I.O.S.U.D. Academia de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza [610711]

ROMÂNIA
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
I.O.S.U.D. Academia de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza ”

TEZĂ DE DOCTORAT
-REZUMAT –

Tema: MIGRAȚIA FORȚEI DE MUNCĂ.
IMPLICAȚII ASUPRA SECURITĂȚII
NAȚIONALE

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT
Prof.univ.dr. ȚUȚU PIȘLEAG

DOCTORAND: [anonimizat]2018 –

3
Cuprins

INTRODUCERE ……………………………………………………………………………… ………
CAPITOLUL I – FORȚA DE MUNCĂ. ABORDĂRI TEORETICO –
METODOLOGICE ……………………………………………………… ………
1.1. Evoluția forței de muncă în România………………………………… ………
1.2. Caracteristicile forței de muncă………………………………………….. ……..
1.3. Forța de muncă -vector de putere a unui stat…………………………… …….
1.4. Abordări politico -economice ale forței de muncă……………………… ……
1.5. Piața muncii în contextul globalizării………………………………… ……..
CAPITOLUL II – FLUXURI ȘI TENDINȚE MIGRATORII ALE FORȚEI
DE MUNCĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ …………………… ………………
2.1. Deteritorializarea forței de m uncă în context regional, european și
global……………………………………………………………………… ………
2.2. Tipologia migrației forței de muncă………………………………… ……….
2.3. Impactul economic și fiscal al migrației forței de muncă…………… ……….
2.4. Migrația forței de muncă în contextul extinderii Uniunii Europene…… ……
2.5. Centre, periferii și semiperiferii dezvoltate prin piața muncii………… …….
2.6. Megalopolisurile ca centre de putere………………………………… ………
CAPITOLUL III – VIZIUNEA EUROPEANĂ A MIGRAȚIEI FORȚEI
DE MUNCĂ …………………………………………………… ……………….. .
3.1. Piața europeană a forței de muncă……………………………………… ……
3.2. Fundamentele migrației forței de muncă……………………………… ……..
3.3. Viziunea europeană pentru generația tânără…………………………… …….
3.4. Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă………………… ……

5

7
7
7
8
9
11

12

12
13
14
14
15
15

17
17
18
19
20

4
CAPITOLUL IV – DIMENSIUNEA ECONOMICĂ ȘI FISCALĂ A
SECURITĂȚII NAȚIONALE PRIN FACTORUL FORȚEI DE
MUNCĂ …………………………………………………………………… ……..
4.1. Uniunea Europeană și imperialismul neoliberal……………………… ……..
4.2. Asimetria puterilor comerciale……………………………………… ………
4.3. Se curitatea națională pe coordonate europene………………………… ……
4.4. Puterea națională prin noi forme dezvoltate de globalizare…………… ……
4.5. Securitatea națională ca formă de politici publice…………………… ……. ..

21
21
21
23
24
25
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ……………………………………………………….. ……… 26
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………….. 28

5 INTRODUCERE
Pentru România, o analiză și o cercetare calitativă asupra migrației forței de
muncă cu implicații asupra securității naționale, implică în prezent o cercetare
amănunțită și laborioasă, care nu poate fi făcută fără a lua în considerare datele
demografice, atractivitatea pieței muncii, apartenența țării noastre la Uniunea Europeană
cu toate consecințele care decurg din aceasta (inclusive asupra liberei circulații în spațiul
Uniunii), precum și alte date, statistici de mare valoare, inclusiv date despre dezvo ltarea
tehnologică a unui stat și mai ales piața forței de muncă formată din angajați, precum și
piața muncii care participă la producerea produsului național brut.
Teza de doctorat intitulată Migrația forței de muncă, implicații asupra securității
națion ale, tratează o problemă de maximă actualitate nu numai pe plan european, dar și
la nivel mondial, dar de mare importanță pentru țara noastră în actualul context
economic. În prezent, se constată că forța de muncă din țara noastră migrează încă de pe
băncile liceului, iar în orașele mici și mijlocii se constată imposibilitatea angajării
tinerilor, indiferent de salariul oferit, iar cei care au rămas (conform specialiștilor) sunt
la nivel de masă și sunt semi -analfabeți.
Tocmai acest exod al migrației forței de muncă, va face ca în viitor pentru țara
noastră să apară un vid al forței de muncă, care nu va putea fi suplinit decat de
milioanele de emigranți veniți mai ales din Pakistan, Siria și Bangladesh, chiar și din
Afganistan, migranți care să încerce să suplinească vidul forței de muncă care va apărea
inevitabil în următorii 20 de ani în țara noastră. În țara noastră , migrația forței de muncă
este accentuată în prezent, iar acest lucru se va reflecta în viitor asupra economiei
românești, care se îndreaptă vizibil către o criză acută pe piața forței de muncă.
Totodată, numărul salariaților și gradul de profesionalizare a înregistrat o scădere
în ultimii ani, iar acest feno men s -ar putea accentua în viitor, în condițiile în care datele
statistice arată că numărul locurilor de muncă vacante aproape s -a dublat .

6

Noutatea demersului știițific este evidențiată de relația migrației forței de muncă –
securitatea națională , din p erspectiva viziunii europene a ceea ce reprezintă mobilitatea
forței de muncă – mobilitatea intracomunitară – susținută de către Uniunea Europeană și
impactul acesteia asupra securității naționale.
Actualitatea tezei de doctorat este mai degrabă evidenția tă de efectele globalizării
în plan economic la nivel național prin ceea ce reprezintă delocalizarea producției în
care industria nu mai reprezintă sursa tradițională de angajare ca urmare a extinderii
serviciilor, biotehnologiei etc. față de care la nivel strategic este nevoie de o nouă
viziune economică și implicit o strategie economică. Deși la nivel Europ ean sunt
aplicate statistici co mune ale migrației forței de muncă, există totuși diferențe în
practicile de integritate.

7 CAPITOLUL I
FORȚA DE MUNCĂ. ABORDĂRI TEORETICO -METODOLOGICE
1.1. Evoluția forței de muncă în România.
Migrația forței de muncă este o realitate a perioadei după deschiderea frontierelor,
reprezintă în același timp o oportunitate dar și o necesitate. Gestion area complexă a
acestui fenomen poate favoriza progresul și bunăstarea dar în același timp prin politici
inadecvate poate genera probleme sociale, afecta coeziunea socială, securitatea și chiar
suveranitatea în anumite situații de risc. Migrația forței de muncă a devenit o ”constantă
a discursului politic (guvernamental, electoral etc.), legitimând politici publice și
reconfigurări instituționale”. Pe fondul evoluției rapide și a altor fenomene conexe
implicate referitoare la ceea ce reprezintă ”o anumită r ealitate economică, socio –
instituțională și culturală” atât din perspectivă internă cât și externă în acest proces al
europenizării. Migrația forței de muncă, devenită problemă publică la nivel politic,
reflectată în mod constant la nivel mediatic deschide o diversitate de abordări privind
mobilitatea forței de muncă și dezvoltarea națională.
1.2.Caracteristicile forței de muncă
Ca urmare a manifestării procesului de globalizare, asistăm la o amalgamare
mondială a ideilor, culturilor, informațiilor. Pop ulațiile au devenit mult mai mobile, atât
geografic cât și virtual. Deopotrivă există atât oportunități, cât și temeri, ceea ce reclamă
ca politicile publice să fie extrem de prudente, întrucât fenomenul în sine a avansat
dincolo de activitățile corporații lor mutinaționale. Temerile vizează externalizarea
locurilor de muncă, potențialul ridicat de abuzuri economice, sociale, alături de diluarea
culturilor tradiționale.
Resursa umană tinde tot mai mult să dobândească noi atribute prin reconsiderarea
acesteia , tranziția acesteia către capitalul uman. În aceste condiții, este nevoie de o nouă
abordare privind pregătirea, recrutarea, perfecționarea și recompensarea capitalului
uman. Restructurarea fundamentală a economiei are la bază internaționalizarea
competiț iei în care productivitatea dar și competivitatea reclamă mai multe cerințe la

8 nivelul forței de muncă legate de sarcini tot mai complexe, inclusive de nivel strategic,
care au la bază noi cunoștiințe, abilități, capacități de performare.
Forța de muncă t radițională și stabilă a evoluat pe coordonatele flexibilității,
adaptabilității la dinamica mediului forței de muncă, în care noua tehnologie, inovare,
motivația și capacitatea de a face față provocărilor sunt factori care necesită reevaluări
constante. Aceste dificultăți de pe piața forței de muncă converg spre o economie care
va fi încetinită și care va frâna procesul de creștere economică a țării noastre în viitor.
1.3. Forța de muncă, vector de putere a unui stat
Forța de muncă este percepută în prezen t ca fiind un concept statistic complex,
care se referă la totalitatea persoanelor apte de muncă (populația activă), inclusiv a
acelor persoane care posedă calități și aptitudini intelectuale și fizice pe care să le
folosească în efectuarea unei munci util e pentru societate. Această forță de muncă
cuprinde populația activă din punct de vedere economic care se angajează de regulă în
baza unui contract să producă bunuri și servicii, pe o anumita perioada stipulată în
contract, numită perioadă de referință.1 Populația activă (din punct de vedere economic),
cuprinde în țara noastră persoanele de 14 ani și peste această vârstă, cu condiția ca
aceste persoane să fie apte de muncă și care își oferă forța de muncă economiei
naționale. Un aspect negativ în țara noa stră care influențează în prezent și totodată în
viitor mediul economic îl constituie pregătirea forței de muncă.
După 1989, în țara noastră au fost inițiate reforme pentru formarea profesională a
cetățenilor, reforme care nu au ținut cont de realitățile pragmatice din mediul economic,
iar evoluțiile din sistemul educațional românesc, sunt din ce în ce mai vizibile în
prezent, când majoritatea cetățenilor, dar mai ales tinerii, au întâmpinat o multitudine de
probleme pe piața muncii. Aspectele negative su nt legate în special de negăsirea și
neocuparea unui loc de muncă pentru care s -au pregătit profesional, mai exact, au ajuns
să practice anumite meserii care nu au nici o legătură cu studiile pe care le -au parcurs

1Populația activă, cuprinde inclusiv populația ocupată și șomerii.

9 (absolvit).2 Aceste probleme, împreună cu rata șomajului existent în prezent la nivel
național, cu ocuparea neuniformă a forței de muncă, cu lipsa industrializării în anumite
zone defavorizate, împreună cu migrația forței de muncă din aceste zone defavorizate,
(la care se adaugă multe alte aspecte macroeconomice negative), duc la un impact
economic distructiv asupra dezvoltării țării noastre în prezent, dar mai ales în viitor.
Atunci când ne referim la “forța de muncă, vector de putere a unui stat” , ar trebui
să facem referire la toate pârghiile e conomice, politice, sociale, culturale, tehnologice,
care fac ca o țară, un stat, să devină suficient de puternic în toate ramurile economice,
mai exact să dezvolte o economie de piață în cursul dezvoltării economice dacă ne
referim la țara noastră și unde forța de muncă să devină strict o funcție a structurii
socio -economice a societății, care se poate manifesta în sens pozitiv, iar dacă economia
este puternică, forța de muncă va fi un vector de putere al unui stat.
Forța de muncă poate fi un vector de pu tere al unui stat numai în măsura în care
ne bazăm pe o forță de lucru într -o țară modern industrializată, care să fie un model
economic dezvoltat și un vector de putere statal, în comparație cu alte state din zonă,
care să zicem, sunt țări preponderant ag ricole cu o absență completă a industrializării.
Vectorul de putere al unei țări, îl constituie însuși statul respectiv, cu forma de
guvernare pe care o are, și care se bazează pe o forță de muncă în continuă creștere și
formare, având o tehnologie indust rială modernă, cu mijloace de producție moderne,
care este plătită/remunerată îndeajuns de bine pentru munca prestată.
1.4. Abordări politico -economice ale forței de muncă
În prezent, abordările politico -economice ale forței de muncă susțin că politicile
fiscale și monetare, care vizează consolidarea creșterii economice cu prioritizarea
ocupării totale a forței de muncă, pot contribui la creșterea ratei de participare a forței de
muncă.

