I.PEZENTAREA SITUAȚIEI ACTUALE A COMUNEI DRAJNA [304333]

Introducere

Noțiunea de „dezvoltare durabilă” a început și în România să fie din ce în ce mai des utilizată. [anonimizat] a compromite ca generațiile viitoare să își asigure propriile necesității. Dezvoltarea durabilă susține o [anonimizat], [anonimizat], luate ca inseparabile și interdependente. [anonimizat]. Odată cu elaborarea in anul 1998 a Strategiei de Dezvoltarea Durabilă a României, a [anonimizat], orașelor și comune din România.

Am ales să realizez planul de dezvoltare durabilă al comunei Drajna pentru a [anonimizat] a acestora pentru asigurarea dezvoltării zonei. Și de asemenea pentru promovarea comunei ca zonă cu potențial turistic ridicat. [anonimizat],tradiții și obiceiuri vechi.

I.PEZENTAREA SITUAȚIEI ACTUALE A COMUNEI DRAJNA

1.Așezare geografică

Drajna este o [anonimizat], România, cu o suprafață de 55,66km2 [anonimizat], la 6 [anonimizat] 40 [anonimizat] 100 de km de București.

Numele comunei vine de la denumirea pârâului Drajna care o străbate de la nord către sud. Comuna Drajna este străbătută de șoseaua județeană DJ 102B, care o [anonimizat]1A, și spre est de Posești. [anonimizat]203, care o [anonimizat]203 se ramifică DJ102N, care duce spre vest la Teișani.

Figura nr.1-Poziția comunei Drajna în județul Prahova (http://images.google.ro

Comuna Drajna se învecinează:

– la sud: [anonimizat]

– la est : [anonimizat]: [anonimizat]: comunele Izvoarele și Teișani

Comuna Drajna este formată din satele:

Cătunu, Ciocrac, [anonimizat], Făget, Ogretin, Piatra, Pițigoi, Plai, Podurile, Poiana Mierlei .

Figura nr.2 –satele componente ale comunei Drajna

2. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], trăind în sărăcie și întuneric.

Până la 1864 [anonimizat], au fost clăcașii boierilor din acea perioadă. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], care în perioada anilor 1600 s-au vândut ca „șerbi” sau „rumâni” boierilor din acel timp. Începând cu anul 1631, [anonimizat], [anonimizat], boierului Hrizea din Drajna.

[anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat], pentru a-și ține zilele de azi pe mâine. Cei ce nu se supuneau zilnic la clacă, erau aruncați de către boier în „groapa ursului”, din pivnița castelului boieresc. În zilele când nu ieșeau la clacă, țăranii erau luați de acasă de către armașii (oameni însărcinați cu pedepsirea corporală a clăcașilor și cu aducerea la îndeplinire a poruncilor boierești).

După decretarea legii rurale din 14 august 1864, în primăvara anului 1865 se face împroprietărirea clăcașilor comunei Drajna de Jos, cu pământ din moșia boierului Elena Kretzulescu, pentru care țăranii au plătit bani grei boierului ca despăgubire.

În anul 1864, în satul Drajna de Jos au fost împroprietărite 323 de familii , aproape mai mult de 1/3 din ele erau pălmași, din moșia boierilor Filipescu iar în Drajna de Sus au fost doar 18 care au primit 44 ha de pământ de pe moșia lui Moise Pănculescu (decedat la vremea aceea). Între anii 1907-1922 o parte din țăranii comunei iau de la boierul locului pământ în arendă pe bani, pe care îl lucrează asociați în așa zisă ”Obște”. Viața grea a locuitorilor acestei comune continuă și exploatarea se întărește în timpul ocupației germane în primul război mondial 1916-1918. În această perioadă, la castelul Filipescu se instalează un spital nemțesc și un mare centru de prelucrare a laptelui. Toți locuitorii comunei erau obligați să aducă aici nemților o mare cantitate de lapte și ouă la un preț foarte redus. În urma primului război mondial 1921-1922, pentru a liniști țărănimea sărăcită de pe urma războiului și a ocupației germane, țăranilor demobilizați, țăranilor fără pământ li se dă pământ în două rânduri. La această împroprietărire a țăranilor cu pământ din moșia boierului Elena Kretzulescu, o parte din locuitorii comunei cer mai mult iar peste 250 de familii sunt împroprietărite în Comuna Principesa Elena din Ialomița azi Comuna Gheorghe Doja. Ei primesc acolo câte 5 ha și loc de casă. Pentru pământul primit în 1921-1922, țăranii noștri despăgubesc pe boier, plătind bani pentru pământ, pentru măsurarea lui și chiar pentru pietrele de hotar. Cei care au primit pământ prin această împroprietărire din 1921-1922, nu au fost stăpâni dintr-o dată pe locul primit, ci până la răscumpărarea lui definitivă, îl primeau de la boier sub formă de arendă pe câte un an. Pentru a strânge suma necesară răscumpărării pământului, cât și pentru a-și procura uneltele și vitele necesare lucrării lui, mulți țărani se îndatorau la boierii satului de atunci, chiaburi proveniți din negustori. Aceștia exploatează pentru suma împrumutată forța de muncă a țărănimii noastre.
În anul 1925 se formează cele 3 comune rurale:

Drajna de Sus la 1925:

Comună rurală formată din 1 sat: Drajna de Sus, acesta avea 1574 de locuitori, și două biserici: una construită în 1852 de și alta construită în 1872 de locuitori și denumită Biserica Bolânceștilor.

Drajna de Jos la 1925:

Comună rurală formată din 2 sate: Drajna de Jos și Făgetu, acestea aveau 3866 de locuitori,  o școală din 1870 în care învățau 70 de băieți și 2 biserici: una construită de moșierul Alexandru Filipescu în 1844 și o alta zidită în 1879. În această comună, pe râul Teleajen funcționau două mori de apă și o pivă, iar pe râul Drajna, în cătunul Făgetul exista o altă moară de apă.

Ogretinul la 1925:

Comună rurală formată din 3 sate: Cătunu, Ogretinul, Poiana Mierlei,acestea aveau 2584 locuitori, o școală înființată în 1886 în care învățau 87 de elevi, o biserică zidită la 1817 și două mori de apă pentru măcinat grâu și porumb pe pârâul Ogretin.

3. Cadrul natural

3.1 Forme de relief

Fiind așezat pe versantul de sud al Carpaților de Curbură și Meridionali, județul Prahova se bucură de o excepțională așezare fiind intersectat de paralela 450 latitudine nordică, care trece prin localitățile Filipeștii de Pădure și Mizil, iar meridianul de 260 longitudine estică traversează orașul Ploiești și comuna Măneciu. Județul Prahova dispune de toate formele de relief de la cel mai înalt punct, Vârful Omu 2507 m și cel mai jos, 70 m, la vărsarea râului Prahova în râul Ialomița, cu o diferență de nivel de 2437 m. Din punct de vedere al evoluției geologice se constată formațiuni sedimentare, ce alcătuiesc în exclusivitate relieful județului suprapus peste fundamente de șisturi cristaline rezultate din metamorfozarea unor sedimente foarte vechi.

Comuna Drajna este situată în zona subcarpatică din nord-estul județului Prahova, în depresiunea  Drajna – Chiojd, flancată de culmile Pintenului Văleni-Homorâciu, pe ambele laturi ale gârlei omonime, fiind așezarea cea mai veche din zona Văii Teleajenului.

Figura nr. Vedere panoramică a satului Drajna de Jos

Zona muntoasă corespunde cu aria unor formațiuni mai rezistente între care conglomerate și gresiile masive cu intercalați marno-argiloase. Gresiile paleogene ale pintenilor Homorâciu și Văleni ce pătrund în zona subcarpatică formează un relief destul de proeminent, continuându-se ca o regiune de tranzit între munți și dealuri. Ținutul dealurilor corespunde unor formațiuni de obicei argiloase și marnoase de vârstă mai recentă. Bancurile de gresii sau calcare dure, ca și cele de conglomerate se înscriu în relief prin proeminențe (vârfuri, culmi, masive), în timp ce argilele și marnele apar de obicei în depresiuni și prilejuiesc alunecări de teren. Câmpia coincide cu depozitele cuaternare alcătuite din nisipuri și luturi, aduse dinspre munte și depuse la poalele dealurilor. Deci, relieful comunei Drajna s-a format treptat, ca urmare a succedării mai multor cicluri sedimentare și a câtorva faze orogenice. Treapta cea mai înaltă a reliefului se află în partea nordică a comunei și punctele cele mai înalte marchează limita administrativă a comunei Drajna cu Cerașu (834,4m dealul Leurdeanu). Partea muntoasă este alcătuită din gresii și conglomerate, iar în zonele mai joase din marne și nisipuri. Bancurile de gresii sau calcare mai dure se înscriu în relief prin vârfuri și culmi masive iar argilele și marnele apar în formele mai joase ( Piscul Domnului 532,7m) și în văi.

