribuŃiab
profesoriibdebbiologie,bchimie,bfizică,bgeografie,b filozofie);b
• lecŃiib înb careb săb fieb incluseb noileb tehnologiib deb c omunicareb
(calculatorul,binternetul,btelevizorul);b
• activităŃibdebsintezăb(capitol,bsemestru,ban,bciclu bșcolar);b
• activităŃib extradidactice/extrașcolareb careb valorif icăb adecvatb
cunoștinŃelebdobânditebformaljnonformaljinformal.b
M.bȘtefanb(2000,bpp.b24j26)bestebdebpărerebcăbfieca rebdintrebacesteb
tipuribdebeducaŃiebîșibpoatebaducebobcontribuŃiebla bdezvoltareabpersonalităŃiib
integrale.bNumitebjocuribînvăŃateblabșcoală,bsebpot bpracticabșibînbafarabșcoliibșib
invers,banumitebcunoștinŃebînsușitebpebstradă,bînbf amiliebsebpotbfolosiblab
școalăbșibinvers.bExistăbastfelbunbanumitbtransferb reciprocbdebconŃinuturi,b
practici,bvalori,bcomportamentebetc.bb

b 42 bPedagogiab actualăb nub maib poateb exceptab pedagogiab ac tivităŃilorb
extracurriculare.b Diversificareab acestora,b înb veder eab complementarizăriib
educaŃieibșcolare,bestebobnecesitatebdebprimbrangba bsistemelorbdebînvăŃământb
dinblumeabîntreagă.b
Uniibautorib(Oprea,b2003bșibJude,b2008)bvorbescbșib debobanumităb
interdependenŃăb ab celorb treib formeb fundamentaleb ale b educaŃiei:b educaŃiab
formalăbasigurăbcondiŃiibfavorabilebpentrubrealizar eabeducaŃieibnonformalebșib
informale,b acesteab dinb urmăb oferindujib achiziŃiib ne cesareb uneib buneb
desfășurăribabactivităŃiibdinbșcoală.bb
ModalităŃile de realizare alebeducaŃieibnonformalebsebregăsescbînb
afarabșcolii,b„constituindbobpunte“b(vezibVăideanu, b1988,bp.b232)bîntrebformalb
șib informal.b EducaŃiab informală,b extinzândujseb peb t oatăb duratab vieŃii,b
beneficiazăb șib includeb toateb rezultateleb influenŃel orb educaŃieib formaleb șib
nonformale.bEducaŃiabinformalăbdepășeștebcelelalteb formebalebeducaŃiei,bcab
durată,bconŃinutbșibmodalităŃibdebrealizare,bdarbnu bșibcabvaloare.bAriabdeb
influenŃebabeducaŃieibinformalebestebînbcontinuăbcr eștere,bfiindbsusŃinutăbdeb„ob
masăbenormăbcabvolum,bdarbeterogenă,bfoartebvariată bșibinegalăbdeblabziblabzib
șibdeblabpersoanăblabpersoană”b(Văideanu,b1988,bpp. b232–233).b
ModalităŃilebdebrealizarebabformelorbeducaŃieibpotb fibidentificatebînb
figuraburmătoare:b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
B
EducaŃiaBformalăBBBBBBEducaŃiaBnonformalăBBBBEducaŃ iaBinformalăB
b
Figurabnrb.1. ModalităŃile de realizare a formelor educaŃiei (apud.bG.bVăideanu) Participăribsociojculturalebbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb bbCivilizaŃiaburbanăbbbbbb
b
b
Familiabbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb bbbbEvenimentebb
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb bbbbbbbbbbbbcotidieneb
b
Stradabbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb bbbbbbColectivulbb
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb bbbbbbbbbbbbdebmuncăb
b
Radioulbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb bbbbbMagazineleb
b
b
Presabbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb bbbbbbbComunitateab
b
b
b
ViaŃabsatuluibbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbGrupulbde bprietenibActivităŃibparașcolare bbbbbbbbActivităŃibperișcolare b
b
ActivităŃibbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb bExcursiib
debperfecŃionareb
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb bbbbbbTabereb
ActivităŃib
civicebbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb bbCercurib
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb
b
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbActivităŃibextrdidactice bȘcoalaB

b 43 bToatebcelebtreibformebfundamentalebalebeducaŃieibof erăboportunităŃib
debînvăŃare.bCelbmaibeficientbeducatorbestebcelbcar ebsprijinăbșibmotiveazăb
învăŃareabelevuluib/bindividuluibuman,bpebsuportbaf latblabintersecŃiabdintreb
formal,bnonformalbșibinformal.b
Înbacestbcontext,bamintimbcă,bînbraportbcubformeleb fundamentalebdeb
educaŃieibșibcubfinalităŃilebatinsebprinbacestea,bs ebpotbidentificaburmătoareleb
tipuribdebînvăŃareb(Oprea,b2003):b
• învăŃarebformalăb–bfinalităŃilebsuntbdedusebdinbide alulbeducaŃional,b
iarb organizareab metodologicăb seb realizeazăb înb insti tuŃiib deb
învăŃământ;b
• învăŃareabnonformalăb–bfinalităŃilebsuntbcomplement arebeducaŃieib
formale;bindividulbdelibereazăbdacăbparticipăbsaubn ublabacestbtipbdeb
activităŃib înb urmab cărorab poateb săjșib consolidezeb c unoștinŃeleb
asimilatebînbșcoalăbsaubpoatebsăblebcompletezebcuba ltelebnoi;b
• învăŃareab informalăb –b seb poateb produceb spontan,b făr ăb intenŃie,b
individulbputândbcontrolabmecanismelebdebderulareba bacesteia,bdarb
nubșibrezultatelebfinale;b
• autoînvăŃareab (autoinstruirea)b –b fiecareb decideb asu prab propriilorb
obiectivebșibabmoduluibdebablebatinge.b
RelaŃiileb dintreb acesteab potb fib redateb succintb înb t abelulb următorb
(Oprea,b2003):b
b
TipulBdeB
învăŃareBControlulBasupraB
finalităŃilorBControlulBasupraB
modalităŃilorBdeBrealizareB
Formalăb InstituŃiabșcolarăb InstituŃiabșcolarăb
Nonformalăb Individulb InstituŃiaborganizatoareb
Informalăb Mediulbeducativb Individulb
AutoînvăŃareab Individulb Individulb
b
Tabelulbnr.b5. Analiza tipurilor de învăŃare raportate la control ul asupra
finalităŃilor și asupra modalităŃilor de realizare
b
SchemabrelaŃiilorbdintrebeducaŃiab/bînvăŃareabforma lăb–bnonformalăb–b
informalăb–bautoeducaŃiabpoatebfibredatăbastfelb(pr elucrarebdupăbVăideanu,b
1988,bp.b228):b
b
b
b

b 44 bb
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
Figurabnr.b2. Schema grafică a relaŃiilor dintre educaŃia / învă Ńarea formală –
nonformală – informală – autoeducaŃia
b
ObservămbcăbeducaŃiabformalăbocupăbpondereabceabmai bmicăbdebtimpb
dinbviaŃabindividului,bmotivbpentrubcarebconsiderăm boportunăbvalorificareab
valenŃelorbeducativebcebprovinbdinbnonformalbșibinf ormal.bAutoeducaŃiabseb
fundamenteazăb atâtb peb elementeb aleb formalului,b câtb șib peb celeb aleb
nonformaluluibșibinformalului.b
EvidenŃiembcăbcelebtreibformebalebeducaŃieibaubfost bidentificatebîncăb
dinb1974bdebcătrebPh.bCoombsbșibM.bAhmed.bDebasemen ea,bîncăbdinb1982b
Th.b Lab Belleb ab promovat,b alăturib deb P.b Lengrandb con cepŃiab holisticăb înb
abordareab problematiciib educaŃiei,b apreciindb căb înt reb educaŃiab formală,b
nonformalăbșibinformalăbexistăbîntrepătrunderebșibi nterdependenŃăb(Maciuc,b
2007,bp.b23).bb
AbordareabholisticăbabproblematiciibeducaŃieibarebm ultiplebraŃiuni:b
dezvoltareabcapacităŃiibdebabordarebșibadaptareblab situaŃiibnoi,bconștientizareab
unorb nevoib individualeb șib adaptareab acestorab lab cel eb colective,b nevoiab
creșteriibautonomieibînbacŃiune,bconjugareabefortur ilorbmaibmultorbfactorib
educativi,beliminareabfaliilorbcebaparbîntrebfinali tăŃilebșibconŃinuturilebcelorb
treib formeb aleb educaŃiei,b ob maib crescutăb posibilita teb deb reconversieb
profesionalăbetc.bIarbdreptbsoluŃii,bliteraturabdeb specialitatebpropune:blecŃiib
tematicebgenerale,blecŃiibdebdeschiderebcătrebinfor maŃiabobŃinutăbînbcadrulb
nonformalb șib informal,b lecŃiib înb echipeb (teamb teach ing)b deb specializărib
diferite,borebdebsintezăbpebproblematicablumiibactu ale,bactivităŃiborganizatebînb
funcŃiebdebinterese,bpreocupări,baptitudini,binclud ereabînbmanualebșibabunorb
informaŃiib dinb presă,b radio,b lumeab șib viaŃab cotidia nă,b abordareab interjb șibAutoeducaŃieb
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
AutoînvăŃarebEducaŃiebinformalăb
b
b
b
b
b
b
b
b
ÎnvăŃarebinformalăbEducaŃiebnonformalăb
b
b
b
b
b
b
ÎnvăŃarebnonformală bEducaŃiebformalăb
b
b
ÎnvăŃarebformalăb

b 45 btransdisciplinară,borganizareabdebparteneriateb(șco ală,bfamilie,bBiserică,balŃib
reprezentanŃibaibcomunităŃii,bschimburibdebexperien Ńebintercomunitarebetc.).b
Înbacestbsens,bobservămbcăbșibînbRomâniababapărutbt endinŃa,bpebdebob
partebabînlăturăriibrigorii,bdirijismuluibexcesivbc ebcaracterizabeducaŃiabformalăb
șibabgrupăriibelevilorbpebcentrebdebinteres,brezolv ândbtemebpreferateb(cabînb
sistemulbstepbbybstep),bprinbaceastabapropiindujseb debtrăsăturilebeducaŃieib
nonformale,b iar,b peb deb altăb parte,b identificămb tend inŃab deb prelungireb ab
programuluibdebstudiubformal,bprinbactivităŃibnonfo rmaleb(pânăblaborab16bsaub
chiarb18),btotbsubbtutelabprofesorilorbdeblabșcoală b(realitatebcunoscutăbsubb
sintagmab„școalabdebdupăbșcoală”bsaub„afterbschool” ).b
UnbaltbexemplubîlbidentificămbînbtendinŃabinstituŃi onalizăriibeducaŃieib
informalebînbcadrulborganizaŃiilorbdebcopiibșibtine ret.bSprebexemplu,bexistăb
numeroasebasociaŃiib(unelebpebbazăbdebvoluntariat)b carebîncurajeazăboameniib
săbporneascăbdeblabpropriilebexperienŃebdebviaŃăb(p ozitivebsaubnegative)bșibsăb
lebrelatezebcelorbprezenŃibcăi,bmodalităŃibdebsoluŃ ionareb(vezibîntrunirilebșib
cluburileb pentrub dezalcoolizareb șib dezintoxicareb și b campaniileb împotrivab
Sida).b Lab fel,b seb potb organizab întrunirib întreb elev i,b părinŃi,b membrib aib
comunităŃiib careb potb descrieb /b propuneb modalităŃib e ficienteb deb învăŃare,b
modalităŃibdebînlăturarebababandonuluibșcolarbsaubp otbabordabaltebtemebsaub
problemebspecifice.b
Înb uneleb Ńărib europeneb (Germania,b Mareab Britanie,b I rlanda),b
educatoriibinformalibsuntbpregătiŃi,balăturibdebasi stenŃiibsociali,bcabpedagogib
sociali.bPregătireabarebînbvederebiniŃiereabeducato ruluibinformalbînblucrulbcub
ceilalŃibmembribaibcomunităŃii,binclusivbcubrepreze ntanŃiibșcolii,bînbiniŃiereab
unorbparteneriate,bînbvedereabînlăturăriibproblemel orbcubcarebsebconfruntăb
copiiibșibtinerii.bChiarbBisericabpoatebangajabastf elbdebeducatoribinformalibcareb
săbsusŃinăbcampaniibeducativebsaubcampaniibumanitar ebdebstrângerebdebfondurib
etc.b
Necesitateabșibutilitateabintegrăriibînbsistembabfo rmelorbeducaŃiilorbesteb
sprijinităbșibdebargumentulbpledoarieibpentrubobedu caŃiebpermanentă.bAltfelb
spus,beducaŃiabnubsebsfârșeștebodatăbcubîncheiereab studiilorbșcolareb(obligatoriib
șib/bsaubnu),bcibcontinuăbtoatăbviaŃa.bTânărulbșiba dultulbpoatebluabactivbparteblab
viaŃabcomunităŃii,blabviaŃabsocială,bsebpoatebautoi nstrui,bautoeducabșibprinb
implicareabînbdiversebactivităŃibnonformalebși,bmai balesbinformale,bcubecourib
formativebpozitive.bAstfel,bformelebparalelebdebedu caŃiebsebsprijinăbșibseb
condiŃioneazăbreciproc,belebneputândbfibdelimitateb înbmodbtranșant,bdevenindb
funcŃionalebprinbcaracterulblorbcomplementar.b
ProiectareabșiborganizareabunorbactivităŃibextracur riculareb(nonformalebșib
informale)btrebuiebsăbiabînbcalculbșibdimensiunileb psihologică,bergonomică,bsocialăbșib
normativăb(Iucu,b2000),balebgrupurilorbdebelevibimp licatebînbastfelbdebactivităŃi,bdupăb
cumbtrebuiebsăbreconsiderebdinbaltebperspectivebteo reticebșibpracticebaspectebcumbarbfib

b 46 bceleblegatebdebclimatulbmicrogrupului,bdebrelaŃiile bdintrebmembri,bdebposibileleb
conflicte,bdebmotivareablabunbnivelbsuperiorbabaces torabetc.bb
b
9.BConcluziiB
Societateabcunoașteriibdinbmileniulbtreibnubmaibpoa tebpromovabobeducaŃieb
redusăbdoarblabceeabcebsebîntâmplăbînbșcoală.bExplo ziabinformaŃională,bdescoperirileb
știinŃeibșibtehniciibnubmaibpotbfibstudiate,bfiecar ebînbparte,bînbșcoală.bEstebnevoiebdeb
studiubdincolobdebzidurilebșcolii.bPrinbeducaŃiabno nformalăbșibactivităŃibinformale,b
suplinitebdebautoeducaŃie,bautoinstruirebindividulb (post)modernbpoatebfacebfaŃăbnoilorb
provocări,bsebpoatebadaptabșibintegra,bcubsucces,bs ociojprofesional.b
EstebgreșitbsăbconcepembeducaŃiabcopiilorbnumaibrez umândjoblabceeabcebseb
întâmplăbînbșcoală,blabexperienŃelebgeneratebînbcad rulbprocesuluibdebînvăŃământ.bCub
câtb suntb maib bineb proiectate,b planificate,b organiza te,b desfășurateb experienŃeleb
extradidacticebalebtinerilor,bcubatâtbvalenŃelebfor mativebalebacestorabvorbcunoaștebob
curbăbascendentă,bcompletândujlebpebcelebșcolare.bÎ ntrjoblumebînbschimbarebșib
continuăb acceleraŃie,b esteb necesarăb creareab unuib tâ nărb rezistentb lab schimbări.b
ActivităŃilebextracurricularebvinbînbîntâmpinareaba cestuibdeziderat,bprinbceeabceb
putembnumibpregătireabpentrubviaŃă.b
ValorificareabpozitivăbabexperienŃelorbnonformalebș ibinformalebducb
labobdezvoltarebarmonioasăbșibintegralăbabpersonali tăŃiibumane.bFinalităŃileb
atinsebprinbeducaŃiabșcolarăbsuntbsupliniteb/bconfi rmatebdebcelebalebeducaŃieib
nonformalebșibinformale.bTotbceeabînvaŃăbcopilulbîn bșcoalăbtrebuiebsăbaibăb
legăturăbcublumeabînbcarebtrăiește,bcubmediul,bcubr ealitateabconcretă.bȘib
afirmaŃiabinversăbesteblabfelbdebadevărată:bexperie nŃelebdebviaŃăbcotidieneb
trebuieb valorificateb pedagogic,b cab situaŃiib ancorăb înb cadrulb procesuluib
instructivbeducativ.b
RelaŃiab dintreb celeb treib formeb aleb educaŃieib esteb c omplexăb șib
plurivalentă.bNubsebpoatebconcepebeducaŃiabunuibind ividbdoarbraportândjoblab
experienŃelebcurricularjșcolareb(cabsituaŃiibdebînv ăŃare),bdeoarecebindividulb
umanbînvaŃăbînboricebmomentb(cabdimensiunebtemporal ă),bînboriceblocb(cab
dimensiunebspaŃială):bestebobeducaŃiebprimităbdebla bstradă,bdeblabpărinŃi,bdeblab
grupulbdebprieteni,banturaj,bbibliotecă,bdeblabteat rubetc.bEstebobeducaŃiebcareb
depășește,b cab valenŃeb temporale,b educaŃiab dinb școal ă.b Prinb urmare,b nub
trebuiebneglijatăbși,bdeci,btrebuiebvalorificatăbma ximal.b
B
B
B
B
B
B

b 47 bBibliografieB
1. Cerghit,b I.(1988).b „Formeleb educaŃieib șib interdepen denŃab lor” , înb
Cerghit,bI.,bVlăsceanu,bL.b(coord.).b Curs de pedagogie. bUniversitateab
Bucureștib
2. Cristea,b G.b C.b (2002).b Pedagogie generală .b București:b Editurab
DidacticăbșibPedagogicăb
3. Cristea,b S.b (2000).b DicŃionar de pedagogie .b ChișinăujBucurești:b
EditurabLitera,bLiterabInternaŃionalb
4. Cucoș,bC.b(1996).b Pedagogie. bIași:bEditurabPoliromb
5. Delors,b J.b (1996).b Learning: the Treasure Within .bReport to
UNESCO of the International Comission on Education fo r the
TwentySFirst Centur. bUNESCOb
6. Ionescu,bM.b(2000).b Demersuri creative în predare și învăŃare .bClujj
Napoca:bEditurabPresabUniversitarăbClujeanăb
7. Ionescu,b M.b (2003).b InstrucŃie și educaŃie. Paradigme, strategii,
orientări, modele. bClujjNapocab
8. Iucu,bR.B.b(2000).b Managementul și gestiunea clasei de elevi .bIași:b
Poliromb
9. Jinga,bI.,bIstrate,bE.b(1998).b Pedagogie. bBucurești:bEditurabAllb
10. JoiŃa,bE.b(2000).b Management educaŃional. Profesorul S manager –
roluri și metodologie .bIasi:bPoliromb
11. JoiŃa,b E.b (coord.)b (2003).b Pedagogie – EducaŃie și Curriculum.
Craiova: bEditurabUniversitariab
12. Jude,b I.b (2008).b EducaŃie și socializare. b București:b Editurab
AcademieibRomâneb
13. bMaciuc,bI.b(2007).b Clasic și modern în pedagogia actuală. Tratat. b
Craiova:bEditurabSitechb
14. Oprea,b C.b L.b (2003).b Pedagogie – Alternative metodologice
interactive .b București:b Editurab UniversităŃii:b
http://www.unibuc.ro/eBooks/StiinteEDU/CrengutaOpre a/cuprins.ht
m.b
15. Păun,b E.,b Potoleab D.b (coord.)b (2002).b Pedagogie. Fundamentări
teoretice și demersuri aplicative. bIași: EditurabPoliromb
16. bPostelnicu,bC.b(2002).b Fundamente ale didacticii școlare. bBucurești:b
EditurabAramisb
17. Ștefan,b M.b (2000)b EducaŃia extracurriculară .b București:b Editurab
ProHumanitateb
18. VăideanubG.b(1988).b EducaŃia la frontiera dintre milenii. București: b
EditurabPoliticăb
b
b

bb
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b

b 49 bCAPITOLULBIIB
B
PROIECTAREABȘIBMANAGEMENTULBPROGRAMELORB
EDUCAłIONALE.BASPECTEBTEORETICO9
METODOLOGICE,BPROBLEMEBCONTROVERSATEB
B
ClaudiuBMarianBBunăiașu∗∗ ∗∗B
B
1.BPreliminariiB
Înb actualab fazăb ab reformeib învăŃământuluib românesc, b axatăb peb
implementareabstrategiilor,bmecanismelorbșibprocedu rilorbdebeficientizarebab
descentralizăriib curriculareb șib instituŃionale,b pro iectareab șib managementulb
programelorbeducaŃionalebreprezintăbunbdomeniubstra tegicbalbformăriibiniŃialeb
șib continueb ab managerilorb școlarib șib cadrelorb didac tice,b alb politicilorb deb
dezvoltarebabinstituŃiilorbșcolare.bb
Dezvoltareab competenŃelorbmanagerialebînbdomeniulbp roiectăriibșib
managementuluibdebproiect,blabnivelbinstituŃionalbș ibalbclaseibdebelevi,bestebpeb
deplinb justificată,b înb condiŃiileb înb careb echipab ma nagerialăb șib cadreleb
didacticebtrebuiebsăbacceptebnoilebatributebalebman agementuluibschimbăriib
(orientareab strategicăb spreb unb managementb participa tiv,b implicativ,b
promovareabcercetăriibmanageriale)bșibsăbsebimplice bînbprocesulbdebmarketingb
educaŃional.bAstfel,bmanagementulbprinbproiectebșib programebeducaŃionaleb
faciliteazăbîntregbprocesulbdebdescentralizarebinst ituŃionalăbșibcurriculară, dinb
perspectivabunuibrolbșiblocbreconsideratbalbunităŃi ibșcolarebînbsocietate:bnub
numaibobinstituŃiebconsumatoarebdebresurse,bcibunab carebidentifică,batrage,b
genereazăbșibcoordoneazăbresursebdeboricebtip.b
ApreciembopŃiuneabepistemologicojmetodologicăbpentr ubdenumireab
disciplineib dinb cadrulb niveluluib IIb deb pregătireb ps ihopedagogicăb –
Proiectarea și managementul programelor educaŃionale ,b înb condiŃiileb înb
careb existăb douăb perspectiveb deb abordareb înb literat urab deb specialitateb
domeniu;bunabsebreferăblabconsiderareabproiectăriib proiectelorbșibprogramelorbb
cabobactivitatebspecificăbmanagementului,biar,bpebd ebaltăbparte,blabapreciereab
căb proiectareab șib activitateab managerialăb suntb două b sistemeb deb activităŃib
interrelaŃionate,bdarbînbcadrulbabdouăbprocese.bDen umireab Proiectarea și
managementul programelor educaŃionale relevăb căb produseleb proiectăriib
managerialebșibcurricularebsunt,bulterior,bobiectul bmanagementului,brezultândb
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb b
∗bAsist.buniv.bdrd.,bDepartamentulbpentrubPregătirea bPersonaluluibDidactic,bUniversitateabdinb
Craiovab

b 50 bunbmanagement de proiect ,b undeb seb aplicăb toateb funcŃiileb managerialeb
specifice:bb
• organizareab activităŃiib managerialeb deb implementare b șib
monitorizare;bb
• coordonarea,b evaluareab continuă,b monitorizareab șib r eglareab
operativăb ab implementăriib produselorb proiectăriib ma nagerialeb șib
curriculare;bB
• jevaluareab finalăb ab proiectelorb șib programelorb educ aŃionale,b dinb
perspectivăbmultilateralăb(rezultate,bproces,bproie ct).B
B
2.BDelimităriBconceptualeBBB
Conceptelejcheiebpebcarebsebfundamenteazăbcadrulbme todologicbșibpeb
careb seb dezvoltăb procedurib șib instrumenteb operaŃion ale,b careb asigurăb
flexibilitateab șib fezabilitateab programelorb educaŃi onale,b sunt:b proiectareab
managerială/proiectareab programelorb educaŃionale;b p roiectul/programulb
educaŃional;bmanagementulbdebproiect/bprogrambeduca Ńional.b
b
2.1.B ProiectareaB managerialăB /B proiectareaB programe lorB
educaŃionaleB
Dinb perspectivab multireferenŃialităŃiib șib ab multifu ncŃionalităŃii,b
definimb proiectarea managerială bcabfiind:b
• obfuncŃiebabmanagementuluibinstituŃionalbșibalbclas eibdebelevi;b
• unbprocesbdebanticiparebabdemersuluibmanagerial,bor ientatbcătreb
realizareabobiectivelorbinstituŃionalebșibcurricula re;b
• unb sistemb deb acŃiunib deb diferiteb gradeb deb
generalitate/operaŃionalitate,b ceb puneb înb valoareb c ompetenŃeleb
cognitivebșibmetodologicebalebechipeibmanagerialebș ibabcadrelorb
didactice;b
• ob expresieb ab concepŃieib metodologiceb deb realizareb a b deciziilorb
strategiceb deb dezvoltareb ab unităŃiib școlareb (prinb p roiectulb deb
dezvoltarebinstituŃională)bsaubpebaspectebparticula re,bpebdomeniib
funcŃionaleb(prinbprograme,bplanuriboperaŃionale).b
Proiectarea programelor educaŃionale reprezintă b ob activitateb
anticipativăbmultidimensională,brezultând:b
• componentab structuralăb –b variabileb aleb programelorb șib relaŃiileb
dintrebacestea;b
• bcomponentab procesualăb –b etape,b strategiib șib metodologiib aleb
managementuluibdebproiect/program;b
• bcomponentabproduselorb –bintegrareab celorbdouăbcomponentebînb
cadrulbproiectelorbșibprogramelorbeducaŃionale.b

b 51 bAșab cum,b lab nivelulb procesuluib deb instruireb șib educ are,b modelulb
proiectăriibcurricularebvinebcubobseriebdebnoutăŃi, bpriorităŃibfaŃăbdebmodelulb
didacticist,b proiectareab managerialăb valorificăb noi leb atributeb aleb
managementuluib schimbăriib (Iosifescu,b 2001,b pp.b 22j 24):b modificareab
moduluib deb intervenŃieb înb situaŃiib concrete,b pentru b diversificareab lor,b
activizareab șib motivareab personaluluib didactic/ab el evilor,b înb acordb cub
așteptările,b particularităŃileb acestora;b înlocuirea b managementuluib bazatb peb
controlbcubunulbproiectatbpebparticipare,bafirmare, basumarebresponsabilăbdeb
rolurib înb diversitateab situaŃiilorb educative;b opŃiu neab strategicăb pentrub
comunicare,b motivare,b participare,b formare,b pentrub dezvoltareab activăb ab
organizaŃieib școlare;b cunoașterea,b abordareab constr uctivăb șib înlăturareab
barierelorbînbcaleabschimbării.bb
Lab acesteb elementeb peb careb seb fundamenteazăb proiect areab
managerială,bmaibputembadăuga:bconfigurareabuneibcu lturibaborganizaŃieib
școlarebbazatebpebîmbinareabvalorilorbcolectivebșib personale,bdebtipbreŃea,bînb
careb dezvoltareab organizaŃieib școlareb săb fieb realiz atăb prinb echipeb
profesionistebdebproiect;basigurareabfortificăriibc oncepŃiilorbmanagerialebșibab
competenŃelorbdebproiectarebșibmanagementbabproiect elorbșibprogramelorb
educaŃionale,balebmanagerilorbșcolaribșibcadrelorbd idactice.b
b
2.2.BProiectul/programulBeducaŃionalB
B
2.2.1.BDelimităriBconceptualeB
Analizab conceptualăb ab proiectuluib înb educaŃieb repre zintăb ob
întreprindereblaborioasă,bcebrelevăbmultebșibdivers ebconotaŃiibalebtermenului.b
Întrjoblucrarebasuprabmanagementuluibdebproiectbînb instituŃiilebșcolare,bV.bM.b
Cojocarub șib L.b Sacarăb (2005,b p.b 7),b sintetizândb șib interpretândb studiileb
indicativebdinbliteraturabdebspecialitate,brelevăbc onotaŃiilebpedagogicebactualeb
alebtermenuluibdebproiect,bdeblabceabdebmodalitateb deborganizarebabactivităŃiib
deb învăŃareb lab ceab maib cuprinzătoareb ipostazăb –b for măb deb interacŃiuneb
educativă/managerială: B
• investigaŃie amănunŃită realizatăb deb cătreb elevi,b focalizatăb peb ob
temăb generală,b subiectb deb interesb pentrub copii,b peb careb îlb vab
dezvolta;b
• acŃiune de cunoaștere de natură practică ,b avândb caracterb deb
învăŃarebprinbdescoperire,bdintrjobdublăbperspectiv ă:befortbdeliberatb
debcercetarebrealizatbdebcătrebcopii,b abordândb subi ectulbînbmodb
amplubșibobinvestigarebextinsăbabunuibsubiectbdinbs ferabidealuluibsaub
practicului,b cătreb careb copilulb îșib canalizeazăb toa tăb atenŃiab șib
energia;b

b 52 b• instrument de sprijinire a dezvoltării comportament ului elevilor deb
labexperienŃabinstinctivăblabceabreflexivă;b
• modalitate de învăŃare și dezvoltare colaborativă ,bcarebabordeazăb
educabiliibcabparticipanŃibactiviblabpropriabformar e;b
• un ansamblu de activităŃi corelate, organizate , ancoratebînbscopurib
șibobiectivebbinebdelimitate,bcubstrategiibșibresur sebspecifice,bceeabceb
evidenŃiazăb caracterulb deb instrumentb alb schimbării, b dezvoltăriib
instituŃieib școlareb înb planb structuralb șib funcŃiona lb –bsensulb
managerial albtermenuluibdebproiectbeducaŃional.b
Delimitareabconceptelorbdeb proiect, program și plan breprezintăbunb
demersbnecesar,bpentrub evitareab confuziilorbtermino logicebșibcristalizareab
uneib concepŃiib metodologiceb adecvateb raŃionalităŃii b șib flexibilităŃiib
managementuluibeducaŃionalbînbacestbdomeniu:b
• proiectul cuprindebunbsetbdebintenŃiibgenerale,bvizândbdezvol tareab
individuală,babunuibcolectivbdebelevi,babuneiborgan izaŃiibșcolare,b
reŃelebinstituŃionale;bb
• programul educaŃional b reprezintăb unb sistemb unitarb deb activităŃib
orientatebsprebatingereabunorbobiectivebclarbdefini te,bînbfuncŃiebdeb
obiectiveb aleb dezvoltăriib instituŃionale,b analizab d eb nevoib
educaŃionalebșibresurselebdisponibile;b
• planul operaŃional b reprezintăb ob suităb deb activităŃi,b modalităŃib
organizatorice,bclarbdefinitebșibdescrise,bcareburm ărescbatingereab
obiectivelorbstabilitebprinbprogram.bbb
b
2.2.2.BTipuriBdeBprogrameBeducaŃionaleB
Programeleb educaŃionale,b elaborateb șib derulateb leb n ivelulb uneib
instituŃiibșcolareboribînbcontextbpartenerial,bpotb fibclasificatebdupăbmaibmulteb
criterii:b
a)bînbfuncŃiebdebdomeniulbfuncŃional:bb
jb programeb deb dezvoltareb curricularăb lab nivelb forma lb șib
nonformal;b
jbprogramebdebdezvoltarebabbazeibmaterialebșibachiz iŃionarebdeb
echipamente;b
jb programeb deb dezvoltareb ab resurselorb umaneb (incluz ândb șib
programebeducaŃionalebdinbProiectulbEuropeanbComeni usb2);bb
jb programeb deb dezvoltareb ab parteneriatelorb școlareb (inclusivb
programebdinbProiectulbEuropeanbComeniusb1bșibComen iusb3);b
jb programeb deb dezvoltareb ab relaŃiilorb școliib cub fac torib aib
comunităŃiiblocalebsaubcubalŃibfactoribeducativi;b
b)bînbfuncŃiebdebgrupurilejŃintă:b

b 53 bjbprogramebpentrubdezvoltareabprofesionalăbabcorpul uibprofesoral;bb
jbprogramebdebintervenŃiebeducaŃionalăb(pentrubelev ibcubdificultăŃib
debînvăŃare/cubposibilităŃibaptitudinalebînalte;b
jbprogramebdebasistenŃăbpsihopedagogicăbspecializat ăbabelevilor;b
jb programeb deb egalizareb ab șanselorb fiecăruib elevb în b cadrulb
instruiriibpebbazabnoilorbtehnologiibdebinformarebș ibcomunicare;bb
jb programeb pentrub educaŃiab adulŃilorb (incluzândb șib programeb
educaŃionalebdinbProiectulbEuropeanbGruntvig);b
jbprogramebpentrubeducaŃiabpărinŃilor;b
jbprogramebdebpopularizarebaboferteibeducaŃionaleba bșcolii.bb
bbbb
2.3.BManagementulBdeBproiectB/BprogramBeducaŃionalB B
Dupăb elaborareab produselor,b activitateab echipeib man agerialeb esteb
focalizatăb peb identificareab șib aplicareab strategiil or,b metodologiilor,b
modalităŃilorborganizatoricebdebimplementarebabaces tora,bprintrjobcontinuăbșib
adecvatăbmonitorizare,bcoordonarebabechipeibdebproi ect/program,bevaluareab
șibreglareaboperativăb ab demersurilorb acŃionale;b tot bacestbdemersbpoateb fib
transpusbprinbsintagmab„managementulbdebproiect/pro gram“,bcarebpunebînb
valoareb competenŃeleb cognitive,b metodologice,b opera Ńionaleb aleb celorb
responsabili.bb
SintetizândbreferinŃelebdinbliteraturabproblematici ib(debspecialitatebșib
dinbdomeniilebconexe,bprinbadaptare),benumerămburmă toarelebnotebdefinitoriib
aleb managementuluib deb proiect/programb lab nivelulb or ganizaŃieib școlareb
(Androniceanu,bcoord.,b2004,bpp.12j15;bOpran,b2002, bpp.b103j105;bM.Ed.C.,b
ConsiliulbNaŃionalbpentrubPregătireabProfesorilor,b 2001,bpp.b9j14):b
• unbansamblubdebprocesebdinamicebcarebsebdesfășoarăb înbcontexteb
bineb definite,b înb careb seb organizeazăb șib utilizează b resursele,b
condiŃiileb necesare,b întrjob manierăb controlatăb șib s tructurată,b înb
scopulbrealizăriibobiectivelorb;b
• utilizareabcompetentăbabcalificărilorbinterpersonal e,bcomunicarea,b
analiza,b logica,b luareab deciziilor,b planificarea,b o rganizareab șib
controlulb utilizăriib resurselor,b strategiilorb deb im plementareb ab
proiectului,babvalorificăriibcondiŃiilor;b
• unbamestecbdebatitudini,babordăribșibtehnicibcarebp oatebfibaplicatblabob
gamăb largăb deb sarcinib concreteb șib careb conducb lab re alizareab
obiectivelor;b
• gestionareabcubsuccesbdebcătrebechipabmanagerialăbș ibechipelebdeb
proiectbabschimbăriibpebcarebproiectul/programulbob vabproduce;b
• ansamblub deb proceseb deb implementareb șib evaluareb con tinuăb ab
proiectului/programului,b raportateb lab maib multeb sub domenii:b

b 54 bmanagementulb scopuluib proiectului/programului,b mana gementulb
curriculumului,b managementulb resurselorb umane,b mana gementulb
resurselorb materialeb șib financiare,b managementulb in formaŃiilor,b
managementulbrelaŃiilorbintrajbșibinterinstituŃiona le,bmanagementulb
timpului,bmanagementulbriscului,bmanagementulbcalit ăŃii.b
Concluzionând,b definimb managementul de proiect/program b cab ob
strategiebmanagerialăbdebimplementare,bcoordonare,b monitorizare,bevaluareb
continuă,breglareboperativăbabproduselorbmanagerial e,bînbvedereabrealizăriiblab
unb nivelb înaltb deb performanŃăb ab obiectivelorb strate gice,b tacticeb șib
operaŃionale.b
b
3.BAspecteBmetodologiceB
B
3.1.BMetodologiaBproiectăriiBprogramelorBeducaŃiona leB
3.1.1.BAnalizaBdeBnevoiBeducaŃionaleB
UnbmodelbmetodologicbdebdezvoltarebinstituŃională,b carebșijabdoveditb
eficacitateab strategicăb șib operaŃionalăb esteb modelul APIE (Analizăb –b
Proiectareb –b Implementareb jb Evaluare),b iniŃiatb deb S cottischb Educationb
Departmentb(1990).b
Întrjoblucrarebrecentăbaxatăbpebproblematicabanaliz eibresursejnevoibînb
managementulb educaŃional,b Floreab Voiculescub realize azăb ob analizăb
multidimensionalăb ab conceptuluib deb nevoib educaŃiona le,b evidenŃiindb treib
ipostazeb aleb acestora,b valorificateb înb manierăb inte gratăb înb activitateab deb
proiectarebmanagerialăblabnivelurilebstrategic,btac ticbșiboperativb(Voiculescu,b
2004,bpp.b14j15):b
a)b înb planb existenŃial,b nevoileb deb educaŃieb desemne azăb stărib deb
necesitatebobiectivă,bfiindbindependentebdebopiniil ebșibvoinŃabproiectantului,b
acŃionândbcabfactoribactualibsaubpotenŃialibdebdecl anșarebșiborientarebnecesareb
pentrub susŃinereab programelorb educaŃionale,b institu Ńiilorb saub structurilorb
educativeborientatebsprebsatisfacereabnecesităŃilor brespective;b
b)bînbplanbteoreticojmetodologic,bnevoilebdebeducaŃ iebsuntbconstituiteb
cabpremise,bargumentebsaubpunctebdebreperbobiective ,bmenitebsăbdeabgirulb
obiectivităŃii,balbnecesităŃii,bteoriilor,bstrategi ilorbsaubmetodelorbpropuse;b
c) înbplanulbproiectăriibpedagogicebșibalbactuluibmana gerial, nevoileb
deb educaŃieb reprezintăb bazab deb plecareb înb concepere ab proiectelor,b
programelorb șib planurilorb operaŃionale,b iarb analiza b nevoilorb deb educaŃieb
constituiebdemersulbpragmaticbcebimprimăbrealismulb șibraŃionalismulbacŃiuniib
educative.b
Toateb acesteb ipostazeb seb regăsesc,b înb actualitate,b înb oriceb proiectb
managerial,bînboricebstrategiebdebpoliticăbeducaŃio nală.bÎnbultimulbtimp,baub
fostbadusebînbprimjplanbșibnevoibdebschimbarebasoci atebintegrăriibRomânieib

b 55 bînbUniuneabEuropeană,bînbdirecŃiabcompatibilizăriib structuraljfuncŃionalăbab
sistemuluibșibprocesuluibdebînvăŃământbcubsistemele beuropene.b
Unbmodelbdebdeterminarebșibanalizăbabnevoilorbdebed ucaŃie,bposibilbdeb
operaŃionalizatb înb practicab instructivjeducativăb es tebmodelul discrepanŃei
(DiscrepancybModel),biniŃiatbdebKaufmanb(1972).bAut orulbdefineștebnevoiab
deb educaŃieb cab fiindb rezultatulb uneib discrepanŃeb (a b decalajului)b dintreb ob
situaŃiebdorităbșibsituaŃiabactuală.bSchematic,bmod elulbdiscrepanŃeibpoatebfib
reprezentatbastfel:b
b
b
b
FloreabVoiculescub(2004,bpp.b24j27)bpropunebunbdeme rsboperaŃionalb
deb definireb șib analizăb ab nevoilorb deb educaŃieb prinb modelulb discrepanŃei,b
constituitbdinbtreiboperaŃiibsuccesive:b
1.bAnaliza și enunŃarea situaŃiei dorite ,bconstândbîntrjunbansamblubdeb
operaŃiibșibtehnicibdebidentificare,bdescrierebșibs istematizarebabcompetenŃelorb
dezirabilebînburmabderulăriibunuibprogrambeducaŃion al.bTermenulbdeb situaŃie
dorităbnubestebechivalentbsemanticbcubcelbdebsituaŃiebide alăboribcubcelbdeb
situaŃie prefigurată bpentrubatingereabunorbscopuribgenerale,bcibarebînŃ elesulb
debsituaŃiebnecesară unuibtraseubinstructivjeducativ,bde situaŃiebdebreferinŃă înb
funcŃiebdebcarebsebstabilescbobiectivele,bconŃinutu rile,bstrategiilebdebinstruireb
șibevaluarebalebprogramuluibeducaŃional.b
2.bAnaliza și enunŃarea situaŃiei actuale b reprezintăb demersulb
operaŃionalb deb stabilireb ab niveluluib iniŃialb alb cap acităŃilor,b deprinderilor,b
cunoștinŃelor,b structurilorb afectivjmotivaŃionaleb d eb careb dispunb eleviib lab
începutulb unuib program,b precumb șib ab expectanŃelorb e levilor,b vizândb
finalităŃilebșibcalitateabprocesuluibdebinstruirebș ibeducare,bcareburmeazăbsăbfieb
derulat.bAnalizabsituaŃieibactualeburmărește,bînbfi nal,bapreciereabdiscrepanŃeib
dintrebceeabcebestebșibceeabcebtrebuiebsăbfie,bprec umbșibmarcareabzoneibînbcareb
programulb propusb acŃioneazăb înb vedereab atingeriib st andardelorb situaŃieib
dorite.b
3.bCompararea celor două situaŃii breprezintăboperaŃiabdebstabilirebab
discrepanŃeibdintrebsituaŃiabdorităbșibsituaŃiabact uală,bavândbcaracterulbuneib
analizeb deb conŃinutb finalizateb prinb evidenŃiereab ne voilorb specificeb deb
educaŃie,bpebcarebprogramulbpropusbtrebuiebsăblebsa tisfacăb(debexemplu,bînb
cazulbprogramelorbspecificebcurriculumuluiblabdeciz iabșcolii:bnevoibvizândb
necesitateabatingeriiblabunbnivelbînaltbabobiective lorbreformeibcurriculare,b
punereabînbpracticăbabperspectiveibcurriculumuluibi ntegratbprinbdefinireabdeb
noib obiective,b selectareab șib structurareab deb noib co nŃinuturi,b temeb crossj
curriculare,bdebalternativebmetodologicebinteractiv e,bexpectanŃe,binteresebaleb
elevilor,bnevoibalebpărinŃilor,balebcomunităŃiibloc ale,balebinstituŃieibșcolare).bSituaŃiaBdorităB–BSituaŃiaBactualăB=BNevoie BB

b 56 bModelulbdiscrepanŃeibpoatebfibnuanŃatbînbfuncŃiebde btipurilebdebnevoib
educaŃionale.bAstfel,bînbdemersulbdebdeterminarebși banalizăbabnevoilorbdeb
educaŃieb intelectualeb (nevoib ceb deŃinb ob pondereb îns emnatăb înb cadrulb
învăŃământulbobligatoriu),bunbmodelbaccesibilbpract icienilor,bderivatbdinbcelb
albdiscrepanŃei,bestebmodelulbcentratbpebobiective. b
Modelul centrat pe obiective bsebfundamenteazăbpebideeabcă,bînbcadrulb
procesuluibdebînvăŃământ,bnevoilebdebeducaŃiebpotbf ibidentificatebșibanalizateb
înbfuncŃiebdebobiectivelebcurriculare.bNevoilebeduc aŃionalebrezultă,bastfel,bdinb
gradulbdebrealizarebsaubnerealizarebabacestorbobiec tive.b
UtilizândbanalizabdebdiscrepanŃă,batuncibsituaŃiabd orită estebdatăbdeb
obiectiveleb educaŃionaleb vizate,b situaŃiab actuală esteb definităb deb
performanŃeleb elevilor,b iarb diferenŃab dintreb celeb d ouăb situaŃiib semnalândbb
nevoiabdebeducaŃie .bValoareabnumericăbabdiscrepanŃeibdintrebsituaŃiaba ctualăb
șibceabdorităb(maibmicăbsaubmaibmare)batestăbintens itateabnevoiibdebeducaŃieb
carebtrebuiebsatisfăcutăbprinbprocesulbdebinstruire bșibeducare.b
Modelulbaxatbpebobiectivebfaciliteazăbșibdemersulbd eboperaŃionalizareb
abnevoilorbdebeducaŃie,bcabunbprocesbrezultatbdinbe xtrapolareabmodelelorb
consacratebdeboperaŃionalizarebabobiectivelorb educa Ńionaleb(R.b F.bMager,b
G.F.bMadaus,bW.bMichael,bG.bDebLandsheere).bAstfel, bdefinireaboperaŃionalăb
abuneibnevoibdebeducaŃiebconstăbînburmătoareleboper aŃii:b
jbdescriereabexplicităbabcomportamentuluibșibperfor manŃeibfinale,bceb
suntburmăritebabfibdobânditebdebelevibprinbprogramu lbpropus;b
jb descriereab condiŃiilorb înb careb seb vab produceb comp ortamentulb
dezirabil,bcarebpotbfibcondiŃiibmateriale,bdebtimpb oribpsihologice;b
jbprecizareabniveluluibminimbacceptabilbșibabcriter iilorbdebevaluarebab
performanŃei;b
jb analizab discrepanŃeib dintreb nivelulb performanŃelo rb prevăzuteb deb
obiectivebșibnivelulbperformanŃelorbstăpânitebdebel evi,bdeterminândujsebînb
acestbmodbnevoilebdebeducaŃie,bcare,bînbfuncŃiebdeb momentulbînbcarebseb
realizeazăbanaliza,bpotbfi: nevoi de preSînvăŃare ,bînbsituaŃiabînbcarebeleviibnub
dispunb deb capacităŃile,b cunoștinŃele,b structurileb a fectivjmotivaŃionale,b
atitudinile,bpebcarebsebbazeazăbnoulbprogram;b nevoi de recuperare, bînbsituaŃiab
înb careb obiectiveleb preconizateb nub aub fostb realizat eb lab unb nivelb deb
performanŃăb acceptabil,b stabiliteb peb parcursulb prog ramului; nevoi de reS
învăŃare,bînbcazulbînbcarebeleviibnubaubdobândit,blabsfârși tulbunuibprogram,b
competenŃeleb vizateb lab nivelulb minimb acceptabil.b La b acestea,b amb puteab
adăugabșib nevoile de dezvoltare babunorbcapacităŃi,bdeprinderi,babunuibsistemb
deb cunoștinŃe,b deb proceduri,b stabiliteb peb parcursul b procesuluib instructivj
educativ,bînbcazulbelevilorbcubaptitudinibpentruban umitebdiscipline/sistemeb
interdisciplinare.b

b 57 bReformabcurriculară,borientatăbdebprincipiulbflexib ilităŃiibcurriculare,b
accentueazăb construcŃiileb curriculareb dinb zonab curr iculumuluib lab deciziab
școlii,b axateb peb particularităŃileb șib nevoileb deb ed ucaŃieb aleb elevilor,b peb
interesele,b aptitudinileb șib disponibilităŃileb acest ora.b Peb lângăb procedurileb
invocate,bprofesoriibpotbutilizabinstrumentebdivers eb–bchestionare,binterviuri,b
convorbiri,b focusjgrupuri,b analizab produselorb activ ităŃiib elevilorb –b prinb
intermediulb cărorab potb identificab șib analizab nevoil eb deb cunoaștereb aleb
elevilor,b careb vorb reprezentab punctulb deb plecareb în b elaborareab
disciplinelor/modulelorbinterjbșibtransdisciplinare bopŃionale.b
bbbbbbbbbbb
b
3.1.2.BComponenteBaleBproiectăriiBprogramelorBeduca ŃionaleB
Termeniibdeb prognoză – planificare – programare definescbacŃiunib
anticipativebpebnivelebdebrealizarebabobiectivelorb proiectelorbșibprogramelorb
educaŃionale,bînbcarebsuntbpusebînbacŃiunebsarcini, bresurse,bstructuri,brelaŃii,b
programebconcrete.bb
Prognoza reprezintăbdimensiuneabstrategicăbabproiectării,ban ticipândb
demersurilebdebaplicarebabreformeibcurriculareblabn ivelulborganizaŃieibșcolareb
șibconturândbliniilebdebperspectivăbalebdezvoltării binstituŃionalebșibcurriculare.b B
Înbcadrulb managementului formal ,balbechipeibmanageriale,bactivitateab
deb prognozăb esteb materializatăb înb cadrulb proiectului de dezvoltare
instituŃională, undebsuntbdefiniteburmătoarelebelementebcurriculare :b
• Ńintelebstrategiceb(scopurile)bdezvoltăriibinstituŃ ionale,brealizabileb
peb întreagab perioadăb deb derulareb ab proiectuluib inst ituŃionalb (deb
regulă,b3j5bani);b
• stabilireabopŃiunilorbstrategiceb(obiectivelorbgene rale),bpebdomeniib
funcŃionale;b
• conturareabliniilorbstrategicebdebrealizarebabopŃiu nilorbșibŃintelorb
strategice,b valorificândb dateleb rezultateb înb urmab a nalizeib
diagnosticebșibabceleibprognostice;b
• stabilireab principalelorb rezultateb așteptateb înb urm ab aplicăriib
strategieibinstituŃionale,bformulatebînbdatebcantit ativebșibcalitative,bab
criteriilorbdebevaluarebșibstandardelorbdebperforma nŃăbpebobiectiveb
generale.b
Lab nivelul programelor educaŃionale ,b activitateab deb prognozăb seb
materializeazăbînburmătoarelebacŃiuni:b
• analizabobiectivelorbgeneralebcurricularebșibeducaŃ ionale,bdefinitebșib
asumatebînbcadrulbpoliticiibcurricularebabșcolii;b

b 58 b• definireab proprieib concepŃii,b ab echipeib deb manageme ntb ab
programului,b vizândb conturareab liniilorb strategiceb generaleb deb
realizarebobiectivelorbgenerale;b
• anticipareaboportunităŃilorbșibdificultăŃilorbprivi ndbimplementareab
strategieibgeneralebdebrealizarebabobiectivelorbsel ectatebdinbproiectulb
instituŃional;b
• stabilireabrezultatelorbașteptatebșibabindicatorilo rbdebperformanŃă,bpeb
acestebobiectivele.b
Planificarea Breprezintăb dimensiuneab tacticăb ab proiectăriib
programelorbeducaŃionale,bcuprinzândbobseriebdebope raŃiibmanageriale:b
• determinareabșibanalizabnevoilorbeducaŃionalebalebg rupurilorb–bŃintăb
alebprogramuluibeducaŃional;b
• analizabresurselorb(materiale,bumane,bfinanciare,bt emporale),bcareb
asigurăbsustenabilitateabprogramuluibeducaŃional;b
• definireabobiectivelorbprogramuluibeducaŃional;b
• banalizabresursejnevoibșibanticipareaboportunităŃil or/dificultăŃilorbînb
realizareabobiectivelorbasumate;b
• stabilireab tematiciib programului,b relevantăb pentrub obiectiveleb
formulate;b
• repartizareabvolumuluibdebtimpbdisponibil,bpebetape balebderulăriib
programului;b
• stabilireab deb sarcini,b termene,b responsabilităŃib pe b echipeb deb
managementbalebprogramuluibeducaŃional;b
• definireabindicatorilorbdebperformanŃăbpebobiective lebprogramuluib
Programarea Breprezintăb dimensiuneab operaŃionalăb ab proiectării,b b
anticipândbdemersurilebmanagerialebdebrealizarebabo biectivelorbpebacŃiunib
concreteb(sarcini,boperaŃii).b
Activitateab deb programareb reprezintăb ab treiab etapăb ab activităŃiib
proiective,bdupăbformulareabŃintelorbstrategice,bab obiectivelorbgeneraleb(prinb
prognoză)bșibdefinireabstrategiilorbdebrealizareb(p lanificarea),bfiindbrezultatulb
deciziilorboperativebșibasigurândbelementulbdebcone xiunebalbproiectăriibcub
celelaltebactivităŃiibmanagerialeb–borganizarea,bco ordonarea,bmonitorizarea,b
îndrumareabșibreglarea,bevaluareabcurentăbșibreglar eaboperativăbabproiectelorb
șibprogramelorbeducaŃionale.bProgramareabestebinstr umentalizatăbprinbplanurib
operaŃionalebpebunităŃibmaibmicibdebtimpb(semestre, bsăptămâni),bînbcarebsuntb
precizatebsarcinibconcrete,bresurselebdisponibile,b responsabilităŃibșibtermeneb
debrealizare.b
b
B
B

b 59 b3.1.3.BStructuraBcurricularăBaBunuiBprogramBeducaŃi onalB
Înb opiniab noastră,b elementeleb structuraleb aleb unuib programb
educaŃionalb trebuieb săb evidenŃiezeb principaleleb eta peb aleb proiectăriib
manageriale,banteriorbparcursebșibsăbreflectebpolit icabcurricularăbabșcolii,b
definităb înb cadrulb proiectuluib deb dezvoltareb instit uŃionalăb șib detaliatăb înb
proiectulbcurricularbalbșcolii.bbPornindbdeblabcelb dinburmăbconsiderent,bunb
programbeducaŃionalbreprezintăbunbinstrumentbproced uralbdebnaturăbtehnicoj
managerială,bcarebdetaliazăbproiectulbcurricularbal bșcolii,bestebcomplementarb
programelorbcurricularebopŃionalebșibasigurăbpremis elebunuibprocesbcurricularb
raŃional,bdarbșibdeschisbcreativităŃiibcontextuale. b
Unbmodelbstructuralborientativ,bcarebsăbilustrezeba ceastăbconcepŃieb
metodologicăbdebconstrucŃiebcurricularăbabunuibprog rambeducaŃional,bpebcareb
îlb propunemb cab instrumentb deschisb inovaŃiilorb metod ologice,b cuprindeb
următoarelebcomponente:b
• JustificareabprogramuluibeducaŃionalb
• Principiibdebconcepereb
• Viziuneabprogramuluibb
• Misiuneabprogramuluib
• GrupuljŃintăb
• Obiectivelebprogramuluibb
• Resursebcarebasigurăbfezabilitateabprogramuluib
• Echipabdebmanagementbabprogramuluib
• Tematicabprogramuluib
• Strategiib șib metodologiib deb implementareb șib monitor izareb ab
programuluib
• Evaluareabprogramuluib(criterii,bmetodebșibinstrume nte)b
b
3.2.BManagementulBprogramuluiBeducaŃionalB
B
3.2.1.BCondiŃiiBaleBimplementăriiBprogramelorBeduca Ńionaleb
ProcesulbdebimplementarebabprogramelorbeducaŃionale bsebbazeazăbpeb
ob analizăb prealabilăb ab factorilor,b condiŃiilorb gene raleb șib specificeb deb
eficientizarebabpuneriibînbpracticăbabacestora.bOba nalizăbprealabilăbabacestorb
factoribșibcondiŃiibînbliteraturabmanagementuluibed ucaŃionalbrelevăbobmareb
diversitate,belementelebdestinatebeficientizăriibim plementăriibfiindbregăsiteblab
nivelulbmaibmultorbproblematici.bÎncercândbunbdemer sbdebreunirebablorbînb
jurulb criteriuluib reprezentatb deb specificulb activit ăŃilorb conceptoruluib deb
programbșibalbfactorilorbresponsabilibdebimplementa reabacestuia,bavansămb
douăbmaribcategorii:b
a)bcondiŃiibalebprogramuluibeducaŃional;b

b 60 bb)b condiŃiib aleb managementuluib deb succes,b aleb echip eib deb
managementbabprogramului.b
a)bCondiŃiilebîndeplinitebdebunbproiectb/bprogrambe ducaŃionalbsuntb
divizate,b înb literaturab deb specialitate,b înb douăb su bcategorii:b condiŃiib
strategice,bdebordinbgeneralbșibcondiŃiibtactice,bc ontextuale,bdebadecvarebab
programelorbinstituŃionaleblabvariabilitateabsituaŃ iilorbeducaŃionale.b
CondiŃiilebstrategice suntb(cf.bIosifescu,bcoord.,b2001,bpp.b311j312):b
• adecvarea blabscopurile,bobiectivelebstabilite;b
• fezabilitatea – b caracterulb realistb alb programului,b careb îlb faceb
realizabilbînbcontextulbinstituŃionalbșibcurricular bînbcarebestebaplicat;b
• economicitatea – consumulboptimbdebresurse;b
• simplitatea și precizia – includereabdebobiectivebșibalocareabdeb
resursebnecesarebșibsuficientebobiectivelorbprogram ului;b
• sistematizarea, lizibilitatea și claritatea – înbconcepere,bredactare;b
• operaŃionalitatea – bposibilitateabdetalieriibprogramuluibînbproduseb
curricularebcarebsăbdetaliezebelementelebcurricular ebșibsăbanticipezeb
demersuribadecvatebcontextuluibcurricular;b
• unitatea și consistenŃa – înb vedereab împiedicăriib apariŃieib
rupturilor,bcontradicŃiilorbprincipiale,bconceptual ebsaubacŃionale;b
• continuitatea – b fiecareb acŃiuneb stândb lab bazab derulării,b
eficientizării,boptimizăriibcelorlalte;b
• flexibilitatea – b adecvareab lab situaŃiib noib șib alocareab deb resurseb
pentrubsituaŃiibneprevăzute;b
• încadrarea optimă în timp b–bdefalcareabresurselorbtemporalebpeb
unităŃib deb conŃinutb saub peb acŃiuni,b orizontulb tempo ralb fiind,b înb
acelașibtimp,badaptatbniveluluibprogramului;b
• viabilitatea și repetabilitatea –b menŃinereab șib aplicareab
programuluibeducaŃional,batâtabtimpbcâtbcondiŃiileb debcontextbnubseb
schimbăbradical.b
CondiŃiilebtacticebsuntb(op.bcit,bp.b312):b
• consultarea expertizei în domeniu ;b
• respectarea cadrului normativ ;b
• valorificarea, înb procesulb decizional, a mai multor alternative
acŃionale;b
• analiza impactului programului curricularb asuprab nevoilorb șib
intereselorbelevilor,bpărinŃilor,bcomunităŃiiblocal e,basuprabmisiuniib
șibpriorităŃilorborganizaŃieibșcolare;b
• stabilirea acŃiunilor concrete bconformbobiectivelorbstabilite;b
• identificarea posibilităŃilor de dezvoltare persona lăbpentrubgrupulj
Ńintăbalbprogramului;b

b 61 b• selectarea soluŃiilor originale, creative pentrubproblemelebapărute;b
• stabilirea procedurilor concrete și a indicatorilor de performanŃă
pentrubaplicare,bmonitorizarebșibevaluare.b
b)bSintetizândbreferinŃelebdinbliteraturabdebspecia litate,badaptândujleb
lab problemab managementuluib deb proiectb lab nivelulb or ganizaŃieib școlare,b
avansămburmătoarelebcondiŃiibesenŃialebalebasigurăr iibunuibmanagementbdeb
succesbalebprogramelorbeducaŃionale,braportateblaba sigurareabraŃionalităŃiibșib
creativităŃiibmanagerialeblabnivelulbmaibmultorbact ivităŃi,bacŃiuni,bprecum:b
• antrenareabechipeibdebmanagementbabprogramuluibînbd ezvoltareab
proprieibculturibmanageriale,bînburmabstabiliriibni veluluibacesteiab
prinb autoevaluare;b aceastăb activitateb deb selfjmanag ementb esteb
orientatăbsprebatingereabunuibînaltbnivelbdebexpert izăbalbproiectării,b
implementăriibșibmonitorizăriibproiectuluibinstituŃ ional;b
• desfășurareab unuib managementb eficientb șib eficace,b p rinb
operaŃionalizareab culturiib manageriale,b afirmareab s tiluluib
managerialb adecvatb situaŃiilorb educaŃionaleb concret e,b lab nivelulb
opŃiunilorbstrategicebalebprogramului;b
• implicareab echipeib managerialeb înb procesulb deb marke tingb
educaŃional,bdefinitbcab„unbbansamblubdebmetodebșib tehnicibutilizateb
debcătrebunbofertantbdebprogramebeducaŃionalebpentr ubabdetermina:b
receptivitateab(adicăbnevoilebșibmotivaŃiile)bpoten ŃialilorbclienŃibfaŃăb
debunbanumitbprodusbsaubserviciubeducaŃionalbșibpro movareabunuib
produs/pachetbeducaŃionalbpebobanumităbpiaŃă“b(Iosi fescu,b2001,b
coord.,bp.b30).bCabinstrumentbmanagerial,bechipabma nagerialăbpoateb
elaborab unb planb deb marketingb educaŃional,b ab căruib s tructurăb
orientativăbeste:b
1.bAnalizabsituaŃieibdebmarketingb:b
1.a.bAnalizabPESTb;b
1.b.bAnalizabSWOT.bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb
2.bIpotezelebactivităŃiibdebmarketing.bb
3.bObiectivelebactivităŃiibdebmarketing.b
4.bStrategiibdebmarketing.b
5.bProgramulbdebmarketing.b
6.bMonitorizareabșibevaluareabactivităŃii.b
/square4 cunoaștereab șib aplicareab oportunăb deb cătreb responsa biliib deb
programeb educaŃionaleb ab strategiilor,b metodologiilo rb șib
tehnicilorbadecvate,beficientebdebprevenirebșibrezo lvarebabstărilorbb
b
b
b

b 62 btensionaleb înb cadrulb echipelorb deb lucru,b relaŃiilor b intrajșib
interinstituŃionale.b
b
3.2.2.bStrategiiB șiB metodeB aleB implementăriiB programuluiB
educaŃional b
Înb procesulb deb implementareb ab programelorb educaŃion ale,b suntb
utilizateb strategiib diverse,b divizate,b înb funcŃieb d eb etapeleb șib activităŃileb
specificebmanagementuluibdebproiect,bîn:b
jb strategiib deb organizareb ab activităŃiib înb cadrulb p rogramelorb
educaŃionale;b
jbstrategiibdebconducereboperaŃionalăbșibmonitoriza rebabprogramelor.b
a) Strategii de organizare a activităŃii în cadrul pr ogramelor
educaŃionale :b
Cabprocesbdebstabilirebabunorbstructuribdecizionale ,bdebcomunicare,b
acŃionale,bdebordonarebabresurselorbînbvedereabreal izăriibfinalităŃilorbstabiliteb
înb cadrulb programelorb educaŃionale,b organizareab est eb eficientizatăb prinb
strategiibdebregulăbalgoritmice,bdarbfărăbabminimal izabșibpebcelebeuristice,bînb
cazulbunorbsituaŃiibparticulare,bcompusebdinburmăto arelebmetode,boperaŃiunib
(adaptarebdupăbIosifescu,bcoord.,b2001,bp.b333):b
• listareab activităŃilor/acŃiunilorb concreteb necesare b realizăriib
obiectivelorbstabilite,bdeductibilăbdinbprogrameleb educaŃionalebșibb
planurileboperaŃionale;b
• clasificareab activităŃilorb peb bazab unorb criteriib de b similaritate,b
stabilindujsebșibmodulbdebevaluarebpentrubfiecareba ctivitate;b
• procurareab șib alocareab resurselorb pentrub realizarea b fiecăruib
program,bactivitatebconcretă;b
• desemnareabpersoanelor/echipelorbcarebvorbcoordonab categoriilebdeb
activităŃib (desemnareab manageruluib deb program,b cons tituireab
echipelorbdeblucrubpebdomeniibdebactivitate,bdelimi tareabariilorbdeb
competenŃăbșibresponsabilitate).b
b)bStrategii de conducere operaŃională și monitorizare a
programelor educaŃionale :
StrategiilebdebconducereboperaŃionalăbabimplementăr iibprogramelorb
educaŃionalebpotbfibdivizatebîn:b
• strategiib deb conducereb bazateb peb motivaŃie,b cab lini ib strategiceb
generaleb aleb managementuluib deb proiectb prinb motivar eab
personalului,b operaŃionalizabileb prinb maib multeb mod alităŃib șib
acŃiuni:b
jbpopularizareaboferteibcurriculare;b

b 63 bjb argumentareab Ńintelor,b opŃiunilorb strategiceb șib a b fezabilităŃiib
programului;b
jbînvingereabtendinŃeibmembrilorbdebabnubparticipab laborganizareab
activităŃilorbprogramului;b
jbvalorificareabsatisfacŃieibgeneratebdebrezolvarea bcubsuccesbabunorb
activităŃibalebprogramelor;b
jbcreareabclimatuluibstimulativbînborganizaŃiebșibî nbclasă,bînbcadrulb
echipelorbdebmanagementbabprogramelorbeducaŃionale; b
jbrecunoaștereabiniŃiativelorbșibabmeritelorbînbder ulareabșiboptimizareabb
programelorb acordareab debroluribșibsarcini,bdelegar ea,bacordareab
unorbrecompense;b
jbcreștereabprogresivăbabniveluluibperformanŃelorba șteptate,blabnivelb
individualbsaublabnivelulbechipelor;b
jbanticipareabdificultăŃilor,bprevenireabtensiunilo r,bpregătireabpentrub
învingereabobstacolelor;b
jb sprijinireab elaborăriib șib rezolvăriib iniŃiativelo rb înb optimizareab
implementăriibșibmonitorizăriibprogramelorbeducaŃio nale;b
jb încurajareab relaŃiilorb intraj,b intergrupurib impli cateb înb
managementulbprogramelor;b
• strategiib deb conducereb prinb excepŃie,b cuprinzândb mo dalităŃib deb
identificare,banalizăbșibsoluŃionarebabsituaŃiilorb problematicebivitebînb
implementareab șib monitorizareab programelor,b printrj unb
managementb eficientb alb sistemuluib informaŃionalb ref eritorb lab
aplicareabșibevaluareabbacestora,bprinbluareabșibap licareabdeciziilorb
adecvatebdebcorectare,bameliorareboportună;b
• strategiibdebconducerebprinbalternative,bbazatebpe: b
jbelaborareabdebvariantebdebsoluŃionarebabobiective lorb(prinbbplanurib
operaŃionale,b modalităŃib deb coordonareb ab activităŃi lorb managerialeb deb
aplicare,bmetode,btehnicibșibproceduribdebrezolvare babsituaŃiilorbspecificebiviteb
pebparcursulbimplementării);b
jbanalizabcomparativăbabacestorbipotezebdebsoluŃion are;b
jbalegereabșibbaplicareabvariantelorboptime;b
• strategiibdebconducerebprinbdelegare,bconstândbînba tribuireabunorb
responsabilităŃi,b sarcinib legateb deb uneleb aspecteb a leb aplicăriib șib
monitorizăriib programelor,b însoŃiteb deb învestireab a utorităŃiib
corespunzătoareb(labnivelbindividualbsaubgrupal);b
• strategiibdebconducerebprinbcooperare,bcabexpresieb abpracticăriibunuib
managementbinteractiv,bprinbbutilizareabunorbproced uribspecificeb
variabilităŃiib situaŃiilorb caracteristicilorb echipe lorb șib persoanelorb
implicatebînbprograme,babunorbmodelebinteracŃionale bdescrisebînb

b 64 bliteraturabdebspecialitate,bbstimulândujsebastfelbc oeziuneabgrupurilorb
deblucru,bparticiparea,bafirmareabdebintervenŃiibam eliorative.b
Strategiilebdebmonitorizarebabimplementăriibprogram elorbeducaŃionaleb
suntb compuseb dinb metodeb șib procedurib relaŃionateb cu b evaluareab (scopulb
monitorizăriib programuluib referindujseb șib lab furniz areab deb informaŃiib
relevantebpentrubevaluareabacestuia)bșibcubtipulbde babordarebabbinomuluib
monitorizarejevaluare.bValorificândujsebacestbultim bpunctbdebvedere,bsjaub
conturatb maib multeb modeleb deb monitorizare,b descrise b deb literaturab deb
specialitate,bdintrebcarebenumerămb(Iosifescu,b2001 ,bpp.b335j336):b
• Monitorizarea de tip sistemic ,b prinb careb seb cautăb indicatorib deb
evaluarebreferitoribla:b
j context:b nevoileb lab careb răspundeb programul,b caracterulb
realizabil,bacceptabilbalbobiectivelorbstabilite;b
j intrări: resurseleb alocateb (materiale,b financiare,b deb timp,b
informaŃionale)b șib competenŃeleb iniŃialeb aleb echipe ib
manageriale,bînbansamblu,balebmembrilorbacesteia;b
j reacŃii:b atitudinib favorabileb șib nefavorabile,b cab urmareb ab
efectelorbderulăriibactivităŃilorbmonitorizate;b
j ieșiri:befectelebșibrezultatelebconcretebpebtermenbmediubș iblungb
–b schimbărib lab nivelulb grupuluijŃintă,b alb culturiib
organizaŃionale,b comportamentuluib organizaŃional,b a lb
comportamentuluib profesionalb alb membrilorb organizaŃ ieib
școlare,balbdezvoltăriibbazeibmaterialebabșcoliibși balbrelaŃiilorb
comunitare.bbb
• Monitorizarea de tip managerial ,bprinbcarebsuntburmăriŃibindicatoriib
referitoriblab:b
j eficacitate ,bcarebindicăbnivelulbrealizăriibfinalităŃilorbprop use;b
j eficienŃă – b raportulb dintreb resurseleb utilizateb șib obiectivele b
realizate;b
j economicitate – bnivelulbconsumuluibdebresurse;b
j efectivitate – brelaŃiabîntrebeficienŃabmetodelorbșibprocedurilorb șib
adecvareablorblabnevoilebgrupurilorbdebinteres.b
• Monitorizarea de tip competenŃial ,bprinbcarebseburmăreștebformareab
șibdezvoltareabunorbcompetenŃebspecificebunorbdomen ii:
S managementul atenŃiei – capacitateab deb ab comunicab clarb
obiectivelebșibdebabconcentrabeforturilebsprebreali zareablor;
S managementul înŃelesurilor S capacitateabdebabcreabșibcomunicab
înŃelesuribpentrubbcabacesteabsăbfiebînsușitebdebcă trebpersonal;
S managementul încrederii S capacitateab deb ab fib consistentb șib
consecventbînbîmprejurăribcomplexebalebaplicăriibpr ogramului;

b 65 b• Monitorizarea inovaŃiei ,b careb seb poateb realizab lab douăb nivele:b
măsurabînbcarebmembriibconștientizează,badoptă,bini Ńiazăbproceseleb
deb schimbareb șib măsurab înb careb ceib implicaŃib corect ează,b
ameliorează,b îmbunătăŃesc,b creeazăb ob anumităb schimb areb prinb
programulbeducaŃional.b
B
3.2.3.BEvaluareaBprogramelorBeducaŃionale b
B
3.2.3.1 . OrientăriBșiBtendinŃeBînBevaluareaBeducaŃionalăB
Reformabcurriculumuluibșibabsistemuluibdebevaluareb dinbRomâniab
promoveazăb maib multeb tendinŃeb șib orientări,b ceb vize azăb ob deplasareb ab
accentuluibdeblabmăsurareabproduselorblabconstatare abefectelorbdebdezvoltareb
absistemuluibșibprocesuluibeducaŃionalbromânesc.bAc estebtendinŃe,bspecificateb
lab nivelulb programelorb derulateb înb cadrulb organizaŃ iilorb școlare,b adaptateb
dupăb listab tendinŃelorb sintetizatăb înb Ghidulb metodo logicb pentrub formareab
formatorilor,belaboratbînbcadrulbProiectuluibdebRef ormăbabÎnvăŃământuluib
Preuniversitarb(2001,bpp.b339j340),bsuntbaxatebpe:b
jb predominanŃab evaluării de dezvoltare ,b avândb cab scopb principalb
dezvoltarea,b înb daunab evaluării de judecare ,b careb urmăreșteb justificareab
performanŃelorbprogramelorbderulatebcătrebniveluril ebierarhicebsuperioare;b
jb afirmareab evaluării multicriteriale și multiinstrumentale b ab
programelorbcurriculare;b
jbcompletareab aprecierii cantitative bcubaprecierea calitativă ;b
jb centrareab evaluăriib programelorb educaŃionaleb peb valoarea
adăugată ,b prinb luareab înb considerareb ab progresuluib realizat b deb entitateab
evaluată,bprinbraportareblabanalizabdiagnosticăbini Ńială;b
jb corelarea,b totb maib strânsă,b ab evaluării formative b cubevaluarea
sumativă;b
jb completareab evaluării centrate pe obiective b șib peb produseb cub
evaluarea centrată pe efectele bprogramelorbeducaŃionaleb(Scriven)bsaubcub
evaluarea centrată pe proces b(„responsivebevaluationb“b–bR.bStake).b
bbbb
b
3.2.3.2.B EvaluareaB formativăB aB implementăriiB progra melorB
educaŃionaleB–BtrăsăturiBcaracteristiceB
EvaluareabprogramelorbsocialebșibeducaŃionalebrepre zintăb„apreciereab
sistematicăbaboperaŃiilorbși/saubabrezultatelorbpro gramelorbraportatăblabunbsetb
deb standardeb expliciteb saub implicite,b unb mijlocb car eb contribuieb lab
îmbunătăŃireabprogramuluibsaubpoliticii“(Weiss,bapu dbPotolea,b2005).bDintreb
strategiileb deb evaluareb ceb potb fib utilizateb înb eval uareab programelorb
educaŃionale,bevaluareabformativăbestebunabdebbază, bcebsebaplicăbînbmodb

b 66 bpreponderent,b întrucâtb oferăb informaŃiib esenŃialeb a suprab derulăriib
programelorbinstituŃionale,bînbdiversebetapebalebap licăriibacestora;bceeabceb
faciliteazăboptimizareabimplementăriibșibmonitoriză riibprinbreglareaboperativăb
abprocesului.bDebasemenea,bevaluareabformativăbînde plineștebșibobfuncŃieb
motivaŃionalăb prinb satisfacŃiab generatăb deb posibili tateab îmbunătăŃiriib
programelorb șib energizareab comportamentuluib membril orb echipelorb deb
proiectb înb aspiraŃiab deb realizareb lab unb înaltb nivel b deb performanŃăb ab
obiectivelorbinstituŃionalebstabilitebprinbproiectu lbinstituŃional.b
Dintrebmodelelebdebevaluare BabprogramelorbsocialebșibeducaŃionaleb
descriseb înb literaturab deb specialitateb (modelulb deb evaluareb centratb peb
obiective,b modelulb centratb peb decizii,b modelulb cent ratb peb consumator,b
modelulb axatb peb judecatab deb expert,b modelulb deb eval uareb cub oponent,b
modelulb naturalistjparticipativ),b prezentămb unb mode lb careb îmbinăb uneleb
caracteristicib aleb celorb deb maib susb jb modelulB deB evaluareB bazatB peB
performanŃă ,b elaboratb deb autorulb Danb Potoleab (2005),b careb înb m odb
schematizat,bareburmătoareabconfiguraŃie:bb
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
Figurabnr.b1.b Reprezentarea grafică a modelului de evaluare bazat pe performanŃă b(dupăb
Potolea,b2005)b
B
3.2.3.3.BMetodologiaBevaluăriiBprogramelorBeducaŃio naleB
Evaluareabprogramelorb educaŃionaleb estebrealizatăbd inbperspectivab
maibmultorbipostaze,brezultândbobevaluarebmultilate rală:bCriteriiBdeBeficacitateBInputB(intrări):B
jbresurseb
umane,b
materiale,b
financiare;b
jbcaracteristicib
alebpopulaŃieij
Ńintă;b
jbrezultateleb
așteptate.bProgramB OutputB
(serviciib
oferite):b
jbtipuribdeb
activităŃi;b
jbcantitateab
deb
activităŃi;b
jbtimpulb
aferent;b
jnumărbdeb
participanŃi bCalitateaB
output9ului b
(ieșiri):b
jindicatorib
calitativi;b
jindicatorulb
generalbalb
satisfacŃieib
subiecŃilor .bOutcomeB
(rezultate):b
jbconsecinj
Ńeleb
participăriib
labprogramb
(efecte).bCriteriiBprivindBcalitatea BprogramuluiB
CriteriiBdeBeficienŃăb

b 67 bbjevaluareb deb impactb –b studiereab percepŃiilorb șib ap recierilorb
beneficiarilor,bspecialiștilor,bechipeibmanageriale babșcolii,bcadrelorbdidactice,b
altorbfactori,basuprabprogramuluibeducaŃional;b
bjb evaluareb deb proiectb –b evaluareab moduluib deb plani ficareb ab
programuluibcurricular;b
S evaluareb deb procesb –b evaluareab moduluib deb implement are,b
monitorizarebșibreglarebabprogramuluibeducaŃional;b
bjb evaluareab rezultatelorb programuluib –b evaluareab s chimbărilorb
survenitebînbcadrulbgrupuluijŃintă,bprinbraportareb labobiectivelebprogramuluib
(criteriulbcelbmaibseverbalbevaluăriibprogramului). b
Pentrubfiecarebipostazăbabevaluăriibprogramului,bsu ntbstabilitebobserieb
debcriteriibcarebsăbacoperebîntreagabcomplexitateba baspectelorbevaluate,bastfelb
încâtb procesulb deb evaluareb săb fieb caracterizatb prin b validitateb șib fidelitateb
(adaptarebdupăbIosifescu,bcoord.,b2001,bp.b211,bpp. b359j361):b
a) Pentru evaluarea planificării programului:
9BîndeplinireabcondiŃiilorbstrategicebșibtacticeb(ade cvare,bfezabilitate,b
economicitate,boperaŃionalitate,bflexibilitate,bcon creteŃe,boriginalitatebetc.);b
jbrespectareabetapelorbplanificăriibprogramului;b
jbmodulbdebselectare/stabilirebșibformularebabobiec tivelorbcurriculare;b
jb formulareab indicatorilorb deb performanŃă,b ab instru mentelorb deb
evaluare.b
b) Pentru evaluarea implementării și monitorizării programului:
jb adecvareab condiŃiilorb șib organizarea,b gestionarea b resurselorb
disponibile;b
jbleadershipulb(motivaŃia,bimplicarea,basigurareabc limatuluiboptim,b
activitateab decizionalăb curentăb înb abordareab situaŃ ionalăb ab procesuluib
curricular);b
jbutilizareabinstrumentelorbdebmonitorizarebșibeval uare;b
jbanalizabimpactuluibprogramuluibcurricularbeducati vbsuprabgrupuluij
Ńintă,b asuprab altorb factorib interesaŃi,b asuprab dezv oltăriib șib performăriib
curriculumuluibprogramuluibeducaŃional.b
c)bPentru evaluarea rezultatelor programului S evidenŃe asupra
diferitelor grupuriSŃintă:
jbelevi:bachiziŃiibcognitive,babilităŃibmetodologic e,baspectebafectivj
motivaŃionale,babilităŃibsociale;b
jb profesori:b competenŃeb cognitive,b acŃionaljmetodol ogiceb înb
domeniulbcurricular,bpsihopedagogicbșibmanagerial,b abilităŃibsociale,babilităŃib
înbutilizareabICT,bcompetenŃebdebcomunicarebeducaŃi onală;b
jbșcoalabcabîntreg:bdezvoltareabșibperformareabdebc urriculum,babordărib
crossjcurriculare,bschimbăribînbpoliticabșcolii,bîn blegăturilebcubcomunitatea;b

b 68 bMetodologia evaluativă utilizatăb înb evaluareab programelorb
educaŃionalebestebunabcomplexă,bincluzândbmetode,bt ehnicibșibinstrumenteb
calitativebșibcantitativebconstituitebîntrjunbunbpo rtofoliubmetodologic:b
jbinterviuribdebevaluare,bfocusjgrupurib cub grupuljŃ intăbșibmembriib
echipelorbdebproiect;b
jbmodelebproceduralebdebautoevaluare,binterevaluare ,bdebdeclaraŃiibdeb
intenŃii;b
jbchestionare;b
jbmodelebdebgrilebdebobservare;b
jbformebdebmonitorizareabinteracŃiunilorbșibabcomun icării;b
jbanalizabproduselorbactivităŃiibechipelorbdebproie ct;b
jbanalizabproduselorbactivităŃiibmembrilorbgrupului jŃintă;b
jbtestebstandardizateb(sociometrice,bdebpersonalita te,bdocimologice,b
debrandament);b
jbmodelebdebfișebdebapreciereb(cumbarbfibcelebcareb utilizeazăb„ancoreb
comportamentale”);b
jbexperimente;b
jbcalcululbnumeric;b
jbscalebalebniveluluibdebfuncŃionarebabpersonalităŃ ii;b
jbscalebalebniveluluibdebsatisfacerebabnevoilorbgru purilorjŃintă;b
jbrapoartebscrise;b
jb „artefacte”b –b rezultateleb concrete,b materialeb ale b programuluib
educaŃional.b
B
3.3.BConcluziiBB
Elementeleb deb metodologiab proiectăriib șib ab manageme ntuluib
programelorbeducaŃionale,bprezentatebînbacestbsubca pitol,bdeblabargumenteleb
adusebînbfavoareabexistenŃeibunuibcadrubteoreticbși babunorbreperebmetodice,b
pânăb lab conturareab unorb strategii,b modalităŃib șib pr ocedurib operaŃionaleb
constituieb cadrulb normativb șib resurseleb deb dezvolta reb aleb instrumentelorb
manageriale,bpebcarebfiecarebechipăbdebprogramblebv abelabora.b
Înbopiniabnoastră,bnucleulbdurbalbunuibcadrubmetodo logicbalbactivităŃiib
managerialebînbdomeniulbprogramelorbeducaŃionalebîl bconstituieburmătoareleb
elemente,b careb devinb axeb aleb procesuluib dezvoltării b competenŃelorb
managerialebînbdomeniu:b
jbobbazăbteoreticăbsolidăbabmanagementuluibprinbpro iectebșibprogrameb
educaŃionale,bdeblabclarificărilebepistemologice,bl abelementelebstrategicebaleb
reformeibcurricularebșibpânăblabactivităŃile,bacŃiu nilebspecificebproiectăriibșib
implementăriibprogramelorbeducaŃionale;b
jbconturareabcadruluibnormativbînbdomeniu;b

b 69 bjb etapeb clarb delimitate,b înb funcŃieb deb specificulb p rogramelorb
educaŃionale,bdebstrategiabdezvoltăriibinstituŃiona le,bnivelurilebdecizionale,bdeb
contextulbcurricularbșibeducaŃional;b
jbstrategiibșibproceduribspecificebdezvoltăriibcurr iculare,bcubunbgradbb
ridicatb deb flexibilitateb lab variabilitateab situaŃii lorb manageriale,b lab nivelulb
organizaŃieibșcolarebșibalbclaseibdebelevi.b
Dezvoltareab organizaŃieib școlare,b înb contextulb mana gementuluib
schimbăriibcurricularebșibalbmediuluibcurricular,be stebfacilitatăbdebexistenŃab
unuib cadrub metodologic,b ab unorb repereb operaŃionaleb înb domeniulb
managementuluibprinbproiectebșibprogramebeducaŃiona le.bÎnbcelebdinburmă,b
competenŃelebșibexperienŃabmetodologicăbalebmanager ilorbșcolaribșibcadrelorb
didacticebînbacestbdomeniubvorbaveabimplicaŃiibasup raboptimizăriibprocesuluib
curricularb (prinb transpoziŃiab elementelorb metodolog iceb lab nivelulb
managementuluibcurriculumului)bșibabprocesuluibdebî nvăŃare.bLabcelbdinburmăb
nivel,b competenŃeleb deb selfjmanagementulb învăŃăriib suntb susŃinuteb deb
activităŃib deb implicareb șib responsabilizareb ab elevi lorb înb organizarea,b
monitorizareabșibevaluareabprogramelorbcurriculare. b
B
BibliografieB
1. Androniceanu,bA.b(coord).b(2004). Managementul proiectelor cu
finanŃare externă. bbBucurești:bEditurabUniversitarăb
2. Cojocariu,b V.M.b (2004).b Introducere în managementul educaŃiei. b
București:bEditurabDidacticăbșibPedagogicăb
3. Iosifescu,bȘ.(bcoord),b(2000).b Manual de management educaŃional
pentru directorii de unităŃi școlare .bBucurești:bEditurabProbGnosisb
4. Iosifescu,b Ș.b (2001). Management educaŃional. Ghid metodologic
pentru formarea formatorilor. bBucurești:bEditurabProGnosisb
5. Iucu,b R.B.b (2000).b Managementul și gestiunea clasei de elevi.
Fundamente teoreticoSmetodologice. bIași:bEditurabPoliromb
6. JoiŃa,b E.b (2000).b Management educaŃional. Profesorul manager:
roluri și metodologie. bIași:bEditurabPoliromb
7. Maciuc,b I.b (1998).b Formarea formatorilor. Modele alternative și
programe modulare .b București:b Editurab Didacticăb șib Pedagogică,b
R.A.b
8. Maciuc,bI.b(2007).b Management educaŃional. Formarea competenŃei
manageriale a profesorului .bCraiova:bEditurabSitechb
9. Opran,b C.b (2002).b Managementul proiectului. b București:b Editurab
Universitarăb
10. Păun,bE.b(1999).b Școala – abordare sociopedagogică. Iași:bEditurab
Poliromb

b 70 b11. Păun,b E.,b Potolea,b D.(coord).(2002).b Pedagogie. Fundamentări
teoretice și demersuri aplicative. Iași:bEditurabPoliromb
12. Potolea,bD.b(2005).b Evaluarea programelor sociale și educaŃionale bjbb
Note de curs .bUniversitateabdinbBucureștib
13. Prodan,b A.b (1999).b Managementul de succes. MotivaŃie și
comportament. bIași:bEditurabPoliromb
14. Shadish,bW.,bCook,bT.,bLevilton,bL.b(1995)b. Fundamentele evaluării
programelor. Teorii ale practicii .bBucurești:bEditurabAllbEducationalb
15. Voiculescu,b F.b (2004).b Analiza resurseSnevoi și managementul
strategic în învăŃământ. București:bEditurabAramisb
16. ****b(2001).b Managementul proiectului – ghid pentru formatori și
cadre didactice. b M.Ed.C.:b Consiliulb NaŃionalb pentrub pregătireab
profesorilorb
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B

b 71 bCAPITOLUL BIIIB
B
SPAłIIBDEBDEZVOLTAREBEDUCAłIONALĂ.BTIPURIB
DEBEDUCAłIEBCOMPLEMENTARĂB
B
1.BEducaŃieBglobalăB(proiecteBintegrate)B
B
ClaudiuBMarianBBunăiașu∗∗ ∗∗B
B
1.1.B PerspectivaB holisticăB înB abordareaB educaŃiei;B educaŃiaB
globalăB
ReflecŃiab postmodernăb înb contextulb studiilorb actual eb deb
epistemologiabeducaŃieibscoatebînbevidenŃăbobserieb debevoluŃiibșibdirecŃii,bcareb
fundamenteazăb construcŃiab cunoașteriib înb știinŃeleb educaŃieib șib abordareab
praxisuluibeducaŃionalb(Bîrzea,b1995;bCiolan,b2008) :b
jbinversareabraportuluibdintrebabordareabreducŃioni stăbșibabordareab
holistică.b RaŃionalitateab analiticăb ab devenitb incon sistentăb înb evoluŃiab
cunoașterii,babștiinŃelorbsociojumane,bfiindbaborda tebdinbcebînbcebmaibmultb
abordărilebholistice,bcarebsuntbinteresatebdeb„semn ificaŃiabansamblului,bdeb
ceeabcebasigurăbcoerenŃabșiblogicabîntregului”b(Bîr zea,b1995,bp.b15);b
jb abandonareab dihotomieib dintreb cunoaștereab cantita tivăb șib
cunoaștereabcalitativă,bprinbpredominareabsistemulu ibmetodologicbcalitativ,b
întrjunb domeniub înb careb rezultateleb cercetăriib seb b azeazăb maib multb peb
interpretare,bdecâtbpebmăsurarebexactă;bceeabcebnub înseamnăbabandonareab
metodelorb cantitativeb înb cunoaștereab fenomenuluib ed ucaŃional.b Printreb
implicaŃiileb b acesteib tendinŃe,b seb numărăb combatere ab parcelăriib știinŃelorb
educaŃiei,babdiviziunilorbdisciplinarebșibabmodelul uibdebidealbeducaŃionalb
iluminist.bReferitorblabultimabconsecinŃă,beducabil ulbestebformatbînbspiritulb
personalităŃiibreflexive,bcapabilebdebinserŃiebîntr jobsocietatebabcunoașteriibșib
debadaptareblabsituaŃiibnoi,bprinbcompetenŃelebtran sversalebdebcarebdispune;b
jbacceptareabhazarduluibcabprincipiubexplicativ;b
jbdezvoltareabuneibviziunibconstructivistebasuprabc unoașterii.b
EducaŃiab globală,b clădităb peb acesteb evoluŃiib aleb pa radigmeib
postmodernităŃii,bestebmarcatăbdebdemersuribteoreti cebșibpraxiologicebdebtipb
sistemicojholistic,bprinbcarebdezideratulbunităŃiib estebtransferatbaxiologicbînb
definireab idealuluib educaŃional,b cab personalitateb i ntegrală,b armoniosb
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb b
∗bAsist.buniv.bdrd.,bDepartamentulbpentrubPregătirea bPersonaluluibDidactic,bUniversitateabdinb
Craiovab

b 72 bdezvoltată,b capabilăb deb afirmareb înb societateab post modernă,b prinb
valorificareabmaximalăbabpotenŃialuluibșibaptitudin ilebdebcarebdispune.b
B
1.2.B ImplicaŃiileB educaŃieiB globaleB asupraB conceper iiB
curriculumuluiBșcolar;BcurriculumulBintegratB
BBBBBBBBBB
1.2.1.BArgumenteBînBfavoareaBabordăriiBintegrateBaB disciplinelorB
știinŃificeBșiBdidacticeB
Abordarea integrată a disciplinelor știinŃifice, ca o consecinŃă a
direcŃiilor educaŃiei globale, este explicată prin mai multe categorii de
argumente, enunŃate și descrise în multe lucrări de specialitate. Mihai
Stanciu (1999) realizează o sinteză a acestor argum ente, evidenŃiind
puterea explicativă a fiecăruia în justificarea int erdisciplinarităŃii în
societatea actuală, în general, în procesul de învă Ńământ, în reformarea
acestuia, în special. Autorul identifică argumente de ordin: ontologic,
epistemologic, social, psihopedagogic.
Înb cadrulb problematiciib abordate,b argumenteleb deb or dinb
psihopedagogicbsuntbprimordiale,bdarbelebnubpotbfib explicate,bdescrisebînbmodb
corect,bdacăbsuntbruptebdebdinamicabștiinŃeibșibabv ieŃiibsociale.b
a)bConŃinuturilebînvăŃământuluibtrebuiebstructurate bŃinândujsebcontbdeb
logicabștiinŃei,bdebevoluŃiile,bmutaŃiilebcebsebpet recbînbștiinŃabcontemporană.b
DeșibsebporneștebdeblabaceastăbcerinŃă,bconcretizar eabconŃinuturilorbînvăŃăriib
reclamăboblogicăbdidactică,bcubparticularităŃibspec ifice.b
Deb asemenea,b abordareab înb manierăb ciberneticăb ab pro cesuluib debb
învăŃământb (cab inputb șib output),b înb relaŃieb cub exig enŃeleb sociale,b vab
condiŃionab structurab șib dinamicab conŃinuturilorb înv ăŃământului.b Logicab
didacticăb deb structurareb ab conŃinuturilorb învăŃării ,b precumb șib abordareab
ciberneticăbimpunbinterferenŃebîntrebdomeniilebștii nŃifice,bceeabcebpresupuneb
obviziunebinterdisciplinarăbînbactivitateabdebtrans poziŃiebdidactică.bb
b)b EducaŃiab cab activitateb sistematică,b conștientă,b organizată,b seb
caracterizeazăbprinbcoerenŃă,bunitate.bIdealulbeduc ativ,bcabprototipulbomuluib
pentrubobanumităbtemporalitatebistorică,basigurăbun itateabactivităŃiibeducative.b
Dacăb omenireab nub ab pututb rămâneb întrjob stareb deb uni tateb generală,b „nub
înseamnăb căb eab nub poateb năzuib săjșib redobândeascăb c oerenŃa,b ab douab
simplitate,bsăjșibrecompunăbunbchipbdinbfragmentele bnecesarebalebproprieib
salebdispersii,bdeșibacestbprocesbdebreconstrucŃieb abparadigmeibindividualebșib
socialebarebunbcaracterbpermanent”b(Liiceanu,bapudb Stanciu,b1999,bp.b160).bb
Pebdebaltăbparte,b copilulb–bcabfiinŃăbumanăbînb deve nireb–b estebob
totalitate,bunbîntreg.bActivitateabeducativăbnubtre buiebsăbpiardăbdinbvedereb
acestbfapt.bMaibmult,bfiecăruibombîibestebspecifică baspiraŃiabcătrebpropriabsab
viziunebdespreblume,bpebcarebprocesulbeducativbtreb uiebsjobsatisfacă.bAcesteb

b 73 baspiraŃiibalebomuluibpotbfibsatisfăcutebnumaibdacăb înbactivitateabeducativăbseb
Ńinebcontbdebfaptulbcăbsjabdepășitbetapabimpusăbdeb perspectivabdeb„abtransmiteb
generaŃiilorbcareburcăbobștiinŃăbconstituităbșibunb sistembdebvaloribaparŃinândb
uneibsocietăŃibstabilite”,bundeb„erablogicbcabeduca Ńiabsăbsebaxezebpebstudiereab
disciplinelor”(D’bHainaut,b1981).b
Astfel,bperspectivabsjabschimbat:b„ se acordă mai multă importanŃă
omului care merge decât drumului pe care îl urmează ”b(ibidem).bTendinŃab
spreb hiperspecializareb esteb înb totalăb contradicŃieb cub aspiraŃiileb omuluib
contemporan.bIarbsoluŃiabprimordialăbestebpromovare abinterdisciplinarităŃiibînb
învăŃământ.b
c)bUnitateabștiinŃeibcontemporane,bprecumbșibrelaŃi ilebparadigmatice,b
deb ordinb logicb alb diferitelorb disciplineb știinŃific eb suntb realizabileb prinb
articulareabipostazelorbformale,bnonformalebșibinfo rmalebalebeducaŃiei.bOr,bob
modalitateb eficientăb deb conjugareb ab formelorb educaŃ ieib ob constituiebb
curriculumulbintegrat.b
d)bProcesulbdebînvăŃământbtrebuiebsăbvalorificebdin bpunctbdebvedereb
educativbîntreagabrealitatebînconjurătoarebabcopilu lui,boferindujibacestuiabob
varietateb deb situaŃiib educativeb favorizante,b darb pe rmiŃândb șib realizareab
sintezelor,bsesizareabdinamiciiblumiibvăzutebcabunb tot,bcabunbîntreg.b
e)b Întrjunb documentb UNESCOb (1976),b seb afirmăb căb
interdisciplinaritateab„ apare ca o consecinŃă a integrării tuturor tipurilo r de
conŃinuturi din perspectiva educaŃiei permanente ”.b
BBB
1.2.2.BStructuriBcurriculareBintegrate.BDelimităriB conceptualeBB
Conexiuneab disciplinarăb cunoașteb patrub nivelurib deb concretizare:b
multidisciplinaritatea;b pluridisciplinaritatea;b int erdisciplinaritatea;b
transdisciplinaritatea,bcarebcontrasteazăbcuborgani zareabmonodisciplinarăbab
conŃinuturilor.b Înb cadrulb structurilorb integrate,b i nterdisciplinaritateab șib
transdisciplinaritateabsuntbmaibfecundebînbunificar eabștiinŃelor,brespectivbab
disciplinelorb școlare,b aub unb aportb multb maib mareb as uprab personalităŃiib
educatului,bmotivbpentrubcarebdeŃinbloculbcentralbî nbliteraturabcurriculumuluib
integrat.bObanalizăbconceptualăbcomplexăbabstructur ilorbcurricularebintegrateb
presupuneb ob abordareb comparativăb ab conceptelorb core lative,b prinb
evidenŃiereabnotelorbcaracteristice,babavantajelorb șiblimitelorbfiecăreibvariante.b
Monodisciplinaritatea breprezintăbformabtradiŃionalăbdeborganizarebab
conŃinuturilorbînvăŃării,bpebdisciplinebrelativbind ependentebunelebdebaltele.b
Avantajulb predăriib monodisciplinareb esteb siguranŃab avansăriib lineareb ab
elevuluibînbconŃinuturilebînvăŃării,bpebunbtraseubc ognitivbbinebdelimitat.bAcestb
traseubpoatebconducebînsăblab„paradoxulbenciclopedi smuluibspecializat”,bcareb
îibizoleazăbpebprofesoribșibpebelevibdebrealitate.b „Înbdevotamentulbsăubpentrub