2Regândirea și reconstrucția pe alte principii a sistemului de învățământ profesional din țara noastră este unul din
obiectivele majore ale României, de a cărui realizare depinde asigurarea dezvoltării economice pe termen lung. Recent, a
intrat în dezbatere publică Strategia Educației și Formării Profesionale din România pentru perioada 2016 -2020, document
ce abordează în mod integrat educația si formarea profesională inițială si continuă din țara noastră.

10 O creștere economică puternică și vizibilă poate relansa atragerea ma i multor
muncitori pe piața forței de muncă, în cazul în care aceștia consideră că salariile mai
mari sunt oferite de angajatori. Acest fapt este posibil, dar totodată, necesită anumite
investiții prin intermediul politicilor fiscale, referitoare mai ales la creșterea investițiilor
în infrastructură.3
Pe plan extern, dacă analizăm anumite aspecte politico -economice asupra forței de
muncă să zicem în Statele Unite, vom constata absența unor politici favorabile familiei
în această țară, iar aceasta reprezintă un element esențial privitor la scăderea ratei de
participare a forței de muncă globale și a încetării participării femeilor la forța de muncă,
față de barbați. Studii relative recente indică faptul că în Statele Unite se constată că
politicile economice asupra forței de muncă nu au ținut cont de nevoile familiilor
angajate în câmpul muncii, și se confirmă eșecul de a adapta politicile statale
(guvernamentale) pentru a răspunde cerințelor familiei moderne americane. De
asemenea, s -a confirmat că particip area femeilor la forța de muncă a stagnat.
Pentru ca rata de participare a femeilor să crească pe piața muncii, specialiștii au
gândit pentru femei programe de lucru mai flexibile, care să se ocupe de exemplu de
îngrijirea copiilor la un nivel calitativ r idicat, integrarea femeilor în procente mai mari la
creșe și grădinițe precum și alte inițiative pozitive și motivante, acestea reprezentând
adevărate abordări politico -economice care să relanseze participarea femeilor pe piața
forței de muncă. Aceste abor dări, care sunt la prima vedere destul de simpliste, oferă
posibilitatea oricărui stat de a atrage și de a păstra mai ales munca calificată de pe piața
forței de muncă.

3De exemplu pentru Statele Unite, (potrivit Fondului Monetar Internațional), o creștere a cheltuielilor pentru infrastructură
poate accelera creșterea economică cu 1,5% pe termen scurt. Această creștere crescută ar contribui la crearea de locuri de
muncă și la redresarea lucrătorilor descurajați în forța de muncă, precum și la îmbunătățirea sănătății economiei pe termen
lung. Politica monetară mai acomodantă are, de asemenea, un potențial enorm de stimulare a cererii de forță de
muncă. Politicile fiscale și monetare sunt extrem de importante, dar ar putea fi de ajutor și politicile microeconomice
inteligente.

11
1.5. Piața muncii în contextual globalizării.
Pentru început, în opinia noastră, e ste important să analizăm în cazul cercetării
științifice efectuate, importanța pieței muncii în contextul globalizării deoarece efectele
globalizării pe piața forței de muncă constau în faptul că veniturile din muncă reprezintă
principala sursă de venit pentru majoritatea locuitorilor țărilor în curs de dezvoltare, cum
este și țara noastră.
Globalizarea este văzută în prezent ca o “t endință a integrării economice și sociale
mondiale, care include procesul de formare a piețelor comune și a regulilor de joc ,
precum și integrarea culturilor. În acest proces, toate părțile iau diferite măsuri
economice, politice și culturale pentru a concura la nivel global pentru a -și lua resursele,
interesele și pentru a -și câștiga convingerile.
Efectele globalizării indica te de literatura de specialitate, sunt grupate în efecte
pozitive și efecte negative . Efectele pozitive apar ca urmare a creșterii posibilităților
țărilor în curs de dezvoltare de a crea noi oportunități de muncă și de producție, ca
urmare a atenuărilor pr ețurilor în ce privește munca și capitalul. Acestea influențează
direct și indirect asupra creării de locuri de muncă în țările beneficiare.4 De cealaltă
parte, efectele negative iau naștere ca urmare a evoluțiilor tehnologice la scară largă care
însoțesc acest fenomen, ceea ce va reduce cererea de muncă necalificată. Aceasta va
avea ca efecte secundare, creșterea șomajului, lipsa locurilor de muncă, precum și o
deteriorare a ratelor salariale reale, toate acestea ca rezultat al globalizării în majoritatea
țărilor cu o economie în curs de dezvoltare și care nu au reușit să -și însușească noile
tehnologii.

4În multe țări avansate, cel mai imp ortant deceniu de globalizare de după cel de -al doilea război mondial a fost anii 1970,
când raportul dintre comerț și producție a crescut semnificativ atât în economiile avansate, cât și în cele în curs de
dezvoltare, în urma celor două șocuri petrolier e. În țările în curs de dezvoltare, expunerea la comerțul internațional a crescut
din nou la sfârșitul anilor 1980, coincizând cu mișcarea lor spre liberalizarea comerțului.

12 CAPITOLUL II
FLUXURI ȘI TENDINȚE MIGRATORII ALE FORȚEI DE MUNCĂ ÎN
UNIUNEA EUROPEANĂ
2.1. Deteritorializarea forței de muncă în context regiona l, european și global.
Fragmentarea proceselor de fabricație și de furnizare a serviciilor au condus la o
dezintegrare a forței de muncă la nivel global într -o varietate de forme, facilitate printre
altele de divizarea forței de muncă prin ”spritualizarea frontierelor”, de serviciile de
relocare corporativă, de subcontractare și externalizare. Companiile transnaționale
vizează exploatarea piețelor muncii la nivel național, regional sau global, vizând salarii
mai mici, flexibilitatea reglementărilor specific e. Astfel, ”deteritorializarea rețelelor de
producție presupune relocarea sau externalizarea activităților companiilor
transnaționale”. De asemenea, mobilitatea capitalului reflectă procesele de fragmentare.
Pe fondul proceselor de globalizare și europeniz are asistăm tot mai mult la ”disocierea
legăturilor dintre economia, politica și cultura configurate spațiilor fixe”.
În prezent, datorită situației economice internaționale, multe țări (în special cele în
curs de dezvoltare), se confruntă cu diverse pro bleme pe piața muncii și a forței de
muncă, constatându -se o agravare, o deteritorializare a forței de muncă din aceste
regiuni. Aceste probleme constau în migrarea efectivă a forței de muncă pe plan
mondial. Pentru zona noastră, extinderea Uniunii Europen e, a dus în concret la migrația
efectivă a forței de muncă, la deteritorializarea acesteia, mai ales pentru țările central și
est europene.
Deteritorializarea forței de muncă este o îmbinare clară a problemelor privitoare la
piața muncii, forța de muncă, migrația acesteia, coroborate cu aspectele dintre comerț,
economie și globalizare, cu scăderea reală a salariilor, precum și a diverselor sec toare
ocupaționale formale. Pentru a combate aceste probleme, majoritatea statelor
democratice au adoptat propriile strategii de protecție a pieței muncii și a forței de
muncă.

13
2.2. Tipologia migrației forței de muncă
Migrația forței de muncă reprezintă acea mișcare (deplasare) a persoanelor fizice
dintr -o țară în alta în scopul de a căuta un loc de muncă, ori de a răspunde la o cerere a
unei firme (întreprinderi) din altă țară care face recrutări, pentru a se angaja în aceea
firmă.5 Specialiștii în dome niu sunt interesați în prezent de mișcările interregionale,
rural -urbane și urban -rurale, în special pentru zonele (țările) cu o pondere scăzută a
natalității și crescută a mortalității, unde migrația este, cel mai frecvent principala cauză
a schimbării po pulației.
Astăzi, se poate afirma că migrația nu este un eveniment biologic (ca rata
natalității și rata mortalității), ci este influențată de factorii sociali, culturali, economici
și politici. Ea se desfășoară prin decizia unei persoane sau a unui grup de persoane.6
Deciziile oamenilor (migranților) sunt influențate de cele mai multe ori de factorii
economici. Astfel, în prezent, economiile avansate se confruntă cu o creștere economică
care stagnează, concomitent cu productivitatea care se află în același impas. Totodată,
piețele emergente sunt în scădere și prezintă riscuri majore de fragilitate fiscală, toate
acestea fiind rezultatul politicilor social -economice care sunt din ce în ce mai
determinate la nivel global, iar creșterea insecurității sociale, duce la nesiguranță civică
față de neputința politicilor naționale de a asigura stabilitate.
Înainte de a aborda efectiv tema acestui subcapitol, este necesar să facem referire
la terminologia care va fi utilă pentru a analiza tipologia migrației , unde tre i concepte
este necesar a fi lămurite, aceste concepte sunt emigrarea , imigrația și migrația .

5O componentă importantă a fenomenului demografic, care exercită influență nemijlo cită asupra forței de muncă și,
totodată, o caracteristică fundamentală a populației zilelor noastre, o reprezintă mișcarea populației, deplasarea ei dintr -un
loc in altul. Acest drept a fost recunoscut de mai bine de 50 de ani, odată cu adoptarea Declaraț iei Universale a Drepturilor
Omului, care stipulează în articolul 13 faptul că orice persoană are dreptul să se mute și să trăiască in interiorul granițel or
oricărui stat. Totodată, oricine are dreptul să -și părăsească țara și să se reîntoarcă în ea. Din 1 994, an de an, în cadrul
Adunării Generale a ONU s -a dezbătut problema migrației internaționale, adoptandu -se și Rezoluția 56/203 din 21
decembrie 2001.
6 http://www.sociologydiscussion.com/communication/migration/migration -meaning -types -and-effects .

