Ionuț -Mihai Ilie [632083]

Ionuț -Mihai Ilie
Ghidul
Învață cum să înveți

Teaching for the best in you!

Ionuț -Mihai Ilie
Ghidul
Învață cum să înveți
Constan ța 2018

Coperta și prepress: Raluca- Suzana BUZOIANU
To
ate drepturile asupra versiunii textului,
reproducerea integrală sau parțială a acestuia este
posibilă doar cu acordul scris al autorului.
Descrierea C IP a B ibliotecii Na ționale a României
ILIE, IONUȚ-MIHAI
Ghidul învață cum să înveți / Ionuț-M ihai Ilie. –
Constan ța : Ex Ponto, 2018

ISBN 978- 606- 598- 691-6
37
ISB
N: 978- 606- 598- 691-6
© CONSTANȚA 2018

5 Cuv ânt înainte
Salutare!
Hai să facem cuno ștință.
Numele meu este Ilie Ionuț- Mihai, și sunt
mediator de îmbogă țire instrumentală, absolvent: [anonimizat], al Universită ții Andrei Șaguna, al cursurilor
de formare și specializare din cadrul Business
Academy, The Feuerstein Institute, ș i a altor
programe de învă țământ cum ar fi Junior
Achievement, dar nu cred că este cazul să le
precizez chiar pe toate, s -ar părea că mă laud.
Acum că am făcut cuno ștință urmează să
dedic acest ghid tuturor celor care au făcut
posibilă realizarea lui cât ș i persoanelor care m -au
inspirat de -a lungul timpului.
Acest ghid are ca scop educarea ta, cu scopul
de a te face stăpân pe picioarele tale în procesul
învă țării.

Ionuț -Mihai Ilie
6 Creez acest ghid cu speran ța că în acest an
aniversar pentru ț ara noastră , România,
schimbarea în domen iul educa ției și dezvoltării să
înceapă de jos de la funda ție pentru că de acolo ar
trebui.
Pentru ca tu să ai o fundaț ie solidă în acest
proces educațional trebuie să știi ce să faci, iar
școala în mare parte nu te învaț ă prea multe lucruri
în acest sens. La ș coală înve ți foarte multe materii
care în viaț ă îți folosesc mai mult sau mai puț in,
depinde de caz.
Din experien ța mea de aproximativ 20 de ani
în sistemul de învă țământ de stat sau privat,
național și internațional , clasic sau la distan ță, ș i
aici mă refer la un nivel maxim universitar, am
observat un singur lucru foarte dezamăgitor.
Peste tot ț i se predă materii pe care trebuie
să le înveț i și la care să iei note cel puț in de trecere,
dar nicăieri nu ț i se spune cum să faci acest lucru.
A
uzi peste tot cuvântul înva ță, atât acasă în
primii ani de ș coală de la părin ți, și apoi de la
învă țători i sau profesori i pe care îi ai acela și lucru:
ÎNVA
Ț
Ă!

Învață cum să înveți

7 Nu am întâlnit pe nimeni până la nivelul
studiilor postuniversitare care să -mi explice cum
pot f ace în mod corect ș i eficient acest lucru.
În traducere , a trebuit să termin studiile
primare, gimnaziale, liceale, post -liceale și
universitare ca abia la postuniversitare să observ că
cineva îmi spune cum să fac acest lucru în mod
corect.
Frumos, nu?
Așa că, am creat acest ghid în an centenar,
poate că este sau nu , o coinciden ță faptul că tot
acum am terminat ș i studiile postuniversitare, dar
după cum poate ai observat sau știai, în via ță nimic
nu este întâmplător, în speran ța că toată această
corvoadă a învă țării să ia sfârș it.
Sper ca acest ghid să ajungă în mâinile
tuturor elevilor ș i studen ților care se pregătesc
pentru diferitele examene din via ța lor.
Dacă e ști elev în clasa a VIII -a și te gânde ști că
examenul de capacitate este dificil, elev de liceu în
clasa a XII -a și te pregăteș ti pentru bacalaureat, sau
chiar student: [anonimizat]ainte de sesiunile de examene
interminabile ori licen ță, acest ghid te va scăpa de
foarte multe probleme.