3.2 Clima

Localitatea Drajna se încadrează în climatul temperat continental de tranziție al etajului de munte, cu ierni friguroase și veri răcoroase, uneori mai calde și secetoase. Temperatura medie anuala variază intre 80 si 110 , temperatura medie de iarna, între 30 si 50 , iar pe perioada verii, între 18 0 si 21 0. Precipitațiile sunt relativ abundente între 700 si 900 mm/an; în unele veri, vremea este secetoasa, cu urmări negative pentru viața social- economică, temperaturile maxime atingând 30-320.  Sectorul predominat de influență climatică este continental (de ariditate), cu un minus de precipitații datorită circulației maselor de aer nord – estice (crivățul) ce produce răciri accentuate iarna iar primăvara se produc vânturi de tip foehn.

Înghețul  e posibil la finele toamnei (începutul lui octombrie) în întreaga localitate iar intervalul cu îngheț crește de la 120 – 150 de zile/an. Bruma e un fenomen legat de înghețurile timpurii și târzii și se produce 15 zile pe an in întreaga localitate.

Ceața e asociată sezonului rece și lunilor de trecere spre și dinspre vară. Fenomenul nu are însă o repartiție regulată fiind influențat de structura orografică, dinamica locală a proceselor meteorologice și de activitățile industriale (poluare).

Precipitațiile atmosferice medii anuale sunt distribuite in  mod variat pe teritoriul comunei, in funcție de circulația generală a aerului si de conformația  si altitudinea reliefului. Cele mai mari cantități de precipitații se localizează in regiunea de deal, unde totalizează 700-900 mm anual iar în zonele joase se reduc la 550-600 mm.

Lunile cu precipitații mai mari sunt:mai,iunie,iulie,deci sunt în prima parte a anului

Vara, seceta poate depăși și două săptămâni. În aceeași perioadă se accentuează procesul insolație ce solicită pentru culturile agricole un sistem de irigați compensatoriu.

3.3 Resursele de apă

Pânzele de apă freatică se găsesc la adâncimi diferite,cuprinse între 0,80-1,50m, în luncile râurilor, și până la 12-26m pe terase și câmpie și cu debite mici. Pe lungimea văilor apar mici izvoare ascensionale cu debite mici. Rezervele de apă subterană sunt foarte mici, neputând asigura necesarul comunei printr-un sistem de alimentare; de aceea apa potabilă a fost adusă prin conducte de la barajul Măneciu.

Hidrografia localității se compune din pârâul Drajna, pârâul Ogretin și râul Teleajen.

Pârâul Drajna izvorăște din Munții Tătaru , Vârful lui Crai (1.473m), trece prin comunele Cerașu și Drajna, apoi se revarsă în râul Teleajen, la extremitatea nordică a orașului Vălenii de Munte.

Figura –Pârâul Drajna la granița cu localitatea Cerașu (original)

Pârâul Ogretin izvorăște din dealul Leurdenu (834.4m) și traversează localitatea Drajna, revărsându-se în pârâul cu același nume.

Teleajenul izvorăște din Masivul Ciucaș, are o lungime de 113km și primește ca afluent de stânga pârâul Drajna.

În concluzie, rețeaua hidrografică este săracă ca debit și densitate. Viiturile din timpul ploilor torențiale constituie o problemă pentru locuitori, deoarece se pot produce inundații fără urmări grave.

3.4 Flora și fauna

Ecosistemele naturale de pe teritoriul comunei sunt reprezentate în principal de pășuni naturale . Localitatea Drajna este înconjurată de păduri în zona de nord, iar la sud de livezi cu pomi fructiferi precum meri, peri, pruni, nuci, gutui, cireși, vișini, piersici și arbuști ca zmeurul, coacăzul. În pădure predomină fagul, alături de care se găsesc și alte specii de foioase: plopul, arțarul, paltinul, mesteacănul, gorunul, stejarul, ulmul, arinul, salcâmul și arbuști ca alunul, măceșul, cornul și sângerul. Pădurile de conifere se găsesc în plantații în apropierea satului având ca specii: pinul, molidul, laricea. Fânețele și pășunile care ocupă cea mai mare parte a suprafeței acestei localități, alături de pădure, sunt alcătuite din ierburi specifice zonei de deal și munte: graminee, trifoi, ierburi mărunte, iarba vântului.

În fânețele din jurul localității se găsesc o serie de plante medicinale ca: ciuboțica cucului, țintaură, sunătoare, cimbrișor, pătlagină, coada șoricelului, albăstrele, mătrăguna, lumânărica,traista ciobanului,păpădie, mușețel și pelin.

Figura nr.- Sunătoare și cimbrișor

În fânețele din localitatea Drajna cresc o multitudine de specii de plante ca:trifoi, margarete,păpădie, cicoare, cucută.

Figura nr. x-Vegetație reprezentativă fâneței (original)

Pădurile, pășunile și fânețele au constituit un domeniu prielnic pentru animalele sălbatice. În această zonă trăiesc: lupul, ursul, vulpea, căprioara, cerbul, râsul, iepurele, mistrețul, veverița, dihorul, ariciul și diferite păsări ca: cioara, cocoșul de munte, prepelița, uliul, bufnița, huhurezul, acvila, vrabia, pupăza, pițigoiul, ciocârlanul, turturica, sticletele, mierla etc. Sunt și o serie de reptile: șarpele, năpârca, șopârla, gușterul. Fauna zonei este foarte bogată, aici a existat ca îndeletnicire vânatul din cele mai vechi timpuri.

3.5 Solurile

Solurile de pe teritoriul comunei sunt reprezentate de cambisoluri, favorabil dezvoltării tuturor culturilor de plante și pomi fructiferi. Cele mai răspândite soluri sunt aluviuniile și solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale și argiloviluviale brune podzolite, ca și cele brune și negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune și argiloiluviale brune podzolite, rogosolurile, iar pe versanți solurile erodate.

4. Mediul economic

4.1 Utilizarea terenului

Din punct de vedere în încadrarea de localități a județului,comuna este situată în partea de nord-est a județului,înscriindu-se în categoria localităților mici, cu funcție predominant agricolă, având un rol minor,în raport cu celelalte localități din zonă.

Astfel suprafața terenurilor la nivelul comunei Drajna este formată din: 1390 ha teren intravilan și 4176 ha extravilan. Zona arabilă ocupă aproximativ 536 ha, reprezentând 40% din suprafața totală a comunei. În comună există un număr de 2655 de gospodării.

Figura nr. –modul de utilizare al terenului în comuna Drajna (după datele primăriei Drajna)

4.2 Activități agricole

Principala activitate agricolă a comunei este reprezentată de cultivarea plantelor și creșterea animalelor, însă nu se realizează la nivel industrial ci de subzistență. Una dintre cele mai cultivate plante este porumbul și cartoful. Pomicultura este și ea o ramura reprezentativă a comunei,se cultivă meri, peri și pruni. Teritoriul comunei cuprinde o suprafață de 5417 ha dintre care 1390 ha teren intravilan și 4176 ha extravilan. Din suprafața totală agricolă de 3303 ha, suprafața arabilă este de 536 ha, pășunile ocupă 1294 ha și 502 ha livezii.

Sectorul zootehnic este dezvoltat doar la nivelul gospodăriilor individuale, neexistând ferme zootehnice. Sunt crescute în principal bovine, ovine și caprine precum și creșterea păsărilor. Numărul de gospodării care dețin animale este de 2655. Bovinele reprezintă 3%, suinele 6%, 29% ovine și caprine și 62% păsări de curte. Comuna are un potențial ridicat pentru creșterea animalelor, datorită suprafeței mari de pășune de care dispune însă numărul de păsări depășește numărul de bovine și ovine dar veniturile din creșterea bovinelor este mult mai mare. Sectorul zootehnic al comunei poate fi dezvoltat prin amenajarea unor ferme sau microferme de creștere organizată a animalelor, a unor centre de preluare și valorificare a produselor de origine animală: lapte, carne, piei, lână (centre de tăiere, abatorizare, carmangerii).

Figura nr. X-Ponderea efectivelor de animale din comună

4.3 Ocuparea forței de muncă

Ponderea poulației active, din totalul comunei, reprezintă 63%. Din totalul populației active doar 35% este ocupată, reprezentând ponderea salariaților. Procentul mic al populației ocupate este explicat prin lipsa locurilor de muncă, prin existența muncii la negru în cadrul comunei și prin emigrarea tinerilor în afara țării. În cadrul localităților comunei, nu sunt satisfăcute posibilitățile de ocupare integrală a potențialului forței de muncă, deplasările pentru exercitarea activității în afara localităților sunt numeroase și determină menținerea fenomenului de navetism.