b 74 bdisciplină,bprofesorulbtindebsăbtreacăbpebalbdoilea bplanbobiectivulbprioritarbalb
educaŃiei:belevulbînbcauză”b(D’Hainaut,b1981).b
Multidisciplinaritatea b esteb ob formăb maib puŃinb dezvoltatăb ab
transferurilorbdisciplinare,bconstândb–bmaibdegrabă b–bînbjuxtapunereabunorb
elementebalebdiverselorbdiscipline,bpentrubabeviden Ńiabaspecteleblorbcomune.b
Estebobformăbfrecventăbdebsupraîncărcarebabprograme lorbșibabmanualelorb
școlarebșibdebpătrunderebabredundanŃelor.b
Pluridisciplinaritatea b constituieb ob integrareb maib accentuatăb șib seb
bazeazăbpebob„comunicarebsimetricăbîntrebdiferitebp aradigmebexplicative”b
(Cucoș,b2002).bÎnbacestbcaz,bmaibmultebdisciplineba utonomebabordeazăbob
temă,b ob situaŃieb saub ob problemă.b Pluridisciplinarit ateab areb maib multeb
avantaje:b temab esteb abordatăb dinb maib multeb perspect ive;b asigurăb
decompartimentareabcunoștinŃelor;bpermitebformareab uneibgândiribrealiste,b
nuanŃate;btransferulbsebvabputeabrealizabmaibușor.b Limitelebacesteibabordărib
sunt:bnubiabînbconsiderarebstructurabinternăbabmate riilor;bsebsacrificăbrigoareab
șibprofunzimeabbînbfavoareab„uneibsimplificăribexce sive”.b
Interdisciplinaritatea. bProfesorulbbelgianbL.bD’Hainautbrelevabcă,bînb
esenŃă,b aceastab constăb „b înb ab organizab învăŃământul b înb așab felb încâtb săb
furnizezeb elevilorb ocaziab deb ab seb familiarizab cub pr incipiib generaleb saub
orientatebînbcontextebcâtbmaibvariatebposibil”b(D’H ainaut,b1981).bDomeniileb
privilegiatebsuntbcelebcarebcuprindbconceptelebșibp rincipiilebcelebmaiblargi:b
teoriab generalăb ab sistemelor,b teoriab ansamblurilor, b lingvistica,b logica,b
epistemologia.bAcesteabconstituiebdomeniibinterdisc iplinarebsusceptibilebdebab
furnizabprincipiibșibconceptebtransferabilebînbdome niibvariate.b
Avantajelebperspectiveibinterdisciplinarebsunt:bper mitebtransferulbșib
rezolvareabdebnoibprobleme;bconstituiebobabordarebe conomicăbînbceeabceb
priveșteb raportulb dintreb cantitateab deb cunoștinŃeb ș ib volumulb deb învăŃare;b
deoarecebfavorizeazăbtransferul,beabconstruieștebun bpotenŃialbșibcontribuieblab
creștereabacestuibraport.b
Limiteleb abordăriib interdisciplinareb arb fi:b pericol ulb căderiib întrjunb
dogmatismbinterdisciplinar;brisculbuneibgeneralizăr ibabuzive,bcarebduceblabunb
anumitbtipbdebreducŃionism;bneglijareabdimensiuniib verticalebabcunoștinŃelor.b
Ob amplăb analizăb ab conceptuluib ob realizeazăb Sorinb Cr isteab înb
„DicŃionarb deb pedagogie”b (2002).b Autorulb dăb câtevab definiŃiib aleb
interdisciplinarităŃiibpedagogice,bprezentândbnotel ebspecificebalebmodeluluib
interdisciplinarblabnivelbteoreticbșiblabnivelbprac tic:bb
jb Interdisciplinaritateab pedagogicăb esteb ob variantă b ab
interdisciplinarităŃiib știinŃifice,b vizândb realizar eab unorb conexiunib „întreb
diverseleb branșeb aleb cunoștinŃelorb șib metodologiilo rb numiteb disciplineb
știinŃifice”b(Cristea,b2002,bp.b198).b

b 75 bjb „Interdisciplinaritateab pedagogicăb vizeazăb traduc ereab scopurilorb
educaŃieib înb sarcinib didactice,b realizateb prinb cola borareab unorb grupeb deb
specialităŃibdiverse,bfundamentândbastfelbreformabc urricularăbabinstruirii,bcareb
nubpoatebfiblăsatăblablatitudineabunorbdisciplinebs eparate”(op.bcit.,bp.b198).b
jb Modelulb interdisciplinarităŃiib pedagogiceb defineș te,b lab nivelb
teoretic,b unb modb deb abordareb ab educaŃieib careb orien teazăb activitateab deb
învăŃareb ab elevuluib înb direcŃiab dobândiriib simultan eb ab unorb cunoștinŃeb –b
capacităŃib–batitudinibcomunebsau/șibcomplementareb maibmultorbdisciplinebdeb
învăŃământ.b Acestb tipb deb modelb impune”b trecereab deb labproiectarea
tradiŃională ,RundebaccentulberabpusbpebînvăŃareabparalelăbsaubsuc cesivăbab
diferitelorbmateriibșcolare/universitare,blab proiectarea curriculară ,baxatăbpeb
învăŃareabintegratăbabcunoștinŃelor,bcarebsebraport ează,bînbprimulbrând,blab
experienŃabdebviaŃăbabeducatului,bprinbtoatebresurs eleblorbgenerale,bdebnaturăb
intelectualăb–bmoralăb–btehnologicăb–besteticăb–bfi zică”(ibidem).b
Ob sintezăb ab tipologiilorb interdisciplinarităŃiib din b literaturab deb
specialitate,brelevăburmătoarelebdistincŃii:b
1.bCorelaŃiibinterdisciplinare:b
jbspontane;b
jborganizate;b
2.bInterdisciplinaritateabconceptuală;b
3.bInterdisciplinaritateabmetodologică;b
4.bInterdisciplinaritateabaxiologică;b
5.bInterdisciplinaritateablimitrofăb(hibridarea);b
6.bInterdisciplinaritateabdebtipbintegrativ.b(Stanc iu,b1999,bpp.b165j
166).b
CorelaŃiileb interdisciplinareb suntb legăturib logiceb necesareb înb
explicareabunuibfenomenbcarebcerebinformaŃiiboribme todebutilizatebînbalteb
discipline.b CorelaŃiileb interdisciplinareb spontaneb suntb bazateb peb culturab
pluridisciplinarăbabeducatorului.bCeleborganizatebs untbcaracterizatebprinbmaib
multăb rigoareb știinŃifică,b fiindb proiectate,b sistem atice.b Acesteb corelaŃiib
constituiebunbprimbnivelbalbpromovăriibinterdiscipl inarităŃiibînbînvăŃământ.b
Interdisciplinaritatea conceptuală bimplicăbdemersuribaxatebpeblisteb
debconceptebcomuneb(„noduribdebcoeziune”).b
Interdisciplinaritatea metodologică b seb bazeazăb peb transferulb deb
metodebdeblabobdisciplinăblabaltab(debexemplu,bmeto dabanaliticob–bsintetică).b
Interdisciplinaritatea axiologică burmăreștebtransferulbsistemuluibdeb
valoribdeblabobdisciplinăblabalta,btransformareabac estorabînbmodelebatitudinaleb
șibcomportamentale.bAutorulbpledeazăbpentrubacestbm odel,bacestabpropunândb
unb demersb aleb căruib repereb axiologiceb suntb necesare b învăŃământuluib dinb
cadrulbuneibsocietăŃibdemocratice.b

b 76 bInterdisciplinaritatea limitrofă b(hibridarea)bareblabbazăb„specializareab
labintersecŃiababdouăbsaubmaibmultebdiscipline”b(op .bcit.).bAceastăbvariantăb
interdisciplinarăb conduceb lab apariŃiab unorb discipli neb noib (biofizica,b
biochimia,bastrologia).b
Interdisciplinaritatea de tip integrativ breprezintăbobformăbsuperioară,b
carebabcondusblabconstituireabunorbdiscipline,bprec um:bcibernetica,bteoriab
sistemelor,bteoriabinformaŃiei,bsemiotica,bînbinter iorulbacestorabelaborândujseb
anumiteb„conceptebintegrative”.bȘtefanbOdoblejabrem arcabcăbciberneticabesteb
debdouăboribinterdisciplinară:bmaibîntâibcab„proven ienŃăbșibesenŃă,bapoibcab
metodăbpreconizată”b(ibidem).bb
Transdisciplinaritatea bestebdescrisăbcabobformăbdebîntrepătrunderebab
maibmultorbdiscipline,bcarebpotb conduce,bînbtimp,bl abconstituireabdebnoib
disciplinebsaubnoibdomeniibalebcunoașterii.bGândind btransdisciplinar,bdejab
trebuieb săb neb raportămb lab unb sistemb axiomaticbgener alb șib lab ob unificareb
conceptualăb ab disciplinelor.b Înb contextulb învăŃării b școlare,b abordareab
transdisciplinarăbsebfacebcelbmaibadeseabdinbperspe ctivabuneibnoibtemebdeb
studiu.b
Întrjobaltăbinterpretare,bconceptulbdebtransdiscipl inaritatebdesemneazăb
ob nouăb abordareb ab învăŃăriib școlare,b centratăb nub pe b discipline,b teme,b cib
„dincolo”b(trans)bdeb acestea.b Accentulbestebpusbpeb demersurilebelevului.b
Transcendereab disciplinelorb nub înseamnăb eludareab co nŃinutuluib lorb
informaŃional,b însăb seb impuneb ob transfocareb inedită b ab structuranŃilorb
conŃinuturilorb învăŃăriib deb peb materiileb deb studiub peb nevoile,b aspiraŃiile,b
intereselebcognitivebalebelevilor.b
Avantajelebabordăriibtransdisciplinarebsunt:bfundam enteazăbînvăŃareab
pebrealitate;bfaciliteazăbviziuneabglobală,btransfe rulbcunoștinŃelorbînbdiverseb
contexte.b Limiteleb suntb cauzateb deb introducereab exc esivăb șib constaub înb
pericolulbacumulăriibdeblacune,balblipseibdebprofun zimebînbcunoaștere.b
D’Hainautb pledeazăb pentrub modelulb transdisciplinar, b argumentulb
fundamentalbfiindbfaptulbcăbacestabsubstituiebmater iabprinbelev,bcabcentrubdeb
preocupări.bCabpunctbdebplecarebînbanalizabmodelulu i,bautorulbimagineazăbunb
tabelbconceputbcabobschemăbînbcareb„demersurilebint electuale,bafectivebsaub
psihomotoriib aleb elevuluib intervinb cab ob dimensiuneb careb seb substituieb
dimensiuniibprincipiilorborganizatoarebalebmateriei ”b(D’Hainaut,b1981):b
b
DemersuriB DisciplineB
b Ab Bb Cb Db Eb Fb Gb Hb
Abcomunicab(recepŃie)b b b b b b b b b
Abcomunicab(emisie)b b b b b b b b b

b 77 bAb reacŃionab lab mediulb
înconjurătorbb b b b b b b b
Abtraduceb b b b b b b b b
Absebadaptab b b b b b b b b
Abprevedeab b b b b b b b b
AbînvăŃab b b b b b b b b
Abdecideb b b b b b b b b
Abalegeb b b b b b b b b
Abapreciab b b b b b b b b
AbexaminabacŃiuneab b b b b b b b b
AbacŃionab b b b b b b b b
Abaplicab b b b b b b b b
Abrezolvabproblemeb b b b b b b b b
Abcreab b b b b b b b b
Abtransformab b b b b b b b b
Aborganiza,babconduceb b b b b b b b b
Abexplicab b b b b b b b b
Ababstrageb b b b b b b b b
Abdovedib b b b b b b b b
b
Tabelulbnr.b1.b Modelul transdisciplinar propus de D’Hainaut b
b
Tabelulbpoatebfibparcursbînbmaibmultebmoduribși,bde baceea,bD’Hainautb
distingebmaibmultebtipuribdebtransdisciplinaritate: b
S transdisciplinaritate orizontală b(punereabînbvaloarebabdemersurilorb
elevuluibînbdiferitebsituaŃiiboferitebdebdiscipline );b
S transdisciplinaritate verticală R(abgăsibînbdisciplinelebalesebocaziibșib
situaŃiibînbcarebsăbsebexersezebdiferitelebdemersur ibpropuse);b
S transdisciplinaritate tematică b(identificareabocaziilorbpentrubpunereabînb
valoarebabdemersurilorbelevilor).b
b
1.3.BAbordareaBtemelorBcross9curriculareBînBcadrulB proiectelorB
integrateBB
Literaturab problematiciib descrieb maib multeb modeleb s tructuraleb deb
integrarebabtemelorbcrossjcurricularebînbcurriculum ,bposibilbdebimplementatb
maibalesbînbzonabcurriculumuluiblabdeciziabșcolii,b înbînvăŃământulbromânesc.b
Întrjob lucrareb deb referinŃăb înb domeniulb temelorb cro ssjcurriculare,b Lucianb
Ciolanbrealizeazăbobdescrierebsumarăbabpatrubmodele baplicatebînbcurriculumulb
naŃionalbdinbŃărilebavansate,bcare,bpentrubînvăŃămâ ntulbromânesc,breprezintăb
strategiibalternativebșibcomplementarebdebpermeabil izarebșibflexibilizarebab
curriculumului,b înb stadiulb actualb rămânândb lab deciz iab Consiliuluib pentrub
curriculumbalbșcoliib(Ciolan,b2008,bpp.b176j180):bm odelulbinfuziei,bmodelulb

b 78 bhibridării,b modelulb satelizării,b modelulb inserŃiei. b Acesteb modeleb suntb
configuratebpebbazaborganizăriibmodularjintegrateba bcurriculumului.b
Temelebcrossjcurricularebsebpreteazăbmaibalesborgan izăriibmodularebab
curriculumului,bvalorificândbstructurabunuibmodulbd idacticbavansatăbdebcătrebb
D’Hainautb(1981):b
1.bSistemulbdebintrare: cataloagebdebspecificaŃii;bobiectivebgenerale;b
testbdebintrare;bpretest.b
2.bCorpulbmodulului , alcătuitbdintrjunbansamblubdebsubmodulebavândb
câteb patrub componente:b introducere;b situaŃiab deb înv ăŃare;b sinteza;b probab
intermediară.b
3.bSistemulbdebieșire: sintezăbgenerală;bprobăbterminală;brecuperareb
generală;b recomandărib pentrub alegereab modululuib urm ătorb saub pentrub
îmbogăŃire.b
CeeabcebfacebcabșibvirtuŃilebmodularismului,bconsem natebdebliteraturab
debspecialitate,bsăbfiebvalorificatebprinbtemelebcr ossjcurriculare:barticulareab
educaŃieib formaleb șib nonformale;b racordareab lab obie ctiveleb învăŃăriib
permanente;bactualizareabpermanentăbabconŃinuturilo rbdebînsușit;bdiminuareab
redundanŃei;b asigurareab liantuluib întreb învăŃare,b c orecŃieb șib specializare;b
transpunereabînblimbajebdebprogramare;bpermitereabi ndividualizăriibinstruirii;b
deschidereabunuibterenbvastbpentrubaporturilebinter disciplinare;bintegrareabînb
toateb structurileb învăŃământului;b facilitareab promo văriib dimensiuniib
transculturaleb ab educaŃiei;b valoareab unuib releub alb democratizăriib
învăŃământului;bposibilitateabcursanŃilorbdebabinfl uenŃabpânăblabunbanumitb
punctbobiectivelebșibstructurabunuibsetbdebmoduleb( NeculaubșibCozma,b1994;b
Neacșu,b1983;bStanciu,b1999).b
1.BModelulBinfuziei. Modelul constăbînbformulareabunorbobiectivej
cadru/competenŃebgeneralebsaubprecizareabunorbariib tematicebavândbcaracterb
transdisciplinar,bcomunebpentrubobiectelebdebstudiu bdinbplanulbdebînvăŃământb
saubpentrubunbgrupbdebdiscipline.bObiectivelebenunŃ atebconstituiebpunctebdeb
plecareb înb realizareab unorb decupajeb curriculareb înb cadrulb disciplinelorb
școlare.bRealizareabobiectivelorbseburmăreștebprinb ansamblulbrealizatbdinb
unificareabacestorbdecupaje,btemabcrossjcurriculară bfiindbconturată,bînbacestb
caz,bdebrezultatelebașteptatebdebînvăŃării.b
Modelulbinfuzieibvalorificăbperspectivabstructurilo rbinterdisciplinareb
organizatebpebbazabunorbelementebcomune,babunorbnod uribdebcoeziunebșibab
transdisciplinarităŃii.b Exempleb deb temeb careb seb pot b încadrab înb aceastăb
categorie:b
jbEducaŃiabpentrubasigurareabcalităŃiibvieŃii;b
jbEducaŃiabecologică.b
b

b 79 bb
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbD1bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbD2bbbbbbb bbbbbbbbbbbbbbD3bbbbbbbbbbbbbbbbbbbD4b
b
Figurabnr.b1.b Modelul infuziei de integrare a temelor crossS curr iculareb(Ciolan,b2008)b
b
2.B ModelulB hibridării . Constăb înb formulareab unorb obiectiveb
complexeb deb tipb integrat,b careb necesităb constituire ab unuib subdomeniub
independentb(hibrid).bModelulbestebviabilbpentrubte melebcross/curriculareb
întrebdisciplinelebformale.b
Modelulb valorificăb maib alesb perspectivab interdiscip linarităŃiib
limitrofe,bcarebpresupunebspecializareablabintersec Ńiababdouăbsaubmaibmulteb
discipline.b Aceastăb variantăb interdisciplinarăb cond uceb lab apariŃiab unorb
disciplinebnoi.bb
Exemplebdebastfelbdebteme,bintrodusebînbcurriculumu lbnucleubdinb
Ńărilebdezvoltatebșibposibilbdebrealizatbînbrealiza tbînbcadrulbCDS,bsunt:b
jbEducaŃiebpentrubsănătate;b
jbEconomiebcasnică;b
jbEducaŃiebantreprenorială.b
b
b b
bFigurabnr.b2.b Modelul hibridării de integrare a temelor crossS cu rriculareb(Ciolan,b
2008)b
b
3.B ModelulB satelizării. b Modelul valorificăb ipostazab
pluridisciplinarităŃii,b ob temăb esenŃialăb dinb cadrul b uneib disciplineb fiindbTCCb

b 80 bdeschisăbpentrubobabordarebintegratăbdebtipbmultijp erspectivăbdinbparteabaltorb
disciplinebșcolarebcarebdevin,btemporar,bsateliŃiba ibdisciplineibdinbcarebfaceb
partebtema.bTemabcrossjcurricularăbsebconfigureazăb înbjurulbunuibsegmentbalb
disciplineibprincipale,bcarebpolarizeazăbconŃinutur ilebinterrelaŃionatebdinbalteb
discipline.b
Unbexemplubdebimplementarebabmodeluluibhibridăriibî nbcurriculumulb
oficialbîlbregăsimbînbAnglia,bprinbArtelebvizuale.b
b
Figurabnr.b3.b Modelul satelizării de integrare a temelor crossS c urriculare b(op.bcit.)b
b
4.BModelulBinserŃiei. bConstăbînbintroducereabînbcurriculumbabunorb
temebnedisciplinare,bcarebnubpotbfibatribuitebdisci plinelorbșcolarebprevăzutbînb
planulb deb învăŃământ,b fiindb fundamentatb peb structur ileb curriculareb
transdisciplinare.b Problemeb aleb lumiib contemporaneb (sărăcia,b drogurile,b
violenŃa)bpotbconstituibastfelbdebteme,bcarebpotblu abformebdiversebînbcadrulb
sistemuluib deb învăŃământb românesc:b disciplinăb opŃio nală,b modulb
disciplinar/interj/transdisciplinar,b înb cadrulb unor b pacheteb careb urmărescb
formareabunorbcompetenŃebdeterminate,bproiectbinteg rat.bb
Unbexemplubdebastfelbdebtemăbcrossjcurriculară,bceb arbputeabfibinclusăb
înbcadrulbCDS,barbputeabfibEducaŃiabpentrubmassjmed ia.b
bTCCbD1b D2b
D4bD3b

b 81 bb
b b
Figurabnr.b4.b Modelul inserŃiei de integrare a temelor crossS cur riculareb(op.bcit.)b
b
Temeleb crossjcurriculareb concretizeazăb contexteleb i ntegrateb aleb
dezvoltăriibpersonalităŃii,bcarebtrebuiebvalorifica tebprinbintroducereablorbînb
curriculumulb naŃional,b pentrub valenŃeleb acestorab în b formareab elevilorb înb
spiritulb postmodernismului.b ÎnvăŃareab realizatăb înb contexteb integrateb
faciliteazăb dezvoltareab competenŃelorb transversaleb aleb elevilorb șib
interiorizareab valorilorb spirituale,b atâtb deb necesa reb conturăriib profiluluib
dezirabilbalbomuluibintegratbîntrjobsocietatebdinam ică,bmulticulturală,bînbcareb
învăŃareabpermanentăbreprezintăbcaleabsigurăbdebafi rmarebșibevoluŃie.b
B
BibliografieB
1. Ciolan,b L.b (2008).b ÎnvăŃarea integrată. Fundamente pentru un
curriculum transdisciplinar .bIași:bEditurabPolirom
2. Cristea,b S.b (2002).b DicŃionar de pedagogie . București:b Editurab
DidacticăbșibPedagogică,bR.A.b
3. D’Hainaut,bL.b(coord).b(1981).b Programe de învăŃământ șibeducaŃie
permanentă. bBucurești:bEditurabDidacticăbșibPedagogicăb
4. Ionel,b V.b (2002).b Pedagogia situaŃiilor educative . Iași:b Editurab
Poliromb
5. JoiŃa,b E.b (coord).b (2003).b Pedagogie. EducaŃie și curriculum.
Craiova:bEditurabUniversitariab
6. Maciuc,bI.(2006).b Pedagogie. Repere introductive. bCraiova:bEditurab
Sitechb
7. McNeil,bJ.b(1996 ). Curriculum. A Comprehensive introduction. bLosb
Angeles:bHarperbCollinsbPublisherbCURRICULUMb
NAłIONALb
TCCb

b 82 b8. Neacșu,bI.b(1983).b„ÎnvăŃământulbmodularb–bstrategi ebintegratăbînb
abordareab interdisciplinarăb ab învăŃământului”.b În:b Revista de
pedagogie .bnr.b3.b
9. Neculau,bA.,bCozmab,bT.b(1994).b Psihopedagogie .bIași:bEditurabSpirub
Haretb
10. NegreŃjDobridor,b I.b (2007).b Teoria generală a curriculumului
educaŃional . Iași:bEditurabPoliromb
11. Păun,bE.b(2002).b„Oblectură abeducaŃieibprinbgrilabpostmodernităŃii”.b
În:b Păun,b E.,b Potolea,b D.b (coord.). Pedagogie. Fundamentări
teoretice și demersuri aplicative .bIași:bEditurabPoliromb
12. Potolea,b D.b (1983).b „Interdisciplinaritateab conŃinu tuluib
învăŃământului;b ob tipologieb șib câtevab implicaŃii”.b În:bRevista de
pedagogie ,bnr.b8b
13. Potolea,b D.,b Manolescu,b M.b (2005).b Teoria și metodologia
curriculumului .bM.Ed.C.:bProiectulbpentrubÎnvăŃământulbruralb
14. Preedy,bM.b(1988).b Approaches to Curriculum Management .bOpenb
UniversitybPressb
15. Skilbeck,b M.b (1984).b SchoolSbased Curriculum Development .b
London:bHarperbandbRowb
16. Taner,bD.,bTanner,bL.b(1980).b Curriculum Development Theory into
Practice.bNewbYork:bMacmillanb
17. Ungureanu,bD.b(1999).b Teoria curriculumSului. bTimișoara:bEditurab
Mirtonb
B
B
2.BEducaŃiaBpentruBdezvoltareaBpersonalăB
B
MihaelaBAlexandrinaBPopescu∗∗ ∗∗B
B
2.1.BConsideraŃiiBteoreticeBprivindBdezvoltareaBuma năB
Dezvoltareab umanăb esteb privităb cab unb ansamblu de
schimbări/transformări calitative, cu sens predomin ant ascendent (Dumitru,b
2008).bbb
Dezvoltareab esteb ob noŃiuneb generalăb careb desemnează b ansamblulb
proceselorbdebtransformarebcebafecteazăbfieborganis melebvii,bfiebinstituŃiileb
umane.b Înb psihologie,b aceastăb noŃiuneb esteb folosită b maib alesb pentrub
desemnareabfaptelorbdebevoluŃiebcarebcaracterizează bfiinŃabumană.bAstfel,bseb
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb b
∗bLectorbunivbdrd.,bFacultateabdebȘtiinŃebalebEducaŃ iei,bUniversitateabdinbPiteștib

b 83 bvorbeșteb despreb dezvoltareab cognitivă,b dezvoltareab afectivă,b dezvoltareab
personalităŃii.b
Unabdintrebproblemelebimportantebcarebsebpunebînbac estbdomeniubesteb
aceeababidentificăriibfactorilorbdebdezvoltarebsaub maibexact,babimportanŃeib
diferiŃilorb factorib potenŃiali.b Seb distingb patrub te ndinŃeb principaleb (Doron,b
Parot,b2006):b
• A.bGesellb(1929)babfostbiniŃiatorulbunuibcurentbpen trubcarebdezvoltareab
umanăb esteb reglatăb înb principalb deb factoriib interni ,b maib alesb deb
maturizareabbiologică.b
• J.b Piaget,b fondatorulb constructivismuluib psihologic ,b vedeab
dezvoltareab cab produsulb interacŃiunilorb dintreb orga nismb șib mediu,b
interacŃiunibreglatebdebmecanismebfuncŃionalebcubca racterbînnăscutb
(asimilare,bacomodare,bechilibrare).b
Dinb perspectiveleb enunŃateb anterior,b dezvoltareab es teb continuăb șib
ierarhizată,bcapacităŃilebnoibaparbdupăbobordinebfi xăbșibunelebdintreb
acesteb etapeb deb dezvoltareb seb caracterizeazăb printr job reorganizareb
funcŃionalăbgenerală.b
• Dupăb L.b S.b Vîgotskib (1934),b interacŃionismulb social b postuleazăb
existenŃababdouăbfilierebdebdezvoltare,bprimabbazân dujsebpebacŃiuneab
factorilorbinterni,biarbceabdejabdouabrezultândbdin bapropierea,bapoib
interiorizareab deb cătreb individb ab semnificaŃiilorb s ociojistoriceb
preconstruite.b Înb aceastăb perspectivă,b dezvoltareab prezintăb unb
caracterbdiscontinuu;bodatăbcubapropiereabsemnifica Ńiilorbgrupului,bseb
schimbăbchiarbnaturabdezvoltării,btrecândbdeblabbio logicblabsocioj
istoric.b
• Pentrubbehaviorism,bdezvoltareabestebprodusulbînvăŃ ăriibșibsebaflăbsubb
efectulbmediului,balbcontingenŃelorbdebîntărire;bas tfel,bdezvoltareabseb
exprimăbprinbîmbogăŃireabrepertoriuluibcomportament al.b
Dejab lungulb anilor,b sjaub produsb schimbărib important eb înb ceeab ceb
priveștebmodulbdebînŃelegerebabdezvoltăriibpsihiceb umane.bTotuși,bsebpotb
identificabcoordonatebcarebaubrămasbconstanteb(Dumi tru,b2008):b
/head2right ConŃinutulb șib factoriib determinanŃib aib dezvoltăriib psihiceb
umaneb–bdezvoltareabumanăbestebprodusulbinteracŃiun iibdintreb
factoriibinternibșibfactoriibexterni;bb
/head2right Mecanismeleb dezvoltăriib psihiceb umaneb –b modulb cumb s eb
producebdezvoltareabpsihicăblabombconŃinebîncăbmult ebaspecteb
careb nub suntb peb deplinb clarificate.b Seb acceptăb idee ab căb
socializareabindividului,brealizatăbprinbintermediu lbeducaŃiei,b
șibactivitateabdebînvăŃare,brealizatăbindividualbși /saubînbgrup,b

b 84 barb constituib mecanismulb esenŃialb alb formăriib șib dez voltăriib
psihicebumane.b
/head2right Fenomenologiabdezvoltăriibpsihicebumaneb–bexistăbco nsensbbbb
privindb câtevab caracteristicib generale,b observabile b
fenomenologic:b stadialitatea,b caracterulb individual izatb șib
personalizat,bcaracterulbplurideterminatbșibmultifa ctorial.b
/head2right Duratab dezvoltăriib psihiceb umaneb –b seb acceptăb ideea b căbb
dezvoltareabpsihicăbumanăbestebcontinuă,brealizându jsebpebtotb
parcursulbvieŃiibindividului.bb
B
2.2.BCeBesteBdezvoltareaBpersonală?B
Domeniulbdezvoltăriibpersonalebestebunbdomeniubrela tivbnoubcarebab
preluatbdinbpsihologiabdezvoltăriibinformaŃiibdespr ebfiinŃabumanăbșibabprodusb
metodeb eficienteb deb schimbareb ab comportamentelorb și b atitudinilor,b deb
gestionarebabemoŃiilor,bdebautocunoașterebprofundă. b
Dezvoltareab personalăb implicăb schimbare,b propriab sc himbareb lab
nivelulb comportamentului,b alb sentimentelor,b abilită Ńilor,b schimbareab altorb
persoanebsaubschimbareabmediuluibexterior.b
DezvoltareabpersonalăbsebrealizeazăbprinbacŃiuneabp ărŃiibconștientebșib
raŃionalebasuprabcelorlaltebaspectebinterioarebaleb acesteia,babacŃiunilorbeibșibab
situaŃiilorbînbcarebsebaflă.bb
Faptulbcă,bpânăbnubdemult,bnubsebvorbeabdesprebdezv oltarebpersonalăb
nubînseamnăbcăbnubexistabinteresulbfiinŃeibumanebfa Ńăbdebeabînsăși.bCăutareab
debsinebestebpebcâtbdebvechebpebatâtbdebcomplexă.b
Pentrubabputeabsăbproiectezibșibsăboptimizezibpropr iabdezvoltare,beb
nevoiebsăbtrecibprintrjobfazăbsistematicăbdebautoob servare,bestebnevoiebsăb
mergibîntrjob„călătorie”bcebpresupunebdescoperiribd esprebtinebșibpotenŃialulb
tău.b
Obiectivulb principalb alb autocunoașteriib șib dezvoltă riib personaleb îlb
reprezintăb dezvoltareab abilităŃilorb deb autoevaluare b realistăb ab propriilorb
caracteristicibșibdebautoreglarebemoŃionalăbșibcomp ortamentală.bPebparcursulb
procesuluib deb dezvoltareb personală,b persoanab îșib ex ploreazăb propriileb
abilităŃi,bemoŃii,bmotivaŃii,batitudinibcarebalcătu iescbimagineabdebsine.b
Aspectelebrelevantebalebautocunoașteriibșibdezvoltă riibpersonalebsunt:b
• Imagineabdebsine;b
• AptitudinilebșibabilităŃilebpersonale;b
• SistemulbmotivaŃional;b
• EmoŃiilebșibmecanismelebdebapărare;b
• Autoeficacitateabpersonală.b
b

b 85 b„UnabdintrebcelebmaibmaribaventuribalebvieŃiibesteb cunoașterea de
sine”b(MaxwellbMaltz).b
b
Cunoaștereab deb sineb nub esteb unb scopb înb sine,b reprez intăb condiŃiab
esenŃialăbabunuibprogrambeducaŃionalbdebdezvoltareb personală.bCunoaștereab
debsinebnebajutăbsăbnebapreciembînbmodbobiectivbșib săbevitămbsupraaprecierea,b
carebpoatebconduceblabautomulŃumirebșiblabscădereab exigenŃeibfaŃăbdebnoib
înșineb saub subapreciereab careb neb orienteazăb spreb li psab deb încredereb înb
capacităŃilebșibaptitudinilebnoastre.b
BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBSesiu neBdeBauto9analizăB
b
b
b
b
b
b
b
b
Figurabnr.b5.b AcŃiuni întreprinse întrSun demers de autocunoașter eb
b
Elenab Stănculescub (2008)b propuneb analizaB SWOT b pentrub
cunoaștereab moduluib înb careb adolescentulb seb percepe b peb sineb (calităŃib șib
defecte),bdăbposibilitateabinventarieriiboportunită Ńilor,bprecumbșibabsituaŃiilorb
careb potb provocab nesiguranŃă,b blocaje,b careb potb afe ctab performanŃeleb șib
încredereabînbforŃelebproprii.b
Încredereabînbsinebestebunbatubindispensabil,beabîŃ iboferăbunbsentimentb
debsiguranŃăbinterioară,bindispensabilbpentrubabreu și.b
b b b bbbbbbbbbbbbbbbbbbb AnalizaBSWOTBBB
I.BPuncteleBmeleBtariBsunt :B
SebmenŃionează:b
jbtrăsăturibexcepŃionaleb(aptitudini,b
performanŃebșcolarebsaubînbaltebdomenii),b
interese,batitudini,bcomportamente,b
convingeri;bII.BPuncteleBmeleBslabeBsunt: B
SebmenŃioneazăbdouă,bmaximbtreib
punctebslabebpebcarebarbdoribsăbleb
diminuezebcelbmaibrepedebposibil; b
III.BOportunităŃileBmeleBsunt: B
SebmenŃioneazăbsituaŃiilebșibpersoanelebcarebleb
oferăbposibilitateabsăbsebdezvolte;b
b
bIV.BAmeninŃărileBsunt: B
Estebnecesarbsăbreflectezebasuprab
trăirilorbiritative,bevenimentelorbsaub
persoanelorbcarebcreeazăbinhibiŃiibsaub
lebafecteazăbînbmodbnegativbimagineab
debsine.b
b
Figurabnr.b6.b Analiza SWOT b
b• Cunoaștejtebșibveibfib(re)cunoscut!b
• Fiecarebindividbestebunic.bCumbfolosescbfaptulbcăbs untbunic?b
• CebînseamnăbsăbaibsuccesbînbviaŃă?bDebundebștiibdac ăbaibsuccesbsaubnu?b
• Cebînseamnăb„abfibînvingător”?b
• AmbavutbeșecuribînbviaŃă?bCumble jambfăcutbfaŃă? b

b 86 bDupăbcompletareabtuturorbcadranelor,beleviibsuntbin vitaŃibsăbelaborezeb
planuribdebintervenŃiebpentrubfiecarebdinbpuncteleb slabe.bb
Pentrubcompletareabprimuluibcadran,bsebpoatebsolici tabadolescenŃilorb
săjșibdesenezebpalmabșibapoi,bpentrubfiecarebdeget, bsăbidentificebobcalitate.b
B
2.3.BStimaBdeBsineBB
Stimab deb sineb reflectăb reacŃiab afectivăb faŃăb deb per cepŃiab proprieib
imagini.bStimabdebsinebpoatebfibpozitivăbsaubnegati vă.bStimabdebsinebestebînb
relaŃiebdirectăbcubimplicareabînbsarcinibdificile,b luareabdeciziilor,bcapacitateab
debabfacebfaŃăbpresiuniibgrupului,bstareabdebbinebp sihologic,brezistenŃablab
stres.b
Măsurareabstimeibdebsinebsebpoatebrealizabutilizând bscalabluibMorrisb
Rosenbergb(1965),betalonatăbșibvalidatăbpebpopulaŃi abromânească.bScalabesteb
alcătuităb dinb zeceb itemi,b nub existăb răspunsurib core cteb saub incorecte,b cib
răspunsuribsincerebsaubmaibpuŃinbconformebcubrealit atea.b
Scorare:bitemiib2,b5,b6,b8bșib9bvorbfibscoraŃibinve rs,bpentrubfoartebpuŃinbseb
acordăbcincibpunctebșibpentrubfoartebmultbunbpunct. bPentrubceilalŃibitemibseb
atribuiebdeblabunub(pentrubfoartebpuŃin)blabcincib( pentrubfoartebmult),bînb
funcŃieb deb alegereab făcută.b Seb adunăb puncteleb tutur orb itemilorb șib scorulb
obŃinutbvabfibinterpretatbînbfuncŃiebdebîncadrareab înburmătoarelebintervale:b
• 1jb10b:bbStimăbdebsinebfoartebscăzută;b
• 11j20:bbStimăbdebsinebscăzută;b
• 21j30:bbNivelbmediubalbstimeibdebsine;b
• 31j40:bbStimăbdebsinebridicată;b
• 41j50:bbStimăbdebsinebfoartebridicată.b
BifaŃibînbcoloanelebalăturatebmăsurabînbcareb
vibsebpotrivescbafirmaŃiilebdebmaibjos:bFoarteb
PuŃinbPuŃinb Așabșib
așabMultb Foarteb
multb
1.bÎnbgeneralbsuntbmulŃumit/ăbdebmineb b b b b b
2.bUneoribsimtbcăbnubsuntbbun/ăbdebnimic.b b b b b b
3.bCredbcăbambmultebcalităŃi.b b b b b b
4.bSuntbcapabilbsăbfacblucruriblabfelbdebbinebcab
majoritateabcelorbdinbjurulbmeu.bb b b b b
5.bSimtbcăbnubambpreabmultebcalităŃibdebcareb
săbfiubmândru.bb b b b b
6.bMăbsimtbfrecventbinutil/ă.b b b b b b
7.bSimtbcăbsuntblabfelbdebimportant/ăbcab
majoritateaboamenilorbdinbjurulbmeu.bb b b b b
8.bAșbvreabsăbpotbsăbambmaibmultbrespectbfaŃăb
debminebînsumi/însămi.bb b b b b
9.bSuntbînclinat/ăbsăbsimtbcăbeșuez.b b b b b b
10.bAmbobatitudinebpozitivăbfaŃăbdebmineb
însumi/însămi.bb b b b b
Tabelulbnr.b2.b Scala de măsurare a stimei de sine b(Rosenberg,b1965)b

b 87 b2.4.BAptitudinileBșiBabilităŃileBpersonaleB
Pentrub identificareab aptitudinilorb șib abilităŃilor, b leb propunemb
adolescenŃilorbunbsetbdebtehnicibușorbdebaplicatb(a pudbȘoitu,bCherciu,b2006):b
• AutoportretulB
Seb solicităb fiecăruib elevb săb realizezeb unb posterb ca reb săjib punăb înb
evidenŃăb câtb maib multeb caracteristici:b aspectb fizic ,b trăsăturib deb caracter,b
aptitudini,baspiraŃii,bhobbyjuri.b
• AstaBvreauBsăBmăBîntrebaŃi!B
Sebsolicităbfiecăruibelevbsăbîntocmeascăbunbsetbdeb cincibîntrebăribpeb
carebarbdoribsăbiblebadresezebceilalŃibpentrubabcun oaștebcelebmaibrelevanteb
aspecteblegatebdebpersonalitateabsa.b
• SoareleBcalităŃilorB
PentrubidentificareabpropriilorbcalităŃibșibcunoașt ereabmoduluibînbcareb
estebperceputbdebceilalŃi,bfiecarebsubiectbvabreali zabunbdesenbreprezentândbunb
soarebcubraze.bFiecarebîșibtrecebnumelebînbcentru,b iarbpebrazebtrecebcalităŃileb
peb careb considerăb căb leb are.b Seb poateb transformab în trjob tehnicăb deb
intercunoaștereb dacăb lab calităŃileb identificateb vor b fib adăugateb șib calităŃileb
perceputebdebceilalŃibdinbgrup. B
B
B
B
B
B
B
B
B
b
Figurabnr.b7.b Reprezentarea grafică a tehnicii de auto/intercunoa ștere „Soarele
calităŃilor” b
OmulbestebobfiinŃăbintrinsecbactivă,bimagineabdebsi nebsebincludebîncăb
deblabînceputbcabfactorbmediatorbprincipalbîntrebst ărilebinternebdebnecesitateb
(motivaŃie)bșibsituaŃiilebșibsolicitărilebexterne.b Modulbgeneralbdebraportarebab
individuluib lab realitate,b gradulb deb veridicitateb și b adecvareb ab opŃiunilor,b
hotărârilorbșibacŃiunilorbvorbdepindebnemijlocitbde bcalitateabimaginiibdebsineb
(Golu,b1993)b
• ListaBvalorilorB
Folosindbbrainstormingjul,bsebrealizeazăboblistăbab valorilor,bcubcontribuŃiab
tuturorbelevilor,bapoibsebcerebca,bdinblistabrespec tivă,bsăbsebpăstrezebzece.b
Fiecareb elevb vab realizab ob ierarhizareb ab acestorb val ori,b înb funcŃieb deb
următoarelebcriterii:b
j importanŃabacestorabpentrubel;bNumelebșib
prenumeleb
………….. b

b 88 bj criteriulbdupăbcarebsebconducebînbviaŃă.b
Adesea,badolescenŃiibșibtineriibiaubhotărâreabsăbîn treprindăbcevabînbviaŃă,b
însăb aparb anumiteb inconvenienteb careb îib oprescb deb l ab îndeplinireab
obiectivului.b
Sentimentul de încredere vine din interior, acesta nu poate fi pus pe
seama nici unei surse exterioare. Modul în care per cepi anumite lucruri sau
felul în care îŃi dorești ca acestea să fie depind doar de tine. Să citești în
cărŃi, să îi asculŃi pe oratorii motivaŃionali poat e fi eficient, însă nimic nu
dă mai multe roade decât a te întreba pe tine însuŃ i ce e nevoie să
implementezi în propriaSŃi viaŃă. Tu, și numai tu p oŃi face ca acŃiunile tale
să devină constructive și pozitive! Depinde doar de tine, iar gândurile tale
sunt responsabile pentru felul în care gândești.
Prezentămbînbcontinuarebșasebpașibpentrubatingereab unuibobiectiv:b
1. StabileștejŃibunbscop!b(„oricebplăsmuieștebminteabu mană,bpoatebfib
realizat!”,bW.bClementbStone);b
2. Gândeșteb pozitiv!b Dacăb nub aib încredereb înb abilitate ab tab deb ab
învăŃa,bnubîŃibveibfixabobiectivebdebînvăŃare.b
3. Organizeazăjte!bEstebnecesarbsăjŃiborganizezibtimpu lbșibsarcinile.b
4. OricebabilitatebestebînvăŃată!bOricinebpoatebînvăŃa ,bșibtubpoŃi,bchiarb
dacăbebnevoiebdebmaibmultbefort.bDacăbaibunbscopbst abilit,bînbcareb
crezi,bebfoartebposibilbsăjlbatingi.b
5. Pregăteștejteb pentrub ab învăŃa!b Săb gândeștib pozitivb nub esteb
întotdeaunabsuficientbpentrubatingereabunorbobiecti vebdebsucces.b
Implementeazăbmetodebdebabeliminabpentrubcâtevabore bceeabcejŃib
distrageb atenŃia.b Pregăteștejte,b naturab umanăb esteb astfelb
construită…încâtbnubtoŃibceibcarebtebînconjoarăbîŃi bvorbbinele…fieb
căbebvorbabdebevoluŃiabtabpersonalăbsaubdebplanuril ebtalebdebab
învăŃabceva…btebvorbdistragebînbmodbintenŃionatbsau bchiarbînbmodb
inconștientbdeblabajŃibatingebobiectivele.b
6. Obligăjte!b MulŃib oamenib aub nevoieb săjșib structureze b viaŃa.b
Libertateab esteb uneori… „înspăimântătoare”… ,b echivaleazăb cub
haosul!bDar,bchiarbșibînbhaosbexistăbobanumităbordi ne.bObligăjteb–b
șib înŃelegemb prinb astab săjŃib daib termeneb limită,b să jŃib alocib unb
anumitbtimpbpentrubobidee,bpoŃibadeseabsăbrealizezi bmaibmulteb
întrjunbtimpbmaibscurt.b
B
2.5.BDeBceBnuBsuntemBperseverenŃiBșiBcumBamBputeaBf iBBB
E.b Raudseppb ab inventatb „simptomele”b careb punb înb evi denŃăb
slăbiciuneab perseverenŃei.b M.b Rocob (2006)b prezintăb ob listăb cub acesteb
„simptome”,bsugerândbsăbfiebcititebcubmultăbatenŃie ,bpentrubabnebdabseamabceb
neblipseștebpentrubabfibperseverenŃi:b

b 89 b1. Incapacitateabdebabdescoperibșibabformulabclarbceea bcebîŃibdorești.b
2. Amânareab realizăriib unuib lucru,b cub saub fărăb motivb ( deb obiceib
susŃinutăbdebobminunatăbcolecŃiebdebscuze).b
3. LipsabdorinŃeibdebabcăpătabinformaŃiibprecise.b
4. Nehotărârea,bînsoŃităbdebobiceiulbdebabpasabmingeab înbaltbteren,bînb
locbcabproblemelebsăbfiebînfruntatebînbmodbferm.b
5. Obiceiulbdebabsebbazabpebscuze,bînbloculbformulării bunorbplanurib
adecvatebrezolvăriibproblemelor.b
6. MulŃumireabdebsine.bAproapebcăbnubexistăbremediubpe ntrubaceastăb
boală.b
7. IndiferenŃa,b reflectatăb deb obiceib înb ușurinŃab deb ab faceb
compromisuri,bînblocbsăbînfruntebproblemele.b
8. DorinŃeb slabe,b datorateb uneib motivaŃiib neadecvateb p entrub
activitate.b
9. Obiceiulb deb ab fib învinuiteb alteb persoaneb pentrub eșe curileb
personale.b
10. DorinŃab puternică,b chiarb nerăbdareab deb ab renunŃab la b primab
înfrângere.b
11. Lipsabunorbplanuribscrisebșibabdiscutăriiblorbcubce ibcapabilibsăbleb
analizeze.b
12. Obiceiulbdebabnublucrabcubideibșibdebabratabocaziil e,batuncibeleb
apar.b
13. Căutareab„scurtăturilor”bpentrubabajungeblabŃintăbș ibincapacitateab
debabdepunebunbefortbsusŃinut.b
14. Fricabdebabfibcriticat,bfricabdebceeabcebgândescbal Ńiibsaubdebcebvorb
gândibalŃiibdesprebtine.b
Aceastăblistăbpoatebfibcompletatăbcub„simptome”bnoi balebslăbiciuniib
perseverenŃei.bb
b
2.6.BEmoŃiileBșiBmecanismeleBdeBapărareB
EmoŃiilebsuntbimportantebdeoarecebelebasigurăb(Roco ,b2001):b
• supravieŃuireab –b emoŃiileb neb atenŃioneazăb atuncib câ ndb neb lipseșteb
impulsulbnaturalb(cândbnebsimŃimbsinguri,bneblipseș tebnevoiabdebab
comunica,bcândbnebestebfrică,bnebsimŃimbrespinși,bl ipseștebnevoiabdebab
fibacceptaŃi);b
• luareabdeciziilorb–bsentimentelebșibemoŃiile,bcabsu rsăbvaloroasăbdeb
informaŃii,bnebajutăbsăbluămbhotărâri;b
• stabilireablimitelorb–bsentimentelebnoastrebnebajut ăbsăbtragembnișteb
semnaleb deb alarmăb cândb neb deranjeazăb comportamentul b uneib
persoane;b

b 90 b• comunicareab–bsentimentelebnebajutăbsăbcomunicămbcu bceilalŃi;b
Dezvoltareab emoŃionalăb ab adolescenŃilorb esteb decisi văb pentrub
succesulblorbînbviaŃăbșibnubdoarbpentrubrezultatebș colare.b
PentrubabreușibînbviaŃă,bGolemanb(1995)bconsiderăbc ăbfiecarebdintreb
noibarbtrebuibsăbînveŃebșibsăbexersezebprincipalele bdimensiunibalebinteligenŃeib
emoŃionale:b
• ConștiinŃabpropriilorbemoŃii:b
j săbfiibcapabilbsăblebrecunoștibșibsăblebnumești;b
j săbfiibînbstarebsăbînŃelegibcauzablor;b
j săbrecunoștibdiferenŃabdintrebsentimentebșibacŃiuni ;b
• ControlulbemoŃiilor:b
j săbfiibînbstarebsăjŃibstăpâneștibmâniabșibsăjŃibtol erezibfrustrările;b
j săbfiibînbstarebsăjŃibexprimibfuriabnatural,bpotriv it,bfărăbagresiune;b
j săbfiibînbstarebsăbnubtebautodistrugi,bsăbtebrespec Ńi,bsăbpoŃibsăb aib
sentimentebpozitivebfaŃăbdebtine,bdebșcoalăbșibfami lie;b
j săjŃibpoŃibmanipulabstresul;b
• Motivareab personalăb (exploatarea,b utilizareab emoŃii lorb înb modb
productiv):b
j săbfiibmaibresponsabil;b
j săbfiibcapabilbsăbtebconcentrezibasuprabuneibsarcin ibșibsăjŃibmenŃiib
atenŃiabasuprabei;b
j săbfiibmaibpuŃinbimpulsivbșibmaibpuŃinbautocontrola t;b
• Empatiab–bcitireabemoŃiilor:b
j săbfiibînbstarebsăbpriveștibdinbperspectivabceluila lt;b
j săbînveŃibsăjibasculŃibpebceilalŃi;b
• ConducereabrelaŃiilorbinterpersonale:b
j săjŃib dezvolŃib abilităŃileb deb ab analizab șib înŃelege b relaŃiileb
interpersonale;b
j săbpoŃibrezolvabconflictelebșibsăbnegociezibneînŃel egerile;b
j săbfiibmaibdeschisbșibabilbînbcomunicare;b
j săbfiibmaibimplicatbșibplinbdebtact;b
j săbfiibprosocialbșibsăbtebintegrezibarmoniosbînbgru p.b
PărinŃiib potb săb seb impliceb înb dezvoltareab emoŃional ăb ab copiilor,b
învăŃândujibsăbadoptebșibsăjșibdezvoltebcaracterist icilebinteligenŃeibemoŃionaleb
(Roco,b2001):b
j săjșibidentificebsentimentelebpersonalebșibsăblebdi ferenŃieze;b
j săbînveŃebmultbmaibmultbdesprebmodulbcumbșibundebse bpotbexteriorizab
sentimentele;b
j săjșibdezvoltebempatiab–babilitateabdebajșibpunebse ntimentelebînbacordb
cubalŃii;b

b 91 bj săbciteascăblimbajulbtrupurilorbșibaltebaspectebnon verbale,bpentrubab
înŃelegebcomunicarea;b
j săbînveŃebsăbasculte;b
j săbînveŃebsăbfiebconstructivib(afirmativi).bbb
b
2.7.BAutoeficacitateaBpersonalăB
Conceptulb deb eficacitate,b introdusb înb literaturab de b specialitateb deb
AlbertbBandurab(1988),bdescrieb„convingereabuneibpe rsoanebînbcapacităŃileb
salebdebajșibmobilizabresurselebcognitivebșibmotiva Ńionalebpentrubîndeplinireab
cubsuccesbabsarcinilorbdate”.b
Persoanelebcarebaubeficacitatebridicatăbvorbanticip absuccesulbînbfaŃab
unorbsarcinibdificilebșibsebvorbconcentrabasuprablo rbpentrubablebfinaliza.bCeib
carebaubobeficacitatebscăzutăbvorbfibezitanŃi,banti cipândbeșecul,bvorbaveabșanseb
redusebdebabrezolvabsarcinile.b
Instructajulb pentrub completareab scaleib autoeficacit ăŃii:b scalab esteb
alcătuităb dinb zeceb itemi,b nub existăb răspunsurib core cteb saub incorecte,b cib
răspunsuribsincerebsaubmaibpuŃinbconformebcubrealit atea.b
Scorare:bsebacordăbdeblabunub(foartebpuŃin)blabcinc ibpuncteb(foartebmult),b
înbfuncŃiebdebrăspunsulbdat.bSebadunăbpunctelebitem ilorbșibscorulbobŃinutbvabfib
interpretatbînbfuncŃiebdebîncadrareabînburmătoarele bintervale:b
• 1jb10:bAutoeficacitatebfoartebredusă;b
• 11j20:bAutoeficacitatebscăzută;b
• 21j30:bNivelbmediubalbautoeficacităŃii;b
• 31j40:bAutoeficacitatebridicată;b
• 41j50:bAutoeficacitatebfoartebridicată.b
b
ScalabdebmăsurarebabautoeficacităŃiib(Schwarzerbșib Jerusalem,b1995)b
b
BifaŃib înb coloaneleb alăturateb măsurab înb
carebvibsebpotrivescbafirmaŃiilebdebmaibjos:bFoarteb
puŃinbPuŃinb Așab
șibașabMultb Foarteb
multb
1.b Dacăb insist,b reușescb săjmib rezolvb
problemelebdificile.bbb b b b b
2.bChiarbdacăbcinevabmibsebopune,bgăsescb
mijloacelebpentrubabobŃinebceeabcebvreau.bb b b b b
3.b Esteb ușorb pentrub mineb săb persistb înb
îndeplinireabscopurilorbmele.bbb b b b b
4.b Amb încredereb căb măb potb descurcab
eficientbînbsituaŃiibneașteptate.bb b b b b
5.bDatorităbabilităŃilorbmele,bștiubcumbsăb
iesbdinbsituaŃiibimprevizibile.bbb b b b b
6.b Potb săb rezolvb celeb maib multeb dintreb
probleme,bdacăbinvestescbefortulbnecesar.bb b b b b

b 92 b7.b Rămânb calm/ăb cândb măb confruntb cub
dificultăŃi,b deoareceb măb potb bazab peb
capacitateabmeabdebsoluŃionare.bb b b b b
8.b Cândb măb confruntb cub ob problemă,b
găsescbdebobiceibmaibmultebsoluŃiibpentrub
abobrezolva.bb b b b b
9.bCândbsuntbîntrjobsituaŃiebdificilă,bștiubceb
ambdebfăcut.bb b b b b
10.b Oriceb sjarb întâmpla,b suntb deb obiceib
pregătit/ăbsăbfacbfaŃăbsituaŃiei.bbb b b b b
b
Tabelulbnr.b3.b Scala de măsurare a autoeficacităŃii b(SchwarzerbșibJerusalem,b1995) b
b
Impresiab uneib eficacităŃib scăzuteb declanșeazăb ob rea cŃieb înb lanŃ:b
emoŃiilebiritativebsaubteamabdebeșecbvorbafectabimp licareabînbsarcinibdificile,b
pebfondulbunuibstresbridicat,bdeterminatbdebimposib ilitateabdebabgestionab
situaŃia,bastfelbîncâtbsăbfiebfinalizată.b
EstebutilbdebobservatbcubcebfrecvenŃăbcuvintelebune ibpersoanebcareb
spune:b„Suntbprea/așabde…Așbvreabsăbfiu…”bsuntburma tebdebafirmaŃiab„Darb
nubpot.bAșabsuntbeu”.bTrecereabprinbefortbpropriubd eblabfelulbcumbestebob
persoanăblabfelulbcumbeabîșibdoreștebsăbfiebînseamn ăbschimbarebpersonală,biarb
prinbschimbarebpersonalăbsebrealizeazăbdezvoltareab personală.bb
Uneorib șib ceib careb descoperăb șib înŃelegb necesitatea b schimbăriib aub
tendinŃabdebobevitabgăsindb„scuze”bpentrubabmenŃine bneschimbatbceeabceb
totușibîșibdorescbsăbschimbe.b
Deb multeb ori,b atuncib cândb neb gândimb lab ob schimbare, b aproapeb
simultanbcubgândulbavantajuluibpebcarebnijlbpoateba ducebschimbareabaparb
numeroasebaltebgânduribreferitoareblabdificultăŃi,b eforturi,briscuri,bgândurib
carebcopleșescbvoinŃabșibcarebnebdeterminăbsăbamână mbsaubsăbrenunŃămblab
acŃiuneabcarebpoatebproducebschimbarea.b
Rolulbdomeniuluibdezvoltăriibpersonalebestebdebabaj utabpersoanabsăb
depășeascăbobstacolelebpebcarebconștientbsaubnublej abașezatbînbcaleabproprieib
dezvoltări.b
B
Bibliografie b
1. Barna,b A.b (1995).b AutoeducaŃia – probleme teoretice și
metodologice .bBucurești:bEditurabDidacticăbșibPedagogicăb
2. Birch,bA.b(2000).b Psihologia dezvoltării din primul an de viaŃă până
în perioada adultă .bBucurești:bEditurabTehnicăb
3. Doron,b R.,b Parot,b Fr.b (2006).b DicŃionar de psihologie .b București:b
EditurabHumanitasb

b 93 b4. Dumitru,bI.bAl.b(2008).b Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice
și sugestii practice .bIași:bPolirombb
5. Golu,bM.b(1993).b Dinamica personalităŃii .bBucurești:bEditurabGenezeb
6. Neculau,bA.b(coord.)b(1999).b 29 de teste pentru a te cunoaște .bIași:b
Poliromb
7. Roco,b M.b (2001).b Creativitate și inteligenŃă emoŃională .b Iași:b
Poliromb
8. Stănculescu,bE.(2008).b Psihologia educaŃiei. De la teorie la practică .b
București:bEditurabUniversitarăb
9. Șoitu,bL.,bCherciu,bR.D.b(2006).b Strategii educaŃionale centrate pe
elev.bBuzău:bAlphabMDNb
10. http://www.dezvoltarepersonala.info/index2php?optio nb
b
b
3.BEducaŃiaBprinBteatruBșiBeducaŃiaBprinBactivitate BfizicăBșiBsportB
înBadolescenŃăB
b
IrinaBMaciuc∗∗ ∗∗B
B
3.1.BActivităŃiBeducativeBcuBadolescenŃii.BPrograme leB„EducaŃiaB
prinBteatru”B
Pornimbdeblabipotezabcăbteatrulbpoatebajutabadolesc enŃiibsăjșib rej
examinezebcomportamentul,bconvingerilebpebcarebleba ubșibcăbprezintăbobbunăb
oportunitatebdebablebîmbunătăŃibaptitudinilebdebcom unicare.bTeatrulbîibajutăbpeb
adolescenŃibsăjșibclarificebatitudinilebfundamental e,bcelebmoralebînbprimulb
rândbșibstandardelebdebcomunicarebcubceibdinbjur.b
Teatrulbpromoveazăbautocunoașterea,bvalorilebșibati tudinilebpozitive,b
debconștientizarebsocialăbșibdebempatie.bTeatrulbar btrebuibsăboferebtinerilorb
adolescenŃibșansabdebabparticipabșibdebabdescoperib valori,bvaloribasociateb
cetăŃenieibactive,bparticipăriibsocialebșibdezvoltă riibaptitudinilorbpersonale.bb
Debasemenea,bmotiveazăbșibfaciliteazăbînvăŃareabînb altebdomeniibdeb
conŃinutbșibîmbunătăŃeștebperformanŃelebdebînvăŃare bcreativebșibinstruirebprinb
artă.bÎnblicee,bcurriculumjulbpromovează:b
• obiectivelebeducaŃionalebcompletbintegratebcubobiec tivelebartistice;bb
• instrucŃia/învăŃământulbcarebsebcentreazăbpebDramă; bb
• dezvoltareabdebcurriculumbșibdebmaterialejsuportbîn bînvăŃare;b
• teatrulb cab unb mijlocb deb comunicareb prinb emoŃieb orib creativitateb
personală;b
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb b
∗bConf.buniv.bdr.,bDepartamentulbpentrubPregătireabP ersonaluluibDidactic,bUniversitateabdinb
Craiovab

b 94 b• extindereabșibîmbunătăŃireabînŃelegeriibdebsinebșib debalŃiiblabelevi;bb
• înŃelegereab teatruluib cab ob sursăb deb oportunităŃib pe ntrub autoj
exprimare,b careb genereazăb stimab deb sineb șib atitudin ib careb săb leb
permităbcelorbimplicaŃibsăbîșibasumebriscuribșibsăb sebelibereze,bsăjșib
dezvoltebpotenŃialulbdebcreativitate.b
Formăb aparteb deb realizareb ab legăturiib educaŃiejteat ru,b „teatrul în
educaŃiebestebobformăbcubadevăratbhibridă,bcubrădăcinibmaib multbînbeducaŃieb
decâtbînbteatru.bPrimelebformebdateazăbdinb1965.bEs tebconstruitbpebadevărulb
simplubcăbtoŃibînvăŃămbmaibbinebdinbexperienŃă.b… .Dramabestebvăzutăbcabob
prelungirebabjoculuibinfantil,bnatural,bprocesulbpr inbcarebcopiiibexploreazăbșib
învaŃăbdespreblumeabînbcarebtrăiescb(PeterbWynnejWi llson,b In Defence of
TIE,Theatre Writer's Union Newsletter Winter 1993, Theatre in educationS
why it is worth saving).
Întrebărilebpebcarebșiblebpunebînbmodbobișnuitbprof esorulbdebliceubpotb
fibsintetizatebînbfelulburmător:b
1.bAdolescenŃabestebobperioadăbdebcrizăbsaubestebdo arbobetapăbmaib
dificilăbdinbviaŃabnoastră,bcarebpoatebfibfoartebuș orbdebtrecutbdacăb
suntembbinebpregătiŃibșibasistaŃibînbșcoală?bb
2.bEscaladareabviolenŃei,babpresiuniibmediuluibșcol arbabdeterminatbob
dramaticăbschimbarebabproblemelorbdebdezvoltareblab tineret?bb
3.bValorilebtradiŃionalebalebfamilieibsebpierdbînbn oilebstructuribsociale?b
4.bCarebsuntbmodurilebcelebmaibeficientebdebabreali zabobactivitateb
educativăbînbliceu,bfărăbabdevenibindezirabilbînboc hiibadolescenŃilor?b
Înb ultimiib ani,b adolescenŃiib seb confruntăb cub răspân direab crimeib șib
violenŃei,brăspândireabmasivăbabconsumuluibdebdrogu ri,babcorupŃieibmorale.b
Înb acestb context,b apreciemb că teatrul creează un spaŃiu deschis pentru
dialog, un spaŃiu pentru investigare și pentru expr imarebprinb„interpretareab
evenimentelorb șib ab contextelor”b (p.b 287).b Pentrub Ga roianb (1999),b teatrulb
deschidebunbspaŃiubliminalbpedagogic,bcarebpermiteb unbprocesbdebînvăŃareb
reflexivb(…),bîncurajeazăbparticipanŃiiblabdiscuŃ iibcomplexebșibcontradictoriib
peb diferiteb probleme”b (p.b 67)b șib includeb implicarea b spectatorului,b ab
observatorului.”(Shirleyb Riley,b Rethinkingb Adolesce ntb Artb Therapyb
Treatment,b Journal of Child and Adolescent Group Therapy, VoL 4 , No. 2,
1994b).b
Bineb organizate,b programele de educaŃie prin teatru b arb puteab
determinab cab „…elevii/studenŃiib săb poatăb fib transpo rtaŃib înb lumib trecute,b
prezentebșibviitoarebjbînbfinal,bînb„realitateabvir tuală.”bElevii/studenŃiibsuntb
echipaŃibînbmodbintuitivbcubaptitudinibșibimaginaŃi ebpentrubabmergebînbalteb
lumi/universuri,bpentrubempatiebșibînŃelegere,bdeoa recebvorbexplorabcomplexbb
realităŃileb șib posibilităŃileb nelimitateb (http://ww w.aate.com/index. htm

b 95 bAmerican Alliance for theatre and Education Theatre D epartment , Arizona
State University). b
Înbacelașibtimp,bremarcăbpracticienii,b teatrulbpopularbestebdoveditbabfib
unbinstrumentbpedagogicbeficient.b„Cabmetodăbdebcer cetare,b TeatrulbPopularb
seb bazeazăb peb tradiŃii….Teatrulb popularb esteb dove ditb ab fib unb instrumentb
pedagogicb eficientb șib ob metodăb deb cercetareb deschis ăb noilorb intuiŃiib
critice….”(Conrad,b2004,bExploringbriskybyouthbex periences:bPopularbtheatreb
asbabparticipatory,bperformativebresearchbmethod.b International Journal of
Qualitative Methods, 3 (1).b Articleb 2.b fromb
http://www.ualberta.ca/~iiqm/backissues/3_1/html/co nrad.html).b
O altăbcalebdebabfacebeducaŃiebesteb Teatrul FORUM și Teatrul Social
(vezi P. Freire șibAsociaŃia bRomână pentru Dezvoltare Comunitară: Teatru
Forum Pas cu Pa s,bp.b9).b
Ideeabdeblabcarebpleacăboricebprogrambdebacestbfelb abfostbexprimatăb
cândvab deb Picasso.b „Fiecareb copilb esteb unb artist.b P roblemab esteb cumb săb
rămânăbunbartistbobdatăbcebcrește”,bconsiderabPablo bPicasso.b
Trebuieb săb menŃionămb că,b dacăb înb cazulb copiluluib or ib tânăruluib
talentat,bcubaptitudini,bcalităŃibpsihosenzorialebș ibmotrice,babilităŃibdeosebite,b
antrenatebșibmanifestatebînbdomeniulbartisticb(muzi ca,bartelebplastice,bartab
dramatică,b literatura,b coregrafiab etc.),b problemele b educaŃionaleb suntb
specifice,b particularizatoare,b implicândb întotdeaun ab antrenareab unorbb
specialiști,bcolaborareabîntrebeducatoribspecializa Ńi,bînbcazulbcopiluluibmediubb
premiselebpsihologicebșibproblemelebeducaŃionalebpr ezintă,bevident,bunbgradb
multbmaibmarebdebgeneralitate.bb
AtenŃiebmerită,bînsă,bșibuniibșibalŃii,badevărbades eabuitatbînbșcoli.bDeb
altfel,b fărăb fondulb deb receptivitateb creatb deb cultu rab esteticăb ab celorb cub
aptitudinibmediibsaubslabebînbdomeniulbartistic,bce ibtalentaŃibșibopereleblorbarbb
fibcondamnaŃiblabizolarebșibnicibnubsjarbputeabmani festa,bnjarbputeabsăjșib
comunicebmesajul,bpentrubcă,bprobabil,bnjarbexistab posibilitateabdebabfibprimitb
șib înŃeles.b Dinb punctulb deb vedereb alb educatoruluib n especializatb întrjunb
domeniubalbartei,bdebfoartebmultebori,bunbcopilbtal entat,bcubaptitudinibartisticeb
superioare,bconstituiebobsursăbdebneliniștebînbplus .bAceastabsjarbdatora,bînb
bunăb măsură,b nonconformismului,b curiozităŃiib neobos ite,b originalităŃiib șib
tendinŃeiblorbdebabrespingebmonotoniabșibrutina.bTi neriibcreativibcautăbmereub
noul,bneobișnuitul,bsuntbdornicibsăbsebconfruntebcu bsituaŃiibcomplexe,baubobvieb
sensibilitateb emoŃională,b suntb maib impulsivib decâtb ceilalŃi,b facb asociaŃiib
neconvenŃionalebșibîșibexprimă,bdebcelebmaibmultebo ri,bopiniile.bSuntbvisătorib
darbcritici,bindependenŃibșibgreubdebcontrolat.bb
Înbacelașibtimp,bsuntbmaibvulnerabilibșibmaibinstab ili,bcubunbgradbmaib
marebdebanxietatebabtrăiriibdecâtbceilalŃi.bActivit ateabcubeibnubestebpreabușoarăb

b 96 bșib solicităb înb modb evidentb ob «minteb deschisă»,b flex ibilitate,b entuziasm,b
creativitate,bsimŃulbumorului,bforŃabeuluibetc.b
Dornicib«săbiasăbdinbnormă»,bpebcontbpropriu,bsăbap elezeblabprocedeeb
șibstrategiibneuzuale,bmereubtentaŃibsăbadoptebobat itudinebdebjoc,bceibcubdotărib
superioareb înb planb artisticb suntb maib expușib lab apar iŃiab unorb tulburărib deb
comportament,bdificultăŃibșcolarebșibchiarbstăribne vrotice.b
Datoriab educatorilorb esteb aceeab deb ajib depista,b deb ab leb identificab
abilităŃilebșibdotărilebcâtbmaibprecisbșibdinbvreme bșibdebabacŃionabînbconsecinŃă,b
respectândujlebspecificulbevoluŃieibșibîncercândbsă bnujibrăneascăbsaubsăjib
izolezebcabintratabilib(Maciuc,b1998).b
MulŃibpsihologibapreciazăbcăbexistăbunbpotenŃialbcr eatorbînbfiecareb
copil,bdarbcăbacestabestebadeseabvictimabindiferenŃ ei,babcriticilorbnemeritate,bab
încurajăriibconformismuluibșibmediocrităŃiibînbșcoa lă.b
Descoperireabșibstimulareabtalentului,babcreativită Ńiibtrebuiebsăbfiebob
preocuparebpermanentă,bresponsabilăbșibangajantăbpe ntruboricebprofesor,bdeb
oricebspecialitatebarbfibacestab(idem).b
Deblabnaștere,binstinctiv,bcopiiibutilizeazăbjoculb cabunbmijlocbdebab
oferibunbsensblumii.bEibobservăbșibrăspundbmediului .bEibimităbcuvintebșib
acŃiuni.bEibpotbcreabsituaŃiibdebabsebjucabșibajșib asumabroluri….binteracŃioneazăb
cubcolegiib….Cubaltebcuvinte,bcopiiibajungblabșco alăbcubaptitudinibrudimentareb
deb dramaturgi,b actori,b designeri,b administratori,b s pectatorib avizaŃib
(http://www.aate.com/index.htmb American Alliance for theatre and
Education Theatre Department ).b
ToŃib eleviib șib studenŃii,b nub doarb ceib „înzestraŃijș ijtalentaŃi”,b aub
capacitateabșibarbtrebuibsăbaibăbposibilitateabdeba bsebangajabînbinstruireab
bazatăbpebteatrubșibînbreceptareabavizatăbabarteibt eatrale.bb
Atitudinea estetică ,bcabvoinŃabdebabtebdăruibaspectuluibsensibil,bdeba b
absorbib spectacolulb cab spectacolb (faptb ceb nub exclud eb penetraŃiab înb planb
secund,b lab nivelulb înŃelesurilorb adâncib aleb opereib deb artăb orib obiectuluibb
estetic)bestebobfinalitatebcebimplicăbparcurgereabu norbetapebșibutilizareabunorb
modalităŃi,bmijloacebșibstrategiibspecifice.b
PrincipalelebmodalităŃibdebrealizarebabeducaŃieibes teticebsuntb procesul
de învăŃământ (educaŃiabliterară,beducaŃiabmuzicalăbșibceabartist icojplastică)b
șibactivităŃile extrașcolare.
Suntb implicateb elementeb specificeb uneib pedagogiib in teractive,b
metodelebactivjparticipativebșibunbclimatbdominatbd ebafectivitate,bîncredereb
reciprocă,bsimpatiebîntrebelevibșibprofesori,bobatm osferăbdeschisă,bpermisivăb
(I.bMaciuc,b1998).b
Înbceeabcebnebprivește,bpropunembcititorului,bînbce lebceburmează,bob
programăbopŃionalăbpentrubeleviibdebliceu.b

b 97 bNota de prezentare
Programabcursuluibestebpartebabuneibofertebexperime ntalebdebcursurib
opŃionaleb„EducaŃiabprinbteatru”.b
Programab(vezibșib Education through theatre: Saving a place of the
theatre in high/middle school ,b în:b Academiab Română,b Universitateab dinb
Craiova,bUniversidadbdebNavarra,b El Siglo de Oro antes y después de El
Arte Nuevo ,bvolbcoordonatbdebOanabAndreiabSambrianjToma,bpp.1 12j119)b
sebadreseazăbelevilorbdinbciclulbsuperiorbalbliceul uibșibŃinteștebduratabunuibanb
școlar.bÎnbesenŃă,bcuprindebideibșibsoluŃiibdidacti cebpentrub„teatrulbînbșcoală”,b
„școalabînbteatru”bșib„școlibcelebrebdebteatru”,bse breferăbșibla arta nouă de a
produce teatru .b
Prinbsetulbdeb valori și atitudini propusbșibprinbcompetenŃelebspecificeb
peb careb leb promovează,b susŃineb finalităŃib formulate b lab nivelulb ab treib ariib
curriculare:b Arte, Om și societate, Limbă și comunicare. Areb decib
caracteristicilebuneibabordăribcrossjcurriculare,bp ostmoderne.bConŃinuturileb
flexibilebșibintegratebalebînvăŃăriibsuntbînbacordb cubdocumentelebasumatebdeb
Româniab peb planb internaŃional,b înb domeniulb educaŃie ib șib formării,b alb
învăŃării/educaŃieibpermanente.bVizeazăbelevulbînbi ntegralitateabdezvoltării:b
cognitive,bemoŃionalebșibsociale,bfizice,bmorale,be steticebetc.b
Arebstructuraboricăreibprogramebdebacestbtip:b
/head2right Valoribșibatitudini;b
/head2right CompetenŃebspecificebșibconŃinuturi;b
/head2right Sugestiibmetodologice.b
Valori și atitudini
Teatrulb promoveazăb comunicareab integralăb șib extinsă ,b gândireab
criticăb șib flexibilitateab mentală,b valorileb sib atit udinileb pozitive,b deb
conștientizareb socialăb șib deb empatie.b Teatrulb arb tr ebuib săb ofereb tinerilor,b
adolescenŃilorbșansebdebabparticipabșibdebabdescope ribvalori.bDebasemenea,b
dezvoltăb respectul,b toleranŃab șib solidaritateab înb r aportb cub alteb persoane,b
motiveazăbșibfaciliteazăbînvăŃareabînbaltebdomeniib debconŃinut,bperformanŃeleb
de învăŃare creativă si instruire prin artă.
Obiective specifice:
Proiectareabunuib„minijturneu”bpentrubprezentareabd ebspectacolebînb
locuribamenajatebsaubneconvenŃionale;bb
Elaborareabunorbbroșuri,bpostere,bmaterialebinforma tivebcubscopulbdeb
abcondensabexperienŃabformativăbdobândită;b
Curriculumblabdeciziabșcolii:bIntroducereabunuibopŃ ionalbdebteatrub
spaniol.b
Promovarea
• afișe;b

b 98 b• fluturașe;b
• pliante;b
• broșuri;b
• prezentări.b
b
Sugestii metodologice:
Durata si structura programului de formare
Durata totală: 100 de ore, din care:
S 50 de ore pregătire frontală, teoretică și practi că, cu oportunităŃi de
simulare, joc de rol, exerciŃiu dramatic;
S 30 de ore de practică în condiŃii reale, ateliere : exerciŃii de bază din
teatru, descifrarea textului dramatic, producŃia sp ectacolului, culise și
scenografie;
S 4 ore de evaluare: portofoliu individual și de gr up, interviu;
Srestul orelor, la dispoziŃia profesorului, care va negocia cu elevii obiective,
conŃinuturi și metodologii.
Pregătirea teoretică și practică în condiŃii de simu lare se va realiza
în sesiuni/ stagii compacte (cu ore de formare disp use pe parcursul a trei
zile calendaristice, 60% în primul semestru de școa lăS monolog, scenetă,
piesă de teatru, creaŃieSpiesă scrisă de elevi).
Resurse materiale :bflipbchartb+brezervăbhârtie,bcartoanebcolorate,bt opb
deb hârtieb A4,b creioaneb colorate,b pixuri,b markere,b m ape, laptop,b softjurib
adecvatebregieibspectacoluluibdebteatru,bstaŃiebdeb amplificare,bproiectoareb
portabile,b scenab demontabilă,b vopsele,b sprayurib deb grafitti,b cartoaneb deb
dimensiunibmari.b
NOTA : fiecare piesă ar putea fi comentată de specialișt i invitaŃi,
pentru a da posibilitatea ca elevii să înŃeleagă ma i ușor mesajele transmise
prin intermediul conŃinutului curricular și prin me todologia interactivă
specifică.
Înb plinb postmodernism,b pentrub ab înŃelegeb lumeab nouă b ab artei,b înb
sincretismulbei,beleviibaubnevoiebdebcunoștinŃebdin btoatebdomeniilebartei,bdeb
gustulb abordărilorb activeb șib multiple,b deb obișnuinŃ ab relativităŃiib actelor,b
interpretărilor.b Neb gândim,b deb pildă,b lab ideileb est eticeb aleb școliib
constructiviste,blabtransformareabritmurilorbdebmiș carebînbritmuribspaŃiale,blab
trecereabdeblabformelebimobilebalebplasticiibtradiŃ ionaleblabformebdeschise,bcub
structuribvariabile,blabamplasareabșibcombinareabin edităbabvolumelorbclasiceb
înb spaŃiu….b Deșib activităŃileb extrașcolareb (cercuri ,b cenacluri,b formaŃii,b
spectacolebșibaltebmanifestăribculturaljartistice)b suntbpreferatebcelorbșcolare,b
participareabelevilorbestebinegală,blabnivelbindivi dualbșibdestulbdebredusăblab
nivelbgeneral.b

b 99 bOrganizareab acestorb activităŃib deb cătreb școalăb saub deb cătreb alteb
instituŃiibcubfuncŃiibeducaŃionaleblabnivelbsocialb lasăbmultbdebdorit.bPentrubabseb
realizablabunbnivelbridicatbdebeficienŃă,beducaŃiab esteticăbvabtrebuibsăbapelezeb
labsoluŃiibcâtbmaibflexibile,blabcoparticipare,blab reinventareaboperei,bînbcondiŃiib
debindeterminarebșibdeschiderebsemanticăbabacesteia .bLabbazabproiectuluib
globalb deb educaŃieb esteticăb vab stab ob atentăb dimensi onareb ab câmpuluib
epistemic,b ceb pregăteșteb practicb contactulb cub opera b deb artă,b cub obiectulb
estetic.b
UnbcadrubreferenŃialbesteticbcarebsăbînglobezebnoŃi unibsemnificativeb
debistoriabșibteoriabarteibiabînbconsiderarebnevoia bdebabstimulabbnecontenitb
capacităŃilebdebreflecŃiebșibdebexplorare,bdebdesci frarebabmultiplicităŃiibdeb
sensuri,b structuri,b nivelurib ceb intervinb înb înŃeleg ereab șib asimilareab arteibb
moderneb(I.bMaciuc,b1998).b
Bibliografiebrecomandatăbpentrubrealizareab educaŃieibprinbteatru:b
1. http://www.aate.com/index.htmbAmericanbAlliancebfor btheatrebandb
EducationbTheatrebDepartment,bArizonabStatebUnivers ityb
2. Teatru Social S tehnicile teatrale ale lui Augusto Bo al:b
http://www.fpereardiaca.org/activ/cursteatresocial. doc.b
3. Ce e Teatru Forum S Clubul studenŃilor împotriva vio lenŃei de la
Universitatea din Iowa de Nord :b
http://www.chfa.uni.edu/comstudy/organizations/SAVE Forum/theatr
e.htmb
4. Paterson,b D.L. Ateliere de lucru despre teatrul OpresaŃilor: bb
http://www.wwcd.org/action/Boal.b
5. http://www.cardboardcitizens.org.uk/textpopups/tech niques_forum.h
tmlb
6. SâmbrianjToma,b O.A.(coord.).b (2009). El Siglo de Oro antes y
después de El Arte Nuevo .bVol.bCongresuluiborganizatbdebAcademiab
Română,bUniversitateabdinbCraiova,bUniversidadbdebN avarra,bmaib
2009b( Reflexiones sobre la comedia )b
b
AnexaB1B
B
Din experienŃa școlii românești în activitatea extr acurriculară:
teatrul social (Timiș)

ActivităŃi:
ActivităŃi tipice realizării spectacolului de teatru b (adresateb înb
principalbelevilor):bb
• scriereabscenariului;b

b 100 b• interpretareabrolurilor;b
• realizareabdebdecoruribșibscenografie;b
• sonorizare;b
• regie.b
ActivităŃi auxiliare spectacolului de teatru b (adresateb înb principalb
elevilor):bb
• realizareab deb materialeb personalizateb pentrub promov areab
evenimentului:bafișe,binvitaŃiibdebparticipare,banu nŃuribșibarticoleb
pentrubdifuzareabînbmassjmediablocală;b
• realizareabdeb bannerebpentrubpersonalizareabsceneibînbaerbliber;bb
• strângereab șib elaborareab informaŃiilorb peb perioadab derulăriib
proiectului:bfotografiibșibinterviuri.b
ActivităŃi formative b(adresatebînbprincipalbcadrelorbdidactice):b
• trainingSul debformarebcubtemabteatruluibsocialbînbșcoli;b
• momenteb formativeb cub caracterb practic,b aplicativb în b metodab
teatruluibsocial.b
ActivităŃi de diseminare:
• editareabuneibbroșuriboriginalebprivindbimpactulbre alizăriibpieseibdeb
teatrubdinbperspectivabelevilorbcubfotografiibșibin terviuribproprii;b
• editareab unuib ghidb deb cătreb cadreleb didacticeb impli cateb înb
activităŃileb formativeb teoreticojaplicative,b referi torb lab folosireab
metodeibparticipativebabteatruluibsocialbînbșcoalab generală;b
• editareabunuibalbumbfotograficbînbformatbdigitalb(C D)bcubfotografiib
alebspectacolelorbrealizate;b
• realizareab uneib mailing list b pentrub facilitareab colaborăriib întreb
formatoribșibșcolilebparticipanteblabproiectbpebtem abrealizăriibdebnoib
iniŃiativebfolosindbmetodabteatruluibsocial.b

Alte proiecte:

Școala în teatru, exemplu: b
piesă interactivă, în care elevii din Arad au vorbit despre realitatea din
unele școli românești.
Profesori fără personalitate, directori de școală co rupŃi, elevi de bani
gata, părinŃi de bani gata, elevi săraci, părinŃi s ăraci, publicul – toate
acestea au fost ingredientele piesei jucate în Festi valul de Teatru de
Cameră și Underground, la Club Frontiera, de elevii de la mai multe
licee, care fac teatru.
b

b 101 bI.M.P.A.C.T.bjbestebunbprogrambnaŃionalbalbFundaŃie ibNoibOrizonturi.b
ProgramulbI.M.P.A.C.T.bconstăbînbcluburibdebiniŃiat ivăbcomunitarăbpentrub
tineri,bcaracterizatebprinbîmbinareabcreativăbabdis tracŃieibdinbeducaŃiabprinb
aventurăb cub cerinŃeleb educaŃieib prinb serviciub înb fo losulb comunităŃii.b
I.M.P.A.C.T.b dezvoltăb componentab deb educaŃieb prinb s erviciub înb folosulb
comunităŃii,b unulb dintreb domeniileb principaleb aleb a ctivităŃiib fundaŃiei.bb
I.M.P.A.C.T.bîșibpropune:b(1).bîncurajareabtinerilo rbdebabvenibînbsprijinulb
comunităŃii,bprinbproiectebdebserviciu;b(2).bînzest rareabtinerilorbcubabilităŃib
practice,bnecesarebînbfazabdebimplementarebabproiec telor;b(3).bpromovareabdebb
valoribșibnorme,bînbconcordanŃăbcubatitudinilebcivi cebșibrespectulbreciproc,bb
promovareab înb rândulb tinerilorb ab calităŃilorb necesa reb întrjunb mediub
democratic.bwww.noijorizonturi.rob
b
3.2.B ProiectareaB șiB managementulB programelorB educat ive:B
ProgramulB„EducaŃiaBprinBactivitateBfizicăBșiBsport ”B
Fenomenbsocial,bgeneratorbdebvalori:bsolidaritate,b spiritbdebechipă,b
toleranŃă,bfairjplay,bdisciplină,bsportulbcontribui eblabdezvoltareabpersonalăbab
individului.bSocializează,bînlesneștebimplicareabti nerilorbînbviaŃabcomunităŃii,b
promoveazăbunbstilbdebviaŃăbsănătosblaboricebvârstă .b
ÎnbCartabAlbăbabSportuluibestebsubliniatb rolul sportului în societatea
europeană:
• Sănătatebb
• EducaŃieb
• Integrarebsocialăbb
• Culturăbb
• Luptabîmpotrivabrasismuluibsibdiscriminăriibb
• Împărtășireabvalorilorbb
• Luptabîmpotrivabdrogurilorbșibabuzurilorbb
• Egalitatebdebșanse.bb
EducaŃia prin activitate fizică și sport asigură:
• sănătatebfizică,bmoralăbșibemoŃională;b
• controlulbconstructivbalbpropriilorbemoŃiib(frică,b anxietate,bfurie);b
• spiritbdebechipă;b
• dezvoltareabrezistenŃeibfizice,bdarbșibpsihice(labs tres,bsuprasolicitarebb
etc.);b
• imaginebcorporalăbbună;b
• relaŃiibinterpersonaleborientatebpozitiv;b
• perfecŃionareabmișcărilorbmotrice;b
• refacereabcapacităŃiibdebefort;b
• graŃia,beleganŃabŃinutei;b

b 102 b• prelungireabdurateibvieŃii;b
• vitalitateabbiofizică;b
• dezvoltarebfizicăbarmonioasăbetc.b

Dinbperspectivabcelorbdebmaibsus,bfacembprecizareab căbpropunereabdeb
programebșibcursuribopŃionalebsaublabdeciziabșcolii breprezintăbobcomponentăbab
managementuluib curricularb alb uneib instituŃiib școlar e.b Ofertab școliib
individualizeazăbinstituŃia,bîibconferăbidentitateb șijibpromoveazăbautonomia.b
Procesulb managerialb deb concepereb șib implementareb ab unorb programeb
complementarebdebformarebiaubînbconsiderare:bmărime abșibcaracteristicileb
grupuluibŃintă,bintereselebrealebalebacestora,btimp ulbnecesarbșibdisponibil,b
competenŃelebvizate,bfezabilitateabprogramuluibprin banalizabdebnevoibetc.b
Înbmodbspecial,blabliceu,bactivităŃilebextracurricu larebsuntbproiectatebșib
promovateb pentrub unb adolescentb sănătosb fizic,b moral ,b emoŃional.b Prinb
activităŃileb organizateb înb cadrulb nonformal,b seb urm ăreșteb managementulb
timpului,b controlulb constructivb alb propriilorb emoŃi i,b maib alesb frica,b
anxietatea,b furia,b realizareab unorb relaŃiib interper sonaleb orientateb pozitiv,b
constituireabdebechipebpentrubdiversebproiectebcomu ne.b
Programeleb educaŃionaleb potb cuprindeb cursurib șib mod ule,b definiteb
prinb obiectiveb șib conŃinuturib specifice,b iarb etapele manageriale b peb careb
conceptorulbdebprogrameblebvabparcurgebarbfi:bb
1. identificareabnevoilorbdebformare;b
2. proiectareabpropriujzisăbabofertei;b
3. implementareabprogramului:b
4. evaluareabprogramului.b
Planificareab șib realizareab activităŃilorb necesareb p entrub atingereab
obiectivelorb proiectuluib presupunb utilizareab tehnic ilorb șib instrumentelorb
specificebmanagementuluibproiectelor.bb
Elementelebcaracteristicebalebunuibproiectbsunt:bb
1. arebunbînceputbșibunbfinalbbinebdefinite;bb
2. implicăbunbnumărbdebactivităŃi,bevenimentebșibsarci ni;bb
3. utilizeazăbobseriebdebresurse;bb
4. areb unb anumitb gradb deb autonomieb faŃăb deb activităŃil eb curenteb aleb
organizaŃiei;bb
5. arebcabscopbobschimbarebperceputăbcabdurabilăbdebin iŃiatoriibsăi.b
Managementul bproiectelor bestebobactivitatebcomplexă,bcarebnecesităb
respectareabanumitorbalgoritmibspecifici.bb
Reușitab unuib proiectb depindeb deb măsurab înb careb orga nizaŃiab
iniŃiatoarebreușeștebsăbeviteb(saubsăbreducăblabmin im)befectelebacŃiuniibunorb
factoribinternibșibexterni:b

b 103 bA. Factori interni
• evaluareaberonatăbabbazeibdebresursebdisponibilebpe ntrubderulareab
proiectului;bb
• planificareabdefectuoasăbabactivităŃilor;b
• problemeleblegatebdebaprovizionare;bb
• lipsabdebresurseb(fonduribsaubpersonalbcalificat);b b
• ineficienŃaborganizatorică.bb
B. Factori externi
• factoriibnaturali;bb
• influenŃebeconomicebexterne;b
• reacŃiabpotenŃialilorbbeneficiari;bb
• implementareab defectuoasăb ab unorb măsurib necesareb pe ntrub
derulareabînbbunebcondiŃiibabproiectului;bb
• necunoaștereab specificuluib localb careb areb dreptb con secinŃăb
nepotrivireabculturalăbdintrebobiectivelebșibactivi tăŃilebproiectuluibșib
mediulbînbcarebsebdesfășoarăbproiectul.b
Evaluareabsebconcentreazăbasuprababpatrubaspectebpr incipale:b
1. Resursebinvestite;bb
2. ActivităŃibdesfășurate;bb
3. RezultatebobŃinute;bb
4. Beneficiibrealizate.bb
Pentrubabputeabfibrealizată,bevaluareabnecesită,bîn bcelebmaibmulteb
cazuri,b culegereab deb dateb peb toatăb perioadab derulăr iib proiectului,b adicăb
monitorizareab proiectului.b Monitorizareab esteb proce sulb deb colectareb
sistematicăbșibanalizarebabinformaŃiilorbcubprivire blabactivităŃileborganizaŃieib
școlare,bînbcazulbnostru.bb
EducaŃia prin sport în adolescenŃă b
DefiniŃiab„sportului”bjbstabilităbdebConsiliulbEuro pei:b„toatebformeleb
deb activităŃib fiziceb care,b printrjob participareb mai b multb saub maib puŃinb
organizată,baubdreptbobiectivbexpresiabsaubameliora reabcondiŃieibfizicebșib
psihice,bdezvoltareabrelaŃiilorbsocialebsaubdobândi reabunorbrezultatebpozitiveb
înbcompetiŃiilebdebtoatebnivelurile.”b(CARTAbALBĂbA bSPORTULUI,b2007,b
p.b2)b
MareabmajoritatebabactivităŃilorbsportivebsebdesfăș oarăbînbcadrulbunorb
structuribnonjprofesioniste.bPrinbrolulbpebcarebîlb deŃinebînbeducaŃiabformalăbșib
nonformală,b sportulb contribuieb lab îmbogăŃireab capit aluluib umanb lab nivelb
european.bValorilebtransmisebprinbintermediulbsport uluibajutăblabdezvoltareab
cunoștinŃelor,b ab motivaŃiei,b aptitudinilorb șib ab pre gătiriib pentrub efortulb
individual.bTimpulbpetrecutbînbpracticareabactivită Ńilorbsportiveblabșcoalăbșiblab

b 104 bfacultatebproducebefectebbeneficebpentrubsănătatebș ibeducaŃie,befectebcareb
trebuiebsăbfiebconsolidateb(idem,bp.b5).bbbb
EducaŃiaborganizatăbvizeazăbdezvoltareabfizicăbarmo nioasă,bformareab
Ńinuteib corecte,b dezvoltareab mișcărilorb deb bazăb șib ab aptitudinilorb
psihomotorii,babcalităŃilorbfiziceb(motrice)bdebbaz ă:bforŃa,brezistenŃa,bvitezabșib
îndemânarea.b Seb urmărește,b deb asemenea,b formareab un orb priceperib șib
deprinderib motrice,b ab deprinderilorb deb igienăb perso nalăb șib colectivă,b ab
deprinderilorbdebordine.b
Pebdebaltăbparte,beducatoriibsuntbpreocupaŃibdebide ntificareabcâtbmaib
timpuriebabunorbeventualebmicibdeficienŃebfizicebși bdebcorectareablor.
SportulbestebunbinstrumentbdebpromovarebabeducaŃiei ,bsănătăŃii,bpăcii,b
dialoguluibintercultural,bdezvoltăriibdurabilebetc. bSportulbșibeducaŃiabfizicăb
reprezintăbelementebesenŃialebpentrubobeducaŃiebdeb calitatebșibmodalităŃibdebab
sporibgradulbdebatractivitatebșibdebfrecventarebabș colilor.
Vigoarebvitală,bsănătatebmorală,bintelectualăbșibfi zică,bactbculturalbb
suntbnumaibcâtevabdintrebsensurilebpebcarebactivita teabdebeducaŃiebfizicăbșib
sportb leb poateb transmiteb cab mesajb șib realitateb conc retă.b Efecteleb saleb
cantitativebșibcalitativebsuntbcubatâtbmaibimportan tebîntrjobperioadăbpebcarebneb
placeb sjob numimb ab treceriib spreb ob societateb ab cunoa șterii,b ob societateb ab
tehnologiilorbdebvârfbcareblimiteazăbmișcarea,befor tulbfizicbșibpoatebproduceb
dezechilibrebîntrebdezvoltareabspirituluibșibceabab trupului,blabcopiiib«ŃintuiŃi»b
înbfaŃabcalculatorului.b
Sportul,b educaŃiab fizicăb capătă,b înb acestb context,b semnificaŃiib
compensatorii,bdebechilibrarebșibstimularebabevoluŃ ieibomuluibîntreg;bîibpoateb
înnobilabfiinŃabșibîlbpoatebsprijinibînbmenŃinereab stăriibdebsănătate,bînbluptabcub
stresulbvieŃiibmoderneb(Maciuc,b2006).b
ExistăbunbîntregbansamblubdebinstituŃiibșibdebsiste mebdebeducaŃieb
fizică,bexistă,bînbsocietateabcontemporanăbobbazăbm aterialăbdedicatăbacestuib
scop,bașabcumbexistăbcercetarebștiinŃificăbînbdomen iubșibactivităŃibdebpregătireb
abspecialiștilor,brealitatebcare,bînsumândbelemente lebenumeratebmaibsusbpoateb
fibdesemnatăbcubexpresiab cultura fizică. b
Procesulbdebcultivarebabtrupuluibsebintegreazăbastf el,bprinbintermediulb
sintagmeib cultura fizică ,bînbpatrimoniulbculturalbalbsocietăŃii.bAtuncibcân db
exerciŃiulbsportivbpresupunebconștiinŃabexactăbabse mnificaŃieibeducative,bab
sensuluibdebvaloarebculturalăbșibpermitebfiecăruibi ndividbsăbsebdescoperebpeb
sine,bcubpropriilebposibilităŃibșiblimite,belbcapăt ăbcubadevăratbdimensiuneab
unuibactbcultural.b
Fărăbdubiu,beducaŃiabfizică,bpeblângăbcompensaŃiile bpebcareblebpoateb
oferibomuluibcontemporan,bpeblângăbfuncŃiilebdebdiv ertismentbșibrecreere,b
insuflăboptimism,bîncrederebînbsinebșibînboameni,bn evoiebdebautodepășire.bEab
poatebconduceblabplenitudineabumanăbșiblabiniŃierea bînbcanoanelebuneibetici.b

b 105 bPentrubasigurareabuneibsănătăŃibintegrale,babuneibv igoribglobale,besteb
nevoieb ca,b prinb educaŃiab fizică,b săb fieb valorizateb surseb inepuizabileb aleb
energieibumane.b
TrăsăturilebactivităŃilorbdebeducaŃiebfizicăbșibspo rtbŃinbdebordinea,b
armoniabșibfrumuseŃeabvieŃii,bdebentuziasm,benergie ,bcamaraderie.bb
Acesteb activităŃib amelioreazăb condiŃiab biofiziologi căb ab omului,b
favorizeazăb elanulb spiritualb șib destind,b poartăb val orib socialjculturaleb șib
civilizează.b
Deșib dominateb deb reguli,b eleb oferă,b înb acelașib timp ,b posibilitateab
valorificăriib unuib potenŃialb deb creaŃieb individuală ,b deb exprimareb liberăb ab
resurselorbpersonale.b
Unb programb raŃionalb deb viaŃăb seb construieșteb peb miș careab
permanentă,bpebeforturibfizicebbinebdozate,bpebacti vităŃibînbaerbliberbșibpebob
alternarebabperioadelorbdebactivitatebcubcelebdebod ihnă.b
Ob viaŃăb ordonatăb șib sănătoasăb maib înseamnăb formarea b unorb
deprinderibșibobișnuinŃebdebigienăbcorporală,bigien ablocuinŃei,babsălilorbdeb
clasă,babalimentaŃieibetc.b(Maciuc,b2006,bp.b257).b
ExerciŃiilebfizicebsporescbforŃabgeneralăbaborganis mului,babtrunchiului,b
abmembrelor,bvitezabmișcării,bcapacitateabdebcoordo nare,bpreciziabstatică,b
supleŃeabșibmobilitatea,bîmbunătăŃescbtimpulbdebrea cŃiebetc.b
FormelebșibmijloacelebdebrealizarebabeducaŃieibfizi cebpotbfibîmpărŃiteb
înbdouăbcategorii:bb
a)bformeborganizatebînbcadrulbșcolii;bb
b)bactivitateabdebeducaŃiebfizicăbindependentăbabel evilor,bactivitateb
desfășuratăbindividualbsaubcolectiv.b
Formeleborganizatebînbcadrulbșcoliibsunt:b
*blecŃiabdebeducaŃiebfizică;b
*bansamblubsportivbsaubformaŃiibsportive;b
*b concursurile,b competiŃiileb șib întrecerileb sportiv e,b crosurile,b
excursiilebșibdrumeŃiilebetc.b
Acesteb activităŃib suntb organizateb șib îndrumateb deb p rofesor,b înb
conformitatebcubprincipiibșibnormebpsihopedagogiceb specifice.bAubobiectiveb
precise,b dispunb deb strategiib specificeb șib desfășura reab lorb propriujzisăb
presupunebmomentebsaubsecvenŃebdelimitate,bînbfuncŃ iebdebceeabcebprofesorulb
îșibpropunebșibdebparticularităŃilebfiziologicebșib funcŃionalebaleborganismului.bb
Înbacelașibtimp,bparticipareablabobechipă,bprincipi ilebdebfairbjbplay,b
respectareabregulilorbjocului,brespectbfaŃăbdebceil alŃi,bsolidaritatebșibdisciplină,b
precumbșiborganizareabdebactivităŃibsportivebadresa tebamatorilor,bcubsprijinulb
cluburilorbsportivebnonjprofitbșibalbvoluntariatulu ibsuntbelementebmenitebsăb
consolidezebcetăŃeniabactivă.bVoluntariatulbînbcadr ulborganizaŃiilorbsportiveb
oferăbnumeroaseboportunităŃibpentrubeducaŃiabnonfor mală,bacesteboportunităŃib

b 106 btrebuindb ab fib recunoscuteb șib consolidate.b Sportulb o ferăb deb asemenea,b
posibilităŃibatractivebpentrubimplicareabșibangajam entulbtinerilorbînbsocietateb
șibpoatebaveabunbefectbbeneficbînbcontracarareabdel incvenŃeib(CarteabAlbăbab
Sportului,bp.b7).b
PrintrebconsecinŃelebefectuăriibdebactivităŃibfizic e,bmenŃionatebcelbmaib
frecvent,bputembaminti:b sănătatea fizică, morală și emoŃională, dezvoltarea
rezistenŃei fizice și psihice, formarea unei imagin i corporale bune,
dezvoltarea fizică armonioasă. b Deb asemenea,b nub potb fib neglijateb nicib
consecinŃebcarebaubînbvedereb graŃia și eleganŃa Ńinutei. bAvândbînbvedereb
faptulbcă,bdebobicei,bpracticareabunuibsportbsaubab unorbactivităŃibfizicebseb
realizeazăb înb echipă,b putemb luab înb considerareb șib formarea spiritului de
echipăbalbadolescenŃilor.bb
Uniibcercetătoribaubapreciatbcăbexistăbșibposibileb efectebnegativebaleb
practicăriibînbexcesbabactivităŃiibfizicebșibsporti ve,befectebdintrebcarebputemb
cita:bepuizareabfizică,bperformanŃabacademicăbscăzu tă,btensiunilebintrapsihiceb
șibconstruireabunorbaspiraŃiibnerealistebprivindbpr opriabperformanŃăbsportivă.b
Certbestebcăbstructurabșibcontextulbînbcarebsebdesf ășoarăbactivităŃilebrespectiveb
conteazăbfoartebmult.b„ExperienŃabindividualăbabpra cticăriibsportuluibpoateb
reprezentabfactorulbcriticb(Danish,bTaylor,bFazio,b 2009,bpp.b119j138) .bÎnb
acelașib timp,b esteb sigurb căb diverseb abilităŃib deb vi aŃăb (skillsblife)b potb fib
dobânditebprinbparticiparea,bmaibmultbsaubmaibpuŃin bintensă,blabactivităŃib
fizicebșibsportive.b
B
BibliografieB
1. Comisiab Europeană.b (2007).b Cartea albă privind sportul. b
Luxemburg:b Oficiulb pentrub PublicaŃiib Oficialeb aleb C omunităŃilorb
Europene:b
http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/publ/pdf/ sport/whitepaper
_ro.pdfb
2. ConventionbonbthebRightsbofbthebChildb.(1989).b The Right of the
Child to Rest and Leisure, to Engage in Play and Recrea tional
Activities Appropriate to the Age of the Child b (Art.b 31):b
www.unicef.org .b
3. Danish,bS.J.,Taylor,bT.bE.,bFazio,bR.J.b(2003).b„St imulareabdezvoltăriib
adolescenŃilorbprinbintermediulbsportuluibșibalbact ivităŃilorbdesfășurateb
îb nb timpulb liber”.b În:b Adams,b G.R.,b Berzonsky,b M.D. (Eds.).b
Blackwell handbook of adolescence .bOxford:bBlackwellbPublishingb
(trad.b înb limbab română:b Adams,b G.R.,b Berzonsky,b M.D .b (2009).b
Psihologia adolescenŃei. Manualul Blackwell ,b Iași:b Polirom)b pp.b
119j138b

b 107 b4. Dishman,b R.K.,b Sallis,b J.F.,b Orenstein,b D.b R.b (1985 ).b „Theb
determinantsbofbphysicalbactivitybandbexercise”.bIn :bPublic Health
Rep.,bJournalbofbthebU.S.bPUBLICbHealthbService,bvolum eb100bNo.2,b
marchjapril,bppb158j171b
5. Maciuc,bI.b(2006). Pedagogie, repere introductive. Craiova: Editurab
Sitechb
6. Sallis,b J.b F.,b Prochaska,b J.J.,b Taylor,b W.C.b (2000) .bA review of
correlates of physical activity of children and ado lescents. Medicineb
&bSciencebinbSportsb&bExercise RVol.b32,bNo.b5,bpp.b963j975b
7. www.scoalaparintilor.ro/scoala/studiujprivindjviole ntajinjmediulj
scolar
B
AnexaB2B
Variabile care pot determina nevoia de exerciŃiu fi zic și
desfășurarea de activităŃi sportive la adolescenŃi
Caracteristicile personale
ParticipareabanterioarăblabastfelbdebactivităŃi;b
ActivităŃibextrașcolarebbineborganizatebanterior;b
Școalabsportivă,b1bsportbpracticatbdeblabvârstelebm ici;bb
PondereabactivităŃilorbintelectualebasociatăbcubnev oiabdebcompensare;b
Fumatul;b
Supraponderali;bb
Riscbridicatbpentrubbolibcardiacebcoronariene;b
Sănătate,bexerciŃiubdebcunoaștere;bb
Atitudinibcorespunzătoarebprivindbrolulbmișcării;b
Beneficiulbdebactivitate;b
PercepŃiabadecvatăbabceeabcebînseamnăbstareabdebsăn ătate;b
EducaŃie/nivelbeducaŃional;b
Vârsta;bb
Așteptăribpersonalebprivindbefectelebbeneficebasupr absănătăŃii;b
Nevoiabdebautoîmplinire;bb
IntenŃiabdebabaderablabobformulabdebpracticarebregu latăbabexerciŃiuluib
fizic;b
NevoiabdebcompetenŃăbînbplanbfizic;bb
Autojmotivarea;bb
Evaluareabcosturilorbșibbeneficiilor;b
AbilităŃibcomportamentale,baptitudini;bb