14
2.3. Impactul economic și fiscal al migrației forței de muncă
În prezent, m igrația arată tendințele schimbărilor sociale pe plan mondial, unde
schimbările tehnologice în Asia, Africa și America Latină aduc în aceste regiuni o
migrație a forței de muncă situată la un nivel ridicat, care are sensul de mișcare din
zonele rurale înspre zonele urbane. Economiștii sunt interesați de studiul migrației forței
de muncă și ca impact economic și fiscal pe care-l cauzează în zonele, regiunile
analizate.
Cu ocazia cercetării științifice desfășurate privitor la impactul economic și fiscal
al migrației forței de muncă , am analizat în prezentul subcapitol, două economii
distin cte, concretizate în:
a) Impactul economic și fiscal al forței de muncă în Statele Unite ale Americii;
b) Impactul economic și fiscal al forței de muncă în Uniunea Europeană, cu
referire și la România.
Înainte de a începe analiza cu privire la impactul economic și fiscal, se poate
specifica la nivel macroeconomic că migrația, mai ales a forței de muncă, este un subiect
foarte delicat atât în Statele Unite, cât și la nivelul Uniunii Europene. Aceste probleme
au ajuns în prin plan în general datorită îmbătrânirii r apide a populației, a crizei
refugiaților, precum și a retoricii politice anti -imigrație în creștere.
2.4. Migrația forței de muncă în contextual extinderii Uniunii Europene
Conform specialiștilor în domeniu, extinderea Uniunii Europene în anii 2004 și
2007 a schimbat peisajul demografic al Uniunii deoarece, în multe din țările ex –
comuniste devenite state membre, populațiile naționale erau în declin. Unele state nou
membre aveau creșteri neînsemnate, în timp ce alte populații (mici ca mărime) erau în
creștere. Trebuie reținut pentru aceea perioadă de timp că la data extinderii din anul
2004 toate populațiile din Uniunea Europeană erau în ascensiune numerică. Criza
economică și financiară din acel moment a dus la crearea de evoluții negative în zona
economică și socială din țările membre. Aceste evoluții au marcat de asemenea starea

15 demografică, accentuând deteriorarea tabloului general. Ca atare, șomajul, măsurile de
austeritate și incertitudinea au provocat o ascensiune a emigrației iar migrația netă
negativă rezultată s -a alăturat scăderii naturale, amplificând dimensiunea declinului.7
Piața forței de muncă din Uniunea Europeană este în prezent fie permisivă în
unele state, fie restrictivă, în altele. Ea s e adresează persoanelor calificate sau
persoanelor care doresc să desfășoare activitățile neatractive pentru cetățenii UE. Se
acordă o mai mare atenție utilizării „lucrătorilor oaspeți”. Angajarea oricărui lucrător din
statele terțe se poate realiza într -o manieră care să determine evoluții economice și
sociale pozitive în țările de origine ale imigranților. Aceștia sunt încurajați să se întoarcă
în țările de origine cu un bagaj de cunoștințe extins, dar și cu un anumit capital financiar,
pentru a sprijini îmbunătățirea nivelului de trai, nu numai local, ci și regional.8 În
prezent, piața forței de muncă a U.E. trece printr -un proces masiv de schimbare, în care
predomină anumite contradicții, create de o rată ridicată a șomajului, precum și rate de
neocupare a posturilor și lipsa forței de muncă pentru anumite state membre ale Uniunii.
2.5. Centre, periferii și semiperiferii dezvoltate pe piața muncii.
În opinia noastra, acest subcapitol v a fi dezbă tut și explicat în două abordări
distincte, care vor cuprin de:
a) dezvoltarea acestor centre , periferii și semiperiferii din punct de vedere
economic și al pieței muncii, în perioada ascendentului sistemului mondial modern
cuprinsă între anii 1450 -1670, perioada acesta fiind considerată ca începutul formării
acest ora la nivel mondial;
b) dezvoltarea centrelor, periferiilor, și semiperiferiilor pe piața muncii în prezent.
2.6. Megalopolisurile ca centre de putere.
Pentru început opinăm că “megalopolisul” este definit de literatura de specialitate
ca fiind un lanț al zonelor me tropolitane adiacente. Termenul este folosit pentru prima
dată de către Patrick Gedes în cartea sa scrisă în anul 1915, „Orașele în evoluție”, apoi

7Vasile Ghețău, Articol, “Populația Uniunii Europene și migrația“, Aprilie 2016, prin:http://www.contributors .ro/global –
europa/populatia -uniunii -europene -si-migratia.
8 Tudorache, C.M., 2006, Efec tele circulației forței de muncă în Uniunea Europeană , Economie teoretică și aplicată, Nr.
8/2006, p. 91 -96, http://store.ectap.ro/articole/142.pdf .

16 de Owald Spengler în cartea sa din 1918, intitulată “Declinul Occidentului“, ca apoi
termenul să fie folosit a treia oară de Lewis Mumford, într -o carte scrisă în 1938, pe
nume “Cultura Orașelor.“ Megalopolisul era considerat ca o primă etapă în
supradezvoltarea urbană și binențeles în declinul social.9 Mai târziu, termenul a fost
folosit de Jean Gottmann în studiul său din 1961, “Megalopolis: Parcul Urbanizat din
Nord -Estul Statelor Unite ”, pentru a descrie lanțul zonelor metropolitane de -a
lungul coastei nord -estice a SUA care se întinde de la Boston , Massachusetts , prin New
York City , Philadelphia , Baltimore , și se termină în Washington, DC și Virginia de
Nord .10
Totodată, specialiștii în domeniu indică megalopolisurile ca acel loc unde în afară
de densitatea maximă a populației se concentrază guvernul, majoritatea băncilor,
birourile mari, ziarele și posturile de radio, magazinele importante, școlile, bibliote cile și
teatrele. Este de asemenea locul unde se iau deciziile politice importante, se prezintă
moda, se iau celelalte decizii care sunt folosite de întreaga comunitate, care trăiește și
locuiește în această zonă astfel definită.11Totodată, megalopolisul este văzut de alți
specialiști ca o rețea interconectată de zone urbane și suburbane mai degrabă decât un
oraș gigant, un sistem aproape continuu de zone profund interconectate (politic,
economic și cultural).12 În această zonă vastă, piața monetară este co nectată la cele mai
mari instituții financiare, burse de valori și societăți de asigurări. Pentru această zonă, o
densitate ridicată a populației înseamnă că există o mulțime de consumatori, precum și
de muncitori pe piața forței de muncă, care beneficiază de marele avantaj al locației. În
prezent, explozia tendinței zonelor rurale și a celor urbane spre centrele
megalopolisurilor este în creștere pe plan mondial.

9Se poate preciza că în timp ce, la începutul secolului trecut, în Statele Unite existau deja megalopolisuri, orașele Orientul ui
Îndepărtat nu impresionau decât prin aspec tul lor exotic. În prezent se desfășoară una dintre cele mai importante revoluții
din istoria omenirii: tranziția din mediul rural în cel urban. În fiecare an, populația urbană a planetei crește cu 65 de
milioane de persoane, echivalentul a 7 noi așezări de dimensiunile orașului Chicago.
10 https://en.wikipedia.org/wiki/Megalopolis.
11Greg Lewis, Articol, “The Spread of Megalopolis” prin:https://tcf.org/content/commentary/the -spread-of-megalopolis.
12 Jean Gottmann, Megalopolis: The Urbanized Northeastern Seaboard of the United States , (New York: The Tw entieth
Century Fund, 1961), p . 3.

17 CAPITOLUL III
VIZIUNEA EUROPEANĂ A MIGRAȚIEI FORȚEI DE MUNCĂ
3.1. Piața europeană a forței d e muncă
Piața europeană a forței de muncă constituie, în prezent, din punct de vedere
economic, principalul indicator al factorilor de decizie pe piața monetară. După cum se
cunoaște, aceasta a suferit o scădere enormă după prăbușirea financiară din 2008, când
majoritatea țărilor Uniunii Europene au continuat să lupte cu șomajul și cu creșterea
economică lentă, situații datorate parțial din cauza reglementărilor neflexibile ale pieței
muncii, care s -au dovedit dificil de reformat în ultimii ani. O altă mare problemă în
aceea perioadă a constituit -o șomajul în rândul tinerilor, precum și munca la negru,
precum și alți factori, care au influențat negativ politicile economice și piața muncii.
După această perioadă, piața europeană a forței de muncă a reușit să se redreseze,
iar rata șomajului a început să se situeze deasupra nivelurilor anterioare crizei, cu cifre
în jur de 9,5% în UE și 11% în zona euro pentru luna mai 2015. Activitatea economică a
reușit să se extindă de asemenea cu 1,4% în UE și cu 1% în zon a euro, stimulată de
politici macroeconomice favorabile, prețuri mai scăzute ale energiei și o creștere a
consumului privat. De asemenea, condițiile stricte de creditare și necesitățile de
reechilibrare extinse într -un număr de țări din statele membre sunt factori ai cererii și
refacerii economice. Șomajul a scăzut mai mult decât se așteptau specialiștii conform
previziunilor pe baza creșterii PIB. Evoluțiile recente pozitive ale pieței forței de muncă
ar putea fi legate de consumul dinamic al sectorului p rivat, de creșterea condițiilor de
susținere a costului forței de muncă, precum și de materializarea efectelor reformelor
structurale.13 Revenirea economiei și repornirea afacerilor și a încrederii consumatorilor
ar putea fi explicată prin creșterea locuril or de muncă, după o perioadă de reducere
prelungită.

13Până în aprilie 2015, indicatorul segmentului economic a revenit la media din perioada anterioară crizei pentru 11 țări, în
timp ce pentru majoritatea țărilor rămase a atin s valori mai mari decât media din perioada 2008 -2014. După doi ani de
scădere consecutivă, în 2014, orele lucrate pe persoană ocupată au crescut ușor. Reducerea numărului de ore lucrate a
reprezentat un mecanism cheie de ajustare ca urmare a crizei din 200 8 și a recesiunii din 2011.

18
3.2. Fundamentele migrației forței de muncă.
Din punct de vedere social, economic, cultural, fiecare dintre statele lumii, se
confruntă cu o multitudine de probleme și evenimente ce produc modificăr i și
transformări la diverse niveluri, începând cu fiecare dintre noi, mutându -se apoi spre
societate, ca apoi să se îndrepte către națiuni, iar în final să acapareze întreaga scenă
internațională. În prezent, pe plan mondial, remarcăm un fenomen al migra ției ce se
manifestă alarmant ca urmare a dislocării unor grupuri sau mase de oameni a căror
deplasare de locurile de baștină este forțată și dictată de anumite contexte specifice, ori
de nevoia primordială de îmbunătățire a traiului.14
La nivel mondial, s unt evidențiați principalii factori care stau la baza fenomenului
migraționist mai ales pentru țara noastră, după cum urmează:15
a) factori non -economici , dintre care pot fi specificați: contingența culturală și
geografică, limba vorbită, legături de tradiț ie, istorice, foste colonii, care își pun
amprenta asupra deciziei de emigrare a cetățeanului;16
b) factori de tip pull/de atragere, (nivel de trai mai ridicat, nivel al salariilor mai
ridicat, posibilitatea de a găsi un loc de muncă mai bun, libertate individuală);
c) factori de tip push/de împingere, (nivel de trai scăzut, sărăcia, lipsa unui loc de
muncă, probleme etnice, existența anumitor crize, ca urmare a razboaielor, dezastrelor
naturale, accidente nucleare sau terorism).17

14Fenomenul migrației reprezintă o trăsătură tipică omului, căci acesta încă de la începuturi a simțit nevoia de a explora, de
a vizita, de a se așeza în locuri noi și de a deține alte pământuri, astfel fiind ușor de remarcat că statornicia nu este un
element atât de pregnant al civilizațiilor pe cât tindem în prezent să credem. Până și dinamica civilizațiilor ne arată cum d in
Antichitate și până în prezent au apărut și au dispărut imperii, națiuni și țări, populațiile amestecând u-se și ducând la un mix
genetic al oamenilor, lucru ce întărește principiul migrației.
15 Conform Organizației Internaționale pentru Migrații.
16În ultimii ani, literatura de specialitate a sesizat și apariția unor factori care pot conduce la ameliorarea cr eșterii fluxurilor
de migrație, și anume: creșterea aversiunii față de imigranți a populației din țările gazdă, politicile de migrație ale difer itelor
țări, măsuri mai ferme împotriva migrației ilegale (de exemplu, prin veriga securității sporite a frontie relor); îmbunătățirea
condițiilor economice și politice în țările de origine ale migranților; înrăutățirea climatului economic din țările dezvoltat e pe
fondul crizei globale actuale, relaxarea sumară, respectiv menținerea restricțiilor pe piața muncii în u nele țări ale UE.
17Alina Ioana Dida, Articol, “Migrația și perspectivele demografice“, Aprilie 2013, http://www . rostonline.ro/2013/04/
migratia -si -perspectivele -demografice.