Tabelul Numărul de șomeri 2010-2016

Însă, cu toate aceste numărul șomerilor este în scădere față de anul 2010. În luna ianuarie a acestui an, conform Institutului Național de Statistică, doar 33 de persoane beneficiază de indemnizația de șomaj, respectiv 24 de persoane în luna februarie.

4.4 Activitatea comercială și servicii financiare

Comuna Drajna cuprinde 34 de societăți comerciale, magazine alimentare, magazine nealimentare, magazine mixte.

Principali agenți economici de la nivelul comunei sunt:

-SC. Gilmet – mic mobilier

-SC. Robel Product .Firmă cu capital social privat majoritar belgian, a închiriat spații de producție și depozitare în suprafață de 6.674 mp. și are ca obiect de activitate prelucrarea lemnului, mobilier mic.

Figura nr. X-firma Robel

-SC. Inter Pan – prelucrare lemn

-SC. Liamoprod – prelucrare metal și prelucrare lemn

-Ralu Prod – panificație

Firma Ralu Prod a fost fondată în anul 1994 și are ca principal obiect de activitate agricultura, morăritul si panificația, obținând in acest fel un ciclu complet. Ralu Prod a schimbat modul în care, în România, se fac afacerile în industria de morărit si panificație. Sunt printre primii care au investit masiv în tehnologii moderne, inovatoare. Acest lucru face ca firma să poată oferii clienților produse de cea mai bună calitate. Produsele Ralu Prod ajung la localitățile de desfacere (supermarketuri, hypermarketuri, magazine de dimensiuni mici și mijlocii) fie prin sistemul propriu de distribuție ( un parc auto de aproximativ 30 de mașini ), fie prin intermediul partenerilor. În prezent societatea are 250 de salariați cu carte de muncă, aceștia fiind oameni tineri dar cu experiență în domeniu. Totodată dispune de două unități de morărit si un spațiu unde se întocmește evidența tehnico-operativă si contabilă având angajați oameni calificați în acest domeniu.

4.5 Turismul

În prezent zona comunei Drajna, nu este cunoscută ca o zonă de atracție turistică , deși dispune de un potențial turistic ridicat. Comuna ar putea fi împărțită in două zone importante din punct de vedere al potențialului turistic.

Una cu peisaje naturale și istorice deosebite cum ar fi:

Moara de apă „Warthiadi”- monument istoric e ste construită din piatră de râu, în secolul al XVII-lea;

Monumente arheologice – castrul roman construit în anul 106;

Figura nr. – Castrul roman în timpul lucrărilor de reabilitare,ianuarie 2017

Cea de-a doua zonă promovează turismul cultural și religios:

Biserica ortodoxă „Sfânta Treime” Drajna de Sus;

Biserica ortodoxă „Sfântul Alexandru” Drajna de Jos;

Biserica ortodoxă „Sfântul Nicolae” Drajna de Jos;

Biserica ortodoxă „Sf. Ioan Botezătorul” Pântești Drajna de Sus;

Biserica ortodoxă „Sf. Dumitru” Ogretin;

Biserica ortodoxă „Sf. Dumitru” Făget

Biserica veche „Sf. Paraschiva” Monument 1817- Ogretin

Casa de rugăciune Adventistă Drajna de Jos;

Biserica Baptistă Drajna de Jos;

Portul tradițional al localnicilor;

Biserica „Sfântul Alexandru” Casa de rugăciune Adventistă

Biserica „Sfânta Treime” Biserica „Sf. Ioan Botezătorul”

Figura nr. Lăcașe de cult din comuna Drajna

5.Mediul social și cultural

5.1 Evoluția populării zonei

Comuna Drajna este situată în zona subcarpatică din nord-estul județului Prahova, în depresiunea  Drajna – Chiojd, flancată de culmile Pintenului Văleni-Homorâciu, pe ambele laturi ale gârlei omonime, fiind așezarea cea mai veche din zona Văii Teleajenului. Denumirea comunei vine de la numele pârâului Drajna (supranumită Drăjnuța) care o străbate de la nord către sud și care derivă din cuvântul „draj” care în limba slavonă înseamnă râu repede, energic, dar după Alexandru Barbu ar semnifica limită teritorială, hotar.

Populația localității Drajna este formată din urmașii moșnenilor ce au trăit pe aceste meleaguri. Din documentele ce le cunoaștem reiese că moșnenii din Bătrâni stăpâneau pământul împărțit după spiță și neam, în „sfori de moșie”. În zonă au venit români din Transilvania, fugiți de exploatare și s-au așezat printre localnici, fără a forma sate separate cum s-a întâmplat la Posești, Măneciu, Valea Anei și alte localități. Prin zonă treceau mocanii cu turmele lor, de multe ori oprindu-se pe locurile acestea pe pășunile din zonă. Unii dintre ei au rămas printre localnici, contribuind la dezvoltarea localității. Din punct de vedere numeric, populația s-a înmulțit mai lent. Cauza o constituie condițiile de relief, mai accidentat și mai puțin prielnic pentru dezvoltarea așezării.

5.2 Aspecte demografice și ocupaționale

În anul 2011, efectivul populației umane a fost de 5477 locuitori, în scădere față  de recensământul din anul 2002 populația comunei era de 5761 locuitori, dintre care 48.12% bărbați și 51.88% femei. Persoanele sub 15 ani alcătuiau 16.54% pe când persoanele peste 59 de ani alcătuiau 24.44% din populația totală. Densitatea populației la nivelul comunei era de 91.4 locuitori/km2.

Figura nr. – populația satelor componente comunei Drajna (după datele primăriei Drajna)

Structura etnică a populației comunei prezintă în proporție de 97,71% români, 0.07 romi iar 2.2% sunt alte etnii. Componența confesională a comunei Drajna este reprezentată de ortodocși 96.28%, 1.5% adventiști iar 2.2% altă religie.

Figura –Evoluția populației umane în perioada 2002-2015

5.3 Ocrotirea sănătății populației

Din datele existente la nivelul comunei există o infrastructură de bază necesară furnizării serviciilor medicale către populație: în comuna Drajna există 3 cabinete medicale, 2 cabinete stomatologice, Spitalul de pneumofiziologie și 3 farmacii. Personalul medical al comunei este format din 3 medici de familie, 3 farmaciști, 2 medici stomatologi și 6 cadre medicale.

O problemă o constituie asistența medicală permanentă deoarece majoritatea medicilor nu locuiesc în localitate, iar sâmbăta și duminica sau noaptea nu există gardă în dispensare. Comunitatea se confruntă cu boli precum anemia la copii, boli cardiovasculare la bătrâni,hipertensiune arterială, diabet și boli cronice.

5.4 Educația și învățământul

Din datele referitoare la sistematizarea localității, rezultă că aceasta dispune de infrastructură în vederea furnizării de servicii educaționale populației. Pe raza comunei Drajna există 8 unități de învățământ:

3 grădinițe;

Școala gimnazială Platon Mocanu, Drajna de Jos;

Școala cu clasele I-VIII Drajna de Sus;

Școala cu clasele I-VIII Ogretin;

Din datele statistice disponibile, la acest moment, rezultă ca în comună sunt 638 de copii, dintre care 123 preșcolari, 338 de elevi în învățământul primar și gimnazial, 104 de elevi in învățământul liceal iar restul de 73 au vârsta sub 4 ani.

5.5 Cultura și sportul

La nivelul comunei există 3 școli, 3 grădinițe, 2 cămine culturale și o bibliotecă școlară în incinta școlii din Drajna de Jos.

În anul 2011 s-a înființat ansamblul „Poienița“ un colectiv format din 30 de persoane. O singură componentă are vârsta de 15 ani, restul membrilor se întind pe plaja de la 18 la 62 de ani. În formație activează cinci profesori, doi învățători, patru studenți, doi elevi, doi economiști, doi patroni de mici firme, doi funcționari publici, doi mecanici etc.

În Drajna s-a înființa câteva clase externe ale Școlii Populare de Artă Ploiești, pentru secțiunile canto popular, dans popular, arte plastice și arte vizuale.

Evenimente locale:

Ziua comunei Drajna – Ediția a XVIII-a 28-29 mai programul este pe toate gusturile, iar scena de spectacole amplasată pe Stadionul „C. Cursaru", din Drajna de Jos. De zilele comunei Drajna, organizatorii au pregătit spectacole folclorice cu numeroși invitați din județ, dar și din țară. Nu vor lipsi show-urile de muzică ușoară, etno și dans modern. De asemenea, în programul sărbătorii sunt cuprinse și spectacolele de divertisment pentru cei mai mici locuitori ai comunei, a căror zi este serbată odată cu evenimentul dedicat localității, 1 iunie. În mod tradițional, la această sărbătoare, vizitatorii sunt invitați și la pelerinajul către crucea aflată pe „Piscul Domnului", monument ridicat în anul 2000, în cinstea eroilor care s-au jertfit pe aceste meleaguri. Obiectivul oferă noaptea un spectacol deosebit, crucea fiind vizibilă datorită plasării ei la înălțime. Sărbătoarea se va încheia cu un foc de artificii.