Caracteristici de mediu
PărinŃibsuport;b
Timpulbdisponibil;bb

b 108 bAccesulblabfacilităŃibdiverse;b
Întrerupereabrutineibzilnice;bbb
SenzaŃiabdebconfortbpsihic;b
Suportbsocialblarg,bobculturăbabeducaŃieibfizicebși bsportului;b
TradiŃiabfamiliei;bb
InfluenŃab cojvârsticilor/colegilor;b Costul;b Clima;b Stimulentebb
materialebdiverse;betcb(R.bK.bDISHMAN,JAMESbF.bSALL IS,bD.bR.b
ORENSTEIN,b The Determinants of Physical Activity and Exercise )b
b
Vârsta la care începem sportul
(www.scoalaparintilor.ro/scoala/studiujprivindjviol entajinjmediuljscolar )R
IatăbunbtabelborientativbpentrubpărinŃi,bcubsportur ibadaptatebînbfuncŃieb
debvârstăb(selectiv):b
Atletism:B
jbAlergarebdebfondb–b14banib
jbAruncareabgreutăŃii,bdisc,bsuliŃăb–b12banib
JocuriBsportive b
jbVoleib–b12banib
jbPolob–b12banib
SporturiBagresiveB
jBoxb–bnubînaintebdeb15banib
jKarateb–b12banib
jLupteb(libere,bgrecojromane)b
SporturiBartisticeB
jDansuribmoderneb–b14banib
SporturiBmontaneB
jAlpinismb–b14j15banib
SporturiBdeBiarnăB
jbPatinajb–b6banib(inclusivbrole)b
jbPatinajbvitezăb–b12banib
SporturiBacvaticeB
jbCanotajb–b14banib
jbSărituribinbapăb–b14banib

„60% din cetăŃenii europeni participă la activităŃi sportive în mod
regulat în interiorul sau în afara a 700.000 de clu buri sportive din
Europa”. (Eurobarometer 2004) bb
B
B
B
B

b 109 b4.BProiecteBșiBprogrameBdeBeducaŃieBantreprenorială B
B
FlorentinaBMogonea∗∗ ∗∗B
B
b
b
4.1.B Introducere.B ImportanŃaB educaŃieiB antreprenori ale,B înB
contextulBgeneralBalBcurriculeiBșcolareB
ÎnbcontextulbgeneralbalbuneibsocietăŃibaflatebînbco ntinuăbșibacceleratăb
schimbare,b promovareab uneib educaŃiib integraleb repre zintăb ob necesitateb ab
învăŃământuluibactual,bfiindbstipulatăbșibînbLegeab ÎnvăŃământuluibromânesc.b
Indiferentb deb formeleb în/subb careb seb realizeazăb (fo rmal,b nonformal,b
informal),b deb mediileb șib instituŃiileb educaŃionaleb implicateb înb realizareab
actuluib educaŃional,b educaŃiab trebuieb săb aibăb înb ve dereb formareab uneib
personalităŃib armonioase,b autonomeb șib creative,b cap abileb săb seb adaptezeb
cerinŃelorbșibexigenŃelorbsociale.bEducaŃiabestebne voităbsăbŃinăbpasulbcubritmulb
acceleratbalbschimbărilorbșibchiarbsăbacŃionezebpro spectiv,bpregătindbazibomulb
debmâine.bLumeabomuluibactualbesteboblumebabtehnici i,babinformatizării,bob
lumebînbcarebperisabilitateabinformaŃiilorbestebacc entuată,bînbcarebnevoiab
reorientării,brecalificării,breconversieibprofesion alebestebtotbmaibacută,bînbcareb
schimbărilebsebsuccedbcubrepeziciune.bAvândbînbvede rebacestbultimbaspectb
menŃionat,bestebperfectbjustificatăbnouabdirecŃie,b orientarebabînvăŃământuluib
românescb(înbconcordanŃăbcubcelbeuropean)bprivindbc entrareabpebcompetenŃe,b
peb acŃiune,b peb valorificareab valenŃelorb experienŃei b directe. bCunoștinŃele,b
considerateb nub demultb cab fiindb rezultateleb importan teb aleb procesuluib deb
învăŃare,bmodalitateabesenŃialăbdebobiectivarebabac estuiabînbprodusebconcreteb
suntbplasatebacumbînbplanbsecund,bservindbdoarbcabi nstrumentebînbatingereab
competenŃelor.b
Înbacestbcontext,beducaŃiabantreprenorialăbreprezin tăbobnecesitatebînb
contextulb generalb alb formăriib omuluib întreprinzător ,b capabilb deb ab luab
iniŃiative,bdebajșibadministrabcorectbbugetulbperso nal,bdebabdemarabobafacereb
etc.bEducaŃiabantreprenorialăburmăreștebformareabun orbcompetenŃebgenerale,b
cubcaracterbsocialb–bintegrator,bdarbșibabunorabspe cifice,bdebnaturăbeconomică.b
Deb aceea,b trebuieb făcutăb distincŃiab întreb educaŃiab antreprenorialăb șib ceab
economică.b
BechardbșibToulousebdefinescbeducaŃiabantreprenoria lăbcabfiindbunb
set,bobcolecŃiebdebînvăŃăturibformale,bmenitebsăbin formeze,bantrenezebșibeduceb
peboricinebestebinteresatbsăbparticipeblabdezvoltar eabsociojeconomică,bprinb
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb b
∗bLectorbuniv.bdr.,bDepartamentulbpentrubPregătireab PersonaluluibDidactic,bUniversitateabdinb
Craiovab

b 110 bintermediulbunuibproiectbcarebsăbpromovezebspiritul bantreprenorial,bcreareab
deb afacerib orib dezvoltareab micilorb afacerib (Bechard b &b Toulouse,b apudb
Brown,b2000).bAlŃibautorib(Gottleib&bRoss,bapudbBro wn,b2000)bdefinescb
educaŃiab antreprenorialăb înb termenib deb creativitate b șib inovaŃieb aplicateb
domeniilorbsociale,bguvernamentalebșibdebafaceri.b
EducaŃiabantreprenorialăburmăreștebdecibformareabun orbcompetenŃeb
generale,b necesareb oricăruib individ,b pentrub ob bunăb integrareb socialăb șib
profesională,bpentrubobadaptarebcorespunzătoareblab cerinŃelebsociale,bpentrub
asigurareabsuccesuluibînbactivitateabprofesională,b darbșibsocialăbșibnubneapăratb
celorb careb îșib desfășoarăb activitateab înb domeniulb e conomic.b Dinb aceastăb
perspectivă,b competenŃeleb antreprenorialeb potb fib co nsiderateb competenŃeb
transversale.bb
EducaŃiabarbtrebuibsăbajuteblabîncurajareabantrepre noriatului,bprin:b
favorizareabgândiriibjuste,bprinbpromovareabuneibof ertebdebmuncăbrelevante,b
prinb creștereab graduluib deb conștientizareb ab oportun ităŃilorb deb carieră,b înb
calitatebdebantreprenorb(Korka,bSpiling,b2008).bCei bdoibautoribconsiderăbcăb
educaŃiabantreprenorialăbsebregăseștebînbcurriculab școlarăbînbceabmaibmareb
parteb ab Ńărilorb europene,b darb căb accentulb cadeb maib multb peb pregătireab
teoreticăb șib maib puŃinb peb problemeleb deb leadershipb saub deb formareb ab
atitudinilor.b
ÎnbRomânia,beducaŃiabantreprenorialăbsebregăsește,b debasemeneabînb
curriculab școlară,b atâtb lab nivelb preuniversitar,b câ tb șib universitar,b scopulb
urmăritb fiindb educareab viitorilorb antreprenori,b for mareab șib dezvoltareab
competenŃelorbantreprenoriale. B
ÎnbvedereabeducăriibelevilorbînbspiritulbeducaŃieib antreprenoriale,bNollb
șibRoachb(apudbBrown,b2000)brecomandăburmătoarelebo biectivebcurriculare:bb
1. Săb înveŃeb cumb săb dezvolteb idei,b prin:b ab învăŃab săb r ecunoascăb
posibilităŃilebdebafaceri;babînŃelegebnevoilebpieŃe i,bînbtermenibdeb
servicii,b produseb șib preŃ;b ab realizab autoevaluareab proprieib
creativităŃi;babdesfășurabstudiibdebfezabilitate;ba bidentificabstrategiib
debintrarebînbdiferitebafaceri;b
2. Săb seb pregăteascăb pentrub ab demarab ob afacere,b prin:b evaluareab
resurselorb personaleb șib ab statutuluib financiar;b cer cetareab șib
evaluareab riscurilorb necesareb pentrub începutulb oric ăruib demers;b
elaborareabunuibplanbdeblucru;batragereabșibabaltor abpentrubfinanŃareb
șibdiferitebresurse;bb
3. Ab construib ob afacereb viabila,b prin:b ab învăŃab săb alo ceb resurse;b
utilizareabunorbvariatebstrategiibdebmarketing;bges tionareabbanilorbșib
abpersonalului.b
ÎnbRomânia,bprogramelebșcolarebprecizează,bșibînbca zulbdisciplineib
EducaŃiebantreprenorială,bcompetenŃelebgeneralebșib specifice,bînbcontextulb

b 111 bgeneralbalbunuibcurriculumbcentratbpebcompetenŃe.bD ebexemplu,bProgramabdeb
EducaŃieb antreprenorială,b clasab ab XIIja,b menŃioneaz ăb următoareleb
competenŃebgenerale:b
1. bIdentificareabunorbfapte,bprocesebșibconceptebspec ificebdomeniuluib
știinŃelorb socialeb șib ab relaŃiilorb dintreb acestea,b prinb intermediulb
conceptelorbspecificebștiinŃelorbsocialebșibumane;b
2. bUtilizareabunorbinstrumentebspecificebștiinŃelorbs ocialebșibumaneb
pentrub caracterizareab generalăb șib specificăb ab uneib problemeb
teoreticebșibpractice;b
3. bExplicareab unorb fapte,b fenomene,b proceseb specifice b domeniuluib
știinŃelorbsocialebprinbintermediulbmodelelorbteore tice;b
4. bInterpretarea,b dinb perspectivab știinŃelorb socialeb șib umane,b ab
rezultatelorbuneibanalizebsaubcercetăribșibabdiferi telorbpunctebdeb
vederebstudiate;b
5. bRealizareab unorb conexiunib întreb cunoștinŃeleb dobân diteb înb
domeniulb știinŃelorb socialeb șib umaneb șib aplicareab a cestorab înb
evaluareabșiboptimizareabsoluŃiilorbunorbsituaŃiijp roblemăb(Sursa:b
www.edu.ro).b
b
4.2.BProiecteBșiBprogrameBdeBeducaŃieBantreprenoria lăB
DatăbfiindbrecunoaștereabimportanŃeibeducaŃieibantr eprenorialeb(faptb
relevatbșibdebprezenŃabacesteiablabnivelulbcurricul eibșcolare),baubfostbdemarateb
numeroaseb proiecteb șib programeb careb aub înb vedereb fo rmareab viitorilorb
antreprenori,bformareabuneibculturibantreprenoriale .bb
ÎnbRomâniababfostblansat,bîncăbdinbanulb2003, Programul de educaŃie
economică și antreprenorială ,bprogramulbfiindbdestinatbtuturorbelevilorbdinb
învăŃământulb preuniversitar,b darb șib studenŃilor.b Ac estb programb deschideb
oportunităŃib deb implicareb pentrub comunitateab civică b șib deb afacerib dinb
România,b înb educaŃiab generaŃieib tinere,b înb spiritul b eticiib șib
profesionalismului.bb
Scopulb programuluib esteb formarea,b dezvoltareab șib exersare ab
competenŃelorbnecesarebtinerilor,bpentrubparticipar eabactivăblabmecanismeleb
economieib deb piaŃăb șib educareab viitoareib forŃeb deb m uncă,b ab viitoruluib
consumator,bantreprenorbșibpartenerbdebafaceri.bPro gramulbestebstructuratbpeb
douăb dimensiuni,b capabileb sab materializezeb obiectiv eleb principaleb aleb
programului:b
1)b Elaborareab unorb programeb formale,b destinateb disc iplinelorb
EducaŃie economică & cultura antreprenorială șibConsiliere și orientare

b 112 bprofesională și/sau vocaŃională, peb bazab experienŃeib dobânditeb deb
programeleb deb educaŃieb economică,b dezvoltateb înb Rom âniab deb Juniorb
Achievement.bb
2)bDezvoltareabdebprogramebșibproiecteb„learningbby bdoing”bînbcadrulb
reŃeleibdebînvăŃământbpreuniversitarbșibuniversitar ,bspecializatebpebeducaŃieb
antreprenorialăbșibconsilierebprofesionalăbșibvocaŃ ională,bsubbcoordonareab
DirecŃieib Generaleb pentrub ActivităŃib Extrașcolareb d inb MECb (Sursa:b
www.edu.ro).b
UnbmodelbdebproiectbprivindbeducaŃiabantreprenorial ăbesteb
EntrepreneurschoolbjbȘcoalabantreprenorială,bderula tbînbperioadab2007j2009.b
ENTREPRENEURSCHOOLbesteb„acronimul”bpentrub design, improvement
and development of methodology for developing the v alues and dynamics of
the entrepreneurship among our students bjbserviciibdebcercetare,bproiectare,b
ameliorarebșibdezvoltarebabmetodologieibdebformareb abvalorilorbșibdinamiciib
spirituluibantreprenorialblabelevib(Sursa:bCentrulb pentrubDezvoltarebșibInovareb
înbEducaŃie,bTEHNE,bRomânia:b
http://www.tehne.ro/proiecte/entrepreneurschool_edu catie_antreprenoriala.b
html).bb
ScopurileBproiectului:B
• ÎmbunătăŃireab calităŃiib șib stimulareab cooperăriib în b domeniulb
educaŃieib antreprenorialeb întreb instituŃii,b partene rib socialib șib alteb
organismebrelevantebdinbEuropa.bb
• Facilitareab dezvoltăriib unorb practicib inovatoareb în b domeniulb
educaŃieibșibformăriibprofesionalebdinbsistemulbpre juniversitar.bb
EntrepreneurschoolbestebunbproiectbLeonardobdabVinc i,bbazândujseb
pebunbparteneriatbîntrebCentrulbpentrubDezvoltarebș ibInovarebînbEducaŃie,b
TECHEb șib diferiteb fundaŃiib saub organismeb dinb câteva b Ńărib europene:b
FundaciónbparablabFormaciónbTécnicabenbMáquinabHerr amienta.bIMHb–b
Spania;b TKNIKAb –b Spania;b JYVASKYLANb AMMATTIOPISTOb – b
Finlanda;bLiepajasb31.bArodvidusskolab–bLetonia;bLe arn4ubConsultoria,bLdab
–bPortugaliab(Sursa:bCentrulbpentrubInovarebînbEduc aŃie,bTEHNE,bRomânia:b
http://www.tehne.ro/proiecte/entrepreneurschool_edu catie_antreprenoriala.b
html).bb
Prezentăm,b înb continuare,b treib modeleb deb educaŃie/ș coalăb
antreprenorială:bb
b
a)BModelul bUrratsbatRdeReducaŃieRantreprenorială B9BSpania
b
ObiectivelebprogramuluibURRATSBAT:bb
• Săbpromovezebantreprenoriatulbșibspiritulbîntreprin zător;b

b 113 b• Săb includăb înb programeleb deb educaŃieb (planulb centru lui,b planulb
anual,bplanulbstrategicbetc.)bobiective,bmetodologi ibetc.bcarebducblab
dezvoltareab uneib personalităŃib deb întreprinzător,b p rintreb
caracteristicileb căreiab seb numără:b creativitatea,b o ptimismul,b
tenacitatea,b obiectivitatea,b profesionalismul,b dedi careab faŃăb deb
activitate…);b
• Săboferebsprijinbșibîndrumarebpentrubideilebpropuse bdebelevibdinb
învăŃământulbprofesional;b
• SăbpermităbschimbulbdebexperienŃebșibsăbdesfășoareb activităŃibdeb
cercetareb cub privireb lab experienŃeleb antreprenorial eb aleb altorb
comunităŃibșibŃări;b
• Săb transfereb șib săb diseminezeb experienŃeleb antrepre norialeb șib
programulbînbaltebcomunităŃibșibŃări.b
Înbprimulbrând,bprogramulbestebdestinatbcentrelorbd ebformarebcarebaub
clasebdebînvăŃământbprofesionalbșibcarebîndeplinesc bcondiŃiilebstabilite.bb
Înbalbdoileabrând,bprogramulbestebdestinatbtuturorb elevilorbșibfoștilorb
elevibaibcentrelor,batâtbceibcarebauburmatbunbcurri culumbreglementat,bcâtbșibceib
careb urmeazăb saub aub urmatb ob formăb deb formareb contin uă,b activităŃib deb
educaŃiebnonformalăbetc.,bprecumbșibcelorbcareblucr eazăbșibdeŃinbcunoștinŃeleb
șibexperienŃabnecesarebpentrubajșibcreabpropriabafa cereb(Sursa:bCentrulbpentrub
InovarebînbEducaŃie,bTEHNE,bRomânia:bhttp://www.teh ne.ro).
b
b
b)bȘcoalaRantreprenorială B9BFinlanda b
b
Școalab Antreprenorialăb sjab dezvoltatb prinb cooperare ab lab nivelb
regionalb dintreb întreprinzători,b diverseb organizaŃi i,b reprezentanŃib aib
dezvoltatorilor,belevibșibreprezentanŃibaibinstituŃ iilorbdebînvăŃământ,bfăcândb
posibilebstudiilebînbdomeniulbantreprenoriatuluibși bdezvoltareabcontinuăbab
educaŃieibantreprenoriale.b
Eleviib reprezintăb actoriib centralib aib Școliib Antrep renoriale.b
AntreprenoriatulbșiboperaŃiunilebpebcareblebimplică bsuntbînvăŃatebprinbpracticăb
șibexperimentare.bAceastăbmetodăbdebînvăŃarebestebc elbmaibimportantbcriteriub
pentrubalegereabmodalităŃilorbînbcarebestebproiecta tăbpredarea.b
Unulbdintrebobiectivebestebacelabdebabstimulabcreat ivitateabdebzibcubzib
abelevilor,bdebablebpermitebacestorabsăbidentificeb oportunităŃibînbsituaŃiilebpeb
careblebîntâlnescbzibdebzi.bÎnbplus,bestebimportant bcabprocesulbdebdezvoltarebab
ideilorbsăbfiebfăcutbvizibilbșibcabeleviibsăbfiebîn curajaŃibsăjșibîmpărtășeascăb
ideilebcubalŃibmembribaibgrupului.bAccentulbevaluăr ilorbcarebsebrealizeazăblab

b 114 bȘcoalab Antreprenorialăb seb puneb înb principalb peb eval uareab înb sineb șib peb
evaluărilebdebgrup.b
Școalab Antreprenorialăb leb oferăb tuturorb elevilorb di nb învăŃământulb
profesionalbposibilitateabdebabpromovabînbacordbcub nevoileblorbdebdezvoltare,b
parcurgândbcaleabdeblabunbprofesionistbcubatitudine bdebîntreprinzătorblabunb
întreprinzătorb înb dezvoltareb (Sursa:b Centrulb pentru b Inovareb înb EducaŃie,b
TEHNE,bRomânia:bhttp://www.tehne.ro).b
b
c)BModelulR deR școalăR antreprenorialăR EUREKAR JUNIOR B –B
PortugaliaB
ProiectulbEurekabJuniorb–bPrimulbmeubplanbdebafacer ibfacebparteb
dintrjunbprogrambmaibamplu,bAfaceribpentrubViitor,b carebabfostbimplementatb
înbRegiuneabAutonomăbMadeira,bînbPortugalia.
Scopulbproiectuluib PrimulBmeuBplanBdeBafaceriB nubestebînfiinŃareab
uneib firme.b Proiectulb urmărește,b înb schimb,b săb facă b posibileb atitudinileb
antreprenorialeb șib spiritulb antreprenorialb întrjunb contextb educaŃional,b
concentrândujsebpebdezvoltareabcaracteristicilorbși bcalităŃilorbantreprenorialeb
personale,bprecumbșibabcompetenŃelorbșibcunoștinŃel orbmanageriale.
ObiectiveBgenerale:B
• Săb creezeb atitudinib antreprenorialeb lab copiib șib tin erib aflaŃib înb alb
doileabșibalbtreileabciclubdebeducaŃiebprimarăbșibs ecundară,bprinb
desfășurareabdebactivităŃibcreativebșiborientatebcă treblumeabrealăbșib
cubajutorulbutilizăriibunuibjocbdebstrategie.
ObiectiveBspecifice: b
• SăbfacilitezebachiziŃiabdebcunoștinŃebcubprivirebla baspectebimportanteb
alebprocesuluibdebpornirebabuneibafaceri;bb
• SăbpermităbexperimentareabînfiinŃăriibuneibcompanii bfictive;bb
• SăbdezvoltebpotenŃialulbcreativbalbelevilor.b(Sursa :bCentrulbpentrub
InovarebînbEducaŃie,bTEHNE,bRomânia:bhttp://www.teh ne.ro).b
B
AlteBproiecte:B
Înb vedereab educării/formăriib tinerilorb înb spiritulb educaŃieib
antreprenoriale,b aub fostb iniŃiateb numeroaseb alteb pr oiecteb șib programe,b deb
diferitebinstituŃiibdebeducaŃieb(școlibprimarebșibs ecundare,bșcolibprofesionale,b
universităŃi,b etc.)b saub ONGjuri,b asociaŃiib șib funda Ńii,b existenteb lab nivelb
naŃionalbsaubeuropean,bcamerebdebcomerŃbșibindustri ebșiborganismebsimilare,b
asociaŃiibdebafaceribșibreŃelebdebsprijinbpentrubaf aceri,bcelebmaibmultebdintreb
acesteb proiecteb bazândujseb peb ideeab deb parteneriat. b MenŃionămb câtevab
exemplebdebproiectebsaubprograme:b

b 115 ba)b Programeb iniŃiateb șib finanŃateb deb Uniuneab Europe ană;b Ex.:b
programulbCulturaBantreprenorialăBpentruBtineriBșiBeducaŃiaBp entruB
antreprenoriat ,bprogrambcarebbeneficiazăbdebfonduribstructuralebș ibalebcăruib
obiectivebsunt:bstabilireabunuibprogrambdebseminari ibtransjeuropenebpentrub
profesoriib antreprenoriali;b creareab uneib platformeb comuneb onjlineb pentrub
educatoriib antreprenoriali;b creareab uneib reŃeleb eur openeb deb educatorib
antreprenoriali;b încurajareab antreprenoriatuluib pri ntreb absolvenŃiib deb
universităŃi;bîncurajareabideilorbantreprenorialeba lebtinerilorbînbafarabmediuluib
educaŃional;b dezvoltareab parteneriatelorb didacticeb inovanteb șib bazateb peb
practică,bînbînvăŃământulbsuperiorb(Sursa:bhttp://e c.europa.eu/).b
b
b)bProiectebdemaratebînbcadrulbuniversităŃilorbdinb Ńară,bînbparteneriatb
cubdiferiteborganisme;bex.:bb
• proiectulb intitulat B SistemB deB informare,B formareB permanentă,B
asistenŃăBdirectăBșiBon9lineBînBdomeniileBeducaŃieB antreprenorialăB
șiBconsultanŃăBînBafaceri,B proiectbdebtipbGrantbBMbCNFIS,biniŃiatbdeb
Facultateab deb Management,b dinb cadrulb UniversităŃiib Bucureștib șib
Centrulb deb ConsultanŃăb RomânjAmericanb pentrub Dezvol tareab
Întreprinderilorb Micib șib Mijlocii,b avândb dreptb scop b creareab unuib
sistembdebinformare,bformarebpermanentă,basistenŃăb directăbșibonjline,b
înbdomeniile:beducaŃiebantreprenorialăbșibconsultan Ńăbînbafaceri,bprinb
careb săb seb ofereb studenŃilor,b absolvenŃilorb șib prac ticienilorb ob
modalitateb complementarăb deb pregătireb practicăb înb d omeniulb
afacerilorb(Sursa:www.cnfis.ro);bb
• proiectulb„CooperarebRegionalăbpentrubExcelenŃăbînb Antreprenoriatb
(CREA)”,b iniŃiatb deb Universitateab „Petreb Andrei”b di nb Iași,b înb
parteneriatbcubCrownfordbLtdbUK,bCamerabdebComerŃbd inbBacău,b
NeamŃ,bVasluibșibSuceavabșibAsociaŃiabOamenilorbdeb Afaceri,bIași,b
2003,bavândbdreptbobiectivbpromovareabuneibatitudin ibpozitivebfaŃăbdeb
antreprenoriat,bprinbdezvoltareabactivităŃilorbdebî mbunătăŃire,bsprijinb
șib susŃinereb ab capitaluluib uman,b ab competenŃelorb ma nagerialeb șib
antreprenoriale,b pentrub creștereab competitivităŃii, b performanŃeib șib
profitabilităŃii. B
B
c)b Proiecteb iniŃiateb deb diferiteb asociaŃiib saub orga nismeb
nonguvernamentale;b ex.:b Cursulb deb formare/perfecŃio nareB CompetenŃeB
antreprenoriale,B organizatb deb AsociaŃiab EUROED,b avândb dreptb scopb
formareabcompetenŃelorbantreprenorialebalebcursanŃi lor;bcursurileborganizateb
debCentrulbdebExcelenŃăbAntreprenorialăb(Sursa:bwww .eurojed.ro).B

b 116 bPrinb toateb acesteb proiecte,b seb urmăreșteb formareab c ompetenŃelorb
antreprenorialebalebtinerilor,babprofiluluibantrepr enorial.b
B
4.3.BConcluziiB
Educareabelevilorbînbvedereabformăriibspirituluiban treprenorialbtrebuieb
săbreprezintebunbobiectivbmajorbalbșcoliibactuale.b Acestabpoatebfibrealizat,blab
nivelulb curriculeib școlareb atâtb prinb intermediulb di sciplineib EducaŃie
antreprenorială ,bcâtbșibînbcadrulbcelorlaltebdisciplinebprezentebî nbPlanulbdeb
învăŃământ.bStructurareabmonoj,binterjbsaubtransdis ciplinarăbabtemelorbpoateb
contribuiblabformareabcompetenŃelorbantreprenoriale balebtinerilor.b
Formarea/dezvoltareabacestorabestebrealizabilăbnubd oarbprinbactivităŃib
educativebcubcaracterbformal,bcibșiblabnivelbnonfor malbsaubinformal.bAubfostb
demarate,bînbacestbsens,batâtblabnivelbeuropean,bcâ tbșibnaŃional,bnumeroaseb
programebșibproiectebdebeducaŃiebantreprenorială,bc arebîșibaducbobcontribuŃieb
importantăb lab formareab uneib culturib antreprenoriale b șib ab viitoruluib
antreprenor.b
CubimplicaŃiibmajorebasuprabexercităriibfuncŃiilorb șibabrolurilorbsocialeb
șib profesionaleb aleb tinerilor,b educaŃiab antreprenor ialăb reprezintăb ob verigăb
esenŃialăb ab demersurilorb deb asigurareb ab competitivi tăŃiib învăŃământuluib
actual.b
b
BibliografieB
1. bKorka,bM.,bSpiling,bO.b(2008).b„TowardsbabComprehe nsivebPolicyb
onb Entrepreneurshipb Educationb inb theb Europeanb Highe rb
Education” .bRevistab Economie teoretică și aplicată ,bnr.b11/2008b
2. bBrown,bC.b(2000).b Entrepreneurial Education Teaching Guide ,b
CELCEE,b Kauffmanb Centerb forb Entrepreneurialb Leaders hip,b
Clearinghouseb onb Entrepreneurshipb Education,b 4801b R ockhillb
Road,b Kansasb City,b MOb 64110j2046:b http://www.celcee .edu/b
December,b2000b
b
WebografieB
1. http://ec.europa.eu/).b
2. www.cnfis.rob
3. bwww.edu.rob
4. www.eurojed.rob
5. www.tehne.rob
B
B
B
B

b 117 b5.BEducaŃiaBmulticulturalăBșiBeducaŃiaBintercultura lăB
B
ValiBIlieB∗∗ ∗∗B
5.B1.BCultura:Bconcept,BsemnificaŃiiB
Termenulbculturăbdesemneazăbunbansamblubdebconduite bșibsimbolurib
purtătoarebdebsemnificaŃii,bob„formaŃiunebcarebsebc onstruiește,bîntrebaltele,bînb
funcŃiebdebprovocărilebmediului,bcabunbansamblubdeb dispoziŃiibdestinatebab
răspundebacestora”b(Camillieri,b1990,bp.b567),bunbs etbdebcunoștinŃe,bcredinŃe,b
legi,batitudinibdobânditebdebombînbcalitatebdebmemb rubalbsocietăŃii.bCulturab
reprezintăb unb procesb orientat,b progresiv,b supusb con tinuităŃiib șib
discontinuităŃii,bunorbschimbăribsubbaspectbcantita tivbșibcalitativ.b
Înb1917,bR.bLowiebproclamabculturabcabfiindbuniculb șibexclusivulb
subiectbalbetnologiei,bașabcumbminteabestebobiectul bpsihologiei,bviaŃabjbalb
biologieib etc.b Chiarb dinspreb antropologi,b reacŃiile b aub venitb imediat,b
argumentândujseb căb obiectulb antropologieib esteb evol uŃiab umană.b Culturab
reprezintăb unb sistemb deb valorib dinamice,b sistemb apă rutb cab rezultatb alb
activităŃiibspiritualebconștientizatebabomului,bmen ităbsăbdepășeascăbobanumităb
existenŃăbbiologică.bÎnbaceastăbaccepŃiune,bcultura bexprimăbmodulbprinbcarebob
comunitatebumanăbexistăbprinbdepășireabdeterminante lorbsalebbiologice:b„Cab
alcătuire,bculturabreprezintăbobstructurăbdebvalori ,bnormebpurtătoarebdebvalori,b
procesebșibmecanismebcarebdaubobdimensiunebsociocul turalăbuneibcomunităŃib
umane”b(Hoffman,b1999,bp.b32).b
Culturab ab jucatb unb rolb importantb înb obŃinereab liber tăŃilorb deb
grup/identitarebînbS.U.A.bÎnbAfricabdebSud,bînsă,bc ulturababfuncŃionatbcab
instrumentbpentrubmenŃinereabaparhaidului.bCeeabceb sjabsusŃinutbacolobdupăb
războibabfostbcăbnubrasabîibdespartebpebalbibdebneg ri,bcibcultura.bÎnbprelungireab
acestuib argumentb sjab folositb sloganulb „dezvoltăriib separate”,b ceeab ceb
înseamnăbcăbsegregareabarbreprezentabceabmaibbunăbs oluŃiebpentrubAfricabdeb
Sud,bdoarbastfelbprezervândujseb„diferenŃabcultural ă”.b
Culturab modernăb predispuneb individulb lab ob altăb moda litateb deb
relaŃionarebșibdebînsușirebabcunoștinŃelor,bcunoașt ereabdebtipbaristotelic,bpeb
bazăbdebdatebcerte,blăsândblocbcunoașteriibaleatori i.bA.bMolesbdenumeșteb
aceastăbnouăbrealitateb„culturăbmozaicată”,bcarebse bconstituiebcabobasamblareb
debfragmente,bprinbjuxtapunere,bfărăbconstrucŃie,bî nbcarebmaibmultebideibsuntb
importante.bAstfel,bînbstructurareabconŃinutuluibșc olarbsebcerbabfibîndepliniteb
exigenŃebsuplimentare,bînbcondiŃiilebuneibeducaŃiib interculturale.b
ÎnbmijloculbsocietăŃilorbaparbmereubnoibcentrebdebd iferenŃiere,bcareb
necesităbobreconsiderarebabraporturilor.bDiscursulb modernbasuprabculturiibareb
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb b
∗bLectorbuniv.bdr.,bDepartamentulbpentrubPregătireab PersonaluluibDidactic,bUniversitateabdinb
Craiovab

b 118 bînb vedereb distincŃiab dintreb singularb șib plural,b din treb culturăb șib culturi,b
accentuândbcelbdejalbdoileabtermenbalbrelaŃiei.bSeb afirmăbchiarbcăb„abnubpornib
deblabdiversitateabculturilorbînbcontextulbcercetăr ilorbștiinŃificebreprezintăbunb
indiciubdebneștiinŃificitate;bastfelbnebexpunembsus piciuniibdebetnocentrism,bbab
chiarbdebimperialismbcultural”b(Schoddelbach,b1999, bp.b407).b
Culturab postmodernăb esteb puternicb amalgamatăb șib ofe răb
individualismuluib realeb oportunităŃib deb manifestare :b „Postmodernismulb
ascultăbdebacelașibdestinbcabșibsocietăŃilebdeschis e,bavândbcabobiectivblărgireab
fărăbîncetarebabposibilităŃilorbdebalegerebșibdebco mbinare”b(Cucoș,b2000,bp.b
75).bTextulbpostmodernbestebunulbplural,bcarebpermi tebmultiplebinterpretări,b
uneoribchiarbcontradictorii.bAdaptareabculturalăbde vine,bînbacestebcondiŃii,b
necesarăb atâtb pentrub minorităŃi,b câtb șib pentrub majo rităŃi.b Recunoaștereab
eterogenităŃiibculturalebabpubliculuibșcolarbgenere azăbobtensiunebnouăbîntreb
universalbșibparticular,bpentrubcăbsebîncearcăbcons truireabdinbfragmentebab
unităŃiibculturale.b
Fenomenelebculturalebsuntbamestecatebcubevenimentel ebîntrjunbjocb
complexb deb constanŃăb șib evoluŃie.b P.b Bergerb șib Th.b Luckmannb distingb
„socializareabsecundară”bdeb„socializareabprimarăb( maibconstrângătoare,bdarb
maibeficientăbșibprofundă)”b(apudbIonescu,b1997,bp. b7).bSocializareabesteb
diferităb înb claseb socialeb diferite;b apartenenŃab lab claseb socialeb determinăb
diferenŃeb deb limbaj,b înb privinŃab stiluluib cognitiv, b definiriib lumii,b eului.b
CitândujibpebS.bKellerbșibM.bZavalloni,bI.bIonescub afirmabcăbexistăbdiferenŃeb
întreb atitudinileb culturaleb șib valorileb lab careb seb referăb familiileb copiilor,b
reușitabșcolarăbșibmobilitateabsocială.b
B
5.2.BEducaŃiaBmulticulturală:BdelimităriBconceptual e,BrelaŃiiB
b Lumeab contemporanăb esteb formatăb dinb comunităŃib cub aspectb
multiculturalb generatb deb fenomenulb globalizării.b Gl obalizareab poateb fib
consideratăb unb termenb careb desemneazăb înb domeniulb s ociojeconomicb ob
realitatebaproapebsimilarăbmulticulturalităŃii.bb
Uniformizareabșibomogenizareabculturalăbnubpotbevit abstandardizareab
societăŃii,bimpunereabunorbmodelebculturalebunice,b caburmarebabpătrunderiib
masivebabcompaniilorbmultinaŃionale.b
Paradoxalbînsă,bglobalizareaboferăbcadrulbpropicebp entrubafirmareab
pluralismuluib șib ab multiculturalismului.b Înb acestb s ens,b M.b Frunzăb invocab
argumenteleb luib A.b Toffler,b careb constatab încăb dinb aniib 1970b căb
„superindustrializarea”bșib„accelerarea”bconstantăb abritmuluibvieŃiib(factoribab
ceeabcebazibnumimbglobalizare)bnubducbnicibpebdepar teblabuniformizareab
mărfurilor,b gusturilorb șib ideilor,b ci,b dimpotrivă,b lab ob diversificareb
nemaiîntâlnităb deb produse,b hobbyjurib șib curenteb cul turale.b Deb aceea,b
gestionareab diversităŃiib devineb ob problemăb cheie.b Î ntrjob astfelb deb lume,b

b 119 bparadigmeleb culturaleb careb hrănescb comportamenteleb saub acŃiunileb
profesionalebpotbgenerabincompetenŃebinterculturale .b
Globalizareab ab fostb adeseab perceputăb cab avansândb îm preunăb cub
multiculturalismul,bînsăbînbdirecŃiibopuse:bglobali zareabmergândbînbsensulb
standardizării,biarbmulticulturalismulbînbsensulbfr agmentării.bPrefixulbmultijb
pareb totușib săb reliefezeb diferenŃab șib nub rareorib se parareab dintreb culturi.b
Termenulbîmpingebsprebconfuziebșibtindebsăbsebinter esezebdoarbdebpolijetnicb
șibsăbuitebmultinaŃionalismul,badicăbpopulaŃiilebau tohtonebcolonizate.bPentrub
unii,bacestabestebunbargumentbînbplusbpentrubrespin gereabtermenului.b
Problemăb legatăb deb ideologiab gestionăriib diversităŃ iib culturale,b
multiculturalismul,b văzutb cab discursb alb modernităŃi ib târzii,b reprezintăb
integrareab minorităŃilorb înb cadrulb uneib societăŃib d ominateb deb majoritate.b
Conceptulbdenumeștebsimultan:bobideologiebpolitică, bobmișcarebsocială,bunb
curentbfilosofic,bunbdomeniubdebstudiibacademice.bb
Multiculturalismulbnubestebadversarulbuniversalismu luibeuropean,b
cib ob altăb formăb ab lui.b Ceeab ceb unificăb multicultura lismulb cub
universalismulbeuropeanbestebvoinŃabcomunăbdebabpla sabobculturăbmaib
presusbdebputereabstatuluibsaubdebintereselebunuibg rupbsocial.bÎnbEuropa,b
dezvoltareabsocietăŃilorbmulticulturalebsjabresimŃi tbdupăbcelbdejalbdoileab
războib mondialb pentrub căb separareab ideologicăb dintr eb Estb șib Vestb ab
crescut.b
AproapebcăbînbfiecarebŃarăbexistăbminorităŃib„tradi Ńionale”,bgrupurib
etnicebcarebtrăiescbacolobdebsecole,bdarbcarebaubca racteristici,bobiceiuribșib
stilurib deb viaŃăb diferiteb deb aleb majorităŃii.b Socie tăŃileb multiculturaleb suntb
grupuribcubnaŃionalitate,breligie,bculturăbșibetnie bdiferite,btrăindbpebacelașib
teritoriu,bdarbcarebnubaubtangenŃăbînbmodbobligator iubunelebcubaltele.bEsteb
cazulbsocietăŃilorbînbcarebminorităŃilebnubsuntbînt otdeaunabacceptatebsaubluateb
înbconsiderare,bînsăbsuntbtoleratebînbmodbpasiv.bb
Văzândb înb multiculturalismb ceab maib bunăb realizareb a b mozaiculuib
clasei,bB.bA.bMarlowbșibL.bPagebapreciazăbcăb„difer enŃelebculturalebafecteazăb
învăŃarea”b(Marlow,bPage,b2005).bOb foartebbunăbdife renŃăbîntrebpoziŃiileb
multiculturaliste,b careb favorizeazăb „diferenŃa”,b „g hetoizarea”b șib poziŃiileb
pluraliste,bcarebfavorizeazăbasimilareabvalorilorbș ibintegrarea,bobrealizeazăbG.b
Sartori,b încercândb săb răspundăb lab întrebareab „Ceb fa cemb cub străinii?”.b
Multiculturalismulb accentueazăb diferenŃab șib îlb cond iŃioneazăb peb celb careb
aparŃinebuneibminorităŃibculturalebsăbgândeascăbrel aŃiilebcubceilalŃibînbtermenib
deb„noi”bșib„ei”.bDacăbaicibaccentulbsebpunebpebcee abcebdesparte,bnubpebceeab
cebunește,bînbcazulbpluralismuluibsebacceptăbșibseb încurajeazăbdiferenŃa.bb
Totuși,b putemb găsib uneleb puncteb comune;b lab diferite b nivelurib
(metodologic,b politic,b cultural,b social),b abordăril eb multiculturalisteb seb
intersecteazăbcubpluralismul,bcarebsebafirmăbpebpla nbpoliticbșibepistemologicb

b 120 bodatăbcubpostmodernismul,bdeșibrădăcinilebsalebconc eptualebsuntbmultbmaib
vechi.b
K.bT.bHensonbabordeazăbproblemabmulticulturalismulu ibcubreferireblab
atitudinilebprofesorilorbșibpracticilebdebpredarejî nvăŃarebcarebsprijinăbsuccesulb
academicb șib socialb alb membrilorb dinb toateb culturile :b „Multiculturalismulb
recunoaștebcăbfiecarebelevbarebpropriabsabmoștenire bșibdreptulblabaceastăb
moștenireb(…).bMulticulturalismulbrecunoaștebcă,bde șibexistăbculturibșiblimbib
diferite,btrebuiebsăbexisteboportunităŃibegaleblabs uccesbînbclasabdebelevi,biarb
profesoriibtrebuiebsăbfacăbeforturibspecialebpentru bajibacomodabpebmembriib
unorbculturibvariate”b(Henson,b2004,bp.b4).b
Ob educaŃieb careb îșib asumăb valorileb pluralismuluib ar b trebuib săb sebb
raportezeblaburmătoarelebobiectiveb(Bârlogeanu,b200 5,bp.b58):b
• ValorizareabsubiectivăbșibobiectivăbabidentităŃiibș ibpoziŃiabelevilorb
faŃăbdebmoștenireabsocioculturalăbșiblingvisticăbdi ferită;b
• AlegereabdebconŃinuturibalebcurriculumuluibimplicân dbobpluralitateb
debculturibșibrespectulbpunctelorblorbdebvedere;b
• FormareabcompetenŃelorbcomunicativeborientatebasupr absituaŃiilorb
concrete;b
• Acceptareab pluralităŃiib socioculturale,b religioase, b lingvistice,b cab
provocarebpentrubdemocraŃie.b
Sintagmabdeb educaŃie multiculturală bestebuneoribcriticatăbpentrub
faptulbcăbnubacoperăbsemnificaŃiabsocietăŃiibdemocr aticebșibsebraporteazăb
maib multb lab versiuneab staticăb deb înŃelegereb ab cultu rii.b Darb educaŃiab
multiculturalăbestebprinbdefiniŃiebexpansivă:bsebre ferăblabtoŃibelevii,besteb
pentrub toŃib elevii,b fărăb deosebireb deb apartenenŃab l ingvistică,b etnică,b
religioasă,brasialăbsaubdebclasă.b
PromovareabdiferenŃialismuluibrecurgeblabaccentulbp usbpeboriginebsaub
identitateb etnică,b văzândb înb punŃileb deb legătură,b î nb multiculturalitateb șib
interculturalitatebunbpericolbdebtopirebabașajnumit elorbtrăsăturibcaracteriale,b
psihologiceb saub biologiceb unice.b Etniculb presupuneb tradiŃiib comune,b ob
psihologieb comună,b ob religieb comună.b Nefiindb ob prob lemăb deb opŃiuneb
personală,bcibobstarebdebfapt,betnocentrismulbpoate bfibdefinitbcabdependenŃab
convingerilorbuneibpersoanebdebsistemulbdebcredinŃe bșibopiniibîmpărtășitebdeb
comunitateabdinbcarebprovine.b
AbordărilebmulticulturalebalebeducaŃieibdezvoltateb debL.bElderingbsuntb
centratebpeb(apudbButnaru,b2008,bp.b539):b
• remediereab dezavantajelorb unorb categoriib (urmărește b înlăturareab
inegalităŃilorbprinbfavorizareabprogresuluibșcolarb și,bînbconsecinŃă,b
egalizareabșanselor);b

b 121 b• îmbogăŃireab reciprocăb (poateb fib concretizatăb înb cur surib
monoculturalebsaubînbcursuribmulticulturale);b
• formareab competenŃeib biculturaleb (presupuneb ajib det erminab peb
membriibgrupurilorbetnice/culturalebsăbdevinăbcompe tenŃibînbdouăb
culturi,bînbscopulbcultivăriibculturilorbșiblimbilo rbvizate);b
• realizareabegalităŃiibcolectiveb(arebdouăbdirecŃiib debacŃiune:basumareab
drepturilorbegalebalebdiverselorbgrupuribetnice/cul turalebînbsocietateb
șib construireab uneib școlib multiculturaleb înb careb nu b numaib
curriculumulb săb fieb transformat,b cib șib metodeleb deb predare,b
calificareabprofesorilorbetc.).b
Unbcurriculumbholistic,bcarebsăbrăspundăbcondiŃiilo rbdebschimbarebșib
imprevizibil,bînbcursbdebdezvoltare,bintegreazăbele mentelebproprii,bastfelbîncâtb
săbvinăbînbsprijinulbcelorbcarebînvaŃă.bEstebimport antbdebștiutbcăb„atuncibcândb
eleviibvinbînbclasăbcubobistoriebabeșeculuibșibobex perienŃăbemoŃionalăbnegativă,b
învaŃăbcăbnubsuntbvaloroșibsaubrespectaŃibșibcăbpro fesoriibclaseibnubîibajută”b
(MackjKirschner,b2005,bp.b25).b
Înbacestbsens,bJ.bA.bVadeboncoeurbestebdebpărerebcă bscopulbeducaŃieib
estebsăbeducebindividualităŃilebîntrjobmanierăbcare bsăbsebsprijinebpebintereseleb
șibnevoilebacestora.bScopulbeducaŃiei,bastăzi,burmă reștebtransformareabsocialăb
șibreconstrucŃiabsocietăŃiibînbraportbcubidealurile bdemocratice.bEstebimportantb
cabacestbpunctbdebvedereb„săbsebbazezebpebobteorieb abdezvoltăriibumanebcareb
săjlbplasezebpebindividbînbcadrulbmediuluibcultural ”b(apudbRichardson,b1997,b
p.b15).b
Esteb necesarb cab înb proiectareab curriculumuluib multi culturalb săb seb
apelezeblababordărilebinterdisciplinarebșibmultidis ciplinarebdinbperspectivab
cunoașteriibșibînŃelegeriibunorbpunctebdebvederebet nicebșibculturalebdiverse.b
ÎnvăŃareabexperienŃială,bînbmăsurăbsăbvalorificebre surselebcomunităŃiiblocale,b
evidenŃiazăb experienŃeleb etniceb șib culturaleb aleb el evilor,b stimulândb
diversitatea.b
Estebdebdoritbcabunbcurriculumbdebdezvoltarebsăbcup rindăbobabordareb
holistică,bînbcarebcompetenŃelebculturalebsăbaibăbo bponderebmaibmare.bT.b
Cross,bdeblabUniversitateabdinbPortland,belaborează bunbmodelbculturalbcareb
etapizeazăbpebobscarăbobseriebdebcompetenŃeb(deblab nivelulbcelbmaibscăzutblab
nivelulbcelbmaibavansat):b
b
b
b
b
b
b

b 122 bb
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
Figurabnr.b8.b Tipuri de competenŃe specifice modelului cultural p ropus de T.
Crossb
CompetenŃabavansată,bdebprogresbangajeazăbînbcercet arebvarietateabșib
diferenŃelebculturale.b
CompetenŃabdebbazăbacceptăbșibrecunoaștebvaloareabș ibdiferenŃele,b
asigurăbcondiŃiibpentrubmanifestareabdiferenŃelorbc ulturale.b
PrejcompetenŃabrecunoaștebpropriilebdeficienŃebcult urale,bîncearcăbsăb
lebcorectezebșibconștientizeazăbimportanŃabdiferenŃ elorbculturale.b
Orbireab culturalăb seb aplicăb celorb careb „suntb orbi”b saub „nub vădb
culoarea”.b
Incapacitateab culturalăb seb aplicăb acelorb oamenib car eb nub suntb înb
măsurăb săb accepteb șib săb reacŃionezeb înb raportb cub di versitateab culturalăb
existentăbînbcadrulbgrupului.b
Distrugereabculturalăbsebreferăblabculturăbîntrjunb modbanticulturalbșib
presupunebobrelaŃiebnegativăbcubaltebculturibpebcar ebîncearcăbsăblebelimine.bb
Plecândb deb lab eterogenitateab culturalăb ab populaŃiei b școlareb șib ab
societăŃii,bînbansamblu,bpebcriteriibdebrasă,betnie ,breligie,bgen,bclasăbsocialăb
etc.,b activităŃileb educativeb propuseb deb școalăb treb uieb săb valorizezeb
diversitateabculturală.bProfesoriibcarebpredaubînbc lasebmulticulturaleb„trebuieb
săb facăb faŃăb provocăriib deb ab construib mediib adecvat eb careb săb facilitezeb
atingereab unorb standardeb înalteb privindb achiziŃiile b academiceb pentrub toŃib
elevii”b(Butnaru,b2008,bp.b537).b
Predareabînbclaselebmulticulturalebpleacăbdeblabpre misabcăbtoŃib
profesoriibaubnevoiebde:b
• ideibnoibînbpredarebșibstrategiibdebmanagement;b
• timpbpentrubreflecŃiebșibgestionareabresurselebdebc arebdispunb
(materiale,bprocedurale,bumane,binformaŃionale,bval oricebetc.);bAdvancedb
Competenceb Basicb
competenceb Precompetenceb
Culturalb
blindnessb Culturalb
incapacityb Culturalb
destructiveness b

b 123 b• mostrebdebplanuri,bprograme,bproiecteb(debactivitat e/lecŃie,bdeb
cercetare,bdebdezvoltarebinstituŃionalăbetc.);b
• materialeb informaŃionaleb despreb multiculturalism,b d eb careb săb
Ńinăbcontbînbactulbdebpredare;b
• ocaziib deb comunicareb înb careb săb seb valorificeb avant ajeleb
multiculturalismului.b
Adesea,b reformeleb dinb educaŃieb sjaub „înfășurat”b înb jurulb
comunităŃilorbeducaŃionaleblăsândbclaselebneatinseb înbesenŃă.bEforturileb
uneibnoibreformebrezultăbdinbdezvoltareabprogramelo rbdebstudiiboferiteb
elevilor.bDebaceea,bproiectareabcurriculumuluibtreb uiebsăbacordebatenŃieb
constituiriib unorb comunităŃib interactiveb deb învăŃar e,b undeb eleviib săjșib
formezeb deprinderileb necesareb pentrub interacŃiunib i nterpersonaleb
interculturale,binteretnicebeficiente.bConsiderămbu tilăbcreareabînbspaŃiulb
școlarbabunuibCentrubdebeducaŃiebinterculturală,bca rebsăbpermităbobmaib
bunăb cunoaștereb ab celorb careb trăiescb înb acelașib spa Ńiub șib careb aub
obiceiuri,btradiŃii,bmoduribdebviaŃăbdiferite.b
Valorizareab diversităŃiib esteb unulb dinb obiectiveleb actualuluib
curriculum.bPrinbanalogiebcubbiodiversitatea,bcareb estebconsideratăbabfib
esenŃialăb pentrub existenŃab vieŃiibpebpământbpeb term enblung,bsebpoateb
argumentabcăbdiversitateabculturalăbpoatebfibvitală bpentrubsupravieŃuireab
umanităŃiibpebtermenblung.bMulticulturalismulbșibdi versitateabculturalăb
vorb aveab unb impactb asuprab societăŃiib globale;b tocma ib deb aceeab
problemelebmulticulturalebarbtrebuibsăbfiebîncorpor atebînbprogramelebdeb
studiu.b
b
5.3.BEducaŃiaBinterculturală:Bterminologie,Bmodele, BcompetenŃaB
interculturalăB
InterculturalismulbimplicăbînŃelegerea,bapreciereab șibvalorizareab
culturiib propriib lab careb seb adaugăb respectulb bazatb peb ob informareb
autenticăbșibpebconstruireabcuriozităŃiibfaŃăbdebcu lturabetnicăbabceluilalt.b
Perspectivab interculturalităŃiib presupuneb căb elevii b seb vorb confruntab
permanentbcubmanierabînbcarebobanumităbtematicăbest ebperceputăbînbalteb
contextebculturale.b
Existăb douăb tipurib deb interculturalitate:b oficialăb șib neoficială.b
Primulb tipb cuprindeb programeb academiceb careb seb dezv oltăb înb cadrulb
școliib șib nub numaib (promoveazăb recunoaștereab șib res pectulb pentrub
diferiteb culturi).b Înb cadrulb grupurilorb minoritare, b scopurileb educaŃieib
coincidbcubcelebalebmajorităŃii,bînsăbestebdebdorit bcabelebsăbînveŃebcumbseb
trăieșteb înb mijloculb societăŃiib majoritare,b fărăb aj șib pierdeb identitateab
culturală.bAlbdoileabtipbarebacelașibscop,bdarbdife răbmetodelebdeblucrubșib

b 124 boperatoriib lor.b Ceib careb seb ocupăb deb educaŃiab neofi cialăb lucreazăb înb
centrebdebinformarebpentrubtineri,bcluburibdebtiner i,bcentrebbazatebpeb
voluntariatbetc.b
Pedagogiabinterculturalăbestebdefinităbcabfiindbuna babrelaŃiei,bab
diferenŃeib (ab cunoașterii,b înŃelegeriib șib respectul uib pentrub diferenŃă).b
Aceastab ab evoluat,b înb contextulb imigraŃieib postbeli ceb înb Europab
occidentală,bdejablungulbabtreibgeneraŃii:b
• Prima generaŃie bșijabfixatbcabobiectivebdezvoltareabunorbmăsurib
specificeb adresateb copiilorb deb imigranŃib înscrișib î nb școlileb
occidentalebșibabuneibpedagogiibdebsusŃinerebabaces teibpopulaŃii.b
• A doua generaŃie bșijabpropusbînbplus,bvizândbaceeașibcategorieb
debcopii,bpredareablimbiibșibculturiibŃăriiblorbdeb origine.bAceastăb
predarebsebrealiza,bmaibalesbînbafaraborelorbdebcur sbobișnuite,bdeb
cătrebpersonalbdidacticbrecrutatbînbgeneralbdinbŃăr ilebdeborigineb
șibnubpriveabdecâtbîntrjobmăsurăbfoartebmicăbșibind irect,bcopiiib
autohtoni.b
• Întrjob a treia generaŃie ,b cadrulb deb referinŃăb seb lărgește,b seb
îndepărteazăbdinbcebînbcebmaibmultbdebsituaŃiabșcol arăbabcopiilorb
deb muncitorib imigranŃib șib deb nevoileb lorb specifice. b Acum,b
sistemulbșcolarbtrebuiebsăbsebadaptezebnoilorbexige nŃebimpuseb
debrecunoaștereabcaracteruluibpluriculturalbalbsoci etăŃii.b
Abordareabinterculturalăbreprezintăbobmetodologiebc arebcautăbsăb
integrezeb înb spaŃiulb educaŃionalb dateb aleb psihologi ei,b antropologiei,b
culturii,bpoliticii,bistoriei.bDebaceeab„valorizare abpozitivăbabdiferenŃelor,b
îmbogăŃireab spiritualăb reciprocăb șib cooperareab cub a lteritateab suntb
obiectiveb aleb educaŃieib interculturale”b (Cucoș,b 200 0,b p.b 77).b Printreb
aspecteleb peb careb leb urmăreșteb educaŃiab intercultur ală,b seb numără:b
politicab educativăb șib lingvistică,b legislaŃiab școla ră,b coordonareab
diferitelorb instituŃiib șib gestionareab fiecăreiab din treb ele,b relaŃiileb cub
părinŃiib șib comunitateab socială,b relaŃiileb internaŃ ionale,b alegereab
priorităŃilorb educativeb etc.b EsenŃialăb esteb înŃeleg ereab interculturalăb
internaŃionalăbîntrjunbspaŃiubalbtoleranŃeibșibsoli darităŃii,bîntrjunbmediub
interacŃional,bprinbpunereabalături,bfaŃăbînbfaŃăba bpurtătorilorbdebexpresiib
culturalebdiferite.b
EducaŃiab interculturalăb presupunebobnouăbabordareba borizontuluib
valorilorbșibdeschidebnoibpistebdebmanifestarebabdi versităŃiibșibdiferenŃelor,b
cultivândbatitudinibdebrespectbșibdeschiderebfaŃăbd ebdiversitate.bAcestabestebșib
unb răspunsb specific,b pedagogicb lab încercareab deb sol uŃionareb ab unorb
consecinŃebsociojculturalebimpusebdebamploareabfeno menelorbmigraŃioniste.b
OpŃiuneb ideologicăb înb societăŃileb democratice,b educ aŃiab interculturalăb

b 125 b„vizeazăb dezvoltareab uneib educaŃiib pentrub toŃib înb sp iritulb recunoașteriib
diferenŃelorb ceb existăb înb interiorulb aceleiașib soci etăŃib și,b maib puŃinb (saub
deloc),bobeducaŃiebpentrubculturibdiferite,bceeabce barbpresupunebstaticismbșibob
izolarebabgrupurilorbculturale”b(Dasen,bPerregaux,b Rey,b1999,bp.b15).b
Consideratăb ob modalitateb deb prevenireb șib atenuareb a b conflictelor,b
educaŃiabinterculturalăbpresupunebobintervenŃiebsoc ialăbșibcivică,bînvăŃareab
drepturilorb omului,b pregătireab șib participareab lab v iaŃab socială,b formareab
formatorilorbînbperspectivabinteracŃiuniibculturale ,beducaŃiabșibdezvoltareab
culturalăbabimigranŃilor.b
Sintagmabdeb „educaŃie interculturală” bsebcoreleazăbcubunbconceptb
maibvechi,bdeboriginebanglojsaxonă,bșibanumebcelbde beducaŃie multietnică. b
Termenulb vizeazăb pregătireab oamenilorb pentrub înŃele gereab șib acceptareab
reprezentanŃilorbunorbetniibdiferitebșibareburmătoa relebscopuri:b
• RespectareabdrepturilorbumanebșibcetăŃenești;b
• Cunoaștereab deb cătreb fiecareb grupb etnicb ab propriilo rb valorib
particulare;b
• Familiarizareabgrupurilorbetnicebcubprincipalelebel ementebalebculturiib
altorbgrupuri,bînŃelegereabșibrespectareabacestora; b
• Facilitareabconfruntăriibpreocupărilorbalternative; b
• Înzestrareab elevilorb cub priceperi,b cunoștinŃe,b atit udinib necesareb
cooperăriiblabnivelbintercultural,bdarbșibinternaŃi onal;b
• DezvoltareabcompetenŃelorbculturalebdebgraniŃă;b
• ÎnŃelegereablabnivelbinterculturalbșibinternaŃional ;b
• RecunoaștereabșibrespectulbdiferenŃelorbculturale;b
• Negareabrasismuluibșibxenofobiei;b
• OferireabdeboportunităŃibegaleblabnivelbeducaŃional ;b
• Accesulbegalblabcunoașterebșibinstruire.b
PlecândbdeblabideeabcăboricebcompetenŃăbumanăbesteb modelatăb
cultural,b seb poateb afirmab căb ob persoanăb careb ab dobâ nditb competenŃăb
culturalăb devineb conștientăb deb importanŃab șib impact ulb peb careb îlb areb
propriabcultură.bModelulbecojculturalbpropusbdebJ.b W.bBerrybexploreazăb
conceptebcumbarbfibcultura,betniabșibfamilia.bAcult uraŃiabșibtransmitereab
culturalăb(enculturaŃiabșibsocializarea)bpunbînbevi denŃăbrelaŃiilebdintreb
caracteristicilebgrupuluibșibcomportamentulbindiviz ilor.bb
AculturaŃia bestebunbtermenbprinbcarebsebpoatebdescriebfenomenu lbdeb
împrumutbalbunorbconduitebșibvaloribdebcătrebunbgru pblabunbaltbgrupbcubcareb
vinebînbcontact.bTermenulbabfostbpropusbdebantropol ogulbamericanbG.bW.b
Powelbpentrubabdescriebtransformărilebculturalebale bimigranŃilorbînbsocietateab
americană.bDistanŃabmaibmarebsaubmaibmicăbexistentă bîntrebculturilebdeb
contactbpoatebaveabobincidenŃăbasuprabaculturaŃiei. bStresulbaculturativbesteb

b 126 bdatoratbmaibmultorbfactori,bprintrebcarebcaracteris ticilebsocietăŃiibdebprimire;b
elbestebmaibintensbdacăbexistăbrespingereboribdacăb societateabdebprimirebcereb
maibdegrabăbasimilareabdecâtbpermitebintegrarea.bb
EnculturaŃiab reprezintăb procesulb prinb careb unb grupb culturalb
încorporeazăblabdescendenŃibelementebvaloricebspeci ficebînbvedereabintegrăriib
optimebînbviaŃabcomunitară.bÎnbcontrastbcubsocializ area,bcarebrelevăbacŃiunileb
voluntarebdebintegrarebsocială,benculturaŃiabnubpre supunebînvăŃarebdeliberatăb
șib„sebreduceblaboblimitarebprogresivăbabcomportame ntelorbbiologicebposibileb
labcelebcarebsuntbsocialmentebacceptabile”b(Dasen,b Perregaux,bRey,b1999,bp.b
98).b
CompetenŃab interculturalăb ab fostb analizatăb deb difer iŃib autori,b
literaturabdebspecialitateboferindbmaibmultebmodele b(Butnaru,b2008,bpp.b
545j549):b
ModelulRdezvoltăriiRcompetenŃeiRinterculturale bpropusbdebJ.bBanksb
arebșasebstadiibșibpoatebfibaplicatbdeboricebgrupbe tnicbsaubrasial:bcaptivitateab
psihologicăb etnică,b encapsulareab etnică,b clarificar eab identităŃiib etnice,b
bietnicitatea,b multietnicitateab șib naŃionalismulb re flexivb șib globalismul,b
respectivbcompetenŃabglobală.bAutorulbmodeluluibpre cizeazăbcăbstadiilebnub
trebuiebprivitebîntrjobsuccesiunebstrictbliniară,bf iindbposibilbcabuniibindivizibsăb
nubtreacăbniciodatăbprintrjunbanumitbstadiu.b
ModelulR dezvoltăriiR senzitivităŃiiR interculturale b propusb deb M.b J.b
Bennetbdescriebobstadialitatebcareburmăreștebdescre ștereabetnocentrismuluibșib
creștereab etnorelativismului:b negarea,b apărarea,b mi nimalizarea,b acceptarea,b
adaptareabșibintegrarea.bEstebdebreŃinutbcăbeficien ŃabînbgestionareabrelaŃiilorb
interculturalebestebdobândităbmaibalesbînbultimeleb douăbstadii,bcândboameniib
devinbcapabilibsăjșibmodificebcomportamentelebînbfu ncŃiebdebnormelebalteib
culturibșibsăbintegrezebdiferenŃelebculturalebînbpr opriabidentitate.b
ModelulRcompetenŃeiRdeRcomunicareRinterculturală bpropusbdebB.bD.b
Rubenb oferăb ob perspectivăb structuralăb asuprab resurs elorb competenŃeib
interculturale,bprinblistareabunorbaspectebcarebapa rbînbrelaŃiilebinterculturale:b
manifestareabrespectului,borientareabcătrebcunoaște re,bempatia,bmanagementulb
interacŃiunii,bcomportamentulbdebîndeplinirebabunei bsarcini,bcomportamentulb
relaŃional,btoleranŃablabambiguitate,bpoziŃiabînbin teracŃiune.b
CompetenŃa interculturală bestebabilitateabdebabcomunicabcubsuccesbcub
oameniib dinb alteb culturi.b Aceastab constăb înb produce reab unorb schimbărib
cognitive,b afectivebșib comportamentalebșib cuprindeb obseriebdebcunoștinŃe,b
capacităŃibșibatitudinibspecifice:b
• tipuri de cunoștinŃe bnecesarebpentrubcompetenŃabdebcomunicareb
interculturală:bcunoștinŃebdesprebculturabproprieib Ńăribșibceabab

b 127 baltorbŃăribșibcunoștinŃebdesprebinteracŃiuneabînbso cietate,bîntreb
persoanebdinbculturibdiferite,blabanumitebniveluri; bb
• tipuri de capacităŃi :bcapacitateabdebabinterpretabunbdocumentb
saubunbevenimentbspecificbuneibaltebculturi,bcapaci tateabdebab
dobândib cunoștinŃeb noib deblabob altăb cultură,bprecum bșibdeb ab
înŃelegeb noileb practicib culturale,b capacitateab deb a b operab cub
cunoștinŃeleb înb anumiteb situaŃii,b capacitateab deb ad aptare,b
capacitateabdebabrezolvabconflictelebgeneratebdebne înŃelegereab
unorbfapte,bevenimente,bcapacitateabrelaŃională,bca pacitateabdeb
abnegocia;b
• atitudini:bdeschiderea,bcuriozitatea,b empatia,bspiritulb desc his,b
disponibilitatea,bcosmopolitismul,bflexibilitatea.b
Întrjoblumebglobalizatăbșibmulticulturală,bcompeten Ńabinterculturalăbab
devenitbunbconceptbdestulbdebpopular.bÎnaintebdebab formabșibdezvoltablabelevib
competenŃeb interculturale,b profesoriib trebuieb săb me ditezeb lab propriab lorb
practicăbpedagogică.b
EducaŃiabinterculturalăbtrebuiebsăbfie:bb
• Transversală b (aplicabilăb tuturorb ariilorb educaŃiei):b politici,b
structuri,b predarejînvăŃare,b metodeb șib procedee,b fo rmareab
formatorilor;b
• Longitudinală b (aplicabilăb tuturorb conŃinuturilor):b înb toateb
programelebdisciplinelorbdebstudiu;b
• Deasupra b unorb modeleb deb învăŃareb formală,b nonjformalăb șib
informală;b
• Strategică bșibaplicativă bînbtoatebfazelebprogramelor/activităŃilorb
educaŃionale,b suportândb etapeleb deb proiectare,b impl ementare,b
monitorizarebșibevaluare;b
• Bazată pe sublinierea principiilor: bpregătireabtuturorbpentrubab
trăib înb culturalitate,b pregătireab tuturorb pentrub ab trăib întrjunb
mediub socialb eterogen,b ab trăib înb diversitateb șib ab d ezvoltab
democraŃia.b
Deosebitb deb utileb suntb programele de formare interculturală b careb
oferăbposibilitateabuneibexperienŃebdebînvăŃarebint erculturalăbîntrjobanumităb
comunitate.bPrinbstudiereabunorbexemple,bcazuribdeb întâlniribinterculturale,b
ecojculturalebșibtransferuribtransculturale,belevii bșibstudenŃiibaflăbmodulbînbcareb
diverseb teoriib șib metodologiib suntb aplicateb înb fiec areb dintreb domeniileb deb
interes.bb
AceștiabînŃelegbmaibușorbdimensiuneabistoricăbabpro ceselorbrelevanteb
șib ab fenomenelorb șib conștientizeazăb problemeleb spec ificeb implicateb înb
interacŃiunileb dinb cadrulb societăŃii.b Printreb carac teristicileb unuib trainingb

b 128 binterculturalbsebnumărăbprovocareabemoŃionalăbabpar ticipanŃilor,bdimensiuneb
carebtrebuiebsăbocupebunbanumitbspaŃiubînbprogramb( apudbMarian,b2008,bp.b
120).b
Nucleulbconceptuluibdeb„educaŃiebinterculturală”bîl bconstituie:bdialogulb
culturilor,bînŃelegereabdintrebculturi,bvaloareabși boriginalitateabfiecăreibculturi.b
Școalabactualăbtrebuiebsăbpromovezebdialogulbinterc ultural,bceeabcebînseamnăb
săbdeschidăbspaŃiibpentrubcabvocilebdiferitebsăbseb facăbauzite.bb
Europabdevinebdinbcebînbcebmaibdiversăbdinbpunctbde bvederebcultural;b
poatebdebaceeabanulb2008babfostbanulbeuropeanbalbdi aloguluibintercultural.bEsteb
debdoritbcabdialogulbîntrebculturibsăbsebdesfășoare bfărăbsincope,bînbvedereab
construcŃieibidentităŃiibeuropene.b
AvândbînbvederebcelebmenŃionate,bpropunemb un program de formare
interculturală carebpoatebfibdezvoltatbplecândbdeblaburmătoarelebr epere:b
b
PrincipiiB
specificeBșcoliiB
interculturaleBScopuriB ObiectiveB
specificebDemersuri.B
ModalităŃiBdeB
realizareBFormeBdeB
organizareBaB
activităŃilor b
1.Păstrarea și
apărarea
diversităŃii
culturale a
populaŃiei și
prezervarea
unităŃii școlii

2.Realizarea
unui proces de
integrare prin
preluarea
preachiziŃiilor
culturale pe
care le posedă
elevii
b

3.Conceperea și
implementarea
curriculumului
în raport cu
formarea unei
atitudini
relaŃionale
pozitive, care să
valorifice • dobândireab
debcunoștinŃeb
privindbculturab
șibimpactulb
acesteiabasuprab
comportamenb
telorb
individualebșib
debgrup,b
privindbpropriab
cultură,balteb
culturibșib
interacŃiuneab
lor;bb
b
• dezvoltareab
debdeprinderib
legatebdebviaŃab
întrjobsocietateb b
multiculturalăb
șib
interculturalăb
(conștientizare
abpropriilorb
determinărib
culturale,b
stereotipuribșib
prejudecăŃi,bjbasimilareabșib
înŃelegereab
propriilorb
valori;b
jbînŃelegereab
principiilorbșib
normelorb
propriibaltorb
sisteme;b
jbcunoaștereab
șibutilizareab
tehnicilorbdeb
negociere;b
jbcapacitateab
debabexersab
practicib
culturaleb
diferite;b
jbcapacitateab
debab
recunoașteb
propriileb
repereb
etno/sociocenb
triste;b
jbcapacitateab
debabrezolvab
conflictelebjborganizareab
unorbactivităŃi
axate pe
interacŃiune
interculturală ;b
jbpromovareab
voluntariatul b
cabexpresiebab
contribuŃieib
civice;bbb
jbfacilitareab
măsurilorbdeb
includere a
voluntarilor în
viaŃa
comunităŃii ;b
jbrealizareab
unorb
parteneriate
școlareb(înb
cadrulb
aceleiașib
comunităŃib
multiculturale,b
întrebdiferiteb
regiunibaleb
uneibŃăribșib
transfrontaliereba) sesiuni
periodice
realizate în
clasă,bfolosindbob
varietatebdeb
materialebșib
activităŃib
relevantebpentrub
nevoilebșib
intereseleb
participanŃilorb
(acestebsesiunibaub
rolulbdebab
vehiculab
cunoștinŃebdeb
gramaticăbșib
vocabularbșibdebab
dezvoltabînb
practicăb
abilităŃilebdebab
asculta,babvorbi,b
abcitibșibscrie);bb
b) ateliere de
lucru undebseb
organizeazăb
diferitebactivităŃib
debînvăŃareb
interculturală,bpeb

b 129 bpotenŃialurile
culturale ale
tuturor identificareab
acestorablab
ceilalŃi,b
formareabunorb
abilităŃibdeb
relaŃionare);bb
b
• formareabdeb
atitudinibcumb
arbfibrespectulb
pentrub
diversitateab
culturală,b
pentrub
identitateab
culturalăb
propriebșibab
celorlalŃi,b
refuzulb
discriminăriibșib
intoleranŃei;bb
b
• stimulareab
participăriibșib
acŃiuniibînb
sensulb
promovăriib
principiilorb
uneibb
societăŃib
interculturaleb
șibbcombateriib
discriminăriibșib
intoleranŃeibgeneratebdeb
neînŃelegereab
unorbfapte,b
evenimente;b
jbabilitateabdeb
abasumab
riscuri;b
jbabilitateabdeb
abrelaŃionabcub
ușurinŃă;b
jangajareab
activăbînb
procesebdeb
interacŃiuneb
complexă;b
jbfavorizareabșib
dezvoltareab
personală,b
graŃiebdorinŃeib
debafirmare;b
jbrespectareab
diversităŃii;b
jbdeschidereb
faŃăbdebceilalŃib
etc.brespectivb
internaŃionale);b
jbîntărireab
contactelor
internaŃionale b
înbrândulb
tinerilor;b
jbstimulareab
toleranŃei și
înŃelegerii bînb
anumiteb
situaŃii
multiculturale
și multietnice;
jbsprijinireab
învăŃăriib
nonformaleb
etc.btemebdebinteresb
internaŃional;bb
c) excursii,
vizite,bcălătoriib
înbaltăbŃarăbcub
scopulbdebab
cunoașteb
geografia,b
istoria,bspecificulb
cultural;b
d) schimburi
interculturale b
carebsăbvalorificeb
nevoilebcomuneb
aleb
participanŃilor;b
e)bexpoziŃiibcareb
săbpromovezeb
tinerelebtalente,b
înbdiferiteb
domeniibalebartei;b
f)bSpectacole
prinbcarebpoatebfib
pusbînbevidenŃăb
specificulb
cultural;b
g) Evenimente
culturaleb
organizateblab
nivelulbunuiborașb
saublabnivelulb
uneibinstituŃiibetc.b
b
Tabelulbnr.b3. Model de proiectare a formării interculturale
ȘcoalabestebobinstituŃiebcarebtrebuiebsăbŃinăbseama bdebtoatebculturile,b
nubnumaibdebceabsocialmentebdominantă.bAceastăbabor darebobplaseazăbîntrjob
perspectivăb interculturală.b Familiarizareab cub persp ectivab interculturalăb înb
școalăbesteblegată,bînbEuropaboccidentală,bdebpreze nŃabcopiilorbproveniŃibdinb
familiibdebmuncitoribimigranŃibșibdebsemnificaŃiabe șecurilorblorbșcolare.bÎnb
termenib actuali,b aceastab seb detașeazăb deb pedagogiab compensatorie,b
propunândbobstrategiebbazatăbpebschimbareabreprezen tărilorbșibraporturilorb
întrebculturi.b
b

b 130 b5.4.BConcluziiB
Aspectb simbolicb alb existenŃeib umane,b culturab neb ind ividualizează,b
singularizeazăbînbraportbcubcelelaltebexistenŃe,bda rbtotbeabnebaduceb lângăbșibneb
permiteb să fim împreună b cub alŃii,b interacŃionând b șibschimbând b saub
transferând bobseriebdebidei,bnormebșibreguli,bmodele,bprincipi ibetc.bEducaŃiab
nebajutăbsăbobcunoaștembșibsăbnebrejcunoaștembînbea ,bdarbșibsăbcunoaștembșib
respectămbceeabcebestebspecificbaltorbculturi.bPent rubabacordaboportunităŃibșib
posibilităŃib egaleb tuturorb culturilor,b pentrub dezvo ltareab fiecăreib culturib șib
identităŃi,beducaŃiabtrebuiebsăbrespectebdiferenŃel ebșibsăbpromovezebegalitatea.b
AcestblucrubcontribuieblabdepășireabinegalităŃilorb sociale.bb
Esteb deb doritb săb existeb spaŃiib pentrub forumurib șib d iscuŃii,b pentrub
împărtășireab cunoștinŃelor,b sentimentelorb șib experi enŃelorb cub oamenib dinb
culturib diferite.b Acesteb discuŃiib trebuieb gânditeb s ubb formab unuib dialogb
constructiv,b cub scopulb identificăriib deb soluŃiib com uneb pentrub depășireab
barierelorbsocialebșibdebvaloribcomune,bpentrubabco nvieŃuiblaolaltă.b
SarcinabimportantăbabșcoliibnubestebrestricŃionatăb labsistemulbformalb
debeducaŃie,bcibsebrăsfrângebasuprabindivizilorbper miŃândujlebsăjșibmodificeb
credinŃele,b valorileb șib judecăŃileb prezente,b transf erândujleb „spreb alŃii”.b
Deschidereabcomunicăriibcătrebprelucrăribpersonale, baccesulblabsursebdiverseb
șib prezentareab unorb puncteb deb vedereb diferite,b core ctitudineab șib preciziab
informaŃiilorb suntb esenŃialeb înb educaŃiab pentrub pro movareab diversităŃiib
culturale.bNefiindbexclusiviste,bculturilebsublinia zăbdiferenŃa,bcăci,bașabcumb
spuneabM.bMaliŃa,b„nubexistăbculturăbcubmajusculă,b cibnumaibculturibdiverse,b
variate,btotdeaunablabplural”b(MaliŃa,b2001,bp.b14) .b
LumeabparebsăbsebdezvoltebîntrjunbmodbinterrelaŃion at,bcelebrândb
evenimenteleb culturaleb comune.b Acestb lucrub îib aprop ieb peb oamenib șib
faciliteazăb armonizareab diferitelorb sistemeb deb cult urăb careb conferăb
fenomenuluib înb sineb ob perspectivăb peb termenb lung.b P rocesulb implicăb
cunoaștereab șib respectareab culturilorb șib conștienti zareab fenomenuluib deb
interdependenŃăbglobală,bbazatebpebelementelebșibsp ecificităŃilebpluralităŃilorb
culturale.bÎnbviitorulbapropiat,bprogramelebeducaŃi onalebvorbfi,banticipămbnoi,b
infuzatebdebvaloribautentice,bcarebsebregăsescbînbt oatebculturileblumii.bPeb
măsurăb ceb interacŃiunileb culturaleb seb vorb înmulŃi,b atâtb elevilor,b câtb șib
profesorilorblebvabfibmaibușorbsăbiniŃiezebprograme bdebdezvoltarebbazatebpeb
diversitateabculturilor.b
Creștereabglobalizăriibpebobscalăbeconomicăbaducebs chimbăribînbtoateb
sfereleb vieŃiib omenești:b personală,b socială,b cultur ală.b ResponsabilităŃileb
individualebparbsăbcreascăbșibsăbdisparăbînbacelași btimp.bModelelebtradiŃionaleb
debapartenenŃăbsebdestramăbșibsebreunescbpentrubabf ormabnoibexpresiibaleb
culturii.b Deb aceea,b educaŃiab interculturalăb neb invi tăb săb reflectămb lab

b 131 bdemersurilebnoastrebdebabînŃelegeblumeabînbcarebtră im,bdinbcebînbcebmaib
complexăbșibnuanŃată.bb
b
BibliografieB
1. Bârlogeanu,b L.b (2005).b Psihopedagogie. EducaŃie interculturală: b
http://www.scribd.com/doc/6894233/educatieintercult urala.b
2. Butnaru,b S.b (2008).b „EducaŃiab pentrub diversitateab c ulturală”.b În
Pedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice.b
EdiŃiababIIja,bIași:bEditurabPoliromb
3. Camillieri,bC.b(1990).b Stratégies identitaires ,bParis:bP.U.F.b
4. Cross,b T.b „Modelb ofb culturalb competence”b înb Curriculum
Development: b
http://www.preventiontraining.samhsa.gov/LESSONSL/c urrdev.htmb
5. Cucoș,bC.b(2000).b EducaŃia. Dimensiuni culturale și interculturale .b
Iași:bEditurabPoliromb
6. Dasen,bM.,bPeregaux,bCh.bRey,bM.b(1999).b EducaŃia interculturală.
ExperienŃe, politici, strategii. Iași:bEditurabPoliromb
7. Frunză,b M.b (2002).b „Circumscriereb terminologicăb șib tematicăb ab
relaŃieib multiculturalismjfeminism”,b înb Journal for the Study of
Religions & Ideologies: bb
bhttp://www.jsri.ro/old/html%20version/homepage.htm .b
8. Henson,b K.T.b (2004).b Constructivist Teaching Strategies FOR
DIVERSE MIDDLESLEVEL CLASSROOMS. b Boston:b Pearsonb
Educationb
9. Hoffman,b O.b (1999).b Management. Fundamentele socioumane .b
București:bEditurabVictor.
10. Ionescu,bI.I.b(1997).b Sociologia școlii. bIași:bEditurabPoliromb
11. MackjKirschner,bA.b(2005).b Straight Talk for Today's Teacher. How
to teach so Students Learn. bHEINEMANNbPortsmonth,bNHb
12. MaliŃa,bM.b(2001).b Zece mii de culturi, o singură civilizaŃie. Spre
geomodernitatea secolului XXI. bBucurești:bEditurabNemirab
13. Marian,b L.M.b (2008).b ”Efecteleb traininguluib intercu lturalb asuprab
schimbăriibreciproce”bînb EDUCAłIA AZI .bAnulbI,bnr.b1,bBucurești:b
EditurabUniversităŃiibdinbBucureștib
14. Marlow,b B.A.,b Pageb L.,b (2005).b Creating and Sustaining the
Constructivist Classrooms .bThousandbOaksbCalifornia:bCorwinbPressb
4,bSAGEbPublicationsbCompanyb
15. Richardson,bV.b(1997).b Constructivist Teacher Education. Building a
World of New Understandings. b London:b Routledgeb Falmer,b
Philadelphia:bTaylor&FrancisbGroupb

b 132 b16. Sartori,b G.b (2007).b Ce facem cu străinii? Pluralism și
multiculturalism. bBucurești:bEditurabHumanitasb
17. Schoddelbach,b H.b (1999).b Cultura în bFilosofie. Curs de bază .b
București:bEditurabȘtiinŃificăb
B
B
6.BEducaŃiaBpentruBdezvoltareaBcomunitarăB
B
ValiBIlie∗∗ ∗∗B
R
6.1.BDefiniŃie,BprincipiiBdeBfundamentare R
Comunitatea defineștebunbgrupbstructuratbdeboamenibcaracterizat bdeb
unbspaŃiubcomun.bDarbcomunitateabnubestebdoarb loculbînbcarebrelaŃioneazăbunb
grupbdeboameni;beabincludebexistenŃabunorb scopuri, resurse, norme, credinŃe,
experienŃe comune b șibsentimentul de apartenenŃă la grup ,b legăturileb șib
relaŃiile economice, politice, sociale și culturale bbazatebpeb încredere, sprijin
reciprocbînbvedereab cooperării .b
Comunitateabestebunbansamblubdinamicbcarebaparebatu ncibcândbseb
întâlnescburmătoareleb caracteristici blabunbgrupbdebpersoane:bb
• oameniibparticipăbînbcomunblabdiferitebpracticibsoc iale;bb
• membriibgrupuluibdepindbuniibdebalŃii;bb
• persoanelebiaubdeciziibîmpreună;bb
• oameniibsuntbpartebabcevabmaibmarebdecâtbsumablor;b
• relaŃiilebinterindividualebangajeazăbpersoanelebpeb termenblungbînb
demersulbdebcreșterebabbunăstăriibcomune.b
EducaŃia pentru construirea și dezvoltarea comunităŃ iib vizeazăb
impactulbpebcarebîlbarebșcoalabînbdezvoltareabunorb programebpentrubeducaŃiab
adulŃilor,b sprijinulb persoanelorb aflateb înb dificult ate,b prinb acŃiunib comune,b
specificebcentrelorbdebînvăŃare.bMaibmult,baceastab estebunb„conceptbfilosofic”b
carebserveștebîntregiibcomunităŃibprinbsatisfacerea bnevoilebmembrilorbei.bb
Convinsb căb educaŃiab seb sprijinăb peb comunitateab educ atuluib șib ab
educatotului,bP.bNatorpbafirmăbcăbtotbceeabcebînsea mnăbprocesbeducativbseb
realizeazăb înb comunitate,b conceptb cub conotaŃieb etic ă,b pentrub căb valorileb
moralebsuntbaceleabcarebtrebuiebînfăptuitebprinbcom unitateb(apudbAlbulescu,b
2007,bp.b274j279).b
Înbceeabcebprivește BcredinŃelebdebbazăbalebeducaŃieibînbmateriebdeb
comunitate,bsebpoatebplecabdeblabcelebpropusebdebJ. bMinzeyb(2008).bSuntb
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb b
∗bLectorbuniv.bdr.,bDepartamentulbpentrubPregătireab PersonaluluibDidactic,bUniversitateabdinb
Craiovab

b 133 bevidenŃiatebrolurilebcetăŃenilorbînbprocesulbdeblua rebabdeciziilor,bimportanŃab
maximizăriibresurselor,brealizareabeducaŃieibînbrap ortbcubnevoileboamenilorb
carebtrăiescbîntrjobcomunitate.b
Un set de principiiBaleBeducaŃieiBpentruBcomunitate a fost elaborat
de L. Horyna și L. Decker în cadrul CoaliŃieibNaŃionalebpentrubeducaŃiabînb
materiebdebcomunitate (Wisconsin S 1991):
1. AutoSdeterminarea :b Oameniib careb trăiescb întrjob anumităb
comunitateb suntb ceib maib înb măsurăb săb identificeb nev oileb șib dorinŃeleb
comunităŃii.bPărinŃii,bvăzuŃibcabfiindbprimiibșibce ibmaibimportanŃibprofesori,b
aubdreptulbșibresponsabilitateabdebabfibimplicaŃibî nbeducaŃiabcopiilorblor.bb
2. Sprijinul propriei persoane :bOameniibîșibgăsescbcelbmaibbunbsuportb
înbeibînșișibcândbcapacitateablorbdebabsebajutabest ebîncurajatăbșibconsolidată.b
Cândb oameniib îșib asumăb responsabilitateab pentrub pro priab bunăstare,b eib
dobândescbindependenŃăbmaibdegrabăbdecâtbdependenŃă .bb
3. Dezvoltarea leadershipului :bIdentificarea,bdezvoltareabșibutilizareab
capacităŃilorbdebconducereblocalăbabcetăŃenilorbsun tbpremiselebautojajutorăriib
șibîmbunătăŃiriibeforturilorbcomunităŃii.bb
4. Localizarea :b Serviciile,b programele,b evenimenteleb șib alteb
oportunităŃibdebimplicarebabcomunităŃii,bcarebsuntb adusebmaibaproapebdebloculb
înb careb oameniib trăiesc,b oferăb celb maib mareb potenŃi alb pentrub ridicareab
niveluluibdebparticiparebabpublicului.bOribdebcâteb oribestebposibil,bacesteb
activităŃibarbtrebuibsăbfiebdescentralizateblabloca Ńiilebdebaccesbpublicbușor.bb
5. Integrarea furnizării de servicii :bOrganizaŃiilebșibagenŃiilebcareb
opereazăb pentrub bineleb publicb potb folosib resurseb li mitateb înb atingereab
propriilorbobiectivebșibpotbservibmaibbinebpublicul bprinbstabilireabunorbrelaŃiib
strânsebdeblucrubcubalteborganizaŃiibșibagenŃiibcub scopuribconexe.bb
6. Utilizarea maximă a resurselor :bResurselebfizice,bfinanciarebșib
resurselebumanebdinbfiecarebcomunitatebarbtrebuibsă bfiebinterconectatebșib
utilizatebpentrubcabdiverselebnevoibșibinteresebale bacesteiabsăbfiebsatisfăcute.bb
7. Includerea :b Segregareab saub izolareab persoanelorb înb funcŃieb de b
vârstă,bvenituri,bsex,brasă,betnie,breligiebsaubalŃ ibfactoribinhibăbdezvoltareab
deplinăbabcomunităŃii.bProgramelebcomunitare,bactiv ităŃilebșibserviciilebarb
trebuibsăbimplicebsecŃiunilebdebrezidenŃibdinbcomun itate.bb
8. Responsabilitatea :bInstituŃiilebpublicebaubresponsabilitateabdebab
dezvoltab programeb șib serviciib careb săb răspundăb nevo ilorb înb continuăb
schimbarebșibintereselorbalegătorilorblor.bb
9. ÎnvăŃarea pe parcursul întregii vieŃi :bÎnvăŃareabîncepeblabnașterebșib
continuăbpânăblabmoarte.bOportunităŃilebformalebșib informalebdebînvăŃarebarb
trebuibsăbfieblabdispoziŃiablocuitorilorbdebtoatebv ârstelebdinbcadrulbcomunităŃii.b
Omulbnubestebsortitbsăbexistebdoarbînbsinebșibpentr ubsine;belbpoartăbob
responsabilitatebcarejlbpunebînblegăturăbcubunbaltb individ,bdeterminândujib