19
3.3. Viziunea europeană pentru generația tânără
Pentru generația tânără europeană, criza economică care a început în a doua
jumătate a ultimului deceniu a creat o situație deosebită, care s -a transferat până astăzi la
generația tânără. Atât atunci, cât și în prezent, mai ales ca rezultat al șomajului, tinerii se
confruntă cu niveluri crescute ale sărăciei și a excluderii sociale, iar un număr tot mai
mare de tineri sunt nevoiți să -și părăsească domiciliul și țara pentru a căuta un nivel de
trai mai ridicat, în general oportunități socio -politice, economice mai bune.
Pentru tinerii din Romania, viziunea acestora, în special cea referitoare la
migrația pe piața forței de muncă, este aceea că în prezent se cunoaște de către aceștia că
migrația forței pe piața muncii a devenit o caracteristică a orașelor și satelor românești, a
comunității rurale în special. Tinerii înțeleg și sunt familiarizați în prezent cu diferitele
aspecte ale emigrării, pe care le cunosc în detaliu și destul de realist. Totodată, pe
măsură ce înaintează în vârstă împărtășesc această cunoaștere și la generațiile mai tinere
care în curând vor face parte din persoanele active din punct de v edere al forței de
muncă.
Conform specialiștilor în domeniu, “tinerii demonstrează că sunt parte a culturii
unei comunități în care migrația este o practică frecventă, având acces la contextele
migraționale prin discuțiile dese despre și cu migranți. În ce ea ce privește variatele
interpretări, raportări, atitudini față de migrație și migranți, avem de -a face cu o situație
complexă. Totodată, tinerii au în comun reprezentarea Europei drept un spațiu foarte
diferențiat în termeni economici și sociali. Ei au o perspectivă destul de nuanțată asupra
utilității diferitelor destinații posibile: în ce privește accesul, riscurile și veniturile.”18

18Istvan Horvath, Articol, “Aspecte ale culturii migrației în Romania “, Dec. 2011, http://www . criticatac.ro/10964/aspecte –
ale -culturii -migratiei -in-romania.

20
3.4. Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă.
Mobilitatea muncitorilor pe piața muncii la nivel European a devenit realitate prin
punerea în aplicare a Tratatului de la Roma, care a permis mișcarea acestora în
perspectiva derulării comerțului unic.19Documentul care vizează constituirea pieței
interne, conceput ca spațiu fără frontiere, se numește “Act ul Unic European” din 1986,
care asigură libera circulație a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor și a capitalului.
Totodată, prin Tratatul de la Maastricht din 1992 statele membre au convenit asupra
unor măsuri comune referitoare la ocuparea forței de muncă: lupta împotriva
excluziunii la locul de muncă, egalitatea de șanse între bărbați și femei, securitatea
socială și condițiile de muncă.
Conform literaturii de specialitate, prin Tratatul de la Amsterdam din decembrie
1994, s -a introdus conceptul d e “Strategie europeană de ocupare a forței de muncă”. Tot
în același an la Essen, Consiliul European a solicitat statelor membre să elaboreze
programe multianuale pentru ocuparea forței de muncă și să furnizeze Comisiei rapoarte
privind punerea lor în apl icare.
De facto strategia, a fost introdusă în anul 1997, când statele membre ale U.E. au
hotărât să stabilească un set comun de obiective privind politica de ocupare a forței de
muncă.20 La nivel european, Tratatul de la Amsterdam și apoi summitul
din Luxemburg din 1997, privitor la locurile de muncă, au consolidat strategia
europeană de ocupare a forței de muncă prin structurarea acesteia, strategia bazându -se
efectiv pe patru piloni de bază.

19Tratatul de la Roma , prin articolele 39-42 din Tratatul CE, articole 48-51, precum și articolele 43-48.
20Amelie Desperier, “Strategia europeană de ocupare a forței de muncă – Welcomeurope 2001 ”.

21 CAPITOLUL IV
DIMENSIUNEA ECONOMICĂ ȘI FISCALĂ A SECURITĂȚII NAȚIONALE
PRIN FACTORUL FORȚEI DE MUNCĂ
4.1. Uniunea Europeană și imperialismul neoliberal
Conform literaturii de specialitate, pentru țara noastră, actualul model de
dezvoltare se îndreaptă spre un sistem socio -economic extrem de expus la înd emâna
piețelor financiare internaționale, care în ultima perioadă de timp este zdruncinat de
dezechilibre structurale. Un obiectiv principal al politicii de care ar trebui să se țină cont
în prezent, este cel referitor la ocuparea deplină a forței de muncă , în condițiile efortului
de asigurare a stabilității financiare și a prețurilor.
Aceasta deoarece în neoliberalism, un nivel minim al șomajului este văzut ca un
lucru normal în societatea capitalistă. Potrivit specialiștilor,“așa cum autoritățile țintes c
niveluri fixe ale inflației, la fel ar trebui să țintească un nivel al șomajului care să nu fie
mai ridicat decât oferta de locuri de muncă vacante. Țintirea simultană a deplinei
ocupări și a stabilității macroeconomice va suscita tensiuni între aceste o biective. Însa
situația actuală în care milioane de cetățeni au emigrat și cifra șomajului rămâne ridicată
este tragică din punct de vedere social, dar și ineficientă din punct de vedere
economic.”21 Este necesar, pentru început, să spunem că la nivelul Uni unii Europene,
“neoliberalimul” este perceput ca un set de politici economice care au devenit foarte
răspândite în ultimii ani.22 Din punct de vedere teoretic, neoliberalismul ajută să se
desfășoare mai ușor comerțul dintre națiuni, privitor la circulația li beră a bunurilor, a
resurselor, privitor la dezvoltarea întreprinderilor, în încercarea acestora de a găsi
resurse mai ieftine, pentru a maximiza profiturile și eficiența.

21Cornel Ban, Daniela Gabor, Articol: “Cum ieșim din neoleiberalism” , 2013, http://www.criticatac.ro/13804/cum -iesim –
din-neoliberalism .
22“Liberalismul” față de “neoliberalism”, se referă la idei politice, economice sau chiar religioase. În liberalismul politic a
fost o strategie de prevenire a conflictului social. Este prezentată oamenilor săraci și muncitorilor care privesc spre progress,
comparativ cu cei conservatori. Liberalismul economic este diferit. Nu există restricții asupra producției, nu există bariere
în calea comerțului, nu există tarife, comerțul liber este mai bun mod de a dezvolta economia unei națiuni. Astfel de idei au
fost "liberale" în sensul că nu există controale. Această aplicație a individualismului a încurajat o "liberă" competiție
"liberă" – care a venit să însemne, liberă pentru capitaliștii să facă profituri uriașe atât cât doreau. În lume, neoliberalismul a
fost i mpus de instituții financiare puternice, cum ar fi Fondul Monetar Internațional (FMI), Banca Mondială și Banca
Interamericană de Dezvoltare.

22
4.2. Asimetria puterilor comerciale
În viziunea noastră, noțiunea de simetrie și asimetrie au o semnificație diferită în
cadrul diferitelor discipline științifice. În domeniul științelor sociale, acest concept
trebuie luat în considerare în ceea ce privește configurația resurselor și din perspectiva
beneficiilor. Relațiile simetrice su nt caracterizate de o relație reciprocă echilibrată,
bazată pe alocări similare ale resurselor. Ca atare, se poate vorbi de relații simetrice
atunci când “disputa” are loc între coechipieri. Ca aspect relevant, în relațiile asimetrice
actorul A câștigă în detrimentul actorului B (suma zero). Alocarea inegală a resurselor
poate duce la un punct în care partea cea mai puternică face amenințări și exercită
presiuni.
Aceste tipuri de relații se regăsesc în structurile imperiale sau imperialiste, iar
dependenț a este dată de relația dintre centru și periferie.23 Bazându -ne pe aceste aspecte,
nu se poate spune că relațiile simetrice sunt “ mai bune ” și cele asimetrice “ mai
rele”.24 Văzută din punctul de vedere al specialiștilor, în plan comercial, și mai ales
econom ic, termenii simetrie și asimetrie posedă conotații de valoare și au implicații de
valoare, unde simetria este asociată cu armonia și este de regulă pozitivă, iar asimetria
înseamnă discordie, unde discordia este întotdeauna negativă. Concluzia specialiști lor
este aceea că relațiile asimetrice sunt doar relații nedrepte și simetrice.25 Rezultă că
asimetria este o structură care se regăsește printre cele mai multe relații sociale și
politice în lume, precum și în relațiile dintre partidele care sunt de regulă
inegale. Asimetria este o relație între cel mic și cel mare, cel slab și puternic, bogatul și
săracul.26

23 Dahl A. Robert. “Conceptul puterii”, în: Științe comportamentale 2 , iulie 1957, pp . 201 -215, precum și Deutsch 1 963,
Rubin / Brown 1975.
24Întrebarea crucială este dacă părțile în anumite circumstanțe sunt mulțumite de rezultatul negociat. Această abordare
teoretică se bazează pe conceptul psihanalitic al satisfacției.
25 Daniel Druckman, în “Etape, puncte de cotitură și crize: Negocieri ale drepturilor de bază militare, Spania și Statele
Unite” ,din 1986 în: Journal of Conflict Resolution 30: 2 , pp. 327 -360.
26 Frank R. Pfetch, Université d'Heidelberg, “Puterea în negocierile internaționale: simetria și asimetr ia”, Editeur: De
Boeck Superieur, prin: https://www.cairn.info/revue -negociations -2011 -2-page -39.htm .

23
4.3. Securitatea națională pe coordonate europene
Pentru început, precizăm că strategia de securitate națională vizează în termeni
general i promovarea, protecția și apărarea valorilor și intereselor naționale, oferă bazele
operaționale ale colaborării sistematice cu organizațiile de securitate și apărare din care
România face parte, cu statele aliate, partenere și prietene. De asemenea, urmă rește
protecție legitimă împotriva riscurilor și amenințărilor ce pun în pericol drepturile și
libertățile fundamentale ale omului, precum și bazele existenței statului român.27 Cu
toate acestea, conform specialiștilor în domeniu, trebuie să clarificăm o pr imă problemă
care ține de definirea conceptelor de securitate națională, precum și de cea de apărare
națională în spațiul euroatlantic.28
Trebuie specificat clar că: “securitatea națională este un concept integrator, ca
scop final al politicii de securitate națională, iar instituțiile care lucrează pentru acel scop
sunt organizate într -un complex sistem de securitate națională, ce cuprinde
atât leadershipul politic civil cât și armata, jandarmeria, poliția, serviciile de informații
și contrainformații . Securitatea națională nu este doar apanajul serviciilor de informații,
ele trebuie să rămână doar ”servicii”, să se ocupe de strategie și tactică și nu de politică
de securitate națională”.29 În termeni de specialitate, securitatea națională poate fi
defini tă ca ”starea de legalitate, de echilibru și de stabilitate socială, economică și
politică necesară existenței și dezvoltării statului național român”.30 Pentru țara noastră,
extinderea conceptului de securitate națională este rezultatul convergenței cu pri ncipiile
europene de securitate, dezvoltate în Strategia de Securitate Europeană și Strategia de
Securitate Internă a Uniunii Europene, în care securitatea și dezvoltarea sunt puse într -o
relație de directă proporționalitate.

