Irimia Beatrice, FABIZ, Anul III [607665]

Irimia Beatrice, FABIZ, Anul III
Profesor Coordonator: Lect. univ. dr. Vladimir Aurelian Enăchescu ROLUL LEADERSHIPULUI IN EDUCATIE

1
Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 2
Obiectivele leadershipului educațional ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 4
Valorile leadershipului educațional ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 5
Resp onsabilitățile unui lider educațional ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 7
Efectele leadershipuilui asupra învățării elevului ………………………….. ………………………….. ……………………. 8
Măsuri pentru sprijinirea leadershipului în educație ………………………….. ………………………….. ……………….. 9
Perspective ale Uniunii Europene ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 11
Conc luzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 12
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 13

2
Introducere

Leadershipul este deseori văzut c a unul dintre cele mai importante și efective răspunsuri la
provocările și oportunitățile prezente în contextul global. Definițiile leadershipului sunt numeroase
și variate. Pentru introducerea conceptului, vor fi prezentate câteva definiții pentru a transmite
ideile cheie, fiind în același timp cel mai des întâlnite (Leadership, 2017).
Rost descrie leadershipul ca pe o “relație de influență între lideri și colaboratori care urmăresc
schimbări ce reflectă progre sul mutual” (Rost, 1991), în timp ce Kouzes și Posner consideră
leadershipul c a pe “o artă de a -i mobiliza pe ceilalți să -și dorească să muncească pentru aspirații
comune” (Kouzes & Posner, 1995). Teme comune privind influența, schimbarea și relația lider –
adept apar din aceste definiții cât și din altele. Senge, spre exemplu, descrie leadershipul ca pe o
“capacitate a comunității umane de a -și împărtăși viitorul, și în mod particular, de a susține
procesele de schimbare necesare în acest sens” (Senge, 1999) .
Așa cum se poate observ a din definițiile de mai sus, cele mai multe reflectă leadershipul prin
prisma ipotezei conform căreia leadershipul este procesul în care o persoană exercită o influență
intenționată asupra altor persoane pentru a le ghida, structu ra și facilita activitățile și relațiile într –
un grup sau organizație (PretoriaUniveristy, 2002).

Fiind un concept atât de complex, care încorporează abilități de a conduce în relațiile inter -umane,
acesta poate fi aplicat în orice ramură de activitate, nefiind important domeniul, ci mai mult modul
în care este aplicat. Deși inițial se vehicula accepțiunea conform căreia leadershipul este aplicat cu
precădere în domeniul business, în ultimii ani, s -a descoperit că leadershipul este nu numai posibil
de uti lizat în orice domeniu, cât și imperios necesar. Exemple em blematice ce reflectă abilități de
leadeship în diverse domenii pot fi legate de Napoleon Bonaparte, Abraham Lincoln, Nelson
Mandela, lista putant fi imultita probabil de sute sau mii de ori. Astfe l, se pot deriv a numeroase
exemple de domenii în care leadershipul poate fi aplicat. În mediul business, orice conducător de
echipa are nevoie de acest set de abilități pentru a -și putea motiva coechipierii să lucreze cot la cot
pentru a atinge scopurile o rganizației. În ramur a medicală, un șef de secție va utiliza tehnici de
leadership pentru a putea face fiecare medic sau asistent să coopereze și să ducă la bun sfârșit orice
caz medical. În mediul construcțiilor, orice șef de șantier își va conduce echipa pentru a putea