5.6 Portul tradițional al Drajnei

Foarte puțini mai sunt dintre cei care mai păstrează portul bătrânesc de odinioară. Astfel au dispărut cămășile lungi până la genunchi, fustanele cu cute și cu găurele pe la poale, după cum nu se mai păstrează nici pantalonii albi strâmți (cioaricii) și cu frumoasele bete (bată) țesute în casă. Peste cămăși purtau o vestă scurtă ca să li se vadă ciucurii betelor și râurii cămășilor. În timpul iernii oamenii purtau căciuli pe cap, îmbrăcau cojoace sau zeghe cu găitane, se încălțau cu obiele, ciorapi de lână și opinci, iar femeile purtau bundițe și scurteici cu blană.

În zilele de sărbătoare femeile erau neîntrecute în portul iilor și al fotelor, iar în cele lucrătoare, îmbrăcau în sus cojocul, în jos andrucul larg și lung până la glezne. Pe cap se purtau legate cu un tulpan alb peste care își puneau o basma neagră. În picioare purtau ciorapi de lână peste care se încălțau cu opinci sau ghete cu carâmbul înalt.

Greutăți mari întâmpinau oamenii, mai ales în pragul iernii când sosea frigul. Ei nu găseau încălțăminte ca să cumpere și de cele mai multe ori își făceau opinci din diferite piei de porc, iar cu tălpi de cauciuc făceau târlici, astfel reușeau să iasă din iarnă.

Figura nr. –Port femeiesc și bărbătesc din Muntenia

5.7 Folclorul local

Existența multiseculară a comunei Drajna a făcut ca literatura populară orală să se manifeste din plin încă de la începutul existenței acestei comunei, să exprime cele mai variate sentimente omenești și să îmbrățișeze toate genurile literare: basme, balade, doine, proverbe, zicători și ghicitori, cântece satirice, cântece rituale, bocete, orații de nuntă și descântece. Pe cuprinsul țării nu a existat sat, casă, flăcău sau fată, tânăr sau bătrân să nu le fi fluturat pe buze doina populară, cântecul de dragoste, basmul sau balada, ghicitoarea sau proverbul, atât în clipele lor de veselie, cât și în clipele lor de durere și suferință.

Un tezaur neprețuit zace ascuns în sufletul și în inima poporului, o mică parte din acest tezaur se află îngropat și în sufletul și inima locuitorilor din comuna Drajna. El a existat din plin încă de la începutul existenței acestor locuitori, a existat și s-a manifestat de-a lungul veacurilor și continuă să existe și să se manifeste și astăzi.

5.8 Țesutul la război

În comuna Drajna de Jos, a fost înființat „Atelierul de Țăsătorie Drajna” la 1 aprilie 1909, acest atelier se afla într-o sală mare de clasă, unde zilnic erau între 6-10 fete și femei din sat.

Lucratul la război a fost întotdeauna înconjurat de datinile, obiceiurile și tehnica pe care numai un timp prea îndelungat le aduce, le cumpănește și le fixează ca un fel de legi. Lucrul la război a fost întotdeauna în seama femeilor, așa au apărut o mulțime de cântece care slăvesc această îndeletnicire sau care ironizează femeile leneșe sau nepricepute într-ale războiului.

Figura nr.- Țesutul la război

5.9 Monumente din comuna Drajna

5.9.1 Castrul roman din Drajna de Sus

Castrul Roman este situat în sud-estul satului Drajna de Sus, pe platoul dealului „Grădiștea” (denumire provenită din slavonă – Oraș Întărit), la altitudine de 446m, separate pe linia nord-sud de valea râului Drajna (Drăjnuța) și pârâul Ogretin. Primele cercetări sistematice au fost efectuate în anii 1939-1940 de către profesorul Gheorghe Ștefan. S-a constatat că acest castru are formă dreptunghiulară cu dimensiunile 176x200m, că există un singur strat de dărâmături. Alături de obiectele specific au fost descoperite și monede, cele mai recente fiind din anul 116-117, din ultimii ani de domnie ai împăratului Traian.

În urma săpăturilor arheologice reîncepute în anul 1992, în incinta castrului s-au descoperit numeroase cărămizi cu ștampile care atestă prezența unor trupe romane precum: Cohors I Flavia Commagenorum, Pomenita și o diplomă militară din anul. După monedele descoperite aici, castrul a funcționat numai în timpul domniei împăratului Traian și avea sarcina supravegherii populației băștinașe. Urmele ceramice dovedesc prezența unei populații getice după părăsirea castrului de către trupele romane în urma retragerii aureliene. Cercetările arheologice din anul 1992 sunt primele efectuate aici după cercetările efectuate în anii 1939-1940.

În campanile desfășurate aici în perioada 1992-1996, au fost cercetate câteva zone de pe suprafața castrului care au scos la lumină numeroase edificii din interiorul castrului printre care: clădiri cu instalație cu țevi din lut (olane) de încălzire inserate în pereți, sistem de aducțiune a apei și de canalizare și o piscină. În apropierea castrului se afla o așezare a dacilor liberi.

Figura nr. –Castrul Roman

Săpăturile arheologice desfășurate în perimetrul castrului, în anul 2013, au scos parțial la lumină: zidurile de nord și vest, porțile de nord și vest,drumul principal,clădirea comandamentului și templul. Recent, investigațiile arheologice au delimitat integral clădirea comandantului care are cinci încăperi delimitate de ziduri groase de piatră calcaroasă sau de cărămidă. Cea de a șasea încăpere este baia prevăzută cu un bazin cu trepte și bazinete de colmatare. Din cercetări s-a colectat un bogat material arheologic: ceramică dacică și romană, monede din perioada 88 – 117, piese de port și podoabă, piese de armament și harnașament, precum și material de construcție, cărămizi, țigle și piese de pavaj, ștampilat cu însemnele unităților militare cantonate aici.   În această perioadă, castrul roman de la Drajna de Sus a fost cea mai mare bază militară romană, situată strategic pe deal, controlând astfel căile de acces în vale. Rolul său principal este în legătura directa cu castrele de la Mălăiești, Târgșorul Vechi și Voinești. Plasarea Castrului roman de la Drajna de Sus în apropierea cetății dacice, din vârful Cetățeaua, „La Cetățea“ – probabil antica „Ramidava“ – îi conferă o poziție deosebită în regiune, pe „Drumul Sării“, bogăție locală recunoscută și exploatată în epocă, către Transilvania, prin pasul de la Tabla Buții. Este cea mai mare bază militară romană din județul Prahova, pe același aliniament cu castrele romane de la Mălăiești și Târgșoru Vechi. Din punct de vedere topografic, cele trei castre sunt amplasate în apropierea unor fortificații de epocă getică (Tinosu, Coada Malului, Gura Vitioarei, Făget, Homorâciu), care în marea lor majoritate sunt utilizate până în preajma pătrunderii trupelor romane în Muntenia, prilejuită de războaiele purtate de împăratul Traian împotriva dacilor conduși de Decebal.

Astăzi, conservarea și punerea în valoare a clădirii comandantului, cât și cercetarea întregului castru, devenit prin grija autorităților prahovene domeniu public, reprezintă un proiect prioritar de valorificare turistică și științifică a zonei cu un potențial istoric, arheologic și etnografic remarcabil. Situl arheologic de la Drajna de Sus este înscris pe Lista Monumentelor Istorice din anul 2004.

5.9.2 Castelul Filipescu Kretzulescu

Situat pe un vast platou format la vărsarea pârâului Drajna în râul Teleajen și dominând din înălțimea sa satul Drajna de Jos și întreaga vale a Teleajenului, castelul Filipescu-Kretzulescu rămâne și azi mărturie vie a existenței, timp de peste trei secole, pe aceste meleaguri a două vechi familii boierești române, ce au dat țării cronicari, diplomați și oameni de cultură. Adăpostind azi un sanatoriu TBC, castelul boierilor Filipești, renovat ulterior de Elena Kretzulescu, a cunoscut o existență marcată deseori de distrugeri profunde și refaceri miraculoase, fiind printre puținele reședințe boierești din Țara Românească care s-au păstrat în forma originală.

Castelul de la Drajna este așezat pe un teren care a fost locuit încă din epoca bronzului, în 1925 arheologul Ion Andrieșescu descoperind într-unul din cei patru tumuli din apropierea clădirii numeroase obiecte din acea epocă.