27Strategia de securitate națională a României din anul 2006, pdf, p . 5
28În prezent avem o serie de concepte confuz e, în sensul că există multe documente s trategice, legi, care conțin confuzii
conceptuale, precum cele dintre ”siguranță națională” și ”securitate națională”, dintre ”securitate” și ”apărare”, dintre
”intelligence”și ”informații”, dintre ”cultură strategică” și ”cultură de securitate” iar cuvint e precum”risc”, ”amenințare” sau
”vulnerabilități” sunt folosite interșanjabil, (citat Profesor Marian Zulean) .
29 Marian Zulean, “Puterea politică și securitatea națională: la început a fost cuvântul” , 2016, http://www .
contributors.ro/administratie/puterea -politica/securitatea -na%/Bionala -la-inceput -a-fost-cuvantul.
30În conformitate cu Legea securității naționale 51/2014 .

24
4.4. Puterea națională prin noi forme dezvoltate de globalizare
În prezent, globalizarea este văzută de anumiți susținători ai săi, ca o facilitare a
unui nou idealism, a unei deschideri economice, ce este amplificată de o transparență
politică și o cultură globală. De asemenea, ace asta este percepută ca o cale sigură de
dezvoltare a standardelor democratice în întreaga lume, coroborat cu egalitatea în norme
și reguli care sunt specifice democrațiilor avansate. Totodată globalizarea favorizează
cooperarea și sporește securitatea.
Alți susținători arată că globalizarea este o forță neutră, care ia naștere datorită
unor varietăți de mecanisme transfrontaliere de interacțiune care afectează și reflectă
accelerarea interdependenței economice, politice și de securitate, prin aceasta
explicându -se și structura internațională a globalizării.31Pe lângă beneficiile cu impact
pozitiv ori neutru ale globalizării, există a treia categorie de specialiști, care susțin că
globalizarea ar aduce mai multe aspecte negative, decât pozitive. Ca atare, d acă ar fi să
prezentăm din punct de vedere economic, ori din punctul de vedere al unei afaceri, vom
constata că există o multitudine de probleme, din care fenomenul globalizării, nu se
ridică la ce era de așteptat pe plan mondial, chiar și pentru democraț iile puternice.
Rezultă că noile forme de globalizare existente în prezent fac ca pe plan
internațional și apoi național să existe o serie de probleme cu care se confruntă fiecare
putere statală individual.
Punctele pozitive ale globalizării fiind prezentate în rândurile de mai sus, ne vom
îndrepta spre aspectele negative ale globalizării văzute de specialiștii în domeniu, în
special pentru țările puternic dezvoltate.
La capitolul aspecte negative ale globalizării, pot fi evidențiate urm ătoarele:
– globalizarea consumă mai repede resursele finite din rândul statelor
democratice;

31 Sean Kay, “Globalizare putere și securitate/ Globalization, Power, and Security ”, Universitatea Ohio W esleyan,
Dela ware, OH, SUA, http://www.comw.org/pda/fulltext/0403kay. pdf , p. 2.

25
4.5. Securitatea națională ca formă de politici publice
În ultimele decenii, guvernele naționale ale statelor lumii au avut de implementat
și au abordat o multitudine de probleme de securitate, precum și chestiuni economice
internaționale, multe din acestea nefiind tratate la nivel internațional, ci au urmat trasee
separate. În prezent, p rocesul este cunoscut sub numele de globalizare, care pe vii tor va
cuprinde principalele probleme cu care se confruntă omenirea, precum și tipurile de
probleme publice care sunt de rezolvat în viitor.32 Termenul de securitate națională este
un concept având semnificații specifice în contexte sociale și istorice spec ifice, la nivel
statal, pe care un guvern împreună cu Parlamentul său, trebuie să -l folosească pentru a -și
proteja interesele și preocupările cetățenilor săi, prin dezvoltarea unei politici naționale
de securitate și abordarea acesteia într -o manieră trans parentă.33 Ca atare, politica
națională de securitate se bazează nu numai pe percepțiile priorităților și necesităților
naționale de securitate, ci este afectată de o varietate de factori, presiuni și angajamente
externe.34
La nivel internațional, nu există în prezent o definiție universal acceptată cu
privire la securitatea națională. Multitudinea definițiilor oferă o prezentare generală a
numeroaselor utilizări ale acestui concept. Conceptul rămâne încă ambigu, pornind de la
definiții mai simple, care iniț ial au subliniat amenințarea militară, precum și
constrângerea politică, pentru ca ulterior în conceptul de securitate națională să fie
introduse și alte forme de securitate nemilitară. De exemplu, conceptul de securitate
națională a luat naștere și s -a dezvoltat în Statele Unite, după cel de -al doilea război
mondial și se concentra inițial asupra forței militare.

32 https://www.publicpolicy.umd.edu/prospective -students/academic -programs/master -public -policy.
33Dreptul la autoapărare al unei națiuni este un drept internațional recunoscut de Națiunile Unite. Această recunoaștere este
reflectată în articolul 51 din Carta O.N.U.
34Politica națională de securitate expune viziunea Guvernului cu privire la securitate și la modul în care ea va fi realizată.
Politica națională de securitate implică decizii majore privind sectorul de securitate ce afectează securitatea internă și
externă a statului și a societății. Viziunea asupra securității, oferă liniile directoare de acțiune pentru doctrina mili tară și este
dezvoltată în cadrul creat de reglementările internaționale și regionale la care statul este parte. În toate aceste cazuri, t rebuie
să corespundă cu valorile și principiile cuprinse în Constituția țării. Securitatea este un concept relațional, care presupune o
ajustare permanentă a unui set de parametri interni la condițiile mediului internațional, un proces cu o dinamică variabilă,
orientat spre prezervarea spațiului și valorilor proprii.

26 CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Potrivit demersului științific privitor la “Migrația forței de muncă, Implicații
asupra securității naționale” , am consta tat că impactul prevederilor Strategiei de la
Lisabona asupra politicii de ocupare a forței de muncă din România este pe de o parte
favorabil iar pe de altă parte mai puțin favorabil. Cu ocazia cercetării științifice efectuate
am constatat că principalele concluzii care se desprind în urma analizei acestei
problematici a pieței forței de muncă în contextul extinderii europene sunt:
– decalajul dezvoltării economice dintre țările membre ale Uniunii este principalul
motor al orientării fluxurilor migratoar e ale forței de muncă;
– datorită diferențelor de dezvoltare economică dintre țările membre UE25, cel
mai probabil va spori considerabil exportul de capital (investițiile) dinspre țările vest –
europene către cele din Europa Centrală și de Est deoarece cos turile de producție sunt
mult mai mici, forța de muncă este mai ieftină, sporind astfel competitivitatea pe piața
europeană;
– în țările receptoare de noi tehnologii și de investiții, se va accentua considerabil
procesul de formare profesională pentru cr eșterea gradului de calificare la locul de
muncă al angajaților;
– politicile pieței forței de muncă trebuie să țină seama mai mult de
particularitățile culturale specifice;
– beneficierea de către noile țări membre de Fondurile Structurale va duce la o
dezvoltare considerabilă a pieței muncii în aceste țări;
– reducerea decalajelor de dezvoltare economică dintre statele membre, sporirea
competitivității produselor, creșterea concurenței pe piața europeană, conduc per
ansamblu la creșterea competitivității economiei Uniunii.
În prezent, un rol aparte îl joacă componenta ce ține de coeziune economică și
socială care încurajează și sprijină implementarea unor măsuri concrete care să
pregăt ească resursele umane și piața muncii din România să facă față standardelor și
provocărilor determinate de aderarea la Uniunea Europeană și să fie capabile în

27 administrarea Fondurilor Structurale de care va urma să beneficieze România.
De asemenea, pentru a stopa migrația forței de muncă la nivelul țării noastre
propunem următoarele obiective:
– dezvoltarea spiritului antreprenorial și crearea de locuri de muncă, unde
dezvoltarea economică o constituie dezvoltarea interprinderilor mici și mijlocii (IMM),
considerate a fi factorul cel mai important în absorbția forței de muncă și este și sectorul
cu cea mai mare flexibilitate și mobilitate în adaptarea la cererea pieței;
– dezvoltarea parteneriatului în formarea profesională continuă, prin promovarea
partene riatului dintre autoritățile publice, partenerii sociali și alți parteneri la nivel
central și local, în vederea fundamentării, elaborării și implementării politicilor și
strategiilor de formare profesională continuă, implicarea unui număr tot mai mare de
angajatori în facilitarea accesului la formarea profesională continuă.
-aplicarea de politici de pregătire și învățare pe parcursul întregii vieți, unde în
contextul actual al pieței muncii din România persoanele cu un nivel scăzut de educație
au o rată re lativ scăzută de șomaj față de cei cu un nivel mediu de educație . Este foarte
important ca România să aibă forța de muncă capabilă să îndeplinească cerințele noilor
sectoare și locuri de muncă, unde trainingul șomerilor tinde să devină o provocare
majoră î n viitor.
– desfășurarea de acțiuni pentru prevenirea și combaterea șomajului de lungă
durată, printr -o serie de proiecte care să aibe drept țintă toate persoanele care sunt în
căutarea unui loc de muncă printre care se regăsesc și șomerii de lungă durată.
– sprijinirea ocupării prin indemnizații, taxe și sisteme de formare profesională,
unde stimularea ocupării forței de muncă, prin sistemul de indemnizații și impozite, se
adresează atât persoanelor în căutarea unui loc de muncă cât și angajatorilor. Totodată,
crearea de locuri de muncă se dorește a fi orientată spre zonele unde se înregistrează o
rată mare a șomajului.