3
realiza în final orice structura. Așadar, ca în orice alt domeniu, și mediul educațional are nevoie
de leadership.
Liderii în managementul educației înfruntă diverse provocări în mediul competitiv, mereu în
schimbare din zil ele noastre. Creșterea continuă a cererilor superiorilor, provocările financiare, ale
facultății și ale elevilor sau studenților conturează o societate turbulență în care administratorii
trebuie să prospere. Unul dintre factorii cheie care fac un lider efi cient în această situație, este
aplicarea abilităților necesare de leadership. Cu toate acestea, liderii în instituțiile din domeniul
educației sunt în general membrii ai facultăților, care nu au beneficiat în trecut de experiențe care
au necesitat abilită ți de leadeship. În acest sens, pregătirea anterioară și dezvoltarea abilităților sunt
practic inexistente și constau cu precădere în pregătirea la locul de muncă. Din moment ce
abilitățile de leadership sunt abilități ce pot fi dezvoltate, traininguri for male ar trebui puse în
practică înaintea preluării unui post în administrație.
Cu privire la cercetările asupra leaderishipul în educație, acestea pot fi considerate în deficit, cele
mai multe cercetări urmărind mediul business (Vroom, 1984). Acest aspect se poate explic a prin
prisma faptului că leaderii universităților nu sunt atât de deschiși când vine vorba despre cercetări.
Multe dintre studiile ce au urmărit acest cadru, au avut că focus fie profesorii c a lideri ai elevilor,
fie s-au canalizat pe învăț ători c a lideri ai școlii (Kalargyrou, 2012). Cercetătorii au prezentat
numeroase definiții pentru leadershipul educațional, ce continuă să fie revizuite și
redefinite (Scribner & Bradley -Levine, 2010). Numeroși cercetători privesc leadershipul
educațional ca pe o serie de activități și funcții efectuate de indivizi, precum vice -cancelari, decani,
șefi de departamente în cadrul universităților (Gmelch, 1993). C a alternativă, leadershipul
educațional este folosit pentru a descrie caracteristicile sau calităț ile unui individ, recunoscut de
ceilalți drept lider educațional (Fisher & Koch, 1996). Astfel, acest concept este folosit fie c a
funcție a unui departament, independent a de individul ce deține acea funcție, sau este descris c a o
trăsătură particulară, și nu ca pe ceva care poate fi imitat.

Leadershipul educațional a devenit o prioritate în politica programelor educaționale la nivel global.
Acesta joacă un rol crucial în redefinirea rezultatelor educației prin influențarea motivației și
capacităților at ât a profesorilor, cât și a climatului școlar și al mediului. Leadershipul educațional

4
este vital pentru a îmbunătăți eficient a și pertinent a educației. Responsabilitățile aferente ar trebui
definite prin înțelegerea practicilor necesare pentru a îmbunătăț i predarea și învățarea.

Obiectivele leadershipului educațional

Conducerea la emanciparea unor indivizi spre a lua decizii este privită c a principalul scop al
liderilor, când mecanismul de responsabilitate include asigurarea membrilor comunității
oport unitatea de a -și expune problemele și îngrijorările. Alte obiective ale leaderhsipului
educațional includ (Leithwood, Louis, Anderson, & Wahlstrom, 2004):
Împuternicirea altora spre a lua decizii majore – Acesta este un scop primar pentru lideri când
mecani smul de responsabilitate include acordarea unei influențe mai puternice vocii membrilor
comunității, cum ar fi cazul consiliilor școlare, unde părinții au de asemenea părerea lor; totodată,
încurajarea deciziilor pe baza unor date concrete este parte din a cest obiectiv. Liderii trebuie să
creeze posibilități pentru indivizi, pentru că aceștia să fie capabili să ia decizii importante, care se
pot dovedi a fi benefice pe lungă durata instituției.
Dezvoltarea și implementarea planurilor de îmbunătățire a școl ilor- Când școlile trebuie să pună
în practică aceste planuri, c a în majoritatea școlilor, liderii școlii sunt nevoiți să dezvolte
competențe asociate cu planificarea productivă și implementarea acestui fel de planuri. Majoritatea
liderilor în acest caz au nevoie de capacități de planificare strategică.
Sprijinirea și evaluarea dezvoltării calității de profesor – Liderii educațional i trebuie să fie destul
de capabili încât să -și adapteze programul educațional la cerea locală cu privire la profesori. Liderii
trebuie să implementeze măsur i care să promoveze lucrul în echipa între profesori și să se implice
în monitorizarea, evaluarea și dezvoltarea profesională a profesorilor. Profesorii ar trebui să fie
pragatiti întru -un mod eficient și ar trebui să aibă cunoștințe legate de modul de a satisface nevoile
studenților, deci, rolul important liderilor educaționali este să susțînă, sa evalueaz e și să contribuie
la devzoltarea calității profesorilor (Pont, Nusche, & Moorman, 2008).