Figura nr.- Castelul Filipescu Kretzulescu

În evul mediu primele hrisoave care atestă existența unor proprietari în Drajna sunt emise de domnitorii Vlad Călugărul (în 1487) și Neagoe Basarab (în 1517). La mijlocul veacului al XVII-lea moșia Drajna intră în posesia unui boier din Buzău, marele comis Radu Mihalcea din Cândești și Pătârlagele, (postelnic în 1631, solul lui Matei Basarab în Transilvania în 1647, ucis de Mihnea al III-lea în 1659), căruia domnitorul Matei Basarab îi poruncește ,prin hrisovul din 28 iunie 1647, „să fie volnic cu această carte a Domniei Mele de aș apăra munții lor de către hotarele ungurești pre unde le scrie hotarul și semnele bătrâne.”

5.9.3 Moara de apă Warthiadi

Prima componentă a ansamblului arhitectonic de la Drajna, care atrage atenția vizitatorului, este vechea moară de apă. Este amplasată pe un iaz deviat din Teleajen, pe malul drept al râului. Este construită din piatră de râu, în secolul al XVII-lea, având un imens acoperiș de șindrilă în patru ape, susținut de stâlpi sculptați. Forma actuală a morii datează de pe la mijlocul secolului trecut, când a fost reparată și posibil mărită. Construcția constituie o instalație țărănească monumentală prin proporții, soliditate, organizare, materiale folosite și arhitectură în general.  Imediat după moară, în acea vreme, se ridica un vechi portic de piatră, ce indica drumul spre castel și care avea gravate în chirilică numele lui Alexandru N. Filipescu și anul 1851, data la care el a început reconstrucția conacului. De la portic, o alee traversa satul, conducând până la dealul pe care se înalță zidurile groase ale curții de la Drajna.

Figura nr. –Moara de apă

Moara are o lungime de 12m și lățimea de 8,5m, iar roata de lemn are diametrul de 2m. Pietrele  ferecate ale morii fuseseră aduse din dealul Istriței, de la Pietroasele. Partea superioară este din lemn. Mecanismul de măcinat era format din 2 pietre de moară: una fixă și una mobilă, (cea mobilă se învârte și zdrobește grăunțele). Acesta a fost distrus de-a lungul anilor de diferiți exploatatori, iar pietrele există dar sunt printre dărâmături. Reparația lor se făcea cu niște ciocane speciale care întrețin rizurile care macină boabele. Cu aceeași moară cu ajutorul separatorului măcina și grâu și făină. Cu ajutorul unui șurub se ridica piatra mobilă de pe piatra fixă și în funcție de înălțime să obțină granulația dorită. Curelele erau de dimensiuni mari și realizate din textură de cauciuc. Acest monument, din comuna Drajna, este unic în județul Prahova, ruinele unei mori asemănătoare aflându-se la Filipeștii de Târg .

5.9.4 Cetatea geto-dacică de la Făget

Ruinele cetății geto-dacice  „La Cetățea” sunt situate în satul Făget, la limita dintre comunele Drajna și Homorâciu, pe vârful numit  „Cetățeaua”. Suprafața sitului este de aproximativ 4000 m și se află la o altitudine de 704 m.

În prezent, nu se mai văd ruine, dealul fiind împădurit și greu accesibil, iar fundațiile, acoperite de pământ. În trecut, se spune că exista un monument în această zonă, dar a fost deteriorat de vreme. Această cetate este posibil să fie antica Ramidava.

La aproximativ două sute de metri spre sud găsim Vârful Pietrii, un loc deosebit, unde în trecut sătenii se adunau la comemorarea unor evenimente importante. În anul 1935 Alexandru Bărcăcilă scria că pe stânca de la Vârful Pietrei erau gravate nume de săteni, chiar și al preotului din sat. În timp, aceste stânci au fost erodate de ploi și vânt, iar acele gravuri au fost șterse.

Figura nr. – Cetatea geto-dacică de la Făget

5.9.5 Sărățelul

Aproape de revărsarea râului Drajna în Teleajen, lângă podul de trecere în satul Piatra, se află Izvorul sărat – Sărățelul și filonul de sare. Din documente vechi aflăm că acest loc era cunoscut încă din timpuri străvechi, acest zăcământ fiind păzit la sfârșitul anilor 1800. Oamenii încărcau apa în butoaie de lemn și le cărau în căruță, apa era folosită în gospodărie, dar și pentru animale. Ei extrăgeau sarea: fierbeau apa, rămânând sarea fină. Era folosită în tratarea diverselor afecțiuni reumatismale, articulare sau post-traumatice, dezvoltându-se în acest fel un fel de medicină populară. În prezent locuitorii folosesc această apă pentru murături, conservarea cărnii sau a șuncii. Se spune, că dacă este turnată o cantitate anume în laptele cald proaspăt fiert, se obține o brânză extrem de gustoasă. Filonul de sare este vizibil datorită alunecării de teren din zona, aflându-se chiar pe prundul râului Drajna. Din păcate este situat pe albia râului, ceea ce face imposibilă o amenajare a acestuia. Concentrația de sare este de 320 grame/litru.

Figura nr- Sărățelul

5.9.6 Biserica Sfântul Alexandru (Biserica Filipeștilor)

Biserica a fost construită în anul 1844 de către Alexandru Filipescu, creație a arhitectului francez Colson. Este inscripția cu litere chirilice de pe frontonul ușii bisericii, ce întâmpină credincioșii de fiecare dată când îi trec pragul. Lăcașul se află pe locul unde în anul 1680 boierul Constantin Filipescu a ridicat biserica „Sf. Împărați Constantin și Elena”. Biserica conacului Filipescu poartă hramul „Sfântul Alexandru”.  În 1892, când Elena Kretzulescu va restaura biserica, tablourile arhitectului francez au fost mutate din biserica satului, iar în capelă s-au executat picturi murale.

Tâmpla capelei a fost sculptată din lemn de nuc masiv chiar de logofătul Alexandru Filipescu. În 1977, biserica a fost grav afectată de cutremur, fiind necesară refacerea turlei, dar nu în stilul inițial, ci în cel românesc. În spatele bisericii se află clopotnița masivă din piatră, care avea, până în 1916, trei clopote mari ce purtau monograma lui Alexandru Filipescu. Acestea, împreună cu țevile tunurilor de la castel, au fost topite de nemți în timpul războiului.  Biserica a fost restaurată în numeroase rânduri prin hărnicia locuitorilor acestei comune. Pentru a păstra integritatea bisericii, preotul Vasile a clădit o capelă, unde oficiază slujbele în timpul săptămânii, biserica fiind folosită așadar numai duminica și de sărbători. Turla bisericii, înaltă de 31 metri inițial, proiectată în stil gotic, s-a dărâmat la cutremurul din anul 1977, fiind înlocuită cu o turlă de 6 metri din tablă.

Figura nr. – Biserica Filipeștilor

Cu ocazia acestei restaurări au fost repictați și pereții interiori ai bisericii, fiind făcute descoperiri la nivelul picturilor.

Preotul Vasile Ilie este protoiereu de 30 de ani la acest locaș sfânt și a transformat Biserica Filipeștilor în muzeu religios. Monumentul Eroilor din Drajna de Jos este unul din primele monumente prahovene glorificând moartea celor 156 de eroi, cel mai mare număr dat de vreuna din localitățile prahovene în cele două războaie mondiale.

5.9.7 Monumentul Piscul Domnului

Monumentul de pe ”Piscul Domnului” – Crucea este un obiectiv ridicat și iluminat în ziua de 28 mai 2000, în preajma sărbătorilor de Paște, pentru a marca trecerea în noul mileniu și în memoria eroilor care s-au jertfit pentru țară, începând cu daco-romanii, bătăliile împotriva năvălitorilor tătari din 1602, cele din timpul lui Radu Șerban de pe câmpul Stăneștilor.

Între anii 1602-1611 domnește în Muntenia Radu Șerban. În anul 1602 are lupte cu tătarii la Ogretin (bătălia de la Ogretin) și Teișani. Scurgerea trupelor tătărăști se face pe drumul ce leagă Ogretinul cu Drajna de Sus – Făget – Rovină – Teișani. În pregătirea și angajarea luptei decisive ce are loc pe malul drept al râului Teleajen, la Teișani, la punctul numit azi ”Hanul Madamei”, este ocupată și prădată și comuna Drajna de Jos. Vatra satului în acea vreme era pe câmpul Stăneștilor, azi câmp întins de culturi agricole. Dealul ”Piscul Domnului”, care predomină Câmpul Stăneștilor dinspre nord-est și care azi este destinat izlazului comunal, pe acele timpuri era complet împădurit cu mesteceni și fagi.

Probabil că luptele din 1602 au distrus vatra satului aflată pe Stănești, iar locuitorii din spirit de prevedere și-au refăcut casele pe locurile mai ferite de pe malul drept al pârâului Drajna și malul stâng al râului Teleajen, adică în acele puncte pe unde azi casele au cea mai mare densitate.

Crucea impozantă, supraveghează împrejurimile. Noaptea oferă un spectacol deosebit, fiind vizibilă din toate direcțiile datorită plasării pe înălțime. Aici se desfășoară în fiecare an, în ultimul week-end din luna mai, manifestarea complexă cu slujbă de pomenire la Crucea de pe Piscul Domnului, cântece și petrecere.  Monumentul este ridicat pe izlazul comunal din Drajna de Jos.