28 BIBLIOGRAFIE
a) Legislație europeană
1. Dispozițiile Regulamentului (CEE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și
al Consiliului privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii;
2. Directiva 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul
statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora;
3. Directiva 2014/54/UE a Parlamentului Eu ropean și a Consiliului din 16 aprilie
2014 privind măsurile de facilitare a exercitării drepturilor conferite
lucrătorilor în contextul liberei circulații a lucrătorilor;
4. Regulamentul (CE) nr.862/2007 privind statisticile comunitare din domeniul
migrației și protecției internaționale;
5. Regulamentul (UE) nr.1260/2013 privind statisticile demografice europene;
6. Recomandarea (U.E.), 2015/1184, a Consiliului din 14 Iulie 2015, Orientări
generale, politici economice, 2015;
7. Regulamentul (CEE) nr. 492/2011 al Parl amentului European și al Consiliului
privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii;
8. Regulamentul (CE) nr.862/2007 privind statisticile comunitare din domeniul
migrației și protecției internaționale;
9. Regulamentul (UE) nr.1260/2013 privind stati sticile demografice europene.

b) Legislație națională

1. Constituția României, Publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
233 din 21 noiembrie 1991, modificată si completată prin Legea de revizuire a
Constituției României nr. 429/2003, Monit orul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
758 din 29 octombrie 2003;
2. Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României, republicata,
Monitorul Oficial, Partea I nr. 190 din 18 martie 2014;
3. Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea tra ficului de persoane,
Monitorul Oficial nr. 783/11 decembrie 2001;
4. Legea nr. 656/ 2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum
și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de
terorism cu modificările și completările ulterioare, republicată în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 702 din 12 octombrie 2012 ;

29 5. Hotărârea Guvernului nr. 1.142 din 27 noiembrie 2012, actualizată, privind
aprobarea Strategiei naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada
2012 -2016, a Planului național de acțiune 2012 -2014 și a Planului național de
acțiune 2015 -2016 pentru implementarea Strategiei naționale împotriva traficului
de persoane pentru perioada 2012 -2016;
6. Hotărârea Guvernului nr. 35/2017 din 27 ianuarie 2017 privind stabilirea
contingentului pe tipuri de lu crători nou -admiși pe piața forței de muncă în anul
2017, Monitorul Oficial nr. 85 din 30 ianuarie 2017;
7. Carta Albă a Apărării, Hotărârea nr. 12 din 11 aprilie 2016 a Ședinței comune
a Senatului și Camerei Deputaților, care a fost publicată în „Monitorul Oficial“,
Partea I, nr. 310 din 22 aprilie 2016;
8. Strategia Națională de Apărare a României 2015 -2019, adoptată de
Parlament prin Hotărârea nr.33/25, publicată în Monitorul Oficial nr. 450 din 23
iunie 2015;
9. Strategia Națională de Ordine si Siguranță Publică 2015 -2020, adoptată de
Guvern prin Hotărârea nr. 779/2015, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.
763 din 13 octombrie 2015;
10. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe
teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene,
Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene,
republicată;
11. Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 , privind prevenirea și sanctionarea tuturor
formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completarile
ulterioare.

c) Documente oficiale

1. Strategia Europeană de securitate: O Europă sigură într -o lume mai bună,
Bruxelles, 12 decembrie 2003;
2. Comisia Europeană, Direcția Generală Comunicare Informarea cetățenilor,
Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale”, 1049 Bruxelles BELGIA/2014,
Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2014;
3. European Parliament, Labour Market Shortages in the European Union,
IP/EMP/ST/2013 – 06201, March 2015;
4. European Commission, Document “Labour market and wage developments in
Europe“, Annual rewiew, 2015;
5. European Commission, Document “Labour market and wage de velopments in
Europe“, Annual rewiew 2016;

30 6. OECD -EC (2014), “Matching economic migration with labour market needs in
Europe”, OECD Policy Brief, September 2014;
7. The EU Open Data Portal, EU publications, “EU Youth Report”,2016/
Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2016;
8. Global Migration, “Demographic Aspects and Its Relevance for Development”,
United Nations, New York, 2013;
9. Curtea de Conturi Europeană, Raportul special nr. 5/2017;
10. Strategia Națională de Apărare a României 2015 -2019, adoptată de Parlament
prin Hotărârea nr.33/25, publicată în Monitorul Oficial nr.450 din 23 iunie 2015;
11.Strategia Națională de Ordine și Siguranță Publică 2015 -2020, Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 763 din 13 octombrie 2015;
12. Guvernul Rom âniei, “Strategia națională pentru ocuparea forței de muncă“,
2014 -2020;
13. Guvernul României, “Planul Național de Acțiune pentru Ocuparea Forței de
Muncă (PNAO)”;
14. Organizația Națiunilor Unite, ”Migrația internațională 2013: migranți după
origine și destinație”;
15. Revista română de statistică nr. 4/2013;
16. Institutul Național de Statistică, Forța de muncă în România. Ocupare și șomaj
în anul 2016, Editura Institutului de Statistică, 2017;
17. Comunicat de presă nr. 245 din 29 septembrie 2016 al In stitutului Național de
Statistică;
18. Banca Mondială. Perspective economice globale 2007: Gestionarea viitorului
globalizării.Washington, DC: Banca Mondială; 2007;
19. American Economic Review 50, nr. 2;
20. International Labour Organizations, “World empl oyment social outlook trends
2016”, International Labour Office -Geneva:ILO;
21. The Global Risks Report 2017;
22. Protocolul Națiunilor Unite împotriva traficului de persoane (acord
internațional), 2003;
23. Migration Conceptual Framework: Why do people mo ve to work in another
place or country/AAG Center for Global Geography Education;
24. National Science Foundation. National Center for Science and Engineering
Statistics. Science and Engineering Indicators 2012;
25. *** Buletinul Universității de Apărare “Carol I”, nr. 1/2009.

31 d) Lucrări de autor(i)

1. Aleksandr G. DUGIN, Bazele geopoliticii, Editura euroasiatica.ro, București, 2011;
2. Ana BAL, Economii în tranziție, București, Editura Oscar Print, 2008;
3. Angie MOHR, „ The Effects of Economic Globalization on Developing Countries”,
Small Business, 2014;
4. Anthony BURKE, Rita PARKER, „ Global Insecurity. Futures of global chaos and
governance”, Macmillan Palgrave, UK, 2017;
5. Alexa ROBERTSON, Media and Politics in a Globalizing World, Polity Press,
Oxford, United Kingdom, 2015;
6. Alexandra SARCINSCHI, Globalizarea insecurității. Fa ctori și modalități de
contracarare, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2006;
7. Alvin Toffler, Heidi Toffler, “Avuția în mișcare”, Editura Antet, 2006;
8. Alex Knopp, Former Mayor, Norwalk Davis Kooris, “Uniting People, Places &
Systems: Megalopolis Unb Sj Bnd” ,International Planning Workshop, Fundacion
Metropoli, Madrid, Spain, March 6 -11 2006;
9. Alistair SHEPHERD, „ The European Security Continuum: Inside -Out or Outside –
In?”, Research Excellence Framework (REF), Aberystwyth Universi ty, 2014;
10. Alex Knopp, Former Mayor, Norwalk Davis Kooris, “Uniting People, Places &
Systems: Megalopolis Unb Sj Bnd” , International Planning Workshop, Fundacion
Metropoli, Madrid, Spain, March 6 -11 2006;
11. Andrews, D., Caldera Sanchez, A. and Johansson, A. (2011), „Housing markets
and structural policies in OECD countries” , OECD Economics Department
Working Papers, No. 836, OECD Publishing, Paris;
12. Brettell, CB și Hollifield, JF (eds). 2008. “Teoria migrației: vorbind între
discipline” , ediția a 2 – a, New Yo rk și Londra: Routledge;
13. Barrie AXFORD, Theories of Globalization, MA, Polity Press, 2013;
14. Betcherman G .”An owerwiew of labor market wordwidw:Key trends and major
Policy issue“, social protection discussion, 2002;
15. Cristina PEICUTI, Lumea în Criză – Erorile Sistemului, Editura Polirom, Iași, 2011;
16. Chase -Dunn, Christopher and Peter Grimes. 1995. "World -Systems Analysis."
Annual Review of Sociology. Vol. 21;
17. Cristian TRONCOTĂ , “Studii de securitate”, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu,
Facultatea de Științe politice, Relații Internaționale și Studii de Securitate, Sibiu
2008;
18. Carolina MATOS, Globalization, gender politics, and the media. From the West to

32 Latin America. Lanham, Lexington Books, 2017;
19. Cristian C. POPESCU, Putere și globalizare. Volumul 1. Evoluția centrelor de
putere economică până la sfârșitul secolului XX, Editura Universității Alexandru
Ioan Cuza, Iași, 2016;
20. Diana Mihaela Țîrcă, ”Piața muncii și migrația forței de muncă în context
european“ , Editura ASE, 2013;
21. Eric HOBSBAWM, Globalizare, democrație și terorism, Editura Cartier, Chișinău,
2016;
22. Essam El -Hinnawi: “Nuclear Energy and the Environment: Environmental Sciences
and Applications” (Volume 11). Jan 1, 1982, and “Environmental Refugees”,
published 1985,
23. Fröbel F, Heinrichs J, Kreye, “O noua divizie internațională a muncii”, Cambridge:
Cambridge University Press; 1980;
24. Francine D. Blau and Christopher Mackie, Editors ; „Panel on the Economic and
Fiscal Consequences of Immigration; Committee on National Statistics”; Division
of Behavioral and Social Sciences and Education; National Academies of Sciences,
Engineering, “The Economic and Fiscal Consequences of Immigration”, 2016;
25. Friedrich August von HAYEK, „ Prețuri și producție” , Edit ura Universității
Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2017;
26. Francis FUKUYAMA, America la răscruce Democrația, puterea și moștenirea
neoconservatoare, traducere de Andreea și Nicolae Năstase, Editura Antet,
București, 2006;
27. Frank R. Pfetch, Université d'Heidelberg, “Puterea în negocierile internaționale:
simetria și asimetria”, Editeur: De Boeck Superieur, 2011;
28. George C. EDWARDS, Martin P. WATTENBERG, Robert L. LINEBERRY,
„Government in America: People, Politics, and Policy” , 2012;
29. Gruen D, O'Brien T, Lawson J, edit or. “Globalizarea, standardele de viață și Romm,
Joseph J. (1993). “Definirea securității naționale: aspectele nonmilitare” . Proiectul
Pew privind misiunea Americii într -o lume schimbată (seria Pew Project). Consiliul
pentru Relații Externe;
30. Goldfrank, Wa lter L. 2000 . ”Paradigm Regained? The Rules of Wallerstein's
World – System Method” , Journal of World -Systems Research. Vol. 6;
31. George Soros, „ Despre globalizare” , Editura Polirom, Iași, 2002;
32. Guillermo de la DEHESA, “ Învingători și învinși în globalizare ”, traducere Sanda
Ileana Racoviceanu, Editura Historia, București, 2007;
33. Held, David, McGrew, Anrraton, Jonathan, “Transformari globale”, Open Media,

33 nr. 38. 2000;
34. Hardwick, S., „Locul, Spațiul și modelul”, în CB Brettell și JF Hollifield (eds.),
Teoria migrației: Vorbind peste discipline, a 2 -a ediție. New York: Routledge, 2008;
35. Helen MILNER and Andrew MORAVCSIK, eds. Power, „ Interdependence and
Non-State Actors in World Politics: Research Frontiers,” Princ eton University
Press, Princeton, forthcoming, 2010;
36. Hardwick, S. 2008. „ Locul, spațiul și modelul” , în CB Brettell și JF Hollifield (eds.),
Teoria migrației: Vorbind peste discipline, a 2 -a ediție. New York;
37. Istvan Horvath, Anghel, Remus Gabriel (coord) -2009, „Sociologia migrației, teorii și
studii de caz românești” , Editura Polirom, București;
38. Immanuel Wallerstein, The Modem World -System: “Capitalist Agriculture and the
Origins of the European World -Economy in the Sixteenth Century”. New York:
Academic Pr ess, 1976;
39. Iulia Ciochină, “ Marile puteri si forța lor în economia mondială ”,Editura
Independența Economică, Pitești 2000;
40. Josepf S. Nye, Jr., “Viitorul puterii“, Editura Polirom, 2012.
41. Jacques Ellul, „The Technological System”, Continuum Publishing Corpo rtaion,
New York, 1980;
42. John J. WILD, Kenneth L. WILD, International Business: „The Challenges of
Globalization”, 8th Edition, Pearson, 2016;