5
Setarea obiectivelor, evaluare a și responsabilizarea – Când obiectivele sunt formulate, atunci liderii
educaționali sunt nevoiți să evalueaz e avantajele și dezavantajele și să se asigure că eforturile
necesare vor duce la îndeplinirea acestora. Este vital pentru cei ce fac parte din ins tituțiile
educaționale să -și asume responsabilitățile și să lucreze într -un mod profesional. Politicienii
trebuie să se asigure că liderii școlilor au înclinații spre direcții strategice și să le mărească acestora
capacitatea de a dezvolt a planuri și obiec tive pentru școli, monitorizându -le în același timp
progresul, utilizând date pentru progres.
Managementul financiar și al resurselor umane – Managementul resurselor umane este considerat
o arie crucială, pe care liderii educationali sunt obligați să o ia î n considerare. Politicienii pot
îmbunătăți abilitățile de management financiar ale echipelor de lideri educaționali prin oferirea de
traininguri și institu irea unui manager pentru latura financiară în cadrul echipei de lideri sau
oferi rea de servicii de c onsultanță financiară instituțiilor educaționale. Mai mult decât atât, liderii
educaționali ar trebui să -și exercite influenț a asupra deciziilor privind recrutarea, pentru a facilita
compatibilitatea între candidați și cererile instituțiilor educaționale.

Valorile leadershipului educațional

Valorile și standardele lidershipului educațional au fost indicate precum
urmează (EducationDevelopmentTrust, 2014) :

Definirea viziunea valorilor și a direcției – Liderii educaționali eficienți au o puternică și clară
vizualizare, cât și un set de valori pentru instituțiile lor educaționale. Acestea sunt în mod
cuprinzător influențate atât de acțiunile lor, cât și de ale altor indivizi. În același timp, ele sunt
colective, clar înțelese și susținute d e toți membrii. Acestea acționează c a standard în raport cu
care dezvoltarea, actele legislative și ingenuozitatile au fost instituite.

6
Îmbunătățirea condițiilor predării și învățării – Liderii educaționali au indentificat nevoia de a
ameliora condițiile în care calitatea predării poate fi exploatată la potențial maxim pentru că
performanță studenților să fie sporită. Aceștia au dezvoltat strategii pentru a îmbunătăți clădirea și
serviciile școlilor. Prin schimbarea mediului fizic al școlilor și îmbunătățir ea claselor, liderii
educaționali au confirmat conexiunea vitală dintre condiile superioare de pre dat și învățat și bună
starea și împlinirea atât a profesorilor cât și a studenților.
Restructurearea organizației: Redefinirea rolurilor și responsabilități lor- Liderii educaționali ce
sunt determinați și au redefinit structurile lor organizaționale, au redefinit rolurile și au propagat
leadershipul în moduri care au încurajat implicarea personalului. Acest lucru a dus la rândul lui la
multiple oportunități p entru formarea studentului. Deși natur a și plasarea în timp au variat de la
instituție la instituție, acestea au dezvoltat un tipar ce încuraja participarea în luarea deciziilor la
fiecare nivel.
Îmbunătățirea procesului de predare -învățare – Liderii educaț ional i orientați către rezultate au
urmărit în mod frecvent diverse moduri inovative de a îmbunătăți predatul, învățatul. Aceștia au
asigurat un mediu de lucru sigur pentru că profesorii și personalul să încerce noi metode și strategii
care ar putea fi mai eficiente. În mediile în care aceste idei au fost puse în practică, personalul a
răspuns în mod pozitiv oportunității. Acest lucru a schimbat modul în care aceștia se priveau c a
profesioniști și a intensificat fiecăruia nivelul de eficacitate și au sporit satisfacția la locul de
munda, lucr u ce a influențat în mod constructiv modul în care aceștia comunicau cu studenții sau
cu alți membrii ai personalului.
Reproiectarea și îmbunătățirea Curriculum -lui – Liderii educaționali pun accent pe reproiectare a și
redefinirea curriculum -lui c a mod de a dezvolt a și a prelungi implicarea și îmbunătățirea
realizărilor. Rezultatele academice nu sunt privite c a fiind în competiție cu dezvoltarea personală
și socială. Mai de grabă aceste două concepte merg mâna în mâ na. Curriculum -ul a fost modificat
pentru a crește oportunitățile de învățare și a major a accesul studenților. Aceștia învață cu plăcere
și își îmbunătățesc eficient a atunci când curriculum ul este îmbogățit.