5.9.8 Monumentul eroilor Drajna de Jos

Monumentul Eroilor din Drajna de Jos este înălțat în memoria celor căzuți în războiul din 1916-1919, reprezentat  de o cruce și busturile a 2 ostași, crucea este așezată pe un soclu de beton și ornată în partea de sus cu plăci de marmură albă.

Monumentul a fost inițiat pe 26 octombrie 1919 și inaugurat la 5 iunie 1922, așezat în partea de est a bisericii Filipescu, face parte din primele monumente de pe Valea Teleajenului, fiind ctitorit de Elena Kretzulescu, ca donație principală.

Figura – Monumentul eroilor Drajna de Jos

Pe toate laturile monumentului sunt gravate numele celor care și-au vărsat sângele pentru țară în primul război mondial.

6.Protecția mediului

6.1 Parcuri

Comuna Drajna nu are amenajat parcuri și locuri de agrement. Singurele locuri de joacă se află în incinta celor 3 grădinițe.

6.2 Factori poluanți

Apa, aerul și solul sunt resurse de mediu cele mai vulnerabile, dar și cel mai frecvent supuse agresiunii factorilor poluanți, având consecințe grave asupra mediului înconjurător și a populației umane. Cei mai frecvenți factori ai poluării mediului înconjurător ai zonei provin din agricultură.

Practicarea agriculturii, a monoculturii cauzează poluarea apelor subterane și de suprafață prin fertilizatori artificiali, substanțe chimice de protecție și prin dejecțiile animalelor.

Poluarea aerului datorită agriculturii se realizează prin:

Emisia unor poluanți cu amoniacul și metanul. Amoniacul este emis din complexele de animale ceea ce duce la distrugerea ecosistemelor terestre și acvatice;

Emisiile provenite din arderea paielor și a altor resturi vegetale;

Poluarea apei de suprafață și subterane din comuna Drajna se datorează:

Aruncării deșeurilor solide și lichide direct în râurile ce traversează comuna;

Deversarea apelor uzate menajere,dejecțiilor de animale fără o tratare prealabilă (neexistând o stație de epurare);

Infectarea cu îngrășăminte a apei prin scurgerea apei împreună cu aceasta;

Lipsa informării populației cu privire la impactul poluării apelor asupra sănătății;

Lipsa resurselor financiare;

De asemenea infectarea apei subterane cu substanțe nocive (plumb, nitrați,bacterii) este o problemă importantă pentru marea parte a populației umane care folosește ca sursă de apă potabilă apa din fântâni. Din această cauză au existat cazuri de intoxicație la copii. Contaminarea apelor de suprafață și subterane pot determina o scădere a capacității resurselor de apă și o creștere a costului de aprovizionare cu apă.

și produsele lor de dizolvare, cu metale grele și cu cantități inadecvate de fosfor și amoniac) și biologic.

Cauzele afectării stării solului din zonă sunt:

Agricultura intensivă prin utilizarea fără discernământ a îngrășămintelor, a pesticidelor, a apei de irigații;

Producători individuali practică o agricultură de subzistență;

Defrișări masive ale fostelor perdele de protecție și defrișarea pădurilor;

Terenurile agricole existente trebuie inventariate prin Deseori solul este supus degradării din punct de vedere fizic (solidificare,eroziune), chimic (contaminare cu pesticide studii pedologice, agrochimice și de cadastru funciar, cu introducerea simultană a sistemului de control pentru păstrarea și urmărirea continuă a creșterii fertilității lor.

Succesul armonizării dezvoltării agriculturii și mediului înconjurător se poate realiza numai printr-o abordare sistemică din punct de vedere politic, social, economic și ecologic, în care cercetarea științifică trebuie să aducă o contribuție însemnată.

Nu trebuie uitate nici efectele benefice ale agriculturii asupra mediului înconjurător. Agricultura cu timp parțial, spre exemplu, a devenit in anumite țări un mijloc care permite păstrarea calității peisajului și facilitarea dezvoltării turismului, a locurilor de recreere și a industriilor descentralizate din care mediul înconjurător, comunitățile rurale, dar și agricultura nu au decât de câștigat.

6.3 Managementul deșeurilor

În prezent în comuna Drajna are loc o creștere a cantității de deșeuri datorită intensificării activității agricole și a celei zootehnice. Acumularea și eliminarea deșeurilor solide au devenit în ultima vreme probleme de mediu importante.

Colectarea se realizează de la fiecare gospodar sau agent economic, fără o sortare în prealabil. Transportul deșeurilor este realizat de o firmă specializată de salubrizare cu care primăria comunei a încheiat un contract. În comună sunt amplasate coșuri ecologice de colectare a deșeurilor stradale care sunt mai mult sau mai puțin folosite. Cu toate acestea, există și locuri necontrolate, la marginea satelor, unde se depozitează deșeuri, reprezentând un adevărat pericol pentru mediul înconjurător și pentru populația umană.

7. Infrastructura

7.1 Drumurile

Ca încadrarea în rețeaua de localități rurale ale județului Prahova, comuna Drajna se află la 40 km față de Ploiești, pe drumul județean DJ 102B. Căile rutiere au o lungime de 40 de km și reprezintă aproximativ 10% din intravilanul comunei, ele fiind asfaltate și modernizate pe o lungime de 30 de km. Drumurile asfaltate reprezintă 68% din lungimea totală a drumurilor, drumuri pietruite sunt în proporție de 20%, iar drumurile de pământ în proporție de 12%.

Contactul locuitorilor cu zonele urbane se desfășoară zilnic cu intensitate mare, mai ales cu orașul Vălenii de Munte, spre care deplasării se realizează preponderent cu autoturisme particulare, cu autobuze de transport în comun.

7.2 Rețeaua de alimentare cu apă

În domeniul alimentării cu apă, în Drajna de Jos a fost schimbată vechea conductă de peste 35 de ani din fier, cu o conductă din PEHD și a fost introdusă apa potabilă pe toate străzile comunei Drajna, chiar și în Poiana Mierlei, Podurile,Piatra, Valea Cătunului (sate cu un număr redus de locuitori și greu accesibile). Alimentarea se face din barajul Măneciu.

În comuna, nu există un sistem general de canalizare pentru colectarea și evacuarea apelor uzate menajere și a apelor meteorice, însă acest lucru urmează a se executa după terminarea lucrărilor de modernizare a rețelei de apă.

Inexistența unui sistem inadecvat de canalizare, care să permită colectarea și evacuarea apelor uzate are consecințe nefaste asupra mediului înconjurător și asupra sănătății umane.

7.3 Infrastructura de energie electrică , termică și gaz

Comuna nu dispune de un sistem centralizat de încălzire a populației, se bazează pe utilizarea surselor proprii de încălzire.

În prezent sunt racordate 2595 de locuințe la sistemul de energie electrică.

7.4 Infrastructura de comunicare

Comunicarea în zonă se realizează prin mijloace moderne de telecomunicație prin intermediul rețelelor de telefonie fixe și mobile (Orange, Telekom și Vodafone). Mulți dintre locuitori au acces la internet.

II. ANALIZA SWOT ASUPRA COMUNEI DRAJNA

Prin analiza SWOT propun o prezentare a punctelor tari, slabe, oportunităților și a amenințărilor care determină spațiul geografic și socio-uman al comunei Drajna. Analiza expune într-o dispunere vizuală și concentrează în formulări cât mai precise și concise următoarele aspecte:

Punctele tari (S=Strengths);

Puncte slabe (W=Weaknesses);

Oportunitățile (O=Opportunities);

Amenințările (T=Threats);

Punctele tari și cele slabe țin exclusiv de mediul intern al comunității, de resursele acesteia. Oportunitățile și amenințările vin din mediul extern și țin de cadrul legal, de factorii externi care pot avea o influență pozitivă sau negativă asupra comunității.

Această analiză este un instrument de identificare rapidă a punctelor strategice cheie, precum și a alternativelor strategice. Ea este aplicată în cadrul analizei teritoriului și pentru facilitarea planificării diferitelor acțiuni ce trebuie realizate.

Mesajul cel mai important transmis de analiza SWOT este acela, că indiferent de acțiunile stabilite, procesul decizional ar trebui să includă următoarele elemente:

Să construim pe „ punctele tari”

Să eliminăm„ punctele slabe”

Să exploatăm „oportunitățile”

Să îndepărtăm„ amenințările”

În ceea ce privește localizarea și cadrul natural, comuna Drajna are suficient spațiu de dezvoltare, soluri fertile, favorabile agriculturii, suprafață mare de pășuni și pădurii, acces direct la drumul județean 102B Vălenii de Munte–Cislău . Localitatea este situată în apropierea unor puncte turistice importante ( Muzeul Memorial Nicolae Iorga, Casa de Cultură Vălenii de Munte, salina Slănic Prahova,Mănăstirea Crasna, Mănăstirea Ghighiu,Complex Turistic Casa Seciu). Acestea pot favoriza dezvoltarea durabilă a acestei zone.