b 134 bviaŃab prinb aceastăb legătură.b ExistenŃab umanăb seb des fășoarăb înb cadrulb
comunităŃii:bnicibindividulbumanbșibnicibcomunitate abnubtrăiescbpentrubsine;b
estebnecesarbsăbsebcautebceeabcebsebridicăbdeasupra bamândurorabșibpoateb
deschidebposibilităŃibdebdezvoltarebșibafirmare.b
B
6.2.BProgrameBspecificeBeducaŃieiBpentruBdezvoltare aBcomunitarăB
Înb acestb sens,b propunemb înb cadrulb educaŃieib pentrub dezvoltareab
comunitarăbunbpunctbdebplecarebînbrealizareabunorb programeBspecifice :b
a)bPrograme pentru copii și tineri :b Cursurib peb temab educaŃieib
timpurii,b Ateliereb deb stimulareb ab creativităŃii,b Ac tivităŃib extrașcolareb
(excursii,b tabereb etc.),b Cluburib deb vacanŃă,b Schimb urib interculturale,b
ActivităŃibdebînvăŃarebșibdezvoltarebpersonală,bSer viciibcaritabile;b
b)bPrograme pentru adulŃi :b Continuareab studiilor,b Evenimenteb
specialeborganizatebpentrubadulŃiibcubdeficienŃeb(p lantareabflorilor,bdecorareab
vaselorbetc.),bAlfabetizareabînbdomeniulbnoilorbteh nologiibinformaŃionale,b
Voluntariatulbînbșcolib(sprijinireabelevilorbcubdif icultăŃi,batragereabdebfondurib
etc.),bIncludereabșomerilorbînbviaŃabcomunităŃii;b
c)bPrograme pentru familii :bCursuribpebtemab„EducaŃiabpărinŃilor”,b
„SprijinireabfamiliilorbcubdificultăŃi”,b„ActivităŃ ibspecificebfamiliei”,b„Sesiunib
debcomunicăribprivindbstatutulbfamilieibînbactualit ate”,b„ImplicareabpărinŃilorb
înbviaŃabșcolii”;b
d)bPrograme pentru persoanele de vârsta a treia :b Integrareab înb
activităŃib socialeb utile,b Implicareab înb activitatea b anumitorb organizaŃiib
(OrganizaŃiileb deb Cruceb Roșie,b Bisericab etc.),b Volu ntariatulb înb diverseb
sectoare,b domeniib dinb viaŃab comunităŃii,b Serviciib c aritabile,b ActivităŃib
recreative,bdebdivertisment;b
e)bPrograme pentru comunitate, în ansamblul ei :bParteneriateb(întreb
școalăb șib instituŃiileb culturale,b școalăb șib biseric ă,b școalăb șib oameniib deb
afaceri),bEmisiunibradiobșibTVb(temebdebinteresbloc al,bregional,bzonal).b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b

b 135 bb
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
R
R
R
b
R
R
b
Figurabnr.b9 . Tipuri de programe specifice dezvoltării comunită Ńii
b
Scopulb acestorb programeb esteb acelab deb ab permiteb ind ivizilorb dinb
cadrulb uneib comunităŃib săb seb implice,b săb gestioneze ,b săb monitorizezeb
activităŃilebsocialebșibsăbparticipeblabpropriabdez voltare,bpebparcursulbîntregiib
vieŃi.R
CopiiiR șiR tinerii b suntb implicaŃib constantb cab partenerib înb diverseb
programe,bpentrubcăbpotbcontribuiblabelaborareabdeb planuribșibstrategiibînb
folosulblor.bExistăbobseriebdeborganizaŃiib(ex.b„Sa lvaŃibCopiii”,b„Inimăbpentrub
inimă”)bcarebsebimplicăbînbdiferiteb proiecte de educaŃie ,bde protecŃie socială b
ab copiilorb dinb familiib sărace,b ab copiilorjvictimeb a leb violenŃei/abuzului,b ab
copiilorjvictimebalebexploatăriibprinbmuncă,b de adăpostire abcopiilorbstrăzii,b
abcelorbrefugiaŃi,babcopiilorbdinbcomunităŃilebdeza vantajate,b de îngrijire bab
copiilorbcubdizabilităŃibetc.bb
Copiiib șib tineriib dorescb săb facăb parteb dintrjob anum ităb organizaŃie,b
asociaŃiebsaubclub,bacestblucrubfiindbunbelementbch eiebalbvieŃiiblorbsocialebînb
cadrulbcomunităŃii.bAutorităŃileblocalebtrebuiebsăb facăbeforturibpentrubaboferibRELAłIIBECONOMICE,BCULTURALE,BPOLITICE,BSOCIALEB
TRADIłII,BCREDINł EBDEBBAZĂ,BVALORIBȘIBNORMEBCOMUNE BProgrameR
pentruRcopiiR
șiRtineri:b
cursuribpeb
temab
educaŃieib
timpurii,b
atelierebdeb
stimulareab
creativităŃii,b
activităŃib
extrașcolare,b
schimburib
interculturale,b
activităŃibdeb
învăŃarebșib
dezvoltareb
personală,b
serviciib
caritabilebProgrameR
pentruRadulŃi :b
continuareab
studiilor,b
evenimenteb
specialeb
organizateb
pentrubadulŃiib
cubdeficienŃe,b
alfabetizareabînb
domeniulbnoilorb
tehnologiib
informaŃionale,b
voluntariatulbînb
școli,breducereab
șomajuluibProgrameR
pentruRfamilii :b
cursuribpebtemab
educaŃieib
părinŃilor,b
sprijinireab
familiilorbcub
dificultăŃi,b
activităŃib
specificeb
familiei,bsesiunib
debcomunicărib
privindbstatutulb
familieibînb
actualitate,b
implicareab
părinŃilorbînb
viaŃabșcoliib
bProgrameR
pentruR
persoaneleRdeR
vârstaRaRtreia :b
integrareabînb
activităŃib
socialebutile,b
implicareabînb
activitateab
anumitorb
organizaŃii,b
voluntariatulbînb
diversebdomeniib
dinbviaŃab
comunităŃii,b
activităŃib
recreative,bdeb
divertismentb

b 136 bunb cadrub careb săb leb permităb acestorab săb facăb parteb dintrjob organizaŃie,b
asociaŃieb saub dintrjunb club.b Asemeneab grupurib const ituieb centreb pentrub
activităŃib socialeb careb promoveazăb înb primulb rândb i mplicareab șib simŃulb
răspunderiibfaŃăbdebceilalŃi.bAutorităŃileblocalebp otbpuneblabdispoziŃiebobseriebdeb
planurib deb finanŃareb înb vedereab stabiliriib șib menŃi neriib oportunităŃilorb deb
desfășurarebabunorbactivităŃibdebrelaxare,bdiversti sment.b
Întrjobcomunitatebsănătoasă,bcopiiibșibtineriibpart icipăblabobseriebdeb
activităŃi:bconcertebcorale,brecitaluribinstrumenta le,bspectacolebdebdans,bteatrub
pentrubcopii,bteatrubdebpăpuși,bteatrujforum,bvizio năribdebfilme,bdemonstraŃiib
debdansbpebrotilebsaubdebgimnasticăbetc.bAcestblucr ubestebfacilitatbdebbunab
colaborareb dintreb factorii,b agenŃiib comunităŃiib (bi serica,b poliŃia,b agenŃiib
economicibetc.)bșibscotbînbevidenŃăbnecesitateabpar teneriatului.b
Parteneriatul bestebdefinitbcab„modalitatea,bformalăbsaubinformal ă,bprinb
carebdouăbsaubmaibmultebpărŃibdecidbsăbacŃionezebîm preunăbpentrubatingereab
unuibscopbcomun”b(Masari,b2008,bp.b694).bConsiderăm bcă,bdinbperspectivab
parteneriatuluib lab nivelulb comunităŃii,b trebuieb săb aibăb prioritateb serviciileb
pentrubcopiiibdinbmediulbruralbșibpentrubeducaŃiabt impurie.b
Programulb deb Granturib ȘcoalăjComunitateb (GSC)b îșib p ropuneb
îmbunătăŃireab accesuluib elevilorb dinb școlileb dinb me diulb ruralb lab unb
învăŃământb deb calitateb prinb stimulareab parteneriatu luib dintreb școalăb șib
comunitateab locală.b Școlileb șib comunităŃileb localeb suntb încurajateb săb
identificebîmpreunăbproblemelebcubcarebsebconfruntă ,bsăbformulezebșibsăb
implementezebpropriilebsoluŃiibpentrubrezolvareabac estora.b
Sebconsiderăbcăbparteneriatulbpublicjprivatbtrebuie bputernicbîncurajatb
înboferireabdebserviciibpentrubeducaŃiabtimpurie:b„ Statulbvabacordab vouchere
(demandSbased financing )b pentrub educaŃiab timpurieb peb careb copiii,b prinb
intermediulb familieib saub alb tutoreluib autorizat,b le b potb utilizab înb toateb
instituŃiilebdebeducaŃiebtimpuriebacreditate,bindif erentbcăbsuntbpublicebsaub
private”b(Maciuc,b2009,bp.b39).bPebacestebcoordonat e,banticipămbextindereab
interesuluibpentrubcopilbînbcadrulbcomunităŃii,bpeb măsurăbcebfemeilebsebvorb
implicabdinbcebînbcebmaibmultbînbviaŃabprofesională .b
Programeleb demarateb lab nivelulb comunităŃii,b careb se b adreseazăb
copiilorb șib tinerilorb șib lab careb aceștiab participă, b contribuieb nub numaib lab
descentralizare,b cib încurajeazăb responsabilizarea,b iniŃiativab civică,b
contribuindblabdezvoltareabcomportamentuluibfilantr opic.bb
Serviciilebsocialeboferiteb adulŃilorbsebbazeazăbpebprogramebcarebaubcab
scopbprotecŃiabșibasistenŃabsocială,bspijinul,bîngr ijireabmedicală,bconsiliereab
carierei,binformareabșibformareabprofesională.bEste bdeosebitbdebutilbcabtoateb
acestebmăsuri,bcarebsuntbincluseblabnivelulbuneibst rategiibcomunitare,bsăbŃinăb
contbdebcaracteristicilebvârstei:b
• dezvoltareabfizicăbșibintelectualăbaccentuată;b

b 137 b• independenŃă,bautodiagnosticare,bautoreflecŃie;b
• facilitareabînvăŃăriibdebexperienŃabanterioară;b
• montajbpsihologicbbazatbpebnecesităŃi,bfocusatbpebp robleme;b
• mediubcurricularbcolaborativ,binformal,bcentratbpeb necesităŃibetc.b
Ideeabdeb„ajutorare”bestebîntâlnităbînbculturabcont emporanăbșibfolosităb
dinbdorinŃabdebabîntăriblegăturabdintreboameni,bînb cadrulbcomunităŃii.bCentreleb
deb asistenŃăb socialăb pentrub adulŃib acordăb asistenŃă b înb îngrijireab șib
supervizareab persoanelorb cub diverseb probleme.b Acest eb centreb potb oferib
supraveghere,bmasă,btratamentbdebspecialitate,bprot ecŃiebpersoanelorbadulteb
aflatebînbdificultate.bNiciobcomunitatebnubarbtrebu ibsăbmanifestebtoleranŃăblab
violenŃă;bdinbpăcate,bexistăbunbnumărbdestulbdebmar ebdebfemeibcarebcadb
victimăb abuzuluib șib seb confruntăb cub violenŃab domest ică.b Cab unb efectb alb
abuzurilor,bfemeilebsebsimtblipsitebdebvaloarebșibn eputincioase.bCentrelebdeb
consiliereb împotrivab abuzuluib sexualb șib violenŃeib s untb deschiseb tuturorb
femeilor,bindiferentbdebvârstă,breligie,bnaŃionalit ate,borientarebsexuală,bstatutb
legal,bsocialbsaubmarital,bcredinŃebpoliticebsaubsi tuaŃiebeconomică.b
Consiliereab adulŃilorb înb cadrulb comunităŃiib include b ob paletăb deb
activităŃib șib îmbracăb formab unorb programeb referitoa reb la:b scădereab rateib
șomajului,b prevenireab parazitismuluib socialb (cerșet oriab șib vagabondajul),b
orientareabvocaŃională.bConsiliereabpastorală,bcabt ipbdebconsilierebreligioasăb
(tipb deb asistareb psihologicăb realizatăb deb preotb înb cadrulb comunităŃiib
religioase),bpoatebfibdeosebitbdebimportantăbpentru buniibadulŃi.b
Înb ceeab ceb priveșteb informareab șib formarea,b continu areab șib
completareabstudiilorblabadulŃi,bsebpoatebrealizabl abnivelulbcomunităŃiibprinb
diferitebformeborganizatorice.bCabinstituŃiibdebcul turăbgenerală,bUniversităŃileb
popularebsebadreseazăbtuturorbpersoanelor,bnivelulb șibmetodelebcursurilorb
fiindbadaptatebposibilităŃilorbintelectualebalebaud itoriului.bMajoritateabacestorb
UniversităŃibsuntbdeŃinutebșibadministratebdeborgan izaŃiibșibfundaŃiibprivate,b
funcŃionândbcabinstituŃiibdebinteresbpublicb(ex.bUn iversitateabPopularăb„Ioanb
I.b Dalles”,b Universitateab Popularăb „Sextilb Pușcariu ”).b Totb adulŃilorb lib seb
adresează,bînbesenŃă,bCursurilebprinbcorespondenŃă, bCursurilebprofesionalebșib
Cursurilebdebvară.b
Combinareab munciib cub îngrijireab copiilorb șib ab altor b membrib aib
familieibestebobproblemăbmajorăbpentrubfemeibșibdin bcebînbcebmaibmultbșib
pentrubbărbaŃi.bLabnivelulbpoliticilorbsociale,bcon statămbînbultimabvremebmaib
multebpreocupăribprivindbrealizareabunuibechilibrub întrebviaŃabprofesională,b
ceabpersonalăbșibceabfamilială.b
Văzutăbcab„formăbprimarăbdebcomunitatebumană”b(Maci uc,b2009,bp.b
118),bfamiliabpoatebfibconsideratăb„nucleulbcomunităŃii”.bImplic areabînbviaŃab
școliib esteb unab dinb modalităŃileb deb parteneriatb rea lizatb întreb familieb șib

b 138 bcomunitate.bConcepereabunorbpolitici,badicăbrealiza reabunuibplanbcarebsăb
cuprindăbproceduri,bmetode,bmijloace,bresursebetc., breprezintăbobcondiŃiebdeb
bazăbînbdemersulbdebimplicarebînbviaŃabcomunităŃii. bAnalizândblegăturabdintreb
școalăbșibfamiliebînbcadrulbcomunităŃii,bC.bFerguso n,bM.bRamos,bZ.bRudobșib
L.b Woodb (2008,b p.b 22)b identificăb următoareleb caract eristicib aleb
parteneriatului:b
• relaŃionareabcabexpresiebabîncrederiibșibcolaborări i;b
• recunoaștereab diferenŃelorb (deb nevoi,b deb clasă,b cul turale)b careb
încurajeazăbînŃelegereabșibrespectulbfaŃăbcebceibim plicaŃi;b
• implicareabtuturorbfactorilorbimportanŃibînbacŃiune abdebsprijinirebabb
învăŃăriiblabelevi.b
Parteneriatulbșcoalăjfamiliebestebobstrategiebviabi lăbșibimportantăbcareb
sebadreseazăbnevoilorbelevilorb(academice,bemoŃiona le,bsociale).bImplicareab
părinŃilorbînbeducaŃiabcopiilorbsebbazeazăbpebcolab orareabcubșcoalab(serbările,b
excursiile,bcomitetulbdebpărinŃibconstituitblabnive lulbfiecăreibclase,blectorateleb
cubpărinŃii,bvizitelebpărinŃilorblabșcoală,bconsult aŃiilebpedagogicebșibîntâlnirileb
periodicebcubspecialiștiibetc.).bPentrubcăbsuntbpar teneribaibprofesorilorbînb
procesulbeducativ,bpărinŃiibtrebuiebsăbcontribuiebî nbacestbprocesbcubpropriileb
resurse.b
Celeb maib recenteb cercetărib șib studiib înb domeniulb re laŃiilorb dintreb
familieb șib școalăb evidenŃiazăb aspecteb deb fond,b deb c areb programeleb careb
urmeazăbsăbfiebimplementateblabnivelulbcomunităŃiib arbtrebuibsăbŃinăbcontb
(Jordan,bOrozco,bAverett,b2001,bpp.b28j30):bb
a)brelaŃiabautenticăbdintrebfamilie,bșcoalăbșibcomu nitatebinfluenŃeazăb
pozitivb rezultateleb academiceb aleb elevilor,b înb toat eb domeniileb (literatură,b
știinŃe,bartebetc.);b
b)b legăturileb dintreb familieb șib comunitateb aub impac tb asuprab
frecventăriibșcolii,baspiraŃiilorbulterioare,btrece riibdeblabeducaŃiabspecialăblab
educaŃiabîntrjobclasăbobișnuită;b
c)b conexiuneab școalăjfamilieb poateb contribuib lab înŃ elegereab tânărj
adult,bpoatebcontribuiblabcreștereabautomotivaŃieib șibabstimeibdebsine;b
d)bacŃiunilebsocialebcubveciniibpotboferibpărinŃilo rbșibaltorbadulŃibunb
suportbînbdemersulbdebidentificarebaboportunităŃilo rbdebdezvoltarebșibînvăŃareb
alebcopiilor;bcândbaceastăbŃesăturăbdebrelaŃiibeste bextinsă,bcopiiibșibtineriib
obŃinbrezultatebpozitive;bb
e)braportulbdintrebșcoalăbșibcomunitatebpoateboferi belevilorbnoibșanseb
debînvăŃare,bînblocuribșibcontextebdiferite.b
Sprijinireab familieib deb comunitateb începeb odatăb cub activităŃileb
specificeb educaŃieib timpurii.b Acesteab vizeazăb maib m ulteb serviciib sociale,b
printrebcarebsănătateabșibeducaŃia.bOrfaniibsaubcop iiibcarebsuntbprivaŃibdeb

b 139 basistenŃab părinŃilorb saub tutorilorb trebuieb săb benef iciezeb deb ob protecŃieb
deosebităb dinb parteab comunităŃii.b Peb deb altăb parte, b șib familiab ajutăb
comunitateab prinb participareab lab diferiteb acŃiunib d eb voluntariatb șib prinb
sprijinulbfinanciarbsaubdebaltăbnaturăboferitbmembr ilorbcomunităŃiibaflaŃibînb
nevoie.b
Seb pareb căb denumireab deb persoanăBdeBvârstaBaBtreia b esteb maib
potrivităbdecâtbceabdebpersoanăbînbvârstă,bdeoarece bevocăbsectorulbpopulaŃieib
carebabdepășitbmijloculbvieŃii.bConstatămbcăbdacăbî nbtrecutbînŃelepciuneab
bătrânilorberabapreciatăbșibfolosită,bsocietateabmo dernăbpriveștebadeseabcub
neîncrederebutilitateablor,bdezvoltândbobculturăbîn bcarebaceștiabîșibgăsescbdinb
cebînbcebmaibgreublocul.bBătrâniibsuntbaceiași,bfie bcăbîibîntâlnimbînbcaseleblor,b
înbspitalebsaubînbinstituŃiilebdebasistenŃăbsocială .bEtichetareabdeb„bătrân”besteb
peiorativăbșibvabrămânebașabpânăbcândbimagineabdebs inebabpensionarilorbsebvab
schimba,b aspectulb financiarb avândb unb rolb important. b NeputinŃab deb ab seb
întreŃinebsinguribși,buneori,blipsabunuibspaŃiubdeb locuit,breprezintăbprincipaleleb
motivebpentrubcarebrecurgblabinternareabînbcămine.b Singurătateabsaubstărileb
conflictualebdinbfamiliebîibpotbdeterminabpebceibde bvârstababtreiabsăblocuiascăb
înbcăminebsaubcăminejspital.b
Pensionareab esteb unulb dinb momenteleb importanteb aleb vieŃiib înb
societăŃileb industrialeb occidentale.b Prinb încetarea b vieŃiib profesionale,b
vârstniculbîșibpierdebsentimentulbdebutilitatebsoci ală,bprestigiulbsocial,brolulbînb
familie,bfenomenulbfiindbresimŃitbcabobadevăratăbdr amăbsaub„moartebsocială”.b
Debaceea,bpensionareabaducebcubeabobcrizăb(maibales bdacăbaparebbruscbsaub
estebînsoŃităbdebboală).bLabvârstababtreia,bcrizabs ebdatoreazăbmorŃiibuneibrudeb
apropiate,b pierderiib locuinŃei,b internăriib înb spita lb (uneorib chiarb externării,b
spitalulb oferindujib vârstniculuib protecŃie,b securit ate),b infirmităŃii,b bolilor,b
problemelorbfinanciare.b
Persoaneleb deb vârstab ab treiab facb însăb parteb dinb com unitate,b
reprezentândb unab dinb categoriileb careb constituieb ob iectulb intervenŃieib
asistenŃilorbsociali.bPentrubablucrabcubceibînbvârs tă,bsebrecomandăbconstituireab
uneib echipeb formatăb dinb asistentulb social,b mediculb deb familie,b surorileb
comunităŃii,brude,bprieteni,bvecini.bb
„BătrâneŃea”bnubtrebuiebsăbfiebredusăblabobrealitat ebbiologicăbalcătuităb
dinbuzuribșibincapacităŃi.bTrecereabpraguluib„bătrâ neŃii”bnubsebproduceblab
aceeașibvârstăblabtoatebpersoanele,bdepinzândbdebcl aselebsociale.bAstfel,blab
claselebsocialebdebjos,breducereabansambluluibdebro luribaparebmaibdevreme,b
însăbob„bătrâneŃe”bautonomăbŃine,bînbmarebmăsură,bd ebpoliticilebsociale.b
Persoanelorbînbvârstăblibsebpoateboferibposibilitat eabdebabdesfășurabobactivitateb
debbirou,bdebcâtevaborebpebsăptămânăb(cubscopbutili tar)bsaubacesteabpotbfib
incluseb înb anumiteb grupurib informale,b înb cadrulb căr orab săb desfășoareb
activităŃibdebpetrecerebplăcutăbabtimpuluibliber.bÎ nbsprijinulbacestorabpotbvenib

b 140 bob serieb deb alŃib factorib importanŃib aib comunităŃiib ( OrganizaŃiileb deb Cruceb
Roșie,bBiserica).b
Înbstrăinătateb„existăbunbmarebnumărbdebactivităŃib deborganizarebînb
agenŃiilebdebvoluntari,bcumbarbfibcelebdebbibliotec ar,bdebcolectarebdebmobilă,b
adunareabdebfonduribsaubtransportareabpersoanelor,b muncibcarebnubnecesităb
abilitateabdebabcomunicabînbprofunzime”b(Marshall,b 1993,bp.b20).bLabnoi,besteb
nevoiebiniŃialbdebinformare,bdebsensibilizarebabopi nieibpublicebșibapoibdeb
implicarebefectivăbabcomunităŃiibînbanticiparea,bre zolvareabunorbproblemeb
specificebcelorbdebvârstababtreia.bIniŃiereabunorbp rogramebdebgenulbcelorb
menŃionatebcontribuieblabvalorificareabexperienŃeib persoanelorbdebvârstabab
treiabșiblabpăstrareab„sănătăŃii”buneibcomunităŃi.b

6.3.BRolulBUniuniiBEuropeneBînBpromovareaBeducaŃiei BpentruB
dezvoltareaBcomunitară R
EducaŃia pentru dezvoltarea comunitară barebînbcentrubobseriebdeb
programebșibactivităŃi,badresatebtuturorbmembrilorb comunităŃii,boferăbșanseb
egalebtuturorbcetăŃenilor,bîibaducebînbcentrulbaten ŃieibpebtoŃibactoriibsocialibșib
contribuieblabcreștereabcalităŃiibvieŃiibînbcadrulb comunităŃii.bDinbacestbpunctb
debvedere,bunbrolbimportantbîlbjoacăbComisiabEurope ană,bcarebderuleazăbunb
programbcebprotejeazăbfemeile,bcopiiibșibtineriibîm potrivabtuturorbformelorbdeb
violenŃă.b Astfel,b „Comisiab finanŃeazăb proiecteb cumb arb fib instituŃiileb deb
ocrotireb șib instituŃiileb sanitareb pentrub femei,b pre cumb șib eforturileb deb
schimbarebabatitudinilorbdebprotejarebabfemeilorbdi nbcadrulbgrupurilorbdeb
migranŃibșibminorităŃibetnice”b(ComisiabEuropeană,b 2009,bp.b11).b
Maib multb decâtb ob confederaŃieb deb state,b maib puŃinb d ecâtb unb statb
federal,bUniuneabEuropeanăbestebobconstrucŃiebnouăb carebnubintrăbînbniciob
categorieb juridicăb tradiŃională.b Comunitateab europe anăb seb mândreșteb cub
patrimonialbbogatbdebvalori.bÎnb1991,bConsiliulbEur opeanbdeblabMaastrichtbab
adoptatb Cartab comunitarăb ab drepturilorb socialeb fund amentale,b stabilindb
drepturilebdebcarebtrebuiebsăbsebbucurebtoŃiblucrăt oriibdinbU.E.b(Fontaine,b
2007,bp.b25):bb
b
1. liberabcirculaŃie;bb
2. obcompensaŃiebechitabilă;b
3. condiŃiibmaibbunebdebmuncă;bb
4. protecŃiebsocială;bb
5. dreptulbdebasocierebșibdebnegocierebcolectivă;b
6. dreptulbdebformarebprofesională;bb
7. tratamentbegalbpentrubfemeibșibbărbaŃi;bb
8. informarea,bconsultareabșibparticipareablucrătorilo r;bb
9. protecŃiabsănătăŃiibșibabsiguranŃeiblabloculbdebmun că;b

b 141 b10. protecŃiabcopiilor,babpersoanelorbînbvârstăbșibabce lorbcubhandicap.b
CartababfostbintegratăbînbTratatulbdeblabAmsterdamb înb1997,biarbacumb
sebaplicăbînbtoatebstatelebmembre.bIntratbînbvigoar ebînb1999,bTratatulbdeblab
Amsterdamb ab contribuitb lab consolidareab drepturilorb fundamentaleb aleb
cetăŃenilorbeuropeni.bSentimentulbunuibdestinbcomun bșibalbapartenenŃeiblab
aceeașibcolectivitatebnubpoatebfibcreatbînbmodbarti ficial;bestebnevoiebdebob
conștiinŃăb culturalăb comună.b Dinb acestb punctb deb ved ere,b programeleb
educaŃionaleb șib deb formareb aleb U.E.b aub unb rolb impor tant.b Înb domeniulb
culturii,bprogramelebeuropeneb„Cultura”bșib„MEDIA”b stimuleazăbcooperareab
întreb realizatoriib deb programe,b promotoriib acestora ,b organismeleb deb
radiodifuziunebșibartiștiibdinbdiferitebŃări.b
DomeniulBNumeleB
programuluiB
U.E.BB
ObiectiveB
ÎnvăŃământulb
școlarb Comeniusb5%b dinb eleviib Uniuniib Europeneb participăb lab
activităŃibeducativebcomuneb
ÎnvăŃământulb
superiorbErasmusb Treib milioaneb deb studenŃib aub posibilitateab săb
studiezeblabuniversităŃibdinbstrăinătateb
Formareab
profesionalăbLeonardob dab
VincibÎnbfiecareban,b80b000bdebpersoanebaubposibilitateab
săbfacăbstagiibînbcompaniibșibcentrebdebformareb
întrjobaltăbŃarăbeuropeanăb
ÎnvăŃământulb
pentrubadulŃibGrundtvigb Înbfiecareban,b7b000bdebpersoanebaubposib ilitateab
deb ab beneficiab deb activităŃib educativeb înb
străinătateb
Studiib deb
integrareb
europeanăbJeanbMonnetb SusŃinereb pentrub cercetareab academicăb ș ib
învăŃământulbînbdomeniulbintegrăriibeuropeneb
Tabelulbnr.b4.b Programele U.E. de formare continuă: cifre estimate pentru
perioada 2007S2013 b(Fontaine,b2007,bp.b43)b
FiecarebProgrambU.E.bsebconcentreazăbpebanumitebdom eniibprioritare.b
Astfel:b
1. Programul Comenius (învăŃământul școlar)
• MotivareabpentrubînvăŃarebșibînvăŃareababilităŃilor ;
• CompetenŃeleb cheie:b îmbunătăŃireab învăŃăriib limbilo rb străine,b
creștereabgraduluibdebalfabetizarebabpopulaŃiei,bri dicareabniveluluib
deb atractivitateb ab știinŃei,b susŃinereab antreprenor iatului,b
consolidareabcreativităŃiibșibinovaŃiei;
• ConŃinutbeducaŃionalbdigitalbșibservicii;b
• ParticipareablabactivităŃibfizicebșibpracticareabsp ortului;bb
• Predareabînbcadrulbunorbgrupuribdiversebdebelevi;bb

b 142 b• ÎnvăŃareabtimpuriebșibpreșcolară;b
• Abordareab dezavantajelorb sociojeconomiceb șib reducer eab
abandonuluibșcolarbtimpuriu. B
2. Programul Erasmus (învăŃământ superior)
• Sprijinb pentrub studenŃi:b extindereab acŃiunilorb deb m obilitate,b
studiereabînbstrăinătate,bpregătireablingvistică;b
• Sprijinbpentrubprofesori:bpredareabînbstrăinătate,b vizitebdebstudiu,b
formareabprofesionalăbînbstrăinătate;b
• Sprijinb pentrub instituŃiileb deb învăŃământb superior: b proiecteb
multilaterale,b programeb intensiveb deb colaborare,b ac ademiceb șib
structurale;b
• Sprijinbpentrubîntreprinderi:bplasareababsolvenŃilo r,bocupareabpieŃeib
forŃeibdebmuncăbcubpersonalbdebspecialitate. BB
3. Programul Leonardo da Vinci (formare profesională )R
• Mobilitateabtransfrontalieră;b B
• Cooperareabpentrubdezvoltarebșibinovare; B
• Schimbulb deb buneb practici,b înb vedereab creșteriib deb expertizăb ab
personaluluibșibadaptăriiblabnevoilebdebpredarebșib învăŃare;B
• Dobândireab deb cătreb cetăŃeniib europenib ab unorb noib c unoștinŃe,b
abilităŃibșibcalificări; B
• CreștereabcompetitivităŃiibpebpiaŃabeuropeanăbabmun cii;B
• ÎmbunătăŃireabcalităŃiibsistemelorbdebformarebprinb dezvoltareabșib
transferulbdebpoliticibinovative,btransferulbdebcon Ńinut,bmetodebșib
proceduri.B
4. Programul Gruntvig (învăŃământ pentru adulŃi)
• Vizite,bplasamente,bschimburibdebformare;b
• Parteneriatebaxatebpebtemebdebinteresbcomun;b
• ProiectebmultilateralebpentrubîmbunătăŃireabsisteme lorbdebeducaŃiebab
adulŃilorb prinb dezvoltareab șib transferulb deb inovare b șib deb buneb
practici.R
5. Programul Jean Monnet (studii de integrare europe ană)
• Suportb pentrub instituŃiileb deb învăŃământb superior:b centreb deb
excelenŃă,bmodulebdebcurs,bsprijinbpentrubasociaŃii lebacademicebdeb
profesoribșibcercetătoribînbdomeniulbintegrăriibeur opene;b
• SuportbpentrubșasebinstituŃiibacademicebspecificebc areburmărescbunb
obiectivb deb interesb european,b cumb arb fib Colegiulb Eu ropeib șib
InstitutulbUniversitarbEuropean;b
• Suportb pentrub asociaŃiib activeb lab nivelb europeanb în b domeniulb
educaŃieibșibformăriibprofesionale.b

b 143 bÎnbesenŃă,bdezvoltareabcomunitarăbarebscopulbdebabr ealiza,bprinbefortb
colectiv,b ob viaŃăb maib bună.b Cândb oameniib lucreazăb î mpreunăb pentrub ajșib
îmbunătăŃibpropriabviaŃă,brezultatulbestebobconsoli darebabcomunităŃii .bLabnivelb
mondial,bpoliticabdebdezvoltarebcomunitarăbsjabbaza tbpe:beducaŃiabadulŃilor,b
educaŃiab compensatorieb ab celorb privaŃib deb educaŃiab formală,b difuzareab deb
tehnologiibalternative,bsprijinulbpersoanelorbdefav orizatebetc.bb
PentrubconstruireabșibdezvoltareabuneibcomunităŃi,b sebpotbfolosibdiferiteb
practicib careb contribuieb la BîmbunătăŃireab calităŃiib vieŃii.b Înb acestb sens,b ob
strategiebeducaŃionalăbprivindbdezvoltareabcomunita răbnibsebparebceabmaibbunăb
soluŃiebpentrubformareabcunoștinŃelorbșibcompetenŃe lorbspecifice. B
R R
BibliografieB
1. Albulescu,b I.b (2007).b Doctrine pedagogice .b București:b Editurab
DidacticăbșibPedagogicăb
2. Comisiab Europeană.b (2009).b Europa pentru femei .b Bruxelles:b
ComisiabEuropeană, RDirecŃiabGeneralăbComunicareb
3. Ferguson,bC.,bRamos,bM.,bRudobZ.,bWoodbL .b(2008).RThe SchoolS
Family Connection: Looking at the Larger Picture. A Rev iew of
Current Literature:
http://www.sedl.org/connections/resources/sfclitrev .pdf.b
4. Fontaine,b P.b (2007).b Europa în 12 lecŃii. b Bruxelles:b Comisiab
Europeană,bDirecŃiabGeneralăbComunicareb
5. Horyna,b L.,b Decker,b L.b (1991).b Community education principles.
Developed for the National Coalition for Community Education S
originally printed in the Community Education Journa l:b
http://www.dpi.state.wi.us/dpi/dltcl/bbfcsp/ceprin. html.b
6. Jordan,b C.,b Orozco,b E.,b Averett,b A.b (2001).b Emerging Issues Rin
School, Family, & Community Connections. Annual Synth esis:b
http://www.sedl.org/connections/resources/emergingi ssues.pdf.b
7. Maciuc,bI.b(2009).b Pedagogia diferenŃiată pe vârste. bVol. I. Copilul
înainte de intrarea în școală. Craiova:bEditurabSitechb
8. Marshall,bM.b(1993).b AsistenŃa socială pentru bătrâni. bEdiŃiababIIja.b
București:bEditurabAlternativeb
9. Masari,b G.A.b (2008).b „EducaŃiab școlarăb șib parteneri ateleb școalăj
familiejcomunitate”,b înb Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice .bEdiŃiababIIja,bcoord.bC.bBîrzeabșibC.b
Cucoș.bIași:bEditurabPoliromb
10. Minzey,b J.b (2008). BCommunity Education Basic Beliefs: b
http://dpi.wi.gov/fscp/cebb.html.b
B

b 144 b7.BEducaŃiaBpentruBpaceB
B
ValiBIlie∗∗ ∗∗B
B
7.1.BDelimităriBconceptuale,BdeschideriB
Studiilebdesprebpacebșibconflictbreprezintăbunbdome niubacademicbcareb
implicăbunbefortbinterdisciplinar.b
Paceab poateb fib înŃeleasăb cab unb principiub ordonatorb cosmic,b cab ob
expresiebconcentratăbabuneibordinibmondialebcarebîș ibgăseștebultimulbrefugiub
șibultimablegitimitatebînbDumnezeu,biarbmaibapoi,bc aburmarebabsecularizăriib
gândiriibpoliticebdebdupăbepocabReformei,bînbraŃiun eabdebcarebdispunbînbmodb
naturalbtoŃiboameniib(Meyers,b1993).b
Dejablungulbvremii,baubapărutbmaibmulteb teoriibdesprebpace:b
a)bPaceabcab strategie de anticipare ;b
b)bPaceabcab efort de construire și păstrare a liniștii și ordin ii socialeb
(paceabpozitivă);b
c)b Paceab cab pluralitate (Școalab deb studiib pentrub paceb deb lab
Innsbruck);b
d)b Paceab cab teorie a democraŃiei b (apanajulb liberalilorb șib
democraŃilor).b
DefiniŃiabtermenuluibpoatebvariabînbfuncŃiebdebreli giebsaubcultură,bînsăb
celebmaibcunoscuteb sensuri alebtermenuluibsunt:bb
• lipsabdebagresivitate,bviolenŃăbsaubdebostilitate;b
• liniștebcarebreflectăbobatmosferăbdebcalm,bobstareb contemplativă;b
• starebdebechilibrubșibînŃelegereabproprieibpersoane bșibabcelorlalŃi;b
• abordarebabrelaŃiilorbdebfamiliebsaubdebgrupbcarebe vităbceartabșib
cautăblipsabdebperturbarebsaubdebagitaŃie.bb
EducaŃia pentru pace b constituieb ceab maib sigurăb modalitateb deb
eliminarebabagresivităŃii,babviolenŃei,babterorismu luibșibabconflictelorbdintreb
comunităŃi.bEabreprezintăbunbfactorbcapabilbdebabco ntribuiblabcreareabuneib
societăŃib democratice.b Paceab esteb ob aspiraŃieb ab pop oarelor,b unb imperativb
fundamentalbalbepociibnoastrebșibobfinalitatebprior itarăbabeducaŃieibdebastăzibșib
debmâine.b
EducaŃiab pentrub paceb șib cooperareb esteb unab dinb noil eb educaŃii.b
Aceastabîșibpropunebsăbtransmităbelevilorbobcultură babpăcii,bcarebsăbformezebșib
cultivebaptitudinilebșibatitudinilebcivicebdebabord arebabproblemelorbsocialeb
prinbdialogbșibparticiparebefectivă.bCooperareabest ebunbtipbdebinteracŃiuneb
carebpoatebantrenabdouăbsaubmaibmultebpersoanebceba ubunbscopbcomun.b
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb b
∗bLectorbunivbdr.,bDepartamentulbpentrubPregătireabP ersonaluluibDidactic,bUniversitateabdinb
Craiovab

b 145 bSuccesulbunuiabestebșibsuccesulbceluilalt,biarbreco mpensabestebegalăbpentrub
toŃi.b
Considerămb căb educaŃiab arb trebuib săb contribuieb lab î nŃelegereab
internaŃională,b lab întărireab b păciib mondialeb șib ab l upteib împotrivab tuturorb
formelorbșibvarietăŃilorbdebrasism,bdebfascismbsaub debapartheid,bcabșibabtuturorb
altorbideologiibcarebinspirăburăbnaŃionalăbsaubrasi ală.b
ÎntregulbînvăŃământbtrebuiebsăbcontribuieblabeducar eabsentimentuluibșib
abideiibdebsolidaritatebumanăbprinbpromovareabconŃi nuturilorbdesprebșibpentrub
pacebînbcadrulbcurriculumuluibpreuniversitarbșibuni versitar.bAcestblucrubsjab
realizatb dejab înb școlileb asociateb aleb U.N.E.S.C.O., b înb școlileb pilotb aleb
AsociaŃieibMondialebpentrubideeabdebșcoalăbcabinstr umentbalbpăciibînbuneleb
ŃăribcabNorvegia,bSuedia,bElveŃia.bFormareabuneibcu lturibplanetarebșibabuneib
conștiinŃebabpăciibsebimpunbcabfinalităŃibuniversal bvalabilebalebeducaŃiei.b
Pacifismul bestebopoziŃiabfaŃăbdebrăzboibsaubdebviolenŃăbcabmi jlocbdeb
soluŃionareb ab litigiilor.b Pacifismulb acoperăb unb spe ctrub deb opinii,b deb lab
convingereabcăbdivergenŃelebinternaŃionalebpotbșiba rbtrebuibsăbfiebrezolvateb
pașnic,bpânăblabrespingereabutilizăriibviolenŃeibfi zicebpentrubabobŃinebavantajeb
politice,beconomicebsaubsociale.bb
Măsurile, operaŃiile de pace constau în:
• prevenirea conflictului :b includeb activităŃib diferite,b înb special,b
potrivitbCapitoluluibVIbdinbCartabO.N.U.,bvariindbd eblabiniŃiativeb
diplomaticeb lab desfășurareab preventivăb deb trupe,b pr evenindb
escaladareabdisputelorbînbconflictebarmatebsaubexti ndereabacestorab
șibînbaltebzone;bprevenireabconflictelorbpoatebsăbi ncludăbmisiunibdeb
documentare,bconsultări,bavertizări,binspecŃiibșibm onitorizări;b
• realizarea păcii :b poateb săb includăb asigurareab deb buneb oficii,b
medierea,b concilierea,b precumb șib acŃiunib cumb arb fi: b izolareab
diplomaticăbșibimpunereabdebsancŃiuni;bacestebopera Ńiibconstaubînb
efortulbdebabsoluŃionabunbconflictbsaubdebabmenŃine bpaceabprinb
acŃiunib diplomatice,b persuasive,b deb mediereb saub neg ociere,b darb
necesitândbuneoribfolosireabforŃeibmilitarebsaubaba ltorbmijloace;b
• bconstrucŃia păcii :bestebobacŃiunebpostjconflictbdesfășuratăbpentrub
descoperireabșibidentificareabstructurilorbcarebtin dbsăbconsolidezebșib
săb întăreascăb bazab politicăb înb scopulb evităriib reiz bucniriib
conflictului;bincludebmecanismelebnecesarebpentrubi dentificareabșib
sprijinireabstructurilorbcarebsăbconsolidezebpacea, bsăbdezvoltebunb
sentimentb deb încredereb șib săb sprijineb reconstrucŃia b economicăb jb
poatebnecesitabatâtbimplicarebmilitară,bcâtbșibcivi lă;b
• menŃinerea păcii :breprezintăblimitarea,bmoderareabși/saubîncheierea b
ostilităŃilorbîntrebstatebsaubînbinteriorulblor,bpr inbintervenŃiabuneib

b 146 bterŃebpărŃi,bimparŃială,borganizatăbșibdirijatăblab nivelbinternaŃional,b
carebfoloseștebforŃăbmilitarăbșibcivilibpentrubcomp letareabprocesuluib
politicb deb soluŃionareb ab conflictuluib șib pentrub rei nstaurareab șib
menŃinereabpăcii;b
• impunerea păcii :bestebobacŃiune,bpotrivitbCapitoluluibVIIbdinbCart ab
O.N.U.,bdebfolosirebabmijloacelorbmilitarebpentruba brestaurabpaceab
întrjobzonăbdebconflict;baceastabpoatebincludebtrat areabunuibconflictb
întrebstatebsaubînbinteriorulbunuibstatbalebcăruibi nstituŃiibaubintratbînb
colapsbsaubpentrubabsatisfacebnevoibumanitare.b
NoŃiuneab deb ob „culturăb ab păcii”,b ab fostb elaboratb pe ntrub primab
U.N.E.S.C.O.,blabCongresulbInternaŃionalbcarebabavu tblocblabYamoussoukro,b
CoastabdebFildeș,bînb1989.bOb cultură a păcii și a nonSviolenŃei bcuprinde:b
1. EducaŃiabpentrubobculturăbabpăcii;b
2. ToleranŃă,bsolidaritatebșibînŃelegerebinternaŃional ă;bb
3. Participareabdemocratică;b
4. LiberabcirculaŃiebabinformaŃiilor;bb
5. Dezarmarea;bb
6. Drepturilebomului;bb
7. Dezvoltareabdurabilă;b
8. EgalitateabdintrebfemeibșibbărbaŃi.bb
VăzutăbcabfiindblaturabintelectualăbabcivilizaŃiei, bculturabpăciibestebob
forŃăbproductivă,bdarbșibreproductivăbprinbtransmit ereabmodelelorbculturaleb
alebtrecutuluibșibprezentului.bPrinbputereabeibdeba bimprimabînbmodbactivbvalorib
șibideibnoi,bnorme,batitudinibșibcomportamentebcure nte,bremarcămbcontribuŃiab
educaŃionalăbpebcarebaceastabobdeŃine.bb
b
7.2.BPacea:Bstabilitate,BsiguranŃăBșiBsecuritateB
ÎnbasigurareabșibmenŃinereabpăcii,bexistăbcâtevabin stituŃiibșiborganismeb
internaŃionalebcarebaubdoveditbcăbaubunbrolbactivbî nbultimabvreme.bÎnlocuindb
LigabNaŃiunilorbUnite,bO.N.U.babfostbînfiinŃatăbînb 1945,bdupăbalbdoileabrăzboib
mondial,bcubscopulbdebabopribrăzboaielebîntrebŃărib șibaboferibobplatformăbdeb
dialog.bb
CaborganismebalebO.N.U.,bU.N.I.C.E.F.bșibU.N.E.S.C. O.bsuntbavocaŃiib
educaŃieibpentrubpace.bPrimulbarebunbmarebrolbînbpr omovareabpoliticiibdeb
protecŃiebsocialăbabcopilului,bpromovareabdrepturil orbcopiluluibșibabdreptuluiblab
educaŃie.bMarebpartebdinbmuncabefectuatăbdebU.N.E.S .C.O.bestebcentratăbpeb
promovareabeducaŃieibpentrubpace,bdrepturilebomului bșibdemocraŃie.bb
AnalizândbagendabglobalităŃiibînbactualitate,bM.bMa liŃabsubliniazăbrolulb
operaŃiilorbdebmenŃinerebabpăciibalebO.N.U.bPrintre biniŃiativelebO.N.U.bseb

b 147 bnumărăbînfiinŃareabtrupelorboferitebvoluntarbdebsta tebpentrubabintervenibînb
cazuribdebconflict.bCăștilebalbastrebsuntbcăștibale bglobalităŃii.bDeblabsimplab
menŃinereb ab păciib cab separareb ab douăb părŃib combatan teb șib menŃinereb ab
armistiŃiului,bsjabtrecutblaboperaŃiabdebstabilireb abpăcii,bprinbasistareabpărŃilorblab
realizareabunuibacordbdurabilbșiblabconstruireabpăc ii,bprinbîncercareabdebajlb
tranformabpebadversarbînbpartener.bLabtoatebacestea bsebadaugăbcampaniabdeb
prevenirebabconflictelor,bcarebpriveștebchiarbforma rea,banaloagăbcubpregătireab
cadrelorbmilitare,bdinboperaŃiilebdebmenŃinerebabpă cii,babexperŃilor,bdiplomaŃi,b
negociatoribșibanaliștibceruŃibdebaceastăbnouăbînde letnicireb(MaliŃa,b2001,bpp.b
136j137).b
O.N.U.,b dupăb aprobareab deb cătreb Consiliulb deb Securi tate,b trimiteb
forŃeleb deb menŃinereb ab păciib înb regiunileb înb careb c onflicteleb armateb sjaub
încheiatbrecentbsaubaubfostbîntreruptebpentrubabpun ebînbaplicarebacordurilebdeb
pacebșibpentrubabdescurajabcombatanŃiibsăbreiabosti lităŃile.b
Înainteb deb ab devenib unb adevăratb obiectivb politic,b i deeab unificăriib
Europeib nub erab decâtb unb visb alb filosofilorb șib vizio narilor.b V.b Hugo,b deb
exemplu,babavansatbideeab„StatelorbUnitebalebEurope i”,bfiindbinspiratbdeb
idealurilebumaniste.bAubvenitbînsăbrăzboaielebcareb aubdevastatbcontinentulbînb
primabjumătatebabsecoluluibXX.bCeibcarebaubopusbrez istenŃăbtotalitarismuluib
înb timpulb celuib dejalb doileab războib mondialb eraub ho tărâŃib săb punăb capătb
antagonismuluibinternaŃionalbșibrivalităŃilorbînb Eu ropabșib astfelbsăbcreezeb
condiŃiilebnecesarebuneibpăcibdurabile.bb
Întreb1945bșib1950,bcâŃivaboamenibdebstat,bprecumbR .bSchuman,bK.b
Adenauer,bA.bdebGasperibșibW.bChurchillbșijaubpropu sbsăbconvingăbcetăŃeniib
debnecesitateabintrăriibîntrjoberăbnouă,bceababunei borganizăribstructuratebab
EuropeibOccidentale,bbazatebpebinteresebcomunebșibf ondatebpebtratate,bcarebarb
garantabstatulbdebdreptbșibegalitateabîntrebtoatebŃ ărilebmembre.b
SecuritateabinternăbșibexternăbsuntbdouăbfeŃebaleba celeiașibmonede.b
Combatereabterorismuluibșibabcrimeiborganizatebnece sităbobcolaborarebstrânsăb
întreb forŃeleb poliŃieneștib dinb toateb Ńărileb U.E.b Cr eareab unuib „spaŃiub deb
libertate,bsecuritatebșibjustiŃie”bînbinteriorulbU. E.bconstituiebobprovocareblab
nivelb European,b necesitândb ob coordonareb ab acŃiunilo rb întreprinseb deb
autorităŃileb naŃionale.b Organismeb precumb Europol,b O ficiulb Europeanb deb
PoliŃie,bEurojust,bcarebpromoveazăbcooperareabîntre bprocurori,bjudecătoribșib
ofiŃeribdebpoliŃiebdinbŃărilebmembrebalebU.E.,bsunt bchematebsăbjoacebunbrolb
maibactivbșibmaibeficient.b
AtentatelebdeblabMadridbdinbmartieb2004bșibdeblabLo ndrabdinbiulieb2005b
aubdeterminatbstatelebmembrebsăbîșibintensificebcoo perareabpentrubcombatereab
terorismului,bproblemăbimportantă,bdupăbcumbrezultă bdintrjunbmaterialbrecentb
apărut.bÎnbprezent,bexistăbobseriebdebproblemebcare bpotbfibrezolvatebdacăbtoateb

b 148 bŃărilebdinblumebcoopereazăbînburmătoarelebdomenii:b poluareabșibschimbărileb
climatice,bfoameabșibsărăcia,bcriminalitateabintern aŃionalăbșibterorismul.b
Deoarecebterorismulbpoateblovibcubbrutalitateboriun debînblume,biarb
crimab organizatăb ab devenitb foarteb sofisticată,b ab fo stb creatb Sistemulb deb
informaŃiibSchengenb(S.I.S.)bcab„bazăbdebdatebcompl exăbcarebpermitebforŃelorb
poliŃieneștib șib autorităŃilorb judiciareb săb facăb sch imbb deb informaŃiib despreb
bunuribfurate,bcumbarbfibvehiculebșibobiectebdebart ă,bsaubdesprebpersoanelebpeb
numelebcărorabsjabemisbunbmandatbdebarestarebsaubob cererebdebextrădare”b
(Fontaine,b2007,bp.b47).b
Mediulbdebsecuritatebactualbestebdeosebitbdebdinami cbșibînbcontinuăb
schimbare.b Politicab actualăb deb contracarareb ab vulne rabilităŃilorb lab adresab
securităŃiib șib apărăriib mondialeb graviteazăb înb juru lb ideiib deb stopareb ab
conflictelorb interb șib intrastatale,b grupareab statel orb înb organizaŃiib
internaŃionale,b meniteb săb asigureb unb climatb satisfă cătorb deb securitateb șib
apărare.b
ImplicareabU.E.bînb Programul PEACE besteb extrembdebvaloroasă;b
legăturabeuropeanăbcubunbproiectbdebconsolidarebabp ăciibestebimportantă,biarb
U.E.brecunoașteblegăturabdintrebsărăcie,bbunăbguver nanŃăbșibconflict.bÎnbceeab
cebpriveștebprevenireabconflictuluibșibdezvoltareab șibconsolidareabpăcii,bseb
conștientizeazăbdinbcebînbcebmaibmultbfaptulbcăbdez voltareabeconomică,boricâtb
deb importantăb arb fi,b nub poateb asigurab paceab durabil ă.b Aceastab trebuieb
înŃeleasăbînbdiferitebcontexte,batâtbdinbperspectiv abconflictelorbinternaŃionale,b
câtbșibabcelorbregionale.bb
Unbfactorbfoartebimportantbînbacestbdomeniulbîlbcon stituiebdezvoltareab
echitabilă,bdarbșibacŃiunilebdebpromovarebabguverna nŃeibeficientebșibabuneib
societăŃib stabile.b Esteb adeseab subliniatăb importanŃ ab majorăb ab medieriib înb
soluŃionareabconflictelorbviolenteb(Comisiabpentrub dezvoltareb regionalăb ab
ParlamentuluibEuropean,b2007,bp.b3).b
B
7.3.BEducaŃiaBpentruBpaceB
Bazândujseb peb principiib șib practicib careb aub evoluat b dejab lungulb
timpului,beducaŃiabpentrubpacebîșibpropunebsăbculti vebcunoștinŃe,babilităŃibșib
atitudinibnecesarebpentrubabatingebobculturăbabpăci i.b
EducaŃia pentru Pace bestebfondatăbpeburmătoareleb valori și atitudini :bb
• Respectulb pentrub semeni,b indiferentb deb rasă,b sex,b v ârstă,b
naŃionalitate,b clasă,b aspect,b convingerib politiceb s aub religioase,b
capacităŃibfizicebsaubpsihice;bb
• Empatia;b
• CredinŃabînbschimbareabpozitivă;bb
• Apreciereabșibrespectulbpentrubdiversitate.bb

b 149 b• Stimăbdebsine;bb
• Angajamentulb deb ab promovab nonviolenŃa,b echitateab și b justiŃiab
socială;bb
• Preocupareab pentrub mediulb înconjurătorb șib înŃeleger eab deb
ecosistemului;bb
• Angajamentulbdebabstimulabegalitateabîntrebsexe.bb
FinalităŃile educaŃiei pentru pace bsebpotbgrupabînbtreibmaribcategorii:bb
1. Însușireabunorb conceptebpertinentebspecificebdomeniului:bpacebșib
educaŃieb pentrub pace,b dezarmareb șib educaŃieb pentrub dezarmare,b
democraŃieb șib drepturileb omului,b cooperareb șib echit ate,b culturăb
universalăbșibculturibnaŃionale,bvaloribfinalebșibv aloribinstrumentale,b
problematicablumiibcontemporanebșibsoluŃiilebposibi le,bprospectivab
socialăbșibrelaŃiabviitoruluibcubprezentulbșibtrecu tul,bcunoaștereab
omuluibșibabdiversităŃiibtipurilorbumane,bdistincŃi abîntrebpacifiștib
apărătoribaibpăciibșibconstructoribaibpăcii,bagresi unebșibagresivitate,b
conflictbșibstăribconflictuale,bfanatismbșibconving ere;bb
2. Însușireabunorb priceperibsaubaptitudini :babascultabcubreceptivitateb
pebaltulbsaubpebalŃii,babdialoga,babfacebpropunerib șibabdabrăspunsuri,bab
comunicabfidelbpropriilebopiniibsaubintenŃii,babini Ńiabschimbăribșibableb
controla,babînvăŃabcontinuu;b
3. Însușireabunorb comportamente bsaubatitudini:bresponsabilitatebfaŃăb
deb propriab patrieb șib deb colectivitateab mondială,b so lidaritateb șib
încrederebînbsemeni,brespectbfaŃăbdebpropriabcultur ăbșibdebculturab
altorbpopoarebsaubcolectivităŃi,btoleranŃăbînbsensu lbdebacceptarebab
diversităŃiibșibgenerozitate,bprobitatebmoralăbșibi ntelectuală,brespectb
faŃăbdebvalorilebspiritualebșibdebpurtătoriibdebval ori,bmodestiebșib
recunoaștereab meritelorb saub ab talentelorb altora,b sp iritb criticb șib
capacitatebdebabluabdecizii.b
Labnivelbglobal,bobiectivulbgeneralbalb EducaŃiei pentru Pace bestebdebab
ajutablabconstruireabuneiblumibpașnice,baspectbcare bpresupune:bb
• ÎnŃelegereabnaturiibșibaboriginilorbviolenŃei,bprec umbșibabefectelorb
sale;bb
• Creareabcadruluibpentrubrealizareabpăciibșibliniști ibsociale;bb
• Conturareab sensibilităŃiib înb relaŃiileb dintreb oamen i,b înb interiorulb
naŃiuniibșibîntrebnaŃiuni;bb
• ÎncurajareabdemersuluibdebcăutarebabsoluŃiilorbalte rnative;b
• EchipareabcopiilorbșibadulŃilorbcubabilităŃibperson alebdebsoluŃionareb
abconflictelor;bb
• Creareabuneiblumibmaibpașnicebînbcarebfiecareb dintr ebnoibpoateb
devenibagentbdebschimbare;bb

b 150 b• CreareabunuibmediubdebînvăŃarebînbcarebrelaŃiilebde bconflictbpotbfib
explorateb șib înŃeleseb maib bine,b înb vedereab anticipă riib și/saub
rezolvăriiblor.b
Paceabnubînseamnăblipsabconflictului;bînboricebacŃi unebdebcooperareb
existăbelementebdebconflict.bPaceabnubînseamnăbnici babsenŃabrăzboiului;beab
trebuieb săb fieb construităb cub participareab fiecăruia ,b peb bazab uneib viziunib
comune.bSebvorbeștebdinbcebînbcebmaibmultbdesprebed ificareabuneib„culturibab
păcii”,b avândb dreptb fundamentb valorileb universaleb a leb respectuluib vieŃii,b
libertăŃii,bsolidarităŃii,btoleranŃei,begalităŃiibî ntrebbărbaŃibșibfemei.bEleviibșib
studenŃiibaubnevoiebdebobpregătirebintelectualăbșib afectivăbînbdomeniulbpăciibșib
ablumiibînbcarebtrăiesc,blumebcarebîmbinăbdiversita teabcubunitatea,bpunânduj
nebfaŃăbînbfaŃăbcubnoibprobleme,baspiraŃiibșibtrebu inŃebcarebnubmaibpotbfib
eludate.b
ViolenŃăR
bPaceR
b
Personal:basaltul,brăpirea,b
brutalizarea,bcrima,b
epurareabetnicăb
InstituŃional :brăzboiul,b
distrugereablabscarăbmareb
abplantelorbșibanimalelorb
bNegativă bb
(definităbnegativ)b
absenŃabviolenŃeibpersonalebșib
instituŃionaleb
IndirectB
sexismul,brasismul,bsărăcia,b
discriminarea,blipsabserviciilorbdeb
educaŃiebșibsănătatebPozitivăBB
(definităbpozitiv)b
bunăstarea,bjustiŃiabsocială,begalitateab
debgen,brespectareabdrepturilorbomuluib
b
Tabelulbnr.b5.b ViolenŃa și pacea S aspecte cheie
Deoarecebpaceabimplicăbprevenireabconflictelor,best ebnevoiebcabînb
demersurilebeducativebsăbexistebastfelbdebpreocupăr i.bModelul de mediere a
conflictelor dintre elevi b trimiteb lab ob metodăb eficientăb deb soluŃionareb ab
conflictelorb socialeb careb aparb zilnicb întreb copiib ș ib tineri.b Acestb modelb
urmeazăbaceleașibprincipiibcabșibcelelalteb proceduri de mediere :b
a)bsebbazeazăbpebvoluntariat;b
b)bfacebapelblabambelebpărŃibimplicatebînbconflict, bdarbșiblabobterŃăb
persoanăbimparŃială;b
c)bgenereazăbmaibmultebsoluŃii;b
d)bcuprindebnegociereabșibalegereabceleibmaibbunebr ezolvăribetc.b
ÎnbaceastăbsituaŃie,bestebdeosebitbdebimportantbfap tulbcăbnubprofesoriib
suntbceibcarebmediază,bcibelevii;baceștibelevijmedi atoribvorbîncercabsăbseb

b 151 bocupebdebconflictbimediatbdupăbizbucnireablui,bînbp auzebsaubînborelebdebdupăb
debutulbacestuia.bb
Programele carebsebocupăbdeb EducaŃia pentru pace baubînbcentrubtemeb
careb transcend,b unificăb diferiteb subiecteb deb intere sb școlar.b Înb timpb ceb
abordeazăb temeb cumb arb fib armoniab interetnică,b drept urileb omuluib șib
democraŃia,bproceselebdebluarebabdeciziilor,baceste aboferăbobatenŃiebdeosebităb
problemelorblegatebdebviitorulblumii,bdezvoltareabp sihosocială,bmorală,beticăb
șibspirituală,befectelebviolenŃeibșibalebrăzboiului .bAceastăbabordarebcombinatăb
stabileștebfundamentulbpentrubcreareabuneibculturib abpăcii.bb
B
7.4.BExemplu:BProiectBeducativB9BEducaŃiaBpentruBpa ceB
1.R Analiza,R diagnosticul,R explorarea (componenta valorică, cu
trimitere la lista de conŃinuturi tematice) :b
b
1.1. Identificarea problemei :b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
Figurabnr.10 . ConŃinuturi tematice ce pot constitui probleme al e educaŃiei pentru pace

1.2. Radiografierea situaŃiei comunităŃii locale din perspectiva
posibilităŃilor ei de a sprijini clasa/școala :btrimiteblabideeabdebparteneriatb
întrebșcoalăbșibceilalŃibfactoribaibcomunităŃiibexploatareabșib
neglijenŃab
gravăbfaŃăbdeb
copiibDiscrimijb
nareabșib
violenŃabfaŃăb
debfemeibtratamentulbdegradantbșib
practicilebdiscriminatoriib
faŃăbdebpopulaŃiab
autohtonă,bminorităŃileb
etnicebșibculturalebsaub
grupurilebdefavorizateb
intoleranŃa,b
lipsabdeb
comunicarebșib
înŃelegereb
multiplicareab
cazurilorbdeb
abandonbșcolar,b
violenŃăbșib
delincvenŃăb
juvenilăbagresiunib
brutalebfaŃăbdeb
străini,b
refugiaŃibșibalteb
tipuribdeb
persoanebProblemaB

b 152 bb 1.3. Listarea nevoilor, a necesităŃilor
1.4. Inventarierea aspectelor pozitive, văzute ca a tuuri, dar și a
celor negative, înŃelese ca elemente frenatorii :b trecereab înb revistăb ab
oportunităŃilor,bdarbșibabriscurilor,bobstacolelor, bdificultăŃilorbexistentebbb
1.5. Reperarea priorităŃilor, a elementelor presante , care nu suportă
amânare sau de care depinde derularea celorlalte fa ze ale proiectului
b2.R SpecificareaR scopuluiR șiR aR obiectivelor b (componentaR
finalităŃilor ):
b 2.1.Scopul general :bedificareabuneibculturibabpăciib(potbfibderivateb ob
mulŃimebdebscopuribspecifice,bsubordonate);btrimite blabunbsetbdeb competenŃe :b
b
b
b
b
b
b

Figurabnr.b11. CompetenŃe specifice educaŃiei pentru pace

b 2.2. Ordonarea (ierarhizarea) obiectivelor în timp :bimplicăbstabilireab
durateib programuluib educativb (seb discutăb obiectivel eb cub parteneriib
programuluibșibsebprecizeazăbcinebsuntbbeneficiarii )b
3.R AlegereaR strategieiR deR acŃiune b (componentaR metodologică,R
procedurală ):b
b 3.1. Stabilirea echipei :bsebidentificăbnivelulbdebdecizie,bpersoaneleb
carebsuntbresponsabilebdebfinanŃareabsaubgestionare abproiectuluib
b 3.2. Precizarea metodelor și mijloacelor de realizar e a proiectului
3.3. Identificarea unor forme ale activităŃilor de formare/training :b
ateliere,b lucrărib practiceb șib deb laborator,b prelege ri,b elaborareb deb teze,b
consiliereb înb cadrulb unorb situaŃiib conflictuale,b co nferinŃeb șib dezbateri,b
realizareabunorbproiectebdebcercetare,bcursuribprin bcorespondenŃă,bseminariib
tematicebpermanentebșibspecialebetc.b
b 3.4. Realizarea raportului dintre resursele necesare și resursele
existente
B 3.5. Stabilirea tipurilor de negociere ce urmează a fi abordate și a
tehnicilor de negociere la care se va apela :bsebalegebcelbmaibpotrivitbtipbdeb
negocierebînbraportbcubscopulbproiectuluib(sebaducb argumentebînbfavoareab
unuiabdinbtipurilebfundamentalebdebnegocierebjbdist ributivă,bintegrativăbșib
raŃională)bșibsebadunăbmaibmultebinformaŃiibdespreb tehnicilebdebnegociere B
B4.REvaluareaRrezultatelor,RverificareaRatingeriiRob iectivelorRpropuse b
(componentaRevaluativă )bCunoștinŃe despre:b
cultură,breligie,bgen,b
drepturilebomului,b
sănătate,bglobalizareb
etc.bCapacităŃi bde:b
comunicare,bcooperare,b
rezolvareabconflictelor,b
autocontrol,bnegocierebetc.bAtitudini:btoleranŃă,b
autorespectbșibrespectb
reciproc,bînŃelegereb
interculturală,b
reconcilierebetc.b

b 153 bb 4.1.Precizarea criteriilor de monitorizare și evalua re continuă și
sumativă
b 4.2. Definirea felului în care se va face evaluarea
4.3. Identificarea efectelor utile ale proiectului :b suntb vizateb
obiectivelebșibsoluŃiilebpropuse.b
b Depinzândbdebcontextulbpoliticbșibcultural,bsistem ulbeducaŃionalbesteb
chematbsăbformezebeleviibdinbperspectivabdeschideri ibcătreblume.bAceastăb
atitudineb implicăb ob serieb deb valorib (solidaritate,b cooperareb etc.)b careb
interacŃioneazăb cub celeb democraticeb (libertate,b ega litateb șib pace,b dreptateb
etc.).bb
Fiindbunabdinb„noilebeducaŃii”,b educaŃia pentru pace și cooperare bîșib
defineșteb dinb ceb înb ceb maib pregnantb statutulb înb pla nurileb șib programeleb
școlarebșibtrimiteblabobabordarebtransdisciplinară, baspectbamintitbșibdebL.b
Antonesei:b „Nicib ecologia,b nicib evoluŃiile demografice ,b nicib pacea,b nicib
schimbarea bnubsuntbdebfaptbconceptebunivoce,bnicibdomeniibexc lusivebdeb
preocuparebpentrubobsingurăbdisciplinăbștiinŃifică, bcibrealităŃi complexe bab
cărorbclarificarebnecesităbcooperareabunuibîntregbe vantaibdebdimensiunibșib
perspectivebalebcunoașterii.b(…)bÎnbacestbcontextbe steblimpedebcăbcelorbmaib
multebdintrebnoilebeducaŃiiblibsebpotriveștebunbdem ersbeducativb interSbsaub
transdisciplinar bori,bcelbpuŃinb multidisciplinar ,bfiebșibnumaibrecurgândblab
utilizareab resurselorb educativeb aleb așajnumituluib demers infuzional ”b
(Antonesei,b2002,bp.b173).b
BPledândbpentrubapelulblabtransdisciplinaritate,bcab fiindbunabdintrebceleb
maib eficaceb modalităŃib deb introducereb ab educaŃiei pentru pace b înb
conŃinuturileb curriculare,b considerămb căb eleviib aub nevoieb deb maib multeb
cunoștinŃebdesprebunbsubiectbatâtbdebmediatizatbînb zilelebnoastre.bCubcâtbvorbfib
maibdesbimplicaŃibînbproiectebșibacŃiunibdebformare babuneibculturibabpăcii,bcub
atâtbvorbînŃelegebmaibbinebșibvorbaplicabînbviaŃă,b dincolobdeborelebdebșcoalăb
saubaniibdebucenicie,bvalorilebșibprincipiilebspeci ficebacesteibdimensiunibab
educaŃiei.b
b
Bibliografie b
1. Antonesei,b L.b (2002).b O introducere în pedagogie. Dimensiunile
axiologice și transdisciplinare ale educaŃiei .bIași:bEditurabPoliromb
2. CartabNaŃiunilorbUnite:b
http://www.onuinfo.ro/documente_fundamentale/carta_ natiunilor_u
nite/b
3. Comisiab pentrub Dezvoltareb regionalăb ab Parlamentului b European.b
(2007).b Document de lucru Rprivind evaluarea Programului PEACE
și a strategiilor pentru viitor: b

b 154 bhttp://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2004_2009/do cuments/dt/6
83/683723/683723ro.pdfb
4. *** Content and methods b //bTeacher and Learner. Theory and
Pedagogy :bhttp://www.un.org/cyberschoolbus/peace/content.ht m.b
5. DirecŃiabGeneralăbComunicareb abParlamentuluibEurope an.b (2008).b
Parlamentul European. bBruxelles:bParlamentulbEuropean,bDirecŃiab
GeneralăbComunicareb
6. Fontaine,b P.b (2007).b Europa în 12 lecŃii. b Bruxelles:b Comisiab
Europeană,bDirecŃiabGeneralăbComunicareb
7. MaliŃa,bM.b(2001).b Zece mii de culturi, o singură civilizaŃie. Spre
geomodernitatea secolului XXI. bBucurești:bEditurabNemirab
8. Meyers,b R.b (1993).b EducaŃia pentru pace:
http://www.dadalos.org/frieden_rom/grundkurs_2/begr iff.htmb
9. Uniuneab Europeană.b (2008).b Să descoperim Europa .b Bruxelles:b
ComisiabEuropeană,bDirecŃiabGeneralăbComunicareb
10. http://www.peaceeducation.org.uk/educationjforj
peace/p2_articleid/11b
B
B
8.BEducaŃiaBpentruBcetăŃenieBeuropeanăB
B
MihaelaBAureliaBȘtefan∗∗ ∗∗B
B
8.1.BDelimităriBconceptuale .bClarificareaBconceptuluiBdeBcetăŃenieB
europeanăR
Înb procesulb deb construireb ab uneib societăŃib democrat ice,b educaŃiab
pentrub cetăŃenieb democraticăb areb unb rolb deosebitb de b important,b pentrubab
dezvoltab ob culturăb ab drepturilorb omului,b ab principi ilorb democraŃieib șib ab
responsabilităŃilorbșibparticipăriibcetăŃenilor.b
Procesulb deb extindereb ab Uniuniib Europeneb aduceb noib provocărib
educaŃieibpentrubcetăŃenie,bînbperspectivabdezvoltă riibșibasumăriibuneib„noib
identităŃi"bjbcetăŃeniabeuropeană .b
NoŃiuneab deb cetăŃenieb europeanăb îșib areb origineab în b documenteleb
ConsiliuluibEuropeanbdeblabFontainbleau,bdinbanulb1 984.bAnterior,bcubprilejulb
întrunirilorbșefilorbdebstatebsaubdebguvernebdeblab Paris,bdinb10j11bdecembrieb
1974,bsjabrealizatbacordulbdebconstituirebabunuibgr upbdeblucru,bcareburmabsăb
studiezebcondiŃiilebșibtermenelebînbcarebsebvorbput eabacorda,bpentrubcetăŃeniib
celorb nouăb stateb membreb aleb ComunităŃilorb Europene, b înb momentulb
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb b
∗bLectorbuniv.bdrd.,bDepartamentulbpentrubPregătirea bPersonaluluibDidactic,bUniversitateab
dinbCraiovab

b 155 brespectiv,bdrepturibspecialebprovenitebdinbcalitate abdebcetăŃenibaibstatelorb
comunitare.b Înb bazab acestorb documente,b Comisiab Euro peanăb ab înaintatb
ConsiliuluibEuropeanbunbraport,bintitulatbEuropabce tăŃenilor,bcubprivireblab
aceastăbproblemă,bcubtoatebcăbnubsebconturabîncăbob cetăŃeniebeuropeanăbînb
documentelebrespectiveb(Mihăilă,b2002,bp.b142).b
Problemabaceastababfostbreluatăbcubprilejulbreuniun iibdeblabDublinbab
ConsiliuluibEuropean,bdinbanulb1990,bcândbsjabavutb înbvederebinstituireabuneib
cetăŃeniibeuropene.bPebbazabacesteia,bsebrecunoștea ubunelebdrepturibpoliticebșib
socialebpentrubpersoanelebcareburmaubsăbbeneficieze bdebeabșibaceastabseb
conturabcabunbsuportbalbuniuniibpoliticebcareburmab săbsebcreeze.b
NicibînbTratatulbdeblabRomabșibnicibînbActulbUnicbE uropeanbnubabfostb
făcutăbvreobreferireblabdrepturilebindividuluibsaub alebcetăŃeanului.b
Astfel,b primab referireb expresăb lab drepturileb șib lib ertăŃileb fundamentaleb ab
apărutbînbTratatulbdeblabMaastricht,bcarebconŃinebu nbnumărbdebrefeririblab
drepturileb omului.b Înb bazab Tratatului,b seb afirmăb că b Uniuneab respectăb
drepturilebfundamentale,bașabcumbsuntbgarantatebdeb ConvenŃiabEuropeană,b
semnatăb lab Romab lab 4b noiembrieb 1950,b ceb apărăb drept urileb omuluib șib
libertăŃileb fundamentale,b șib așab cumb rezultăb dinb tr adiŃiileb constituŃionaleb
comuneb statelorb membre,b înb calitateb deb principiib ge neraleb aleb dreptuluib
comunitarb(TratatulbprivindbUniuneabEuropeană,bArti colulb6b(exjart.bF.),b
Documente de bază ale ComunităŃii și Uniunii Europe ne,bp.b156).b
TratatulbdeblabAmsterdambîntăreștebaceastăbprotecŃi ebabdrepturilorb
fundamentale,b deoareceb prevedeb că,b înb cazulb votului b unanimb privindb
propunereabunuibstatbmembrubterŃbsaubabComisieibșib cubavizulbParlamentului,b
ConsiliulbEuropeanbpoatebconstatabexistenŃabîncălcă riibgravebșibpersistentebab
principiilorbdrepturilorbomuluibdebcătrebunbstatbme mbru.bAstfel,bConsiliul,b
hotărândbcubmajoritatebcalificată,bpoatebsuspendaba numitebdrepturibcebdecurgb
dinbaplicareabTratatului,binclusivbdreptulbdebvotbî nbcadrulbConsiliului.bb
Uniuneabîșibstabileștebcabobiectivbîntărireabprotej ăriibdrepturilorbșib
intereselorb cetăŃenilorb statelorb membre,b prinb insta urareab uneib cetăŃeniib ab
Uniunii.b
Astfelb ab apărutb cetăŃeniab Uniunii,b alb căreib obiecti vb esteb deb ab
recunoaștebdrepturilebcivilebșibpoliticebalebcetăŃe nilorbcomunitari.bb
Încăb deb lab instituireab sab oficialăb prinb Tratatulb de b lab Maastricht,b
cetăŃeniab europeanăb dobândeșteb unb rolb esenŃialb înb d ezvoltareab actualăb ab
procesuluib deb integrareb europeanăb șib marcheazăb depă șireab limitelorb
economicebalebconstrucŃieibeuropenebșiborientareaba cesteiabsprebdimensiuneab
politică.B
Așab cumb ob defineșteb acestb tratat,b cetăŃeniab europea năb constăb înb
posibilitateabdatăboricăruibindividbcarebarebcetăŃe niabunuibstatbmembrubdebabfib
consideratb cetăŃeanb alb Uniuniib Europene.b Prinb intro ducereab cetăŃenieib

b 156 beuropene,bsemnatariibTratatuluibasuprabUniuniibEuro penebșijaubdorit,bîntreb
altele,bpromovareabșibconsolidareabidentităŃiibeuro pene,bimplicând,bînbacestb
fel,bcetăŃeniibînbprocesulbdebintegrarebeuropeană.b Caburmarebabdezvoltăriib
pieŃeibunice,bcetăŃeniibbeneficiazăbdebobseriebdebd repturibgeneralebînbdomeniib
dintrebcelebmaibdiverse,bprecumbliberabcirculaŃieba bbunurilorbșibabserviciilor,b
protecŃiab consumatorilorb șib sănătateab publică,b egal itateab deb șanseb șib deb
tratament,baccesulblabocupareablocurilorbdebmuncăbș iblabprotecŃiabsocialăb
(Fuerea , 2006,bp.b44).bb
ÎnbcadrulbTratatuluibinstituindbComunitateabEuropea nă,bsebdefineșteb
cetăŃeanulbeuropeanbcabfiindbaceabpersoanăbcarebare bnaŃionalitateabunuibstatb
membrub(TratatulbinstituindbComunitateabEuropeană,b Art.b17(bex.bArt.b8.),b
Documente de bază ale ComunităŃii și Uniunii Europe ne., p.b24).b
CetăŃeniabeuropeanăbnubsuprimăbnicibunulbdintrebdre pturilebinerenteb
cetăŃenieibnaŃionale.bPurbșibsimplubeabconferăbdrep turibsuplimentarebcarebseb
exercită,bfieblabnivelulbUniunii,bfieblabnivelulbst atelorbmembre.bb
Plecândb deb lab premisab căb dezvoltareab cetăŃenieib poa teb venib dinb
conștientizareabcreșteriibcunoștinŃelorbdesprebdrep turilebomuluibînbEuropa,b
detaliembînbcontinuarebacestebdrepturi:b dreptul la liberă circulaŃie și sejur pe
teritoriul statelor membre, dreptul de a alege și d e a fi ales în cadrul
alegerilor pentru Parlamentul European și la alegeril e municipale din
statele membre în aceleași condiŃii ca și resortisa nŃii acestor state, dreptul
la protecŃie consulară și diplomatică din partea st atelor membre pe
teritoriul unui stat terŃ unde statul de origine nu este reprezentat, dreptul la
petiŃie în faŃa Parlamentului European și a Mediatoru lui European. R
b
8.2.BDrepturileBcetăŃeanuluiBeuropeanB
R
8.2.1.RDreptulRlaRliberaRcirculaŃie,RdreptulRdeRsej urRșiRdeRstabilire,R
dreptulRlaRmuncăRșiRstudiuRînRtoateRstateleRmembreR
PotrivitbTratatuluibinstituindbComunitateabEuropean ă,boricebcetăŃeanb
albUniuniibarebdreptulbdebabcirculabliberbșibdebabs ebstabilibpebteritoriulbstatelorb
membre,bsubbrezervablimitărilorbsibcondiŃiilorbprev ăzutebdebprezentulbtratatbșib
debdispoziŃiilebpentrubaplicareabacestuia.bConsiliu lbpoatebadoptabdispoziŃiib
vizândbsăbfacilitezebexercitareabacestorbdrepturibș ibhotărăștebînbunanimitate,b
labpropunereabComisieibșibdupăbobŃinereabavizuluibc onformbParlamentuluib
Europeanb( Documente de bază ale ComunităŃii și Uniunii Europen e,bp.b24).bb
Libertateab deb circulaŃieb constituieb unb dreptb legatb deb calitateab
persoaneibdebcetăŃeanbalbUniuniibEuropene,bcare,bla brândulbeibesteblegatăbdeb
deŃinereabcetăŃenieibunuibstatbmembru.bb
Reglementărileb cub privireb lab acestb dreptb șijaub găsi t,b datorităb
interpretăriibextensivebfăcutebatâtbdeblegislaŃiabc omunitarăbderivată,bcâtbșibdeb

b 157 bjurisprudenŃabCurŃiibdebJustiŃiebabComunităŃilorbEu ropene,bobaplicarebmultb
maiblargă,bcarebabpermisbsăbsebatingăbforŃabsubiect ivăbșibmaterialăbabunorb
astfelb deb dispoziŃii.b Rezultăb astfel,b că,b înb practi că,b Curteab deb JustiŃieb șib
legiuitorulbcomunitarbaubasiguratbdreptulblablibera bcirculaŃiebșibdreptulbdeb
sejurbunuibgrupblargbdebindivizi,bșibanume:bcelorbc arebîșibcautăbunblocbdeb
muncă;bpensionarilor;bstudenŃilor;bcelorbcarebdores cbsăburmezebcursurilebdeb
formarebprofesională;btuturorbcelorbcarebvinbdintrj unbaltbstatbmembrubpentrub
turism;b tuturorb cetăŃenilorb careb nub beneficiază,b în că,b deb acestb dreptb înb
virtuteabdreptuluibcomunitar,bsubbcondiŃiabcabeibsă bdeŃină,bpentrubeibșibpentrub
familiileblor,bobasigurarebdebboalăbșibdebresursebe conomicebsuficientebpentrubab
supravieŃuib(Fuerea,b2006,bp.b52).b
Unulb dintreb aspecteleb celeb maib importanteb aleb drept uluib lab liberab
circulaŃieb îlb constituieb posibilitateab oferităb cetă Ńenilorb Uniuniib deb ajșib
exercita,bînbmodbprivilegiatbînbraportbcubalŃibstră ini,bunbdreptbdebintrare,blargb
șib aproapeb general,b întrjunulb dintreb stateleb membre ,b altulb decâtb celb deb
apartenenŃăb.bMaibmult,bacestbdreptbestebrezervatbt uturorbcetăŃenilorbstatelorb
carebaubsemnat,bdeja,bAcordulbSchengenbpentrubcrear eabunuibspaŃiubcomunb
fărăbfrontierebinterne.b
CetăŃeniibeuropenibsebbucurăbdebposibilitateabdebab sebdeplasa,boricareb
arbfibmotivul,bdintrjobregiunebînbaltababUniunii,bn umaibpebbazabunuibdocumentb
debidentitatebsaubabunuibpașaportbvalabil.bAceastăb posibilitatebabfostbreiteratăb
debCurteabdebJustiŃie,bcarebabprecizatbcăbstatelebm embrebnubpotbsolicita,b
pentrubadmitereabpebteritoriulblor,bobaltăbformalit atebdecâtbsimplabprezentareb
abuneibcărŃibdebidentitatebsaubabunuibpașaportbvala bilbșibabconsideratbcabnefiindb
conformăb cub dreptulb comunitarb condiŃionareab intrări ib deb obŃinereab uneib
autorizaŃii,bsaubsăbsupunăbaltorbcondiŃiibdebcontro lbpersoanelebcarebdorescbsăb
intrebînbacelbstat,bmaibalesbcă,bobservăm,bdebceleb maibmultebori,bcondiŃiileb
suntbînbmodbsistematicbarbitrarebsaubinutilbrestric tiveb(Fuerea,b2006,bpp.b52jb
53).b
b
8.2.2.RDrepturileRpoliticeRaleRcetăŃenilorReuropeni R
Alegerileb publiceb permitb desemnareab membrilorb autor ităŃilorb
chematebsăbreprezintebcetăŃeniibînbconducereabaface rilorbpublice.bParticipareab
labacestebalegeribestebrezervatăbînbceabmaibmarebmă surăbcetăŃenilorbproprii,b
conformbdreptuluibnaŃional.bDeschidereabpentrubcetă Ńeniibaltorbstatebmembreb
constituie,bdeci,bunbprogresbsemnificativbcătrebrea lizareabuniuniibpolitice,bfieb
căbestebvorbabdebalegerilebpentrubParlamentulbEurop ean,bfiebcăbestebvorbabdeb
alegerileb municipale,b faptb ceb depășeșteb cub multb măs urileb simboliceb cab
drapelulbUniunii,bimnulbsaubpașaportulbcomunitarb(V oicu,b2005).b
b

b 158 b8.2.2.1. Dreptul de vot și dreptul de a fi ales în Parlamentul
European
Înbceeabcebpriveștebeligibilitateabactivăbsaubpasiv ăblabParlamentulb
European,btrebuiebremarcatbfaptulbcăbaceastaberabpr evăzutăbprinbdeciziebab
Consiliuluib șib printrjunb documentb anexat,b adoptateb lab Bruxelles,b lab 20b
septembrieb 1976,b prinb careb sjab instituitb alegereab p rinb sufragiub universalb
directb ab parlamentarilorb europeni.b Însă,b acesteb doc umenteb nub rezolvaub
problemabcetăŃenilorbcomunitaribrezidenŃibîntrjunbs tat.bOdatăbcubintrareabînb
vigoarebabTratatuluibdeblabMaastricht,bdreptulbdebs ufragiu,bactivbșibpasiv,bab
fostbrecunoscut,bpebbazabcriteriuluibrezidenŃei.bIn serareabexpresăbabacestorb
douăbdrepturibînbnoulbTratatbconstituiebobveritabil ăbconstituŃionalizarebablorb
(Fuerea,b2006,bpp.b286j287).b
Dreptulbdebabalegebșibdebabfibalesbsuntbacordatebpr inbTratatulbdeblab
Maastricht.b Înb cadrulb Tratatuluib instituindb Comunit ateab Europeană,b oriceb
cetăŃeanbalbUniunii,brezidentbîntrjunbstatbmembru,b darbcarebnubestebcetăŃeanbalb
acestuia,barebdreptulbdebabalegebșibdebabfibalesbîn bcadrulbalegerilorbpentrub
ParlamentulbEuropeanbînbstatulbmembrubînbcarebacest abîșibarebreședinŃa,bînb
aceleașibcondiŃiibcabșibcetăŃeniibaceluiașibstat.bb
PentrubabbeneficiabdebdreptulbdebvotbpentrubParlame ntulbEuropean,bșib
debdreptulbdebabfibales,bobpersoanăbtrebuiebsăbînde plinească,bpânăbînbziuabdeb
referinŃăb (ziuab saub zileleb pânăb lab careb cetăŃeniib U niuniib trebuieb săb
îndeplinească,bconformbreglementărilorbdinbstatulbd ebrezidenŃă,bcondiŃiileb
pentrubabposeda,bînbacelbstat,bdreptulbdebalegătorb saubdebabfibales)btreibcondiŃii:b
a).b săb aibăb cetăŃeniab Uniuniib Europene,b conformb dis poziŃiilorb
TratatuluibCE;b
b).b săb nub aibăb cetăŃeniab statuluib undeb esteb reziden t,b săb respecteb
condiŃiileb peb careb legislaŃiab aceluib statb leb impune b resortisanŃilorb propriib
pentrubabsebbucurabdebdreptulbdebvotbșibdebabfibale și;b
c).b săb nub fieb decăzutb dinb dreptulb deb ab fib alesb prin trjob hotărâreb
judecătoreascăbpronunŃatăbînbstatulbdebrezidenŃăbsa ubînbstatulbdeborigine,bsaub
săb nub fieb decăzutb deb dreptulb deb votb printrjob hotărâ reb judecătoreascăb
pronunŃatăbînbstatulbdeborigineb(łâncu,b2003).b
b
8.2.2.2. Dreptul de vot și dreptul de a fi ales la alegerile locale al
cetăŃenilor Uniunii Europene
Înb general,b seb acordăb ob mareb importanŃăb acesteib par ticipări,b
considerândujsebcăbaccelereazăbintegrareabcetăŃenil orbcomunitaribcarebsjaub
instalatbîntrjunbaltbstatbmembru.b
ImportanŃabparticipăriiblabalegerilebmunicipalebobd epășeștebpebceabab
participăriiblabalegerilebeuropenebînbstatulbdebreș edinŃă.bPebdebobparte,bdreptulb
comunitarb pareb săb prefigurezeb ceeab ceb arb puteab fib c ondiŃiab acordatăb

b 159 bcetăŃenilorb străinib deb Uniuneab Europeană.b Peb deb alt ăb parte,b alegerileb
municipalebdiferăbfundamentalbdebalegerilebpentrubP arlamentulbEuropean.b
Acesteab dinb urmăb privescb ob instituŃieb careb aparŃine b ordiniib juridiceb
comunitare,bdecibexterioarăbstatului,bînbtimpbcebpr imelebaparŃinbuneibinstituŃiib
carebconstituiebunbelementbalbputeriibstataleb(bVoi cu,b2005,bp.b118).b
PotrivitbTratatuluibinstituindbComunitateabEuropean ă,boricebcetăŃeanbalb
Uniunii,bavândbreședinŃabîntrjunbstatbmembrubalbcăr uibresortisantbnubeste,bareb
dreptulbdebabvotabșibdebabfibalesblabalegerilebmuni cipalebînbstatulbmembrub
undeb îșib areb reședinŃa,b înb aceleașib condiŃiib cab res ortisanŃiib acestuib statb
(Documente de bază ale ComunităŃii și Uniunii Europe ne,bp.b24).b
Arebdreptbdebvotbșibdreptulbdebabfibales,blabaleger ileblocale,bpersoanab
care:b
a)bestebcetăŃeanbalbUniuniibEuropene;b
b)b fărăb săb aibăb cetăŃenia,b îndeplineșteb condiŃiileb peb careb legislaŃiab
statuluibmembrubdebreședinŃăblebcerebresortisanŃilo rbsăibpentrubabbeneficiabdeb
dreptulbdebvotbșibdebdreptulbdebabfibales;b
c)b nub esteb decăzut,b printrjob hotărâreb judecătoreasc ăb individualăb înb
materiebcivilăbsaubpenală,bdinbdreptulbdebabfibales ,bconformbregulilorbdebdrept,b
dinbstatulbdeborigine.b
ÎnbsituaŃiabînbcarebresortisanŃiibstatuluibmembrubd ebreședinŃă,bpentrubab
fib alegătorib saub eligibili,b trebuieb săjșib fib stabil itb peb ob perioadăb minimăb
reședinŃab peb teritoriulb naŃional,b alegătoriib șib can didaŃiib comunitarib suntb
consideraŃibcăbîndeplinescbaceastăbcondiŃiebcândbau bavutbreședinŃabobperioadăb
echivalentăbînbaltebstatebmembrebalebComunităŃii.bD acăblegislaŃiabunuibstatb
membrubprevedebcăbpropriibsăibcetăŃenibnubpotbfibal egătoribsaubeligibilibdecâtb
înbcolectivitateablocalăbdebbazăbînbcarebîșibaubreș edinŃabprincipală,baceeașib
dispoziŃiebsebaplicăbșibalegătorilorbsaubcandidaŃil orbproveniŃibdinbaltebstatb
membreb(Groza,b2008).b
CetăŃeniib europenib potb atacab înb faŃab instanŃelorb co mpetente,b înb
aceleașibcondiŃiibcabșibresortisanŃiibstatului,bref uzulbstatuluibdebreședinŃăbdebab
dabcursbcereriiblorbdebcandidaturăbsaubdebînscriere bpeblistelebelectorale.b
R
8.2.3.RAlteRdrepturiRaleRcetăŃenilorRUniunii R