7
Îmbunătățirea calității predării – Liderii educ aționali pun la dispoziție oportunități ce au potențialul
de a duce la dezvoltare și la învățarea profesională. Aceștia contribuie la ridicarea stnadardelor,
susținerea motivației și dedicației și retenția personalului. Calitatea profesorilor poate fi
îmbu nătățită prin oferirea de traininguri, organizarea de workshopuri privind modul de
implementare a proceselor de predare -învățare într -o manieră eficientă, făcând față în același timp
problemelor și dificultăților, mențînând disciplină în cadrul mediului ed ucațional șamd.

Responsabilitățile unui lider educațional

Responsabilitățile unui lider educațional se concentrează pe următoarele
arii (ThePraxisStudyCompanion, 2017) :
Un lider educațional trebuie să analizeze multiple surse de informații și date le gate de practicile
curente, înainte de a dezvolt a sau a revizuii obiectivele. Din această cau za, analiz a școlii este
imperioasă. Sunt obținute date despre diferite aspecte ale școlii, precum metodele de predare –
învățare, tehnicile de evaluare, utilizarea t ehnologiei, organizarea de concursuri evenimente,
sistemul de apreciere, etc. Informațiile obținute sunt analizate, urmărite fiind erori și inconsistente
și locurile ce necesită îmbunătățiri. Astfel, colectarea și analiz a datelor este considerată o
respons abilitate primară pentru liderii educaționali.
Implementarea viziunii ce stabilește așteptări mari pentru studenți cât și pentru profesori este o
zona importantă. Este vitală dezvoltarea unui plan care să transforme idealurile și obiectivele
instituției în realitate. Liderii educaționali decid dacă așteptările sunt măsurabile, precise și
conectate obiectivelor. Este vitală punerea în funcțiune a măsurilor adecvate, necesare pentru
atingerea scopului și a obiectivelor. Informații referitoare la aceste obie ctive și modul de a le atinge
trebuie să fie comunicate atât studenților, cât și întregului personal.
Liderii educaționali trebuie să stabilească obligații și responsabilități comune printre membrii
personalului și cei ai comunității pentru a selecta și a implementa viziunea și scopurile. Este

8
crucială construirea unanimității și a unui plan pentru a distribui responsabilitățile.
Responsabilitățile personalului sunt și ele unice, fiind realizate în concordanță cu direcțiile și
ghidarea liderilor, care sunt însărcinați cu delegarea de responsabilități pentru fiecare membru al
instituției.
Este vital să fie create structuri, proceduri și relații care țin cont de timp și resurse, care duc la
predarea colaborativă și la o comunitate orientată către învățare. Pr omovarea beneficiilor comune
și distribuirea responsabilităților printre profesori și comunitățile orientate către învățare.
Profesorii și studenții ar trebui să lucreze colaborând, pentru a facilita procesele de predare și
învățare. În cazul întâmpinării unor dificultăți, probleme, liderul educațional intervine pentru
asistență.