43. Joseph E. STIGLITZ, „ În cădere liberă – America, piața liberă și prăbușirea
economiei mondiale ”, Editura Publica, București, 2010;
44. Jessica STEWART, “ The Interdependence of Security and Perception” în Journal of
Security Sector Management, vol. 4, no. 3, 2003;
45. Lui HEBRON, John F. STACK, „ Globalization. Debunking the myths.” Third
edition. Lanham Maryl and, Rowman & Littlefield, 2016;
46. Kelman C. Herbert, “Negocierile ca rezolvare interactivă a problemelor”, în :
Negotiation International, vol. 1, 1996;
47. Lucian ISPAS, „ Dimensiuni ale modernizării capabilităților militare”, Editura
Academiei Forțelor Terest re, Sibiu, 2014;
48. Mai’a K. Davis CROSS, „ Security Integration in Europe – How Knowledge –
BasedNetworks are transforming the European Union.”, Journal of Regional
Security, 2013, 8:1, 83 -85, Belgrade Centre for Security Policy, 2011;
49. Marion FOURCADE, „ Economists andSocieties: Discipline andProfession in the
United States, Britain, and France, 1890s to 1990s”, Princeton University Press,

34 2009;
50. Matthew J. Slaughter și Philip Swagel, “Globalizarea salariilor inferioare și
locurile de muncă pentru export “, S.U.A. 1997, Wasshington DC: Fondul Monetar
Internațional;
51. Mircea MALIȚA,” Între pace și război”, Editura C.H. Beck, București, 2007
52. Manacorda M., Manning A. and Wadsworth J., (2012), 'The impact of immigration
on the structure of male wages: theory and ev idence from Britain', Journal of the
European Economic Association;
53. Noam CHOMSKY, „ State eșuate. Un abuz al puterii și un atac asupra democrației,”
traducere de Henrieta Anișoara Șerban, București: Editura Antet, 2007;
54. Neuwirth, Robert. “Orașele umbrite: o sută de miliarde de oameni, o nouă lume
urbană.” New York: Routledge, 2006;
55. Peschner J., Fotakis C ., ”Growth potential of EU human resources and policy
implications for future economic growth”, EC Working Paper 3/2013/ Hogarth și
Wilson 2015;
56. Phillys BENNIS, „ Understanding ISIS and the new global war on terror ”.
Northhampton , MA, Olive Branch Press, 2015;
57. Peter Berton, Hiroshi Kimura, William I Zartman. (eds.) (1999), „Negocierile
internaționale” , Basingstoke, Macmillan;
58. Peter NEWELL, „ Globalization and the Environment: Capitalism, Ecology and
Power” , Polity Press, New York, 2012;
59. Paleri, Prabhakaran (2008). “Securitatea națională: imperative și provocări” . New
Delhi: McGraw -Hill;
60. Robert O. KEOHANE, Josepf S. NYE, „ Răzbunarea geografiei”, Editura Lit era,
București, 2014;
61. Robert COOPER, “ The new liberal imperialism”, Observer Worldview, Sunday,
publicat în data de 7 aprilie, 2002;
62. Raluca Irina CLIPA, „ Economiile de aglomerare și competitivitatea regională”,
Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Ia și, 2017;
63. Sven BISCOP, Richard WHITMAN, „ The Routledge Studies in European Security
and Strategy ”, 2010;
64. Sterian DUMITRESCU, Ana BAL, „ Economie Mondială”, Editura Economică,
București, 2009;
65. Steve WILLIAMS, Harriet BRADLEY, Ranji DEVADASON, Mark ERICKSON,
„Globalization and Work,” Polity Press, Cambridge, 2013;
66. Suhrke, A. ,”Securitatea umană și protecția refugiaților ”. In: Newman, E. și J. van

35 Selm, ed.Refugiați și deplasări forțate: securitatea internațională, vulnerabilitatea
umană și statul, Tokyo: Unite d Nations University Press, 2003;
67. Stephanie LUCE, „ Labor Movements” , Global Perspectives, Polity Press,
Cambridge, 2014;
68. Sara Riso, Eurofound; Johan Ernest Olivier Secher and Tine Andersen, Danish
Technological Institute (DTI),Corneli University School, Wo rkplace Document,
“Labour Migration in the EU: Recent Trends and Policies”, 2014,Wyattville Road,
Dublin 18;
69. Sean Kay, “Globalizare putere și securitate/ Globalization, Power, and Security ”,
Universitatea Ohio Wesleyan, Delaware;
70. Thomas G. WEISS, „ Global G overnance: Why? What? Whither?”, Polity Press,
Cambridge, 2013:
71. Traian -Alexandru MIU, „ Globalizare și ortodoxie. Provocări și perspective”,
Editura Universitară, București, 2015;
72. Teodor FRUNZETI, „ Globalizarea securității”, Editura Militară, București: 2007;
73. Thomas J. Vicino, Bernadette Hanlon, John Rennie Short, “Megalopolis 50 Years
On: The Transformation of a City Region”, Vol. 31.2, Iunie 2007, International
Journal of Urban and Regional Research;
74. Țuțu PIȘLEAG, Florinei IFTODE, „ Securitate regională”, Editura Universitară
Danubius, Galați, 2016;
75. Țuțu PIȘLEAG, „ Implicații ale globalizării asupra puterii și securității statului” ,
Studii de securitate publică, Volumul II, numărul 1(5)2013;
76. Woodall P. Titanii noi: „Un sondaj al economiei mondiale”, Economist, 16
septembrie 2006;
77. Voicu, B., “Penuria Pseudo -Modernă a Postcomunismului Românesc”, vol. 1,
Editura Expert Projects, 2005;
78. Winterton J., Strandberg T ., „European social dialogue: an evaluation and critical
assessment”, in Galgoczi B., Lafoucriere C., Magnusson L. (ed.), “The enlargement
of social Europe. The role of social partners in the European Employment Strategy” ,
SALTSA, CREER, ETUI, 2004;

e) Articole, studii

1. Aleksandr G. DUGIN, „ Bazele geopoliticii,” Editura euroasiatica.ro, București, 2011;
2. Ana BAL, „ Economii în tranziție”, București, Editura Oscar Print, 2008;
3.Angie MOHR, „ The Effects of Economic Globalization on Developing
Countries,” Inegalitatea: Progresele recente continua”, Conferință organizată la Sydney,

36 Canberra: Reserve Bank of Australia, 2002;
4. Albrecht Glitz, “The Labour market impact of immigrations”, Centre de Recherca en,
Economia Internațional, num. 36, june 2014;
5. Dacian DUNA, “ Politica securității europene la începutul secolului XXI. Uniunea
Europeană și noua geostrategie a Estului,” teză de doctorat, conducător științific
prof.univ.dr. Vasile Pușcaș, Cluj -Napoca: Universitatea Babeș -Bolyai, 2007;
6. Dorin EPARU, “ Implicarea departamentului pentru politica de apărare și planificare
în asigurarea stării de securitate națională în Constantin MOȘTOFLEI, Coordonator,
Perspective ale securității și apărării în Europa”;
7. Catherine Palpant, Document, “European Employment Strategy“, Notre Europe,
Etudes, Recherches, 2006;
8. Cornel Ban, Danie la Gabor, Articol: “Cum ieșim din neoleiberalism”, 2013;
9. Department Work and Pensions, “The economic and fiscal impact of immigrations“ ,
Oct. 2007;
10. Migration policy centre, “A democratic dividend from emigration”, Paris School of
Economics, Universi te Paris 1 Pantheon -Sorbonne Migration Policy Center, European
University Institute, November 2016;
11. Migrația Forțată, Centrul de Studii pentru Refugiați, Departamentul de Dezvoltare
Internațională din Oxford, Universitatea din Oxford. "Mediul și migraț ia forțată” : un
document de revizuire pentru a IV -a conferință IRAP 5 -9 ianuarie 1994, Oxford;
12. Lawrence FREEDMAN, “ International Security: Changing Targets”, în Foreign
Policy, No. 110, Special Edition: Frontiers of Knowledge, 1998;
13. Mihaela, GHEORG HE, “ Securitate. Strategii de Securitate”, Buletinul Universității
de Apărare “Carol I”, nr. 1/2009;
14. Oana POPESCU, “Salvarea din periferie”, Foreign Policy, noiembrie – decembrie,
2012;
15. Stephen D. KRASNER, “ Governance Failures and Alternatives to So verignty”, în
Working Papers, no. 1, Center on Democracy, Development, and The Rule of Law,
Standford Institute on International Studies, 2004;
16. Simon Bell, Susana Alves, Eva Silveirinha de Oliveira și Affonso Zuin, Articol
2010, “Migrația și schimbarea utilizării terenurilor în Europa, o revizuire“, Ed. Living
Rev. Peisaj Res;
17. Philip Martin, “Managing labour migration: Professionals, guest workers and
recruiters“, U.S.A, New York, July 2005;
18. Simon Bell, Susana Alves, Eva Silveirinha de Oliveira și Affonso Zuin, Articol
2010, “Migrația și schimbarea utilizării terenurilor în Europa, o revizuire“, Ed. Living
Rev. Peisaj Res;
19. Tudorache, C.M., 2006, „Efectele circulației forței de muncă în Uniunea
Europeană” , Economie teoretică și aplicată, Nr. 8 /2006;

37 20. U.E. -REGI, Studiu Regional, “Situația forței de muncă în Regiunea centru și nevoile
de dezvoltare ale sistemului de formare profesională“ , Romania, Alba Iulia, 2016,
Institutul Național de Statistică.

f) Surse on -line

1. http://www.academos.ro/document/teoria -centru -periferie .
2. https:// www.academia.edu/143042/David_Held_Anthony _McGrew_David
3. https://www.agerpres.ro/economie/2017/05/01
4. https://andreivocila.wordpress.com
5. http://blogulspecialistului.manager.ro/a/important/legislatia -muncii/953/5 –
caracteristici -principale -ale-pietei -fortei -de-munca -actuale.html
6. http://carnegieendowment.org/2012/02/02/globalization -labor -markets -and-
inequality. 2012
7. http://www.criticatac.ro/
8. http://cursdeguvernare.ro/populatia -activa -economic -a-romaniei -o-perspectiva –
dincolo -de-datele -ins-si-o-comparatie -cu-tarile -ue.html
9. http://www.contributors.ro/global -europa/populatia -uniunii -europene -si-
migratia .
10. www.comw.org
11. http://cssas.unap.ro/ro/carti.htm l
12. http://cgge.aag.org/Migration1e/ConceptualFramework_Jan10/ConceptualFrame
work
13. http://www.descopera.ro
14. http://www.eesc.europa.eu/eurostat
15. http://economie.hotnews.ro/stiri -finante_banci -2016
16. http://equitablegrowth.org/research -analysis/declining -labor -force -participation –
rate
17. http://esa.un.org/unmigration/
18. http://evz.ro/de -unde -vin-imigrantii -unde -se-duc-si-de-ce-ce-soluti i-are-europa –
harti-ti
19. http://www.forcedmigration.org/about/whatisfm
20. http://foreignpolicy.com/2017/03/15/how -many -asylum -seekers -refugees -are-
in-the-world -interactive -map-infographic -global -migration -immigration/
21. http://www.futuredirections.org.