8.2.3.1. Dreptul de a înainta petiŃii în faŃa Parlam entului European
DreptulbdebpetiŃiebestebobinstituŃiebclasică,bgăsin dujșiboblargăbaplicareb
aproapebînbtoatebConstituŃiilebdinbperioadabliberal ă.bRândbpebrând,belbabfostb
consideratb cab unb dreptb deb libertate,b unb dreptb civil b saub unb dreptb politicb
(Fuerea,b2006,bp.b287).b
b

b 160 bAcestbdreptbdebpetiŃionarebsjabafirmatbcabobmodalit atebfoartebutilăbdeb
protejarebabdrepturilorbomuluibînbordineabinternaŃi onalăbșibabfostbintrodusbdeb
cătrebParlamentulbEuropean,bcareblabaceabvremeberab Adunareabgeneralăbab
CECO,bprinbRegulamentulbsăubdinb1953,bdarbabfostbco nsacratbdebcelelalteb
instituŃiibînb1989b(Voicu,b2005,bp.b123).b
PotrivitbTratatuluibinstituindbComunitateabEuropean ă,boricebcetăŃeanb
albUniuniibarebdreptulbsăbadresezebpetiŃiibParlamen tuluibEuropean.b
CetăŃeniibUniunii,bpersoanelebfizicebșibjuridicebca rebîșibaubreședinŃab
saubsediulbstatutarbîntrjunbstatbmembrubpotbprezent abpetiŃiibindividualebsaub
colectivebParlamentuluibEuropean.b
PetiŃiabestebobcererebprezentatăbuneibinstituŃiibpo liticebdebcătrebunabsaub
maibmultebpersoanebînbscopulbpreîntâmpinăriibuneibp resupusebinjustiŃiibsaubab
uneibsituaŃiibnesatisfăcătoarebsaubpentrubabobŃineb încetareabuneibastfelbdeb
situaŃii.b
Aceastab seb formuleazăb întrjunab dinb limbileb oficiale b aleb Uniuniib
Europene,biarbînbcazulbînbcarebestebîntocmităbîntrj obaltăblimbăbdecâtbceleb
oficiale,baceastabnubfacebobiectulbexaminării,bdecâ tbdacăbpetiŃionarulbprezintăb
șibobtraducerebsaubunbrezumatbalbacesteiabîntrjunab dinblimbileboficiale.bPetiŃia,b
careb trebuieb săb cuprindăb ob descriereb ab faptelor,b în deosebib elementeleb șib
indiciileb pertinente,b numele,b calitatea,b naŃionalit ateab șib domiciliulb
petiŃionarului,b seb înscrieb peb rolulb generalb șib seb t rimite,b deb președinteleb
ParlamentuluibEuropean,bcomisieibcompetentebabacest eibinstituŃiibcomunitare,b
carebexamineazăbdacăbareblegăturăbcubdomeniilebdeba ctivitatebalebUniuniib
Europene.bB
ExaminândbpetiŃia,bComisiabParlamentarăbcompetentăb poatebdecideb
întocmireabunuibraportbsaubsebpoatebpronunŃabîntrju nbaltbmod,binclusivbsăb
cearăbavizulbuneibaltebcomisii.bÎnbtimpulbexaminări ibpetiŃiei,baceastabpoateb
organizabaudieribsaubconstatăriblabfaŃablocului.bDe basemenea,bpotbfibsolicitateb
deblabComisiabEuropeanăbdocumentebșibinformaŃiibnec esare.bDacăbestebcazul,b
ComisiabcarebabexaminatbpetiŃiabsupunebvotuluibParl amentuluibEuropeanbob
propunereb deb rezoluŃieb saub solicităb președinteluib a cestuiab săb înștiinŃezeb
ConsiliulbsaubComisia.b
B
8.2.3.2. Dreptul cetăŃeanului comunitar de a apela la instituŃia
Mediatorului
Parlamentulb Europeanb numeșteb unb Mediator,b menitb săb primeascăb
plângerile,boricăruibcetăŃeanbalbUniuniibEuropenebs aubaboricăreibpersoaneb
fiziceb saub moraleb cub reședinŃab saub sediulb stabilitb întrjunb statb membru,b
referitoareb lab cazurileb deb reab administrareb dinb par teab instituŃiilorb saub
organelorbcomunitare,bcubexcepŃiabCurŃiibdebJustiŃi ebșibabTribunaluluibdeb
PrimăbInstanŃă.b

b 161 bDinb proprieb iniŃiativăb saub înb urmab uneib plângeri,b M ediatorulb
Europeanb efectueazăb ancheteb pentrub ab lămurib cazuril eb deb proastăb
administrarebdinbparteabinstituŃiilorbsauborganelor bcomunitare,binformândujleb
pebacestea.bÎnbraportulbpebanulb1995,bnoŃiuneabdebp roastăbadministrarebab
inclusbiregularităŃibșibomisiunibadministrative,bne glijenŃe,babuzbdebputere,b
proceduribilegale,bincompetenŃă,bdiscriminări,bîntâ rzieribevitabile,brefuzulbdeb
abinforma.bMediatorulbcerceteazăbasemeneabfaptebcân dbelebsuntbcomisebdeb
ParlamentulbEuropean,b Consiliu,bComisie,bComitetulb economicbșibsocial,b
Comitetulb regiunilor,b Bancab Centralăb Europeană.b înb schimb,b acteleb șib
măsurileb administrativeb aleb autorităŃilorb statelorb membreb nub intrăb înb
competenŃabMediatoruluibEuropeanb(łâncu,b2003,bpp.b 84j45).b
InstituŃiileb șib organeleb comunitareb suntb obligateb s ăb furnizezeb
Mediatoruluib informaŃiileb careb leb suntb ceruteb șib să jib permităb accesulb lab
dosareleb înb cauză.b Dacăb stateleb membreb nub seb confor mează,b Mediatorulb
sesizeazăb Parlamentulb European,b careb întreprindeb de mersurileb necesare.b
SolicitareabMediatoruluibpoatebfibrefuzatăbînbcazul bdocumentelorbsecrete,b
inclusivbabcelorbcebaubacestbregimbconformblegislaŃ iilorbstatelorbmembre,bîntrj
unbasemeneabcazbfiindbnevoiebdebacordulbstatuluibca rebabemisbdocumentul.b
FuncŃionariibșibagenŃiibinstituŃiilorbșiborganelorb comunitarebaubobligaŃiabsăb
depunăbmărturieblabsolicitareabMediatorului..b
Înbmăsurabposibilului,bMediatorulbîmpreunăbcubinsti tuŃiabsauborganulb
comunitarb interesatb cautăb ob soluŃieb deb eliminareb ab cazuluib deb proastăb
administrarebsesizatbprinbplângere.bÎnbsituaŃiabînb carebabstabilitbobsituaŃiebdeb
acestbgen,bacestabsesizeazăbinstituŃiabsauborganulb comunitarbși,bdacăbesteb
cazul,bîibprezintăbunbproiectbdebrecomandare.bÎnbte rmenbdebtreibluni,binstituŃiab
sauborganulbcomunitarbsesizatbpoatebemitebunbavizbc ircumstanŃial.bLabfinal,b
Mediatorulb prezintăb unb raportb Parlamentuluib Europea nb șib instituŃieib saub
organuluibinteresat,bînbcarebpoatebfacebrecomandări .bPersoanabcarebabînaintatb
plângereab esteb informatăb înb legăturăb cub rezultatulb anchetei,b cub avizulb
instituŃieib saub organuluib înb cauzăb șib cub recomandăr ileb făcuteb deb cătreb
Mediator.b
Lab sfârșitulb fiecăreib sesiunib anuale,b Mediatorulb pr ezintăb
ParlamentuluibEuropeanbunbraportbasuprabrezultatelo rbanchetelorbpebcareblejab
întreprins.bNumitbdebParlamentulbEuropean,bdupăbfie carebalegerebabacestuia,b
peb perioadab legislaturii,b Mediatorulb poateb cooperab cub alŃiib dinb stateleb
membre,brespectândblegislaŃiilebnaŃionale.b
AlăturibdebdreptulbdebpetiŃiebînbfaŃabParlamentului bEuropean,bdreptulb
deb recursb lab Mediatorulb Europeanb „seb constituieb înb veritabileb drepturij
garanŃiibpentrubefectivabșibcorectabexercitarebabtu turorbcelorlaltebdrepturibdeb
carebdispunbcetăŃeniibeuropeni"b(Groza,b2008,bp.b12 0).b

b 162 b8.2.3.3. Dreptul de protecŃie diplomatică și consul ară
Potrivitb Tratatuluib instituindb Comunitateab European ă,b cetăŃeniib
statelorbmembrebalebUniunii,bcarebsebaflăbîntrjunbs tatbterŃ,bînbcarebstatulblorbnub
areb reprezentanŃeb diplomaticeb saub consulare,b aub dre ptulb lab protecŃieb dinb
parteab autorităŃilorb diplomaticeb șib consulareb aleb o ricăruib statb membrub alb
Uniunii,bînbaceleașibcondiŃiibcabșibcetăŃeniibacest uibdinburmăbstat.bb
ObdispoziŃiebsimilarăbfigureazăbșibînbCartabDreptur ilorbFundamentaleb
abUniuniibEuropene,bdocumentbadoptatbînbcomunbdebcă trebConsiliulbUniuniib
Europene,b Parlamentulb Europeanb șib Comisiab Europeană ,b lab Nisa,b lab 7b
decembrieb2000.bb
ProtecŃiabdiplomatică,binstituŃiebcarebaparŃinebdre ptuluibinternaŃionalb
public,bestebunbatributbalbstatelor,bcarebsuntbresp onsabilebfaŃăbdebcetăŃeniiblor,b
înbsituaŃiabînbcarebacestorablebsuntbîncălcatebdrep turilebcândbsebaflăbînbalteb
state.bÎnbcazulbcetăŃenieibeuropene,bnubestebvorbab desprebobprotecŃiebdinb
parteab UniuniibEuropene,bpentrub căbaceastabnubarebp ersonalitatebjuridicăb
internaŃională,b cib ob protecŃieb ab autorităŃilorb dipl omaticeb șib consulareb aleb
statelorbmembreb(łâncu,b2003,bp.b84).b
ReprezentanŃiibdiplomaticibșibconsularibcarebacordă bprotecŃiebtrebuieb
săbtratezebsolicitatorulbcabpebunbresortisantbalbst atuluibpebcarebîlbreprezintă.b
AceștiabdaubcursbcereriibdebprotecŃiebabceluibinter esatbînbmăsurabînbcarebsjab
stabilitbcăbacestabposedăbcetăŃeniabunuibstatbmembr ubalbUniuniibEuropeneb
prinbprezentareabunuibpașaportbsaubabunuibtitlubdeb identitate.bb
EstebimportantbsăbsubliniembcăbprotecŃiabdiplomatic ăbșibconsularăbnub
estebacordatăbdebcătrebUniune,bcibdebcătrebstateleb salebmembre,bceeabcebrelevăb
lipsabunorbefectebinternaŃionalebpropriibalebcetăŃe nieibeuropene.bPebdebaltăb
parte,b aceastăb protecŃieb seb reduceb maib degrabăb lab o b asistenŃăb consulară,b
dimensiuneab deb protecŃieb manifestândujseb doarb înb pr ivinŃab cazurilorb deb
arestare,bdebdeŃinerebșibdebsprijinbabvictimelorbvi olenŃeib(Groza,b2008,bp.b
119).b
B
8.3.BConcluziiB
Înbconcluziabacestuibstudiu,bputembmenŃionabcăbterm enulbdeb cetăŃenia
europeană babavutbobevoluŃiebdistinctăbdejablungulbtimpului.b b
IdeeabdebbazǎbcarebstǎbînbspatelebînŃelegeriibliber alebabcetǎŃenieibesteb
următoarea:bexistǎbanumitebdrepturibdebbazǎbpebcare bcetǎŃeniiblebaubatâtbtimpb
câtbsuntbloialibstatuluiblorb(nubregimuluibcarebest eblabputereblabunbmomentb
dat).b
Pânăb nub demultb felulb înb careb cetăŃeniab ab fostb înŃel easăb seb puteab
traduceb astfel:b„Primeștibunbpașaport,bpoŃibvota,be știbchematblabprotecŃiab
statului”.bb

b 163 bLabsfărșitulbanuluib1960bsibînceputulbanuluib1970ba ceastăbînŃelegerebab
cetăŃenieibabînceputbsăbsebschimbe,bdezvoltândujseb diferitebsprebdirecŃii.bb
Înbtimpulbanilorb1990,bconceptulbdebcetăŃeniebabfos tbdusbîncăbșibmaib
departe,bintroducândbnoŃiuneabdeb„cetăŃeniebmultidi mensională”bșibcreândbob
legăturăbdirectăbîntrebcetăŃenibșibidentitate.bÎnba cestbsens,bsjabîncercatbsăbseb
reacŃionezeb lab recenteleb dezvoltărib cumb arb fib integ rareab europeană,b
globalizarea,b migraŃiab șib consecinŃeleb lorb politice ,b sociale,b economice,b
culturalebșibecologice.bb
Sintetizând,bputembmenŃionabcăbunbelementbregăsitbî nbtoatebdefiniŃiileb
cetăŃenieib esteb problemab apartenenŃeib lab ob comunita te.b Adjectivulb
„european”,b esteb folositb atâtb cab referinŃăb teritori ală,b câtb șib cab ob anumităb
identitate,bcabunbdreptbdebproprietatebșibcabnișteb drepturibculturale.bSensulbsăub
exactbpoatebfibînŃelesbdoarbînbrelaŃiebcubcontextul bsăubspecific,bcumbarbfibunb
scopbpolitic,bniștebschemebinstituŃionalebși/saubde zvoltareabistoricăbabideii.b
Societateabestebfărăbîndoialăbînbschimbarebșibesteb influenŃatăbdebob
seriebdebfactoribcarebfoartebdesbsuntbasociaŃibcubc eeabcebmulŃibnumescbpostj
modernismul.b Aceastăb caracterizareb seb manifestăb pri ntrjob varietateb deb
tendinŃe,bcumbarbfi:b
• InformaŃiab peb careb revoluŃiab ab adusjob despreb tehnol ogiileb deb
comunicarebșibinformare;bb
• ObschimbarebfundamentalăbînbproducŃiebșibfolosireab cunoștinŃei;bb
• UnbsimŃbînșelătorbalbidentităŃiibcare,bactualmente, bpunebmaibpuŃinb
accentulbpebintereselebcomunebșibvaloribdecâtbînain te;b
• bObschimbarebînbnaturabpoliticilorbșibabmoduluibînb carebcetăŃeniib
participăblabprocesulbpolitic.b
ToatebacestebdezvoltăribaubobinfluenŃăbsemnificativ ăbasuprabcetăŃenieib
șibînbeducaŃiabșibînvăŃareabdesprebcetăŃenie.bb
EducaŃiabînbdomeniulbcetăŃenieibeuropeneburmăreșteb atâtbdezvoltareab
cognitivăbcâtbșibunablegatăbdebdezvoltareabatitudin ilor.bEvidentbcăbdintrebceleb
douăbobiectivebalebeducaŃieibînbdomeniulbcetăŃeniei ,bparteabatitudinalăbesteb
maibimportantă,bproblemabmotivaŃieibridicândbcelebm aibmaribprobleme.bb
Definindb atitudineaBcab fiindb o combinaŃie de idei, informaŃii și
emoŃii ce conduc la o predispoziŃie de a răspunde f avorabil sau nu vizavi de
o anumită persoană, grup, idee, eveniment sau obiec t, Johnsonb(1980, apudb
Wlodkowski,b1999,bp.b71)bconsiderăbcăbatitudinileba jutăbindividulbsă facăb
faŃăb situaŃiilorb necunoscute,b săb anticipezeb anumite b evenimente,b să facăb
anumiteb alegeri,b săjșib automatizezeb acŃiuni,b influe nŃândb înb mare măsurăb
comportamentulbșibînvăŃarea,bajutândujlbsăbdeabunbs ensblumiibșibsă aleagăbcelb
maibpotrivitbcomportamentbpentrubrelaŃiabsabcublume a.

b 164 bMotivaŃiabindividuluibdebabsebimplicabînbnoibactivi tăŃibdebînvăŃareb
poatebfibafectatăbînbfuncŃiebdeb atitudinea faŃă de sine, faŃă de subiectul de
studiu, faŃă de educator.
Pentrub ob educaŃieb înb domeniulb cetăŃenieib bazatăb peb cunoștinŃe,b
atitudinibșibabilităŃi,bestebnecesarbcabceibcarebîn vaŃăbsăbfiebplasaŃibînbcentrulb
educaŃieibșibabmetodelorbdebtraining.bCeibcarebînva Ńăbarbtrebuibsăbdevinăb
participanŃibactivibînbpropriulblorbprocesbdebînvăŃ arebînbcarebpotbînvăŃabsabcoj
administrezebșibsăbnegociezebîmpreunăbcubtrainerulb lorbșibcubcojtraineriib
acestuia;bprinbdezvoltareabconștientizării,bprinbab aveabresponsabilităŃibșibabluab
decizii.b
DezbatereabconceptuluibdebcetăŃeniebeuropeană,bprec umbșibabaltorb
conceptebînruditeb(europenizare,bidentitatebeuropea nă,bdrepturilebcetăŃeanuluib
european)breprezintăbobprovocarebintelectualăbatâtb abspecialiștilor,bcâtbșibab
oricăruibcetăŃeanbeuropean.b
UniibautoribdiscutăbasuprabfaptuluibcăbnoŃiuneabdeb identitatebabfostbșib
vab rămâneb esenŃab cetăŃeniei,b darb trebuieb săb fieb rup tăb deb naŃiuneajstatb șib
extinsăblabdiferitebnivelebgeografice,bîncepândbdeb labnivelblocalbșibpânăblab
nivelbglobal.bb
Sprebdeosebirebdebidentitateabculturalăbeuropeană,b carebsebreferăblab
istoria,b valorileb șib patrimonialb culturalb comunb alb popoarelorb europene,b
cetăŃeniabeuropeanăbtrebuiebînŃeleasăbînbprimulbrân dbcabobidentitatebpoliticăb
(Bârzea,b2005).b
b Pentrub ab eliminab eventualeleb confuziib cub privireb l ab toateb acesteb
noŃiunibșibcumbsuntbelebaplicatebînbpractică,bvombî ncercabsăbrăspundembmaib
jos,blabîntrebărilebdeblabcarebambpornitbînbelabora reablucrării.b
1. CumbdevinbcetăŃeanbalbUniuniibEuropeneb(U.E.)?b
2. CarebestebrelaŃiabdintrebcetăŃeniabnaŃionalăbșibcea beuropeană?b
3. DebcebdrepturibmăbbucurbcabcetăŃeanbeuropean?b
4. CebincludebdreptulblabliberăbcirculaŃiebînbcadrulbU .E.?b
5. Carebsuntbdrepturilebpoliticebpebcareblebambcabcetă ŃeanbU.E.?bb
6. DacăbambnevoiebdebajutorbconsularbîntrjobaltăbŃară, biarbstatulbmeu,b
membrubU.E.,bnubarebbiroubconsular,bcebpotbface?b
7. CetăŃeanulbcarebtrăieștebîntrjunbstatbmembrubcebcăi boficialebareblab
dispoziŃiebpentrubdepunereabuneibplângeri?b
b
1.RCumRdevinRcetăŃeanRalRUniuniieuropeneR(U.E.)?RR
Fiecareb persoanăb careb posedăb naŃionalitateab unuib st atb membrub
devineb automatRcetăŃeanbeuropean.bÎntrebarea:b„cumbsebobŃinebnaŃio nalitateab
statuluibmembrub?”besteblegatăbdoarbdeblegilebrespe ctivuluibstatbmembru.bb
R
2.RCareResteRrelaŃiaRdintreRcetăŃeniaRnaŃionalăRșiR ceaReuropeană?RR

b 165 bCetăŃeniibstatelorbmembrebU.E.bsuntbsimultanbcetăŃe nibaibŃărilorblorbșib
aib U.E.b CetăŃeniab europeanăb completeazăb cetăŃeniab n aŃională,b acordândb
fiecăruibindividbdrepturibspecificeblabnivelulbU.E. bb
R
3.RDeRceRdrepturiRmăRbucurRcaRcetăŃeanReuropean?R
EsenŃabîntreguluibconceptbdebcetăŃeniebeuropeanăbes tebprincipiul nonS
discriminării bîntrebcetăŃeniibdiferitelorbstatebmembre.bDrepturi lebspecificeb
atașatebcetăŃenieibeuropenebsuntb:bb
a) DreptulblabliberabcirculaŃie,bdreptulbdebsejurbșibd ebstabilire,bdreptulb
labmuncăbșibstudiubînbtoatebstatelebmembre;b
b) Drepturileb politiceb aleb cetăŃenilorb europeni:b Drept ulb deb votb șib
dreptulbdebabfibalesbînbParlamentulbEuropean;bDrept ulbdebvotbșib
dreptulb deb ab fib alesb lab alegerileb localeb alb cetăŃen ilorb Uniuniib
Europene;b
c) AltebdrepturibalebcetăŃenilorbUniunii:bDreptulbdeba bînaintabpetiŃiib
înbfaŃabParlamentuluibeuropean;bDreptulbcetăŃeanulu ibcomunitarbdeb
abapelablabinstituŃiabMediatorului;bDreptulbdebprot ecŃiebdiplomaticăb
șibconsulară.b
R
4.RCeRincludeRdreptulRlaRliberăRcirculaŃieRînRcadru lRU.E.?RR
Unulb dintreb aspecteleb celeb maib importanteb aleb drept uluib lab liberab
circulaŃieb îlb constituieb posibilitateab oferităb cetă Ńenilorb Uniuniib deb ajșib
exercita,bînbmodbprivilegiatbînbraportbcubalŃibstră ini,bunbdreptbdebintrare,blargb
șib aproapeb general,b întrjunulb dintreb stateleb membre ,b altulb decâtb celb deb
apartenenŃăb.bMaibmult,bacestbdreptbestebrezervatbt uturorbcetăŃenilorbstatelorb
carebaubsemnat,bdeja,bAcordulbSchengenbpentrubcrear eabunuibspaŃiubcomunb
fărăbfrontierebinterne.bCetăŃeniibeuropenibsebbucur ăbdebposibilitateabdebabseb
deplasa,boricarebarbfibmotivul,bdintrjobregiunebînb altababUniunii,bnumaibpeb
bazabunuibdocumentbdebidentitatebsaubabunuibpașapor tbvalabil.bB
4.1. Șederea până la trei luni R
CetăŃeniibeuropenibaubdreptulbsăbintre,bsăblocuiasc ăbșibsăbrămânăbpeb
teritoriulboricăruibaltbstatbmembrubpebobperioadăbd ebpânăblabtreibluni,bcub
condiŃiabsăbposedebunbpașaportbsaubobcartebdebident itatebnaŃională,bînbcursbdeb
valabilitate.b Totuși,b statulb membrub poateb cereb decl arareab prezenŃeib peb
teritoriulbsău.b
4.2. Șederea ce depășește trei luni R
Pebobperioadăbcebdepășeștebtreibluni,bdeclarareabpo atebfibcerutăbprinb
legeabstatuluibgazdă.bCondiŃiilebdebacordarebabunui bcertificatbdebînregistrareb
depindb deb statutulb cetăŃeanului:b angajatb saub liberb profesionist,b student,b
pensionarbsaubinactivbprofesional.bCetăŃeniibeurope nibpotbdobândibrezidenŃăb

b 166 bpermanentăb întrjunb statb membrub dupăb cinci ani b deb rezidenŃăb legalăb șib
neîntreruptă.b
Înbprimiibanibdupăbaderare,baccesulbpebpiaŃabmuncii babstatelorbmembreb
poatebfibrestrâns.bFiecarebstatbmembrubpoatebadopta banumitebrestricŃiibpeb
teritoriulbsău.bÎnboricebcaz,bacesteabsebaplicăbnum aibpentrubaceiabcarebvorbsăb
semnezeb unb contractb cub unb angajatorb aflatb înb unulb d intreb vechileb stateb
membre;bnubsebaplicăbpersoanelorbliberbprofesionist ebsaubstudenŃilor.b
4.3. Membrii familiei R
AnumiŃibmembribaibfamiliei,bindependentbdebnaŃional itateablor,baub
dreptulbsăbacompaniezebșibsăbsebstabileascăblabunbc etăŃeanbeuropeanbcareb
locuieștebpebteritoriulbunuibaltbstatbmembru.bCondi Ńiilebdebintrarebpotbvariab
aici,bdacăbmembrulbfamilieibestebsaubnubcetăŃeanbU. E.b
R
5. CareRsuntRdrepturileRpoliticeRpeRcareRleRamRcaRcetă ŃeanRU.E.?RR
b
LabnivelulbUniuniibEuropene,bdreptulbdebabvotabșibd ebabcandidabesteb
garantatbcetăŃenilorbeuropeni,bînbalegerilebmunicip alebșibpentrubParlamentulb
European,bchiarbdacăbnubaubnaŃionalitateabstatuluib înbcareblocuiesc.b
5.1. Pentru alegerile municipale R
Înbceeabcebpriveștebalegerilebmunicipale,bcetăŃenii beuropenibaubdreptb
debabvotabșibdebabcandidabînbtoatăbUniuneabEuropean ă.bÎnbanumitebcondiŃii,b
acestbdreptbarbputeabfiblimitatbdebautorităŃilebloc ale.b
5.2. Pentru alegerile în Parlamentul European R
CetăŃeniibUniuniibaubdreptulbdebabparticipabșibdeba bcandidablabalegerileb
pentrub Parlamentulb European,b înb statulb membrub înb ca reb aub reședinŃa.b
AlegerilebpentrubParlamentulbEuropeanbsebdesfășoară bdupăbprincipiibcomuneb
tuturorbstatelorbmembrebU.E.bFiecarebmembrubdecideb singurbformabpebcarebob
vorbluabalegerile,bdarburmândbregulibidentice.b
R
6.RDacăRamRnevoieRdeRajutorRconsularRîntr2oRaltăRŃa răR,RiarRstatulR
meu,RmembruRUE,RnuRareRbirouRconsular,RceRpotRface? R
b
DacăbunbcetăŃeanbU.E.bsebaflăbîntrjobŃarăbînbcarebs tatulbsăubmembrub
nub esteb reprezentatb printrjunb biroub consularb perman entb saub misiuneb
diplomatică,barebdreptulbsăbcearăbprotecŃiebconsula răblaboricebaltbstatbmembrub
U.E.bAceastăbprotecŃiebpoatebacoperi:bb
• ajutorbînbcazulbpierderiibpașaportuluibsaubaltuibdo cumentbb
• ajutorbînbcazbdebaccidentbgravbsaubboală;b
• ajutorbînbcazbdebarestarebsaubdetenŃie;b
• ajutorbvictimelorbunorbactebdebviolenŃă.bb

b 167 bDacăbpropriulblorbguvernbnubarebobmisiunebîntrjobŃa răbterŃăbpebcarebob
vizitează,bcetăŃeniibeuropenibbeneficiazăbdebprotec Ńiebdinbparteabconsulatuluib
saubambasadeiboricăruibaltbstatbmembrubU.E.bAceastă bprotecŃiebconstăbînb
ajutorbînbcazuribdebdeces,bboalăbsaubaccident,bares tbsaubdetenŃie,bajutorareab
victimelorb delictelorb graveb etc.b Ambasadab trebuieb s ăb tratezeb cetăŃeanulb
europeanbcabșibcumbarbfibcetăŃeanbalbstatuluibpebca rebîlbreprezintă;baceastab
acŃioneazăbcabunbcanalbdebcomunicarebîntrebcetăŃean bșibstatulbsău.b
b
7. CetăŃeanulRcareRtrăieșteRîntr2unRstatRmembru,RceRcă iRoficialeRareR
laRdispoziŃieRpentruRdepunereaRuneiRplângeri? b
bb CetăŃeniibeuropeni:bb
• potbînaintabpetiŃiibParlamentuluibEuropeanbdebexemp lu,bpentrubab
atrageb atenŃiab asuprab infracŃiunilorb șib executăriib incorecteb ab
legislaŃieibUEbîntrjunbstatbmembru;b
• potbadresabobplângereblabOmbudsmanulbeuropeanbînble găturăbcub
proastabgestionarebabactivităŃiibinstituŃiilorbcomu nitare;b
• potbdepunebobplângereblabComisie;b
• aubdreptulbsăbprimeascăbrăspunsuribdeblabConsiliu,b Comisie,bCurteab
deb JustiŃie,b Curteab deb Conturi,b Comitetulb Economicb șib Social,b
ComitetulbRegiunilorbșibOmbudsman,bînboriceblimbăbo ficială.bb
ToŃib cetăŃeniib statelorb membreb U.E.b dobândescb autom atb cetăŃenieb
europeană.bAceastaboferăbindivizilorbanumitebdreptu ribșibprivilegiibînbU.E.b
B
BibliografieB
1. Bîrzea,bC.b(2005).b CetăŃenia European. București:bEditurabPoliteiabjb
SNSPAb
2. Constantin,bV.b(coord.)b(2002).b Documente de bază ale ComunităŃii
și Uniunii Europene. EdiŃiababIIja.bIași:bEditurabPoliromb
3. Fuerea,b A.b (2006).b Manualul Uniunii Europene .b EdiŃiab ab IIIjb ab
revăzutăbșibadăugită.bBucurești:bEditurabUniversulb Juridic,bp.b286j
287b
4. Fuerea,b A.b (2006).b Drept comunitar al afacerilor. b EdiŃiab ab IIja.b
București:bEditurabUniversulbJuridicb
5. Groza,b A.b (2008).b Uniunea Europeană – Drept instituŃional. b
Bucureștib:bEditurabC.H.Beckb
6. Jinga,b I.b (1999).b Uniunea Europeană – RealităŃi și perspective .b
București:bEditurabLuminaLexb
7. Marcu,b V.b (2001).b Drept instituŃional comunitar, ediŃiab ab IIja.b
București:bEditurabLuminaLexb
8. Suciu,b C.,b Stan,b D.,b b Mihăilă,b M.b (2002).b Drept instituŃional
comunitar. bBucurești:bEditurabLuminabLexb

b 168 b9. Ștefan,b T.b (2006).b Introducere în dreptul comunitar. b București:b
EditurabC.H.Beckb
10. Ștefan,b T.,b AndreșanjGrigoriu,b B.b (2007).b Drept comunitar. b
București:bEditurabC.H.Beckb
11. łâncu,b O.b (2003).b Drept comunitar material. b București:b Editurab
LuminabLexb
12. Voicu,b M.b (2005).b Politicile comunitare în constituŃia Uniunii
Europene .bBucurești:bEditurabLuminaLexb
B
Webografie:B
13. http://eurjlex.europa.eu/ro/index.htmb
14. http://europa.eu/index_ro.htmb
15. http://www.euractiv.ro/uniuneajeuropeanab
16. http://www.europarl.europa.eu/topics/default_en.htm b
17. http://www.europarl.europa.eu/topics/default_ro.htm b
b
B
9.BProblematicaBeducaŃieiBecologiceBînBcontextulBde zvoltăriiB
durabileB
B
MihaelaBAureliaBȘtefan∗∗ ∗∗B
9.1.BIntroducereB
Trăimbastăzibîntrjoblumebdefinităbprinburmătoriibpa rametri:b schimbare,
rapiditate, complexitate, globalizare. b „Poluareab mediului,b schimbareab
economică,bsubdezvoltareabșibsărăcia,bexploziabdemo graficăbînbunelebregiunib
aleblumii,bimigraŃiabșibinterculturalismul,bdescent ralizareabreprezintăb provocări
ale lumii contemporane” b(Maciuc,b2006).bb
Sebafirmă,bpebbunăbdreptate,bcăbunulbdintrebelement elebdefinitoriibaleb
societăŃiib contemporaneb esteb schimbarea.b „Industria lizareab ab adusb
comunităŃiib umaneb numeroaseb avantajeb subb aspectulb c onfortuluib vieŃiib
materiale,bdarbșibmaribprejudicii:bconsumulbiraŃion albdebresursebnaturalebînb
pericolb deb ab fib epuizate,b poluareab aerului,b solului ,b apei,b despădurirea,b
restrângereab excesivăb ab spaŃiilorb verzi,b vitaleb pen trub omb (…)b Aceastab
înseamnăbcă,bfiebdinbneglijenŃăbșibignoranŃă,bfiebd inbreabcredinŃăbomulbab
devenitbautorulbuneibdezordinibecologicebalebcărorb efectebdistructivebnublejab
prevăzut”b(Macavei,b2001).b
PentrubabfacebfaŃăbincertitudinii,bnoilorbdimensiun ibalebcomplexităŃii,b
schimbărilorb insidioaseb saub brutaleb șib oportunităŃi lorb potenŃialeb careb
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb b
∗bLectorbuniv.bdrd.,bDepartamentulbpentrubPregătireab PersonaluluibDidactic,bUniversitateab
dinbCraiovab

b 169 bafecteazăblumeabnoastrăbcabîntregbșibpebfiinŃelebum anebînbmediulblorbimediatb
(King,bSchneider,b1993),beducaŃiab„trebuiebsăbajute blabformareabunuibnoub
umanism,bcarebsăbconŃinăbobcomponentăbeticăbesenŃia lăbșibsăbcontribuieblab
cunoaștereab șib respectareab culturiib șib valorilorb sp iritualeb aleb diferitelorb
civilizaŃii,b cab ob indispensabilăb contragreutateb lab globalizare…”b (Delors,b
2000).b
ApărareabșibîmbunătăŃireabmediuluibînconjurător,bpe ntrubgeneraŃiileb
prezentebșibviitoarebaubdevenitbunbobiectivbprimord ialbalboamenilor,bobsarcinăb
abcăreibrealizarebvabtrebuibsăbfiebcoordonatăbșibar monizatăbcubrealizareab
obiectivelorbfundamentale,bstabilitebdeja,bdebpaceb șibdezvoltarebeconomicăbșib
socialăb înb întreagab lume.b Eab presupuneb transmiterea b deb cunoștinŃe,b
interiorizareablor,bformareabdebconvingeribși,bînbc elebdinburmă,bexteriorizareab
acestorabînbatitudinibpozitivebfaŃăbdebmediu.bbb
CoordonatelebactualebalebvieŃiibcotidienebimpunbabo rdareabînbșcoală,b
alăturibdebaltebelementebdebeducaŃiebșibproblemeble gatebdebeducaŃiabpentrub
calitateab mediuluib înconjurător.b Astfel,b seb evidenŃ iazăb prioritateab majorăb ab
noastră,b ab tuturor,b deb ab cunoaște,b protejab șib conse rvab mediulb deb viaŃă,b
conservareabnaturiibdevenindbeficientăbșibrealăbnum aibatuncibcândbaceastabvab
facebpartebintegrantăbdinbconcepŃiabșibcomportament ulbnostru.bb
EducaŃiab ecologicăb devine,b astfel,b unab dintreb „chei le”b rezolvăriib
problemelorbactuale.bTezele salebsuntbclarebsibuniversalbvalabile:bb
a)b educaŃiab privindb mediulb nub trebuieb consideratăb c ab ob nouăb
disciplinăb deb învăŃământ,b cib cab ob inedităb perspecti văb asuprab tuturorb
materiilor;b
b)beabtrebuiebsăbsebîntindăbdejablungulbîntregiibvi eŃi,bsăbpresupunăbob
intervenŃiebactivăbșibsăbcuprindăbsocietateabînbans amblulbsau;b
c)beducaŃiabecologicăburmăreștebsăbpromovezebobetic ăbabdezvoltăriib
(durabile).bb
ProtecŃiab șib conservareab mediuluib devineb obiectivul b majorb alb
educaŃieibecologicebcareburmăreștebsăbrăspundăblabî ntrebarea:b„Trebuiebsăb
vedemb înb erab tehnologicăb doarb unb destinb funestb saub ob șansăb ab fiinŃăriib
umane?b Trebuieb săb vedemb unb noub apogeub alb umanităŃii b saub seb anunŃăb
nenorocireabînbcarebumanitateabvabpieri?”b(Jaspers1 986).bb
PrimelebiniŃiativebdebocrotirebabmediuluibaubapărut bacumbaproximativb
200bdebanibdinbnecesitateabsalvăriibunorbspeciibpeb calebdebdispariŃie.b
Cubtimpul,bmotivelebcarebaubimpusbocrotireabnaturii bsjaubdiversificat.b
Începândb dinb 1970b aub apărutb semneb clareb deb îmbolnăv ireb ab planetei:b
subŃiereabstratuluibdebozon,bîncălzireabglobală,bpl oilebacide,bpoluareabapelor,b
abaeruluibșibsolului.bOameniibaubînceputbsăbînŃelea găbnecesitateabadoptăriib
unuibcomportamentbresponsabilbfatăbdebnatură.bÎnsăb responsabilitateabomuluib
pentrubocrotireabmediuluibînconjurătorbestebatâtbin dividuală,bdarbmaibalesb

b 170 bcolectivă:bprotecŃiabnaturiibangajeazăbcolaborarebș ibsprijinbreciprocbpebplanb
local,bjudeŃean,bnaŃionalbșibmaibalesbinternaŃional b(King,bSchneider,b1993).b
EducaŃiabcautăbsăbcontribuieblabameliorareabacestor bproblemebprinb
acŃiunibspecificebdebprevenŃie.bDatorităbeșuăriibîn babgăsibsoluŃii,bputembspuneb
căbeducaŃiabsebaflăbînbsituaŃiebdebcriză.bPrinbcriz ăbsebînŃelegebdecalajulbdintreb
rezultatelebînvăŃământuluibșibașteptărilebsocietăŃi i.bDintrebsoluŃiilebspecificeb
șibgeneralebgăsiteb(/www.educativ.ro/)benumerămb:b
• inovaŃiibînbconcepereabșibdesfășurareabproceselorbe ducative;b
• introducereabnoilorbtipuribdebeducaŃiebînbprogramel ebșcolare;b
• întărireablegăturilorbdintrebacŃiunilebșcolarebșibc elebextracurriculare;b
• formareabiniŃialăbșibcontinuăbabcadrelorbdidactice; b
• conlucrareabdintrebcadrebdidactice,belevi,bpărinŃib șibresponsabilibdeb
labnivelblocal;b
• organizareabdebschimburibdebinformaŃiibîntrebstatel ebeuropene;b
• regândireabprocesuluibdebeducaŃiebînbvedereabintegr ăriibcubsuccesbab
tinerilorbînbviaŃabprofesionalăbșibsocială.b
B
9.2.B RegândireaB curriculumuluiB prinB implementareaB „ noilorB
educaŃii”BB
UnabdintrebcelebmaibrecentebconferinŃebinternaŃiona lebabfostbceabdinb
’95bdeblabParisbpentrubeducaŃiebșibinformarebecolog icăbînbcadrulbcăreiabesenŃab
educaŃieibecologicebabfostbredatăbastfel b(www.lefo.ro/ ):B
B
B
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
Figurabnr.b12.b EsenŃa educaŃiei ecologice bPrincipiiBaleBEE:B
jbConsiderareabmediuluibînbtotalitateabsab
jbProcesbcontinuub
jbInterdisciplinaritateb
jbFocalizareabpebproblemebactualebsaubpotenŃialebbd ebmediub
jbUtilizareabdebdiferitebabordăribeducaŃionale b
EducaŃia b
ecologică bRecomandari:B
jbÎntelegereabcomplexităŃiib
mediuluib
jbReorientareabdisciplinelorb
școlarebsprebEEb
jbAsigurareablegăturiibEEbdebviaŃab
concretăb
jbAsigurareabcunoașteriiblegislaŃieib
debmediub
jbAdresatăbunuibpublicblargbScopuri:B
jbConștientizareabproblemelorb
debmediub
jbFormareabdebcunoștinŃe,b
deprinderi,bprincipiib
jbCreareabdebnoib
comportamentebfaŃăbdebmediub
LegatăbdebdezvoltareaBdurabilă bRealizatăbin,Bprin,BpentruBșiBdespreBmediu B

b 171 bEducaŃiabecologicăbarebdreptbscopbameliorareabcalit ăŃiibvieŃii,bserveșteb
labrecunoaștereabvalorilorbmediuluibînconjurătorbși blabclarificareabconceptelorb
privindb mediulb înconjurător;b eab poateb ajutab eleviib săb câștigeb cunoștinŃe,b
deprinderi,b motivaŃii,b valori.b EEb studiazăb influenŃ ab activităŃilorb umaneb
asuprab mediuluib înconjurător,b seb bazeazăb peb cunoști nŃeb referitoareb lab
sistemelebsocialebșibecologice,bdarbarebșibobcompon entăbafectivă:bdomeniulb
responsabilităŃii,b sistemulb deb valori,b atitudinileb necesareb construiriib uneib
societăŃibdurabile.bb
Înb ciudab faptuluib căb seb vorbeșteb totb maib mult,b înb m ajoritateab
domeniilor,bdesprebabordareabecologicăbabproblemati ciiblumiibcontemporane,b
materialulbbibliograficbreferitorblabacestebaspecte ,bpublicatbînbŃarabnoastrăb
esteblimitat.b
„Întrjoblumebdefinităbprinb mobilitate, fluiditate și tranzienŃă ,boblumeb
abindustriilorbcerebraljintensivebșibabtehnologiilo rbdebvârf,boblumebînbcareb
resursabstrategicăbceabmaibimportantăbestebinformaŃ ia,bcunoașterea,beducaŃiab
trebuiebsăbdeabrăspunsuribspecifice”b(Maciuc,b2006) .bb
Implementareab„noilorbeducaŃii”bpresupunebelaborare abșibaplicareab
unorbstrategiibpedagogicebșibsocialebspeciale.bEleb vizează:b
1. pătrundereab„noilorbeducaŃii”bînbprogramelebșcolare ,bsubbformabunorb
recomandărib saub moduleb deb studiub independent,b difuz ateb șib prinb
sistemeleb deb comunicareb moderne:b televiziune,b radio ,b reŃeleb deb
calculatoarebetc.b
2. implicareab „noilorb educaŃii”b înb programeleb educaŃio nale,b cab
alternativeb proiectateb înb diferiteb formuleb pedagogi ce:b moduleb deb
instruireb complementară,b ghiduri,b îndrumărib metodol ogice,b lucrărib
fundamentaleb centrateb asuprab problemelorb marib aleb l umiib
contemporane;b
3. regândireabsistemelorbdebselectarebșiborganizarebab informaŃiilorbînb
cadrulb unuib curriculumb careb fieb „introduceb moduleb s pecifice”b cab
disciplinebopŃionalebdistinctebînbplanulbdebînvăŃăm ânt,bfiebintroduceb
conŃinuturileb specificeb uneib „noib educaŃii”b înb sfer ab maib multorb
discipline,bprintrjob„abordarebinfuzională”. B
ConŃinuturile,b finalităŃileb șib obiectiveleb noilorb e ducaŃiib propunb unb
demersb prinb careb educaŃiab încearcăb săb răspundăb exig enŃelorb lumiib
contemporanebșibsăbproducăbobschimbareb abactuluibed ucativbînbfavoareab
educaŃieibbazatăbpebînvăŃarebinovatoare,bsocietalăb șibadaptabilă.bb
„Noileb educaŃii”b evolueazăb înb funcŃieb deb procesarea b realizatăb lab
nivelulb obiectivelorb propuseb ceb daub șib „denumirea”b fiecăreib structurib deb
conŃinut,bcarebpoatebfibproiectatbcab modul sau disciplină de studiu bconceputb
strategicb înb planb disciplinar ,b darb maib alesb în plan interdisciplinar și
transdisciplinar .b

b 172 bDeb exemplu,b EducaŃia ecologică b vizeazăb formareab șib cultivareab
capacităŃilorb deb rezolvareb ab problemelorb declanșate b odatăb cub aplicareab
tehnologiilorb industrialeb șib postb industrialeb lab sc arăb socială,b careb aub
înregistratb numeroaseb efecteb negativeb lab nivelulb na turiib șib alb existenŃeib
umane.bÎnbacestbsens,bprinbeducaŃiabrelativăblabmed iubseburmărește:b
1. Conștientizarea interdependenŃei dintre calitatea m ediului și
calitatea vieŃii;
2. Dezvoltarea interesului și a responsabilităŃii pent ru menŃinerea unui
mediu natural echilibrat și propice vieŃii;
3. Formarea de mentalităŃi favorabile și atitudini pozi tive și active;
4. Adoptarea unui comportament individual și social eco logic sănătos;
5. Dezvoltarea comportamentelor favorabile ocrotirii ș i menŃinerii
mediului natural . (www.didactic.ro/).b
B
9.3.B Formarea/afirmareaB uneiB conștiinŃeB șiB aB uneiB c onduiteB
ecologiceB–BobiectivBdeBactualitateB
Scopulb EEb esteb deb ab creab atitudinib pozitiveb faŃăb de b mediulb
înconjurător,Bdebabprevenibproblemelebmediuluibînbviitor,bdebabfo rmabcetăŃenib
conștienŃibșibpreocupaŃibdebmediulbnaturalbșibdebce lbcreatbdebom,bcarebsăb
înŃeleagăbșibsăbacŃionezebcubresponsabilitatebpentr ubocrotireabmediului,bsăb
îmbunătăŃeascăb calitateab vieŃiib prinb asimilareab uno rb cunoștinŃe,b prinb
dezvoltareab unorb deprinderi,b motivaŃii,b valorib nece sareb pentrub asumareab
răspunderiibînbscopulbmenŃineriibcalităŃiibmediului .bb
b
PornindbdeblabrecomandărilebConferinŃeibdeblabTbili si,bobiectiveleB
EEbpotbfibstructuratebastfel:b
• Sensibilizareab faŃăb deb naturăb șib creștereab responsa bilităŃiib lab
problemelebdebmediubprinbinformareabopinieibpublice ;b
• Cunoaștereab aprofundatăb ab aspectelorb esenŃialeb aleb mediuluib înb
totalitateabsab(natural,bconstruit,btehnologic);b
• Formareabdebpriceperibșibdeprinderibdebobservare,be xperimentarebșib
cercetare;b
• Formareabuneibeticibecologisteb(atitudini,bprincipi i,bconvingeri);b
• Creareabdebnoibcomportamentebindividuale,bgrupalebș ibsocialebcareb
săbevidenŃiezebpreocupareabfaŃăbdebmenŃinereabcalit ăŃiibmediuluibșib
capacitateab deb acŃiuneb directă,b concretăb înb luareab deciziilorb cub
impactbasuprabmediului.b
b
b
b

b 173 bb
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
Figurabnr.b13.b Obiectivele cadru ale educaŃiei ecologice b
ObiectivelebeducaŃieibecologicebvizeazăbînbegalăbmă surăbcunoștinŃele,b
achiziŃiabdebatitudini,bclarificareabvalorilorbșibd emersulbpractic.b
E.bMacaveib(2001)benumerăbprintrebobiectivebalebedu caŃieibecologiceb
(pentrubmediu):b
1. ÎnŃelegereabraporturilorbomjnaturăbînbperspectivabe chilibruluibșibab
intercondiŃionărilorb ecosistemelorb dintreb lumeab vie b șib mediulb
înconjurător;b
2. ÎnŃelegerabnecesităŃiibprotecŃieibmediuluibambiantb șibconstituireabuneib
concepŃiibștiinŃificebunitare,bcoerente;b
3. Conștientizareab gravităŃiib crizeib ecologiceb șib ab ne cesităŃiib găsiriib
soluŃiilorbdebameliorarebabdezechilibrelorbraportur ilorbomjnatură;b
4. Formareab atitudinilorb deb responsabilitateb pentrub ap ărareab
patrimoniuluib natural,b pentrub gospodărireab raŃional ăb ab planetei,b
pentrubigienabei;b
5. Sensibilizareab faŃăb deb principiileb politiciib ecolog ice,b faŃăb deb
oportunitateab soluŃiilorb deb ecologizareb ab economiei ,b ab relaŃiilorb
interumanebetc.b
Înbperspectivăbșcolară,belevulbtrebuiebajutat:b
• săb obŃinăb cunoștinŃeb deb bazăb necesareb soluŃionăriib problemelorb
mediuluibsăubimediat;b
• săbjudecebresponsabilităŃilebindividualebșibcolecti ve,bsăbsebangajezeb
înbobŃinereabcooperăriibpebliniabrezolvăriibunorbpr obleme;b
• săbdezvoltebinstrumentebdebanaliză,breflecŃiebșibac Ńiunebpentrubab
înŃelege,b prevenib șib corectab neajunsurileb provocate b mediului,b ab
dragosteib pentrub Terrab șib ab tuturorb elementelorb car eb intrăb înb
componenŃabei:bape,bplante,banimale,betc;bbSensibilizarebbșibreceptivitatebfaŃăbdebnatură b
Formareabpriceperilor,b
deprinderilorbdebobservareb
abnaturiibCunoaștereab
aspectelorb
esenŃialebaleb
mediuluib
Formareabeticiib
ecologistebCreareabdebnoib
comportamenteb
individuale,bgrupale,b
socialebObiectiveleB
cadruBaleBEEB

b 174 b• săb afirmeb dorinŃab deb ab ocroti,b respectab șib protejab natura,b prinb
implicareab copiilorb înb activităŃib cub caracterb exper imentalb șib
demonstrativ;bb
• săb dezvolteb aptitudinib deb cercetare,b explorare,b inv estigareb ab
mediului;bb
• săb cunoascăb fiinŃeleb șib fenomeneleb dinb mediulb încon jurătorb șib
caracteristicilebacestora;bb
• săjșib îmbogăŃeascăb vocabularulb activb cub variateb cuv inteb dinb
domeniulbecologic;bb
• săjșibînsușeascăbunelebnormebdebcomportamentbnecesa rebpentrubab
asigurabechilibrulbdintrebsănătateabindividului,bab societăŃii;b
• săbcunoascăbplantelebșibanimalelebocrotitebdeblege; bb
• săb cercetezeb modalităŃileb deb reabilitareb ab stăriib m ediuluib
înconjurătorb prinb antrenareab elevilorb înb activităŃi b deb îngrijireb ab
spaŃiilorb verzi,b deb reciclareb ab deșeurilor,b deb salu brizareb ab
localităŃilor;bb
• săb afirmeb ob atitudineb dezaprobatoareb faŃăb deb ceib ca reb încalcăb
normelebșiblegilebecologice.b BR
Ob direcŃieb importantăb ob reprezintăb formarea de specialiști b înb
problemelebmediului.bAstfel,bsebvorbinstruibtineri, bprofesoribsaubvoluntari,b
care,b subb aspectb știinŃific,b săb cunoascăb noŃiunib de b ecologie,b modulb deb
funcŃionarebalbecosistemelorbnaturalebșibantropizat e,binterrelaŃiabomjmediub
etc.b
Înbșcoli,beducaŃiabecologicăbtrebuiebsăbparcurgăban umitebetape:B
• Cunoașterea și observarea naturii bprinbdescrieri,bvizionăribdeb
filmebșibcasete,bdar,bmaibales,bprinbacŃiunibextraș colare:bdrumeŃii,b
excursii,b expediŃiib tematice,b cândb eleviib iaub conta ctb directb cub
mediulbînconjurător,bsebbucurăbdebfrumuseŃilebnatur iibsălbatice,bab
unuibmediubnaturalbcurat;b
• Formarea și dezvoltarea sentimentului ecologic la el evi/studenŃi ,b
debatașamentbfaŃăbdebnatură,bdebîncântare,brelaxare bfaŃăbdebfrumosulb
pebcarebŃijlboferăbmediulbînconjurător;b
• Implicarea personală .bPrinbdiscuŃiiblabclasă,bprofesorulbreușeșteb
săb sensibilizezeb eleviib înb privinŃab implicăriib fiec ăruiab înb acŃiunib
concrete,bdebabfibfolositoribcomunităŃii;bb
• Asumarea responsabilităŃii .b Seb formeazăb înb timpb unb
comportamentbecologic,bcândbeleviibștiubcebresponsa bilităŃibimplicăb
relaŃiablorbcubceibdinbjur,bcubmediulbambiant,bcubs ocietatea;b
• Constituirea, la nivel de grup, a strategiilor de a cŃiune.bb

b 175 bÎnbmodbspecific,beducaŃiabecologicăburmăreștebating ereaburmătoarelorb
obiective: bb
a) Conștientizarea Rproblemelor mediului înconjurător; bînŃelegereab
moduluibcumbinteracŃioneazăboameniibcubmediul,bcumb aparbșib
cumbpotbfibrezolvatebdiversebprobleme;b
b) Dezvoltarea unei atitudini pozitive bfaŃăbdebmediubprinbdobândireab
unuibsetbdebvaloribșibsentimentebdebgrijăbșibprotec Ńiebpentrubmediu,b
stimulareab motivaŃieib deb ab participab lab menŃinereab calităŃiib
mediului;b
c) Afirmarea deprinderilor și abilităŃilor b necesareb investigării,b
identificăriibproblemelorbmediului;b
d) Stimularea participării Belevilor/studenŃilorbînbacŃiunibșibproiecteb
bineb organizateb careb vorb conduceb lab rezolvareab prob lemelorb
mediului.bb
Estebdeosebitbdebimportantbca,bînbamplulbprocesbdeb formarebabomului,b
viaŃab dinb afarab școliib săb continueb săb completeze,b s ăb consolidezeb șib săb
desăvârșeascăboperabeducativăbîntrjunbadevăratbcomp ortamentbeuropean.b
Pregătireab viitorilorb cetăŃenib aib Uniuniib Europeneb ab devenitb ob
provocareb șib ob necesitateb prefiguratăb deb unb viitorb previzibil,b careb îib vab
solicitabsăbtrăiascăbîntrjobpermenentăbstarebdebada ptarebpentrubabputeabfaceb
faŃăbschimbărilor.b
FormareabelevilorbcubobconștiinŃăbșibobconduităbeco logicăbdevinebob
cerinŃăb deosebitb deb importantăb pentrub oriceb demersb educativb școlarb șib
extrașcolar.b
ProtecŃiab mediuluib înconjurătorb ab apărutb cab problem ăb majorăb ab
omenirii.b Seb întrevedeb posibilitateab cab viitorulb om eniriib săb fieb pusb subb
semnulbîntrebării,bdacăbnubsebiaubmăsuribenergicebd ebprotecŃiebabplanetei.b
OmulbabînŃelesbcăbfacebșibelbpartebdinbnatură,bcăbT errabșibresurselebeibsuntb
limitate,b căb aceastăb planetăb funcŃioneazăb cab unb sis temb șib căb dereglărileb
produsebîntrjunblocbpotbaveabrepercusiunibpentrubun bîntregbcircuit,binclusivb
pentrubom.b
OmenireabnubpoatebrenunŃabînsăblabritmurilebînalteb alebdezvoltăriib
economice.bȘcoala,bprinbdestinaŃiabșibrolulbsău,bas igurăbcontextulbadecvatbînb
carebsebdesfășoarăbunbcomplexbdebformarebabelevilor ,bsubbcelebdouăblaturibaleb
sale:bceabinstructivăbșibceabeducativă.bbbbbb
ObcerinŃăbdeosebitbdebimportantăbpentruboricebdemer sbdidacticbconstăb
înbpregătireabelevilorbcubobconcepŃiebșibconduităbe cologicăbadecvată,bobiectivb
debmarebactualitatebșibimportanŃăbpentrubcalitateab vieŃii.bApărareabmediuluib
înconjurătorbdevenindbunbexerciŃiubdebpracticăbsoci ală,bșcoalabtrebuiebsăbfacăb
acestbexerciŃiubsocialbcubîntreagabpopulaŃiebșcolar ăbcareb„mâine”bvabaveab
răspunderibmaribșibconcretebînbgestionareabraŃional ăbabtuturorbcondiŃiilorbdeb

b 176 bmediubnaturalbsibsocial.bEabestebchematăbsăbdetermi nebnubnumaibsentimenteleb
debadmiraŃiebpentrubfrumuseŃilebnaturii,bcibșibconv ingeribșibdeprinderibdeb
apărare,bconservarebșibdezvoltarebabmediuluibînconj urătorbjbcondiŃiebdebviaŃăb
civilizatăbșibsănătoasă.bb
Înb ultimăb instanŃă,b școalab trebuieb săb trezeascăb spi ritulb deb
independenŃă,b deb formareb ab capacităŃiib deb autoinstr uireb șib autoeducaŃieb
ecologicăblabelevi,bcăcibignorareabdebcătrebprofeso ribabnecesităŃiibacestuiblucrub
dăuneazăbmunciibeducative,bfiindbunabdinbcauzelebpr incipalebalebeficienŃeib
scăzutebalebacesteibactivităŃi.b
Conceptebreferitoareblabmediulbînconjurătorbpotbfib achiziŃionatebdeblab
ceabmaibfragedăbvârstăbșibînbacelașibtimpbcubnoŃiun ilebdespreblocurilebceleb
maibapropiatebcopiluluibpânăblabnoŃiunibabstractebm aibtârziu.bEstebnecesarbsăb
sebdezvolteblabelevibcapacitateabdebobservare,bdebf ormularebabunorbîntrebărib
problematicebasuprabunorbaspectebcebŃinbdebpoluareb șibdegradarebabmediuluib
(aruncareabgunoaielorblabîntâmplare,bpoluareabrâuri lorbcubsubstanŃebtoxiceb
etc.).b
b
9.4.BPrincipiileBeducaŃieiBecologiceBB
EducaŃiabecologicăbablumiibcontemporanebtrebuiebsăb fiebunbprocesb
activ,bcontinuu,bdeblabobvârstăbfragedă,bprinbacŃiu nibconcrete,bpractice,blab
scarăb globalăb saub locală,b înb toateb mediileb șib săb an trenezeb câtb maib multb
întreagabsocietate.bCaboricebformăbdebeducaŃiebșibc eabecologicăbareblabbazăb
principiibobiectivebdebrealizare.bÎnbprimulbrând,bs ebrelevăbnecesitateabformăriib
labombabuneibconștiinŃe,bgândiribsaubconduitebecolo gice.bb
PentrubreușitabeducaŃieibecologice,btrebuieburmateb anumiteb direcŃii și
principii. Astfel,b manifestărileb internaŃionaleb (conferinŃe,b c ongrese)b aub
stabilitbresponsabilităŃilebcebrevinbguvernelorbșib organizaŃiilorbnaŃionalebînb
privinŃabprotecŃieibșibconservăriibmediuluibînconju rător.bEducaŃiabtinerilorbînb
domeniulbprotecŃieibmediuluibtrebuiebsăbsebfacăbînb școli,blabtoatebdisciplineleb
șibprinbactivităŃibextrașcolareborganizatebdebșcoal ă,bfundaŃiibsaubaltebinstituŃii.b
EducaŃiabecologicăbprindebunbconturbinterdisciplina rbșibpolivalent.b
Acesteb principii formale b îșib aub origineab înb exigenŃeleb
psihopedagogiceb generaleb aleb proiectăriib unuib curri culumb
(www.seap.usv.ro/):b
a) Principiul orientării axiologice a educaŃiei ecologi ceb jb
EducaŃiab ecologicăb faceb apel,b înb primulb rând,b lab sc himbareab valorilorb
personale,bsociale,bprofesionale,bpropunândujșibsăb reconfigurezebierarhiileb
noastrebindividualebșibcolective.bFărăbobŃintirebab valorilor,boricebprogrambdeb
educaŃiebecologicăbestebineficient.bImportantebnubs untbvalorilebînbsine,brupteb
deb realitate,b cib maib degrabăb reflexiab acestorab înb v iaŃab cotidianăb –b
comportamenteleb asociateb uneib anumiteb valori.b Valor ileb influenŃeazăb

b 177 bcomportamenteleb doar atunci când acestea din urmă sunt rezultatele unor
decizii conștiente .b Valorileb potb influenŃab comportamenteleb șib prinb
intermediulb altorb mecanismeb cumb arb fib obișnuinŃele ,b careb nub impunb cub
necesitatebdeciziibconștiente.bb
0j16b anib esteb perioadab înb careb seb structureazăb prin cipaleleb
componentebalebpersonalităŃiibunuibindivid,bînbcare bprinbexperienŃă directă,
exerciŃiu și contextul b înb careb esteb pusb educatulb poateb fib modelatb
comportamentulb înb societateb șib înb raportb cub mediulb înconjurător;b ideeab
invocatăbsebprezintăbgraficbastfel:bprezintăbimport anŃăbobișnuireabelevilorbcub
procesulbdecizionalbînbceeabcebpriveștebproblemeleb naturiibșibpebdebaltăbparteb
formareab unorb obișnuinŃe,b înb sensulb congruenŃeib val orilorb șib
comportamentelor.bCubprivireblabconștientizareabval orilor,bputembmenŃionab
căbgradulbdebimportanŃăbalbuneibvaloribdiferăbdebla bobpersoanăblabalta.bCeeabceb
estebimportantbpentrubunbindividbpoatebfibnesemnifi cativbpentrubunbaltul.bÎnb
general,b indiviziib umanib suntb conștienŃib deb proprii leb orientărib valoriceb șib
acŃioneazăbînbconcordanŃăbcubacestea.bUneoribînsă,b oameniibpotbacŃionabînb
conformitatebcubobvaloarebfărăbabsebgândibînbmodbco nștientblabaceasta.bÎnb
plus,bmultebdintrebvalorilebnoastrebnubaubdezvoltat ăbobbazăbcognitivăbsolidăb
iarb prezenŃab unuib suportb cognitivb arb puteab facilita b multb rezistenŃab lab
schimbarebabvalorilor.b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b

b 178 bb
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b b
b
b
b
b
b
b
Figurabnr.b14.b Premise în care are loc educaŃia ecologică b
b
EducaŃiabecologicăbtrebuiebsăbporneascăbdeblabunbse tbdebvaloribcubunb
caracterbdebgeneralitatebmaximă:b
• RespectbșibaprecierebpentrubtoatebformelebdebviaŃă, bpentrub
fragilitateabșibcalităŃilebesteticebalebmediului;bb
• AcceptareabdependenŃeibvieŃiibumanebdebresurselebfi nitebaleb
planetei;bb
• RecunoaștereabimportanŃeibșibroluluibcreativităŃiib umanebînb
eforturilebdebfundamentarebalebdezvoltăriibdurabile .b
Dacăb Ńinemb seamab deb opiniab luib Hofstede,b careb defin eșteb culturab
dreptb programareb mentalăb colectivăb ab unuib poporb sau b grupb socialb mareb
(Hofstede,b 1991),b rezultăb căb matriceab culturalăb deb careb aparŃinemb seb
structureazăb încăb dinb perioadab 0j15b ani;b aceastab în seamnăb căb anumitebjbcreierulb seb comportăb
precumb hardulb unuib
computerbnoub
jb sistemb axiologicb esteb
înbformareb
jbierarhiabvalorilorbesteb
fluidăb
jb modelareab prinb
experienŃăb
jbraportareablablideribdeb
opinieb
bPremiseBînBcareBareB
locBEEBB
b
b
b
b
jborientareabînbcarierăb
jbînvăŃareabprinberorib
propriib
jbmaturizareabpersoaneib
jbcomportamentbșibvalorib
b
0b
b16b 25b
SebstructureazăbBAZAb
PERSONALITĂłIIb(empiricb
80%bdinbpersonalitate) bSebcompletează/finiseazăb
PERSONALITATEAb(empiricb20%b
dinbpersonalitate) b

b 179 bdrepturib șib obligaŃiib aleb uneib persoane ca membru al grupului, b trebuieb
sugeratebdebcătrebformatorbîncăbdinbprimiibanibdebș coală.bb
b) Principiul orientării pragmatice S EducaŃiabecologicăbpresupuneb
înbegalăbmăsurăbfinalităŃibdebordinbsubiectiv,bdarb șibfinalităŃibdebacŃiune,badicăb
dezvoltareabunorbabilităŃi,bpriceperi,bdeprinderibc arebsăbsprijinebtransformareab
efectivăb ab mediuluib (Hungerford,b Volk,b Ramsey,b 1994 ).b Deb aceea,b unb
curriculumbdebEEbtrebuiebsăbstabileascăbcarebsuntbp roblemelebrealebcărorab
trebuiebsăbleboferebsoluŃii,bcarebsuntbnevoilebdebf ormarebspecificebviitorilorb
formatoribpentrubîndeplinireabobiectivelorbspecific e.b
Pentrub cab educaŃiib săb fieb motivaŃib săb seb impliceb în b acŃiunib deb
transformareb pozitivăb ab mediului,b esteb necesarb cab e ducatoriib săb respecteb
anumitebcondiŃii,bprecum:b
• creareab uneib atmosfereb relaxante,b pozitiveb careb săb stimulezeb
educaŃiibsăbsebimplicebînbacŃiunibdebreabilitarebab mediului;bb
• respectulbfaŃăbdebvalorilebpropriibalebacestora,bch iarbdacăbnubsuntb
conformebcubobiectivelebeducaŃieibrelativeblabmediu ;bmaibmultbdecâtb
atât,btentativelebdebschimbarebabacestorabsuntbsort itebeșeculuibdacăb
nubsuntbmotivatebdebdorinŃabeducatuluibdebschimbare ;bb
• propunereabunorbactivităŃibcarebsuntbatractivebpent rubeducaŃibșibcareb
potbfibsoluŃionatebdebcătrebaceștia;bb
• activareabeducaŃilorbînbrezolvareabunorbproblemebca rebantreneazăb
efectivbabilităŃibconducândbprinbexersarebrepetatăb labformareabunorb
priceperibșibdeprinderi,betc.bb
c) Principiul interdisciplinarităŃii S MulŃibeducatoribleagăbeducaŃiab
mediuluib înb modb exclusivb deb educaŃiab știinŃifică.b D eșib ob mareb parteb ab
educaŃieibmediuluibsebocupăbcubînŃelegereabconcepte lorbștiinŃifice,beabcere,bdeb
asemeneabobînŃelegerebabeconomiei,bmatematicii,bgeo grafiei,beticii,bpoliticiib
șibaltorbobiecte.b
Deci,b educaŃiab ecologicăb esteb unb domeniub careb impli căb multeb
conexiunib întreb știinŃeb ( biologie,b fizică,b chimie,b geografie,b psihologie,b
sociologie),b întreb sectoareb socialeb (învăŃământ,b ec onomie,b industrie,b
sănătate).bFărăbutilizareabdatelorbfurnizatebdebtoa tebacestebinstanŃe,beducaŃiab
ecologicăbnubestebposibilă.bb
AcademicianulbȘtefanb Milcub(apudb Ionel,b2002)bconsi derăb că:b„ab
gândib interjb șib multijdisciplinarb înb oriceb acŃiuneb teoreticăb saub practicăb
înseamnăb ab neb apropiab deb înfăŃișareab realăb ab fenome nelorb dinb naturăb șib
societate,bundebtotulbestebinterrelat”.b
CurriculumjulbrecomandatbpentrubeducaŃiabecologicăb porneștebdeblab
obiectiveb șib temeb comuneb maib multorb discipline.b Arb fib recomandabileb
corelaŃiibminimalebșibsistematicebrealizatebnubnuma ibîntrebdomeniilebconexe,b
cumbarbfibștiinŃelebnaturii,bcibșibidentificareabli niilorbdeblegăturăbalebEEbcub

b 180 bdisciplinelebartisticeb(desen,bmuzică,bliteratură). bDebaceeabpoatebarbtrebuib
valorificatăbteoriabinteligentelorbmultiplebinbaces tbsens.bb
Pebdebaltăbparte,binterdisciplinaritateabpoatebfibr ealizatăbsubbdouăb
aspecte:bcelbalbconceperiibconŃinuturilorbșibcelbal bproiectăriibșiborganizăriib
proceselorbdidactice.bb
Respectareabcaracteruluib interdisciplinar balbeducaŃieibdebmediub(EE)b
impunebcabfiecarebdisciplinăbinclusăbînbplanulbdebî nvăŃământbsăbŃinăbseamab
deb disciplineleb cub careb eab seb aflăb înb conexiuneb înc ăb deb lab momentulb
structurăriibdisciplineib(cândbsebstabilescbcapitol elebcebvorbfibinclusebpentrub
predare).b
Respectareabcaracteruluib interdisciplinar balbeducaŃieibdebmediub(EE)b
impunebcabpentrubfiecarebdisciplinăbdinbplanulbdebî nvăŃământ,bînbmăsurabînb
carebarebdiversebconexiunibcubaltebdiscipline,borga nizareabprocesuluibdidacticb
săbfiebatractivăbșibsăbŃinăbseamabdebacestbcaracter binterdisciplinar.b b
d) Principiul învăŃării experienŃiale S Înb formareab atitudinilor,b
învăŃareab experienŃială,b directă,b areb unb locb centra l.b Eb vorbab deb
experimentareabdebcătrebindividbabunorbsituaŃiibdin bcarebsăbpoatăbextrageb
învăŃămintelebdebpusbînbaplicarebînbviaŃabdebzibcub zi.bEabpoatebfibutilizatăbcub
succesbînbEE,bavândbînbvederebcăbacestbtipbdebeduca Ńiebpresupune,bpeblângăb
dobândireabdebcunoștinŃebînbdomeniu,bșibschimbareab atitudinilor,bformareab
unuibanumitbstilbdebviaŃă,bdezvoltareabspirituluibc ivicbetc.b
ExperienŃeleb deb învăŃareb potb fib pozitiveb saub negati ve,b rolulb
educatoruluibestebdebabfacilitabexperimentareabcâtb maibdeasăbabunorbsituaŃiibdeb
învăŃareb pozitivă,b educaŃiib trăindb intensb satisfacŃ iab succesului,b careb vab fib
impulsulbcarebîibvorbdeterminabsăbmeargăbmaibdepart e.b
AvantajulbînvăŃăriibexperimentalebestebcăbvabconduc eblabformareab
unorbdeprinderi,bcomportamente,babilităŃibîntrjunbt impbrelativbscurt,bprecum:b
capacitateabdebgândirebcritică,bdeborganizarebșibde bplanificareabuneibactivităŃi,b
capacitateab deb relaŃionareb cub ceilalŃi,b etc.,b lab id entificareab maib rapidăb ab
informaŃiilorbimplicitebsituaŃiilorbdebînvăŃarebșib abconexiunilorbdintrebacestea.b
ÎnvăŃareab experienŃialăb trebuieb săb respecteb treib et apeb importante:b
planificarea,b executareab șib evaluarea.b Avantajulb ac esteiab esteb căb poateb
schimbab durabilb formeb deb comportament.b ActivităŃile b propuseb spreb
experimentarebdezvoltăbîncredereabînbsine,bresponsa bilitatea,bcontribuieblab
cunoaștereabsiblărgireablimitelorbpropriibși,bprinb reflectarebșibtransfer,bpotb
determinabșibschimbăribdebcomportament.b
Obiectivebale formăriibpentrubînvăŃarebexperienŃială:b
• DezvoltareabdebabilităŃibintrajbsibinterjbpersonale bcumbarbfi:babilităŃib
deb comunicare;b capacitateb deb reflecŃie,b abilităŃib d eb exprimareb ab
emoŃiilorbetc.bb

b 181 b• DezvoltareabcompetenŃelorbdeblucrubînbechipă,bdeblu arebabdeciziilor,b
debrezolvarebabproblemelor,bconducere,brezolvarebab conflictelor,b
dinamicabetc.bb
• FormareabcompetenŃelorbdebdezvoltarebabunuibdesignb debinstruire;b
desfășurareab instruiriib șib evaluareab unorb activităŃ ib deb învăŃareb
experienŃială.bb
• Capacitateab deb identificareb ab nevoilorb deb instruire ;b înŃelegereab
audientei;b selectareab metodelorb deb instruire,b selec tareab
conŃinutului.bb
Rămâneblablatitudineabfiecăruibformator/profesor,bî nbfuncŃiebșibdeb
disciplinab predată,b săb Ńinăb seamab deb principiileb EE b șib săb îșib imaginezeb
contextebprinbcarebsăbobligebeducatulbînbabadoptabd eciziibcubprivireblabmediu.b
Înboricarebdintrebcontextelebinvocate,bstudentul/el evulbestebpusbînbfaŃab
uneibexperienŃebdirectebcubproblematicabEE,bcubmedi ulbînconjurător;bÎnbplus,b
studentulbestebpusbînbcontextebînbcarebtrebuiebsăba dopteb decizii conștiente ,b
urmarebabexperienŃeibnemijlocitebacumulatebîntrjunb contextbsaubaltul.
e) Principiul actualizării curriculare S Seb referăb lab revizuirea,b
extindereab șib adaptareab permanentăb ab conŃinuturilor ,b metodologiilorb
implicateb înb educaŃiab ecologică.b Problematicab esteb unab înb continuăb
expansiune,b iarb instrumenteleb oferiteb pentrub susŃin ereb trebuieb săb fieb peb
măsurăb(Hungerford,bVolk,bRamsey,b1994).b
Principiilebreferitoareblabnaturabunuibcurriculumbs unt:balborientăriib
filozofice,balbindividualizării,brealismuluibsibech ilibruluib(Cucoș,b2002).b
Principiilebdezvoltăriibunuibcurriculumbsunt:balbco laborării,bevaluării,b
asigurăriibsibalbtestăriib(Cucoș,b2002). BB
EducaŃiabecologicăbestebvăzutăbdreptbunabdintreb„ch eile”brezolvăriib
problemelorbactuale.bScopulbeducaŃieibecologicebest ebdebabformabcetăŃenib
conștienŃibșibpreocupaŃibdebmediulbnaturalbșibdebce lbcreatbdebom,bcarebsăb
înŃeleagăbșibsăbacŃionezebcubresponsabilitatebpentr ubocrotireabmediului.b
StudiulbdebfaŃăbdoreștebsăbatragăbatenŃiabasuprabur mătoarelorbaspecte:b
a)beducaŃiabprivindbmediulbnubtrebuiebconsideratăbc abobnouăbdisciplinăbdeb
învăŃământ,b cib cab ob inedităb perspectivăb asuprab tutu rorb materiilor;b b)b eab
trebuiebsăbsebîntindăbdejablungulbîntregiibvieŃi,bs ăbpresupunăbobintervenŃieb
activăbșibsăb cuprindăbsocietateabînbansamblulb său;b c)beducaŃiab ecologicăb
urmăreștebsăbpromovezebobeticăbabdezvoltăriib(durab ile).bb
BeneficiilebintroduceriibEEbînbșcoală,bindiferentbd ebmodalitateabdeb
aplicarebaleasă,bsuntbevidente,batâtbpentrubprofeso ri,bcâtbșibpentrubelevi,b
deoarecebEEbpresupunebmaibmulteb avantaje:
• Prezintăbcaracterbdebatractivitatebpentrubelevi,bim plicândbaspecteb
actuale,bcritice,brelevante;b

b 182 b• Permiteb ob abordareb interdisciplinară,b cab șib îmbinar eab tratăriib
sectorialebabproblemelorb(pebdisciplinebcumbarbfibb iologie,bchimie,b
geografie)bcubceabholistă;b
• Stimuleazăbdesfășurareablucruluibînbechipă;b
• ContribuieblabdezvoltareabcreativităŃibșibgândiriib (prinbidentificareab
șibrezolvareabproblemelor);b
• ÎncurajeazăbparticipareablabacŃiunibsociale,bcivice bconcretebșibluareab
deciziilor,bînbfuncŃiebdebvaloribmoralebconceptuali zate.b
Sugestii pentru profesori:
1.ROrganizarea unor activităŃi didactice în aer liber bjbsuntbmultbmaib
interesanteb șib maib distractive.b Înb acelașib timp,b da ub posibilitateab
studentului/elevuluibsăbșibcunoascăbinbmodbdirectbe lementelebdesprebcareb
învaŃăbșibsuntbunbfoartebbunbfactorbmotivant;b
2. Adaptarea lecŃiei bla stilul personal de predare ;b
3. Utilizarea studiilor de caz ;B
4. Dezbateri despre mediu bjbdezbateribcubdiferitebtemebdesprebmediu,b
făcândb distincŃieb întreb opiniib șib lucrurib certe.b În curajaŃib dezvoltareab uneib
discuŃiibșiblăsaŃibtimpbelevilorbsăbsebgândeascăbde bcebaubdatbunbrăspunsbîntrjunb
anumitbfelbsaubaltul.bÎntrebaŃijibcebanumebaubavutb înbvederebcândbaubluatb
deciziile;blabcebsjaubgânditbcândbaubfăcutbobacŃiun ebresponsabilă?bAubavutb
nevoiebdebmaibmultebinformaŃiibînaintebdebluareabun eibdecizii?bÎntrebaŃijib
dacăbdiscuŃiabînbgrupbijabajutatbpebelevibsăbprivea scăblucrurilebîntrjobaltăb
perspectivăbșibdupăbcebaubascultatbopiniilebaltorbp ersoane,bșijaubschimbatb
eventualbopiniabdesprebceeabcebtrebuiebfăcut.bb
5. Utilizarea unor scheme și planuri care bsăbreaminteascăbeducaŃilorb
căbîntotdeaunabtrebuiebsăbŃinembcontbșibdebmediulbc ebnebînconjoarăbșibsăbneb
asigurămbcăbschimbărilebefectuatebnubvorbpericlitab natura.bb
6. Apelul la situaŃii problematice :Bex:bDacăbambtrăibpebobinsulă…b
AstfelbdebsituaŃiibaubdreptbscopbînŃelegereabunorbe fectebpebcarebomulblebareb
asuprabmediuluibnatural.bb
7. Stimularea tinerilor de a se implica în proiecte de tip ecologic ;B
ex:BSă facem ordine și curăŃenie! bScop:bînŃelegereabproblemelorbdebmediub
cubcarebsebconfruntăbplanetabnoastră.bb
b
BibliografieB
1. Cucoș,bC.(2002).b PedagogieSediŃia a IISa revăzută și adăugită .b
Iași:bEditurabPoliromb
2. DebBono,bE.b(1990).b Lateral Thinking .bLondon:bPenguinbBooks,b
Englandb

b 183 b3. Delors,b J.b (coord.)b (2000).b Comoara lăuntrică. Iași: Editurab
Poliromb
4. Dulamă,b M.E.b (2002).b Modele, strategii, și tehnici didactice
activizante cu aplicaŃii în geografie. bCluj:bEditurabClusiumb
5. Hendrikse,b G.b (2003).b Economics and Management of
organization ,bMcGrawbHillbEducation,bUKb
6. HofstedebG.b(1991).b Cultures And Organizations, Software of the
mind. London: IRIC,bMcGrawb–bHillb
7. Hungerford,bV.bR.b(1994).b A prototype environmental education
curriculum for the middle schools .bUNESCOb
8. Ionel,bV.b(2002).b Pedagogia situaŃiilor educative. Iași:bEditurab
Poliromb
9. Jaspers,b K.b (1986).b „CondiŃiib șib posibilităŃib aleb u nuib noub
umanism”. În:bTexte filosofice .bBucurești:bEditurabPoliticăb
10. King,b A.,b Schneider,b B.b (1993).b Prima revoluŃie globală. O
strategie pentru supravieŃuirea lumii .bBucurești:bEditurabTehnicăb
11. Macavei,b E.b (2001).b Pedagogie. Teoria educaŃiei. Vol. I
București:bAramis.b
12. Maciuc,b I.b (2006).b Pedagogie. Repere introductive. b Craiova :b
EditurabSitech b
13. Momanu,b M.b (2002).b Introducere în teoria educaŃiei .b Iași:b
EditurabPoliromb
14. Nicola,b I.b (1994).b Pedagogie .b București:b Editurab Didacticăb șib
Pedagogicăb
15. ***b (2001).b Sustainable Development. Critical Issue ,b OECDb
Report:bbwww.oecd.orgb
16. ***b Leonardo Da Vinci S European Curriculum for
Methodological Training in field of EE: bbwww.seap.usv.rob
17. http://www.articole.famouswhy.ro/b
18. http://www.educativ.ro/ b
19. http://www.lefo.ro/b
B
B
B
B
B
B
B
B

bbB
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B

b 185 bCAPITOLULBIVB
B
PROGRAMEBȘIBPARTENERIATEBEDUCAłIONALEB
ÎNBPLANBLOCAL,BREGIONAL,BNAłIONALBȘIB
INTERNAłIONALB
B
IrinaBMaciuc∗∗ ∗∗B
b
1.BIntroducereB
Parteneriatulb esteb un tip de experienŃă socială ( Bulzan,b 2008,b p.b
209),b o formă de acŃiune comună, un mod de a lucra împreu nă.b Prinb
cooperare, coordonare și colaborare, b ceeab ceb implicăb diverseb
responsabilităŃibalebactorilorbsocialibcejșibpăstre azăbautonomia,bdarbîșibîmpartb
rolurileb„întrjunbsistembdebînŃelegeri”,bmulteblucr uribsebpotbschimbabînbbineblab
nivelbsocial.B
Există:b
1. Parteneriat instituŃional, pebbazăbdebprotocoale,bcontracte,bconvenŃii,b
unb parteneriatb careb presupuneb stabilireab deb obiecti veb precise,b
elaborareabdebstrategiibșibobsuccesiunebdebnegocier i;b
2. Parteneriat bdebproiect, realizatb lab nivelb local,b naŃionalb saub
internaŃional,b parteneriatb careb implicăb responsabil ităŃib șib rolurib
împărŃite,bcontactebperiodice,bcadrebmaterialebspec ifice;b
3. Parteneriat de realizare sau „de teren”, bunbparteneriatbbazatbpeb«ob
situaŃiebdebexperienŃăbsocială»b(idem,bp.b213).b
ÎnbeducaŃiebestebîncurajatb parteneriatul bmultiplu,bbazatbpebprincipiulb
«frontuluib comun»:b patronat,b instituŃiib deb stat,b pă rinŃi,b agenŃib economici,b
factorib administrativi,b instituŃiib culturaljeducati ve.bSocializarea, formarea
competenŃelor sociale, încurajarea participării civ ice reprezintăbobiectiveb
alebunuibparteneriatbcomplex,bcubfuncŃiibeducativeb binebdelimitate,bînbcadrulb
unorb«comunităŃibcarebeducă»boribîșibpropunbexplici tbacestblucru.b
bbbbbbbb
Principiul Parteneriatului bpromoveazăbobstrânsăbcolaborarebîntreb
ComisiabEuropeanăbșibautorităŃilebnaŃionale,bregion alebșiblocale,bparteneriib
economicib șib socialib șib alteb organismeb competente,b consideraŃib actorib
relevanŃibînbgestionareabșibabsorbŃiabfondurilorbst ructurale.b
Acestbprincipiubestebrelevantbpentrubgradulbdebdesc entralizarebcareb
caracterizeazăbîntreagabpoliticăbdebcoeziunebeconom icăbșibsocialăbprecumb
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb b
∗bConf.buniv.bdr.,bDepartamentulbpentrubPregătireabP ersonaluluibDidactic,bUniversitateabdinb
Craiovab

b 186 bșib aplicabilitateab principiuluib subsidiarităŃiib Con formb Regulamentelorb
Consiliului European bînbcadrulbStatuluibMembrubparteneriatelebpresupunb
implicareab actorilorb relevanŃib precum:b autorităŃile b regionale,b locale,b
urbaneb șib alteb autorităŃib publiceb competente;b parte nerib economicib șib
sociali;b oriceb altb organismb consideratb ab fib înb măsu răb săb reprezinteb
societateab civilă,b organizaŃiileb civileb șib organism eleb însărcinateb cub
promovareabegalităŃiibdintrebbărbaŃibșibfemeib(artb 16).b
Formalizarea parteneriatelor implică: o structură le gală, un
comitet de conducere (reprezentanŃii tuturor parten erilor); un sector
definit și activităŃi stabilite, grupate pe domenii de activitate; un plan de
activitate; resursele necesare (personalul, sediile , aspectele financiare).
Debcebavembnevoiebdebparteneriate?bParteneriatelebî mbunătăŃescb
gradulbdebcoordonarebabpoliticilorbșibdebadaptarebl abcondiŃiilebspecificeb
locale;bconducblabobmaibbunăbcoordonarebabactivităŃ ilor,btransparenŃăbînb
acŃiunilebîntreprinse,bdezvoltareabuneibmaibbunebca pacităŃibinstituŃionaleb
lab nivelb sectorialb (esteb vorbab despreb activităŃib sa ub operaŃiunib dintrjunb
anumitbdomeniu/sector)bșibteritorial;bobmaibbunăbab sorbŃiebabresurselor,b
prinb îmbunătăŃireab procesuluib deb identificareb ab nev oilor,b prioritizareab
acestorablabnivelbregional,bsectorial,bdebdomeniubș ibidentificareabdebsoluŃiib
adecvateb finanŃabileb dinb Fondulb Socialb Europeanb șib ob maib bunăb
diseminarebabinformaŃiilor.b
Parteneriatulbabfostbdefinitbcabfiindb„obmetodăbdeb succesbpentrub
rezolvareabproblemelorblabnivelbregionalbșiblocal”b (Pedroso,bConferinŃab
„LecŃiibînvăŃatebînbcadrulbprocesuluibelaborăriibîn bparteneriatbabPlanurilorb
RegionalebdebAcŃiunebpentrubOcupare”,b19.07.2006,bB ucurești).b
Parteneriateleb lab nivelb regionalb șib localb potb fib ut ilizateb pentrub
recunoaștereabcomunăbexistenŃeibuneibprobleme,bdisc utareabunorbsoluŃiib
alternative;b adoptareab unorb strategiib comune;b întăr ireab uneib strategiib
comuneblabfiecarebnivelbdebresponsabilitate.bParten eriatulblabnivelblocalb
permitebobmaibbunăbidentificarebabproblemelorbcomun ităŃii,bgăsireabdebnoib
resursebșibparteneri;bdepășireabobstacolelorbdatora teblipseibdebcomunicare;b
obmaibbunăbfolosirebaboportunităŃilorb(Sursa:bUnive rsitateabdinbCraiova,b
Master:bDezvoltarebRegionalăbșibProiectebEuropenebL upu,bG.,bFondulb
SocialbEuropean).b

Parteneriatul în educaŃie presupune crearea de stru cturi
democratice care permit promovarea drepturilor și r esponsabilităŃilor
tuturor partenerilor, oferirea mijloacelor necesare pentru aSși juca rolurile
lor complementare privind:
• organizarea condiŃiilor de participare la programul de formare;

b 187 b• procesul formării;
• evaluarea formării (Frawley,b1993).b
Prinbstabilireabunorbcontacte,bprinbelaborareabcale ndarelorbdeblucrubșib
abplanurilorbdebactivitate,bprinbcomunicarebpermane ntăbșibatitudinebdeschisă,b
loială,b prinb respectareab angajamentelorb șib preocupă rileb coerenteb deb
popularizarebabrezultatelor,bprinbtransparentă,bpar teneriatelebrămânbviabilebșib
potbbfibproductive.b
„Parteneriateleb trebuieb văzuteb cab ob componentăb esen Ńialăb înb
organizareabșcoliibșibabclaseibdebelevi”b(Agabrian, b2006,bp.b7).b
ActoriibsocialibdiverșibsuntbsaubpotbfibimplicaŃi,b parteneriibposibilib
putândb fib alteb școli,b instituŃiib ( Familia, Biserica, Armata, InstituŃii de
ocrotire a minorilor, ministere), Mass Media,Comuni tatea locală ,bInstituŃiib
conexebdebtipul:bpalatebșibcluburibalebcopiilor,bce ntrebjudeŃeneboribdebeducaŃieb
permanentăbșibcabinetebinterșcolare,b AgenŃia Taberelor Școlare, centre de
resurse de învăŃare și de asistenŃă psihopedagogică complexă, organizaŃii
neguvernamentale (ONGjuri,basociaŃii,bfundaŃii),bfirmebșibsocietăŃib private.b
FormelebdebcolaborarebîncetăŃenitebsuntb proiectele pe bază de parteneriat,
asocierile, programele comune, sponsorizările și pr otocoalele de
colaborare.
„Școlilebtrebuiebsăbconstruiascăbparteneriatebcubco munităŃilebîntrjunb
efortbcomunbdebîndeplinirebabtuturorbcerinŃelorbimp usebdebprocesulbeducativ.b
ÎnbcadrulbmultorbcomunităŃibexistăbinstituŃiibgrand ioaseb–bmuzee,bbiblioteci,b
universităŃi,bbiserici,bfundaŃii,bteatreb–bșibtalen tebremarcabileb–bmuzicieni,b
interpreŃi,bscriitoribșibartiștib–bresursebcarebpot bfibdirijatebsprebsprijinireab
achiziŃieibdebcunoștinŃebșibdeprinderibdebcătrebele vi,bastfelbîncâtbaceștia,blab
rândulblor,bsăbpoatăbcontribuibdeplinblabviaŃabsoci ală,beconomicăbșibpoliticăbab
comunităŃii”b(idem,bp.b57).b
ComunicaŃiile bdebmasăbreprezintăbșibelebunbputernicbșibimportantb
factorbdebeducaŃie.bEducaŃiabarbputeabfibdefinită,b debaltfel,bcabunbtipbapartebdeb
comunicareb umană.b Renumitulb filosofb șib teoreticianb alb comunicaŃiilorb
moderne,bMcbLuhan,barătabcăbabexistatbmaibîntâibobc ulturăbabcomunicăriib
orale,bînbeducaŃiebfolosindujsebvorbireaborală,bges ticulaŃiabșibdemonstraŃia.b
Stadiulboralbalbculturiibabconstatbînbdilatareabunu iabdintrebsimŃurilebumane,bșib
anumebauzul.bStadiulbvizualbalbculturiib(GalaxiabGu tenbergb)babînsemnatb
apariŃiabtiparuluibșibabculturiiblivreștibșibabcond usblabdetribalizareabindividuluib
șiblablogocentrism.bEducaŃiababvalorificatbdinbplin bforŃabdebcomunicarebab
simbolurilorbscrise.bTehnologiabexplozivăbabfragmen tatbînsăbpersonalitateab
umană,babmăritbdistanŃelebdintreboameni,bizolareabș ibabcondusblabunbfelbdeb
«schizofreniebculturală».bÎnbacelașibtimp,babfostbî ncurajatăbspecializareabșib
iniŃiativabpersonalăb(apudbMaciuc,b2006).b

b 188 bAb douab jumătateb ab secoluluib XXb ab impusb «Galaxiab Mar coni»,b ob
«tehnologiebimplozivă»,bdebreunirebabtuturorboameni lorbprinbreŃeauabglobalăb
abcomunicaŃiilorbelectronicebinstantanee.bSupremaŃi abculturiiboraljvizualebab
însemnatb accentulb pusb peb mijloaceb electroniceb deb co municareb deb masă.b
FuncŃiabdebinformarebabmassjmediab«retribalizeazăbo menirea»bșibtransformăb
planetabîntrjunb«telesat».b
Desigur,bsebpunebproblemabdacăbacestebmediibpoartăb valoribcebpotb
influenŃab întotdeaunab pozitivb spiritulb tânăr.b Adese orib eleb promoveazăb
violenŃa,bimoralitatea,bproducbdezorientarebînbplan bmoral.bIatăbdebcebloculblorb
înb viaŃab copiilorb șib tinerilorb trebuieb bineb cunoscu tb șib evaluatb deb cătreb
educatori.bSebimpunbstrategiibdebcontracararebabuno rbinfluenŃebnegativebsaub
necorespunzătoareb(idem).b
Cubatâtbmaibmultbcubcâtbvitezabdebrăspândirebab Internetjuluibobsăb
asigurebfiecăruiabaccesulblabobcantitateburiașăbdeb informaŃiebneprelucratăborib
prelucratăbpreabpuŃinbșibnubîntotdeaunabcubbunebint enŃii.bDacăbpânăbînbsecolulb
XXb problemab esenŃialăb erab accesulb lab informaŃieb și, b deb aicib necesitateab
memorăriib acesteia,b acumb problemab esteb deb ab găsib și b selectab surseleb deb
informaŃie.bOb Biblioteca Virtuală ,bcarebsăboferebșiblegăturiblabsursebcubunb
nivelbșibmaibînaltbdebspecializarebșibînbcarebinfor maŃiabsăbfieb„curăŃată“bdeb
conotaŃiibideologicebestebobsoluŃiebdebrezolvatbînb următoriibani.b
ÎnbRomânia,b Strategia dezvoltării activităŃii școlare și extraș colare
încurajeazăb parteneriatulb educaŃional,b peb bazab idei ib căb abordareab
educaŃionalăb complementarăb formaljnonformalb asigură b plusvaloareab
sistemuluibeducaŃional.b Calendarul Proiectelor Educative, bprinbconcursurile,b
spectacolele,b competiŃiile,b proiecteleb șib aplicaŃii leb tematice,b emisiunileb șib
recitalurilebpebcareblebcuprinde,bcabșibactivitatea bdinbpalatelebșibcluburileb
copiilor,bdinbtaberebșibcentrebdebcreaŃiebetc.bprob eazăbpreocupareabstatuluib
românbpentrubdezvoltareabpersonalăbabelevilor,bpent rubreducereabinegalităŃiib
șib excluziuniib sociale.b Parteneriatulb educaŃionalb c ub familia,b comunitatea,b
organizaŃiileb guvernamentaleb șib nonjguvernamentaleb seb aflăb printreb
principalelebmodalităŃibdebridicarebabcalităŃiibact uluibeducaŃional.bb
Înb ultimiib anib sjab structuratb „ob reŃeab coerentăb deb coordonareb ab
activităŃilor educative școlare, extrașcolare și ex tracurriculare” (vezib
M.E.C., Strategia dezvoltării activităŃii educative școlar e și extrașcolare,
pp.b2j3).
Înb documenteleb deb politicăb educaŃionalăb seb menŃione azăb explicitb
faptulb căb activitateab educativăb școlarăb șib extrașco larăb reprezintăb ob
dimensiunebabprocesuluibdebînvăŃarebpermanentă.b
StrategiabactivităŃiibeducativebșcolarebșibextrașco larebestebproiectatăb
conformburmătoruluibsetbdebprincipii:b

b 189 b• principiulbpriorităŃiibeducaŃiei,bcabresponsabilita tebasumatăbdeb
guvernulbRomâniei;b
• principiulbaccesuluibegalblabeducaŃiejbconformbCons tituŃieibșib
ConvenŃieib ONUb ab Drepturilorb Copilului,b fiecareb cop ilb areb
dreptulblabeducaŃie;bb
• principiulbinterculturalităŃii;bb
• principiulbcontinuităŃiibactivităŃilorbcarebaubcara cterbpermanentbșib
sebbazeazăbpebexperienŃabanterioară;bb
• principiulbcomplementarităŃiibformalb–nonjformal;bb
• principiulbflexibilităŃiiborganizaŃionalebșibinform aŃionale;bb
• principiulbdescentralizăriibautorităŃiibeducaŃional ebșibalbasigurăriib
unităŃiibdemersurilorbeducaŃionaleblocalebprinbcoor donare;bb
• principiulb abordăriib globale,b unitare,b multidiscipl inareb șib
integrate;bb
• principiulbtransparenŃeibimplementăriibstrategiei,b cubparticipareab
societăŃiib civile,b alăturib deb instituŃiileb guvernam entale,b înb
vedereabrealizăriibobiectivelor;bb
• principiulb cooperăriib –b implementareab strategieib ar eb lab bazăb
cooperareab instituŃionalăb atâtb lab nivelb naŃional,b c âtb șib
internaŃional;bb
• alăturibdebrespectareabșibpromovareabacestorbprinci pii,blabbazab
strategieib ab statb șib principiulb educaŃieib centrateb peb valori:b
respect, non – discriminare, egalitate, solidaritat e, toleranŃă,
adevăr, libertate, integritate, demnitate, onoare, onestitate
originalitate, dragoste, încredere.
(Sursa:bM.E.C.,bStrategiabdezvoltăriibactivităŃiibe ducativebșcolarebșib
extrașcolare,bp.b5)b
b
Pebplanbeuropean,bdebunbinteresbapartebsebbucurăbpa rteneriatelebcareb
vizeazăbeducaŃiabadulŃilor.b„ EducaŃia adulŃilor bdesemneazăbunbansamblubdeb
procesebdebînvăŃare,bformalebșibdebaltebtipuri,bgra Ńiebcărorabindividulbadultb
aparŃinândb uneib societăŃib îșib dezvoltăb aptitudinile ,b îșib îmbogăŃeșteb
cunoștinŃeleb șib îșib amelioreazăb calificareab tehnică b șib profesionalăb saub seb
reorienteazăbînbfuncŃiebdebnevoilebsalebșibdebceleb alebsocietăŃii.bAcestbtipbdeb
educaŃiebînglobeazăbdeopotrivăbeducaŃiabformalăbșib educaŃiabpermanentă,b
educaŃiabnonjformalăbșibtoatabgamabdebposibilităŃib debînvăŃarebinformalăbșib
ocazionalăbexistentebîntrjobsocietatebeducativăbmul ticulturală,bînbfuncŃiebdeb
teoriabșibpracticablocală….dezvoltăbautonomiabșibsi mŃulbresponsabilităŃii,blab
fiecarebindividbșibînbrândurilebfiecăreibcomunităŃi …”b(Neculau,b2004,bp.b55).b

b 190 bSebproducebob autentică osmoză școalăScomunitate ,bclădireabșcoliib
devenindbunbspaŃiubeducaŃionalbdeschis,bunblocbînbc arebreprezentanŃiibadulŃib
aibcomunităŃiibsebîntâlnesc,bparticipăblabdiversebc ursuri,bcomunică,biaubparteb
lab reprezentaŃiib teatrale,b lab evenimenteb sportiveb ș ib lab diverseb manifestărib
culturale.b
„NouabconcepŃiebdesprebeducaŃiabadulŃilorbpunebînbc auzăbpracticileb
actuale,bînbmăsurabînbcarebelebnecesităborganizărib complexebșibreŃele,bînbsânulb
unorbsistemebformalebșibnonformale.bFinalitateaburm ărităbestebdezvoltareab
creativităŃiib șib flexibilităŃiib fiecăruib actorb soci al,b întreagab sab viaŃă.b Cab
orientarebstrategică,bsebrecomandăbparteneriatulbso cial,bimplicareabputeriib
publice,b atragereab marilorb canaleb media,b darb șib pub licitateab șib iniŃiativeb
locale.b Obiectivulb ultimb trebuieb săb fieb creareab une ib societăŃib educative,b
atașatebjustiŃieibsocialebșibbineluibgeneral”b(idem ,bp.b56).bb
Parteneriatele b seb potb constituib dinb motiveb diferite,b deb exemplub
pentrubabstrângebfonduri,bpentrubabatragebpotenŃial ibparticipanŃi,bpentrubabmărib
impactulb activităŃilorb derulateb lab nivelulb comunită Ńii,b pentrub ab faceb
publicitate,b pentrub ab intervenib lab nivelulb structur ilorb locale,b regionale,b
naŃionale,b internaŃionale,b profesionale,b sociale,b c ulturale,b politiceb saub
economice.bIatăbnumaibcâtevabdintrebmotivelebcarebp otbgenerabparteneriate:b
• Parteneriate organizate în scop organizaŃional sau f inanciar;
• Parteneriate pentru optimizarea rezultatelor, a rel aŃiilor publice;
• Parteneriate cu scopul abordării multidisciplinare a unei
probleme/nevoi comune;
• Parteneriate pentru optimizarea transferului și a c ontinuităŃii;
• Parteneriate cu scopul sporirii influenŃei pentru a locarea puterii
de orice natură;
• Parteneriate pentru implicarea în diverse acŃiuni î n beneficiul
copiilor și bătrânilor.