Efectele leadershipuilui asupra învățării
elevului

În cadrul instituțiilor educaționale, obiectivul primar este îmbunătățirea învățării elevului. În
scopul acestei îmbunătățir i, indivizii sunt nevoiți să introducă un curriculum bine organizat, cât și
strategii instructive. Metodele de predare -învățare ar trebui să fie corespunzătoare și în
concordanță cu nevoile și cererile elevilor. Comunicarea eficientă între profesori și ele vi,
consilierea adecvată și ghidarea ar trebui să fie accesibile pentru elevi, pentru a -i ajută cu soluțîi
la problemele acestora. Liderii educaționali ar trebui să fie capabili să ofere asistență colegilor
pentru a -i ajut a să-și ducă la bun sfârșit respo nsabilitățile într -o manieră adecvată. Este important
pentru lideri să obțînă cooperarea și sprijinul părinților pentru a facilita dezvoltarea elevului.
Sprijinul părinților poate fi obitnuit doar prin stabilirea unui raport de înțelegere și
cooperare (Leithwood K. , Louis, Anderson, & Wahlstrom, 2004).
Elevii din instituțiile educaționale sunt diferiți unul față de celălalt din diferite perspective.
Acestea se referă la faptul că aceștia au diferite capacități de a învaț a, diferite abilități, puncte de

9
vedere și moduri de a comunica. Acești elevi se descurcă bine în timpul orelor și care nu au nevoie
de prea multă ghidare din partea profesorilor. Aceștia sunt capabili să înțeleagă conceptele în doar
o singură ora și punerea în practică îi face să obțînă rezultate foarte bune. Pe de altă parte, există
și elevi care nu prezintă prea mult interes pentru studiu, nu acordă prea multă atenție sau
concentrare asupra temelor. Acești elevi au nevoie de ghidare și direcții pentru a se descur ca mai
bine. În a cest sens, liderii educaționali sunt considerați imperativi. Ghidarea corespounzatoare,
consilierea și metodele de training vor contribui la îmbunătățirea performanței acestor elevi.
Accentul larg pe îmbunătățirea leadershipului este cheia către implementa rea cu succes a
reformelor de mare anvergură (Leithwood K. , Louis, Anderson, & Wahlstrom, 2004).
Efectele leadershipului educațional sunt considerate a fi cele mai mari în cazurile în care sunt cel
mai mult necesare. Spre exemplu, în cadrul instituțiilor educaționale, pe lângă educație, progres și
dezvoltarea studenților, implementarea funcțiilor manageriale este necesară. Acceste funcții sunt
în zona de planificare, organizare, conducere, control și resurse umane. Aceste funcții trebuie să
opereze într -o manieră adecvată. Liderii ar trebui să aibă capacitatea să rezolve fiecare dintre aceste
funcții, lucru ce poate avea că efect productivitatea și bună -starea. Pe de altă parte, când liderii nu
au aceste capacități, când nu pot rezolva aceste probleme și nu pot ghida studenții sau alți membrii
ai instituției, acest fapt poate duce la dificultatea realizării obiectivelor. Astfel, efectele
leadershipului asupra elevilor sunt pozitive prin prisma capacităților, calităților, creativității și
ingeniozității.

Măsuri pentru sprijinirea leadershipului în
educație

Aceste măsuri pentru sprijinirea leadershipului educațional au fost identificate c a
fiind: (CambridgeInternationalExaminations, 2015) :