38 22. http ://impactstrategic.unap.ro
23. www.ier.ro/studiideimpac/Pais2_studiu_5_ro.pdf, accesat la data de 10 -01-2012
24. htpp/www.insse.ro.
25. http://www.keysfin.com/2016
26. http://lrlr.landscapeonline.de/Articles/lrlr -2010 -2/download/lrlr -2010 -2BW.pdf .
27. http://www.mi.rei.ase.ro/Site%20MI/MI.pdf
28. http://www.migrationpolicy.org
29. http://www8.nationalacademies.org/onpinews/newsitem
30. http://www.niussp.org /
31. http://www.nsf.gov/
32. http://open -data.europa.eu
33. https://publications.europa.eu/
34. http :// www.presidency.ro/static/ordine/S SNR/SSNR.pdf
35. http://www.publicspace.org/ca
36. https://www.publicpolicy.umd.edu/prospective -students/academic –
programs/master -public -policy
37. http://www.rasfoiesc.com
38. http://reports.weforum.org/global -competitiveness -index/box -1-the-fourth –
industrial -revolution
39. www.rostonline.ro/
40. http://www.sociologydiscussion.com/communication/migration/migration –
meaning -types -and-effects
41. http://www.scritub.com/
42. www.securitateanationala.ro
43. https://sozialismus.ch/artikel/2015/arbeit -veranderung -der-arbeitswelt -und-ihre-
bedeutung -fur-die-politische -intervention
44. http://www.sri.ro/
45. www.theguardian.com/
46. http://trb.ro/rata -de-ocupare -si-rata-somajului -2015
47. http://www.unesco.org/new/en
48. http://www.unodc.org/unodc/en/human -trafficking/global -report -on-trafficking –
in-persons
49. http://www.welcomeurope.com
50. http://ier.ro/sites/default/files/pdf/SPOS_2016_%20Migratia_legala_si_piata_mu
ncii.
51. http://ec.europa .eu/eurostat/statisticsexplained/index.php/Employment_statistics/

39 ro.
52. http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Munca/2014 -DOES/2014,
0131_Anexa1_Strategia_de_Ocupare.
53. http://ec.europa.eu/eurostat/statisticsexplained/index.php/Employment_statistics .
54. http://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained/index.php/Main_Page/ro .
55. http://ec.europa.eu/eurostat/statisticsexplained/index.phpEmployment_statistics/r
o
56. http://www.eesc.europa.eu/eurostat.
57. http://cursdeguvernare.ro/populatia -activa-economic -a-romaniei -o-perspectiva –
dincolo -de-datele -ins-si-o-comparatie -cu-tarile -ue.
58. http://trb.ro/rata -de-ocupare -si-rata-somajului -2015 .
59. htpp/www.insse.ro.
60. htt://www.insse.ro pri vind ocuparea și șomajul.
61. http://cursdeguvernare.ro/populatia -activa -economic -a-romaniei -o-perspectiva –
dincolo -de-datele -ins-si-o-comparatie -cu-tarile -ue.html .
62. http://blogulspecialistului.manager.ro/a/important/legislatia -muncii/953/5 –
caracteristici -principale -ale-pietei -fortei -de-munca -actuale.html .
63. http://www.encyclopedia.com/social -sciences/applied -and-social -sciences –
magazines/labor -force .
64. http://equitablegrowth.org/research -analysis/declining -labor -force -participation –
rate.
65. https://www.google.ro/search/site/Global+market+opportunities+and+threats+ar
e+major+effects+of+globalization .
66. http://carnegieendowment.org/2012/02/02/globalization -labor -markets -and-
inequality. 2012 .
67. https://sozialismus.ch/artikel/2015/arbeit -veranderung -der-arbeitswelt -und-ihre-
bedeutung -fur-die-politische -intervention .
68. http://www.contributors.ro/global -europa/populatia -uniunii -europene -si-
migratia/ .
69. http://www.sociologydi scussion.com/communication/migration/migration –
meaning -types -and-effects .
70. http://reports.weforum.org/global -competitiveness -index/box -1-the-fourt h-
industrial -revolution .
71. http://publications.europa.eu/webpub/com/factsheets/refugee -crisis/ro .
72. http://evz.ro/de -unde -vin-imigrantii -unde -se-duc-si-de-ce-ce-solutii -are-europa –
harti-ti.

40 73. http://lrlr.landscapeonline.de/Articles/lrlr -2010 -2/download/lrlr -2010 -2BW .
74. http://www.ier.ro/studiideimpac/Pais2_studiu_5_ro.pdf, accesat la data de 10 -01-
2012.
75.http://cgge.aag.org/Migration1e/Conceptual Framew ork_Jan10/
76.http://www.forcedmigration.org/about/whatisfm.
75. http://cgge.aag.org/Migration1e/ConceptualFramework_Jan10/ConceptualFrame
work .
76. http://foreignpolicy.com/2017/03/15/how -many -asylum -seekers -refugees -are-in-
the-world -interactive -map-infographic -global -migration -immigration/ .
77. http://www.forcedmigration.org/about/whatisfm .
78. http://www.unesco.org/new/en/social -andhuma nsciences/themes/international –
migration/glossary/displaced -person -displacement/ .
79. http://www.unodc.org/unodc/en/human -trafficking/global -report -on-trafficking –
in-persons.html .
80. http://cgge.aag.org/Migration1e/ConceptualFramework_Jan10/ConceptualFrame
work .
81. http://d279m997dpfwgl.cloudfront.net/wp/2016/09/0922_immigrant -economics –
full-report .
82. http://www.niussp.org/article/the -economic -and-fiscal -impact -of-immigration –
in-the-uslimpact -economique -et-fiscal -de-limmigration -aux-etats-unis.
83. http://www.nsf.gov/statistics/seind12/pdf/c02.pdf [July 2016].
84. http://www8.nationalacademies.org/onpinews/newsitem.aspx%3FRecord .
85. http://economie.hotnews.ro/stiri -finante_banci -2016,îmbatranirea -populatiei –
accentueaz a-avem -peste -210-000-romani -peste -65-ani-decat -tineri -pana -14-
ani.htm .
86. http://economie.hotnews.ro/stiri -finante_banci -13620098 -analiza -imbatranirea –
romaniei -cateva -date-grafice -cifre.
87. https://www.agerpres .ro/economie/2017/05/01/romania -se-indreapta -catre -o-
criza -acuta -de-personal -calificat -aproape -60-000-de-locuri -de-munca -vacante –
in-2016 -studiu .
88. http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%2017.pdf, p. 30.
89. https://www.agerpres.ro/2017/06/22/onu -populatia -mondiala -va-ajunge -la-9-8-
miliarde -de-locuitori -în-2050 .
90. http://www.futuredirections.org.au/publication/factors -influencin g-migration –
and-population -movements.
91. http://esa.un.org/unmigration/documentsPFSouthSouth_migration_2013 .
92. http://www.migrationpolicy.org/article/causes -south -south -migration -and-

41 its-socioeconomic -effects .
93. http://www.academos.ro/document/teoria -centru -periferie .
94. http://nacla.org/news/militarization -world%25E2%2580%2599s -urban –
peripheries .
95. www.socialistworker.co.uk/article.php?article_id=9073.
96. http://nacla.org/news/militarization -world%25E2%2580%2599s -urban –
peripheries .
97. http://www.publicspace.org/ca/text -biblioteca/eng/b001 -insurgent –
citizenship -in-an-era-of-global -urban -peripheries .
98. https://en.wikipedia.org/wiki/Megalopolis .
99. https://tcf.org/content/ commentary/the -spread -of-megalopolis.
100. www./international/megalopolisurile -care-au-depasit -metropolele -orasele –
ldquo -fara-istorie -rdquo -care-au-lasat-in-urma -londra.html.
101. http://www.descopera.ro/cultura/10762890 -cele-mai-mari-orase -din-lume –
si-cea-mai-importanta -transformare -din-istoria -omenirii .
102. http://www.ibtimes.co.uk/labour -market -2016 -best-countries -get-job-
europe -revealed .
103. http://www.europa.eu, European Commission B -1049 Brussels.
104. http://www. rostonline.ro/2013/04/ migratia -si -perspectivele -demografice.
105. http://www.migrationpolicy.org /research/what -we-know -for-circular –
migration -and-enhanced -mobility .
106. http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/migratie_si_securitate .
107. http://www.e -ir.info/2013/08/24/is -immigration -a-threat -to-security .
108. http://www.migrationpolicy.org/article/e urope%25E2%2580%2599s –
migration -crisis -why-now-and-what -next.
109. http://www./Evolutia -si-migratia -populatiei -continut –analiza -istorica –
tendinte -viitoare -com.php .
110. http://www.rostonline.ro/2013/04/migratia -si-perspectivele -demografice.
111. http://ec.europa.eu/eurostat/statisticsexplai ned/index.php/Population_statist
ics_at_regional_level/ro .
112. https://www.weforum.org/agenda/2015/11/how -does-climate -change –
affect -migration/ .
113. http://www. critica tac.ro/10964/aspecte -ale -culturii -migratiei -in-romania.
114. http://www.welcomeurope.com/themafiles/european -employment –
strategy – 139%2B39&prev=search.
115. https://europa.eu/eur opean -union/topics/employment -social -affairs_ro .

42 116. https://www.google.ro/search?q=Catherine+Palpant/CEuropean+Employm
ent+Strategy.2006. https://publications.europa.eu/ro/publi cation -detail/ –
/publication .
117. http://www.bmas.de/EN/Our -Topics/Social -Europe -and-international –
Affairs/Europe/europea n-employment -policy.html&prev=search .
118. http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1081&langId=ro .
119. http://www.c riticatac.ro/13804/cum -iesim -din-neoliberalism .
120. http://www.corpwatch.org/article .
121. https://www.theguardian.com/2016/apr/15/neoliberalism -ideology –
problem -george -monbiot .
122. http://www.globalissues.org/article/39/a -primer -on-neoliberalism .
123. https://www.cairn.info/revue -negociations -2011 -2-page -39.htm .
124. http://www.scritub.com/economie/relațiile economice înre state/83211.php.
125. http://www.contributors.ro/administratie/puterea -politica/securit atea-
na%/Bionala -la-inceput -a-fost-cuvantul.
126. http://www.zulean.com/blog/tag/securitate -natională .
127. http://www.sri.ro /assets/ files/publicatii/5_ani_de_intelligence.
128. http://oilprice.com/Finance/the -Economy/12 -Negative -Aspects -of-
Globalization.html .
129. http://www.rasfoiesc.com/business/economie/globalizarea contemporană și
F85.php.
130. http://www.e -antropolog.ro/2012/09/globalizare -cazul -romanesc -2.
131. http://www.rasfoiesc.com/business/economie/globalizareacontemporană.
132. https://www.publicpolicy.umd.edu/prospective -students/academic –
programs/master -public -policy .
133. https://andreivocila.wordpress.com/2010/11/20/tendinte -in-politica -de-
securitate -nationalade -la-securitatea -regimului -la-securitatea -individului .
134. http://www.contributors.ro/administratie/puterea -politica/Bionala -la-
inceput -a-fost-cuvantul .
135. https://studiidesecuritate.wordpress.com/2011/12/18/societatea -civila -si-
politica -de-securitate -nationala .
136. http://www.criticatac.ro/13804/cum -iesim -din-neoli beralism .