ComisiabEuropeanăbconsiderăbformareabparteneriatelo rbdebînvăŃareb
unbpunctbimportantbalbiniŃiativeibdebînvăŃarebabadu lŃilorb(sursa:bSPECIALb:b
EuropeanbCitizenship,b27).b
Domeniile b potb tratab problemeb legateb deb politică,b mediu,b muzi că,b
mâncare,bsport,bhobbyjuri,breligie,bsănătate,bșanse begale,bdreptatebsocială,b
(sub)culturi,blimbibstrăine,bchestiunibspecificeb(d ebexemplu:b„pentru”bsaub
„împotriva”bvânătorii,bdirijareabtraficuluibînbafar abcentrelorborașelor,bmaib
multebfonduribpentrubeducaŃiebetc.).bDivergenŃelebl egatebdebobiectivelebuneib
acŃiunib saub activităŃib paralizează,b înb modb evident, b iniŃiativab propusă.b
Scopurilebexactebreprezintă,bastfel,bobcondiŃiebese nŃialăbabperformanŃei.b

b 191 bPosibilibparteneri:bagenŃibeconomici,bcompanii,bang ajatori,bautorităŃib
șibcomunitateblocalăbetc.b
Dacăb nub suntb disponibileb fondurib dejab existente,b se b poateb aplicab
pentrubfinanŃarebexternă.b Înb acestbscop,bestebneces arăbobimaginebclarăb ab
fondurilorbautorităŃilorblocale,bregionalebsaubnaŃi onale,balocatebînvăŃăriibșib
educaŃieibadulŃilor,bformăriibprofesionale,bocupări iblocurilorbdebmuncă,bsaub
oricăreib alteb ramurib /b temeb menŃionateb maib susb (SPE CIAL:b Europeanb
Citizenshipb29).b

2.BSurseBinternaŃionaleBșiBeuropeneBdeBfinanŃareB
Europabdispunebdebobseriebdebsursebpropriibdebfinan Ńare.bMajoritateab
fondurilorbdisponibilebsebaflăbsubb«umbrela»bSocrat esb–bunbfondbmaiblargbceb
sebîmpartebpebdiferitebcategorii,bînbfuncŃiebdebsec toarelebdebinvestiŃie:b
1.bComenius :bînvăŃământulbpreuniversitar;b
2.bErasmus:bînvăŃământulbsuperior;b
3.bGrundtvig :beducaŃiabadulŃilorbprecumbșibaltebdomeniibalebedu caŃiei;b
4.bLingua:bpredareabșibînvăŃareablimbilorbeuropene;b
5.bMinerva:btehnologiabinformaŃieibșibcomunicaŃiilorbînbeduca Ńie;b
6.bAnalizabșibinovaŃiabsistemelorbșibpoliticilorbed ucaŃionaleb
b Etc.b
Programulb SOCRATESb areb cab subproiecteb Proiecteleb Co menius,b
prinbprogramulbERASMUSbsebrealizeazăbfacilitareabst udiilorbînbstrăinătate.b
ExistăbobreŃeabdebcooperarebeuropeanăbdebcăutarebab unuiblocbdebmuncă.b
Programulb Leonardob dab Vincib șib Programulb Tineretb pe ntrub Europab
funcŃioneazăbdebmulŃibani.b
Kangour, Euro Junior, Wineres, programul PIR b suntb acŃiunib șib
concursuribșcolareborganizatebdebinstituŃiibeuropen e.bExistăbproiectebcarebseb
referăbatâtblabinstruireabcadrelorbdidactideb(COMEN IUSb2,GRUNDVING,b
LINGUAb,MINERVAb),darbșiblabmiciibcetăŃenibeuropeni b(COMENIUSb1).b
Programulb Grundtvigb esteb axatb peb educaŃiabadulŃilor,b Programulb
Leonardobestebdestinatbformăriibprofesionale,biarbp rogramulbComeniusbarebcab
scopbeducaŃiabpreuniversitarăbșibpebceababprofesori lorbetc.b
b
3.BTemeBrecomandateBpentruBparteneriateBeuropeneB
• TradiŃiile culturale; bb
• ProtecŃia mediului și activităŃile conexe; bb
• ActivităŃile artistice; bb
• Dezvoltarea tradiŃiilor literare în cadrul Europei; bb
• Conștientizarea cetăŃeniei europene; bb
• Consolidarea identităŃilor locale și regionale; bb

b 192 b• ȘtiinŃă și tehnologie; bb
• Trecerea de la școală la viaŃa activă bb
• Utilizarea mijloacelor informaŃionale și comunicaŃi onalebb
• Promovarea egalităŃii șanselor între fete și băieŃi. b
Proiectelebdebparteneriatbpotbfibfinalizatebînbdife ritebmodurib(rapoarteb
asuprab activităŃilorb desfășurateb înb proiect,b broșur i,b postere,b portofoliib
individualeb șib deb grup,b albume,b obiecteb manufactura te,b afișe,b activităŃib
artistice,b paginib Web,b caseteb video,b CDjROMjuri,b et c.).b Exemplificări:b
EducaŃia prin teatru: programe opŃionale, CetăŃenii și guvernarea întrSo
societate democratică, ȘtiinŃa în educaŃie, TIC în programele de formare a
profesorilor, Consilierea carierei( Ńinta: tinerii șomeri), EducaŃia de gen
etc.bb
AutorităŃileblocalebarbtrebuibsăbdispunăbdebobpolit icăbdebelaborarebab
parteneriatelorbînbfolosulbcomunităŃiibșibsăbsebpre ocupebdebconstituireabunorb
echipebdebacŃiunebdinbcarebarbputeabsăbfacăbparte:b
jFundaŃii;b
jInstituŃiibalebadministraŃieiblocale;b
jOrganizaŃiibdebtineret;b
jONGjuri;b
jServiciibdebasistenŃăbsocială;b
jMembribmarcanŃibaibcomunităŃii;b
jOrganizaŃiibreligioase;b
jFurnizoribdebservicii;b
jCentrebdebformarebprofesională;b
jGrupuribartisticebșibculturale;betc.b
Înb ceeabcebnebprivește,bcabformatoribdebprofesori,b considerămbcăb
„Dacăbvombștibsăboferimbocazii în afara cadrului convenŃional, dacă, deci,
vom implica viitorul profesor ori educator în progr ame/proiecte care să
servească în egală măsură interesele comunităŃii și exigenŃele propriei
formări profesionale, vom contribui la optimizarea sistemului de pregătire
iniŃială, cu deschidere spre cea continuă” (Maciuc,b2000).b
Conceptb șib atitudineb totodată,b parteneriatulb înseam năb interacŃiunib
acceptateb reciproc,b comunicareb permanentă,b respecta reab sib valorizareab
diversităŃii,bcooperarebsibcolaborarebcubșansebegal ebdebparticiparebșibdreptblab
decizie.bDezvoltareabparteneriatuluibînbeducaŃiebes tebobexpresiebsemnificativăb
șibrecunoscutăbabdescentralizăriibmanagementuluibîn bșcoalabcontemporanăbșib
presupunebinstituireabunorb reŃele de formare (idem).b
B
B
B

b 193 b4.BProgrameBeuropeneB
B
A.BComeniusB
ComeniusbestebprimabcomponentăbabProgramuluibdebÎnv ăŃarebpebTotb
ParcursulbVieŃii.bSebadreseazăbinstituŃiilorbdebînv ăŃământbpreuniversitarbdeb
statb șib privateb (deb lab grădiniŃeb lab școlib postlicea le)b șib tuturorb membrilorb
comunităŃiib educaŃionaleb careb îșib desfășoarăb activi tateab înb acestb sector:b
elevilor,btuturorb categoriilorbdebpersonalbdidactic ,bprecumbșibautorităŃilorb
locale,basociaŃiilorbdebpărinŃibsaubONGjurilorbcare bactiveazăbînbdomeniulb
educaŃional.bb
Comeniusb sprijinăb financiarb realizareab deb parteneri ateb școlare,b
proiecteb deb formareb ab personaluluib didactic,b reŃele b deb parteneriatb școlar,b
precumbșibparticipareablabstagiibdebformarebiniŃial ăbsibcontinuăbpentrubabcreșteb
calitateabșibabconsolidabdimensiuneabeuropeanăbînbe ducaŃie.bb
b
ProgramulbSectorialbComenius,blabnivelbeuropean,bur măreștebob
ŃintăbfoartebambiŃioasăbșibanumebsăbimplicebînbacti vităŃibeducaŃionalebdeb
cooperarebcelbpuŃinbtreibmilioanebdebelevibpânăbînb anulb2013.bb
Debasemenea,bComeniusburmărește:b
jDezvoltareab cunoașteriib șib înŃelegeriib diversităŃi ib culturaleb șib
lingvisticebeuropenebînbrândulbprofesorilorbșibelev ilor;b
jSprijinireabelevilorbpentrubabdobândibcompetenŃele bșibabilităŃileb
necesarebdezvoltăriibpersonalebpentrubintegrarebpro fesionalăbșibcetăŃenieb
activă.bSursa: Bhttp://www.anpcdefp.ro .b
B
b
Exemple:b Rundab deb evaluare:b 20b februarieb 2009,b Part eneriateb
aprobate:b
• RomaniajDanmark:FrienshipbAcrossbthebE.U.bb
• TwobEuropeanbSchoolsbforbFuturebChampionsbb
• "Decouvertebd'unebculturebabtraversbIonescobetblebt heatre"bb
• EuroUtopiajUnitedbEuropebinb22ndbCenturyb
• InfojinclusionbforbDevelopmentbofbEducationalb
• MybplacebinbMybRegionbandbCountryjInbSearchbofbtheb Culturalb
Identitybb
• LanguagebAcquisitionbthroughbMusicb
• MythsbReloadedbb
• DevelopbAbilitiesbNecessarybforbabCeativebEurope!bD .A.N.C.Ebb

b 194 b• Cineclubb linguistique(Acquisitionb etb renforcementb d esb
competencesbliguistiquesbparbl'intermediairebdebl'e xploatationbdub
scenariobcinematographique)b
• CineLinguESjROb
B
B.BErasmusB
B
a.BObiectiveBspecifice:B
• săb susŃinăb realizareab uneib ariib europeneb deb învăŃăm ântb
superior;bb
• săbcontribuie,balăturibdebînvăŃământulbsuperiorbșib educaŃiab
profesională,blabprocesulbdebinovaŃie.bb
b
b
b.BObiectiveBoperaŃionale:B
• îmbunătăŃireab calităŃiib șib creștereab volumuluib mobi lităŃilorb
studenŃilorbșibabcadrelorbdidacticebînbEuropa;bb
• îmbunătăŃireab calităŃiib șib creștereab volumuluib coop erăriib
multilateraleb întreb instituŃiileb deb învăŃământb supe riorb dinb
Europa;b
• mărireab graduluib deb transparenŃăb șib compatibilitate b întreb
învăŃământulb superiorb șib calificărileb profesionaleb obŃinuteb înb
Europa;bb
• îmbunătăŃireab calităŃiib șib creștereab volumuluib coop erăriib întreb
instituŃiilebdebînvăŃământbsuperiorbșibîntreprinder i;bb
• facilitareab dezvoltăriib practicilorb inovativeb înb ed ucaŃieb șib
formareb lab nivelb terŃiarb șib transferulb acestora,b de b lab ob Ńarăb
participantăbcătrebcelelalte;bb
• susŃinereabdezvoltăriibconŃinutuluibinovatorbalbICT ,bserviciilor,b
pedagogieibșibpracticiibpentrubînvăŃareabpebtotbpar cursulbvieŃii.b
Sursa:http://www.anpcdefp.ro .b
b
C.BLeonardoBdaBVinciB
B
a.BObiectiveleBgenerale balebprogramuluibsectorialbLeonardobdabVincib
sunt:b
• dezvoltareab tehnicilorb deb predare/b învăŃareb pentrub toateb
persoanelebimplicatebînbeducaŃiebșibformarebprofesi onalăb(cub
excepŃiabniveluluibterŃiar),bb
• dezvoltareab instituŃiilor,b organizaŃiilorb careb furn izează/b

b 195 bfaciliteazăbaccesulblabeducaŃiebșibformarebprofesio nală,bb
• încurajareab cooperăriib europeneb înb educaŃieb șib form areb
profesională,bb
• implementareabconceptelorbDeclaraŃieibdeblabCopenha gabcub
ajutorulbinovaŃiei,btestăriibșibexperimentării.bb
b
b.BObiectiveleBspecifice balebprogramuluibLeonardobdabVincibsunt:b
• sprijinireabparticipanŃilorblabformareabprofesional ăbsaublabalteb
activităŃib deb formare,b înb vedereab dobândiriib deb cun oștinŃe,b
abilităŃibșibcalificăribpentrubfacilitareabdezvoltă riibpersonale,b
creștereabșanselorbdebangajarebșibparticiparebpebpi aŃabmunciib
europene;b
• susŃinereab îmbunătăŃirilorb aduseb calităŃiib șib inovă riib înb
sistemele,binstituŃiilebșibpracticilebdebformarebpr ofesională;b
• creștereab atractivităŃiib formăriib profesionaleb șib a b mobilităŃiib
pentrubangajatoribșibpersoanebfizicebșibfacilitarea bmobilităŃiib
persoanelorbaflatebpebpiaŃabmuncii.b
B
c.BObiectiveleBoperaŃionale b aleb programuluib Leonardob dab Vincib
sunt:b
• creștereab calităŃiib șib ab volumuluib mobilităŃiib înb E uropab ab
persoanelorb implicateb înb educaŃieb șib formareb profes ionalăb
iniŃialăbșibînbformarebcontinuă,bînbvedereabcreșter iibnumăruluib
plasamentelorbînbîntreprinderiblabcelbpuŃinb80b000b peban,bpânăb
labsfârșitulbProgramuluibdebÎnvăŃarebpebTotbParcurs ulbVieŃii;b
• creștereabcalităŃiibșibabvolumuluibcooperăriibîntre binstituŃiibsaub
organizaŃiib furnizoareb deb educaŃieb șib formare,b într eprinderi,b
parteneribsocialibșibalteborganismebrelevantebdinbE uropa;b
• facilitareab dezvoltăriib deb practicib inovativeb înb do meniulb
educaŃieibșibformăriibprofesionale,bcubexcepŃiabniv eluluibterŃiar,b
șibtransferulbacestora,binclusivbdintrjobŃarăbparti cipantăbcătreb
altele;b
• creștereab transparenŃeib șib ab recunoașteriib califică rilorb șib
competenŃelor,binclusivbabcelorbdobânditebprinbînvă Ńarebnonj
formalăbșibinformală;b
• încurajareabînvăŃăriiblimbilorbstrăinebmoderne;b
• bsusŃinereab dezvoltăriib deb conŃinut,b servicii,b peda gogiib șib
practicibdebînvăŃarebpebtotbparcursulbvieŃii,bbazat ebpebtehnologiib
informaŃionaleb șib comunicaŃionaleb (TIC).b
(http://www.anpcdefp.ro).b

b 196 bD.BGrundtvigB9BeducaŃiaBadulŃilorBșiBalteBtraseeBed ucaŃionaleB
Grundtvigb areb ob arieb deb cuprindereb foarteb largă,b ac operindb toateb
nivelurileb șib sectoareleb educaŃieib adulŃilorb (gener al,b culturalb șib social),b
precumbșibînvăŃareabprinbmetodebmaibpuŃinbformale,b cumbarbfibșibînvăŃareab
autonomă.bCelbcarebabdatbnumelebprogramuluibestebNi kolaibFrederikbSeverinb
Grundtvigb(1783j1872),bclericbșibscriitorbdanez,bca rebabfostbunbsusŃinătorbalb
ideiibdeb„iluminarebpebduratabvieŃii”,bposibilitate abdebabînvăŃabcontinuu.b
PriorităŃi:
Pentrub proiecteleb multilateraleb Grundtvig,b aub fostb identificateb
următoareleb priorităŃi:bb
• învăŃareab limbilorb străineb șib includereab limbilorb v orbiteb deb
migranŃiboribdebminorităŃilebetnicebînbprogramelebd ebeducaŃiebab
adulŃilor;bb
• învăŃareabintergeneraŃionalăbșibeducaŃiabpersoanelo rbînbvârstă;bb
• elaborareabunorbmetodebdebînvăŃarebpentrubfamilii,b înbspecialb
pentrubcelebdezavantajatebdinbpunctbdebvederebeduca Ńional;bb
• îmbunătăŃireabcalităŃiibeducaŃieibadulŃilorbprinbde finireabunorb
criteriibcalitative,babunorbmodelebșibpracticibcomu ne;bb
• educaŃiabpentrubcategoriibmarginalizatebsaubdezavan tajateb(ex.b
refugiaŃi,bsolicitanŃibdebazil,bprizonieribșibfoști bdeŃinuŃi);bb
• educaŃiabpentrubadulŃibînbdomeniulbsănătăŃiibșibalb sportului,bînb
specialb înb cadrulb comunităŃilorb marginalizateb Sursa:B
http://www.anpcdefp.rob
Grundtvigb vineb înb întâmpinareab nevoilorb deb predare/ învăŃareb aleb
adulŃilorb șib seb adreseazăb instituŃiilorb saub organiz aŃiilorb careb asigurăb saub
faciliteazăbeducaŃiabacestora.b
Orice organizaŃie din domeniul educaŃiei adulŃilor, din sistemul
formal, nonSformal sau informal poate să participe la programul Grundtvig.
Adultul, în sensul programului Grundtvig, este o per soană de peste 25 de
ani, sau un tânăr sub aceasta vârstă, care nu mai e ste cuprins în sistemul
formal de educaŃie. Sursa:Bhttp://www.anpcdefp.ro B
B
a.BObiectiveBspecificeB
B
ProgramulbGrundtvigbintenŃionează:b
• SăbrăspundăbprovocărilorbeducaŃionalebimpusebdebîmb ătrânireab
populaŃiei/bcreștereabsperanŃeibmediibdebviaŃăbînbE uropa;bb
• Săb sprijineb ofertab șib săb răspundăb cereriib deb altern ativeb
educaŃionaleb pentrub adulŃi,b cub scopulb deb ab ameliora b
cunoștinŃelebșibcompetenŃelebacestora.b

b 197 bb.BObiectiveBoperaŃionaleB
B
PrinbacŃiunibșibtipuribdebactivităŃibspecifice,bpro gramulbGrundtvigbîșib
propune:b
• Săbcreascăbaccesibilitatea,bcalitateabșibvolumulbmo bilităŃilorbînb
Europa,b pentrub persoaneleb implicateb înb educaŃiab adu lŃilor;b
pânăb înb anulb 2013,b seb preconizeazăb acordareab deb spr ijinb
financiarbpentrubcelbpuŃinb7000bdebpersoane;bb
• Săbameliorezebcalitateabșibsăbcreascăbvolumulbcoope răriibîntreb
organizaŃiilebimplicatebînbeducaŃiabadulŃilorbînbEu ropa;bb
• Săb asisteb persoaneleb careb provinb dinb categoriib șib c ontexteb
socialeb vulnerabileb și/saub marginalizate,b înb modb de osebitb
persoanelebvârstnicebșibpebceibcarebaubieșitbdinbsi stemulbformalb
deb educaŃieb fărăb calificărib deb bază,b pentrub ab leb of erib
oportunităŃibalternativebdebeducaŃie;bb
• Săb facilitezeb dezvoltareab deb practicib inovativeb înb educaŃiab
adulŃilor,b precumb șib transferulb acestorab deb lab ob Ńa răb
participantăblabalta;bb
• SăbsprijinebdezvoltareabdebconŃinuturibinformaŃiona lebbazateb
peb noileb tehnologii,b dezvoltareab serviciilor,b pract icilorb șib
metodelorb pedagogiceb inovativeb pentrub învăŃareab peb totb
parcursulbvieŃii;bb
• Săb multipliceb abordărileb pedagogiceb șib săb îmbunătăŃ eascăb
managementulborganizaŃiilorbpentrubeducaŃiabadulŃil orbSursa:B
http://www.anpcdefp.rob
R
ExempleRdeRProiecteRdeRCooperareREuropeanăRpentruREd ucaŃiaRAdulŃilor:R
Proiectelebdebcooperarebeuropeanăbpotbaveabobgamăbl argăbdeb
teme,bpornindbdeblabEducaŃiabeuropeană,bcetăŃeneasc ăbsaubfamilialăbab
adulŃilor,b continuândb cub concepereab unorb metodeb deb învăŃareb prinb
intermediulb culturii,b tehnologiilorb informaŃionale, b mitologieib saub
creareabunorbmetodologiibdebeducarebsaubcompletareb abacesteiablabvârstab
abtreiabsaubînbrândulbtinerilor,bpânăblabdiseminare abdebbunebpracticibșib
creareabdebstandardebînbdomeniulbeducaŃieibadulŃilo r.b
Înbcontinuare,bambselectatbcâtevabproiectebcarebsja ubderulatbînbanulb
1999.b Pentrub detaliib suplimentareb șib pentrub ab consu ltab toateb proiecteleb
derulatebînbacestban,bvăbrecomandămbsăbconsultaŃibc ompendiumjulbfosteib
acŃiunibSOCRATESbIb„EducaŃiabbAdulŃilor”b(actualăbG RUNDTVIG),bdinb
carebaubfostbselectatebșibproiectelebdebmaibjos,bco mpendiumbcarebsebaflăbpeb
sitejuluibAgenŃieibNaŃionalebSOCRATESb:bwww.socrate s.ro.b

b 198 b„MUSAEAM:b MUSEUMb ANDb ADULTb EDUCATIONb AREb
MORE”b
„MUSAEAM:b MUZEULb ȘIb EDUCAłIAb ADULłILORb
ÎNSEAMNĂbMULTbMAIbMULT”b
Scopulb proiectuluib esteb acelab deb ab cercetab modalită Ńileb prinb careb
muzeelebpotbfibfolositebcablocuribdebînvăŃareb–bnub numaibpebtemebcabistoria,b
artabsaubculturab–bdarbșibpentrubtemebgeneralebcumb arbfiblimbilebstrăinebșib
doreștebsăbstabileascăbobcooperarebîntrebmuzeebșibi nstituŃiilebdebeducaŃiebab
adulŃilor.bElbestebplanificatbpentrubabdurabdoibani bșibarebparteneribdinbșasebŃări:b
Germania,bGrecia,bFranŃa,bMareabBritanie,bItaliabși bUngaria.b
b
„ZUKUNFTSWERKSTATTbFAMILIENBIELDUNG”b
„ATELIERbDEbVIITORbPENTRUbFAMILIE”b
Obiectivelebproiectuluibsuntbaceleabdebabanalizabde bcebunbnumărbmicb
debbărbaŃibsuntbimplicaŃibînbeducaŃiabînbfamilie,bs ăbcolecŃionezebmodelebdeb
bunebpracticibșibsăbdezvoltebmetodebdebeducaŃiebînb familiebmaibpotriviteb
pentrubbărbaŃi.bÎnbacestbfel,bproiectulbîșibpropune bsăbstimulezebșibinstituŃiileb
debeducaŃiebabadulŃilor,bpentrubabconcepebcursuribd ebeducaŃiebînbfamiliebmaib
binebadaptateblabnevoilebindividualebalebbărbaŃilor .bElbimplicăbparteneribcubob
experienŃăbbogatăbînbdomeniubprintrebautorităŃibpub lice,binstituŃiibdebeducaŃieb
șibdiferitebtipuribdebasociaŃiibdinbGermania,bItali abșibMareabBritanie.b
b
„EASYjUEb ESTABLISHMENTb OFb Ab METHODOLOGYb FORb
LEARNINGbTHEbEUROPEANbUNIONbMOREbUSEFULLbASPECTS”b
„EASYjUEb REALIZAREAb UNEIb METODOLOGIIb PENTRUb
ÎNVĂłAREAb UNORb ASPECTEb LEGATEb DEb UNIUNEAb
EUROPEANÔb
Proiectulbintentioneazăbsăbrealizezebobmetodologieb pentrubabexplicab
ceb anumeb înseamnăb concretb Uniuneab Europeană,b prinb s tudiereab
consecinŃelorbpebcarebaceastablebarebînbviaŃabdebzi bcubzibabcetăŃenilorbsăibșib
pentrub ab încurajab transferulb deb knowjhowb întreb dife riteleb instituŃiib careb
lucreazăb înb domeniulb educaŃieib adulŃilor.b Grupulb Ńi ntăb esteb compusb dinb
adulŃiib dinb mediulb rural,b persoaneleb cub handicapb me ntal,b adulŃib cub ob
calificarebinferioarăbșibrefugiaŃiibșibimplicăbpart eneribdinbSpania,bDanemarcab
șibItalia.b
„CULTURESbEUROPEENNESbPECO”b
„CULTURIb EUROPENEb ALEb łĂRILORb DINb EUROPAb
CENTRALĂbȘIbDEbEST”b
ImplicăbșasebparteneribdinbtreibŃăribmembreb(FranŃa ,bMareabBritaniebșib
Italia)bșibtreibŃăribdinbEuropabCentralăbșibdebEstb (România,bCehiabșibUngaria)b
șibarebcabscopbstrângereabdebinformaŃiibpentrubreal izareabuneibdocumentaŃiib

b 199 bcarebsebadreseazăbadulŃilorbdinbspaŃiulbeconomicbeu ropeanbșibabviitoarelorbŃărib
membre,boferindujlebinformaŃiibcubprivireblabaceste bŃări,bistoriablorbrecentă,b
economie,bviaŃabpoliticăbșibsindicală,bviaŃabsocial ă,bculturalăbșibartistică.b
b
„QUALITYbSTANDARDSbINbADULTbBASICbEDUCATION“b
„STANDARDEb DEb CALITATEb ÎNb EDUCAłIAb DEb BAZĂb Ab
ADULłILOR”b
Scopulb proiectuluib esteb acelab deb ab realizab ob strate gieb pentrub
standardelebdebcalitatebînbeducaŃiabdebbazăbabadulŃ ilor.bAgenŃiibdebalfabetizareb
șibinstituŃiibdebeducaŃiebabadulŃilorbdinbIrlanda,b MareabBritaniebșibBelgiabvorb
creabcriteriibdebevaluarebșibvorbproducebunbdocumen tbpentrubimplementareab
unuibsistembdebevaluare.bb
b
„MYTHOLOGIEb GRECOjLATINEb ETb EDUCATIONb DESb
ADULTESbDANSbL‘EUROPECONTEMPORAINE”b
„MITOLOGIAbGRECOjLATINĂbȘIbEDUCAłIAbADULłILORbÎNb
EUROPAbCONTEMPORANÔb
Acestbproiectbpunebînbchestiunebloculbpebcarebmitol ogiabgrecojlatinăb
îlbocupăbînbmediulbculturalbactual,biarbobiectivele bsalebvizeazăbconstruireab
uneibidentităŃibeuropene,brevenindblabsurselebacest eibidentităŃi,b„moștenirea”b
grecojlatină,b realizareab uneib sinergiib întreb specia liștib șib publicb șib ab uneib
coeziuniblingvisticebșibculturale.bElbreuneșteb7bpa rteneribdinb5bŃărib(FranŃa,b
Spania,bGermania,bGreciabșibRomânia).b
b
„REjREALb REDISTRIBUTIONb OFb EDUCATIONALb
OPPORTUNITIESb BYb EVOKINGb RICHNESSb OFb EXPERIENCESb OF b
ADULTbLEARNERS”b
„REjREALb REDISTRIBUIREAb ȘANSELORb DEb EDUCAłIEb
PRINb CONȘTIENTIZAREAb BOGĂłIEIb EXPERIMENTALEb Ab
ADULłILORbCAREbÎNVAłĂ”b
ScopulbacestuibproiectbestebacelabdebaboferibadulŃi lorbcăibpersonalebdeb
educareb peb totb parcursulb vieŃii,b prinb intermediulb f olosiriib tehnologieib
informaŃionale,basistenŃabindividuală,bsuportbdebîn văŃarebcontinuăbșibpregătireb
pentruboportunităŃibdebînvăŃarebdeschisăbșibflexibi lă.b
Programulb„ETWINNING”babfostblansatblab14bianuarieb 2005,bcabparteb
abProgramuluibdebînvăŃarebpermanentăbalbComisieibEu ropene.bSebadreseazăb
tuturorb școlilorb dinb învăŃământulb preuniversitar,b t uturorb profesorilor,b
indiferentbdebdisciplinabpredată,bdirectorilorbdebu nităŃibșcolarebșibinspectorilorb
școlari.bb
PlatformabEtwinning.netboferă:b

b 200 b• instrumenteb pedagogiceb careb integreazăb noileb tehnol ogiib înb
procesulbdebînvăŃare;bb
• apropiereabdebcelălaltebŃăribparticipantebșibmaibbu nabcunoașterebab
acestora;bb
• implicareabînbactivităŃibcurricularebcomune;bb
• participareab profesorilorb lab ob reŃeab europeanăb pent rub dezvoltareb
profesională,b prinb colaborareab înb proiecteb internaŃ ionale,b prinb
participareab lab seminariib internaŃionale,b formare/b schimburib deb
experienŃă;bb
• unbcadrubatractivbdebînvăŃarebpentrubelevibșibpentr ubprofesori;bb
• recunoaștereab oficialăb șib ob maib mareb vizibilitateb a b activităŃiib
participanŃilorblabnivelbnaŃionalbșibeuropean;bb
• premiibanualebșibcertificatebnaŃionalebșibeuropeneb debcalitatebpentrub
celebmaibbune bproiecte.bb
b
5.BExtrasBdinBplanulBdeBacŃiuneBprivindBimplementar eaBstrategieiB
dezvoltăriiBactivităŃiiBeducativeBșcolareBșiBextraș colareB
Complementarizarea educaŃiei formale cu cea nonSfor mală prin
iniŃierea de activităŃi educative interdisciplinare diverse
• Elaborareab Ghidului de bune practici ;bb
• Elaborareab planuluib judeŃeanb deb activităŃib educativ eb școlareb șib
extrașcolareb peb bazab propunerilorb transmiseb deb unit ăŃileb deb
învăŃământ,babpriorităŃilorbjudeŃeneb/specificuluib judeŃeanbșibabcelorb
naŃionale;bbb
• ElaborareabplanuluibdebactivităŃibeducativebșcolare bșibextrașcolareb
debcătrebechipebinterdisciplinareblabnivelulbunităŃ iibdebînvăŃământ,b
judeŃeanb șib naŃional,b lab propunereab Consiliuluib ele vilor,b
Comitetuluib deb părinŃi,b comunităŃiib localeb șib ab pot enŃialilorb
parteneribînbeducaŃie;bb
• Formareab grupuluib deb lucrub ab coordonatorilorb deb pro iecteb șib
programebeducativeblabnivelulblocalităŃii,bînbveder eabelaborăriibunuib
planb comunb deb activităŃib educativeb școlareb șib extra școlareb șib ab
facilităriibschimbuluibșibdiseminăriibexemplelorbde bbunebpractică;bb
• Organizareabdebîntruniribdebdiseminarebșibschimburi bdebexperienŃăb
înbdomeniulbeducaŃiebșcolarebșibextrașcolareblabniv elbregional;bb
• Organizareab deb concursurib deb proiecteb educativeb șco lareb șib
extrașcolare.b
Recunoașterea educaŃiei nonSformale ca dimensiune fu ndamentală a
procesului instructiv – educativ (palate și cluburi ale copiilor)

b 201 b• Proiectareab activităŃilorb deb învăŃareb pentrub valori zareab spirituluib
creativbalbelevilor;bb
• IniŃiereab șib dezvoltareab activităŃilorb deb învăŃareb interj
cercuri/ateliere;b
• Derulareabdebproiectebpartenerialebșcoalăjpalat/clu bbalbcopiilor;b
• Accesareabdebproiectebeuropenebînbparteneriatbșcoal ăjpalat/clubbalb
copiilor;bb
• IniŃiereab deb programeb partenerialeb școalăjpalat/clu bb alb copiilor,b
pentrubreintegrareabcopiilorbcarebaubabandonatbșcoa la;bb
• Integrareab unuib numărb câtb maib mareb deb elevib înb proi ecteb
educaŃionale,bprinbrealizareabuneibofertebeducaŃion alebpartenerialeb
atrăgătoare;bb
• DezvoltareabproiectelorbdebvoluntariatbeducaŃional; b
• Dezvoltareabproiectelorbdebdezvoltarebcomunitară.b
Deschiderea școlii spre societate și întărirea p arteneriatului
educaŃional
• Multiplicareabproiectelorbdebdezvoltarebcomunitară; b
• Multiplicareabproiectelorbdebvoluntariatbcomunitar; b
• Multiplicareabproiectelorbdebdezvoltarebdurabilă;b
• ValorificareabpotenŃialuluibcomunităŃii;b
Rezultate așteptate
• CreștereabcalităŃiibactuluibeducaŃionalbșibabrezult atelorbînvăŃării;bb
• Introducereabobligatoriebabelementuluibeducativbînb proiectareabșib
desfășurareabactivităŃiibdidacticeblabfiecarebobiec tbdebstudiu;bb
• Proiectareab activităŃilorb educativeb extracurricular eb cab aplicaŃiib
concretebabcunoștinŃelorbacumulate,bababilităŃilorb șibcompetenŃelorb
formatebînbcadrulbobiectelorbdebstudiu;bb
• Stimulareab interesuluib elevilorb șib ab cadrelorb didac ticeb deb ab seb
implicabînbproiectebșibprogramebeducativebcurricula re,bextrașcolareb
șibextracurriculareblabnivelulbfiecăreibunităŃibdeb învăŃământ;b
• Stimulareab șib multiplicareab iniŃiativelorb tinerilor b înb dezvoltareab
vieŃiibcomunităŃiibșcolare/comunităŃii;b
• Reducereabprocentuluibfenomenelorbantisociale,babab andonuluibșibabb
absenteismuluibșcolar;bb
• CreștereabrateibpromovabilităŃiibșcolare;bb
• Asigurareabșanselorbegalebdebdezvoltarebpersonală;b b
• RidicareabcalităŃiibresurseibumanebdinbsistemulbedu caŃional;bb
• Formareab resurseib umaneb necesareb dezvoltăriib societ ăŃiib
cunoașterii;bb

b 202 b• Asigurareab sustenabilităŃiib proiectelorb educativeb p rinb
conștientizareab cub privireb lab potenŃialulb peb careb p rogrameleb
educaŃionalebîlbaubasuprabformăriibtinereibgeneraŃi ibceburmeazăbabseb
integra;bb
• TransformareabeducaŃieibînbsursăbdebdezvoltarebcomu nitară.b
B
BibliografieB
1. Agabrian,bM.b(2006).b Școala, familia, comunitatea: manual. Iași:b
InstitutulbEuropeanb
2. Bulzan,bC. (2008). Sociologia. ȘtiinŃa și disciplina de învăŃământ .b
București:bEditurabALLbEducationalb
3. http://www.anpcdefp.ro .b
4. Lifelongb Learningb Programmeb 2007j2013.b Guidelines for
Applicants:
http://ec.europa.eu/education/programmes/llp/index_ en.htmlb
5. Lifelongb Learningb Programmeb 2007j2013.b How to participate?:
http://ec.europa.eu/education/llp/doc848_en.htmb
6. Lifelongb Learning,b Sectoral programmes: Grundtvig:
http://ec.europa.eu/education/programmes/llp/struct ure/grundtvig_en
.htmlb
7. M.E.C., Strategia dezvoltării activităŃii educative școlar e și
extrașcolare
8. Maciuc,bI.b(2000) . Dimensiuni sociale și aspecte instituŃionale ale
educaŃiei.bCraiova:bEditurabSitechb
9. Neculau,bA.b(2004).b EducaŃia adulŃilor. ExperienŃe românești .bIași:b
Poliromb
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B

b 203 bCAPITOLULBVB
B
PSIHOPEDAGOGIABTIMPULUIBLIBERB
b
1.BVoluntariatulBlaBadolescenŃi,BtineriBșiBadulŃiB
B
MihaelaBAlexandrinaBPopescu∗∗ ∗∗B
B
1.1.BCeBesteBvoluntariatul?B
Voluntariatulb esteb activitateab deb interesb publicb de sfășuratăb dinb
propriebiniŃiativăbdeboricebpersoanăbfizică,bînbfol osulbaltora,bfărăbabprimibob
contraprestaŃieb materială.b Activitateab deb interesb p ublicb esteb activitateab
desfășuratăb înb domeniib cumb sunt:b asistenŃab socialăb șib serviciileb sociale,b
protecŃiabdrepturilorbomului,bmedicojsanitar,bcultu ral,bartistic,beducativ,bdeb
învăŃământ,bștiinŃific,bumanitar,breligios,bfilantr opic,bsportiv,bdebprotecŃiebab
mediului,bsocialbșibcomunitarbșibaltelebdebasemenea b(LegeabVoluntariatului,b
legeabnr.b339/b2001).b
Voluntariatulbestebobcomponentăbdebbazăbabmoduluibd ebmanifestarebab
societăŃiib civile.b Voluntariatulb puneb eficientb înb p racticăb declaraŃiab
OrganizaŃieibNaŃiunilorbUnitebconformbcăreiab„Noi,b oameniibavembputereab
debabschimbablumea”.bAceastăbdeclaraŃiebsprijinăbdr eptulbfiecăreibfemei,balb
fiecăruibbărbatbsaubcopilbdebabsebasociabliberbșibd ebabfibvoluntari,bindiferentbdeb
origineablorbculturalăbsaubetnică,bdebreligie,bvârs tă,bsexbșibcondiŃiebfizică,b
socialăbsaubeconomică.bToŃiboameniibarbtrebuibsăbai băbdreptulbdebajșibpuneblab
dispoziŃiebînbmodbliberbtimpul,btalentulbșibenergia bînbfolosulbaltorbpersoane,b
înb folosulb comunităŃiib lorb prinb acŃiunib individuale b saub colective,b fărăb ab
așteptabrecompensebfinanciare.bDreptulblababfibvolu ntarbestebrecunoscutbșib
prinbDeclaraŃiabUniversalăbcubprivireblabvoluntaria t.b
b
1.2.BLegislaŃiaBdinBRomâniaBprivindBvoluntariatulBB B
VoluntariatulbînbRomâniabestebreglementatbprinbLege abvoluntariatuluib
nr.b 339b dinb 17b iulieb 2006,b careb ab modificatb șib comp letatb Legeab
voluntariatuluibnr.b195/2001.b
AceastăblegebatragebatenŃiabasuprabconceptuluibdebv oluntariatbșibseb
fundamenteazăbpeburmătoarelebprincipii:b
• Participareabcabvoluntar,bpebbazabconsimŃământuluib liberbexprimat;b
• ImplicareabactivăbabvoluntaruluibînbviaŃabcomunităŃ ii;b
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb b
∗bLectorbuniv.bdrd.,bFacultateabdebȘtiinŃebalebEduca Ńiei,bUniversitateabdinbPiteștib

b 204 b• Desfășurareabvoluntariatuluibcubexcludereaboricărei bcontraprestaŃiib
materialebdinbparteabbeneficiaruluibactivităŃii;b
• ParticipareabpersoanelorblabactivităŃilebdebvolunta riatbsebfacebpeb
bazabegalităŃiibdebșanse,bfărăbnicibunbfelbdebdiscr iminare.b
Deb asemenea,b Legeab voluntariatuluib reglementeazăb co ntractulb deb
voluntariat,btocmaibpentrubabsubliniabdrepturilebși bobligaŃiilebfiecăreibpărŃibșib
pentrubabnubsebajungebsăbsebtransformebîntrjobformă bdebforŃăbdebmuncă.b
Aceastăb legeb poateb fib substanŃialb îmbunătăŃită.b Deb exemplu,b înb prezent,b
aceastăblegebestebaxatăbpebtineribșibpebONGjuri,bfă răbabfacebrefeririblabvârstabab
treia,b deși,b înb străinătate,b majoritateab voluntaril orb suntb deb vârstab ab treia,b
pentrubcăbeibaubexperienŃabșibdorinŃabdebabfacebcev abpentrubcomunitate.b
b
1.3.BIniŃiativeBeuropeneB
VoluntariatulbtinerilorbestebfoartebdiferitbînbEuro pa.bÎnbtimpbcebîntrjob
Ńarăb acestab seb poateb bazab peb serviciileb civiceb orga nizateb deb autorităŃileb
publice,b întrjob altăb Ńarăb poateb fib administratb deb o rganizaŃiib
nonguvernamentale.bb
Comisiab Europeanăb (iulieb 2008)b ab propusb lansareab un eib iniŃiativeb
pentrub ab creab maib multeb oportunităŃib pentrub cab tine riib săb seb impliceb înb
activităŃibvoluntarebînbîntreagabEuropă.bPânăblabac eastăbiniŃiativă,btineriibcareb
doreaubsăbsebimplicebînbactivităŃibvoluntarebîntrju nbaltbstatbmembrubnubaveaub
destuleboportunităŃibpentrubabobface.bIniŃiativabCo misieibEuropenebsebreferăblab
tineriibdinbUniuneabEuropeanăbsubbvârstabdeb30bdeba ni,bcarebdorescbsăbseb
implicebînbactivităŃibvoluntarebîntrjobaltăbŃarăbde câtbceabdinbcarebprovin.b
Voluntariatulbtransfrontalierboferăbtinerilorbobexp erienŃăbdeosebită,b
carebpoatebaveabefectebbeneficebasuprabdezvoltăriib personale.bAcestbtipbdeb
„educaŃieb informală”b poateb îmbunătăŃib posibilităŃil eb deb angajareb șib
perspectivelebdebcarierăbalebtinerilor.b
Labnivelbeuropean,bexistăbprogramulbUEb„Tineretulbî nbacŃiune”,bcareb
oferăboportunităŃibpentrubvoluntariat,bprintrebeleb fiindbșibServiciulbeuropeanb
debvoluntariatb(EVS).bCerereabdebvoluntariatbtransf rontalierbprintrebtineriib
europenibdepășeștebcubmultbcapacităŃilebacestuibSer viciubeuropeanbpentrub
voluntariat.b
Pentrub îmbunătăŃireab funcŃionăriib înb interacŃiuneb a b sistemelorb
naŃionaleb deb voluntariatb alb tinerilor,b Comisiab prop uneb statelorb membreb
următorulbsetbdebacŃiuni:b
• Colectareab deb informaŃiib referitoareb lab sistemeleb e xistenteb peb
teritoriileblor;b
• DifuzareabinformaŃiilorbreferitoareblaboportunităŃi lebdisponibile;b

b 205 b• CreștereabnumăruluibdeboportunităŃibdebvoluntariatb transfrontalierb
înbcadrulbdiferitelorbsistemebnaŃionale;b
• Furnizareab unuib nivelb rezonabilb deb asigurareb ab acti vităŃilorb deb
voluntariat;b
• Asigurareab recunoașteriib adecvateb ab rezultatelorb în văŃăriib dinb
voluntariat;b
• Furnizareab deb sprijinb specificb instructorilorb socio jeducaŃionalib
specializaŃib înb domeniulb tineretuluib șib tinerilorb c ub maib puŃineb
oportunităŃi.b
Acestebeforturibsuntbsprijinitebprinbintermediulbse rviciilorbEuropassbșib
Youthpassb șib prinb promovareab transeuropeanăb ab volun tariatuluib tinerilorb
cătrebangajatori,bautorităŃibșibinstituŃii.b
b
1.4.BActivitateaBdeBvoluntariatBdinBRomâniaB
ÎnbRomânia,bvoluntariatulbabînceputbsăbaparăbimedia tbdupăb1989,b
atuncib cândb organizaŃiileb internaŃionaleb aub început b săb plasezeb voluntarib
străinibșibsăbfinanŃezebproiectebcarebsăbincludăbși bcomponentebdebvoluntariatb
înbŃarabnoastră.b
1990b–bOrganizaŃiilebnonguvernamentalebîncepbsăbimp licebvoluntarib
înbactivităŃib
jb OrganizaŃiileb internaŃionaleb (Peaceb Corps,b Volunt aryb Serviceb
Overseas)bîncepbsăbplasezebvoluntaribstrăinibînbRom ânia;b
jbOrganizaŃiilebinternaŃionalebcubfilialebînbRomâni ab(WordbVision,b
Habitatb forb Humanity)b aducb experienŃab șib expertizab înb managementulb
voluntarilor;b
jbFinanŃatoriibîncepbsăbsprijinebproiectebcarebincl udbșibcomponentabdeb
voluntariatb(UniuneabEuropeană,bFundaŃiabPrincipesa ,bFundaŃiabpentrubob
societatebDeschisă).b
Înb 1997b aub începutb săb aparăb șib primeleb centreb deb vo luntariatb cub
sprijinulbUniuniibeuropenebprinbProgramulbPHARE.bPr obVobisbîșibschimbăb
misiuneabșibdevinebprimulbcentrubdebvoluntariatbind ependentbdinbRomânia.b
Totb înb acelașib an,b ab avutb locb primab conferinŃăb naŃi onalăb cub privireb lab
voluntariatb șib aub fostb lansateb primab paginăb webb șib primab revistăb ab
voluntarilorbromâni,bsubbnumelebdebVoluntariat.ro.b
Înbaniiburmătoribabapărutbșibcadrulblegislativbcare bsăbreglementezeb
activităŃilebdebvoluntariat.bAubmaibapărutbșibalteb centrebdebvoluntariat,bînb
fiecarebanbsjauborganizatbconferinŃebnaŃionale,baub fostbinstituitebsăptămânib
naŃionalebalebvoluntariatului,bpremiibpentrubimplic areabînbcomunitate,b aub
apărutblucrăriblegatebdebacestbdomeniu.b

b 206 bEurobarometrulb dinb 2007b ab făcutb unb studiub comparati vb privindb
activităŃilebdebvoluntariat.błarabcubcelbmaibmarebn umărbdebvoluntaribdinb
EuropabestebAustria,bcubunbprocentbdeb60%,urmatăbde bOlandabșibSuedia,bŃarab
cubnumărulbcelbmaibmicbdebvoluntaribimplicaŃibesteb Bulgaria,bcub10%.bÎnb
Româniab activităŃile,b deb voluntariatb aub începutb săb iab amploareb șib săb seb
transformebîntrjunbfelbdebtrend.bb
b
1.5.BVoluntariatulBcaBalternativăB
Voluntariatulb înb Româniab ab trebuitb săb depășeascăb mi tulb conformb
căruiabvoluntariatulbestebmuncăbpatriotică.bAbtebîn scriebînbvoluntariatbnub
înseamnăb ab muncib degeaba,b cib maib degrabăb ab faceb pri miib pașib spreb
construireab uneib cariere,b pentrub căb foarteb multeb co mpaniib punb preŃb peb
activităŃilebextracurriculare.bMaibmult,bmodificări leblegislativebaubfăcutbcab
activitateabdebvoluntarbsăbfiebrecunoscutăbcabșibex perienŃăbînbmuncăblabnivelb
european,b iarb înb Româniab uneleb facultăŃib aub introdu sb lab admitereb dreptb
criteriubdebdepartajarebactivitateabînbbeneficiulbc omunităŃii.b
Voluntariatulbestebunbmodbdebdezvoltarebprofesional ăbșibpersonală:bsăb
alegibsăbtebimplicibîntrjobacŃiunebînbcarebsăbcrezi bșibsăjŃibasumibconsecinŃeleb
acesteibacŃiuni,bfărăbabprimibînbschimbbnicibobreco mpensăbmaterială,bcibdoarb
satisfacŃiabcăbŃijaibatinsbunbscop,bestebobdovadăbd ebmaturizarebabfiecăruib
individ.b
OportunităŃibpebcarebleboferăbvoluntariatul:b
• Dezvoltareb dinb punctb deb vedereb profesionalb –b formar eab unorb
competenŃebcarebpotbfibfolositebulteriorbînbactivit ateabprofesională;b
• LibertateabdebalegerebabactivităŃilorbșibabgradului bdebimplicare;b
• ResponsabilizareabfaŃăbdebsinebșibfaŃăbdebceibdinbj urulbsău;b
Înblucrulbcubtinerii,bcabvoluntaribsaubbeneficiari, btrebuiebsăbavembînb
vederebcâtevabaspecte:b
• motivareabestebunbpunctbcheiebînblucrulbcubtineriib –bceibmaibmulŃib
voluntaribcautăbbeneficiibsociale,bvorbsăbcunoascăb oameni,bsăbseb
distreze,bîșibdorescbrecunoaștere,bvorbsăbaparŃinăb unuibgrup;b
• dimensiuneabpragmaticăbestebbinebreprezentatăblabac eastăbvârstăb–b
voluntariibvorbsăbajuteboamenii,bvorbsăbfiebutili,b săbcapetebabilităŃib
carebsăblebsporeascăbșanselebdebangajare; B
• tineriibcautăbmereubbeneficiibpsihologiceb–bunbplas amentbvoluntarb
poatebexprimabidentitateabvoluntarului,bsăbsebdisti ngăbdebceilalŃi,bsăj
șibexprimebvalorile,bsăjșibgăseascăbunbdrumbînbviaŃ ă.B
Înb activităŃileb deb voluntariatb înb careb suntb implica Ńib adolescenŃiib șib
tineriibestebimportant:b
• săjibsprijinimbînbdezvoltareabproprieibindividualit ăŃi;b

b 207 b• săjibasistămbînbprocesulbdebautocunoaștere,bdebcăut arebabidentităŃii;b
• săjibsusŃinembînbdezvoltareabuneibimaginibdebsinebp ozitive;b
• săb leb oferimb sprijinb pentrub dezvoltareab abilităŃilo rb sociale,b deb
interacŃiunebcubceilalŃi;b
Unbaspectbfoartebimportantbestebacelabcăbactivitate abdebvoluntariatbîib
poatebajutabpebfoartebmulŃibtineribsăbîșibgăseascăb profesiabcareblibsebpotrivește.b
Beneficiilebpebcareblebarebvoluntariatulbarbtrebuib săbfiebpunctebdebplecareb
pentrubcadrelebdidactice,bpentrubpărinŃi,bînbîncerc areabdebajiborientabpebtinerib
sprebaceastăbformăbdebeducaŃiebnonformală.b
b
BibliografieB
1. http://cariere.acasa.ro/articole/cariere/Voluntaria tuljinjRomaniab
2. http://www.bcentrasjconstanta.rob
3. http://ec.europa.eu/youth/youthjpolicies/doc30_en.h tmb
4. http://ec.europa.eu/youth/youthjpolicies/doc30_en.h tmb
5. http://europa.eu/youth/volunteeringjexchanges/index _eu_en.htmb
b
B
2.BEducaŃiaBpentruBcetăŃenieBactivăB
B
EcaterinaBSarahBFrăsineanu∗∗ ∗∗B
b
2.1.BConcepteBcheie.BCătreBoBabordareBcontextualăBș iBflexibilăB
CetăŃeniab activăb seb referăb lab modulb șib măsurab înb ca reb oameniib
participăbșibîșibaducbaportulblabviaŃabsocială,bpol itică,bculturalăbșibeconomică.b
Relansatăb dupăb anulb 1990,b preocupareab privindb cetăŃ eniab esteb
consideratăb „ob paradigmăb ab știinŃelorb politiceb care b permiteb interpretareab
proceselorbdemocraticebdinbperspectivabapartenenŃei ,babparticipăriibpolitice,bab
identităŃii,babdrepturilorbșibresponsabilităŃilor”b (Bârzea,b2005,bp.b6).b
EducaŃiab pentrub cetăŃenieb activăb depindeb deb variabi leb cumb sunt:b
vârsta,b statutulb sociojeconomicb șib profesional,b niv elulb cultural,b
naŃionalitatea,bapartenenŃabetnică.bb
Unbrolbimportantbpentrubmanifestareabomuluibcabcetă Ńeanbactivblab
diversebnivelurib–bdeblabcelbalbcomunităŃiiblocale, blabcelbnaŃional,bpânăblabnivelb
europeanbșibchiarbglobalb–bîlbareb calitatea vieŃii bsale,baflatăbînbrelaŃiebdeb
influenŃăbreciprocăbcubaspectelebsociojumane,bistor ice,bpolitice,beconomice,b
tehnologice,binformaŃionalebalebrealităŃii.bbb
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb b
∗bLectorbuniv.bdrd.,bDepartamentulbpentrubPregătirea bPersonaluluibDidactic,bUniversitateab
dinbCraiovab

b 208 bNoilebeducaŃiibfacbreferireblabeducaŃiabcivicăbșibp entrubdemocraŃie,b
fiindbcomponentebcarebsebpotbabordablabvârstabpreșc olarităŃii,blabcopii,btineri,b
adulŃib saub persoaneb deb vârstab ab treia,b acesteb compo nenteb necesitândb unb
procesbdebformarebpebduratabîntregiibvieŃi.bb
Prinb derivare,b conceptulb deb educaŃie pentru cetăŃenie activă b
relaŃioneazăbcubaltebconcepte:bb
• educaŃiabcivică;b
• educaŃiabpentrubdrepturilebomului;b
• educaŃiabpentrubcetăŃeniebdemocratică;b
• educaŃiabpolitică;b
• educaŃiabsocială;b
• educaŃiabpentrubcetăŃeniebeuropeană;b
• educaŃiabantreprenorială;b
• educaŃiabecologică;b
• educaŃiabmorală;b
• educaŃiabreligioasă;b
• educaŃiabpentrubtoleranŃă;b
• educaŃiabaxiologică;b
• educaŃiabinterculturală;b
• educaŃiabcomunitară.b
StudiilebprivindbstareabtineretuluibînbRomâniab(htt p://www.resursej
tineret.ro)b aratăb că,b înb ceeab ceb priveșteb participa reab civicăb șib politicăb ab
tinerilor,baceastabestebrelativbscăzută.bStudiilebs jaubconcentratbasuprabtinerilorb
deoarecebaceastăbdimensiunebabeducaŃieibîibvizeazăb înbmodulbcelbmaibdirect. b
ÎnbŃarabnoastră,bcelebmaibmultebactivităŃibdebtipbc ivicbsebdesfășoarăbînb
culturăb șib înb divertisment,b înb educaŃieb șib înb servi ciib sociale.b Înb schimb,b
statisticilebsuntbmaibscăzutebînbceeabcebpriveșteba ctivismulbasociativ,bprinb
raportareabanalizeiblabaltebŃăribdemocratice.b
Lab nivelb european,b Consiliulb pentrub cooperareb cultu ralăb (2001)b ab
identificatbconceptelebdebbazăbșibcompetenŃelebesen ŃialebalebeducaŃieibpentrub
cetăŃenie,bconsideratăbiniŃialb educaŃie civică ,bapoi,bdinb1997,b educaŃie pentru
cetăŃenie întrSo societate bdemocratică, burmatăbdeb educaŃie pentru cetăŃenie
activă,biarbastăzi,bchiarb educaŃie privind cetăŃeniile .bImportante,bpeblângăb
acesteb concepteb șib competenŃe,b suntb modalităŃileb de b dobândireb șib deb
transmiterebabvalorilor,babilităŃilor,bcompetenŃelo rbspecifice,bdarbșibcontexteleb
șibdificultăŃilebdebpunerebînbpractică.b
Înb scopulb depășiriib dificultăŃilorb practiceb deb impl ementareb ab
cetăŃenieibactive,bfactoriibeducativibpotbacŃionabî nbparteneriat,bextinzândujseb
înbafarabeducaŃieibformalebprinbcolaborareabîntrebf amilie,bșcoală,bcomunitateab
locală,bmassjmedia,bmediulbsociojpoliticbș.a.bExist ăbșibunelebrestrângeribaleb

b 209 bconceperiibeducaŃieibpentrubcetăŃeniebactivăbprinbc oncentrareabpebacŃiunileb
organizatebînbinstituŃiilebdebînvăŃământ,brezultând bobeducaŃiebpentrub cetăŃenie
școlară.bb
SferelebdebanalizăbalebcetăŃenieibactivebdepășescbl imitelebcetăŃenieib
statale,bpentrubabajungeblabpracticibcomunebînbdome niulbcetăŃenieibmultiplebșib
transnaŃionale:b cetăŃenia europeană .bb
Prezentăm,bînbcontinuare,bunbtabloubsinteticbalbpri ncipalilorbtermenib
corelaŃibcubsintagmab„educaŃiebpentrubcetăŃeniebact ivă”b(Tabelulbnr.b1):bb

LibertateB
BNaŃionalitate/statB SolidaritateB DialogB
ResponsabilitateB EgalitateB
EchitateBParticipareBB RespectB
B
DrepturiB
BPaceB InterdependenŃăB PluralismB
InformareB
BDemocraŃieB Aport/contribuŃieB BCooperareB
Nondiscriminare B
AccesBIniŃiativăB AltruismB DezvoltareBdurabilăB
b
Tabelulbnr.b1.b Concepte cheie din sfera educaŃiei pentru cetăŃenie activă
b
DeșibcetăŃeniabactivăbfacebreferireblabunbcetăŃeanb global,bcetăŃeniab
estebînŃeleasăbînbmodbdiferitbînbcontextulbfiecărui bstat,bdarbșibprinbraportareblab
comunitateablocalăb(cetatea,borașul).bCetăŃeanulbes te,bdebfapt,bobpersoanăbcareb
trăieșteb înb societateb cub alteb persoane,b întrjob vari etateb deb situaŃiib șib deb
circumstanŃe.bb
NoulbtipbdebcetăŃeniebpunebaccentbpebactivism,bînbs ensbdebimplicarebînb
vedereabîmbunătăŃiriibvieŃiibcomune.bProvocărilebso cialeb(labnivelbglobal,b
european,bstatal)baubcondusblabnecesitateabregândir iibmoduluibînbcarebsăbfieb
realizatăb educaŃiab pentrub cetăŃenie.b SituaŃiib cumb s untb conflicteleb etnice,b
naŃionalismul,b ameninŃărileb teroriste,b poluareab med iuluib înconjurător,b
migrareabpopulaŃiei,bdiminuareabsolidarităŃiibîntre boameni,bneîncredereabînb
formeleb deb guvernareb șib înb liderib rămânb înb continua reb problemeb deb
soluŃionat,b pentrub aceasta,b implicarea/activismulb c etăŃeanuluib fiindb unab
dintrebmodalităŃilebdebrezolvare.b
Debaceea,bconceptulbdebeducaŃiebpentrubcetăŃeniebac tivăbabcunoscutbob
extindereb șib ob flexibilizare,b acordândb importanŃăb l ocului,b drepturilorb șib
îndatoririlorb fiecăreib persoane,b înb condiŃiileb legi i,b dupăb cumb seb aratăb înb
raportulbConsiliuluibEuropeibpebaceastăbtemăb(2001) .bIdeeabdebbazăbesteb
legatăbdebautonomiabsaublibertateabfiecăruiabdebabs ebmanifesta/bafirmabîntrjunb

b 210 bcadrublegislativ,beconomic,bpolitic,bsocial,bcultur al,bisotricbetc.bstabilitbdeb
comunbacord,bsubbsupraveghereabcetăŃenilor,bînbmodb democratic.B
B
2.2.BCompetenŃeBînBeducaŃiaBpentruBcetăŃenieBactivă B
CompetenŃab esteb ob structurăb deb cunoștinŃe,b priceper i,b deprinderi,b
capacităŃi,babilităŃi,bvalori,batitudini,baptitudin i,bcomportamentebcarebpermitb
exercitareabcubsuccesbabuneibactivităŃi.b
FormareabpentrubabfibcetăŃeanbactivbsebrealizeazăba tâtbînbșcoală,bcâtbșib
înbafarabei,bînbeducaŃiabformală,bnonformalăbșibinf ormală,bpentrubdiverseb
vârste.bb
EducaŃiab pentrub cetăŃenieb activăb urmăreșteb formarea b unorb
competenŃeb(Audigier,b2001)bcarebpotbfibstructurate bpebplanbcognitiv,bmoralj
afectivb șib acŃional.b CompetenŃeleb deb tipb cognitivb c uprindb cunoștinŃeb deb
naturăbjuridicăbșibpolitică,bcunoștinŃebdespreblume abactuală,bprincipiibșibvalorib
desprebdrepturilebomuluibsaubcetăŃeanuluibîntrjobso cietatebdemocratică.bÎnb
planulbafectivjmoral,bcompetenŃelebsebreferă,bînbsp ecial,blabvaloribșibatitudinib
legatebdeblibertate,begalitate,bsolidaritate.bCompe tenŃelebacŃionalebpresupunb
capacităŃibșibatitudinibsocialebpentrubabtrăibîmpre unăbcubceilalŃi,babluabparteblab
dezbaterilebpublice,babsoluŃionabconflicte.bb
PentrubobparticiparebactivăbșibresponsabilăblabviaŃ abcetăŃenească,bseb
punebaccentbpebcompetenŃelebaxiologicebsaubdebvalor izarebabvieŃiibsocioj
politicojeconomice,b fiindb necesarăb formareab unorb ca pacităŃib șib aptitudinib
cumb sunt:b exprimarea/argumentareab ideilor,b afirmare ab gândiriib critice,b
rezolvareab deb probleme,b investigaŃia,b luareab decizi ilor,b realizareab unorb
interpretăribdinbperspectivebdiverse,baplicareabref lecŃiei.b
Înb strânsăb legăturăb cub competenŃeleb enumerate,b dime nsiunileb
manifestăriib cetăŃenieib activeb sunt:b înb domeniulb po litic,b juridic,b social,b
economic,bcultural.b
TocmaibaceastăbinterdependenŃăbabdimensiunilor,bcar ebinfluenŃeazăb
formareab șib practicareab cetăŃenieib active,b determin ăb uneleb dificultăŃib
educaŃionale:blimitareabînbfuncŃiebdebcondiŃiilebso ciojeconomice,bpersistenŃab
unorbmentalităŃi,bdezvoltareabunorbmecanismebsocial ebnegative,bformalismul,b
minimalizareabimportanŃeibacesteibdimensiuni/compon entebabpersonalităŃii.b
Întrjobcercetarebcalitativă,brealizatăbînbŃarabnoas trăbpentrubabanalizab
cumbsebînvaŃăbcetăŃeniabactivăb(DodescubșibHatos,bc oord.,b2004),bsebarătabcăb
învăŃareabdepindebdebcontextulbfamilial,bdebeducaŃi abdinbșcoală,bdar,bmaib
ales,bdebevenimentelebpersonaleb–bcabsituaŃiibfacil itatoarebjbșibdebîntâlnireab
unorb persoaneb semnificative.b Unab dintreb concluziile b autorilorb oferăb
următoareabperspectivă:b„ÎnvăŃareabcetăŃenieibactiv ebpoatebfibvăzutăbcabunb
procesbidentitarbsaubalbdezvoltăriibdebsine.”b(idem ,bp.b56).b

b 211 bPutembobservabcăbeducaŃiabpentrubcetăŃeniebactivăbs ebcoreleazăbcub
formebmodernebdebînvăŃare:bînvăŃareabactivă,bexperi enŃială,bconstructivistă,b
prinb negociereb socială,b prinb colaborare,b prinb raŃio namenteb inductiveb șib
deductive,bprinbobservaŃie,bprinbreflecŃiebșibprinb abordarebcritică.bb
Pentrubformareabculturiibcivicebșibpentrubtranspune reabcunoașteriibînb
comportamentbcivicbactivbpotbfibutilizatebmodalităŃ ibcumbsunt:b
• PracticareabunorbexerciŃiibdebdemocraŃie;b
• Implicareabînbproiecte;b
• SchimburibdebexperienŃă;b
• RezolvareabunorbsituaŃiibconcrete.b
Cab disciplinăb deb învăŃământ,b darb șib cab abordareb deb ansamblub ab
aspectelorbvieŃii,btematicabeducaŃieibpentrubcetăŃe niebactivăbpoatebaveabcâtevab
repere,bcarebpotbfibcompletateb(adaptarebdupăbsuges tiileboferitebdebGollobbetb
al.,b2004):b
• ÎnŃelegereab cadruluib instituŃionalb (politic,b legisl ativ,b economic,b
social);b
• ParticipareabșibimplicareabînbacŃiunibcivice/cetăŃe neștib(drepturibșib
responsabilităŃi);b
• Elementebdebprezentarebpersonalăb(marketingbpersona l);b
• Mecanismebînbmassjmediabșibînbexercitareabputeriibp olitice;b
• Valoribșibideologiibpersonalebșibcomune;b
• Rezolvareabconflictelor;b
• Limitelebglobalizării;b
• DezvoltareabdurabilăbabsocietăŃii.b
EducaŃiabpentrubcetăŃeniebactivăbtrebuiebsăbrăspund ăbnecesităŃiibdebab
abordabcritic,bsituaŃionalb(nubteoretic)basemeneabp robleme,bdebabdestructurab
șib deb ab restructurab propriileb concepŃiib șib raŃionam ente,b deb ab realizab
interpretăribșibdebabpropunebsoluŃiibalternative.b
ÎnvăŃareabcetăŃenieibsebrealizeazăbînbmodbspontan,b prinbsocializare,b
darbșibînbmediulbșcolar,bprinbdiversebexperienŃebne controlateb(curriculumjulb
ascuns),b subb influenŃab massjmedia,b prinb activităŃib extrașcolare,b prinb
intermediulbclimatuluibșcolar,bparticipândblabviaŃa bșcolii,bprinbparcurgereab
unorbdisciplinebdebînvăŃământb(istorie,bculturăbciv ică,beducaŃiebcivică),bprinb
abordareab unorb temeb crossjcurriculareb (drepturileb o mului)b saub ab unorb
programebcurricularebintegrateb(omulbșibsocietatea) b(dupăbBârzea,b2005,bp.b
44).b
ModalităŃileb deb formare/învăŃareb ab cetăŃenieib activ eb –b puseb înb
evidenŃăb înb urmab studiilorb dinb maib multeb Ńărib europ eneb (Europeanb
Commission,b2007)b–bsuntbcentratebpe:b
• învăŃareabprinbabfaceb(learningbbybdoing);b

b 212 b• discuŃii,bdezbateri;b
• învăŃareabunorbnoibabilităŃi;b
• utilizareabinternetului;b
• realizareabdebvoluntariatbșibb
• muncabînbechipă.b
Ceib maib importanŃib factorib înb punereab înb acŃiuneb ab acestorb
metodologiib(idem,b2007)bsunt:btipulbdebactivitateb șibmotivaŃia;bidentificareab
uneibmotivaŃiibînbacestbsens,bsoldândujsebcubobschi mbarebabatitudiniibprivindb
cetăŃeniabactivă.b
b
BibliografieB
1. Bârzea,bC.b(2005).b CetăŃenia Europeană .bSNSPA:bPoliteiab
2. Dodescu,bA.,bHatos,bA.b(coord.)b(2004).b Cum se învaŃă cetăŃenia
activă în România? Rezultate de cercetare și recoma ndări de
politici.bOradea:bEditurabUniversităŃiibdinbOradeab
3. Gollob,bR.,bHuddleston,bE.,bKrapf,bP.,bSalema,bM.bH .,bSpajicjVrkas,b
V.b(2004).b Manual pentru formarea cadrelor didactice în domeni ul
educaŃiei pentru cetăŃenie democratică și al educaŃ iei pentru
drepturile omului:bb
http://www.tehne.ro/resurse/TEHNE_formarea_cadrelor _didactice_
ECD.pdfb
4. Audigier,b Fr.b (2001).b Concepte de bază și competenŃe esenŃiale
referitoare la educaŃia pentru cetăŃenie întrSo soc ietate democratică .b
ConsiliulbEuropei,bStrasbourg:bwww.civicajonline.ro b
5. ***b (2007).b Study on Active Citizenship education .b Europeanb
Commissionb–bDirectoratebGeneralbforbEducationbandb Culture,bfromb
http://ec.europa.eu/education/pdf/doc248_en.pdfb
6. http://www.resursejtineret.rob
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B

b 213 b3.BConturareaBidentităŃiiBsocialeBînBadolescenŃăB
B
FlorentinaBMogonea∗∗ ∗∗B
EcaterinaBSarahBFrăsineanu∗∗ ∗∗B
B
3.1.BIntroducere.BPrecizăriBterminologiceB
PotrivitbDicŃionaruluibdebPedagogieb(Schaub,bZenke, b2001,bp.b129),b
identitatea breprezintăb„convingereabinterioarăbabsubiectuluibc ă,bînboricebsituaŃiib
șib momenteb deb viaŃă,b precumb șib înb noileb orientărib d inb lumeab exterioară,b
rămânebaceeașibpersoanăb(…).bIdentitateabestebșib conștiinŃabcăbb«eubsuntbeubînb
cerculbcelorlalŃi».bCaburmare,bcalitateabsiguranŃei bdebsinebdepindebșibdebfelulb
interacŃiuniibsubiectbmediubsociojemoŃional.bÎnbace stebinteracŃiunibsebdefinescb
posibilităŃilebdiferenŃieriibdebceilalŃibșibconștii nŃabdebsine,bautorealizarea”.b
U.bȘchiopub(1997,bp.b348)bconsiderăbcăb identitatea bestebdenumireab
datăbconștientizăriibsentimentelorbdebapartenenŃăba lebsineluib(apartenenŃabdeb
familie,bŃară,bcultură,bpopor,betnie,bideologie,bgr upbprofesional).bIdentitateab
estebdimensiuneabcentralăbabconcepŃieibdesprebsineb abindividului,breprezentândb
poziŃiabsabgeneralizatăbînbsocietate,bderivândbdinb apartenenŃabsablabgrupuribșib
categoriibsociale,bdinbstatutelebșibrolurilebsale,b dinbamorsărilebsalebsocialeb
(Neveanu,b1978,bp.b319).b
Studiilebdebpsihologiebamintescbdebob identitate personală bșibdebob
identitate socială b ab individului,b aceastab dinb urmăb reprezentândb parte ab
conceptuluibdebsinebcarebdecurgebdinbapartenenŃabla bgrupurib(LorenzijCioldi,b
Doise,b1996).bPotrivitbpsihologieibsociale,bidentit ateabreprezintăbrezultatulb
interacŃiuniibpsihologiculuibcubsocialul,blabnivelu lbfiecăruibindivid.bFiecareb
individb seb construieșteb peb sine,b prinb raportareb lab ceilalŃi,b lab societate.b
PersonalitateabsabestebastfelbobconstrucŃiebcarebîn globeazăbcalităŃibșibtrăsăturib
personaleb cub influenŃeb sociojculturale,b experienŃeb deb viaŃă,b acesteab
aparŃinândb mediuluib înb careb individulb trăiește.b Put emb considerab astfelb
identitateab psihosocialăb cab fiindb rezultatulb unuib p rocesb interactivb întreb
individbșibcâmpulbsocial,bdintrebindividualbșibsoci al.bEabreuneștebdeopotrivăb
reprezentareabdebsinebșibdebalŃii.bb
Potrivitb luib Ericb Eriksonb (apudb Bernat,b 2003),b dezv oltareab
psihosocialăbestebcondiŃionatăbdebapariŃiabșibexist enŃabconflictului,bindividulb
parcurgândboptbetape,bpebdrumulbdesăvârșiriibpsihos ociale:b
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb b
∗bLectorbuniv.bdr.,bDepartamentulbpentrubPregătireab PersonaluluibDidactic,bUniversitateabdinb
Craiovab
∗bLectorbuniv.bdrd.,bDepartamentulbpentrubPregătirea bPersonaluluibDidactic,bUniversitateab
dinbCraiovab

b 214 b• StadiulbIb–bnoujnăscutb(0j1ban)b–bînbcarebaparebcon flictulbîntreb
încrederebșibneîncredere;b
• Stadiulb IIb –b copilulb micb –b conflictulb apareb întreb a utonomieb șib
îndoială,bfiindbgeneratbdebapariŃiabmersului;b
• Stadiulb IIIb –b copilulb mijlociub (3j6b ani)b –b înb careb seb manifestăb
conflictulb întreb iniŃiativăb șib vinovăŃie,b înb funcŃi eb deb
responsabilităŃilebînbcreșterebcarebîibrevinbcopilu lui;b
• Stadiulb IVb –b copilulb mareb (6j12b ani)b –b conflictulb a pareb întreb
sârguinŃăbșibinferioritate,bgeneratbdebintrareabcop iluluibînbșcoală;b
• StadiulbVb–badolescentulb(12j18/20bani)b–bînbcarebc onflictulbesteb
întrebidentitatebșibconfuziabdebrol;baparbobmulŃime bdebroluribsociale,b
peb careb adolescentulb trebuieb săb leb integrezeb șib int eriorizeze.b
determinante,b înb aceastăb perioadă,b suntb modeleleb și b grupulb deb
prieteni;b
• StadiulbVIb–btânărulb(20j30/35bani)b–bsebmanifestăb conflictulbîntreb
izolarebșibintimitate;b
• StadiulbVIIb–bmaturulb(35j50/60bani)b–baparebconfli ctulbîntrebcreaŃieb
șibstagnare;b
• StadiulbVIIIb–bbătrânulb(pesteb60bdebani)b–bconflic tulbaparebîntreb
identitatebșibdisperare.b
Definireabconceptuluibdebidentitatebpresupunebluare abînbconsiderarebab
patrubdimensiunibesenŃialeb(Zavalloni,b1973):b
• ConștiinŃabuneibidentităŃibindividuale,bconsiderată bcabunbsentimentb
pozitiv,bprezentbînbtoatebaspectelebsinelui;bb
• Stabilitateab caracteruluib personal,b continuitateab ș ib coerenŃab înb
comportare;bb
• Integrareabsinelui,bsintezabdintrebeubșibcontext;bb
• Solidaritateabcubidealurilebșibidentitateabgrupului bdebapartenenŃă.b
Conceptulbdeb identitate bestebstrânsblegatbdebcelbdeb imagine de sine .b
Redăm,bdinbmultitudineabdefiniŃiilorbreferitoarebla bimagineabdebsinebcâteva,b
pebcareblebconsiderămbsemnificative.bAstfel,bpentru bG.bClaussbimagineabdeb
sinebreprezintăb„expresiabconcretizatăbabmoduluibîn bcarebsebvedebobpersoanăb
oarecareb(…),bdarbșibabmoduluibînbcarebevalueazăb ceilalŃibpersoanabrespectivă”b
(Clauss,bapudbBonchiș,b1997,bp.b14).bPotrivitbluibI .bRadu,bimagineabdebsinebseb
formeazăbprinb„interiorizareabschemeibunuibsemenbal bnostru”b(Radu,bapudb
Bonchiș,b1997,bp.b14).b
Pentrub alŃib autori,b imagineab deb sineb seb constituieb dinb dinamicab
succeselorbșibinsucceselorbpersonalebcarebsuntbapre ciatebșibcatalogatebcabatareb
debcătrebsemeniibnoștri,bvaloareabaprecierilorblorb fiindbcubatâtbmaibmarebcub

b 215 bcâtbelebsuntbniștebpersoanebcompetenteb(Salade,b200 0).bAutorulbcitatbsusŃineb
faptulb că,b înb formareab acesteib imaginib deb sine,b unb rolb importantb îlb areb
atitudineab noastră,b careb trebuieb săb fieb unab constru ctivă,b deoareceb esteb
cunoscutbfaptulbcăboameniibacceptăbmultbmaibușorbap recierilebfăcutebpornindb
deblabsucceselebpersonalebșibmultbmaibgreubrelevare abunorbtrăsăturibnegative,b
abunorbdefecte,bvicii,binsuccese.bAcesteabsunt,bînb general,bsupusebunorbanalizeb
superficiale,bîncercândujsebmotivareablorbșibgăsire abunorbscuze.bOr,bpentrub
formareabuneibimaginibdebsinebadecvate,bestebnecesa răbobanalizăbobiectivă,b
raŃională,bcriticăbatâtbabcalităŃilor,bcâtbșibabdef ectelorbproprii.bÎnbcazbcontrar,b
sebvabajungeblabformareabuneibimaginiberonatebabtră săturilorbcaracteristice,bcub
efectebnegativebpentrubîntreagabactivitatebabindivi dului.b
Conceptulb deb imagine de sine b poateb fib analizatb dinb perspectivab
dimensiunilorbsale:bconceptulbdebsine,bapreciereabd ebsinebșibprezentareabdeb
sineb (Stan,b 2001,b p.b 47).b Pentrub autorulb citat,b con ceptulb deb sine,b careb
reprezintăbdimensiuneabcognitivăbabeujlui,bestebdef initbcab„sumabconstatărilorb
individualebalebunuibsubiectbuman,breferitoareblaba tributelebșibcalităŃilebsaleb
personale”b (Stan,b 2001,b p.b 48).b Lab nivelulb conceptu luib deb sineb areb locb
interpretareabtuturorbinformaŃiilorbprimite,bpebdeb obpartebdinbmediulbînbcareb
trăieștebindividul,biarbpebdebaltăbpartebdeblabnive lulbpropriuluibcomportament.b
Înbcontinuare,bautorulbamintitbmaibsusbdefineștebși banalizeazăbcelelalteb
douăb dimensiunib aleb eujlui.b Astfel,b apreciereab deb s ine,b reprezentândb
dimensiuneabafectivă,bpresupunebmodulbcumbindividul bsebautopoziŃioneazăbînb
cadrulbuneibstructuribierarhice,bloculbpebcarebelbc onsiderăbcăbîlbarebînbcadrulb
acesteibstructuribexistenteblabnivelulbunuib grup.b P rezentareabdebsine,bcareb
implicăbdimensiuneabcomportamentală,brelaŃionalăbab individuluibreprezintăb
procesulbprinbcarebacestabîncearcăbsăbconfirmebcelo rbdinbjurbaceabimaginebpeb
carebelbcredebcăbobaubdesprebelbsau,bdimpotrivă,bsă jșibcreezebobimagine,bfărăbab
Ńinebcontbdebaceasta,bînbacestbcaz,bimagineabfiindb maibapropiatăbdebrealitate.b
Întreb celeb treib domeniib fundamentaleb aleb eujluib exi stăb evidenteb
interdependenŃebcare,bînbfinal,bvorbasigurabobimagi nebdebsinebadecvată.b

3.2.BAdolescentulB9BînBcăutareaBidentităŃiiBproprii .BTeoriiB
explicativeB
AdolescenŃab(14j18,b20bani)bestebobetapăbabdezvoltă riibumanebaleb
căreib limiteb marcheazăb încheiereab copilărieib șib tre cereab lab maturitate,b cub
debutulbmaturizăriibsocialebcarebsebvabrealizabînbp ostadolescenŃăbsaubînbprimab
tinereŃeb (19/20b anib –b 20/25b ani).b Seb considerăb căb e xistăb ob maturizareb
timpurie,brealizatăbînbadolescenŃă,bdarbșibobmaturi zarebtârzie,bcarebapareblab
maturitate.b

b 216 bIdentitateab constăb înb identificareab calităŃilorb car eb seb menŃin,b
reprezentândbunbansamblubdebdatebcarebaparŃinbperso anei.bb
AdolescenŃabreprezintă,bînbgeneral,bobperioadăbmarc atăbdebschimbărib
șibprogresebmultiplebșibdiverse,bînbplanbcognitiv,b sociojmoral,bafectiv.b
Dinb punctb deb vedereb cognitiv,b adolescentulb seb situe azăb lab nivelulb
gândiriibformale,blogice,babstracte,bcapabilebdebop eraŃiibcomplexe,befectuateb
cubajutorulbunorbconŃinuturibabstracteb(aspectbrele vantbmaibalesbpentrubfinalulb
perioadeib peb careb ob analizăm).b Devinb operanteb raŃio namenteleb inductive,b
deductive;b gândireab seb caracterizeazăb printrjob flex ibilitateb sporită,b cab șib
operaŃiileb superioareb aleb gândirii.b Eleviib suntb cap abilib deb generalizări,b
abstractizări,bcomparaŃii,bserierib(Radu,b1998;bIon escu,bRadu,b2001).b
Dinb punctb deb vedereb alb dezvoltăriib sociojmorale,b ad olescenŃiib seb
situeazăblabnivelulbmoralităŃiibcooperăriib(conform bstadialităŃiibpropusebdeb
Kohlberg),bcaracterizatbprintrjobtendinŃăbcrescutăb înbabinterpretabcontextual,b
circumstanŃialbnormele,bregulilebmorale.bAdolescenŃ ii,bmaibales,bsuntbîntrjob
continuăbcăutarebșibîncercarebdebclarificarebșibcla sificarebabvalorilor.bEsteb
vârstablabcarebsebpunbbazelebunuibsistembaxiologicb propriu.bDatorităbfaptuluib
căbacestbsistembnubestebîncăbdefinitivat,bstabiliza t,bcăbadolescenŃiibmanifestăb
dificultăŃibînbapreciereabvalorilor,bdebmultebori,b aderareablabobvaloarebsaubaltab
sebrealizeazăbgraŃiebfenomenuluibdebimitarebșibdebs olidarizarebcubanumiteb
persoane,bmaibalesbcublideriibgrupuluibdinbcarebfac bparte.bb
Dinb punctb deb vedereb relaŃional,b esteb perioadab relaŃ iilorb deb
colegialitate,bprietenie,bdragoste.bAsistămbchiarbl abobschimbarebabsistemuluibdeb
referinŃă.bAstfel,btânărulbnubsebvabmaibraportablab părereabfamiliei,babpărinŃilor,b
ab profesorilor,b cib lab ceab ab grupuluib dinb careb faceb parte.b Nevoiab deb ab seb
remarca,bdebabfibacceptatbdebgrupbîlbdeterminăbuneo riblabactebdebbravură.bSeb
realizeazăbobanumităbdetașarebabtânăruluibdebfamili e,bob„fugă”bdebsubbtutelab
acesteia,b cab urmareb ab creșteriib nevoiib deb independe nŃăb (Rousselet,b 1969;b
Radu,b1998;bIacob,b1999).b
Înbceeabcebpriveștebafectivitatea,bputembspunebcăba dolescenŃabestebob
perioadăb marcatăb deb tensiuni,b neliniști,b instabilit ate,b aspecteb careb seb vorb
rezolvab abiab înb adolescenŃab târzie.b ViaŃab afectivăb ab adolescentuluib esteb
tumultuoasă,bcaracterizatăbprinbrevolte,bstăribeufo ricebsau,bdimpotrivă,bstărib
depresive,bprinbînchideribînbsinebșibprinbdeschider ibcătreblume.bEstebperioadab
contradicŃiilor,babstărilorbantinomice,babvisărilor ,babașteptărilor,blabfinelebcăreiab
tânărulbîșibvabputeabcontemplabpropriajibconstrucŃi e,bpropriajibimagine.b
PotrivitbluibJ.bRousselet,baceastăbperioadăbestebca racterizatăbprinbtreib
elementebdominantebalebconduitei:bb
• conduita revoltei ,b caracterizatăb prinb refuzulb deb ab seb supuneb
normelor,bprinbcomitereabunorbactebneobișnuite,bb

b 217 b• conduita închiderii în sine ,bmanifestatăbprinbizolare,bprinbmeditaŃiib
asuprabproprieibpersoane,bcubscopulbdebabsebdescope ribpebsine;b
• conduita exaltării și afirmării ,b careb marcheazăb dorinŃab
adolescentuluibdebabsebfacebcunoscut,bdebajibimpres ionabpebceibdinb
jurbcubrealizărilebsaleb(Rousselet,bapudbNicola,b20 00,bp.b114).b
Caracteristicb acesteib perioadeb îib esteb șib fenomenul b deb cristalizareb
afectivă,bdefinitbdebV.bPavelcu,b„fenomenulbdebtran sfigurarebabobiectelor,b
persoanelor,bsituaŃiilorbsubbinfluenŃabsentimentulu ibsaubabpasiunii”b(Pavelcu,b
1969,bp.b76).bInstabilitateabemoŃională,btrăirilebc ontrastante,bimplicareabtotală,b
pasională,b înb toateb acŃiunileb întreprinseb determină ,b înb cazulb unorb eșecuri,b
reacŃiibafectivebputernicebalebtinerilor,bmergândbp ânăblabstăribdepresive.bViaŃab
afectivăbabadolescenŃilorbpoatebfibcaracterizatăbde cibdreptbtumultuoasă.b
Înb analizab dezvoltăriib socialeb ab adolescentului,b su ntb utileb șib
caracteristicilebspecificatebdebE.bVerzab(1993,bp.b 119):bb
• cristalizareabvieŃiibinterioarebșibabconștiinŃeibpr oprieibidentităŃi,bprinb
tendinŃebdebinteriorizarebșibintrospecŃie,bdebanali zăbșibautoanalizăbab
stărilorbtrăite;b
• instalareab conștiinŃeib maturizăriib șib ab aspiraŃiilo rb deb ab fib adult,b
printrjobraportarebpertinentăbabînsușirilorbproprii blabconduitelebcelorb
dinbjur;b
• menŃinereabșibchiarbaccentuarea,bînbunelebîmprejură ri,babconduitelorb
debopoziŃie,bdebteamă,bdebconflictbșibfrustrare,bpr inbzbatereabspreb
câștigareabindependenŃeibșibautonomieibpersonale;b
• creștereab simŃuluib deb responsabilitate,b deb datorieb șib proiecŃiab
personalităŃiib înb devenirea,b afirmareab socială,b cul turală,b
profesională;bb
• maturizareab personalităŃiib șib elaborareab deb comport amenteb
integrative,b bazateb peb creștereab forŃeib intelectual e,b volitiveb șib
motivaŃionale,bprinbtrăireabexperienŃelorbafectiveb șibcognitivebcareb
facbposibilăbintegrareabculturaljsocialăbșibcircums criereabînbcadrulb
originalităŃiibatâtbdebrâvnit;b
• dezvoltareab capacităŃiib deb autocontrolb șib stăpânire b deb sine,b prinb
exercitareabunorbconduitebdebsacrificiubșibproiecta reabaspiraŃiilorb
pentrubservireabcauzelorbgeneroase.b
StanleybHallbabfostbprimabpersoanăbcarebabstudiatbî nbmodbștiinŃificb
adolescenŃa,b arătândb căb esteb ob perioadăb deb „furtuni b șib stres”,b deb marib
transformăribfizice,bmentale,bemoŃionale,bsociale.b
Înbacestbstadiub–bcunoscutbșibcabstadiulb„crizeibde boriginalitate”b–b
persoanabîșibcautăbobidentitate.bOpoziŃiabmanifesta tăbîntrebconfuziabidentităŃiib

b 218 bșib confuziab roluluib esteb apreciatăb cab fiindb ceab mai b puternicăb crizăb ab
dezvoltăriib(Erikson,bapudbBirch,b2000).b
Existăbcercetătoribînbdomeniubcarebnubsuntbdebacord bcubatribuireab
conflictuluibînbadolescenŃă,bargumentândbcăbnubpoat ebfibgeneralizatbpentrub
toŃibadolescenŃii.bIdentitateabsocialăbevolueazăbîn bacelașibtimpbcubsocietatea,b
iarb socializareab areb unb scopb anticipativb și,b deb ace ea,b analizeleb realizateb
trebuiebsăbŃinăbseamabdebcontextulbsocialbcarebeste bfoartebdinamic.bb
Altebteoriib(înbMaciucbetbal.,b2005,bpp.b42j51)baub oferitbexplicaŃiibcareb
aubînbvederebvalorilebclaseibsocialebdinbcarebfaceb partebadolescentulb(Davies),b
echilibrareabcerinŃelorbindividualebșibsocialeb(Hav ighurst),bopoziŃiabfaŃăbdeb
generaŃiabadultăb(Coleman),bambivalenŃabatitudinală bînbdepășireabpropriuluib
statutb(Parsons).b
Marciab (apudb Birch,b 2000)b ab identificatb patrub tipur ib deb statutb deb
identitatebabadolescentului,btipuribcarebpotbfibpar cursebînbmodbprogresiv:b
• difuziuneab deb identitateb (absenŃab angajamentului,b i ndecizieb înb
problemelebvieŃii);b
• acceptareabezitantăbabidentităŃii;b
• moratoriulb(cabreevaluare,bdacăbexistă,bîncă,bdific ultăŃi);b
• dobândireabidentităŃii.b
Unb aspectb important,b esenŃialb alb acesteib perioadeb î lb reprezintăb
definireabidentităŃii.bAceastăbperioadăbestebunabab căutărilor,babdescoperirilorb
făcutebînblegăturăbcubpropriabpersoană.bTineriibman ifestăbtotbmaibmultbdorinŃab
debabștibcinebsunt,bdebabsebcunoaștebpebsine,bdebaj șibstabilibloculbînbcadrulb
colectivului,balbgrupuluibdinbcarebfacbparte.bÎșiba justeazăbpermanentbimagineab
desprebsine,bprinbraportareblabceabdesprebalŃiibsau babaltorabdesprebei.bCăutareab
proprieibidentităŃibpresupunebparcurgereabunorbetap ebimportante:bb
• „individualizarea”,b reprezentatăb deb tendinŃab spreb s ineb
(autocunoaștere,bidentitate);b
• „socializarea”,b respectivb tendinŃab spreb alŃiib (cuno aștereab altora,b
identificare);bb
• „personalizarea”,bmarcatăbdebrevenireablabafirmarea bindividualităŃiib
șib depășireab condiŃieib iniŃialeb prinb realizareab une ib adaptărib ab
modelelorbîntâlnite,burmatăbdebformulareabidealului b(Mahler,bapudb
Neculau,b1983,bp.b18).b
ConturareabidentităŃiibsocialebestebdiferităblabfet ebșibbăieŃi,bdeoareceb
identitateab esteb influenŃatăb deb diferenŃeleb deb rol, b transmiseb cultural.b Șib
stilurileb educaŃionaleb parentaleb deb manifestareb ab c onduceriib (permisive,b
democraticeb saub autoritare)b influenŃeazăb dezvoltare ab identităŃiib socialeb ab
adolescenŃilor.bb

b 219 bIdentitateab socialăb seb construieșteb prinb raportarea b lab modeleleb deb
familie,bŃară,betnie,bideologie,bgrup,bgenbcunoscut e,bprinbcompararebsocialăbșib
reflectareb personală.b ActivităŃileb școlareb șib extra școlareb contribuieb lab
construireabidentităŃiibsociale.b
ÎnbceeabcebpriveștebevoluŃiabconștiinŃeibdebsinebab adolescentului,bseb
repuneb înb discuŃieb schemab corporală,b apărândb modifi cărib calitativeb înb
atitudineab faŃăb deb sine.b Astfel,b seb manifestăb simul tanb atâtb conștiinŃab
identităŃiib Eujlui,b câtb șib confuziab rolurilor,b chia rb identificareab cub rolurib
negative.b
AdolescenŃiibsunt,bînbgeneral,bsensibiliblabstatusu lbgeneraŃiei,bsimŃindb
nevoiabdebdetașarebdebsubbinfluenŃabadultului.bDeba ceea,bîndrumareabtrebuieb
sab fieb discretă,b nuanŃatăb contextual,b deoareceb este b ob perioadăb deb
autoelaborarebconștientăbabpersonalităŃii.b
Imagineab deb sineb seb schimbăb odatăb cub percepŃiab celu ilaltb șib cub
imagineabsineluibvăzutbdinbperspectivabprietenului. bAstfel,badolescentulbseb
distanŃeazăbdebsinebșibdeblume,bpentrubabacceptabdi ferenŃele.bDezvoltareab
sociabilităŃiibsebrealizeazăbcuboblargăbparticipare babconștiinŃeibdebsinebșibab
conștiinŃeibmorale.b
AdolescenŃiibmanifestăbobseriebdebtrăsăturibpsiholo gicebcontradictorii:b
timiditateb saub încredereb înb sine,b căutareab original ităŃiib saub conformism,b
entuziasmb saub apatie,b egocentrismb saub altruismb etc. b Esteb evidentă,b deb
asemenea,bpendulareabîntrebînchidereabînbsinebșibmi șcareabsprebalŃii.b
EibîșibasumăbroluribșibsuntbpreocupaŃibdebpropriabs abafirmare.bDacăbîșib
b„gestionează”b raŃionalitatea,b devinb partenerib real ib deb dialogb cub adultulb
cultivat,bconfruntândbidei,bdarbșibbpropriilebposib ilităŃibșiblimite. BTajfelb(1984)b
considerăbabsolutbnecesarăbraportareabadolescentulu iblabadulŃi,bnubnumaiblab
covârstnici.b
ExistăbdificultăŃibînbconstruireabidentităŃiibșibaf irmăriibdebsine,bprinb
discrepanŃab dintreb dorinŃab adolescenŃilorb deb ab avea b privilegiib asemeneab
adulŃilorb șib asumareab deb responsabilităŃib înb acestb sens.b DorinŃab deb
independenŃăbsebpoatebmanifestabșibîntrjunbmodbnega tiv,bprinbdevianŃă.bb
DinamicabprogresivăbabidentităŃiibsocialebparcurgeb etapelebconstituiriib
oricăruib grup:b acomodare,b asimilare,b stratificareb î nb cadrulb grupuluib deb
covârstnicibși,bdebmultebori,bdezorganizarebabacest uia.b
Existăb ob serieb deb dificultăŃib deb interiorizareb ab va lorilor,b înb cazulb
adolescenŃilor:b toleranŃab scăzutăb lab frustrare,b aut ocontrolulb deficitar,b
egocentrismul,bimpulsivitatea,bbsubestimareabgravit ăŃiibgreșelilorbșibabactelorb
comise,bnedezvoltareabsentimentelorbmorale,bindifer enŃabfaŃăbdebactivităŃileb
socialeb utile,b dorinŃab realizăriib uneib vieŃib ușoare ,b nonconformismul,b
devalorizareabdebsinebșibîncercareabdebvalorificare bprinbaderareablabstatutulbdeb
delincvent,bimagineabfalsăbdespreblumeb(NeamŃu,b200 3,bp.b55).bb

b 220 bAdolescenŃabnubestebînbmodbnecesarbobperioadăbprobl ematică,bci,b
adesea,bcomportamentelebadolescentuluibsuntbpartebi ntegrantăbabculturiibdinb
careb provine.b „Înb numeroaseb situaŃii,b acesteb aspect eb problematiceb aleb
adolescenŃeibsuntblegatebdeboccidentalizare”(Dassen ,b1999,bp.b56b).bb
TranziŃiabmaibpuŃinbproblematicăbîntrebcopilăriebși badolescenŃăbesteb
asiguratăbdebcoerenŃabvalorilorbînbsocietăŃilebstab ile,bdebatitudinilebfamilialeb
flexibilebșibtolerante,bdebasigurareabunorbmodelebc lare.bDeșibdesprinsbdebsubb
tutelabfamiliei,brolulbacesteiabrămânebimportantbpe ntrubadolescent,batâtbînb
asigurareabprotecŃieibșibsecurităŃiibsociale,bcâtbș ibînbprevenireabconduitelorb
deviante.b
b
3.3.BConcluziiB
ProcesulbdebformarebabidentităŃiibestebunbprocesbco mplexbșibsinuos,b
marcatbdebobstacole,bstagnări,breveniri,bcarebnubse bîncheiebniciodatăbșibimplicăb
numeroasebexperienŃebdebviaŃă,bconflicte,btransform ări,bcunoscândbînbperioadab
adolescenŃeibobintensitatebșibobcomplexitatebmaibma re.b
AdolescenŃab esteb ob perioadăb careb valorificăb toateb c uceririleb șib
realizărilebetapelorbanterioare,bcaracterizândujseb prinbstructurareabimaginiibdeb
sineb șib ab identităŃiib psihosociale.b Esteb vârstab mar ilorb căutări,b ab marilorb
aspiraŃii,b idealuri.b Dacăb lab limitab inferioarăb ab st adiuluib predominăb
comportamentelebcopilărești,bsprebfinalulbacesteibp erioadebpoatebfibremarcatăb
maturizareabtânărului.bb
Nevoiab deb originalitate,b deb unicitateb caracterizeaz ăb aceastăb vârstă.b
Tânărulbdoreștebsăbfiebtratatbcabunbadult,bsebrevol tăbatuncibcândbîibestebîncălcatăb
libertateabpersonală,bsebînsingurează,bsebinteriori zează,bcăutândbînbpropriajib
interioritatebrăspunsuriblabîntrebărilebcarejlbfrăm ântă.bÎntrebareabesenŃialăbab
acesteib perioadeb esteb „cineb suntb eu?”.b Seb accentuea zăb laturab analiticăb ab
personalităŃiib adolescentului,b carejib permiteb săjși b identificeb trăsăturile,b
gândurile,bsentimentelebproprii.b
Spiritulb critic,b capacitateab deb autoanalizăb îib daub posibilitateab săjșib
cunoască,bpebcâtbposibilbobiectiv,bcalităŃilebșibde fectele,bsăjșibrelativizezebșib
săjșib adaptezeb permanentb comportamentul,b săb seb auto perfecŃioneze.b
Adolescentulbestebdornicbsăbștiebcâtbmaibmulteblucr uribnoi,bestebdornicbsăbemităb
ideibnoi,boriginale,bsăjșibmanifestebpotenŃialulbcr eativ.b
Toatebacesteabîibdaubposibilitateabdebabsebcunoaște bșibdebabsebpoziŃionab
înbgrupulbdebprieteni,bdebabrelaŃionabcubceilalŃi.b LabformareabconștiinŃeibdebsineb
șibabidentităŃiibsocialebaubobcontribuŃiebesenŃială bmediulbfamilialbșibcelbșcolar,b
prinbmodelelebpebcareblebpropun,bprinbsistemulbdebv alori,bdebreguli,bnormebpeb
careblebformulează.b
B

b 221 bBibliografieB
1. Bernat,b S.b E.b (2003).b Tehnica învăŃării eficiente .b ClujjNapoca:b
EditurabPresabUniversitarăbClujeanăb
2. Birch,bA.b(2000). Psihologia dezvoltării .bBucurești:bEditurabTehnicăb
3. Bonchiș,b E.b (1997).b Studierea imaginii de sine în copilărie și
preadolescenŃă .bOradea:bEditurabImprimerieibdebVestb
4. Cosmovici,bA.,bIacob,bL.b(coord.).b(1999).b Psihologie școlară .bIași:b
EditurabPoliromb
5. Cristea,bD.b(1999).b Psihologie socială .bEditurabProTransilvaniab
6. Dassen,b P.b (1999).b „AdolescenŃăb șib societate:b douăb perspectiveb
interculturale” ,b înb Dassen,b P.,b Perregaux,b C.,b Rey,b M.b EducaŃiab
interculturală.bExperienŃe,bpolitici,bstrategii.bIa și:bEditurabbPoliromb
7. Iacob,b L.b (1999).b „Repereb psihogenetice.b Caracteriz areab vârstelorb
școlare” , înbCosmovici,bA.bIacob,bL.b(coord.).b Psihologie socială .b
Iași:bEditurabPoliromb
8. Ionescu,bM.,bRadu,bI.b(coord.).b(2001).b Didactica modernă. bediŃiabab
IIjabrevizuită.bClujjNapoca:bEditurabDaciabb
9. LorenzijCioldi,b F.,b Doise,b W.b (1996).b RelaŃiile între grupuri:
identitate socială și identitate personală ,bînbNeculau,bA.b(coord.).b
„Psihologiebsocială”.bIași:bEditurabPoliromb
10. bMaciuc,b I.b (coord.)b (2005).b Școala democraŃiei și formarea
profesorilor .bBucurești:bEditurabDidacticăbșibPedagogicăbR.bA.b
11. NeamŃu,bC.b(2003). DevianŃa școlară S Ghid de intervenŃie în cazul
problemelor de comportament ale elevilor. Iași:bEditura bPoliromb
12. Neculau,bA.b(1983).b A fi elev.bBucurești:bEditurabAlbatrosb
13. Neveanu,bP.bP.b(1978).b DicŃionar de psihologie .bBucurești:bEditurab
Albatrosb
14. Nicola,bI.b(2000).b Tratat de pedagogie școlară .bediŃiababIIjabrevizuită.b
București:bEditurabAramisb
15. Pavelcu,b V.b (1969).b Din viaŃa sentimentelor .b București:b Editurab
EnciclopedicăbRomânăb
16. Radu,bI.b(1998).b„CopilăriabșibadolescenŃa:brepereb psihogenetice:,bînb
Ionescu,bM.b(coord.).b EducaŃia și dinamica ei .bBucurești:bEditurab
TribunabÎnvăŃământuluib
17. Rousselet,bJ.b(1969).b Adolescentul – acest necunoscut .bBucurești:b
EditurabPoliticăb
18. Salade,b D.b (2000).b „IndependenŃab individuluib șib obi ectiveleb
educaŃiei” , înbStudii de pedagogie aplicată. bClujjNapoca:bEditurab
PresabUniversitarăbClujeanăb

b 222 b19. Schaub,b H.,b Zenke,b K.,b G.b (2001).b DicŃionar de pedagogie .b Iași:b
EditurabPoliromb
20. Stan,bC.b(2001).b Autoevaluarea și evaluarea didactică .bClujjNapoca:b
EditurabPresabUniversitarăbClujeanăb
21. Șchiopu,b U.b (1997).b DicŃionar de psihologie. București:b Editurab
Babelb
22. Tajfel,b H.b (1984).b The Social Dimension .b Cambridgeb Universityb
Pressb
23. Verza,bE.b(1993).b Psihologia vârstelor. București:bEditurabHyperionb
XXIb
24. Zavalloni,b M.b (1973).b „L´identiteb psychosociale,b un b conceptb ab lab
recherchebd´unebscience”,bînbMoscovici,bS.b(ed.).b Introduction a la
psychologie sociale ,bParis,bLarousse,b1bvol.b2,b245j265b
25. Zlate,bM.b(1999).b Eul și personalitatea. bBucurești:bEditurabTreib
B
B
4.BSocializareBșiBdezvoltareBpersonalăBînBadolescen ŃăB
B
IrinaBMaciuc∗∗ ∗∗B