10
În instituțiile educaționale, este prezența nevoia pregătirii, for mării și dezvoltării liderilor.
Leadershipul efficient este implementat în două arii: cea a instituțiilor educaționale și a
organizațiilor. În ambele cazuri, liderii educaționali trebuie să muncească și să exerseze pentru a –
și putea îmbunătățîi performanțe le. Cu toate acestea, funcțiile liderilor ar trebui să fie acompaniate
de activității în afar a școlii. Acestea includ sporirea cunoștințelor și cunoașterea diferitelor
abordări, teorii și lucrări, cât și interacțiunea cu alți colegi din alte școli și domen ii.
Activitățile de îndrumare de tipul “mentoring, coaching” se pot dovedi a fi extrem de avantajoase
liderilor nou recrutați. Pe lângă calificări, capacități și experiență, este necesarea îndrumarea și în
zone precum posturi și funcțîi, asttel încât să po ată deveni îndeajuns de calificați și competenți
pentru a implementa funcțiile și obiectivele acestora. Pe lângă deținerea autorității și a controlului,
activitățile de mentoring și coaching contribuie la dezvoltarea capacitatior liderilor, întrucât și
aceștia pot întâmpin a dificultăți și pot avea nevoie de asistență.
Utilizarea calităților și expertiz a liderilor. Experiențele anterioare ale indivizilor ce au deținut
funcțîi de leadership ii pot face îndeajuns de calificați pentru a duce la capăt îndatoriri le din alte
instituții. Deși liderii pot fi extrem de competenți în ceea ce întreprind, nu mereu pot deveni buni
mentori. Atfel, este important pentru aceștia să îndeplinească sarcinile într -o manieră moderată.
Aceștia nu ar trebui să se suprasolicite, deo arece prea multe atribuții într -o anumită perioada de
timp pot duce la rezultate nedorite.
Identificarea calităților de lider și a potențialului. Acestea ar trebui să fie supravegheate de
directorul fiecărei instituții. Din punct de vedere al leadershipul ui, individul obține oportunitatea
de a-și utiliza propriile capacități pentru a aduce beneficii comunității. Astfel, liderul trebuie să se
asigure că fiecare individ ce lucrează în respectiv a instituție, își folosește calitățile pentru a duce
la bună -starea comunității.
Dezvoltarea echipelor de lideri este extrem de importantă, la fel cum este și repartiția
leadershipului. Instituțiile educaționale nu au nevoie decât de un lider, ci de o întreagă echipa,
alcătuită din șefi de departamente, vicepreședinți, decani, sau directori. Fiecare dintre aceștia au
responsabilitățile și funcțiile proprii. Aceștia organizează întruniri, implementează reguli și sunt
responsabili pentru funcționarea eficientă a instituțiilor educaționale. De aceea, repartiția
leadershipul ui trebuie coordonată într -o manieră adecvată.

11
Luarea în considerare a programelor ce privesc leadershipul adresat studenților este semnificativ
pentru progresul acestora. În instituțiile educaționale și studenților le sunt prevăzute oportunități
pentu a -și asum a roluri de lideri. Aceștia pot opta pentru a deveni șefi de clasa, de grupe, de echipe
privind diverse proiecte,etc. Aceste oportunități dezvoltă capacități în rândul elevilor, aceștia
învățând cum să -și pună în aplicare atribuțiile într -un mod per tinent. Astfel, aceștia capătă mai
multă încredere de sine și pun mai mult efort în propria dezvoltare.

Perspective ale Uniunii Europene

La nivelul Uniunii Europene, Consiliul Uniunii Europene consideră că leadershipul educațional,
poate deveni atractiv prin (TheCounciloftheEU, 2013):
-asigurarea profesionalismului c a metodă de a atrage cei mai capabili candidați
-facilitarea accesului liderilor spre dezvoltarea predării și învățării în cadrul instituțiilor, incluzând
căutarea unui echilibru între sarci ni administrative și sarcini legate de predare și învățare
-exploatarea și dezvoltarea unor metode atractive de formare și dezvoltare profesională continuă
pentru liderii educaționali, cuprinzând și colaborarea cu alte părți pentru schimb de experiență și
cooperare
-promovarea lucrului în echipa și a mediil or flexibile, de exemplu facilitarea creării unor echipe
ad-hoc pentru a face față unor provocări specifice
-promovarea unor măsuri specifice, învățare bilaterală și schimbul de bune practici, cu scopul d e
a încuraja echilibrul între bărbați și femei în leadershipul educațional
În altă ordine de idei, metode inovative în privința leadershipului educațional pot fi considerate:
-luarea în considerare a nevoilor instituțiilor educaționale și aplicarea de măs uri cu privire la
calitatea selecției viitorilor lideri

12
-recunoașterea și promovarea potențialului personalului instituțiilor, în mod particular prin
“leadershipului distributiv”
-stimularea tehnicilor inovative de predare și învățare, incluzând utilizarea Tehnologiei informației
și a comunicațiilor și a resurselor educaționale atât c a mijloace pedagogice, cât și c a instrument
managerial.