Însa există și o serie de impedimente care trebuie atenuate. Aceste sunt reprezentate de distanța mare față de Ploiești (40 km), reședința județului Prahova, cel mai apropiat oraș fiind Vălenii de Munte.

În ceea ce privește comuna populația și resursele umane, am constata că localitatea Drajna dispune de un număr suficient de oameni, bine pregătiți pentru asigurarea necesarului uman în vederea evoluției zonei. Forța de muncă locală este calificată în confecționarea mobilei, construcții (zidărie, dulgherie, tâmplărie), exploatarea lemnului și industria ușoară. Sunt posibile investiții în amenajarea unor ateliere de prelucrare a lemnului (fabrici de mobilă, profile din lemn, căsuțe din lemn), există posibilitatea amenajării unor ateliere de industrie ușoară (confecții textile, încălțăminte) în care să fie angrenată forță de muncă calificată și necalificată din comună. Rezervele de piatră de calcar recomandă investiții în amenajarea unor fabrici de materiale de construcții (fabrică de ciment). Există în zonă resurse de substanțe minerale utile concentrate în principal în spațiul subcarpatic și valorificate în economia localității: gips, nisip și balast. În cazul comunei Drajna trebuie menționat că aici sunt importante cantități de piatră de gips și var care pot fi utilizate cu succes în construcții ca materiale componente ale gipsului și varului. Trebuie realizată, însă eliminarea emigrării tinerilor la oraș și în străinătate și atragerea lor pentru participarea la dezvoltarea zonei.

In ceea ce privește infrastructura comunei Drajna, aceasta este împărțită în două regiuni Drajna de Sus și Drajna de Jos. Ambele zone au o infrastructură de acces, medicală, școlară, a rețelei de electricitate, a telecomunicațiilor si a alimentării cu apă bună. Cu prioritate ar trebui realizată rețeaua de canalizare

Am observat ca pomicultura și creșterea animalelor fac parte din activitățile economice tradiționale ale locuitorilor comunei. Sectorul zootehnic al comunei poate fi dezvoltat prin amenajarea unor ferme sau microferme de creștere organizată a animalelor, a unor centre de preluare și valorificare a produselor de origine animală: lapte, carne, piei, lână (centre de tăiere, abatorizare, carmangerii). Peste 500 ha sunt acoperite de plantațiile de pomi fructiferi, existând alte 300 ha disponibile înființării unor noi plantații. Se pretează reliefului, solului și climei de aici culturile de meri, pruni, peri și cireși. Pentru dezvoltarea pomiculturii, sunt necesare investiții în dotarea cu mașini și utilaje performante și centre de colectare-prelucrare a fructelor, chiar fabrici de sucuri naturale din fructe. Se pot amenaja pe raza comunei ferme de creștere a păsărilor dotate cu centre de prelucrare și valorificare a produselor avicole, ferme de creștere a struților, a iepurilor, ferme de porumbei, de fazani, păuni, herghelii. Apicultura este un alt domeniu în care se pot realiza investiții de succes, zona fiind cunoscută pentru fondul melifer bogat (tei, salcâm, floarea-soarelui, fânețe). Este necesară amenajarea unui centru de colectare și prelucrare a produselor apicole. Zonele de pădure asigură cantități mari de fructe de pădure și plante medicinale din flora spontană (cătină, măceșe, mure) încât să facă necesară amenajarea unui centru de colectare și prelucrare a acestora. Viticultura este un alt domeniu în care se pot realiza investiții de succes.

O provocare mare, dar și importantă este înlocuirea agriculturii tradiționale cu agricultura durabilă (ecologică) ce promovează tehnicile raționale în vederea protecției mediului.

În ceea ce privește turismul în Drajna, am constatat că deși există un potențial turistic ridicat, regiunea nu este recunoscută ca o zonă turistică la nivel național și nici județean. Marea provocare este promovarea localității ca zonă turistică.

În ceea ce privește mediul înconjurător al comunei, am observat că principala componentă a mediului afectată de activitatea umană este solul. El este afectat de eroziune și compactare. O prioritate este și împiedicarea alunecărilor de teren, datorată defrișărilor masive și precipitaților abundente. De asemenea protejarea ariilor naturale împotriva degradării și distrugerii este foarte importantă.

În ceea ce privește educația și cultura populației comunei Drajna, am observat că tradițiile și obiceiurile nu se mai respectă, a scăzut și gradul de interes față de lectură in rândul tinerilor, care au acces la surse de informare moderne.

III. RECOMANDĂRI

În dezvoltarea durabilă a comunei Drajna am luat în considerare o viziune pe termen lung, incluzând perioada 2009-2030. Bazându-mă pe resursele locale, am integrat prioritățile economice, sociale și de mediu în concordanță cu provocările locale, naționale și globale.

Viziunea de dezvoltare a comunei presupune dezvoltarea durabilă și echilibrată a comunei Drajna prin crearea și susținerea unui mediu economic-social competitiv, stabil care să asigure creșterea economică continuă, creșterea calității vieții cetățenilor comunei în concordanță cu protecția mediului înconjurător și a sănătății populației umane. Dezvoltarea se bazează pe o mai bună gestionare și protecție a resurselor naturale.

Obiectivul general

Obiectivul general al strategiei este acel de a transform comuna Drajna într-o zonă dezvoltată economic prin valorificarea sectorului agricol și prin prezentarea ei ca zonă de atracție turistică devenind astfel un exemplu și un standard de calitate al vieții.

B. Obiective specifice

Pentru atingerea obiectivului general am identificat o serie de obiective specifice care vizează:

Dezvoltarea economică a comunei;

Atragerea de investiții în scopul construirii/ modernizării și reabilitării infrastructurii din zonă;

Prezentarea și promovarea comunei ca destinați turistică atractivă și accesibilă, prin diferite agenții de turism;

Asigurarea protecției sociale adecvate a populației comunei;

Protecția mediului înconjurător al comunei Drajna;

Aceste obiective vor fi realizate într-un orizont de timp de 20-21 de ani prin implementarea unor proiecte de dezvoltare din fonduri europene, bugetare, locale etc.

În figura nr.X este reprezentată relația dintre obiectivul general și obiectivele specifice astfel că prin îndeplinirea obiectivelor specifice se va atinge și obiectivul general.

Figura nr. X- Relația dintre obiectivul general și obiectivele specifice strategiei

C. Axe prioritare strategice și domenii de intervenție

Ca urmare a analizei realizate la nivelul comunei Drajna , pentru perioada2009-2030, am identificat următoarele axe prioritare strategice:

Dezvoltarea infrastructurii la nivelul comunei și regiunii;

Dezvoltarea activităților economice și în principal al sectorului agricol;

Dezvoltarea zonei ca atracție turistică regional și națională;

Dezvoltarea resurselor umane;

Protecția mediului înconjurător;

Axa prioritară1: Dezvoltarea infrastructurii la nivelul comunei Drajna

Domeniul de intervenție:1.1 Construirea, modernizarea și reabilitarea infrastructurii de transport din comună și cu zonele învecinate se pot realiza prin:

Reabilitarea drumului județean 102B prin care se realizează accesul în comună;

Asfaltarea drumurilor principale din localitățile comunei;

Construirea trotuarelor și a rigolelor pe drumurile deja asfaltate/ pietruite;

Legătura între Vălenii de Munte și Drajna se realizează pe un pod construit în urmă cu 100 de ani, aflat într-un stadiu avansat de degradare. Autoritățile județene propun realizarea unui nou pod, care să realizeze legătura între Vălenii de Munte și Drajna, pe DJ 102 B. Proiectul urmează să fie inclus pe lista de investiții din 2017, prin aprobarea bugetului județului. Actualul pod, construit în 1918, a fost consolidat în 2007, când au fost executate lucrări la una dintre pile. Noul pod ar urma să fie realizat în aval de podul vechi de 100 de ani și va fi prevăzut cu două benzi. Trebuie precizat că soluția propusă este ca actualul pod construit în 1918 să rămână în circulație. La această oră, pe acest pod se circulă cu restricție, măsura fiind luată pe motiv că lățimea podului este prea mică;

Finalizarea podului din zona Monument – strada Negoiță Pântea din Drajna de Sus;

Reabilitarea podului metalic din zona Cojocari;

Construire unei punți carosabile pentru autoturisme în Groapa Oii;

Consolidarea malurilor râurilor și regularizare cursurilor de apă;

Domeniul de intervenție:1.2 Rețelele de utilități prin:

Modernizare și extinderea actualului sistem de alimentare cu apă potabilă la nivelul întregi comune;