EducaŃia este o funcŃie socială globală, legată inti m de cultură,
vizând dezvoltarea, progresul social, adaptarea și integrarea, funcŃie
exercitată de instanŃe numeroase și variate. b( J. Ardoino)b

4.1.BIntroducereB
Sebștiebcăbnubexistăbunb„adolescentbabstract”,b„mod al”,biarb fiecare
perioadă de dezvoltare socială își construiește ado lescenŃa.b Astfel,b
priorităŃile,b accenteleb dezvoltăriib seb diferenŃiază b înb funcŃieb deb context,b
implicândb aptitudinile, atitudinile, creativitatea, motivaŃia , afectivitatea și
imaginea de sine. b
Crizab deb identitate,b nonconformismulb și,b întrjob anu mităb măsură,b
teribilismulbadolescenŃilorbconstituiebproblemebdeb carebcomunitateabtrebuieb
săbŃinăbcontbdacăbdoreștebsăbfuncŃionezebadecvatb(D umitru,b2008,bp.b100).b
Adolescentulbestebtentatbsăbschimbeblumea,bfiindbco nvins,bașabcumb
afirmabJ.bPiaget,bcăblumeabtrebuiebsăbsebsupunăbsis temelorbșibnubsistemeleb
realităŃii.bSpecialiștiibsuntbdebacord,bpebdebaltăb parte,bînbceeabcebpriveșteb
dezvoltareabemoŃionalăbabadolescenŃilor.bCompetenŃa bemoŃionalăbcunoaște,beb
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb b
∗bConf.buniv.bdr.,bDepartamentulbpentrubPregătireabP ersonaluluibDidactic,bUniversitateabdinb
Craiovab

b 223 bdrept,bobcreșterebînbcalitate,bdarbautonomiabemoŃio nalăbabadolescentuluibesteb
multbmaibgreubdebdobânditbdecâtbceabcognitivăb(Stri nger,b1994).b
EibcredbcăbștiubtotulbșibîșibgestioneazăbraŃionalit atea.bCombinatoricab
mentalăb șib gândireab despreb gândireb suntb caracterist icib importanteb aleb
dezvoltăriib cognitive.b Conturareab identităŃiib socia le,b emoŃionaleb șib
intelectuale,bdebasemenea.bCubtoatebacestea,b„stare abdebconfuziebșibobstimăbdeb
sineb destulb deb precarăb suntb considerateb tipiceb pent rub aceastăb perioadă”b
(Schaffer,b2008,bp.b315).b
Adolescentulbestebînchisbînbsinebși,bînbacelașibtim p,bdeschisbcătreb
altul.bEntuziastbsaubapatic,badolescentulbestebunbp artenerbdebdialogbcelbmaib
adeseabincomod,biarbpentrubadultulbcultivatbobconti nuăbprovocarebînbschimbulb
debidei.bb
Pebdebaltăbparte,bviaŃablorbestebastăzibmaibintensă bșibmaibschimbătoare,b
„caleidoscopică”,b„mozaicată”,b„upjdatată”,bfebrilă .bDeterminareablorbdebab
reușibînbviatăbeste,bprobabil,baceeașibcubabgeneraŃ iilorbprecedente,bnumaib
oportunităŃilebparbmaibgreub„debprins”.bContextulbp arebcăjibcopleșeștebadesea.b
Șibatuncibaubnevoiebdebajutorbcalificat.b
B
4.2.B AdolescenŃaB șiB studiereaB ei:B repereB teoretice, B autori,B
perspectiveB
AdolescenŃabestebobperioadăbdebtranziŃie,bdebtrecer ebdeblabprotecŃieblab
participare,bdeblabdependenŃăblabresponsabilitate,b unbstadiubalbdezvoltăriib
psihojsocialebînbcareb«conduitabrevoltei»,b«abînchi deriibînbsine»,b«conduitab
exaltăriib șib afirmării»b parb săb fieb conduiteb specifi ceb adolescenŃeib (J.b
Rousselet).bPsihologulbromânbUrsulabȘchiopu,bpreluâ ndbtitlulbuneiblucrărib
maibvechibabluibMauricebDebesseb(1936), afirmabexistenŃabuneib«crizebab
originalităŃiibjuvenile».b
PentrubmarelebpsihologbșibmedicbelveŃian,bJeanbPiag et,badolescentulb
esteb «unb individb careb construieșteb sistemeb șib teori i»;b elb uzeazăb șib chiarb
«abuzează»bdebcapacitateabsabproaspătbdobândită,bac eeabdebabgândibabstract.b
Seb poateb constatab ușor,b lab adolescent,b plăcereab deb ab expuneb idei,b deb ab
argumentab tezeb opuse,b deb ab seb jucab cub argumente.b Gâ ndireab criticăb seb
dezvoltă,baparebautoreflexia,bîntoarcereabcătrebsin e.bAdolescenŃa,bapreciazăb
specialiștii,bestebobperioadăbextrembdebimportantăb abvieŃii,bobperioadăbînbcareb
tineriibdobândescbatitudini,bcompetenŃe,bvaloribsoc iale.b
Dezvoltareab conștiinŃeib sociale,b înŃelegereab șib acc eptareab sineluib
reprezintăbreperebimportantebalebadolescenŃei,bcare beste,bînbopiniabluibM.b
Debesseb„ultimabșibceabmaibcomplexăbdintrebmarilebe tapebalebdezvoltării”.b
AdolescenŃa,bob„vârstăbdebaur”,bînbopiniabmultora,b abbucuriei,babartei,b
abmarilorbidei,bdarbșibabpericolelor,babmarilorbten taŃii,bconstituiebunbdomeniub
intensb cercetatb deb specialiștiib psihopedagogi.b Teor iileb dezvoltăriib umaneb

b 224 bacordăb unb interesb aparteb adolescenŃeib cab etapăb spec ifică.b S.b Freudb puneb
accentb peb aspecteleb psihosexualităŃii,b J.b Piagetb se b aratăb preocupatb deb
aspectelebdezvoltăriibcognitive,bdebschimbărilebșib mecanismelebdezvoltăriib
intelectuale.bL.bKohlbergbabdevenitbcelebrubdatorit ăbuneibteoriibabstadialităŃiib
dezvoltăriib morale,b iarb Eriksonb seb axeazăb peb crizel eb psihosociale.b Dupăb
Kazdinb sib Johnsonb (1994),b studiileb deb specialitateb indicăb unb procent
semnificativ de adolescenŃi cu probleme: 17S22% ,biarbînb2005,bHuang,bTolanb
sib Dodgeb (apudb Prout,b 2007)b afirmăb explicit existenŃa unor probleme
comportamentale și de dezvoltare afectivă, tipice p entru adolescenŃi. b
DependenŃa b(de droguri, dar și de părinŃi) ,banxietatea și nesiguranŃa (în
plan afectiv, cognitiv, comportamental), agresivita tea sporită, o anume
depreciere în planul motivaŃiei pentru învăŃare și în ceea ce privește
aspiraŃiile de realizare în plan personal și profes ionalb suntb considerateb
adevăratebprobleme,bvalabilebpentrubadolescentulbde bpretutindeni.bElementeb
debpotenŃarebabdisfuncŃionalităŃiibsuntbconsiderate bpermisivitateabexcesivăbșib
hiperprotecŃia.bb
Înb acelașib timp,b marileb idei,b teoriile,b „filosofiil e”,b suntb intensb
frecventatebșibtrăite.bÎibpreocupăb„adevărulbabsolu t”,b„joculbielelor”.bPentrub
uniibspecialiștib(vezibSteinbergbșibMorris,b2001),b adolescenŃabestebinerentb
disfuncŃională,bproblemelebeibfiindbtranzitoriib(St einberg,bMorris,bSmetana,b
CampionejBarrbșibMetzger,b2006).b
AdolescenŃiibrespingbadeseabautoritateabînbtoatebfo rmelebei,bșcolară,b
socială,bparentală,bsuntbpreocupaŃibexcesivbdebdefi nireabproprieibidentităŃi,b
sociale,bsexuale,bemoŃionale,bcognitive.bCeibmaibmu lŃibsebmanifestăbimpulsiv,b
oscilândb întreb conformismb șib iconoclastie,b întreb he donismb șib ascetism.b
Manifestăb ob sensibilitateb exagerată,b trăiescb cub pas iune,b seb lasăb adeseab
antrenaŃib înb experienŃeb careb nub leb suntb utileb orib f avorabile.b ViaŃab lorb
interioarăb esteb bogată,b diversă,b imprevizibilă,b rea cŃiileb adeseab exagerate.b
SuntbpreocupaŃibobsesivbdebautoexprimare,bdebdefini reaboribconstrucŃiabdeb
sine,bdarbsuntbsupușibadeseabneîncrederiibînbsine,b înbcapacitateablorbdebabreuși.b
B
4.3.B AdolescenŃaB școlarăB înB societateaB cunoașterii: B nevoiaB deB
competenŃeB
Așteptărileb socialeb faŃăb deb adolescenŃiib deb azib par b ab fi,b lab primab
vedere,bmaibmaribșibmaibbinebdefinite.bÎnbprimulbrâ nd,bsocietateabîibvreab
competenŃibșibînbacestbscopbsebdefinesc:b
CompetenŃe cheie:
• CompetenŃebdebcomunicarebînblimbabmaternăbșibînbdou ăblimbibdeb
circulaŃiebinternaŃională;b
• CompetenŃebfundamentalebdebmatematică,bștiinŃebșibt ehnologie;b

b 225 b• CompetenŃebdigitaleb(debutilizarebabtehnologieibinf ormaŃieibpentrub
cunoașterebșibrezolvareabdebprobleme);b
• CompetenŃeb axiologiceb saub deb valorizareb (necesareb p entrub
participareabactivăbșibresponsabilăblabviaŃabsocial ă);b
• CompetenŃebpentrubmanagementulbvieŃiibpersonalebșib albevoluŃieibînb
carieră;b
• CompetenŃebantreprenoriale;b
• CompetenŃebdebexpresiebculturală.b
CompetenŃe de a învăŃa pe tot parcursul vieŃii:
COMPETENłAb DEb ÎNVĂłAREb esteb unab dintreb celeb maib
importante,bimplicândbcapacităŃi,bcunoștinŃebșibati tudini:b
• de căutare și obŃinere a informaŃiei; b
• de utilizare adecvată a băncilor de date existente și a bibliotecii
virtuale;b
• de a comunica multifuncŃional în timp și spaŃiu, fă ră constrângeri; b
• de selecŃionare și utilizare a unor siteSuri cât ma i interesante
(capacităŃi de alegere și de informare); b
• de a crea texte, grafice, tabele, desene, organigra me și diagrame,
de a integra fotografii în text; b
• de a realiza produse specifice: jurnale, rezumate, rapoarte, filme
video, siteSuri, expoziŃii etc. b
• de a lucra în grup, de a explora medii virtuale. b
• capacitatea de a realiza simulări, de a tria și man ipula
informaŃii/date și de a concepe în final documente telematice; b
• de a lucra independent și b
• de a se încadra în timp (respectarea termenelor aut ofixate). b
Foarteb importantăb pentrub profesorb este,b înb aceastăb perioadă,b
preocupareabpentrubformareabșibdezvoltareabgândirii bcritice.b Gândirea critic ăb
estebacelbtipbdebgândirebparticipativă,bcarebpresup unebexaminareabideilor,b
construireabdebargumente,breîncadrareabideilor.bAce stbtipbdebgândirebesteb
asociatb cub gândireab activăb (postulatb deb bazăb înb edu caŃie),b ambeleb fiindb
influenŃatebdebmediulbșcolarbșibdebsituaŃiilebdebin struirebpebcarebprofesoriibleb
construiesc,b leb proiectează.b Ab învăŃab elevulb săb gân deascăb criticb șib liberb
înseamnăbajlbpregătibpentrubeducaŃiabpermanentă.b
K.bMeredith,bJ.bSteelebsibCh.bTempleb(1997)baubprop usbunbcadrub
pentrub dezvoltareab gândiriib criticeb careb cuprindeb t reib etape:b Sevocare; S
realizare a sensului (înŃelegere); S reflecŃie. b
Proiectulb„LecturabșibScriereabpentrubDezvoltareabG ândiriibCritice”b
(aplicatbșibînbRomânia,bdinb1996)bcuprindebcadrebdi dacticebdinbîntreagablume,b

b 226 babcărorbcolaborarebarebdreptbscopbutilizareabunorbi nstrumentebcarebajutăbeleviibb
săbînveŃebactiv,bsăbgândeascăbcriticbșibsăbaplicebî nvăŃareabprinbcooperare.b
Ideilebdeblabcarebsebporneștebsuntburmătoarele:b
• eleviibsuntbcurioșibșibpotbformulabideibcreative;b
• profesoriib îib potb ajutab înb acestb sens,b formândujleb deprinderib deb
gândirebproductivă;b
• sebformeazăbelevibcubspiritbdemocratic.b
ReflecŃiabpersonalăbestebunbreperbimportant.bI.bAl. bDumitrub(2000)b
promoveazăbacestbtipbdebgândirebbazatăbpebcontribuŃ iabpropriebabelevului.bb
Gândireabcriticăbnubsebconfundăbcubgândireabnegativ ă,bcubnegareabsaub
respingereabideilor.bEabpresupunebconstrucŃiabdebar gumente,bmanifestareab
îndoieliib asuprab problemelor/soluŃiilor,b descoperir eab avantajelorb șib
dezavantajelorb uneib situaŃii,b evaluareab premiselorb șib formulareab unorb
concluziibobiectivebșiblogice.bEleviibpotbînvăŃabpr inbdiscuŃii,bdezbateribșib
deciziibînbgrup.b
Gândireabcriticăburmăreștebaplicareabnoilorbcunoști nŃeblabdiversitateab
problemelorbsocialebșibpersonale.bÎnbepocabglobaliz ării,babschimbărilorbdebtotb
felul,bproiectulbdeveniriibumanebprinbînvăŃare,bînt rjobsocietatebabcunoașteriibșib
știinŃei,bpresupunebcabadolescentulbsăjșibdezvolte: b
• CapacitateabdebabconstruibșibreconstruibcunoștinŃe; b
• Capacitateabdebab(de)construibcunoștinŃebperimate;b
• CapacitateabdebabdeosebibcebestebesenŃial.bb
Importantbreperbalbdezvoltăriibintegrale,bdezvoltar eabsociojafectivă,b
emoŃionalăb orib inteligenŃab emoŃionalăb seb referăb lab capacitatea de a ne
recunoaște atât sentimentele proprii cât și ale cel orlalŃi, de a ne motiva, de
a ne gestiona eficient emoŃiile, în relaŃie cu sine sau cu ceilalŃi.” (Goleman,b
1998,bp.b317).bSpecialiștiibînbpsihologiebconstatăb căbnivelulbdebinteligenŃăb
emoŃionalăbnubestebfixatbgenetic,bnicibnubsebdezvol tăbdoarblabvârstelebmici.b
SprebdeosebirebdebIQ,bcarebnubsebmodificăbfoartebmu ltbdupăbadolescenŃă,b
inteligenŃabemoŃionalăbparebsăbfieb„învăŃată”;beabc ontinuăbsăbsebdezvoltebpeb
măsurăbcebînvăŃămbdinbpropriabnoastrăbexperienŃă.bC ompetenŃabpersonalăbab
adolescentuluibsebdefineștebprin:b
1.RConștiinŃa de sine R
Cunoașterea propriilor stări interioare, preferinŃe , resurse și intuiŃii. b
Conștientizare emoŃională: b recunoaștereab propriilorb emoŃiib șib ab
efectelorblor.b
AutoSevaluare corectă :bajŃibcunoaștebpunctelebtari,bdarbșiblimitele.b
Încredere în sine :b unb sentimentb puternicb alb proprieib valorib șib
capacităŃi.b
2. AutoSdisciplina

b 227 bGestionarea stărilor, impulsurilor și resurselor in terioareb
Autojcontrol:bŃinereabînbfrâubabemoŃiilorbșibabimpulsurilor.b
Cinste:bmenŃinereabdebstandardebdebintegritate.b
Conștiinciozitate: basumareabresponsabilităŃii.b
Adaptabilitate :bflexibilitatebînbmodulbdebabordarebabschimbării.b
Inovare:babacceptabidei,bsoluŃii,binformaŃiibnoi.b
3. MotivaŃia
TendinŃele emoŃionale care ghidează sau facilitează atingerea
scopurilor. b
AtracŃia spre performanŃă :bnevoiabdebabatingebsaubîmbunătăŃibunb
standardbdebexcelenŃă.b
DedicaŃia :babsebaliniablabscopurilebgrupuluibsauborganizaŃie i.b
IniŃiativa:bcapacitateabdebabacŃionablabivireabuneibocaziibor ibșanse.b
Optimism :bperseverenŃabînbatingereabscopurilor,bînbciudabob stacolelorb
șibîntârzierilorb(vezibNicolae,b2006).b
EstebimportantbpentrubadolescenŃibsăbfiebasistaŃibe ficientbînbformareab
șibdezvoltarea:b
B.bCompetenŃei sociale ,Bcarebpresupune:b
1. Empatie
Conștientizarea sentimentelor, nevoilor și preocupă rilor celorlalŃi
ÎnŃelegerea celorlalŃi :b percepereab sentimentelorb șib perspectivelorb
celorlalŃibprecumbșibasumareabunuibinteresbactivbfa Ńăbdebpreocupărileblor.b
Dezvoltarea celorlalŃi :bsesizareabnevoilorbdebdezvoltarebalebcelorlalŃib
șibimpulsionareababilităŃilorblor.b
Orientarea spre servicii :banticiparea,brecunoaștereabșibsatisfacereab
nevoilor.b
Sensibilitate politică :bdescifrareabcurentelorbemoŃionalebșibabrelaŃiilor b
debputerebdinbcadrulbunuibgrup.b
2. AbilităŃi sociale
Calitatea de a induce reacŃiile dorite la ceilalŃi b
InfluenŃare :butilizareabdebtacticibeficientebpentrubconvingere ;b
Comunicare: ascultareb deschisăb șib trimitereab deb mesajeb
convingătoare;b
Managementul conflictelor :bnegociereabșibrezolvareabdezacordurilor;.b
CalităŃi de conducător (leadership): inspirareab șib ghidareab
indivizilorbșibabgrupurilor.b
Catalist al schimbării :biniŃiatorbșibgestionarbalbschimbării.b
Construirea de legături :b alimentareab șib întreŃinereab relaŃiilorb
instrumentale.b
Colaborare și cooperare :bconlucrareabcubceilalŃibpentrubatingereabdeb
scopuribîmpărtășiteb(Nicolae,b2006)b

b 228 bPsihologiib remarcăb faptulb căb înb prezenŃab celorb deb a ceeașib vârstă,b
adolescenŃiibsuntbtentaŃibsăjșibasumebmultbmaibmult ebriscuribdecâtbadulŃiibcareb
sebaflăbînbaceeașibsituaŃieb(Steinberg,b2005,bp.b72 ).b
Asumareab riscurilorb esteb deb altfelb șib ob caracterist icăb ab acesteib
perioadeb deb vârstă,b caracteristicăb peb careb înb ultim iib anib NeuroștiinŃelebob
probeazăbprinbcercetăribminuŃioasebșibscanăribcereb rale.b
Pentrubpedagogi,bestebimportantbcabadolescenŃiibsăj șibînsușească:b
a) Principiile unei comunicări de calitate ;R
b) Tehnici de comunicare (ex.:b Considerăb nevoileb celuib careb
ascultă/Întreabăjtebdebcebestebașabdebimportant,bpu nejtebînbloculbceluilalt,bceb
dorește,bcebsimte,bcebformăbdebmesajbestebceabefici entăbșibefectivăbetc.)
Maib mult,b adolescentulb arb trebuib săb participe,b săjș ib dezvolteb
deprinderibdebcetăŃeniebactivăbșibsăbfiebresponsabi l.b
B
4.4.B CumB acŃioneazăB școalaB pentruB aB răspundeB nevoil orB deB
educaŃieBaleBadolescentuluiB
Înbșcoalabromâneascăbactuală,bmarcatăbdebvalorilebu neibsocietăŃibcub
adevăratbdemocratice,bînbperioadabadolescenŃei,bînb consonanŃăbcubnevoilebdeb
educaŃiebalebvârstei,bsebpromoveazăburmătoarelebval oribșibatitudini: B
• blibertateabopiniilor;b
• blibertateabdebexpresie;b
• brelaŃionareabpozitivăbcubceilalŃi;b
• bvalorificareaboptimăbșibcreativăbabpropriuluibpote nŃial;b
• bîncredereabînbpropriabpersoanăbșibînbceilalŃi;b
• bspiritulbdebechipă.b
CompetenŃe generale vizate
1. Organizareabdemersurilorbdebcunoașterebșibexplicare babunorbfapte,b
evenimente,bprocesebdinbviaŃabreală;b
2. Rezolvareab unorb situaŃiib –b problemă,b precumb șib anal izareab
posibilităŃilorbpersonalebdebdezvoltare;b
3. CooperareabcubceilalŃibînbrezolvareabunorbproblemeb teoreticebșib
practice,bînbcadrulbdiferitelorbgrupuri;b
4. Manifestareab unuib comportamentb socialb activb șib resp onsabil,b
adecvatbuneiblumibînbschimbare;b
5. Participareab lab luareab deciziilorb șib lab rezolvareab problemelorb
comunităŃii.bb
Înbliceu,bînvăŃareabseb realizeazăbcelbmaibbineb prin bdescoperirebșib
interacŃiune,b iarb confruntareab diferitelorb puncteb d eb vedereb arb trebuib
permanentbcultivatăbdebprofesor.bÎnvăŃareabestebtot bmaibmultbconceputăbcabunb
procesb deb interpretareb șib construireb deb cătreb perso aneb activeb ceb

b 229 binteracŃioneazăbcubmediulbfizicbșibsocial.bSpeciali știibpsihopedagogibnebspunb
căbînvăŃareabestebîntotdeaunabmediată:bnubpoatebfib separatăbdebmediulbînbcareb
abfostbrealizată.b
Profesorul „de succes” (Pânișoară,b 2009)b porneșteb deb lab nevoileb
spontaneb șib deb lab intereseleb fireștib aleb celuib care b învaŃă.b Etapeb întrjob
„pedagogiebconstructivistă”bpotbfibconsiderate:b
jevaluareabcunoștinŃelorbiniŃiale;b
jactivităŃibdebînvăŃarebdebterenbautentice;b
jimplicareabactivăbabelevilorbșibîmpărtășireabautor ităŃiibînbînvăŃare;b
jrezolvareabproblemelorbprinbcolaborare;b
jprezentareabdebinformaŃiibsinteticebdebcătrebprofe sor;b
jdiscutareabacestora;b
jreflectareabasuprabexperienŃeibdebînvăŃare;b
jevaluarebcontinuă.bb
Ob caracteristicăb ab gândiriib adolescentineb esteb gândirea despre
gândire,breflecŃia,bîntoarcereabcătrebsine.b MetacogniŃia bpoatebfibînŃeleasăbcab
procesulbdebconștientizarebabproprieibcunoașteri,bg ândireabdesprebgândire,b
autoobservaŃieb ab învăŃăriib șib intervenŃiab înb proces ulb proprieib cunoașterib
pentrubautoreglareabei.bÎnbfazabdebînceputbabcercet ărilorbdesprebmetacogniŃie,b
aceastabînsemnabcunoaștereabpropriuluibmodbdebfuncŃ ionare,bdarbșibabceluilaltb
(Brown,b1983,b1987).bÎnbprezent,bmetacogniŃiabsebre ferăblabmecanismelebdeb
reglarebsaubdebcontrolbalbfuncŃionăriibcognitive.b
I.b Cerghitb (2002,b p.b 219)b evidenŃiazăb maib multeb sen surib peb careb
metacogniŃiablebîmbracă.b
–cunoaștereabcunoașteriib(Cardiner);b
jcunoștinŃebdesprebfuncŃionareabpropriuluibsistembc ognitivb(Piaget);b
jconștientizareabproprieibcunoașterib(Neacșu);b
jgestionarebsaubautoreglarebabproceselorbmentaleb(F lavell);b
jevaluareabpropriebșibmanagementulbpropriuluibsiste mbcognitivb(Parisb
șibWinograd);b
jabilitateab deb ab monitorizab produseleb șib progresele b cunoașteriib
(Noveanu).bb
Comportamentul metacognitiv bsebreferăblabstrategiilebșibcapacităŃileb
folositeb pentrub ab planifica,b organizab șib reglab prop riileb activităŃib deb
cunoaștere,b iarb cunoștinŃele metacognitive b suntb cunoștinŃeb despreb modulb
propriubdebabgândi,bdebabînŃelege,bdebabînvăŃa;bb
Înbplanbpedagogic,bmetacogniŃiabechivaleazăbcubî nvăŃarea învăŃării b
(learningb tob learn).b Înb acestb sens,b instruireab meta cognitivăb arb însemnab
învăŃareab subb îndrumareb ab metacogniŃiei,b decib ob înd rumareb dinb parteab
profesorilor,bprivindbînvăŃareabînvăŃăriibdebcătreb elevibșibstudenŃi.b

b 230 bInstruireabmetacognitivăbincludebașadarbatâtbpredar ea,bcâtbșibînvăŃareab
strategicejbproceselebprinbcarebeleviibsuntbînvăŃaŃ ibcumbsăbînveŃe,bcumbsăb
prelucrezeb influenŃeleb șib cumb săb gândeascăb independ entb șib eficient.b Înb
învăŃareabdebtipbmetacognitivbdinbnoileborientăribî nbmateriebdebînvăŃarebsuntb
încurajatebreprezentărilebșibperspectivelebmultiple ,bscopurilebsuntbstabiliteb
împreunăb(elevibșibprofesori),biarbprofesorulbesteb maibmultbunbmonitor,bunb
facilitatorb alb învăŃăriib deb cătreb elevi.b „Construct ivismulb contemporanb
abordeazăbdezvoltareabcognitivăbabelevilorblabnivel ulbmedieriibrealizatebdeb
educatorulbprofesionistbcarebstructureazăbmediulbpe ntrubcabcelbcarebînvaŃăbsăb
aibăbaccesblabsensuri,blabreflecŃie”(Maciuc,b2002,b p.b44).bb
InovaŃiib șib dezvoltărib recenteb înb didacticăb aducb în b primb planb
principalelebvaloribaleb constructivismului, ale postmodernismului: b
• Pluralism;b
• Reflexivitate;b
• Cooperare;b
• Permanentabrevizuirebabsensurilor,bprinbexperienŃeb directe;b
• Centrareabpebsubiect;b
• Managementulbcunoașterii;b
• Diversificareab„locurilor“bînvăŃării;b
• Axareabpebrelativitateabcunoașterii;b
• PercepŃiabdiferenŃei.b
CâtevabreperebpotbfibdesprinsebșibreŃinutebdebcătre bprofesorulbdebliceu:b
• ImportanŃabînvăŃăriibautonome,bautoorganizate;b
• RejconstrucŃiabînvăŃării,bdescoperireabsensurilor;b
• Paradigmabinterpretativăbaducebînbprimbplanbstrateg iilebbazatebpeb
construirea structurilor cognitive ale învăŃării .b
• AutoorganizareabșibautoobservareabînvăŃării.bb
• DezjînvăŃarea,babînvăŃabdinbgreșeli;b
• AsumareabșibînfruntareabdiversităŃii,babincertitudi nii,babriscului,bab
conflictelor;b
• Mentalitateabdeschisă,bcentrareabpebelevbetc.bb
• ElevulbînŃelesbcabunbconstructorbalbînvăŃăriibșibpr oprieibcunoașteri.b
Profesorul,bpreocupatbsăbdevinăbmanagerbalbsituaŃii lorbdebinstruire,b
carebsprijinăbactivbșibîncurajeazăbautonomiabelevul uibesteb„profesorulbdeb
succes”.b
Metodologiab specificăb activităŃiib cub eleviib deb lice ub înglobeazăb șib
modalităŃibextrabclasă:b
Scampanii de informare ;
9workshopSuri de dezvoltare personală (pentrubformareablabliceenibab
unorbabilităŃibnecesare,bdebexemplu,bcomunicarebșib lucrubînbechipă);bb

b 231 b9activităŃi de mediere culturală și educaŃie intercu lturalăb(întâlnirib
cubautori,bcercetători,bartiști);b
9parteneriate între licee, bpentrubobreŃeabdebsolidaritatebșibcooperareblab
nivelbnaŃionalbșibinternaŃional;bb
Ssondaje de opinie, b careb săb vizezeb analizab deb nevoijresurseb înb
educaŃie;b
9dezvoltarea unui blog, a unui site al școlii etc.
R.bDunnbsibK.bDunnb(1992,bapudbBernat,b2002)baubpus bînbevidenŃă,bînb
studiileblor,bnecesitateabcunoașteriibșibînŃelegeri ibdebcătrebprofesorbab stilurilor
de învăŃare balebelevilor.bb
Specialiștiib apreciazăb căb modulb deb procesareb ab info rmaŃiilorb
influenŃeazăbcapacitateabdebînvăŃare:b
juniibelevibaubobgândirebanalitică,bmanifestăbtenac itatebînbstudiu;b
jceibcubgândirebsinteticăbpreferăbprezenŃabunorbfac toribcarebpotbfib
consideraŃibdebalŃiibchiarbdebdistragerebabatenŃiei bsaubprezenŃabunuibpartenerbînb
învăŃare;b
juniibelevibreflecteazăbmaibmultbasuprabinformaŃiei bacumulate.b
ÎnbcazulbînbcarebeleviibîșibînŃelegbstilulbdebînvăŃ are,beibîșibpotbcontrolab
maibbinebmodulbînbcarebînvaŃă.b
Înbultimiibani,bcontribuŃiabmajorăbabNeuroștiinŃelo rblabrealizareabuneib
educaŃiibștiinŃificebestebconfirmareabfaptuluibcăbc reierulbsebdezvoltăbprintrjob
dinamicăbșibînbcontinuăbinteracŃiunebîntrebbiologie bșibexperienŃă.bAbilităŃileb
cognitivebsuntbconstruitebînbtimp.bAcestbprincipiub subliniazăbnevoiabuneib
abordăribdinamicebînbstudiulbînvăŃării,bcumbarbfibt eoriabaptitudinilorb(Fischer,b
ImmordinojYangb&bWaber,b2007).b

ImplicaŃii educaŃionale :b
Evaluareab formativăb (șib formatoare)b implicăb frecven tab evaluareb ab
celorb careb învaŃă,b înb scopulb deb ab identificab nevoil eb deb învăŃare,b oferindb
feedbackbșibadaptareabstrategiilorbdebpredare,bpent rubabsatisfacebnevoilebceluib
educat.bComponentelebcheiebinclud,bcelbpuŃinbînbcaz ulbadolescentuluibelev:bb
• Obculturăb«abclasei»,bcarebsebconcentreazăbpebînvăŃ are,bmaibdegrabăb
decâtbdebperformanŃă;bb
• Asigurareab transparenŃeib procesuluib deb învăŃare,b pe ntrub ab ajutab
eleviibsăjșibdezvoltebabilităŃilebmetacognitivebșib săjșibcontrolezeb
propriabînvăŃare;bb
• Utilizareababdiversebmetodebdebinstruire,bpentrubab satisfacebobgamăb
largăbdebnevoibdiferitebalebcelorbcarebînvaŃă;b
• Obvarietatebdebtehnicibdebevaluare,binclusivb portofoliile, jurnalele
de bord șibrubricaturabspecialăbabunorbdocumentebdebînregis trare;b

b 232 b• AsigurareabunuibnivelboptimbșibabfrecvenŃeibfeedbac kjuluibpebtotb
parcursulb procesuluib deb învăŃareb (Hinton,b Miyamoto& Dellaj
Chiesa,b2008).b
EducaŃiab adolescentului,b maib alesb înb privinŃab formă riib
comportamentelorbmorale,bprezintăbnumeroasebproblem ebpentrubprofesoribșib
părinŃi.bDificultăŃilebparbabfibamplificatebdebobse riebdebcaracteristici,brecentb
descoperitebșibtestate,balebadolescenŃilor.b
Subiectele care au dominat în cele mai recente acti vităŃi de
cercetare a adolescenŃei:
S problemele de comportament, mai ales cel deviant (dependenŃa,
violenŃa, conduitele preSdelictuale etc.);
S relaŃii părinteSadolescent, influenŃa familiei în dezvoltarea
adolescentului;
S pubertatea, resursele acesteia, repere bioneurolo gice ale
dezvoltării și schimbării în această perioadă care este a marilor schimbări
(Dezvoltare și (re)semnificări neurobiologice în ad olescenŃa timpurie)
S dezvoltarea Sinelui, a respectului faŃă de sine ș i a autonomiei
cognitive (gândire critică, autoSreflexivitate, con strucŃia identităŃii), precum
și SrelaŃiile de tip „ peer”(cu cei asemănători, co Svârstnicii).
CelebmaibimportantebdirecŃiibnoi,bcarebaubvenitbînb primbplanbînbultimulb
deceniu,binclusivbînbactivitateabdebcercetare:b
• adolescenŃab studiatăb peb diverseb populaŃii,b diverseb etnii,b relaŃiib
interculturale,bspecificitateabdezvoltăriibînbcomun ităŃibetnice;b
• influenŃebdebdezvoltarebcontextuale,becologiebeduca Ńionalăb;b
• fundamentulb geneticb alb comportamentului,b problemele b
adolescenŃilorbagresivi;b
• relaŃiilebîntrebfraŃi,bînbcadrulbaceleiașibfamiliib (Steinberg,bSheffieldb
Morris,b2001,bpp.b83j110).b
Seb studiazăb problemeleb amplificateb înb planb sociojcu lturalb aleb
adolescentuluib deb azi,b criza valorilor ,b darb șib fundamentul genetic al
dezvoltării (Wolman,b1998),b reglarea somnului, a afectelor și a atenŃiei bînb
adolescenŃăb(Carskadon,b2002).b
Sebadmite,bînbgeneral,bcăbstadiulbpubertăŃiibșibalb adolescenŃeib–b13b–b
18banibjbsebcaracterizeazăbprinb rezolvarea conflictului psihosocial dintre
identitate și confuzia rolurilor .b Începutulb pubertăŃiib aduceb cub sineb
necesitateabreevaluăriib imaginii de sine .bDacăbcopilăriabestebcaracterizatăbdeb
năzuinŃab deb ab devenib adultb prinb imitareab aceștiab (p uternic,b cunoscător,b
priceput),badolescentulbtindebsprebgăsireab identităŃii proprii ,bmaibalesbprinb
evidenŃiereababceeabceb deosebeștebpersoanabdebtoŃib ceilalŃi,bceeabcejib dăb

b 233 bunicitateb(studiereabadolescenŃeibtimpurii)b(Brooks jGunmnb&bReiter,b1990;b
Simmons,bBlyth,b1987;bLerner,bPetersen,bBrooksjGunn ,b1991).b
Problemab„adolescentuluibhoinar”,babceluibcarebfuge bdebacasă,bcarebîșib
iabviaŃabînbpropriilebmâinibînaintebdebvreme,bînbmo dulbcelbmaibriscant,badesea,b
preocupăbspecialiștiibdebpretutindenib(Kurtz,bKurtz b&Jarvis,b1991,bpp.b543j
555;bLerner,bPetersen,bBrooksjGunn,b1991).b
Înbaceastăbperioadă,badolescentulbvabcâștigabob identitate sexuală ,bmaib
bogatăbînbsemnificaŃii,bob identitate socială lărgită b(prinbcunoaștereabloculuib
șibroluluibsăubînbgrupuribsocialebcubfuncŃiibdiferi te:bculturale,bsociale,bpolitice,b
profesionale),bobpregnantăb identitate profesională.
Deruta,b unilateralitateab înb urmărireab unorb obiectiv eb limitateb saub
izolate,b radicalitateab ideologică,b evadareab întrjob lumeb ireală,b darb șib
preocupărileb multilateraleb înb activităŃib contradict orii,b cub ob implicareb
superficialăbsuntbsimptomebalebconfuzieibdebrol:btâ nărulbnubștie,bdebfapt,bcejșib
dorește,bcebibsebpotrivește,bcarebarbfibrolulbînbca rebpoatebfibperformantbpentrubab
obŃinebsatisfacŃiib(vezibCârcea).b
Deb unb interesb aparteb sjab bucuratb problematicab creat ivităŃiib înb
adolescenŃă,bașabnumitab„gândireblaterală,bformarea babilităŃilorbdebgândireb
creativă”b (Edwardb deb Bono).b Creativitateab esteb ob ab ilitateb careb poateb fib
învăŃatăbdeboricinebșibpebcarebobputembaveabfiecare bdintrebnoi.bTermenulbdeb
„gândireblaterală”babfostbcreatbdebEdwardbdebBonobș ibdesemneazăbprocesulbdeb
creșterebabproductivităŃiibșibdebobŃinerebabunorbso luŃiibinovatoareboptimeblab
oricebproblemă.b
AbilităŃilebcarebdefinescb„gândireablaterală”baubun bimpactbmajorbînb
adolescenŃă,bdeoarecebacesteabînseamnă:b
• săbmăreștibnumărulbideilorbproductive;b
• săbdescoperibsoluŃiibnoiblabproblemebdificile;b
• săbgăseștiboportunităŃibacolobundebalŃiibvădbproble me;b
• săbtebeliberezibdebconstrângerilebgândiriibrutinier ebcarebîŃiblimiteazăb
potenŃialulbcreativ;b
• săbgăseștibideibnoibînbmodbrapid;b
• săbfiibcreativbînbmodbdeliberatbînboricebmoment;b
• săbschimbibideilebcurentebînbideibutilebșibpractice ;b
• săbidentificibcontextulbînbcarebimplementareabnoiib ideibarebvaloareb
maximă;b
• săbtebasiguribînbprealabilbdebeficienŃăbînbimplemen tare.b
b
4.5.BAlteBaspecteBaleBdezvoltăriiBșiBsocializăriiB
Numeroaseb studiib șib cercetărib înb domeniulb adolescen Ńeib punb înb
evidenŃăb mareab varietateb ab formelorb „ adolescenŃei sociale” b înb diferiteb

b 234 bsocietăŃi.bAdolescenŃabnubestebînbmodbnecesarbobper ioadăbdeb Sturm und
Drang,biarbprăpastiabdintrebgeneraŃii,bcabșibcomportamen telebproblematice,b
consideratebadeseabcabpartebintegrantăbșib„normală” babadolescenŃei,bsuntbdeb
faptbprodusebalebculturii.bÎnbnumeroasebsituaŃii,ba cestebaspectebproblematiceb
alebadolescenŃeibsuntblegatebdeboccidentalizareb(Da sen,b1999).bTranziŃiabmaib
puŃinbproblematicăbîntrebcopilăriebșibadolescenŃăbe stebasiguratăbdebcoerenŃab
valorilorbînbsocietăŃilebstabile,bdebatitudinilebfa milialebflexibilebșibtolerante,b
debasigurareabunorbmodelebclarebetc.bb
Înb planb psihologic,b sigurb esteb că,b lab aceastăb vârst ă,binteresele de
cunoaștere bcunoscbunbgradbmaibmarebdebspecializarebșibstabili tate,buneleb
avândb tendinŃab deb ab devenib profesionale.b AdolescenŃ iib devinb selectivib șib
criticibînbasimilareabcunoștinŃelor.bEibsuntbcapabi libdebgândire investigatoare
și capacitate de creaŃie, de gândire corelativă și judecată ideatică.
Dezvoltarea cognitivă este din ce in ce mai mult ma rcată de dezvoltarea
metacognitivă, care este în mare măsură o achiziŃie sociopedagogică.
SebrepunebînbdiscuŃiebschemabcorporală,baparbmodifi căribcalitativebînb
atitudineabfaŃăbdebsinebșibsebpoatebobservabbipolar itatea:bconștiinŃabidentităŃiib
Eujluibșibconfuziabrolurilor,buneoribidentificareab cubroluribnegativeb(dupăb
Ericksonb).b
Sunt,b înb general,b sensibilib lab statusulb generaŃiei. b Simtb nevoiab deb
detașarebdebsubbinfluenŃabadultului.bDebaceea,bîndr umareabtrebuiebsăb fieb
discretă,bnuanŃatăbcontextual.bEstebobperioadăbdeba utoelaborarebconștientăbab
personalităŃii.b
Imaginea de sine seb schimbăb odatăb cub percepŃiab celuilaltb șib cub
imaginea sinelui bvăzutbdinbperspectivabprietenului.bDevinebcapabilb săbseb
distanŃezebdebsine,bdeblume,bsăbacceptebdiferenŃa.b DezvoltareabsociabilităŃiib
sebrealizeazăbcuboblargăbparticiparebabconștiinŃeib debsinebșibabconștiinŃeib
morale.b
SebpunbînbevidenŃăbobserieb de trăsături psihologice contradictorii :b
timiditateb saub încredereb înb sine,b căutareab original ităŃiib saub conformism,b
entuziasmb saub apatie,b egocentrismb saub altruismb etc. b Esteb evidentă,b deb
asemenea,bpendulareabîntrebînchidereabînbsinebșibmi șcareabsprebalŃii.b
Adolescentul își asumă roluri și este preocupat de p ropria sa
afirmare.bElbdevinebunbpartenerbrealbdebdialog,bconfruntăbș ib«încearcă»bidei,b
leb verificăb înb practicăb cub acelașib interesb neobosit b cub careb își verifică
propriile posibilităŃi și limite .b
Deșibdesprinsbdebsubbtutelabfamiliei,brolulbacestei abrămânebimportantb
pentrubadolescent,batâtbînbasigurareabprotecŃieibși bsecurităŃiibsociale,bcâtbșibînb
prevenireabconduitelorbdeviante.b
Încercândb săb sintetizezeb etapeleb identificăriib pers onalităŃiib șib
comportamentuluibînbadolescenŃă,bpsihologulbromânbE milbVerzabenumeră:bb

b 235 bjbcristalizareabvieŃiibinterioarebșibabconștiinŃeib proprieibidentităŃi,bprinb
tendinŃebdebinteriorizarebșibintrospecŃie,bdebanali zăbșibautoanalizăbabstărilorb
trăite;b
jbinstalareabconștiinŃeibmaturizăriibșibabaspiraŃii lorbdebabfibadult,bprintrj
obraportarebpertinentăbabînsușirilorbpropriiblabcon duitelebcelorbdinbjur;b
jbmenŃinereabșibchiarbaccentuarea,bînbunelebîmpreju rări,babconduitelorb
debopoziŃie,bdebteamă,bdebconflictbșibfrustraŃie,bp rinbzbatereabsprebcâștigareab
independenŃeibșibautonomieibpersonale;b
jb creștereab simŃuluib deb responsabilitate,b deb datori eb șib proiecŃiab
personalităŃiibînbdevenire,bafirmareabsocială,bcult urală,bprofesională;b
jb maturizareab personalităŃiib șib elaborareab deb compo rtamenteb
integrative,bbazatebpebcreștereabforŃeibintelectual e,bvolitivebșibmotivaŃionale,b
prinbtrăireabexperienŃelorbafectivebșibcognitive,bc arebfacbposibilăbintegrareab
culturaljsocialăbșibcircumscriereabînbcadrulborigin alităŃiibatâtbdebrâvnite.b
jb dezvoltareab capacităŃiib deb autocontrolb șib stăpâni reb deb sine,b prinb
exercitareab unorb conduiteb deb sacrificiub șib proiecta reab aspiraŃiilorb pentrub
servireabcauzelorbgeneroaseb(Verza,b1993,bp.b119).b
Adolescentulbesteb preocupat de identitatea sa socială și dezvoltă
angajamente civice b(Jonathon,bMalanchuk,bMichelsen,bEccles,b2004).
Înbgeneral,bsebvabevitabculpabilizareabadolescentul ui,bcabșibironiile,b
accentelebdebsuperioritate.bSebvabrespectabautonomi abșiblibertateabfiecăruiabși,b
maibales,bsebvaboferibexemplulbuneibpotriviribîntre bvorbăbșibfaptă,bdeoareceb
adolescentulb sesizeazăb cub ușurinŃăb imposturab șib det estăb duplicitatea.b
Discursulbtrebuiebsăbfiebcalmbșibsigur,bînălŃatbpeb obbazăbdebvaloribșibsimŃire,b
debtrăirebinterioarăbprofundă,bpebputereabexemplulu ibpersonal.b
Înbacelașibtimp,bcelbcebeducăbtrebuiebsăbdevinăbcap abilbsăbpriveascăb
lumeabdinbperspectivabceluibcăruiabibsebadresează,b săbfacăbunbautenticbefortbdeb
înŃelegerebînbacestbsens.bb
Pedagogiab recomandăb respectareab diversităŃiib lumiib adolescentine,b
acceptareab diferenŃei,b dreptulb fiecăruiab lab alegere ,b darb fermitateab
educatoruluibtrebuiebsăbsebimpunăbdeblabsine.b
B
4.6.BÎnBlocBdeBconcluziiB
Chiarbdacăbputembfacebrefeririblabunbadolescentb„ab stract”,bmediu,bcub
anumitebcaracteristicibcomunebcelorbdebaceeașibvârs tă,bnubuităm,bdesigur,bnicib
obclipăbcăb„fiecarebadolescentbestebunbcazbconcret, bdistinct,bșibtrebuiebtratatbcab
atare.bElbarebmanierabsabpropriebdebabcreștebșibdeb absebdezvoltabșibnubpoatebfib
cub adevăratb ajutatb săjșib depășeascăb dificultăŃileb p ersonaleb decâtb dacăb seb
ajungeblabcunoaștereabmoduluibsăubindividualbdebabe volua”b(Debesse,b1970,b
p.b96).b

b 236 bCercetareabsistematicăbabpersonalităŃii,bstudiereab atentăbabliteraturiib
deb specialitate,b psihopedagogice,b deb cătreb fiecareb educator,b realb saub
potenŃial,bconduceblabdegajareabunorbtendinŃebalebp roceselorbformativebșib
oferăbunbansamblubmetodologicbprecisbșibeficient.b
AdolescenŃiib deb azib aparŃinb „generaŃieib messenger”, b ob generaŃieb
obișnuităbsăbsteabînbjurbdebzeceborebpebsăptămânăbî nbreŃelebsocialebonjline,bob
generaŃiebcarebproducebconŃinutbpebINTERNETbșibcare bciteșteb blogSuriborib
comunicăbprinb mesajeStext. Înbacelașibtimp,bnoibmodelebculturaljnormativebșib
valoricebsebimpun.bVulnerabilitateabadolescenŃeibră mânebobrealitate,bchiarbînb
condiŃiilebceleibmaibbunebeducaŃii.b
„ÎnbadolescenŃăbsebînregistreazăbatâtbamplificareab vieŃiibafective,bcâtb
șibatingereabunuibanumitbnivelbdebmaturizarebspecif icbpentrubacestbstadiu”,b
considerăbpsihologulbromânbT.bCreŃu.b„Dar,bcelbpuŃi nblabuniibadolescenŃi,b
rămânebunbanumitbgradbdeb fragilitate afectivă, carebsebaflăblabbazabunorb
dezadaptărib înb raportb cub mediulb familial,b celb școla rb șib socialjcomunitar”b
(CreŃu,b2009,bp.b289).b
VârstabadolescenŃeibestebexpusăbunorbriscuribșibdif icultăŃi,bdintrebcareb
putemb identificab probleme speciale, (suicid, nerealizarea școlară a
adolescentului talentat, capabil de performanŃe pes te medie, problemele
adolescentului din mediul rural, adolescentul cu C. E.S., probleme afective,
de integrare, toleranŃa și intoleranŃa în adolescen Ńă, aspiraŃii nerealiste,
consum de droguri, alcool, conduite predelictuale, tulburări de nutriŃie cu
cauze emoŃionale și afective, obezitate, adolescent a mamă etc.)
TrebuinŃelebdebautorealizare,bautonomiebșibautoafir mare,bmanifestateb
activ,bcristalizareabinteresuluibpentrubviitoareabc arierăbprofesionalăbșibpentrub
identitate,bevoluŃiilebsemnificativebînbdezvoltarea bvoinŃeibșibabcaracteruluib
caracterizeazăbadolescenŃabșibobdeschidbtotodatăbcă trebparticipareabsocială,b
cătrebangajamentulbcivic.bbb
ConștiinŃabapartenenŃeiblabgeneraŃiebșibstructurare abunuibsistembdeb
valoribșibreperebmoralebreprezintăbfărăbîndoialăbal tebdimensiunibimportantebînb
planulbdezvoltăriibpersonalităŃii.
B
BibliografieB
1. Adams,bG.bR.,bBerzonsky,bM.bD.(Eds.)b(2003).b Blackwell handbook
of adolescence. b Oxford: Blackwellb Publishing,b trad.b înb limbab
română:b Psihologia adolescenŃei. Manualul Blackwell .b(2009).bIași:b
EditurabPolirom,bb
2. BrainbResearch.b Learning and Emotions: implications for education
research, policy and practice ,b Europeanb Journalb ofb
Education,Volumeb43,bIssueb1,bPagesb87j103b

b 237 b3. BrooksjGunn,b J.&b Reiterb E.O.b (1990).b The role of pubertal
processes .bInbS.bS.Feldman&G.bR.bElliotb(eds.).bAtbthebthres hold:bThe
developing adolescent (pp.16j53).b Cambridge,b Mb A:b Harvardb
UniversitybPressb
4. Carcea,bM . Psihologia educatiei. CURS ID
5. Carskadon,bMary.A.b(2002).b Adolescent sleep patterns: biological,
social, and psychological influences .bCambridge:bUniversitybPressb
6. Centreb forb Educationalb Researchb andb Innovationb (CER I),b OECD,b
Francebb
7. CreŃu,b T.b (2009). Psihologia vârstelor, ed.ab IIIja.b Iași:b Editurab
Poliromb
8. Debesse M. (1936). La crise d’originalité juvénile, The adolescent
identity crisis. Paris,bAlcanb
9. Debesse,b M.b (subb red.)b (1970). Psihologia copilului și a
adolescentului .bBucurești:bEDPb
10. Dumitru,bI.b(2008).b Consiliere bpsihopedagogică. Baze teoretice și
sugestii practice, ed.a IISa revăzută și adăugită .b Iași:b Editurab
Poliromb
11. Dumitru,b I.b (2000) , Dezvoltarea gândirii critice și învăŃarea
eficientă.bTimișoara:bEditurabUniversităŃiibdebVest.b
12. Eccles,bJ.,bBonniebBarber,bDeborahbJozefowicz,bOksa nabMalenchukb
andbMinabVida.b(1999).b
13. Eccles,bJ.,bMidgley,bC.,bWigfield,bA.,bBuchanan,bC. ,bReuman,bD.,b
Flanagan,b C.,b andb MacIver,b D.b (1993 ). Development during
adolescence .bAmericanbPsychologist,b48(2),b90j101.b
14. Eccles,J.(2005):b
http://www.psy.cmu.edu/edbag/WigfieldEcclesMotChap2 j05.docb
15. Hinton,bC.,bMyiamoto,bK.,bDellajChiesa,bB.bCentrebf orbEducationalb
ResearchbandbInnovationb(CERI),bOECD,bFrance.b Brain Research,
Learning and Emotions: implications for education re search, policy
and practice ,bEuropeanbJournalbofbEducation ,Volumeb43,bIssueb1 ,b
Pagesb87j103bPublishedbOnline:b31bJanb2008b
16. Jonathon,bF.,bZaff,bMalanchuk,bO.,bMichelsen,bE.,bE ccles,bJ.b(2004).b
Identity Development and Feelings of Fulfillment: Med iators of
Future Civic Engagement
http://www.civicyouth.org/PopUps/WorkingPapers/WP04 Zaff.pdfb
17. Kurtz,b P.b D.,b Kurtz,b G.b L,b Jarvis,b S.b V.b (1991).b Problems of
maltreated runaway Youth. Adolescence, 26b
18. Lerner,b R.b M.,b Petersen,b A.b C.,b BrooksjGunn,b J.b (19 91).b
Encyclopedia of Adolescence, 2 vol. Hardcover : Garla nd
Publishing b

b 238 b19. Maciuc,b I.b (1998 ). Formarea formatorilor. Modele alternative și
programe modulare .b București:b Editurab Didacticăb șib Pedagogică,b
R.A.b
20. Maciuc,b I.b (2000).b Elemente de psihopedagogie diferenŃial ă.b
București:bE.D.P.bR.A.b
21. Maciuc,bI.b(2002). BRepere ale instruir ii.bBucurești:bEditurabDidacticăb
șibPedagogică,bR.A.b
22. Maciuc,b I.,b Frăsineanu,b E.b (2005).b «Pedagogie diferenŃiată și
învăŃare autoorganizată: două concepte cheie pentru schimbarea
educatională» (in colab.) și Nevoia de profesori re flexivi și
profesionalizarea didactică, bînbSchimbări de paradigmă în știinŃele
educaŃiei,b (coord.b Fl.b Voiculescu),b ClujjNapoca:b Editurab
RISOPRINTb
23. Maciuc,b I.b (2007). Framing of Teacher Education as Classroom
Management and Partnership for Quality Teaching ,Bin:BInnovationsb
inb Educationb andb Schoolb Management:Actsb ofb International
Academic and PracticalbConference,bmayb28j30,2007bb
24. Maciuc,b I.b (coord.).b (2004).b Studii de pedagogie diferentiată. b
Craiova:bEditurabSitechb
25. Șchiopu,bU.,bVerza,bE.b(1997).b Psihologia vârstelor. Ciclurile vieŃii .b
București:bE.D.P.,bR.A.b
26. SelfSevaluations of competence, task values, and se lf esteem
http://www.rcgd.isr.umich.edu/garp/articles/eccles9 9e.pdf
27. Simmons,b R.,b Blyth,b D.b (1987).b Moving Into Adolescence: The
Impact of Pubertal Change and School Context ,beditionb3.bAldineb
Transaction
28. Steinberg,bL.,bSheffieldbMorris,bA.b(2001).b Adolescent development .b
AnnualbReviewbofbPsychology,b52:83–110b
29. Steinberg,bL.b Cognitive and affective development in adolescence ,b
in:b TRENDSb inb Cognitiveb Sciencesb Vol.9b No.b 2.b 2005b
http://www.des.emory.edu/mfp/302/302Steinberg.pdf b
30. Stringer,bS.bA.b(1994) . The Psychological Changes of Adolescence:
A Test of Character.
http://scholar.lib.vt.edu/ejournals/ALAN/fall94/Str inger.htmlb
31. Wolmanb B.,b (1998).b Adolescence: biological and psychological
perspectives. bWestport,bCT,bGreenwood,bPressb
B
B
B
B
B

b 239 b5.BEducaŃiaBadulŃilorB–BcomponentăBaBeducaŃieiBperm anenteB
B
MihaelaBAureliaBȘtefan∗∗ ∗∗B
B
5.1.BDelimităriBterminologiceB
Termenulb„andragogie,b(deblabgrecesculbander,bandro sb–b„adult”)babb
pierdutbterenbînbfaŃabmaibfamiliaruluibeducaŃiabadu lŃilor,bînsăbînbspaŃiulbslav,b
continuăbsăbfiebfolositbfrecvent.b
M.bKnowlesb(apudbDumitru,b2007)bconsiderăbcăbsintag mabeducaŃie a
adulŃilorb esteb greub deb definit,b datorităb complexităŃiib sale, b acoperind,b
deopotrivă,bprocesulbdebînvăŃarebabadulŃilor,bsetul bdebactivităŃiborganizatebjb
realizateb deb ob varietateb deb instituŃiib cub scopulb de b ab atingeb obiectiveb
educaŃionalebspecificebjbdarbșibdomeniulbsocialb(ac estabdinburmăblejarbincludeb
pebprimelebdouă).b
EducaŃiabadulŃilorbestebștiinŃă,bobdisciplinăbcompo nentăbabștiinŃelorb
educaŃieib avândb unb caracterb maib puŃinb normativb decâ tb știinŃab educaŃieib
copiilor,bdatorităbfaptuluibcăbadulŃiibsuntbdejabfo rmaŃib(Siebert,b2003).b
M.bbKnowlesb(apudbDumitru,b2007)bîncearcăbsăbdeabob soluŃionarebșib
controverselorblegatebdebtermenulb adult.RConformbOrganizaŃieibMondialebab
SănătăŃii,bestebconsideratb„adult”bpersoanabcarebab împlinitb18bani.bAcestbpragb
debvârstăbdiferăbdeblabobculturăblabalta,bfiindbori bmaibscăzutb(14j16bani,bfiindb
consideratăbadultăbpersoanabcapabilăbsăbîntreŃinăbr elaŃiibdebmuncă)boribmaib
ridicatbb(21bdebani).bKnowlesbconsiderăbadultbperso anabcarebabatinsbpragulbdeb
maturitatebșibestebcapabilăbsăjșibasumebresponsabil ităŃi,bconsiderândujsebeab
însășibadultăbșibpretinzândbsăbfiebtratatăbcabatare .bMaibmultbdecâtbatât,bautorulb
considerăbcăbnubputembvorbibdesprebobdemarcaŃiebnet ăbîntrebcopilăriebșib
vârstabadultă,bfiindbvorbabdesprebunbprocesbgradual bșibcontinuubdebtrecereb
dintrjobfazăbînbalta,bprocesbalbcăruibritmbdiferăbd eblabobpersoanăblabalta.b
Putemb menŃionab șib alteb concepteb asociateb sintagmeib educaŃieBaB
adulŃilor,bconceptebcarebaubcunoscutbobanumităbutilizareblab unbmomentbdat:b
jbeducaŃieBrecurentăB (lat.brecurrereB–B „absebîntoarcebînapoi”,b„ab
reveni”,bformăbdebeducaŃiebcontinuăbșibdebperfecŃio narebprofesională,btermenb
impusbdebOECDbînbaniib70 )B9BobcompletarebabeducaŃieibformalebpentrubadulŃiib
carebdorescbsăjșibîncheiebeducaŃiabiniŃială,bîntrer uptăbdinbdiversebmotive.bb
9BeducaŃiaBiterativăB9B conceptbelaboratbdebpedagogiabsuedezăbceb
desemneazăbposibilitateabadulŃilorbdeb ajșib alegebpe rioadelebșibtipurilebdeb
studiibpebcarebvorbsăbleburmezebalternativbsaubconc omitentbcubactivitateab
productivă,bfiebînbscopulbcompletăriibunorblacunebî nbpregătirebsaubabunorb
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb b
∗bLectorbuniv.bdrd.,bDepartamentulbpentrubPregătirea bPersonaluluibDidactic,bUniversitateab
dinbCraiovab

b 240 bstudiib incomplete,b fieb pentrub perfecŃionare,b aprofu ndareb saub chiarbb
reorientare.b
EducaŃiab adulŃilorb nub maib esteb ob alegereb voluntară, b pentrub
dezvoltareab personală,b devineb ob necesitate,b chiarb o b constrângereb pentrub
dezvoltareab competenŃelorb înb faŃab cerinŃelorb mereub schimbateb peb careb
societateabșibcunoaștereablebafișează.b
EducaŃiabde Sa lungulbvieŃiibinclude,bdupăbaccepŃiuneabdatăbaceste iabdeb
Comisiab Europeanăb („Makingb Europeanb b Areab ofb Lifelo ngb Learningb a
Reality”b2001),b„toatebactivităŃilebde învăŃarebcebaublocbde Sa lungulbvieŃii,bcub
scopulb deb a îmbunătăŃib cunoștinŃele,b deprinderileb șib competenŃe le,b întrjob
viziunebpersonală,bcivică,bsocialăbsaublegatăbdeban gajareabpebpiaŃabmuncii”.b
TermenulbsupraordonatbceluibdebeducaŃiebabadulŃilor ,bestebcelbglobalb
debeducaŃieRpermanentă .b
ConceptulbintegratorbdebeducaŃiebpermanentă,bînbopi niabluibSavicevicb
(1999,bp.b170)barebtreibdimensiuni:b
a) verticalăb–bvizeazăbcontinuitateabeducaŃionalăbînbp lanbtemporal,bdej
ablungulbîntregiibvieŃib(lifelongblearning/educatio n);b
b) orizontalăb –b reuneșteb toatăb sferab cunoașteriib șib in tegralitateab
cunoștinŃelor,bobŃinutebatâtbînbmanierăbformală,bcâ tbșibnonjformalăb
șibinformală;b
c) interioarăb –b vizeazăb multitudineab nevoilorb deb învăŃ areb aleb
individului.b
EducaŃia permanentă b esteb unb principiub deb bazăb alb organizăriib
sistemuluibdebînvăŃământ,burmărindbabilitareabindiv iduluibdebabînvăŃa;bînb
acestbsensbebnecesarăbarticulareabtuturorbinfluenŃe lorbeducaŃionalebîntrjunb
sistembcoerentbșibconvergent,bpebtoatăbduratabvieŃi ibindividului. R
Înb acestb sistemb articulatb alb modalităŃilorb deb educa Ńieb desfășurateb
transversalbșiblongitudinal,bnemaifiindb educaŃia adulŃilor, bnubmaibaparebcabob
juxtapunereb ab educaŃieib școlare,b cib cab unb faptb fire scb șib necesarb pentrub
perfecŃionareab șib dezvoltareab individualăb continuă, b pentrub adaptareab labb
solicitărilebuneibsocietăŃibmereubînbschimbare.bbb
Accentulb cadeb peb responsabilizareab individuluib pent rub propriab
învăŃare,bpebceabautodirijată.bDebaceeabsebcerebca, bîncăbdinbșcoală,bsăbseb
urmăreascăb formareab deprinderilor,b ab abilităŃilor,b ab capacităŃilor,b ab
competenŃelorb careb îib permitb individuluib săb seb desc urceb autonom,b săb iab
decizii,b săb seb organizeze,b mobilizezeb eficientb astf elb încâtb săb rezolveb cub
succesbproblemelebcubcarebsebconfruntă;bcunoștinŃel ebteoreticebtrebuiebsăbfieb
întrjobmaibmarebmăsurăblegatebdebpractică.b
Elaborareab finalizatăb ab proceselorb psihiceb implicat eb înb actulb deb
învăŃareb constituieb ob particularitateb ab învăŃăriib l ab vârstab adultă,b careb ob
diferenŃiazăb deb învăŃareab realizatăb lab vârsteleb ant erioare.b Tabloulb psihicb

b 241 bpresupunebobcoordonarebabproceselorbpsihice,bpornin dbînbspecialbdeblablaturab
activbjbreglatoriebreprezentatăbdebsistemulbdebatit udinibcristalizatebînbtrăsăturib
debcaracter.bMotivaŃiabșibvoinŃabpotbconlucrabacumb înbsensulbobŃineriibunuib
randamentbmaximbalbactivităŃiibdebînvăŃarebatuncibc ândbfinalităŃilebînvăŃăriib
sebsuprapunbpestebaspiraŃiilebpersonale.bLabnivelul bstructurăriibpersonalităŃiib
adulte,b trăsăturileb deb personalitateb aub lab bazăb reo rganizareab aspectelorb
constanteb aleb proceselorb psihiceb printrjob maib redus ăb raportareb lab
dimensiunileb dinamicojenergeticăb (temperamentală)b ș ib instrumentalăb
(aptitudinală)bșibobmaibextinsăbdeterminareblabnive lulbcomponenteibrelaŃionalj
valoriceb(caracterială).bAtitudinile,bcristalizateb saubnubînbtrăsăturibpsihice,b
constituiebdecibcomponentebesenŃialebalebînvăŃăriib labvârstabadultă.bSocietateab
actuală,bbpostmodernăbsebcaracterizeazăbprin:b
• Schimbări rapide și complexe pe toate planurile ,bcarebfacbviitorulb
improbabil,bincert,bînbplanbeducaŃionalbaccentulbcă zândbpebformareab
deprinderilorbșibabcompetenŃelorbdebbazăbcarebsăbpe rmităbcontinuab
adaptareblabcerinŃelebsocietăŃii;b
• Bombardamentul informaŃional b șib facilitareab accesuluib lab
informaŃie,bceeabcebduceblabnecesitateabvalorificăr iibîntrjobproporŃieb
totbmaibmarebabexperienŃelorbnonjformalebșibinforma lebdebînvăŃare;b
• Tehnologiile de informare și comunicare b faciliteazăb accesulb lab
informaŃiebșibducblabcomprimareabtimpuluibșibabspaŃ iului;b
• Necesitateab conjugării eforturilor ,babschimburilor de experienŃe bșib
abparteneriatelor b instituŃionale,b pentrub ab Ńineb pasulb cub noulb șibb
pentrubabfacebfaŃăbconcurenŃei;b
• Valorileb șib producŃiileb culturaleb se globalizează ,b suntb rapidb
cunoscutebînbtoateblumea..b
AlăturibdebacestebtrăsăturibmenŃionate,bputembadăug abșibaltebproblemeb
cub careb societateab seb confruntă,b problemeb cub impact b asuprab dezvoltăriib
educaŃieibadulŃilorb(UNESCO,bMidtermbReview,bBangko k,b2003):b
• Sărăcia;
• MigraŃia transfrontalieră;
• Deteriorarea mediului natural și social;
• Creșterea numărului analfabeŃilor;
• Scăderea numărului de investiŃii în educaŃie etc.
b
EducaŃiabadulŃilorbîșibaducebcontribuŃiablabsoluŃio nareabproblemelorb
amintitebmaibsusbprinb(Dumitru,b2007):b
a) asigurarea unei a doua șanse la educaŃie bpentrubceibcarebaub
beneficiatbdebobeducaŃiebiniŃialăbincompletă;b
b) asigurarea promovării în cariera profesională R(șib asigurareab

b 242 bunorbstandardebdebviaŃăbridicate),bprinbperfecŃionă ribcontinuebșib
alteb specializări,b careb săb permităb continuab actuali zareb șib
îmbogăŃirebabcunoștinŃelorbșibdeprinderilor;b
c) asigurarea dezvoltării personale bprinblărgireaborizontuluibculturiib
generale,bfolosireabeficientăbabtimpuluibliber,bsat isfacereabunorb
pasiunibșibinteresebetc;b
d) asigurarea participării active la viaŃa socialScomu nitarăb ab
tuturor,bcubaltebcuvintebasigurareabunuibmediubdesc hisbdebînvăŃareb
carebsăbpermităbaccesulblabînvăŃare,bprinboferireab debinformaŃii,b
ghidarebșibîndrumarebpentrubtoatebofertelebdisponib ile.bPebdebaltăb
parte,b esteb vorbab despreb sprijinireab cetăŃenieib act ive,b ab
oportunităŃilorbegalebșibabcoeziuniibsocialeb.b
b
5.2.BEducaŃia/învăŃareaBde9aBlungulBîntregiiBvieŃiB
EducaŃia/învăŃareabdejablungulbîntregiibvieŃib(educ aŃiabpermanentă,b
lifelongblearningbjbLL)bestebobnecesitatebpentrubab bfacebfaŃăbprovocărilorb
societăŃiibactuale.bÎnvăŃareabdejablungulbîntregiib vieŃibîșibaducebcontribuŃiabînb
treibplanuri:b
• planul individual b –b dezvoltareab personală,b maib alesb cognitivă,b
accentbpebautonomie,bindependenŃă;b
• democratic b–bdezvoltareabsocietăŃiibprinbimplicareabunorbcetă Ńenib
informaŃi,bmotivaŃi,bcompetenŃi;b
• planul adaptativ b jb dezvoltareab lab toateb nivelurileb deb organizareb
socialăb (individual,b organizaŃional,b naŃional,b glob al),b astfelb fiindb
posibilăbadaptareablabcontextulbculturalbînbcontinu ăbschimbare.b
Înbsinteză,B„învăŃareaBde9a blungulBîntregiiBBvieŃiB estebunbconceptb
integrativ,b ceb articuleazăb toateb demersurileb educaŃ ionaleb ceb acŃioneazăb
asuprab individului,b conceptb apărutb cab efectb alb fapt uluib căb esteb necesarăb
repunereabînbdiscuŃiebabcompetenŃelorbpebcarebsiste mulbformalbdebeducaŃieb
școlarăblebasigurăbindivizilor,bpentrubajibpregătib săbfacăbfaŃăbschimbărilorb
continuebdinblumeabmuncii,bdiferitelorbtranziŃiibdi nbviaŃă,bînbcondiŃiilebînbcareb
procentulbcelorbcarebabandoneazăbșcoalabestebînbcre ștere,bnumărulbșomerilorb
șib semianalfabeŃilorb funcŃionalib esteb îngrijorător, b iarb profilurileb deb
competenŃebcerutebpebpiaŃabmunciibsuntbtotbmaibcomp lexebșibînbcontinuăb
schimbare.b Deb aceea,b înb documenteleb deb politicăb edu caŃionalăb recente,b
educaŃiaBadulŃilorB estebobdimensiunebintrinsecăbab educaŃieiBde9aBlungulB
întregiiBvieŃi,B aceastabdinburmăbtinzândbsăbiabtotbmaibmultbloculbs intagmeib
educaŃiaBadulŃilor”BB (Dumitru,b2007).b

b 243 bSuccesulbparticipăriibînbînvăŃareabdejablungulbîntr egiibvieŃibdepindebdeb
motivaŃie,b deb abilităŃileb necesareb învăŃăriib autodi rijate,b debaccesulB lab
oportunităŃibdebînvăŃarebcontinuă.b
EducaŃiabadulŃilorbsebcaracterizeazăbprintrjobmaibm arebflexibilitatebșib
adaptabilitateb lab cerinŃele,b nevoileb șib intereseleb cursanŃilor;b
instruirea/formareabsebrealizeazăbîntrjunbcadrubmai bpuŃinbformalizat,bprinb
metodebșibtehnicibvariatebșibadecvate.b
Deosebireab dintreb modelulb pedagogicb deb instruireb și b învăŃare,b
specificbvârsteibșcolarebșibmodelulbandragogic,bspe cificbinstruiriibșibînvăŃăriib
labvârstabadultă,bsebpoatebreliefabînbfuncŃiebdebșa sebparametrib(Knowles,b
Holton,bSwanson,bapud bDumitru,b2007):b
1. NevoiaRceluiRceRînvaŃăRdeRaRști,RdeRaRcunoaște:R AdulŃiibsuntb
capabilibsăbdepunăbunbefortbconsiderabil,bdacăbsunt bconvinșibde B
necesitateab saub avantajeleb parcurgeriib unuib cursb sa ub ab unuib
programbdebinstruire/învăŃare.bPrinbintermediulbînv ăŃării,badultulb
dobândeșteb cunoștinŃe,b deprinderi,b valori,b atitudin ib ceb vorb
determinabmodificăriblabnivelbcomportamental.bSebpo atebvorbib
însăbșibdebobînvăŃareblatentăbdebcunoștinŃe,bvalori ,batitudinibcareb
nubsebevidenŃiazăbînbperformanŃelebdinbmomentulbres pectiv,bcib
maib târziu,b atuncib cândb vorb fib createb condiŃiib favo rabileb
(motivaŃia,b circumstanŃeleb ceb faciliteazăb valorizar eab ab ceeab ceb
știm),bdarbcarebinfluenŃeazăbîntrjobmanierăbindirec tăbactivitateab
persoanei;b
2. ConceptulRdeRsineRalRceluiRceRînvaŃăR (selfjconcept):bunbconstructb
cognitivb careb includeb ansamblulb convingerilorb șib cr edinŃelorb
desprebsinebalebceluibcebînvaŃă.bConceptulbde Bsinebpresupunebșib
asumareab de Bcătreb individb ab responsabilităŃiib pentrub propriileb
decizii,bprivindbpropriabviaŃă.bSprebdeosebirebdebe leviijcopiibsaub
adolescenŃi,b careb suntb multb maib dependenŃib deb profe sor,b deb
deciziile,bacŃiunilebșibevaluărilebacestuia,badulŃi ibcarebsebangajeazăb
întrjunbprogrambdebinstruire/formarebafirmăbdorinŃa bdebabexercitab
controlulbdirectbșibdeplinbasuprabîntregiibvieŃi;b
3. RolulRexperienŃeiRanterioareRRînRrealizareaRînvăŃăr ii:bcomparativ
cu copiiibșibadolescenŃi, BadulŃiibaubobexperienŃăbmultbmaibbogatăb
ceb poateb fib valorificatăb înb procesulb învăŃării.b Exp erienŃab
anterioarăbreprezintăbobresursăbpentrubînvăŃare,bfi indbrezultatulb
interacŃiuniibindividuluibcubmediulbsocioculturalbî nburmabcăruiab
acestabvabfacebfaŃăbmaibbinebcerinŃelorbrealităŃii. bSebpotbînregistrab
șib anumiteb efecteb negative,b deoareceb experienŃab deb viaŃăb
acumulatăbpoatebdeterminabșibdobândireabunorbprejud ecăŃi,bclișee,b
obiceiuribmentalebcarebpotbîngreunabactivitateabdeb învăŃare.bÎnb

b 244 bplus,bconceptulbdebsinebalbadulŃilor,bmaibbinebcont uratbdecâtblab
copiib saub lab adolescenŃi,b conferăb acestorab unb senti mentb deb
autosuficienŃăbșibcabatare,bneglijareabsaubminimiza reabexperienŃeib
debviaŃăbabacestorabpotbfibperceputebcabobneglijare babcapacităŃilorb
șibabvaloriibpersonale;b
4. bPregătireaRpentruRînvăŃare,RdisponibilitateaRdeRaRîn văŃa:b Înb
confruntareabcubdiversebprobleme,badulŃiibsuntbpreg ătiŃibșibdispușib
săbînveŃebaceleblucrurib(cunoștinŃe,babilităŃi,bcom petenŃebetc)bdeb
carebaubnevoiebpentrubabrezolvabacelebprobleme,bpen trubabfacebfaŃăb
situaŃiilorb reale,b concreteb dinb viaŃă,b profesie.b Di sponibilitateab
pentrubînvăŃarebabelevilorbadulŃibrezultăbdinbconvi ngerilebacestorab
conformbcărora,bpentrubabreuși,bpentrubabaveabsucce sbînbviaŃab
socialăbșibpersonală,bpentrubajșibdezvoltabpropriab personalitate,beib
trebuieb săb seb angajezeb înb activităŃib deb instruire/î nvăŃareb
corespunzătoarebatâtbnevoilor,bintereselor,baspiraŃ iilorbproprii,bcâtb
șibcerinŃelorbșibsolicitărilorbsociale;b
5. OrientareaR învăŃării:R eleviijadulŃib îșib concentreazăb atenŃiab șibb
efortulbsprebrezolvareabunorbproblemebcebdecurgbdin bsolicitărileb
profesiunii,balebvieŃiibsocialebșibpersonale.bEibdo rescbsăbrezolveb
problemelebconcretebcubcarebsebconfruntă,bpebdebobp arte,biarbpebdeb
altăbparte,burmărescbsăbsebautorealizezebcabpersona lităŃi;b
6. MotivaŃiaRînvăŃării:R SprebdeosebirebdebeleviijcopiibcarebînvaŃăb
pentrubabfacebpebplacbpărinŃilorbșibprofesorilor,bp entrubabobŃineb
recompense,bmotivaŃiabadulŃilorbpentrubînvăŃarebest ebpredominantb
intrinsecăb șib determinăb angajareab lorb înb activităŃi b deb
instruire/formarebdinbpropriebiniŃiativă.bAdulŃiibî nvaŃăbpentrubab
progresabînbcarieră,bpentrubabdeŃinebobpoziŃiebsoci alăbmaibbună,b
pentrubabaveab„slujbe”bmaibbinebplătite,bpentrubabd evenibexperŃib
întrjunbdomeniubșibpentrubabsebîmplinibcabpersonali tăŃi.bb
Dacăbarbfibsăbconturămbuneleb caracteristici ale învăŃării la vârsta
adultă,bambputeabmenŃionaburmătoarele:b
• învăŃareabadulŃilorbnubîncepebdeblabzero,bcibsebbaz eazăbîntotdeaunab
peRobanumităbexperienŃăbanterioară,bcognitivă,bdebviaŃ ăbetc.bAstfel,b
cunoștinŃeleb deb careb dispunb adulŃiib ușureazăb proces ulb învăŃării,b
facilitândb înŃelegerea,b peb deb ob parte,b iarb peb deb al tăb parte,b
mentalităŃilebdejabconturatebpotbcreabdificultăŃibî nbprocesulbînvăŃării,b
potbdeterminabobanumităbrezistenŃăbfaŃăbdebschimbăr ilebcognitivebpeb
careblebpresupunebasimilareabnoilorbcunoștinŃe.bUne ori,bcursantulb
adultbarebimpresiabcăbbștiebdestulebșibcăbnubmaibar ebceb(șibdebce)bsăb
înveŃe.b

b 245 b• învăŃareab esteb susŃinutăb motivaŃional;b motivaŃiab ad ulŃilorb pentrub
învăŃarebestebpredominantbintrinsecă;b
• adulŃiibaubobanumităbatitudinebfaŃăbdebînvăŃarebșib faŃăbdebeducaŃie; B
atitudineabadulŃilorbfaŃăbdebînvăŃareb estebdetermina tă,bînbprimulb
rând,bdebvaloareabatribuităbînvăŃării.bEibsebașteap tăbca,bînburmabunuib
program/procesbdebînvăŃare,bsăbobŃinăbunbaltbstatut bsocial,bunbvenitb
suplimentar;b
• sprebdeosebirebdebeleviibjbcopiibșibadolescenŃi,bca rejșibconcentreazăb
atenŃiabșibeforturilebînvăŃăriibpebunbanumitbsubiec t,bobanumităbtemă,b
adulŃiibsuntbconcentraŃibpebrezolvarebdebprobleme,b dovedindujseb
astfelbmaiborientaŃibsprebrealizareabunorbobiective bpractice;badulŃii,b
înb procesulb învăŃării,b aub scopurib proprii,b bineb def inite;b eib seb
angajeazăb înb programeb deb învăŃareb șib formareb pentru b ab obŃineb
anumiteb„beneficii”.bEibdorescbsăbdobândească,bprin bînvăŃare,bnoib
abilităŃibșibcompetenŃebcarebsăblebaducăbanumitebcâ știguribpebplanb
profesional,bsocialbșibpersonal;b
• accentulbnubmaibcadebpeb cunoștinŃe,RacesteaRsuntR„detronate"RdeR
competenŃe .bÎnvăŃareablabadulŃibtrebuiebsăbducăblabschimbareb relativb
permanentă,bcubaltebcuvintebsăbdeterminebmodificări bcarebsăbrezisteb
înbtimp,bchiarbdacăbpebparcursbmaibsuntbsupusebunor btransformări.b
Înb sinteză,b putemb menŃionab căb implicareab persoanelo rb adulteb înb
educaŃiabcontinuăbnubestebnumaibobrealitate,bdarbși bobnecesitatebdinbcebînbceb
maibevidentă.bUnbastfelbdebsistembalbeducaŃieibcont inuebșibpermanenteberab
caracterizatbdebCropleyb(1980,bapudbKnapperbșibCrop ley,b2000)bcabfiindbunb
sistembînbcarebeducaŃia:b
• sSar derula pe tot parcursul vieŃii bfiecăruibindivid;b
• ar conduce la achiziŃii sistematice, actualizări ș i ameliorări baleb
cunoștinŃelor,bdeprinderilorbșibatitudinilorbcarebd evinbnecesarebcab
răspunsblabschimbărilebcontinue,bavândbcabșibscopbf inalbrealizareab
potenŃialuluibindividual;b
• ar trebui să fie dependentă de creșterea abilităŃii și motivaŃiei
persoanei,bdebangajarebînbactivităŃibdebînvăŃarebau tojdirecŃionatăb
(selfjdirectedblearning);b
• ar trebui să recunoască contribuŃia tuturor influen Ńelor
educaŃionale blabcarebestebsupusăbpersoanab(formale,bnonjformale bșib
informale).b
EducaŃiabpermanentăbpoatebfibastfelbprivităbcabobpo liticăbcebpermiteb
obŃinereab uneib echităŃib privindb oportunităŃileb educ aŃionaleb (indiferentb deb
vârstă,bsex,bmediubdebprovenienŃă)bșibimplicitbreal izareabpersonalăbabfiecăruib
individ.b

b 246 b5.3.RMotivaŃiaB–BoBpremisăBindispensabilăBaBînvăŃăriiBpe BparcursulB
vieŃiiR
AbînvăŃabpermanentbși,bmaibales,babînvăŃabcumbsăbîn veŃibrapidbșib
durabilbestebunbdezideratbdebprimbordinbalbzilelorb noastre,bestebobschimbareb
debatitudinebînbfavoareabînvăŃăriibpermanenteb.b
Participareab efectivăb ab adulŃilorb lab procesulb deb în văŃareb nub poateb
existabînbcontextulblipseibuneibsituaŃiibmotivanteb carebsăbîlbsolicitebconformb
posibilităŃilorbsale.bInducereabuneibtensiunibdebfa cturăbafectivăbîibsolicităb
capacităŃilebînbrezolvareabunorbprobleme,blucrubcar ebaducebcubsinebstareabdeb
satisfacŃiebșibcreștebdorinŃabdebîmplinirebabaspira Ńiilor.b
MotivaŃiabînvăŃăriibstăblabbazabprocesuluibdebînvăŃ are,bprinbgradulbdeb
motivare,b careb seb concretizeazăb înb mobilizareab ener getică,b înb nivelulb deb
activarebcerebrală.bAcestebelementebstaublabbazabra ndamentuluibobŃinutbdeb
celbcarebînvaŃă.b(Ionescu,b2007).b
A.bBandurabdistingebtreibformebdebmotivatoribcognit ivib(cognitive
motivators), fiecarebdintrebeibfiindbcentralibînbcâtebobteorie:b teoriabscopurilorb
(goal theory), teoriabexpectanŃeibșibteoriabatribuirilorbcauzale.b Aceștiabsunt:b
1.bscopurile cunoscute/recunoscute b(cognized goals)S Teoriab
scopurilorb precizeazăb căb uneleb scopurib îșib aub origi neab înb interiorulb
individuluib(înbatitudinile,bvalorile,bcredinŃele,b nivelulbluibdebaspiraŃie),bînb
timpb ceb alteleb seb origineazăb înb exteriorulb lui,b sun tb înb afarab controluluib
individuluib (activitateab sistemuluib nervos,b nevoile b biologice,b sarcinileb
impuseb deb profesor).b Autoriib acesteib teoriib identif icăb celb puŃinb patrub
modalităŃibprinbcareb fixarea scopului creștebperformanŃabînbactivitate:bb
a)bdirijeazăbatenŃiabînsprebsarcinabcurentă;bb
b)bmobilizeazăbcapacitateabdebefort;bb
c)bcreștebpersistentbînbîndeplinireabsarcinii;bb
d)b promoveazăb dezvoltareab unorb noib strategiib deb acŃ iuneb înb
îndeplinireabsarciniibatuncibcândbcelebvechibnubmai bsuntbvalabile.b(Lockebsib
Latham,bapudbWoolfolk,b2001).bMotivaŃiabbazatăbpebs copuribsaubstandardeb
(cognitive motivation) esteb mediatăb deb treib tipurib deb autoinfluenŃe:b a).
percepŃiab autoeficacităŃiib înb atingereab scopului;b b). reacŃiab afectivăb
autovaluativăblabpropriabperformanŃă;b c).bajustareabstandardelorbpersonalebînb
funcŃiebdebceeabcebsjabobŃinutb(Bandura,b1997,bp.b1 28).b
2.bexpectanŃele cu privire la rezultate b(outcome expectancies)S
StudiilebaratăbcăbanticipareabsatisfacŃieibconsecut ivebuneibacŃiunibdeterminăb
creștereab motivaŃieib pentrub realizareab personală,b î nb timpb ceb anticipareab
insatisfacŃieibdemotivează.bb
3. atribuirile cauzale b(causal attributions), (Bandura,b1997,bp.122)bjb
AtribuirilebcauzalebexprimăbtendinŃabomuluibdebajși bexplicabevenimentelebșib
comportamentul.b Cercetărileb aub arătatb căb motivaŃiab pentrub activitateb

b 247 b(inclusivbpentrubceabdebînvăŃare)bestebinfluenŃatăb debatribuirilebșibcredinŃeleb
cubprivireblabcebsebîntâmplăbșibdebce,bcubprivirebl abcauzelebsucceselorbșib
insucceselorb înb activitate.b Atribuireab rezultatelor b acŃiuniib unorb cauzeb
controlabilebcreștebmotivaŃiabiarbatribuireablorbun orbcauzebincontrolabilebob
diminuează.bÎnbgeneral,b aptitudinile personale suntbperceputebdebindividbcabob
cauzăbinternă,bstabilăbșibincontrolabilă,biarbefort ul,bnoroculbșibdificultateab
sarciniib suntb perceputeb cab șib cauzeb incontrolabile, b externeb șib instabile:b
„AtribuireabsuccesuluibunorbabilităŃibpersonalebest ebasociatăbcubobîncredereb
puternicăb înb eficacitateab personalăb șib preziceb atin gereab rezultatelor.b
Atribuireab succesuluib unorb cauzeb precumb efortulb per sonalb areb efecteb
variabilebasuprabîncrederiibînbpropriabeficacitate. bÎnbcadrulbteorieibatribuirilorb
cauzale,bsebconsiderăbcăbabilitateabpersonalăbesteb obcaracteristicăbstabilă,b
durabilă,biarbefortulbintensbinvestitbînbobŃinereab succesuluibestebconsideratbcab
indicândbabilităŃibscăzute.”b(Bandura,b1997,bp.b123 ).b
MotivaŃiab(cubcelebtreibcaracteristicibalebsale:bse lecŃia,bactivareabșib
susŃinereabdirecŃieibcomportamentuluibînbatingereab scopului)bestebconsideratăb
unabdintrebcomponentelebprincipalebalebautoreglării bșibunabdintrebsurseleb
autoreglăriibînbînvăŃareb(Negovan,b2007).b
Anticipareabrezultatelorb(expectanŃele)bdeterminăbf ixareabscopurilorb
șibplanificareabacŃiunilorbmenitebabatingebacestebs copuri,biarbmecanismeleb
retrospectiveb (prinb atribuirib cauzale)b determinăb aj ustareab standardelorb
personaleb(Negovan,b2007).b
Autoreglareab înb învăŃare,b înb cazulb adulŃilor,b impli căb șib faptulb căb
activităŃilebsuntbautojiniŃiatebșibautomotivatebpri nbscopuribdinbcebînbcebmaib
înalte:b„Înbperspectivabsocialjcognitivă,boameniibs untbmaibmultbagenŃibactivib
aibproprieibmotivaŃiibdecâtbfiinŃebreactiveblabeven imentebdiscordantebcareb
producb perturbărib cognitive.b Automotivareab prinb com paraŃieb cognitivăb
presupunebdistincŃiabîntrebstandardelebabceeabcebșt iubșibstandardelebabceeabceb
dorescbsăbștiub(Bandura,b1997,bp.b133).b
MotivaŃiab pentrub învăŃareb esteb influenŃatăb atâtb deb experienŃeleb deb
învăŃareb anterioare,b câtb șib deb semnificaŃiab conŃinu turilor.b ExperienŃeleb
anterioare,bconcretizatebînbsucceselebșibinsuccesel ebînregistratebdejablungulbb
activităŃiibșcolarebîșibpunbamprentabasuprabmaniere ibdebînvăŃarebabindividuluib
șibînbviitor,bdupăbvârstabșcolarităŃii.bb
SemnificaŃiabconŃinuturilorbestebobaltăbproblemăbne cesarbabfibluatăbînb
considerare.b Dacăb materiab transmisăb înb procesulb deb învăŃământb seb
concretizeazăbînbstructuriblogice,bcubcaracterbfunc Ńional,batuncibelebvorbaveab
unb impactb semnificativb asuprab elevului,b sporindb ast felb ratab achiziŃiilor,b
durabilitateablor,bdarbșibcapacitateabdebabjonglabc ubele,bcombinândujsebînb
structuribușorbdebactualizat.b

b 248 bPracticab însăb demonstreazăb căb adultulb esteb maib moti vatb pentrub ob
învăŃarebcarejlbajutăbînbrezolvareabdebproblemebcon crete,bînbconcordanŃăbcub
rolurilebșibresponsabilităŃilebcarejibrevinb(părint e,bmuncitor,bcetăŃeanbetc.),b
precumb șib înb cazulb înb careb rezultateleb învăŃăriib sa tisfacb uneleb trebuinŃeb
interioareb (dezvoltareb personalăb jb creștereab stimei b deb sineb jb atitudinib
pozitive).bTocmaibdebaceeabșibprocesulbdevinebmaibe ficientbînbcondiŃiilebînb
carebinformaŃiilebsuntbprezentatebînbcontextulbvieŃ iibreale.b
Astfel,bobpersoanăbpoatebfib„intrinsec”binteresatăb debceeabcebînvaŃăb
(debexemplu:bdezvoltarebpersonală,bautorealizare),b ceeabcebdeterminăbcelbmaib
adeseab ob învăŃareb deb profunzime,b ceb favorizeazăb ob m aib bunăb șib rapidăb
înŃelegerebșibreactualizarebabcunoștinŃelor,bsaub„e xtrinsec”binteresatăbprinb
ceeabcebsperăbcăbvabobŃinebdinbaceastăbactivitate,b asociatăbcubobînvăŃarebdeb
suprafaŃă,bînbsalturib(promovare,bcreșterebsalariat ă,bsusŃinereabunorbexamene)b
(Rowentree,b1998).bb
Indiferentb căb privimb motivaŃiab cab unb impulsb înnăscu tb spreb
satisfacereab unorb nevoi,b cab cevab ceb poateb fib învăŃa t,b saub cab legatăb deb
obiectivebstabilitebși/saubacceptatebdebindivid,bun blucrubestebesenŃial:batâtb
timpbcâtbpersoanabnubarebîncrederebînbsinebnubnumai bcăbnubpoatebfacebfaŃăb
situaŃieibdebînvăŃare,bdarbdacăbaceastăbsituaŃiebnu bconduceblabsatisfacereab
propriilorbnevoi,bnivelulbmotivaŃionalbnubpoatebfib menŃinutblabcotebcâtbmaib
înalte.b
Pentrubadult, relaŃia competenŃă S încredere în sine estebunabdeb
reciprocitate.b CompetenŃa îib permiteb adultuluib săb devinăb încrezător înb
capacităŃilebsale,bceeabcebfurnizeazăb suportul emoŃional carebvabsusŃineb
achiziŃionareab deb noib cunoștinŃeb saub deprinderi.b Îm bogăŃireab cunoașteriib
devinebsuportbpentrubextindereabacesteiabșibtotulbe volueazăbasemenibuneib
spirale,b înb careb talentulb șib efortulb conducb lab ob no uăb învăŃareb șib
dezvoltare/realizare,b careb reprezintăb deb faptb ob resursă motivaŃională
puternicăbșibdurabilăb(Wlodkowski,b1999).b
Înb sprijinulb „încrederiib înb sine”b vineb faptulb căb ob persoanăb nub seb
îndoieșteb deb propriab competenŃăb lab primulb eșecb întâ mpinat,b cib cautăb săb
analizezebpropriilebgreșelibșibsăbtragăbconcluziile bnecesarebdintrjobasemeneab
experienŃă.b Asemeneab strategiib deb surmontareb ab mome ntuluib potb fib deb
exemplub controlulb atenŃieib manifestate,b alb motivaŃi ei,b alb emoŃiilor,b ab
experienŃelorbnegative,balbinfluenŃelorbdinbparteab mediului,bprecumbși,bdeblab
cazblabcaz,bob„prelucrarebatentăbabinformaŃiilor”,b cubbaltebcuvinte,bstabilireab
cantităŃiibexactebabcunoștinŃelorbabsolutbnecesareb (Friedrich/Mandl,b1997,bp.b
246).b
SistematizărilebprincipalelorbteoriibalebînvăŃăriib realizatebînbliteraturab
debspecialitateb(Woolfolk,b1998;bHamilton,bGhatala, bapud Negovan,b2004)b

b 249 bîșib aducb contribuŃiab lab identificareab surseib șib nat uriib motivaŃieib pentrub
învăŃare:b
1.bÎnbcondiŃionareaboperantăb(Skinner),bmotivaŃia,b totbextrinsecă,bîșib
arebsursabînbconsecinŃelebcomportamentelorbpreceden te,bceeabceb
implicăb pentrub activitateab deb învăŃareb academică,b e xigenŃab
identificăriibîntăritorilorbsemnificativibpentrubel evbșibaplicareablorb
imediată,bîntrjobmanierăbprecisăbșibfărăbechivoc.b
2.bDinb perspectivăb cognitivistăb (Weiner,b Covington) ,b sursab
motivaŃieibestebîntărirebintrinsecăbiarbinfluenŃebi mportantebasuprab
eibobaubplanurilebșibschemelebdebacŃiune,bcredinŃel e,batribuireab
succesuluibsaubinsuccesului,bexpectaŃiile.b
3.bÎnbteoriabprocesăriibinformaŃiilor,bmotivaŃiabpe ntrubînvăŃarebîșib
areb origineab înb nevoiab individuluib deb ab conferib sem nificaŃieb
mediuluibînbcarebacestabtrăiește.bSarcinabinstruiri ibconstă,bînbacestb
caz,b înb ab identificab experienŃab șib cunoștinŃeleb ant erioareb aleb
elevuluibșibablebintegrabînbactivităŃilebcurentebde bînvăŃare.b
4.bTeoriabpiagetianăbconsiderăbcăbsursabmotivaŃieib debabînvăŃabseb
aflăbînbnevoiabindividuluibdebabreducebdezechilibru lbcarebpoateb
aparebînbmecanismelebechilibrării,bîntrebasimilareb șibacomodare,b
ceeab ceb exprimăb naturab b intrinsecăb ab acesteia.b Pent rub
managementulbinstruiriibsebimpune,bastfelbconstruir eabdebsarcinib
debînvăŃarebadecvate,bcarebsăbinducăbunbanumitbconf lictbcognitivb
întrebrealitateb(cubnoilebeibinformaŃii)bșibexperie nŃabanterioarăbab
celuibcarebînvaŃă;bînbteoriilebneojpiagetiene,bmoti vaŃiabdebabînvăŃa,b
totbintrinsecă,bseborigineazăbînbnevoiabelevuluibde babsoluŃionabob
seriebdebproblemebiarbsarcinabinstruiriibconstăbînb abconstruibsituaŃiib
adecvateb niveluluib deb dezvoltareb ab elevului,b situaŃ iib careb săb
implicebdobândireabșibutilizareabunorbabilităŃibdeb rezolvarebdeb
probleme.b
5.bÎnbteoriabluibVâgotski,bmotivaŃiab(intrinsecă)bp entrubînvăŃarebîșib
arebsursabînbcuriozitateabelevului,bînbcapacitateab luibdebcontrolb
asuprab propriuluib mediub șib înb creștereab niveluluib c ompetenŃeib
sale.bSarcinabinstruiriibconstăbînbaboferibsuportul badecvatb(prinb
dialogb șib interacŃiunib sociale)b pentrub cab elevulb să jșib utilizeze,b
independent,babilităŃilebșibcunoștinŃelebînbrezolva reabdebprobleme.b
6.bDinb perspectivăb umanistăb (Maslow),b sursab motivaŃ ieib pentrub
învăŃarebestebintrinsecă,bfactoribdebinfluenŃăbfiin dbtrebuinŃabdeb
sine,bdebautorealizarebșibautodeterminare.b
ÎnbcazulbadulŃilor,basumarea responsabilităŃiibduceblabstimulareabnub
numaibabinteresului,bcibșibabsentimentuluibdebcompe tenŃă,bdebstimăbdebsine.b
Spreb exemplu,b dacăb informaŃiab nouăb obŃinutăb areb unb gradb înaltb deb