Concluzii

Leadershipul educațional este în principal asociat cu consolidarea învățării și dezvoltării elevului.
Alte arii care trebuie luate în considerare de către liderii educaționali fac referire la misiunea,
viziunea, valorile și standardele instituțiilor educaționale, etică și normele profesionale, egalitate,
metode de predare -învățare, folosirea tehn ologiei, supervizarea funcțiilor administrative, tehnice,
manageriale pentru a duce la dezvoltarea școlilor.
Leadershipul educational este extrem de important, posibil chiar imperios in unele cazuri. Nevoia
acestuia se manifesta prin nevoia intregii insti tutii de a fi condusa intr -un anumit mod, spre anumite
scopuri. Mai mult decat atat, leadershipul educational este necesar si din perspectiva elevului, care
trebuie bine monitorizat, iar pe de alta parte, are nevoie de un exemplu de lider pentru a -l urmari
in viata.
In Europa si implicit in tara noastra, leadershipul educational primeste din ce in ce mai multa
importanta si multilateratilitate. In contextul unor schimbari si neclaritati ce au aparut si s -au
aprofundat in ultima perioada, domeniul educationa l este actorul principal in dezvoltarea socio –
economica. Asadar, este imperios necesar ca viitoarea generatie de lideri din sectorul educational
sa fie capabili si dezvoltati pentru a duce la progresul intregului domeniu.

13
Bibliografie

CambridgeInternationalExaminations. (2015). Educational Leadership. Retrieved from
https://www.cambridgeinternational.org/images/271192 -educational -leadership.pdf
EducationDevelopmentTrust. (2014). Successful School Leadership. Retrieved from
https://www.educationdevelopmenttrust.com/~/media/EDT/Reports/Research/2015/r –
successful -school -leadership.pdf
Fisher, J., & Koch, J. (1996). Presidential leadership: Making the difference.
Gmelch, W. &. (1993). Leadership skills for department chairs.
Kalargyrou, V. (2012). LEADERSHIP SKILLS IN MANAGEMENT EDUCATION. University of New Hampshire
Academy of Educational Leadership Journal .
Kouzes, J., & Posner, B. (1995). The leadership challenge.
Leadership, U. o. (2017). (Global Definitions of Leadership and Theories of Leadership Development:
Literature Review .
Leithwood, K., Louis, K., Anderson, S., & Wahlstrom, K. (2004). How leadership influences student
learning. Wallace Foundation .
Leithwood, K., Louis, K., Anderson, S., & Wahlstrom, K. (2004). How Lea dership influences Student
Learning. Retrieved from http://www.wallacefoundation.org/knowledge –
center/Documents/How -Leadership -Influences -Student -Learning.pdf
Pont, B., Nusche, D., & Moorman, H. (2008). Improving School Leadership. OECD, VOLUME 1 :
POLITIQ UES ET PRATIQUES .
PretoriaUniveristy. (2002). LEADERSHIP THEORIES AND MODELS ,Univeristy of Pretoria2002).
Rost, J. (1991). Leadership for the twenty -first century.
Scribner, S. M., & Bradley -Levine, J. (2010). The meaning(s) of teacher leadership in an urban high school
reform. Education Administration Quarterly , 491 –522.
Senge, P. K. (1999). The dance of change. New York: Doubleday). New York: Doubleday .
TheCouncilo ftheEU. (2013). Council conclusions on effective leadership in education.
ThePraxisStudyCompanion. (2017). Educational Leadership: Administration and Supervision.
Vroom, V. (1984). Organizational processes and talent learning. College and university organ ization
insights from the behavioral sciences , 129 -148.