Proiectarea unui sistem de canalizare la nivelul întregi comune;

Construire unei stații de epurare în localitatea Drajna;

Modernizarea actualului sistem de iluminat public;

Domeniul de intervenție: 1.3 Dezvoltarea infrastructurii de sănătate, educațională și de interes social se poate realiza prin:

Realizarea la Drajna a unui muzeu cultural pentru expunerea costumelor, instrumentelor, fotografii tradiționale ale românilor din zonă;

Construirea căminului cultural din Drajna de Sus;

Reabilitarea căminului cultural din Drajna de Jos;

Reabilitarea și modernizarea unităților școlare din comună;

Construirea unei baze sportive multifuncțională, comuna Drajna, sat Drajna de Sus;

Construirea unui cămin pentru persoanele sărace, bătrâne care necesită asistență permanent;

Realizarea unei piețe agro-alimentare unde populația din zonă își poate valorifica produsele obținute în propriile gospodări și livezi;

Realizarea de locuințe pentru tineri;

Axa prioritară 2: Dezvoltarea activităților economice , în sectorul agricol

Domeniu de intervenție: 2.1Dezvoltarea unei agriculturii durabile (ecologice) în comună se pot realiza prin:

Plantarea de pomi fructiferi, adaptați pentru tipul de climă, sol din regiune;

Dezvoltarea și promovarea sectorului zootehnic (cea mai veche și principală activitate a comunei);

Folosirea în agricultură a îngrășămintelor organice pentru creșterea producției agricole, cu accent pe valorificarea dejecțiilor animaliere;

Realizarea rotirii culturilor care elimină unele probleme legate de boli, dăunători, buruieni,asigură surse alternative de azot în sol, reduce eroziunea solului;

Lăsarea unei suprafețe agricole necultivate timp de câțiva ani;

Lăsarea resturilor vegetale după recoltare pe teren cu efecte benefice asupra solului;

Reducerea sau minimizarea arăturii;

Folosirea practicilor de formare a solului care cresc materialul organic din sol și care susțin formarea de humus;

Lucrarea solului pe curba de nivel, benzi înierbate, terasarea cu înființarea de perdele forestiere;

Asigurarea unui grad ridicat de informare a populației comune cu privire la oportunitățile și cerințele ce trebuie respectate în agricultura biologică;

Domeniul de intervenție: 2.2 Dezvoltarea sectorului de prelucrare/ vânzare a produselor

Susținerea capacității de producție cerealieră, zootehnică locala;

Înființarea unor abatoare, unități de prelucrarea a laptelui în comună;

Identificarea piețelor de desfacere potențiale pentru produsele locale;

Promovarea zonei ca zonă agricolă biologic;

Sprijinirea întreprinderilor în prelucrarea și vânzarea de produselor agricole;

Organizarea unor târguri locale, la date fixe;

Etichetarea produselor locale specifice;

Domeniul de intervenție: 2.3 Susținerea investițiilor existente și potențiale prin:

Acordare de asistență micilor producători agricoli:

Utilizarea fondurilor nerambursabile:

Scăderea birocrației;

Acordarea de fonduri de la bugetul local;

Axa prioritară 3: Dezvoltarea zonei ca atracție turistică regională și locală

Domeniul de intervenție: 3.1 Valorificarea potențialului turistic și conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului național și cultural

Realizarea infrastructurii rutiere de acces spre obiectivele turistice;

Reabilitarea, conservarea, protejarea și promovarea monumentului istoric Moara de apă Warthiadi, loc de creație și de cunoaștere a obiceiurilor tradițiilor și culturii locale și naționale;

Realizarea de studii privind patrimoniul cultural al comunei și valorificarea lui prin turismului cultura;

Construirea unui muzeu cultural al comunei pentru valorificarea tradițiilor și obiceiurilor sătenilor;

Realizarea unor locuri de cazare pentru turiști;

Sprijinirea locuitorilor în dezvoltarea turismului agroturismului și anume:cazarea turiștilor în propriile gospodări, ferme; alimentația este bazată pe bucătăria tradițională a locului și preparată cu produse provenite din gospodăria proprie; serviciile sunt oferite de familia unde turistul este cazat;

Domeniul de intervenție: 3.2 Asigurarea serviciilor și ofertelor turistice competitive prin:

Formarea profesională a locuitorilor din comună în vederea asigurării serviciilor turistice ;

Realizarea de investiții pentru activități recreaționale (spatii de campare);

Amenajarea de marcaje turistice;

Domeniul de intervenție: 3.3 Activități de promovare a zonei prin:

Elaborarea de materiale promoționale precum editarea de material în scopul promovării zonei ca atracție turistică: broșuri de prezentare, panouri de informare;

Actualizarea în permanență a pagini de internet a comunei cu informați noi, pentru promovarea turistică a zonei (turism.drajna.ro);

Axa prioritară 4: Dezvoltarea resurselor umane

Domeniul de intervenție: 4.1 Adaptarea populației active din comună la noile cerințe ale mediului de afaceri se poate realiza prin:

Facilitarea integrării tinerilor absolvenți din comună pe piața muncii;

Formarea și dezvoltarea de abilități manageriale;

Dezvoltarea simțului civic și implicarea populației în proiecte de derulate de administrațiile publice de la nivelul comunei;

Axa prioritară 5: Protecția mediului înconjurător

Domeniu de intervenție : 5.1 Rezolvarea problemelor de mediu din comună se poate realiza prin:

Asigurarea calității apei potabile prin modernizarea calități apei freatice, depistarea surselor de impurificarea;

Realizarea stemului de canalizare la nivelul întregi comune;

Realizarea unei stații de epurare în comună;

Controlul, diminuarea și eliminarea apelor de suprafață prin prevenirea acestora , prin activități de ecologizare a pâraielor din comună;

Realizarea unui sistem de colectare selectivă și reciclare a deșeurilor din comună;

Construirea unui depozit ecologic la marginea comunei care să deservească toate satele;

Refacerea pășunilor naturale;

Reabilitarea lucrărilor de amenajare a torenților;

Stopare defrișărilor masive;

Împiedicarea alunecărilor de teren;

Inițierea și dezvoltarea unui program de proiecte privind dezvoltarea spiritului comunitar;

Realizarea și difuzarea de materiale de educație ecologică;

Campanii de informarea a cetățenilor cu privire la activitățile legate de protecția mediului;

Includerea în programa școlară a noțiunilor și principiilor de protecție a mediului, la toate nivelele de școlarizare și organizare de acțiuni cu specific ecologic;

Bibliografie

Bavaru A.,Godeanu S.,Butnaru G.,Alexandru B., 2007, „Biodiversitatea și ocrotirea naturii”, Editura Academiei Române;

Cocean P.,2005, „Geografia regională a României”, Ministerul Educației și Cercetării (proiect pentru învățământul rural);

Mândruț O., Geografia României –manual pentru clasa a VIII-a , Editura Corint, 2008;

http://www.primaria-drajna.ro/istoric.html;

http://jurnaluldedrajna.ro/despre-drajna/comuna/;

http://www.spiruharet.ro/facultati/geografie/biblioteca/84302b36564f4bd9e374dc515bd82c1d.pdf;

http://turism.drajna.ro/;

http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Subcarpatii_Curburii.php;

https://sites.google.com/site/4adevarati/clima-subcarpatilor;

http://www.cjcph.ro/Cercetare/2016/decembrie%202016/batrani%20def%20a5%20cu%20imagini.pdf;

http://www.drajna.ro/index.php/primaria-comunei-drajna/729-un-nou-pod-in-comuna-drajna-intre-valenii-de-munte-si-drajna-pe-dj-102b.html;

http://www.cjph.ro/upload/files/file/Noutati_2013/Plan_Dezv_2014_2020_Portofoliu_proiecte_noiembrie2013.pdf;

https://www.facebook.com/pnlph/posts/1045330945538048;

http://www.turism.drajna.ro/index.php/comuna-drajna/istoric-drajna.html;

http://turism.drajna.ro/index.php/patrimoniu-drajna/monumente-istorice/castrul-roman.html;

http://turism.drajna.ro/index.php/patrimoniu-drajna/monumente-istorice/castrul-roman.html;

http://www.turism.drajna.ro/index.php/comuna-drajna/drajna.html;

http://www.turism.drajna.ro/index.php/patrimoniu-drajna/monumente-istorice/biserica-filipestilor.html;

http://www.primariacerasu.ro/pagini.php?id_p=3;

http://www.turism.drajna.ro/index.php/traditii/folclor-local.html;

http://www.cjph.ro/plan_dezv2014-2020ian2015.pdf

http://www.cjph.ro/upload/files/Plan_dezvoltare_Hot_151.pdf

http://www.valeniidemunte.com.ro/continut/Rapoarte/STRATEGIA%20DE%20DEZVOLTARE%20%20A%20ORASULUI%20VALENII%20DE%20MUNTE.pdf