b 250 bcomplexitatebsaubunbvolumbpreabmarebînbraportbcubcu noștinŃelebpebcareb
adultulblebdeŃine,baceastabîibpoatebaccentuabsentim entulbincompetenŃei,bceeab
ceb faceb cab motivaŃiab luib pentrub învăŃareb săb seb dimi nueze.b Sentimentulb
suprasolicităriibpoatebsăbducăblabobatitudinebdebre spingerebabînvăŃării,blabrefuz.b
ProblematicabdomeniuluibeducaŃieibpentrubadulŃibest ebunabcomplexăb
șibînbcontinuăbexpansiune.bPentrubabrăspundebprovoc ărilorbsocietăŃiibactuale,b
conștientizareab necesităŃiib învăŃăriib dejab lungulb î ntregiib vieŃi,b trebuieb săb
devinăbunbprincipiubdebacŃiunebînbtoatebdemersurile bîntreprinse.B
B
BibliografieB
1. Bandura,bA.b(1997).b SelfSefficacy –the Exercise of Control. Newb
York:bFreemanb
2. Dumitru,bI.bAl.b(2007).b„SpecificulbînvăŃăriiblabvâ rstabadultă”.bÎnbb
Paloș,bR.,bSava,bS.,bUngureanu,bD.b(coord).b EducaŃia adulŃilor.
Iași:bEditurabPoliromb
3. Friedrich,bH.bF.,bMandl,bH.b(1997).b Analiza și promovarea autoS
dirijată de învăŃare. bWeinertb/bMandlbb
4. Ionescu,b M.b (coord.)b (2007).b " Abordări conceptuale și
praxiologice în știinŃele educaŃiei ".bClujjNapoca:bEditurabEikonb
5. Knapper,b C.K.,b Cropley,b A.J.b (2000).b Lifelong Learning in
Higher Education .b3rdbed.bLondon:bKoganbPageb
6. Negovan,bV.b(2007).b Psihologia învăŃării – forme, strategii, stil.
București:bEditurabUniversitarăb
7. Negovan,b V.b (2004).b Autonomia în învăŃarea academică –
fundamente și resurse. bBucurești:bEditurabCurteabVeche.b
8. Rowentree,bD.b(1998).b Learn how to study: A realistic approach b
(4thbredesignedbed.).bLondon:bWarnerb
9. Savicevic,bD.b(1999).b„Adultbeducation:bFrombpracti cebtobtheoryb
building”b Vol. 37.bInbF.bPoggelerb(ed.).b Studies in Pedagogy,
Andragogy, and Gerontagogy. FrankfurtbambMain:bPeterbLangb
10. Siebert,b H.b (2001).b Pedagogie constructivistă. BilanŃ asupra
dezbaterii constructiviste asupra educaŃiei. b Iașib:b Institutulb
Europeanb
11. Wlodkowski,bR.bJ.b(1999).b Enhancing adult motivation to learn:
A comprehensive guide for teaching all adults – 2nd edition. Sanb
Francisco:bCA.bJosseyjBassbIncb
B
B
B
B

b 251 bCAPITOLULBVIB
B
EDUCAłIABLABVÂRSTABABTREIAB
b
B
1.BUnBnouBspaŃiuBeducaŃional:BeducaŃiaBpentruBvârst aBaBtreiaB
B
IrinaBMaciuc∗∗ ∗∗B
b
ÎnbmajoritateabŃărilorblumiibsebînregistreazăbobten dinŃăbevidentăbdeb
creșterebabponderiibpersoanelorbvârstnice.bCertbest ebcăbvârstabdebpesteb65bdeb
anibaducebobseriebdebschimbăribînbviaŃabunuibindivi d,bceeabcebnubînseamnăb
nicibpebdepartebcabbătrâneŃeabarbtrebuibsăbfiebcons ideratăbboalăbsaubdisfuncŃie.bb
Specialiștii,bmediciboribpsihologi,bconsemneazăbîns ăbexistenŃabunuib sindromb
debdecondiŃionare bsaubunbdestulbdebvizibilbdeclinbalbperformanŃelorb înbplanb
fizicb șib intelectual,b fenomeneb ceb potb fib înb același b timpb dublateb deb ob
îmbogăŃireb spiritualăb saub deb ceeab ceb seb numeșteb «ob bătrâneŃeb reușit㻓.b
Pentrub bătrân, sebpunebproblemabcontrolăriibcontradicŃieibdintrebi ntegritateab
personalăb șib disperare,b dintreb dorinŃab deb ab seb bucu rab deb viaŃăb șib deb ab
îmbătrânib demnb șib anxietateab legatăb deb anticipareab bătrâneŃiib extreme,b ab
pierderiibautonomieibșibabmorŃii.bIndividulbîșibfac ebbilanŃulbvieŃiibmăsurândb
distanŃabdintrebscopurilebpebcarebșiblejabfixatbșib celebpebcareblejabatins.bOb
distanŃăbmicăbîibpermitebsăbatingăbobstarebdebînŃel epciunebcaracterizatăbprintrj
obretragereb„filosofică”.bPersoanabseborienteazăbat uncibsprebrelaŃiibsocialebdeb
naturăb maib spirituală.b Potrivitb luib Erikson,b puŃine b persoaneb atingb acestb
sentimentbdebînŃelepciune,bspecificbpentrubceeabceb sebnumeștebob„bătrâneŃeb
reușită.”b(apudbFontaine,bp.b159).b„BătrâneŃeabeste bînsoŃităbdebobcreștereb
puternicăb ab eterogenităŃii.b Înb fapt,b nub arb trebuib s ăb seb vorbeascăb despreb
bătrâneŃe,bcibdesprebbătrâneŃi.”b(idem,bp.b180).b
Creștereab numericăb ab populaŃieib vârstniceb ab condusb lab elaborareab
unorbplanuri naŃionale bdebacŃiune,blab dezvoltarea sistemului de asistenŃă
socioSmedicală și comunitară bpentrubvârstnici.bb
Existăbdouăbmodelebdiferitebdebabordarebabproblemel orbvârstnicilor:b
a)bprotecŃiebșibîngrijire;b
b)b modelulb implicăriib vârstnicilorb înb viaŃab comunit ăŃii,b printrjob
participarebactivăbabacestora.b
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb b
∗bConf.buniv.bdr.,bDepartamentulbpentrubPregătireabP ersonaluluibDidactic,bUniversitateabdinb
Craiovab

b 252 bPactulbinternaŃionalbadoptatbdebAdunareabGeneralăba bO.N.U.,bprinb
RezoluŃiab2200bdinb16bdecembrieb1996,bmenŃioneazăbc ă,bpentrubprimabdată,b
esteb posibilb săb seb priveascăb înainte,b lab probabilb 2 0b anib deb pensieb șib lab
libertateabdebabface,bînbaceștibani,baceleblucrurib carebnubaubfostbposibilebdejab
lungulbperioadeibactivebabvieŃiib(Demetrescu).bb
AsistenŃa socială ab vârstnicilorb areb tocmaib rolulb deb ab sprijinib
instituireabacestuibnoubmodelbalbbătrâneŃii.bDesigu r,bnumaibrespectareabunorb
principiib congruenteb cub celeb referitoareb lab dreptur ileb omului,b înb general,b
precumb șib respectareab standardelorb deb calitate,b pot b conferib viabilitateb
proiectelorbdebasistenŃăbsocială.bbb
„Retrașibdinbmuncă,bdarbcapabili,bdisponibilibintel ectualbșibcultural,b
angajaŃibsubiectivbîntrjunbprocesbdebrecuperarebabs tructurilorbpersonalităŃiibșib
alebconștiinŃeibdebsinebprinbdisoluŃiabsubidentităŃ iibprofesionale,boameniibînb
vârstăb suntb pentrub societateb ob cantitateb remarcabil ăb deb experienŃă,b
inteligenŃă,baptitudinibdebrezervă,bcebsjarbputeabu tilizabmaibbine”b(11:308).b
Oriceb ajutorb acordatb persoanelorb vârstniceb arb trebu ib săb fieb
fundamentatbîntrjunb context interdisciplinar .bIzolareabeforturilorbdebasistareb
ab vârstnicilorb nub arb puteab acoperib vastab lorb proble matică.b Vârstniciib șib
problemeleb lorb nub reprezintăb unb obiectb deb disputăb î ntreb profesioniștiib
aparŃinândbdiferitelorbdomenii,bcibeforturilorbconj ugatebalebacestorabtrebuieb
săb lib seb adaugeb șib sprijinulb voluntarb alb neprofesio niștilor.b Înb concepereab
politicilorb șib programelorb deb acŃiuneb socialăb desti nateb vârstnicilor,b
consultareab acestora,b implicareab lorb înb chiarb proce seleb decizionaleb esteb
obligatorie,bdeoarecebasistareabvârstnicilorbnuburm ăreștebtransformareablorbînb
fiinŃebpasive,bdependentebsocial,bcibajutorulbacord atbtrebuiebastfelborientatb
încâtb săjib încurajezeb înb sensulb unuib autenticb angaj amentb social.b Vastulb
potenŃialbdebcompetenŃă,bexperienŃăbșibtimpbdebcare bvârstniciibdispunbnub
trebuie,bînbnicibunbcaz,bneglijatb(Delperee,b1995). b
Înb România,b unulb dinb organismeleb știinŃificeb pentru b studiereab
bătrâneŃiibestebInstitutulbNaŃionalbdebGeriatriebși bGerontologie,bfondatbdeb
profesorbdoctorbAnabAslanbînbanulb1952,blabcarebput embadăugabFundaŃiabdeb
Gerontologiebcarebpoartăbacelașibnume.bFundaŃiab„An abAslan”babelaborat,bînb
anulb1993,bunbprogrambnaŃionalbpebtermenbmediubdeb6 j10bani.bPrevederileb
acestuibprogrambstipulează:b
• Vârstniciibtrebuiebsăbbeneficiezebdebtoatebdrepturi lebomuluibașabcumb
suntbstabilitebdebO.N.U.;b
• Statulb șib organizaŃiileb neguvernamentaleb trebuieb să b participeb înb
modbeficientblabrealizareabprogramelorbelaboratebpe ntrubvârstnici;b
• Serviciileb medicojsocialeb trebuieb săb fieb adaptateb c erinŃelorb
vârstnicilorbși,bînbacelașibtimp,btrebuiebsăbfiebde bbunăbcalitate;b

b 253 b• Programeleb sociojculturaleb întreprinseb pentrub bătrâ nib trebuieb săb
îndeplineascăbcerinŃelebacesteibgrupebdebvârstă;b
• Vârstniculuibtrebuiebsăbibsebacordebdebcătrebstatbp osibilitateabdebab
lucrabînbcontinuarebdupăbpensionare,batâtabtimpbcât bpoate.bAcestb
lucrubîlbajutăbsăjșibmenŃinăbindependenŃabmaterială bșibînbacelașib
timpbsăbamânebcâtbmaibmultbocrotireabsabdebcătrebso cietate;b
• Săb fieb sprijiniteb familiileb careb dorescb săjșib păstr ezeb caracterulb
tradiŃionalbcubtreibgeneraŃii;b
• Săbfiebstimulatebprinbpopularizarebradio,bTV,bpresă bscrisă,btoateb
acŃiunileb voluntareb întreprinseb înb favoareab vârstni cilor…b
(Demetrescu,b1994).b
ScopulbAsociaŃieibNaŃionaleb50b+b(AN50+)bconstăbînb abîncurajabșib
ajutabpersoanelebcarebaubdepășitbvârstabdeb50bdeban i,bsăbpăstrezebsaubsăbrevinăb
labunbmodbdebviaŃăbcâtbmaibsănătos,bmenŃinereabunui brolbactivbînbsocietate,b
regăsireab unorb preocupărib socialeb șib culturale,b ofe rireab deb informaŃiib șib
antrenamentebmoderne,bintegrareabînbcomunitateabloc alăbșibinternaŃională,b
schimburib deb experienŃăb cub persoaneb deb aceeașib vârs tăb dinb alteb Ńări b
(www.ngo.ro/database/textro.shtml?…xj97 ).b
UnbaltbelementbimportantbînbactivitateabAN50b+bvabf iborganizareab
unuibcadrubadecvatbcarebsăbfacilitezebobcomunicareb fructuoasăbîntrebtineribșib
reprezentanŃiib vârsteib ab treia,b prinb activităŃib soc ialeb comune,b serviciib
reciprocebetc.(http://www.cluj.info/business/node/5 40,bdec.2008).b
BărbaŃiibcarebcontinuăbsăblucrezebpânăblabvârstebîn aintatebbeneficiazăb
deb ob activitateb cerebralăb maib intensă,b careb amânăb d eclanșareab demenŃei,b
remarcăbcercetătorii.bAbcontinuabînvăŃareabestebobc heiebabsuccesuluibadaptăriib
laboricebvârstă.b„StudenŃiibînbvârstăbsuntbrelativb maibdetașaŃibdebexamene,bdarb
maibcumulativibșibordonaŃi”(11:311).b
Kalishbconsiderăbcăboameniibpotbgăsiblabvârstababtr eia,bindiferentbdeb
gradulbdebsatisfacŃiebpebcarebljaubavutbanterior,bu nelebactivităŃibsaubrelaŃiib
semnificativeb careb săb compensezeb stresulb negativb la b careb bătrâneŃeab îib
expune.bAstfel,bprincipalelebsursebdebmoralbridicat blabvârstababtreiabarbfi,bînb
ordineab importanŃei:b distracŃiib (69%);b socializareb (57%);b activităŃib
productiveb (54%)b confortb fizic,b altulb decâtb sănătat eab (52%);b securitateab
financiarăb(46%),bmobilitatebșibmișcareb(40%)b(R.bA .bKalishbapudb
http://www.infomedica.ro/ojsj2.2/index.php/infomedi ca/article/view/28/30,b
vezibOnosebșibcolab.,b2008).b
Adaptareabeficientăboribcubsuccesbpoatebfib„măsurat ă“.bNeugarten,b
HavighurstbșibTobinbsuntbprimiibcarebaubîncercatbal cătuireabuneibscalebcareb
poatebfibutilăbînbstudiereabadaptăriibvârstnicilor. bUrmătoarelebvariabilebaubfostb
luatebînbconsiderareblabalcătuireabacesteibscale:b

b 254 bjbparticipareb(entuziasmbșibimplicarebînbsarcinileb debviaŃă),bfaŃăbdeb
apatieb(abfibnepăsătorbsaubplictisitbdebviaŃă);b
jb hotărâreb șib curaj,b dorinŃab deb ab acceptab responsab ilitateab pentrub
propriabviaŃă,bfaŃăbdebautoînvinovăŃirebexcesivăbsa ubfaŃăbdebtendinŃabdebajib
învinovăŃibînbmodbconstantbpebceilalŃi;b
jbrelaŃiebstrânsăbîntrebobiectivelebdoritebșibreali zate,bmăsurabînbcareb
oameniibîmplinescblucrurilebpebcarebșiblejaubpropus bînbviaŃă;b
jbconceptulbprivindbmenŃinereabuneibimaginibpozitiv ebdesprebsine;b
jbtonulbdispoziŃieibsufletești:bbucurie,boptimism,b spontaneitate,bfaŃăbdeb
tristeŃe,bsingurătatebșibamărăciuneb(apudbOnose). Bb
Peb deb altăb parte,b exerciŃiileb fiziceb practicateb cub regularitateb potb
îmbunătăŃibcalitateabvieŃiibuneibpersoane.bCentrele bșibcluburilebdebsănătate,b
sălileb deb aerobicb șib alteb asemeneab centreb aub progra meb specialeb pentrub
persoanelebînbvârstă.b
Labilitateab afectivăb ab vârstnicului,b hiperemotivita teab șib
impresionabilitateabluibsebmanifestăbdestulbdebvizi bil,bmaibalesbdupăb65bdeb
ani.bVorbimbadeseabdebobstarebdepresivă,bcubtendinŃ ăblabizolarebșibsingurătate.b
Tulburărilebsomaticebpotbîmprumutabmascabpsihică,bd upăbcumbșibobstareb
depresivăb seb poateb asociab cub fenomeneb somatice.b Est eb nevoieb deb unb
diagnosticbatent,bobevaluarebriguroasăbabmultiplelo rbsituaŃiibsomatojpsihiceb
carebpotbsăbdeterminebobmodificarebabtonusuluibpsih ic,blabbătrâni.b
Înbprezent,bLegeabAsistenŃeibSocialebprevedebcăbdre ptulblabasistareb
socialăbasigurat,bînbcondiŃiibegalebdebtratament,bi ndivizilorbșibfamiliilorbaflateb
înbdificultate,bfărăbdiscriminarebdebsex,breligie,b naŃionalitatebsaubapartenenŃăb
politică.bGarantareabacestuibdrept,breprezintăbobob ligaŃiebconstituŃionalăbdinb
parteabstatului.b Sistemul de securitate socială a vârstniculuibestebformat,bpeb
debobpartebdinbsegmentulbasigurărilorbsociale,biarb pebdebaltăbpartebdinbcelbal
asistenŃei sociale ,b celeb douăb segmenteb aflândujseb întrjunb raportb deb
complementaritate,b astfelb încât,b ob persoanăb aflatăb înb dificultateb poateb
beneficiabdeopotrivăbdebacestea.bb
Termenulb deb „educaŃieb dejab lungulb întregiib vieŃi”b ( „lifeb longb
learning”,b„educationbtoutbaublongbdeblabvie”)babîn ceputbsăbfiebutilizatbdupăb
anulb1972,bcândbpreședintelebComisieibinternaŃional ebprivindbdezvoltareab
educaŃiei,bEdgarbFaure,babînmânatbdirectoruluibgene ralbalbUNESCObraportulb
„AbînvăŃabsăbfii”.bIdeeabfundamentalăbabraportuluib obconstituiabobiectivulb
generalb enunŃatb deb Faure,b șib anumeb cerinŃab cab orice b individb săb aibăb
posibilitateabsăbînveŃebdejablungulbîntregiibsalebv ieŃi,beducaŃiabastfelbînŃeleasăb
reprezentândb „cheiab deb boltă”b ab ceeab ceb autorulb num eșteb „Cetateab
educativă”.bEducaŃiabdejablungulbîntregiibvieŃibtre buiabsăbpermităbfiecăruiabsăb
facăbfuncŃionalebinformaŃiilebșibcunoștinŃele,bsăbș tiebsăbidentificebsursele,bsăb
lebselecŃioneze,bsăblebordoneze,bsablebgestionezebș ibsăblebutilizeze.bEducaŃiab

b 255 btrebuiab săb seb adaptezeb constantb lab mutaŃiileb societ ăŃii,b fărăb săb neglijezeb
transmitereab cunoștinŃelorb achiziŃionate,b ab bazelor b experienŃeib umane.b
UniversităŃilebpentrubvârstababtreiabreprezintăbunb marebcâștigbalbsecoluluib
trecutb(vezib1,b2,b3).b
ConferinŃa InternaŃională privind EducaŃia adulŃilor CONFINTEA b
Vb(Hamburg,b1997)b ab promovatbșibrelansatbconceptulb deb„educaŃiebdejab
lungulbîntregiibvieŃi”,bsubliniindbfaptulbcăbpregăt ireabșibeducaŃiabadulŃilorbnub
maibtrebuiebsăbfiebunbrăspunsblabinsuficienŃelebpre gătiriibiniŃiale,bcibtrebuiebsăb
asigurebtuturorbposibilitateabdebabînvăŃabșibcreabd ejablungulbîntregiibvieŃi.b
În România secolului XXI, pensionarii sunt o categor ie
marginalizată social și economic. RetrăgânduSse din câmpul muncii, acest
grup social pierde legăturile nu numai cu colegii d e serviciu, dar și cu un
ritm de viaŃă care presupune o activitate zilnică. În plus, o societate care nu
mai gândește ideologic, ci numai în funcŃie de crit eriul eficienŃei, nu poate
vedea în pensionari o zonă de interes, decât poate ca și consumatori cu
putere medie sau mică de cumpărare.

Programulb Timp liber de calitate pentru vârsta a treia
(voluntarfrr.wordpress.com/2009/03/18/65/ )bdoreștebsăbcentralizezebșibsăb
creezeb oportunităŃib deb petrecereb ab timpuluib liberb p entrub persoaneleb
vârstnice,bpensionare,bsingurebșibcubvenituribmici. bProgramulbsebîntindebpeb
duratabab6blunib(maib–boctombrieb2009)bșibsebconcre tizeazăbînbcreareabuneib
agendeb ab posibilităŃilorb deb petrecereb ab timpuluib li ber.b Programulb esteb
conceputbpebtreibdirecŃii:bb
j„artbdoingbopportunities“b–boportunităŃibdebproduc erebdebartă;b
j„artbgoingbopportunities“b–oportunităŃibdebpetrece rebabtimpuluib
liberbprinbmodalităŃibculturalebșiboferireabunuibnu mărblimitatbdebacceseb
subvenŃionate,bbilunar,blabinstituŃiibdebculturăb(d ebgenbteatre,bfilarmonici,b
muzee);bb
jmediatizareab șib creștereab graduluib deb conștientiza reb privindb
calitateabtimpuluibliberbpentrubpersoanelebaflatebl abvârstabpensionăriibprin:b b
*btipărireabuneibbroșuribreferitoareblabproblematic abcreativităŃiiblabvârstabab
treiabșibabparticipăriibactivebabpensionarilorblabp roblemelebcomunităŃiiblorb
(comunitatebdebvârstă).bResurselebvorbfibaccesibile bșibonline,bgratuit.b
*borganizareababdouăbvernisaje:bcelbalbfotografului bMichelebBressanb„65b
plus”,bdebdocumentarebabpetreceriibtimpuluibliberbl abpersoanelebieșiteblab
pensieb(înbdebutulbprogramului)bșibalb„Omul(ui)bcub valize”,bexpoziŃiebcub
rezultateleblabîncheiereabatelierelorbdebcreaŃie.bP osibilităŃilebdebvoluntariatb
reprezintăboportunităŃibprinbcarebpersoanabvârstnic ăbsebpoatebimplicabînb
comunitatebșibpoatebparticipabactivblabviaŃabaceste ia,bdinbpoziŃiabceluibcareb
oferăbserviciibgratuitebcătrebconcetăŃean,bnubabcel uibcarebprimește.b(idem)b

b 256 bÎnb judeŃulb DOLJ,b sjab derulatb Proiectul „Îngrijiri la domiciliu
pentru vârstnicii din Craiova “.bVremebdeb18bluni,bdinbianuarieb2007,b
proiectulb PHARE,b careb ab implicatb consiliulb localb al b municipiului,b înb
parteneriatbcubArhiepiscopiabCraiovei,b AsociaŃia „Vasiliada “bsibConsiliulb
JudeŃeanbDolj,babpusblabdispoziŃiabab153bdebpersoan eb162.345bdebeuro.bNub
direct,bcibprinbajutorbspecializat,bprinbserviciibd ebîngrijirebșibatenŃieb(cf.b
GAZETAbDEbSUD,19biulieb2008).bb
„Njaub rămasb oamenib neasistaŃi.b Nejab fostb teamăb căb n ujib vomb
puteabcuprindebpebtoŃibînbproiect,bdarbtoatebpersoa nelebcarebaubtrimisb
solicitărib aub primitb îngrijire“,b ab precizatb Rodicab łenea,b directoareab
executivăb ab DirecŃieib deb AsistenŃăb șib ProtecŃieb Soc ialăb dinb cadrulb
PrimărieibCraiova.bCeib26bdebîngrijitoribaubalergat bvremebdeb18blunibdeblab
obcasăblabalta,buneoriblabcincijșasebbătrânibpebzi, bdeșibprogramulbprevedeab
doarbtrei.bAubfăcutbcurăŃenie,baubspălat,baubavutbg rijăbdebigienabcorporală,b
aubmersblabcumpărături,bsjaubdusbdupăbmedicamente,b aubieșitbcuboameniib
labplimbarebșibaubvorbit.b„Comunicareababfostbcelbm aibsolicitatbserviciubalb
proiectului….(idem).b
b
Problemabnubestebînsăbnumaibaceeabdebablibsebacorda basistenŃă,bcib
aceeabdebajibimplica,bdebablebînlesnibunbangajament bsocialbșibcadrulbpropiceb
uneibîmbătrâniribactive,bprinbînvăŃareabpermanentă. bb
ÎnbunelebŃări,bexistăbpropuneribprivindbîncurajarea bindivizilorbspreb
cofinanŃareb șib preluareab controluluib proprieib educa Ńii,b prinb intermediulb
conturilorbindividualebdebeducaŃiebsaubschemelorbde basigurarebabcompetenŃei.b
Cercetărilebspecialiștilorbaratăbcă,bodatăbcubînain tareabînbvârstă,bcapacitateab
debînvăŃarebnubsebdiminuează,bcibsebdefineștebaltfe l:b
job atitudineb deb învăŃareb concentratăb șib economicăb e galeazăb tempoulb deb
învăŃarebredus;b
jmotivaŃiabînvăŃăriibcompenseazăbslăbireabmemoriei; b
jposibilităŃilebdebînvăŃarebsuntbinfluenŃatebdebfac toribsocialib(legaŃibdebistoriab
vieŃii).bb
CapacitateabdebînvăŃarebestebcondiŃionatăbdebcapaci tateabdebreceptare,b
flexibilitateab,benergiabdebînvăŃare,btehnicabînvăŃ ăriib(Maciuc,bFrăsineanu,b
2007).b
ÎnvăŃareab autoorganizatăb cereb timpb sib efort,b darb ea b nub excludeb
învăŃareabdirijatăbșibnubestebneapăratbindividuală. bAutoînvăŃareabpresupuneb
direcŃionareabpropriilorbacŃiunibintelectualebșibpr acticebșibgestionareabproprieib
învăŃări.bPrinbînvăŃarebindependentă,bsebajungeblab autoinstruire,bautoeducaŃieb
si,binbfinal,blabautonomiabeducativă,bcarebsebrefer ăbatâtblabmodulbdebînvăŃare,b
câtb șib lab transferulb ab ceeab ceb seb învaŃăb înb context eb maib largib (Maciuc,b
Frăsineanu,b2007).b

b 257 bBibliografieB
1. Clennell,bS.b(Hrsg.)b(1993).b Older Students and Employability .bOpenb
University.bMiltonbKeynesbb
2. Costa,bF.bJ.b(1991).b LifeSlong learning around the world. TALIS ,bNo.b
1,b1991,bp.35j46b
3. Costa,b F.b J.b (1994).b International development in the selfShelp
education movementS the University of the Third Age . Educationbandb
Ageing.b9(1994)bNo.b1,bp.41j43b
4. Delpree,bN.b(1995).b ProtecŃia drepturilor și libertăŃilor persoanelor
vârstnice. București:bIRDOb
5. Demetrescu,b R.b (1994).b Drepturile omului la vârsta a treia .b
București:bInstitutulbRomanbpentrubDrepturilebOmulu i,bb
6. Faure,bE . (1972). A învăŃa să fii. UNESCOb
7. Fontaine,b R.b (2008).b „Îmbătrânireab personalităŃiib î nb viziuneab luib
Erikson”,bîn:b Psihologia îmbătrânirii. Iași:bEditura Polirombb
8. Gal,bD.b(2003).b AsistenŃa socială a persoanelor vârstniceSaspecte
metodologice .bClujjNapoca:bEditurabTodescobb
9. Gal,b D.b AsistenŃa sociala pentru vârsta a treia ,b cursb AsistenŃăb
Socială , RegieLive.ro
10. Maciuc,bI.,bFrasineanu, b2007.b
www.facultate.regielive.ro/…/a_instrui_pentru_invăŃar ea_permanen
tăS47433.html
11. Onose G. ,bOnose,bG.;bBojan,bA.;bPopescu,bC.;bChendreanu,bC. ;b
Holban,bI.;bSpânu,bA . Adaptation to the third age concept: principles
and theories. Infomedica, Romania, 022 05 2008
(http://www.infomedica.ro/ojsj
2.2/index.php/infomedica/article/view/28/30)
12. Șchiopu,bU.,bVerza,bE.b(1981).b Psihologia vârstelor. Ciclurile vieŃii. b
București: EditurabDidacticăbșibPedagogică
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B
B

b 258 b2.BEducaŃiaBlaBvârstaBaBtreiaB–BoBnecesitateBînBmil eniulBIIIB
B
EcaterinaBSarahBFrăsineanu∗∗ ∗∗B
b
Moto:b„Copilulbrâdeb
b«ÎnŃelepciuneabșibiubireabmeabebjocul!»b
Tânărulbcântă:bb
«JoculbșijnŃelepciuneabmeabebiubirea!»b
Bătrânulbtace:b
«IubireabșibjoculbmeubejnŃelepciuneab!»”.b(L.bBlaga ,b1919)b
B
2.1.BSubBprincipiulBactivismului/BÎmbătrânireaBacti văB
Dinb punctb deb vedereb pedagogic,b preocupărileb pentrub specificulb
educaŃieiblabvârstababtreiabaubreprezentatbobcontin uarebabcelorbreferitoareblab
educaŃiabadulŃilor,bvârstababtreiabdevenind,bînbtim p,b„obcategoriebtotbmaib
vizibilă”b(Neculau,b2004,bpp.b60j62),bdeșibconcepŃi abasuprabacesteiabesteb
foartebvecheb–beducaŃiablabvârstababtreiabderivândb dinbprincipiulbeducaŃieib
permanente/bpebtotbparcursulbvieŃii.b
Dinbpunctbdebvederebpsihologic,bstudiilebasuprabbăt râneŃiibaubînceputb
înbultimiib40bdebani,bprinbidentificareabcaracteris ticilorbpersoanelorbcarebaub
depășitb65bdebani,bînsăbacesteblimitebcronologicebs untbvariabile,bînbprezent,b
persoanelebdebvârstababtreiabavândbunbspecificbcare bsebaseamănăbmaibmultbcub
celbalbadulŃilorb(cabvârstabadultăbtârzie).bb
Conceptual,bexistăbunelebdiferenŃebîntrebsubstadiil ebvârsteibabtreia,b
fiindbnumitebpersoanebînbvârstăb–bpersoanelebcarebs ebîncadreazăbîntreb60j74b
debani,bpersoanebbătrâneb–bcelebcarebaubîntreb75bși b90bdebanibșibpersoaneb
longeviveb–bpersoanelebpesteb90bdebani.b
FoartebmulŃiboamenibconsiderăbaceastăbvârstăbobvârs tăbingrată,bînsăb
perspectivabmodernăbestebtotalbopusăbuneibasemeneab atitudini.bPoatebcăbarbfib
necesarăbrealizareabuneib educaŃii pentru vârsta a treia bnubnumaib la vârsta a
treia,b deoareceb esteb interesantb deb observatb căb stereotip urileb negativeb șib
discriminatoriibfaŃăbdebacestebpersoanebsuntbfolosi tebmaibmultblabcopiibșib
adolescenŃib(GoldmanbșibGoldman,bapudbBirch,b2000,b p.b297).bb
Unbaltbargumentbpentrubrespectareabspecificuluibvâr steibîlbreprezintăb
contribuŃiilebpebcareblejaubadusbobseriebdebpersona lităŃibcarebaubcreatbchiarbșib
labobvârstăbînaintată,bdintrebacesteabfiindbfoarteb cunoscutebMichelangelob(71b
ani),b Verdib (73b ani)b înb arhitectură,b respectiv,b muz ică,b G.b B.b Shawb înb
bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb b
∗bLectorbuniv.bdrd.,bDepartamentulbpentrubPregătirea bPersonaluluibDidactic,bUniversitateab
dinbCraiovab

b 259 bliteratură,b W.b Churchillb șib N.b Mandelab înb politică, b J.b Glennb (77b ani)bînb
astronauticăbș.a.b
ÎnbŃărilebdezvoltate,bsusŃinereabpopulaŃieibdebvârs tababtreiabpentrubab
rămâneb activăb esteb ob necesitate,b aceștiab reprezentâ ndb resurseb umaneb
valoroasebînbfamiliebșibînbcomunitate,bpentrubdesfă șurareabunorbactivităŃib
sociale,b culturale,b politice,b economice,b educative. b Domeniileb careb seb
intersecteazăbcubproblematicabspecificăb(domeniulbs anitar,beconomic,bsocialb
etc.)b propunb șib desfășoarăb programeb deb protejareb ab familiei,b prinb
valorificareabresurselorboferitebdebpersoanelebînbv ârstă.b
Dacăb pentrub nevoileb educaŃionaleb aleb adulŃilorb aub f ostb înfiinŃateb
„universităŃibpopulare”b–bdezvoltândujsebunbdomeniu bdebpreocupăribdebsineb
stătătorb înb cadrulb pedagogieib (andragogia)b –b șib pen trub vârstab ab treiab aub
apărut,bmaibalesbînbS.U.A.,b„universităŃilebpentrub vârstababtreia/U3A”.bOb
astfelbdebuniversitatebabfostbcreatăbînb1972blabTou luse,biarbdebatuncibnumărulb
programelorbeducaŃionalebabcrescutbfoartebmult,bmai bales,bdatorităbdezvoltăriib
educaŃieiblabdistanŃă.bAșadar,b„Continuareabactivit ăŃilorbparebsăbfiebcondiŃiab
principalăbabuneibbătrâneŃibreușite,biarbnivelulbde bstudiibșibcontinuareablor,b
condiŃiebaboptimizării.”,bdupăbcumbarătabA.bNeculau b(2004,bp.b61).b B
OrganizaŃiabMondialăbabSănătăŃiib(1990,b2002)bdefin eabîmbătrânireab
activăbcab„procesulbdeboptimizarebaboportunităŃilor ,bînbvedereab sănătăŃii,
participării și securităŃii b(s.n.)bpentrubabîmbunătăŃibcalitateabvieŃiibpebmăs urăb
ceboameniibîmbătrânesc”,bconsiderândbcăbsănătateabe stebobnecesitatebsocială,b
nubunblux.b
Îmbătrânireabestebunbprocesbnormal,bbiologic,bcareb începebimediatbdeb
labnaștere,bînsăbsebmanifestăblabdiferiteblimitebde bvârstă,bapropiatebdebvârstab
deb65/70bdebani.bFactoriibcarebdiferenŃiazăbexperie nŃelebindividualebînbceeabceb
priveștebdebutulbîmbătrâniriibsuntbatâtbfactoribgen etici,bcâtbșibfactoribaibstiluluib
debviaŃă,bdebaceeabpreocupărilebcontemporanebînbdom eniubsjaubcentratbpeb
îmbunătăŃireabcalităŃiibvieŃii.b
Existăb câtevab miturib aleb îmbătrânirii,b careb aub cond usb chiarb lab
discriminăribalebpersoanelorbînbvârstă,bprinbfolosi reabunorbtermenibcabinactivi,b
demenŃi/senili,b inflexibilib ș.a.,b deb aceeab schimbar eab acestorb atitudinib
stereotipebtrebuiebsăbînceapăbdinbparteabfiecăruiab dintrebnoi.bÎnbacelașibtimp,b
nubtrebuiebneglijatebfenomenelebautoexcluderiibșiba utomarginalizăriibsocialeb
(GîrleanujȘoitu,b2006),bcabproblemebcarebnecesităbs trategiibdebprevenŃiebșib
soluŃionare.b Pentrub acestea,b relaŃionareab cub persoa neleb deb vârstab ab treiab
trebuiebsăbfiebdiversificatăbatâtbintrajgeneraŃiona l,bcâtbșibinterjgeneraŃional,b
cubavantajebreciproce,bîntrjob societate pentru toate vârstele .b
Cercetărileb deb specialitateb aub elaboratb explicaŃiib careb săb ajuteb lab
înŃelegereabaspectelorbimplicatebdebfenomenulbîmbăt rânirii.bAstfel,bfoarteb
cunoscuteb suntb teoriileb programăriib prinb codulb gene tic,b teoriileb despreb

b 260 bdegenerareab celulelorb șib despreb acŃiuneab radicalilo rb liberi,b cab fenomeneb
cauzatoarebalebacestuibproces.b
DeterminanŃii/factoriibîmbătrâniriibactivebșibaibcr eșteriibnumăruluibdeb
persoanebcarebaubdepășitb60bdebanibsuntbdiferiŃibde blabobŃarăblabaltab(celebmaib
multebpersoanebînbvârstăbtrăindbînbItalia,bJaponia, bGermania,bGrecia),biarbînb
viitor,bsebpreconizeazăbcontinuăribalebacesteibcreș teriblabnivelbglobal.bb
Factoriib îmbătrâniriib activeb interacŃioneazăb înb sis tem.b Aceștiab suntb
(Figurabnr.1,bconformbOrganizaŃieibMondialebabSănăt ăŃii,b2002):b
a) SistemulbdebsănătatebcubpromovareabsănătăŃiibșibabs erviciilorbsocialeb
debsănătatebfizicăbșibmentală;b
b) Factoribcomportamentali:bstilulbdebviaŃăbsănătos,bc ubevitareabtutunuluib
șib ab alcoolului,b cub dietă,b activităŃib fizice,b utili zareab echilibratăb ab
medicamentaŃiei;b
c) Factoribpersonali:bbiologicibșibgenetici,bpsihologi ci;b
d) Mediulbfizic:bsecuritatea/prevenireabpericolelor,be xistenŃabuneibapebșib
abunuibaerbcurat,bconsumulbunorbalimentebsănătoase; b
e) Mediulb social:b suportulb social,b evitareab abuzuluib ș ib ab violenŃei,b
educaŃia,balfabetizarea;b
f) Factoribeconomici:bprotecŃiebsocială,bmuncăbșibveni turibsuficiente.b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
Figurabnr.b1:b Factorii îmbătrânirii active (OrganizaŃiabMondialăbabSănătăŃii,b2002,bp.b19)b
b
MenŃinereabindependenŃeibestebunulbdintrebscopurile bdeclaratebaleb
activismuluib persoanei,b însăb independenŃab absolutăb nub esteb posibilăb și,b
atunci,beabtrebuiebcompensatăbprinbsuportulboferitb debcătrebfamiliebșibdebcătreb
stat.bCercetărilebaubrelevatbcăbnivelulbscăzutbalbe ducaŃieibșibanalfabetismulb
suntbasociatebcubriscuribcrescutebalebșomajului,bde ficienŃelorbșibmortalităŃii.bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb BBBBBBBBGenB
b
b
b
b
b
b
BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB CulturăBB
b
bFactoribbpersonalib MediulbfizicbFactoribsocialibSănătatebșibserviciib
socialeb
b
Factorib
comportamentalibFactoribeconomicib
ÎmbătrânireaB
activăB

b 261 b2.2.BAbordareaBîmbătrâniriiBcuBsuccesB
Dinbpunctbdebvederebsocial,bunelebdintrebcelebmaibc unoscutebteoriib
explicativeb (apudb Birch,b 2000)b careb funcŃioneazăb în b domeniub aub fostb
elaboratebdebEriksonb(1968)bșibPeckb(1968).bAnalizâ ndbstadiilebdezvoltăriib
sociale,bEriksonbconsiderăbcăblabsfârșitulbvieŃiibe xistăbobcrizăbîntrebintegritateab
euluibșibdisperare.bÎnbaceeașibdirecŃie,bPeckbarăta bcăbpersoanelebdebvârstabab
treiabtrebuiebsăbfacăbfaŃăbunorbsarcinibevolutive:b pensionarea,bdeclinulbfizic,b
mortalitatea.b
Pentrub pensionare,b etapeleb deb realizareb potb fib unel eb anterioare,b
propriujziseb șib ulterioareb acestuib eveniment,b exist ândb oscilaŃiib întreb
raportărilebnegativebșibpozitive,bpânăblabstabiliza re.bb
Pensionareabtrebuiebplanificatăbastfelbîncâtbsăbfie bacceptată,bfărăbab
pierdeb dinb vedereb legăturileb cub stareab deb sănătate, b nivelulb economicb șib
abilităŃilebcasnice.bb
DeclinulbfizicbpoatebfibmarcatbdebsuferinŃă,balbcăr eibcontrolbpoatebfib
funcŃional,b darb șib disfuncŃional.b Înb cazulb confrunt ăriib cub moarteab uneib
persoanebapropiatebsaub cubreferireblabpropriabperso ană,batitudinilebpotbfib
diverse:b negare,b revoltă,b negociere,b deprimare,b acc eptare,b uneorib acesteab
apărândbsuccesiv.bPentrubdepășireabcelorbtreibsitua ŃiibdebviaŃăbsuntbimportanteb
reŃelele personale de susŃinere .b
Succesulb adaptăriib lab bătrâneŃeb ab fostb dezbătutb pri nb intermediulb
teorieibdezangajăriibșibteorieibactivităŃii.bEsteba cceptatbfaptulbcăbdezangajareab
gradualăbpoatebfibbenefică,bdarbeabsebopunebexplica ŃieibdatebdebreprezentanŃiib
teorieibactivităŃiib(Madoxbșibcolaboratorii,bapudbB irch,b2000,bp.b302)bcareb
susŃinb căb tocmaib activismul,b productivitatea,b menŃi nereab motivaŃieib suntb
surselebreușitei.bÎnbrealitate,bexistăbpersoanebpen trubcarebfuncŃionalăbesteb
dezangajarea,bdarbșibpersoanebpentrubcarebestebadec vatbactivismul.bbb
Dupăb Gingoldb (1999),b beneficiileb îmbătrâniriib cub su ccesb suntb
considerabile:b independenŃab (maib alesb căb structurab șib tipurileb deb familiib
contemporaneb sjaub schimbatb foarteb mult),b absenŃab de generăriib fiziceb
(inclusivbactivismulbînbplanbsexualbșibposibilitate abnatalităŃii),bstareabmentalăb
bunăbșibsatisfacŃiabsocială,bprinbcarebsebmenŃinebs timabdebsine.bb
Abîmbătrânibactiv,bcubsucces,bestebcompletatbdeb a îmbătrâni (cu) bine
înburmătoarelebcadre:b
• labloculbdebmuncă;b
• înbcomunitate;b
• acasăb(înbviaŃabpersonală).b
B
B
B

b 262 b2.3.BPaliere/direcŃiiBaleBeducaŃieiBlaBvârstaBaBtre iaB
Perspectivab actualăb dinb careb suntb priviteb persoanel eb aparŃinândb
vârsteibabtreiabîncadreazăbfenomenelebșibmanifestăr ilebspecificebbătrâneŃiib
întrjunbcursbnormalbpebcarebîlbarebviaŃa,bînsă,bseb considerăbcăbscădereabunorb
funcŃiibpoatebfibcauzatăbdebsubjbsaubdebsuprautiliz areabrezervelorbenergetice,b
ceeabcebdenotăbobeducaŃiebgreșită.bEstebîncăbunbmot ivbpentrubabajungeblab
„bătrâneŃeab optimală”b (Neculau,b p.b 61),b pregătităb p rinb menŃinereab
angajamentuluibsocial,bretragereabprogresivăbdinbpr ofesie,binserareabînbviaŃab
debfamilie.bAcestebevenimentebpotbfibconsideratebmo dificăribdebstatutbșibrol,b
modificăribpermanentebînbfaŃabcărorabestebnecesarăb adaptarea.bb
TrăireabemoŃionalăbputernică,bfărăbsuportbafectivbd inbparteabreŃelelorb
socialeb (familie,b cunoscuŃi)b poateb determinab instab ilitateb emoŃională,b
conflictebsaubdepresie.bDobândireabechilibruluibsoc iojafectivbșibabîncrederiib
debsinebîibdeterminăbpebceibcarebaubajunsblabvârsta babtreiabsăbparticipeblab
activităŃib sociale,b culturale,b educaŃionale,b maib al esb căb manifestareab
spiritualităŃiibpoatebatingebunbnivelbridicatblabac eastăbvârstă.b
Existăbobseriebdebtransformăribșibchiarbdiminuăriba lebfuncŃionalităŃiib
gândirii,batenŃiei,bmemoriei,blimbajului,bdebaceea, bdinbpunctbdebvederebpsihic,b
antrenareabminŃiibsaubstimulareabintelectualăbsuntb foartebimportantebpentrub
bunabutilizarebabcreierului.bAcestbaspectbestebauto generativ:bpersoanelebcareb
aubunbnivelbdebeducaŃiebbunbsuntbmaibinformatebșibm aibactivebdecâtbcelelalteb
(fizic,bmentalbetc.),bdebaceeabîșibmenŃinbsănătatea bpsihică.bb
ExerciŃiilebfizicebpotbaducebmultiplebbeneficii,bîn săbtrebuiebadaptateb
cab tip,b frecvenŃă,b intensitate,b timp,b subb formab uno rb programeb
automotivate/autopropuse.bbb
ÎnbceeabcebpriveștebnutriŃia,bsebconsiderăbcăbveget aleleb(legumele,b
fructele)baubproprietăŃibprotective,bajutândblabred ucereabnumăruluibcaloriilor,b
abniveluluibgrăsimilorbsaubabsării.bCheiabînbacestb domeniubestebmoderaŃia,b
inclusivb înb ceeab ceb priveșteb folosireab suplimentelo rb alimentareb șib ab
medicamentaŃiei.bb
Unelebvicii,bdintrebcare,bcelebmaibfrecventebsuntbf umatulbșibconsumulb
debalcool,bsebasociazăbcubbolile,bînbconsecinŃă,bes tebnecesarăbevitareabacestorb
obiceiuribnesănătoase.bb
Debmultebori,bfărăblegăturăbcubaceștibfactori,bsebi nstaleazăbbolilebsaub
problemelebdebsănătate:bdeficienŃelebperceptive,bpn eumonia,bataculbdebcord,b
cancerul,b osteoporoza,b artrita,b diabetul,b tulburări leb psihice,b Alzheimer,b
demenŃabsenilăbș.a.bExpectanŃelebgeneraŃieibactuale bsuntbconcentratebînbjurulb
încrederiibdebabmenŃinebstareabdebsănătate,bdebabră mânebtineri,bdebabtrăibmaib
mult,bcubobcalitatebcrescutăbabevenimentelorbdebvia Ńă.bDezvoltareabactualăbab
societăŃiib(mentalităŃi,bcunoaștere,btehnologie)bsu sŃinebobastfelbdebconcepŃie,b

b 263 bînsăbRiemannbșibKleespiesb(2007)batrăgeaubatenŃiaba suprabrisculuibdebabnegab
îmbătrânirea.bb
Ob altăb provocareb ob reprezintăb diferenŃab deb gen,b fem eileb avândb ob
duratăbmaibmarebdebviaŃăbdecâtbbărbaŃii,bdar,bdinbp unctbdebvederebsocialbaparb
dificultăŃibcauzatebdebadaptareablabexperienŃabsing urătăŃii.b
FactoriibamintiŃib(afectivi,bmentali,bfizici,bnutri Ńionali)binteracŃioneazăb
șibsuntbpârghiibdebechilibrarebsaubdebameliorarebab dificultăŃilorbspecifice,b
deoarecebpersoanelebaflateblabvârstababtreiabnubtre buiebsăbdevinăbobcategorieb
vulnerabilăbdinbpunctbdebvederebpsihosocialbșibecon omic.b
B
2.3.1.BPrincipiiBpentruBoBviaŃăBdeBcalitateB
RezoluŃiabAdunăriibGeneralebabOrganizaŃieibNaŃiunil orbUniteb(ONU)b
abdeclaratbanulb1991b–bAnulb InternaŃionalbalb Persoa nelorbînbVârstăbșibab
stabilitbobseriebdebprincipiibdestinatebablebpermit ebsăbtrăiascăbmaibbine.bDintreb
acestea,breŃinem:b
• PrincipiulbdemnităŃii;b
• PrincipiulbindependenŃei;b
• Principiulbparticipării;b
• PrincipiulbdreptuluiblabîngrijirebșibasistenŃă;b
• Principiulbautorealizării;b
• Principiulbintegrării.b
Evident,b principiileb acŃioneazăb înb sistem,b activism ul/participareab
fiindbunbpunctbnodalbpentrubdeclanșareabcelorlalteb liniibdirectoarebalebvieŃii.b
Lab nivelulb generalb alb societăŃiib (organizaŃiib naŃio naleb șib
internaŃionale),bputembobservabpreocupărileblegateb debconducereabînŃeleaptăb
ab vieŃii,b darb acestb aspectb esteb pusb înb acŃiuneb deb c ătreb fiecare.b Sensurileb
acordateb înŃelepciuniib suntb diferite:b expertizab asu prab proprieib vieŃib șib
reconsiderareab eib retrospectivă,b acceptareab evenime ntelorb trăiteb șib ab
deciziilorbluatebetc.bCeeabcebestebinteresantbînble găturăbcubacestbaspectbesteb
faptulbcăbînŃelepciuneabnubestebdependentăbdebvârst ă,bconformbcercetărilorb
luibBaltesb(Baltesbșibcolaboratorii,bapudbSion,b200 7).bb
B
2.3.2.BConŃinuturi/dimensiuniBeducaŃionaleB
ViaŃabactivăbprevinebapariŃiabbolilor,biarbînbcazul binstalăriibacestora,b
terapiabocupaŃionalăbestebrecunoscutăbpentrubefecte lebbenefice;bcontinuareab
șibcompletareabformăriibpotbfibcombinatebcubactivit ăŃilebcompensatoriibșibdeb
recuperare.b
Noileb laturib aleb educaŃiei,b aplicabile,b maib ales,b î nb contexteb
nonformalebșibinformalebpotbfibpalierebdebeducaŃieb abvârstnicilor.bAstfel,bînb
strânsăblegăturăbcubeducaŃiabpentrubtimpulbliber,bp otbfibaccesatebconŃinuturib

b 264 bale:beducaŃieibrutiere,beducaŃieibantreprenoriale,b educaŃieibpentrubdemocraŃie,b
educaŃieibpentrubcetăŃeniebactivă,beducaŃieibprinba rtă,beducaŃieibprinbsport,b
educaŃieib sanitare/pentrub nutriŃie,b educaŃieib tehno logice,b educaŃieib
interculturalebș.a.b
B
2.3.3.BStrategiiBaleBeducaŃieiBpeBtotBparcursulBvie Ńii,BadaptateB
specificB
Specialiștiib înb educaŃiab persoanelorb deb vârstab ab tr eiab saub oriceb
persoanăbcarebinteracŃioneazăbcubaceștiabtrebuiebsă bsebadaptezeblabspecificulb
generalbalbstadiului,bprecumbșiblabcelbindividual,b pebbazăbdebcomunicarebșib
negociereb socială.b Aceastăb abordareb areb înb vedereb u tilizareab rezultatelorb
cercetărilorbdinbdomeniulb îmbătrânirii diferenŃiale .b
Persoanelebdebvârstababtreiabsuntbelebînselebeducat oribpentrubnepoŃi,b
punândbînbacŃiunebdiferitebstiluribdebinteracŃiune, bcare,bpentrubabfibeficace,b
trebuiebsăbreprezintebabordăribrestructuratebalebsi tuaŃiilor.bb
TendinŃabactualăbînbceeabcebpriveștebrelaŃionareabc ubpersoanelebdeb
vârstababtreiabconsiderăbcăbintegrareabînbmediulbfa milialbșibcomunitarb–bcubob
tratareb diferenŃiată/individualizatăb –b esteb maib efi cientăb decâtb organizareab
unorbactivităŃibîntrjunbcadrubinstituŃionalizat.bIn teracŃiuneabintergeneraŃionalăb
sebbazeazăbpebvaloribca:bdialog,bparticipare,brespe ct,bsolidaritate.b
Creștereabtimpuluibliber,bînsoŃităbdebsubiectivitat eabperceperiibdurateib
timpuluibpoatebfibcanalizatăbsprebutilizareaboptimă babtimpului,bprinbactivităŃib
deb calitate,b integrândb noileb tehnologiib deb informar eb șib comunicare,b înb
condiŃiilebmobilităŃii/rapidităŃiiblumiibcontempora ne.bLecturabestebunabdintreb
modalităŃilebdebmenŃinerebabactivismuluibmental,bca bpartebabstrategiilorbdeb
adaptare.b
ÎnvăŃareab continuăb includeb învăŃareab interjgeneraŃi onală,b învăŃareab
autodirecŃionatăb șib autoorganizată,b pentrub aceastăb etapăb deb vârstăb fiindb
operabilăb învăŃareab înb domeniib specifice,b prinb valo rificareab spirituluib
pragmatic,babgândiriibcritice,bprinbutilizareabvast eibexperienŃebdebviaŃă.bb
Înbacelașibtimp,btotbmaibmultebpoliticibeuropenebst ipuleazăbnecesitateab
recalificăriibpersoanelorbadultebșibabcelorbînbvârs tă,bprecumbșibadaptareablab
noileb calificărib deb bazăb prinb alfabetizareb digitală ,b învăŃareab învăŃării,b
dobândireab deb noib competenŃeb sociale,b dezvoltareab d eb abilităŃib
antreprenoriale,bînvăŃareablimbilorbstrăine.bMoldal ităŃilebeducaŃionalebaubînb
vederebcadrelebnonformalebșibinformale,bînsăbfoarte beficientebsuntbșibcelebînb
contexteb formale,b prinb cursurib universitare,b telecu rsurib saub educaŃieb lab
distanŃă.bb
AngajareabînbînvăŃarebdepindebdebrezultatelebanteri oare,bdebnivelulb
încrederiibînbsine,bdarbșibdebofertelebdebînvăŃareb înbdomeniibcumbsuntbcultura,b
politica,bsocietatea,blimbilebstrăine,bcălătoriile, btehnologia.bPrinbintermediulb

b 265 bnoilorbTehnologiibalebInformaŃieibșibComunicăriib(T IC),bastfelbdebaspecteb
devinbaccesibile,bTICjurilebfiindbfolositebînbînvăŃ areabînvăŃăriib(AlajMitkabetb
al.,b2008).b
b
ÎnBconcluzie,B continuareabeducaŃieiblabvârstababtreiabestebstrâns blegatăb
debreconstrucŃiabvieŃii.bÎncăbdinbantichitate,bvârs tabbătrâneŃiiberabrespectată,b
însă,bînbevoluŃiabsocietăŃii,betapelebdebvalorizare baubfostbsuccedatebdebetapeb
debsubaprecierebabpersoanelorbdinbaceastăbcategorie .b
Înb prezent,b cândb seb apreciazăb căb sănătateab șib venit ulb suficientb
echilibreazăb relaŃiileb sociale,b argumenteleb necesit ăŃiib educaŃieib lab vârstab
adultăbpotbfibtransferatebșiblabvârstababtreia:bpeb debobparte,bdeterminărileb
externebdebadaptarebînbfaŃabschimbărilorbsociojecon omice,bpebdebaltăbparte,b
nevoilebpsihosocialebdebdezvoltarebinternă,bcabreco nsiderăribalebimaginiibdeb
sine.b
B
BibliografieB
1. AlajMitka,b K.,b Malanowski,b N.,b Punie,b Y.,b Cabrera,b M.b (2008).b
Active Ageing and the Potential of ICT for Learning. bLuxembourg:b
OfficebforbOfficialbPublicationsbofbthebEuropeanbCo mmunities,bfromb
http://ftp.jrc.es/EUR.doc/JRC45209.pdfb
2. Birch,bA.b(2000).b Psihologia dezvoltării din primul an de viaŃă până
în perioada adultă .bBucurești:bEditurabTehnicăb
3. Gingold,b R.b (1999).b Successful Ageing .b Melbourne:b Oxfordb
UniversitybPressb
4. GîrleanujȘoitu,bD.b(2006).b Vârsta a treia .bIași:bEditurabInstitutuluib
Europeanb
5. Neculau,bA.b(2004).b EducaŃia adulŃilor: experienŃe românești .bIași:b
Poliromb
6. Sion,b G.b (2007).b Psihologia vârstelor .b EdiŃiab ab 4ja.b București:b
EditurabFundaŃieibRomâniabdebMâineb
7. Riemannn,bF.,bKleespies,bW.b(2007).b Arta de a te pregăti pentru
vârsta a treia .bBucurești:bEditurabTreib
8. ***b(2002).b Active Ageing. A Policy Framework. A contribution of
the World Healt Organization to The Second United N ations World
Assembly on Ageing .bMadridb
9. ***(1991).b RezoluŃia Adunării Generale a ONU nr. 46/51
b
b
b
b
b

bb
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
b
B
B

b 267 bBIBLIOGRAFIEBGENERALĂB
B
1. ***b (2001).b Sustainable Development. Critical Issue ,b OECDb
Report:bwww.oecd.orgb
2. ***b(2002).b Active Ageing. A Policy Framework. A contribution of
the World Healt Organization to The Second United N ations
World Assembly on Ageing .bMadridb
3. ***b (2007).b Study on Active Citizenship education .b Europeanb
Commissionb –b Directorateb Generalb forb Educationb andb Culture,b
frombhttp://ec.europa.eu/education/pdf/doc248_en.pd fb
4. *** Content and methods b//bTeacher and Learner. Theory and
Pedagogy :bhttp://www.un.org/cyberschoolbus/peace/content.ht m.b
5. ***b Leonardo Da Vinci S European Curriculum for
Methodological Training in field of EE: bbwww.seap.usv.rob
6. ***(1991).b RezoluŃia Adunării Generale a ONU nr. 46/51
7. ****b(2001).b Managementul proiectului – ghid pentru formatori și
cadre didactice. b M.Ed.C.:b Consiliulb NaŃionalb pentrub pregătireab
profesorilorb
8. Adams,b G.b R.,b Berzonsky,b M.b D.(Eds.)b (2003).b Blackwell
handbook of adolescence. bOxford: BlackwellbPublishing,btrad.bînb
limbab română:b Psihologia adolescenŃei. Manualul Blackwell .b
(2009).bIași:bEditurabPolirom,bb
9. Agabrian,bM.b(2006).b Școala, familia, comunitatea: manual. Iasi:b
InstitutulbEuropeanb
10. AlajMitka,bK.,bMalanowski,bN.,bPunie,bY.,bCabrera,b M.b(2008).b
Active Ageing and the Potential of ICT for Learning. bLuxembourg:b
Officeb forb Officialb Publicationsb ofb theb Europeanb Co mmunities,b
frombhttp://ftp.jrc.es/EUR.doc/JRC45209.pdfb
11. Albulescu,b I.b (2007).b Doctrine pedagogice .b București:b Editurab
DidacticăbșibPedagogicăb
12. Androniceanu,bA.b(coord).b(2004). Managementul proiectelor cu
finanŃare externă. bBucurești:bEditurabUniversitarăb
13. Antonesei,bL.b(2002).b O introducere în pedagogie. Dimensiunile
axiologice și transdisciplinare ale educaŃiei .bIași:bEditurabPoliromb
14. Audigier,bFr.b(2001).b Concepte de bază și competenŃe esenŃiale
referitoare la educaŃia pentru cetăŃenie întrSo soc ietate
democratică .bConsiliulbEuropei,bStrasbourg:bwww.civicajonline. rob
15. Bandura,bA.b(1997).b SelfSefficacy –the Exercise of Control. Newb
York:bFreemanb

b 268 b16. Barna,b A.b (1995).b AutoeducaŃia – probleme teoretice și
metodologice .bBucurești:bEditurabDidacticăbșibPedagogicăb
17. Bârlogeanu,bL.b(2005).b Psihopedagogie. EducaŃie interculturală: b
http://www.scribd.com/doc/6894233/educatieintercult urala.b
18. Bârzea,bC.b(2005).b CetăŃenia Europeană .bSNSPA:bPoliteiab
19. Bernat,b S.b E.b (2003).b Tehnica învăŃării eficiente .b ClujjNapoca:b
EditurabPresabUniversitarăbClujeanăb
20. Birch,bA.b(2000).b Psihologia dezvoltării din primul an de viaŃă
până în perioada adultă .bBucurești:bEditurabTehnicăb
21. Birch,b A.b (2000). Psihologia dezvoltării .b București:b Editurab
Tehnicăb
22. Bîrzea,bC.b(2005).b CetăŃenia European. București:bEditurabPoliteiab
jbSNSPAb
23. Bonchiș,b E.b (1997).b Studierea imaginii de sine în copilărie și
preadolescenŃă .bOradea:bEditurabImprimerieibdebVestb
24. Brainb Research.b Learning and Emotions: implications for
education research, policy and practice ,b Europeanb Journalb ofb
Education,Volumeb43,bIssueb1,bPagesb87j103b
25. BrooksjGunn,b J.&b Reiterb E.O.b (1990).b The role of pubertal
processes .bInbS.bS.Feldman&G.bR.bElliotb(eds.).bAtbthebthres hold:b
The developing adolescent (pp.16j53).bCambridge,bMbA:bHarvardb
UniversitybPressb
26. Brown,b C.b (2000).b Entrepreneurial Education Teaching Guide ,b
CELCEE,b Kauffmanb Centerb forb Entrepreneurialb Leaders hip,b
Clearinghouseb onb Entrepreneurshipb Education,b 4801b R ockhillb
Road,b Kansasb City,b MOb 64110j2046:b http://www.celcee .edu/b
December,b2000b
27. Bulzan,bC. (2008). Sociologia. Știinta și disciplina de învăŃământ .b
București:bEditurabALLbEducationalb
28. Butnaru,b S.b (2008).b „EducaŃiab pentrub diversitateab c ulturală”.b În
Pedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice.b
EdiŃiababIIja,bIași:bEditurabPoliromb
29. Camillieri,bC.b(1990).b Stratégies identitaires ,bParis:bP.U.F.b
30. Carcea,bM . Psihologia educatiei. CURS ID
31. Carskadon,bMary.A.b(2002).b Adolescent sleep patterns: biological,
social, and psychological influences .bCambridge:bCAMBRIDGEb
UNIVERSITYbPRESSb
32. CartabNaŃiunilorbUnite:b
http://www.onuinfo.ro/documente_fundamentale/carta_ natiunilor_
unite/b

b 269 b33. CentrebforbEducationalbResearchbandbInnovationb(CER I),bOECD,b
Francebb
34. Cerghit,bI.(1988).b„FormelebeducaŃieibșibinterdepen denŃablor” , înb
Cerghit,b I.,b Vlăsceanu,b L.b (coord.).b Curs de pedagogie. b
UniversitateabBucureștib
35. Ciolan,b L.b (2008).b ÎnvăŃarea integrată. Fundamente pentru un
curriculum transdisciplinar .bIași:bEditurabPolirom
36. Clennell,b S.b (Hrsg.)b (1993).b Older Students and Employability .b
OpenbUniversity.bMiltonbKeynesbb
37. Cojocariu,bV.M.b(2004).b Introducere în managementul educaŃiei. b
București:bEditurabDidacticăbșibPedagogicăb
38. Comisiab Europeană.b (2007).b Cartea albă privind sportul. b
Luxemburg:bOficiulbpentrubPublicaŃiibOficialebalebC omunităŃilorb
Europene:b
http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/publ/pdf/ sport/whitepape
r_ro.pdfb
39. Comisiab Europeană.b (2009).b Europa pentru femei .b Bruxelles:b
ComisiabEuropeană, RDirecŃiabGeneralăbComunicareb
40. ComisiabpentrubDezvoltarebregionalăbabParlamentului bEuropean.b
(2007).b Document de lucru Rprivind evaluarea Programului
PEACE și a strategiilor pentru viitor: b
http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2004_2009/do cuments/dt
/683/683723/683723ro.pdfb
41. Constantin,b V.b (coord.)b (2002).b Documente de bază ale
ComunităŃii și Uniunii Europene. EdiŃiab ab IIja.b Iași:b Editurab
Poliromb
42. ConventionbonbthebRightsbofbthebChildb.(1989).b The Right of the
Child to Rest and Leisure, to Engage in Play and Recrea tional
Activities Appropriate to the Age of the Child b (Art.b 31):b
www.unicef.org .b
43. Cosmovici,bA.,bIacob,bL.b(coord.).b(1999).b Psihologie școlară .bIași:b
EditurabPoliromb
44. Costa,bF.bJ.b(1991).b LifeSlong learning around the world. TALIS ,b
No.b1,b1991,bp.35j46b
45. Costa,b F.b J.b (1994).b International development in the selfShelp
education movementS the University of the Third Age . Educationb
andbAgeing.b9(1994)bNo.b1,bp.41j43b
46. CreŃu,b T.b (2009). Psihologia vârstelor, ed.ab IIIja.b Iași:b Editurab
Poliromb
47. Cristea,bD.b(1999).b Psihologie socială .bEditurabProTransilvaniab

b 270 b48. Cristea,b G.b C.b (2002).b Pedagogie generală .b București:b Editurab
DidacticăbșibPedagogicăb
49. Cristea,bS.b(2000).b DicŃionar de pedagogie .bChișinăujBucurești:b
EditurabLitera,bLiterabInternaŃionalb
50. Cristea,b S.b (2002).b DicŃionar de pedagogie . București:b Editurab
DidacticăbșibPedagogică,bR.A.b
51. Cross,b T.b „Modelb ofb culturalb competence”b înb Curriculum
Development: b
http://www.preventiontraining.samhsa.gov/LESSONSL/c urrdev.ht
m.b
52. Cucoș,bC.b(1996).b Pedagogie. bIași:bEditurabPoliromb
53. Cucoș,bC.b(2000).b EducaŃia. Dimensiuni culturale și interculturale .b
Iași:bEditurabPoliromb
54. Cucoș,b C.(2002).b PedagogieSediŃia a IISa revăzută și adăugită .b
Iași:bEditurabPoliromb
55. D’Hainaut,bL.b(coord).b(1981).b Programe de învăŃământ șibeducaŃie
permanentă. bBucurești:bEditurabDidacticăbșibPedagogicăb
56. Danish,b S.J.,Taylor,b T.b E.,b Fazio,b R.J.b (2003).b „St imulareab
dezvoltăriib adolescenŃilorb prinb intermediulb sportul uib șib alb
activităŃilorb desfășurateb îb nb timpulb liber”.b În:b Ad ams,b G.R.,b
Berzonsky,b M.D.(Eds.).b Blackwell handbook of adolescence .b
Oxford:b Blackwellb Publishingb (trad.b înb limbab română :b Adams,b
G.R.,bBerzonsky,bM.D.b(2009).b Psihologia adolescenŃei. Manualul
Blackwell ,bIași:bPolirom)bpp.b119j138b
57. Dasen,bM.,bPeregaux,bCh.bRey,bM.b(1999).b EducaŃia interculturală.
ExperienŃe, politici, strategii. Iași:bEditurabPoliromb
58. Dassen,b P.b (1999).b „AdolescenŃăb șib societate:b douăb perspectiveb
interculturale” ,bînbDassen,bP.,bPerregaux,bC.,bRey,bM.b EducaŃia
interculturală. ExperienŃe, politici, strategii .bIași:bEditurabPoliromb
59. DebBono,bE.b(1990).b Lateral Thinking .bLondon:bPenguinbBooks,b
Englandb
60. Debesse M. (1936). La crise d’originalité juvénile, The adolescent
identity crisis. Paris,bAlcanb
61. Debesse,b M.b (subb red.)b (1970). Psihologia copilului și a
adolescentului .bBucurești:bEDPb
62. Delors,b J.b (1996).b Learning: the Treasure Within .bReport to
UNESCO of the International Comission on Education f or the
TwentySFirst Centur. bUNESCOb
63. Delors,b J.b (coord.)b (2000).b Comoara lăuntrică. Iași: Editurab
Poliromb

b 271 b64. Delpree,b N.b (1995).b ProtecŃia drepturilor și libertăŃilor
persoanelor vârstnice. București:bIRDOb
65. Demetrescu,b R.b (1994).b Drepturile omului la vârsta a treia .b
București:bInstitutulbRomanbpentrubDrepturilebOmulu i,bb
66. DirecŃiabGeneralăbComunicarebabParlamentuluibEurope an.b(2008).b
Parlamentul European. bBruxelles:bParlamentulbEuropean,bDirecŃiab
GeneralăbComunicareb
67. Dishman,b R.K.,b Sallis,b J.F.,b Orenstein,b D.b R.b (1985 ).b „Theb
determinantsbofbphysicalbactivitybandbexercise”.bIn :bPublic Health
Rep.,bJournalbofbthebU.S.bPUBLICbHealthbService,bvolum eb100b
No.2,bmarchjapril,bppb158j171b
68. Dodescu,bA.,bHatos,bA.b(coord.)b(2004).b Cum se învaŃă cetăŃenia
activă în România? Rezultate de cercetare și recomand ări de
politici.bOradea:bEditurabUniversităŃiibdinbOradeab
69. Doron,bR.,bParot,bFr.b(2006).b DicŃionar de psihologie .bBucurești:b
EditurabHumanitasb
70. Dulamă,b M.E.b (2002).b Modele, strategii, și tehnici didactice
activizante cu aplicŃtii în geografie. bCluj:bEditurabClusiumb
71. Dumitru,b I.b (2000) , Dezvoltarea gândirii critice și învăŃarea
eficientă.bTimișoara:bEditurabUniversităŃiibdebVest.b
72. Dumitru,bI.b(2008).b Consiliere bpsihopedagogică. Baze teoretice și
sugestii practice, ed.a IISa revăzută și adăugită .b Iași:b Editurab
Poliromb
73. Dumitru,bI.bAl.b(2007).b„SpecificulbînvăŃăriiblabvâ rstabadultă”.bÎnbb
Paloș,bR.,bSava,bS.,bUngureanu,bD.b(coord).b EducaŃia adulŃilor.
Iași:bEditurabPoliromb
74. Dumitru,bI.bAl.b(2008).b Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice
și sugestii practice .bIași:bPolirombb
75. Eccles,b J.,b Bonnieb Barber,b Deborahb Jozefowicz,b Oksa nab
MalenchukbandbMinabVida.b(1999).b
76. Eccles,bJ.,bMidgley,bC.,bWigfield,bA.,bBuchanan,bC. ,bReuman,bD.,b
Flanagan,b C.,b andb MacIver,b D.b (1993 ). Development during
adolescence .bAmericanbPsychologist,b48(2),b90j101.b
77. Eccles,J.(2005):b
http://www.psy.cmu.edu/edbag/WigfieldEcclesMotChap2 j05.docbb
78. Faure,bE . (1972). A învăŃa să fii. UNESCOb
79. Ferguson,bC.,bRamos,bM.,bRudobZ.,bWoodbL .b(2008).RThe SchoolS
Family Connection: Looking at the Larger Picture. A Rev iew of
Current Literature:
http://www.sedl.org/connections/resources/sfclitrev .pdf.b

b 272 b80. Fontaine,b P.b (2007).b Europa în 12 lecŃii. b Bruxelles:b Comisiab
Europeană,bDirecŃiabGeneralăbComunicareb
81. Fontaine,bR.b(2008).b„ÎmbătrânireabpersonalităŃiibî nbviziuneabluib
Erikson”,bîn:b Psihologia îmbătrânirii. Iași:bEditura Polirombb
82. Friedrich,bH.bF.,bMandl,bH.b(1997).b Analiza și promovarea autoS
dirijată de învăŃare. bWeinertb/bMandlbb
83. Frunză,b M.b (2002).b „Circumscriereb terminologicăb șib tematicăb ab
relaŃieib multiculturalismjfeminism”,b înb Journal for the Study of
Religions & Ideologies: b
http://www.jsri.ro/old/html%20version/homepage.htm. b
84. Fuerea,bA.b(2006).b Drept comunitar al afacerilor. bEdiŃiababIIja.b
București:bEditurabUniversulbJuridicb
85. Fuerea,bA.b (2006).b Manualul Uniunii Europene .bEdiŃiabab IIIjbab
revăzutăbșibadăugită.bBucurești:bEditurabUniversulb Juridic,bp.b286j
287b
86. Gal,bD.b(2003).b AsistenŃa socială a persoanelor vârstniceSaspecte
metodologice .bClujjNapoca:bEditurabTodescobb
87. Gal,b D.b AsistenŃa sociala pentru vârsta a treia ,b cursb AsistenŃăb
Socială , RegieLive.ro
88. Gingold,b R.b (1999).b Successful Ageing .b Melbourne:b Oxfordb
UniversitybPressb
89. GîrleanujȘoitu,bD.b(2006).b Vârsta a treia .bIași:bEditurabInstitutuluib
Europeanb
90. Gollob,b R.,b Huddleston,b E.,b Krapf,b P.,b Salema,b M.b H .,b Spajicj
Vrkas,bV.b(2004).b Manual pentru formarea cadrelor didactice în
domeniul educaŃiei pentru cetăŃenie democratică și al educaŃiei
pentru drepturile omului:bb
http://www.tehne.ro/resurse/TEHNE_formarea_cadrelor _didactice
_ECD.pdfb
91. Golu,b M.b (1993).b Dinamica personalităŃii .b București:b Editurab
Genezeb
92. Groza,b A.b (2008).b Uniunea Europeană – Drept instituŃional. b
Bucureștib:bEditurabC.H.Beckb
93. Hendrikse,b G.b (2003).b Economics and Management of
organization ,bMcGrawbHillbEducation,bUKb
94. Henson,b K.T.b (2004).b Constructivist Teaching Strategies FOR
DIVERSE MIDDLESLEVEL CLASSROOMS. b Boston:b Pearsonb
Educationb
95. Hinton,bC.,bMyiamoto,bK.,bDellajChiesa,bB.bCentrebf orbEducationalb
ResearchbandbInnovationb(CERI),bOECD,bFrance.b Brain Research,
Learning and Emotions: implications for education re search,

b 273 bpolicy and practice ,bEuropeanbJournalbofbEducation,Volumeb43,b
Issueb1,bPagesb87j103bPublishedbOnline:b31bJanb2008 b
96. Hoffman,b O.b (1999).b Management. Fundamentele socioumane .b
București:bEditurabVictor.
97. HofstedebG.b(1991).b Cultures And Organizations, Software of the
mind. London: IRIC,bMcGrawb–bHillb
98. Horyna,bL.,bDecker,bL.b(1991).bCommunitybeducationb principles.b
DevelopedbforbthebNationalbCoalitionbforbCommunityb Educationbjb
originallyb printedb inb theb Communityb Educationb Journ al:b
http://www.dpi.state.wi.us/dpi/dltcl/bbfcsp/ceprin. html.b
99. Hungerford,bV.bR.b(1994).bAbprototypebenvironmental beducationb
curriculumbforbthebmiddlebschools.bUNESCOb
100. Iacob,b L.b (1999).b Repere psihogenetice. Caracterizarea
vârstelor școlare, înbCosmovici,bA.bIacob,bL.b(coord.).b„Psihologieb
socială”.bIași:bEditurabPoliromb
101. Ionel,b V.b (2002).b Pedagogia situaŃiilor educative . Iași:b
EditurabPoliromb
102. Ionescu,bI.bI.b(1997).b Sociologia școlii. bIași:bEditurabPoliromb
103. Ionescu,bM.b(2000).b Demersuri creative în predare și învăŃare .b
ClujjNapoca:bEditurabPresabUniversitarăbClujeanăb
104. Ionescu,bM.b(2003).b InstrucŃie și educaŃie. Paradigme, strategii,
orientări, modele. bClujjNapocab
105. Ionescu,b M.b (coord.)b (2007).b " Abordări conceptuale și
praxiologice în știinŃele educaŃiei ".bClujjNapoca:bEditurabEikonb
106. Ionescu,bM.,bRadu,bI.b(coord.).b(2001).b Didactica modernă. bediŃiab
abIIjabrevizuită.bClujjNapoca:bEditurabDaciabb
107. Iosifescu,b Ș.b (2001). Management educaŃional. Ghid
metodologic pentru formarea formatorilor. b București:b Editurab
ProGnosisb
108. Iosifescu,b Ș.(b coord),b (2000).b Manual de management
educaŃional pentru directorii de unităŃi școlare .b București:b
EditurabProbGnosisb
109. Iucu,bR.bB.b(2000).b Managementul și gestiunea clasei de elevi.
Fundamente teoreticoSmetodologice. bIași:bEditurabPoliromb
110. Jaspers,b K.b (1986).b „ CondiŃii și posibilităŃi ale unui nou
umanism”. În:bTexte filosofice .bBucurești:bEditurabPoliticăb
111. Jinga,bI.b(1999).b Uniunea Europeană – RealităŃi și perspective .b
București:bEditurabLuminaLexb
112. Jinga,bI.,bIstrate,bE.b(1998).b Pedagogie. bBucurești:bEditurabAllb

b 274 b113. JoiŃa,bE.b(2000).b Management educaŃional. Profesorul S manager
– roluri și metodologie .bIasi:bPoliromb
114. JoiŃa,b E.b (coord).b (2003).b Pedagogie. EducaŃie și curriculum.
Craiova:bEditurabUniversitariab
115. Jonathon,b F.,b Zaff,b Malanchuk,b O.,b Michelsen,b E.,b E ccles,b J.b
(2004).b Identity Development and Feelings of Fulfillment:
Mediators of Future Civic Engagement
http://www.civicyouth.org/PopUps/WorkingPapers/WP04 Zaff.p
dfb
116. Jordan,bC.,bOrozco,bE.,bAverett,bA.b(2001).b Emerging Issues Rin
School, Family, & Community Connections .bAnnualbSynthesis:b
http://www.sedl.org/connections/resources/emergingi ssues.pdf. b
117. Jude,b I.b (2008).b EducaŃie și socializare. b București:b Editurab
AcademieibRomâneb
118. King,b A.,b Schneider,b B.b (1993).b Prima revoluŃie globală. O
strategie pentru bsupravieŃuirea lumii .bBucurești:bEditurabTehnicăb
119. Knapper,b C.K.,b Cropley,b A.J.b (2000).b Lifelong Learning in
Higher Education .b3rdbed.bLondon:bKoganbPageb
120. Korka,b M.,b Spiling,b O.b (2008).b „Towardsb ab Comprehen siveb
PolicybonbEntrepreneurshipbEducationbinbthebEuropea nbHigherb
Education”.bRevistab Economie teoretică și aplicată ,bnr.b11/2008b
121. Kurtz,bP.bD.,bKurtz,bG.b L,bJarvis,bS.bV.b(1991).b Problems of
maltreated runaway bYouth.bAdolescence,b26b
122. Lerner,b R.b M.,b Petersen,b A.b C.,b BrooksjGunn,b J.b (19 91).b
Encyclopedia of Adolescence ,b 2b vol.b Hardcoverb:b Garlandb
Publishingb
123. Lifelongb Learningb Programmeb 2007j2013.b Guidelines for
Applicants:
http://ec.europa.eu/education/programmes/llp/index_ en.htmlb
124. LifelongbLearningbProgrammeb2007j2013.b How to participate?:
http://ec.europa.eu/education/llp/doc848_en.htmb
125. Lifelongb Learning,b Sectoral programmes : Grundtvig:
http://ec.europa.eu/education/programmes/llp/struct ure/grundtvig
_en.htmlb
126. LorenzijCioldi,b F.,b Doise,b W.b (1996).b RelaŃiile între grupuri:
identitate socială și identitate personală ,bînbNeculau,bA.b(coord.).b
„Psihologiebsocială”.bIași:bEditurabPoliromb
127. M.E.C., Strategia dezvoltării activităŃii educative școlar e și
extrașcolare
128. Macavei,b E.b (2001).b Pedagogie. Teoria educaŃiei. Vol. I
București:bAramis.b

b 275 b129. Maciuc,bI.b(1998).b Formarea formatorilor. Modele alternative și
programe modulare .bBucurești:bEditurabDidacticăbșibPedagogică,b
R.A.b
130. Maciuc,bI.b(2000) . Dimensiuni sociale și aspecte instituŃionale
ale educaŃiei .bCraiova:bEditurabSitechb
131. Maciuc,b I.b (2000).b Elemente de psihopedagogie diferenŃial ă.b
București:bE.D.P.bR.A.b
132. Maciuc,b I.b (2002). BRepere ale instruir ii.b București:b Editurab
DidacticăbșibPedagogică,bR.A.b
133. Maciuc,b I.b (2006). Pedagogie, repere introductive. Craiova:
EditurabSitechb
134. Maciuc,b I.b (2007).b Clasic și modern în pedagogia actuală.
Tratat.bCraiova:bEditurabSitechb
135. Maciuc,bI.b(2007). Framing of Teacher Education as Classroom
Management and Partnership for Quality Teaching ,Bin:B
Innovationsb inb Educationb andb Schoolb Management:Acts b ofb
International Academic and Practicalb Conference,b mayb 28j
30,2007bb
136. Maciuc,b I.b (2007).b Management educaŃional. Formarea
competenŃei manageriale a profesorului .b Craiova:b Editurab
Sitechb
137. Maciuc,b I.b (2009).b Pedagogia diferenŃiată pe vârste. bVol. I.
Copilul înainte de intrarea în școală. Craiova:bEditurabSitechb
138. Maciuc,b I.b (coord.)b (2005).b Școala democraŃiei și formarea
profesorilor .bBucurești:bEditurabDidacticăbșibPedagogicăbR.bA.b
139. Maciuc,b I.b (coord.).b (2004).b Studii de pedagogie diferenŃiată. b
Craiova:bEditurabSitechb
140. Maciuc,bI.,bFrasineanu,bE.b2007.b
www.facultate.regielive.ro/…/a_instrui_pentru_invăŃar ea_perm
anentăS47433.html
141. Maciuc,b I.,b Frăsineanu,b E.b (2005).b „Pedagogieb difer enŃiatăb șib
învăŃarebautoorganizată:bdouăbconceptebcheiebpentru bschimbareab
educatională»b (inb colab.)b șib Nevoiab deb profesorib re flexivib șib
profesionalizareab didactică” ,b înbSchimbări de paradigmă în
știinŃele educaŃiei ,b(coord.bFl.bVoiculescu),bClujjNapoca:bEditurab
RISOPRINTb
142. MackjKirschner,bA.b(2005).b Straight Talk for Today's Teacher.
How to teach so Students Learn. bHEINEMANNbPortsmonth,bNHb
143. MaliŃa,bM.b(2001).b Zece mii de culturi, o singură civilizaŃie. Spre
geomodernitatea secolului XXI. bBucurești:bEditurabNemirab

b 276 b144. Marcu,bV.b(2001).b Drept instituŃional comunitar. EdiŃiababIIja.b
București:bEditurabLuminaLexb
145. Marian,bL.bM.b(2008).b„Efectelebtraininguluibinterc ulturalbasuprab
schimbăriib reciproce”b înb EDUCAłIA AZI .b Anulb I,b nr.b 1,b
București:bEditurabUniversităŃiibdinbBucureștib
146. Marlow,bB.bA.,bPagebL.,b(2005).b Creating and Sustaining the
Constructivist Classrooms .bThousandbOaksbCalifornia:bCorwinb
Pressb4,bSAGEbPublicationsbCompanyb
147. Marshall,bM.b(1993).b AsistenŃa socială pentru bătrâni. bEdiŃiabab
IIja.bBucurești:bEditurabAlternativeb
148. Masari,bG.bA.b(2008).b„EducaŃiabșcolarăbșibpartener iatelebșcoalăj
familiejcomunitate”.b Înb Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice .bEdiŃiababIIja,bcoord.bC.bBîrzeabșib
C.bCucoș.bIași:bEditurabPoliromb
149. McNeil,bJ.b(1996 ). Curriculum. A Comprehensive introduction. b
LosbAngeles:bHarperbCollinsbPublisherb
150. Meyers,b R.b (1993).b EducaŃia pentru pace:
http://www.dadalos.org/frieden_rom/grundkurs_2/begr iff.htmb
151. Minzey,b J.b (2008). BCommunity Education Basic Beliefs: b
http://dpi.wi.gov/fscp/cebb.html.b
152. Momanu,b M.b (2002).b Introducere în teoria educaŃiei .b Iași:b
EditurabPoliromb
153. Neacșu,bI.b(1983).b„ÎnvăŃământulbmodularb–bstrategi ebintegratăbînb
abordareab interdisciplinarăb ab învăŃământului”.b În:b Revista de
pedagogie .bnr.b3.b
154. NeamŃu,bC.b(2003). DevianŃa scolară S Ghid de intervenŃie în
cazul problemelor de comportament ale elevilor. Iași:bEditura b
Poliromb
155. Neculau,bA.b(1983).b A fi elev.bBucurești:bEditurabAlbatrosb
156. Neculau,bA.b(2004).b EducaŃia adulŃilor. ExperienŃe românești .b
Iași:bPoliromb
157. Neculau,bA.b(coord.).b(1999).b 29 de teste pentru a te cunoaște .b
Iași:bPoliromb
158. Neculau,bA.,bCozmab,bT.b(1994).b Psihopedagogie .bIași:bEditurab
SpirubHaretb
159. Negovan,b V.b (2004).b Autonomia în învăŃarea academică –
fundamente și resurse. bBucurești:bEditurabCurteabVeche.b
160. Negovan,bV.b(2007).b Psihologia învăŃării – forme, strategii, stil.
București:bEditurabUniversitarăb
161. NegreŃjDobridor,b I.b (2007).b Teoria generală a curriculumului
educaŃional . Iași:bEditurabPoliromb

b 277 b162. Neveanu,b P.b P.b (1978).b DicŃionar de psihologie .b București:b
EditurabAlbartosb
163. Nicola,b I.b (1994).b Pedagogie .b București:b Editurab Didacticăb șib
Pedagogicăb
164. Nicola,bI.b(2000).b Tratat de pedagogie școlară. EdiŃiababdoua,b
revizuită.bBucurești:bEditurabAramisb
165. OnosebG.b , Onose, G.; Bojan, A.; Popescu, C.; Chendreanu, C.;
Holban, I.; Spânu, A. Adaptation to the third age con cept:
principles and theories. Infomedica,b Romania,b 022b 05b
2008(http://www.infomedica.ro/ojsj
2.2/index.php/infomedica/article/view/28/30)
166. Opran,bC.b(2002).b Managementul proiectului. bBucurești:bEditurab
Universitarăb
167. Oprea,b C.b L.b (2003).b Pedagogie – Alternative metodologice
interactive .b București:b Editurab UniversităŃii:b
http://www.unibuc.ro/eBooks/StiinteEDU/CrengutaOpre a/cuprin
s.htm.b
168. Pavelcu,bV.b(1969).b Din viaŃa sentimentelor .bBucurești:bEditurab
EnciclopedicăbRomânăb
169. Păun,b E.b (1999).b Școala – abordare sociopedagogică. Iași:b
EditurabPoliromb
170. Păun,b E.b (2002).b „Ob lectură ab educaŃieib prinb grilab
postmodernităŃii”.bÎn:bPăun,bE.,bPotolea,bD.b(coord .). Pedagogie.
Fundamentări teoretice și demersuri aplicative .b Iași:b Editurab
Poliromb
171. Păun,bE.,bPotoleabD.b(coord.)b(2002).b Pedagogie. Fundamentări
teoretice și demersuri aplicative. bIași: EditurabPoliromb
172. Postelnicu,b C.b (2002).b Fundamente ale didacticii școlare. b
București:bEditurabAramisb
173. Potolea,b D.b (1983).b „Interdisciplinaritateab conŃinu tuluib
învăŃământului;bobtipologiebșibcâtevabimplicaŃii”.b În:bRevista de
pedagogie ,bnr.b8b
174. Potolea,b D.b (2005).b Evaluarea programelor sociale și
educaŃionale bjbNote de curs .bUniversitateabdinbBucureștib
175. Potolea,b D.,b Manolescu,b M.b (2005).b Teoria și metodologia
curriculumului .bM.Ed.C.:bProiectulbpentrubÎnvăŃământulbruralb
176. Preedy,b M.b (1988).b Approaches to Curriculum Management .b
OpenbUniversitybPressb
177. Prodan,b A.b (1999).b Managementul de succes. MotivaŃie și
comportament. bIași:bEditurabPoliromb

b 278 b178. Radu,bI.b(1998).b„CopilăriabșibadolescenŃa:brepereb psihogenetice”,b
înb Ionescu,b M.b (coord.).b EducaŃia și dinamica ei .b București:b
EditurabTribunabÎnvăŃământuluib
179. Richardson,b V.b (1997).b Constructivist Teacher Education.
Building a World of New Understandings. bLondon:bRoutledgeb
Falmer,bPhiladelphia:bTaylor&FrancisbGroupb
180. Riemannn,bF.,bKleespies,bW.b(2007).b Arta de a te pregăti pentru
vârsta a treia .bBucurești:bEditurabTreib
181. Roco,b M.b (2001).b Creativitate și inteligenŃă emoŃională .b Iași:b
Poliromb
182. Rousselet,bJ.b(1969).b Adolescentul – acest necunoscut .bBucurești:b
EditurabPoliticăb
183. Rowentree,bD.b(1998).b Learn how to study: A realistic approach b
(4thbredesignedbed.).bLondon:bWarnerb
184. Salade,b D.b (2000).b „IndependenŃab individuluib șib obi ectiveleb
educaŃiei” , înbStudii de pedagogie aplicată. ClujjNapoca:bEditurab
PresabUniversitarăbClujeanăb
185. Sallis,bJ.bF.,bProchaska,bJ.J.,bTaylor,bW.C.b(2000) .bA review of
correlates of physical activity of children and ado lescents.
Medicineb&bSciencebinbSportsb&bExercise RVol.b32,bNo.b5,bpp.b
963j975b
186. Sartori,b G.b (2007).b Ce facem cu străinii? Pluralism și
multiculturalism. bBucurești:bEditurabHumanitasb
187. Savicevic,bD.b(1999).b„Adultbeducation:bFrombpracti cebtobtheoryb
building”b Vol. 37.bInbF.bPoggelerb(ed.).b Studies in Pedagogy,
Andragogy, and Gerontagogy. FrankfurtbambMain:bPeterbLangb
188. Schaub,bH.,bZenke,bK.,bG.b(2001).b DicŃionar de pedagogie .bIași:b
EditurabPoliromb
189. Schoddelbach,bH.b(1999).b Cultura în bFilosofie. Curs de bază .b
București:bEditurabȘtiinŃificăb
190. SelfSevaluations of competence, task values, and se lf esteem
http://www.rcgd.isr.umich.edu/garp/articles/eccles9 9e.pdf
191. Shadish,b W.,b Cook,b T.,b Levilton,b L.b (1995)b . Fundamentele
evaluării programelor. Teorii ale practicii .bBucurești:bEditurab
AllbEducationalb
192. Siebert,b H.b (2001).b Pedagogie constructivistă. BilanŃ asupra
dezbaterii constructiviste asupra educaŃiei. b Iași:b Institutulb
Europeanb
193. Simmons,bR.,bBlyth,bD.b(1987).b Moving Into Adolescence: The
Impact of Pubertal Change and School Context ,b editionb 3.b
AldinebTransactionb

b 279 b194. Sion,bG.b(2007).b Psihologia vârstelor .bEdiŃiabab4ja.bBucurești:b
EditurabFundaŃieibRomâniabdebMâineb
195. Skilbeck,b M.b (1984).b SchoolSbased Curriculum Development .b
London:bHarperbandbRowb
196. Stan,b C.b (2001).b Autoevaluarea și evaluarea didactică .b Clujj
Napoca:bEditurabPresabUniversitarăbClujeanăb
197. Stănculescu,b E.b (2008).b Psihologia educaŃiei. De la teorie la
practică.bBucurești:bEditurabUniversitarăb
198. Steinberg,b L.b „Cognitiveb andb affectiveb developmentb inb
adolescence”,bin:bTRENDSbinb Cognitive Sciences bVol.9bNo.b2.b
2005bhttp://www.des.emory.edu/mfp/302/302Steinberg. pdfb
199. Steinberg,b L.,b Sheffieldb Morris,b A.b (2001).b „Adoles centb
development.”b Annual Review of Psychology ,b52:83–110b
200. Stringer,b S.b A.b (1994) . The Psychological Changes of
Adolescence: A Test of Character.
http://scholar.lib.vt.edu/ejournals/ALAN/fall94/Str inger.htmlb
201. Suciu,b C.,b Stan,b D.,b Mihăilă,b M.b (2002).b Drept instituŃional
comunitar. bBucurești:bEditurabLuminabLexb
202. Șchiopu,bU.b(1997).b DicŃionar de psihologie. București:bEditurab
Babelb
203. Șchiopu,bU.,bVerza,bE.b(1981).b Psihologia vârstelor. Ciclurile
vieŃii.bBucurești: EditurabDidacticăbșibPedagogică
204. Șchiopu,bU.,bVerza,bE.b(1997).b Psihologia vârstelor. Ciclurile
vieŃii.bBucurești:bE.D.P.,bR.A.b
205. Șoitu,bL.,bCherciu,bR.D.b(2006).b Strategii educaŃionale centrate
pe elev.bBuzău:bAlphabMDNb
206. Ștefan,bM.b(2000)b EducaŃia extracurriculară .bBucurești:bEditurab
ProHumanitateb
207. Ștefan,bT.b(2006).b Introducere în dreptul comunitar. bBucurești:b
EditurabC.H.Beckb
208. Ștefan,b T.,b AndreșanjGrigoriu,b B.b (2007).b Drept comunitar. b
București:bEditurabC.H.Beckb
209. Tajfel,bH.b(1984).b The Social Dimension .bCambridgebUniversityb
Pressb
210. Taner,bD.,bTanner,bL.b(1980).b Curriculum Development Theory
into Practice .bNewbYork:bMacmillanb
211. łâncu,bO.b(2003).b Drept comunitar material. bBucurești:bEditurab
LuminabLexb
212. Ungureanu,b D.b (1999).b Teoria curriculumSului. b Timișoara:b
EditurabMirtonb

b 280 b213. UniuneabEuropeană.b(2008).b Să descoperim Europa .bBruxelles:b
ComisiabEuropeană,bDirecŃiabGeneralăbComunicareb
214. Văideanub G.b (1988).b EducaŃia la frontiera dintre milenii.
București: EditurabPoliticăb
215. Verza,b E.b (1993).b Psihologia vârstelor. București:b Editurab
HyperionbXXIb
216. Voicu,bM.b(2005).b Politicile comunitare în constituŃia Uniunii
Europene .bBucurești:bEditurabLuminaLexb
217. Voiculescu,bF.b(2004).b Analiza resurseSnevoi și managementul
strategic în învăŃământ. București:bEditurabAramisb
218. Wlodkowski,bR.bJ.b(1999).b Enhancing adult motivation to learn:
A comprehensive guide for teaching all adults – 2nd edition. Sanb
Francisco:bCA.bJosseyjBassbIncb
219. WolmanbB.,b(1998).b Adolescence: biological and psychological
perspectives .bWestport,bCT,bGreenwood,bPressb
220. Zavalloni,bM.b(1973).b„L´identitebpsychosociale,bun bconceptbablab
recherchebd´unebscience”,bînbMoscovici,bS.b(ed.).b Introduction a
la psychologie sociale ,bParis,bLarousse,b1bvol.b2,b245j265b
221. Zlate,bM.b(1999).b Eul și personalitatea. bBucurești:bEditurabTreib
b
Webografie:B
b
1. http://eurjlex.europa.eu/ro/index.htmb
2. bhttp://europa.eu/index_ro.htmb
3. http://www.anpcdefp.ro .B
4. bhttp://www.articole.famouswhy.ro/b
5. http://www.dezvoltarepersonala.info/index2php?optio nb
6. http://www.didactic.ro/b
7. http://www.educativ.ro/b
8. bhttp://www.euractiv.ro/uniuneajeuropeanab
9. http://www.europarl.europa.eu/topics/default_en.htm b
10. http://www.europarl.europa.eu/topics/default_ro.htm b
11. http://www.lefo.ro/b
12. http://www.peaceeducation.org.uk/educationjforj
peace/p2_articleid/11b
13. http://www.resursejtineret.rob
14. www.scoalaparintilor.ro/scoala/studiujprivindjviole ntajinj
mediuljscolar
15. http://ec.europa.eu/).b
16. www.cnfis.rob
17. www.edu.rob

b 281 b18. www.eurojed.rob
19. www.tehne.rob