Ionuț -Mihai Ilie
8 Probleme cum ar fi timpul, nervii și mai ales
banii pe care părin ții tăi sau poate chiar tu, dacă î ți
permiț i, să îi arunci pe medita ții pentru a în țelege
mai bine anumite materii la care ai probleme. Ș i
poate că medita țiile pe care le vei face nu vor fi
suficiente pentru a în țelege și integra
corespunzător respectivele materii.
De-a lungul timpului am avut ocazia să
întâlnesc părin ți care și- au împins copiii către
medita ții la diferite materii pentru examenele de
capacitate, de la începutul clasei a V -a.
De ce ?
Și atunci când copilul a ajuns în sala de
examen cu pixul pe foaia de examen gata să se
apuce de rezolvarea subiectelor , să uite tot din
cauza emo țiilor și al stresului la care era supus. Mai
ales dacă ar fi e șuat și nu ar fi intrat la nu ș tiu ce
liceu de renume, ar fi fost o tragedie.
Dacă îmi aduc bine aminte au fost câteva
cazuri de suicid al celor mici din aceste motive.
Tragic, dar adevărat.
Sper ca acest ghid să fie o cale pentru a
preveni astfel de situa ții în viitor.

Învață cum să înveți

9 Așa că mult succes pe viitor ș i lectură uș oară!
„Tainele învă țăturii sunt amare, dar fructele ei sunt
ca mierea”
Ionu ț-Mihai Ilie

Capitolul I
„De învă țat înve ți multe și de la to ți. Dar
profesor nu e decât cel care te învaț ă să
înveți.”
Constantin Noica

13 Ce reprezintă învă țarea
Înainte de toate trebuie să te familiarizez cu
procesul de învă țare. Acesta reprezintă un complex
îndelungat sau care se men ține pe întreaga
perioadă a vie ții tale ș i are ca bază func ția de
memorare. Despre termenul de învă țare cred că ai
auzit, dacă nu, aceasta este o activitate con știentă
și inten ționată prin care noi putem deprinde
anumite competen țe și deprinderi.
Învă țarea este o activitate care se înva ță, nu
este înnăscută , ceea ce implică constituirea voin ței,
formarea gândirii abstracte, crearea unor
sentimente complexe ș i a trăsăturilor de
personalitate.
Învă țarea, precum ș i memoria sunt de două
feluri în func ție de durată, adică pe termen scurt ș i
lung. Deci, din asta reiese că învă țarea este de
termen lung ș i scurt, la fel cum este ș i memoria.
Învă țarea este formată prin adoptarea
cuno ștințelor, a informa țiilor, a obiceiurilor, a
capabilită ților și a competen țelor. Prin acest act al
învă țării se lasă o amprentă în memorie sub forma

Ionuț -Mihai Ilie
14 unor date. Date care ulterior pot avea o durată de
păstrare diferită ș i vor face parte din personalitatea
ta. Ele rămân în memorie în func ție de inten ția ta
de a învă ța, cât ș i de interesul pe care îl acorzi
acestui lucru atunci când te hotără ști să o faci.
Tipuri de învă țare
În următoarele rânduri î ți voi prezenta doar
câteva modalită ți de învă țare, deoarece ele sunt
numeroase. Î ți poț i alege unul din tipurile
următoare, sau î ți poț i crea propriul stil în func ție
de ceea ce î ți place ș i astfel vei putea corobora
informa țiile din stilurile prezentate de mine pentru
a-ți crea propriul stil adecvat de învă țare.
Dacă ai in tenția de a învă ța, și sunt sigur că o
ai pentru că altfel nu citeai acest ghid, vei observa
că actul învă țării este simplu sau complex.
În cazul formelor simple ale învă țării pot
spune că sunt reprezentate de condi ționarea
clasică, deprinderea ș i sensibilizarea, ceea ce face
ca învăț area să nu fie inten ționată iar tu să nu
dobânde ști noi abilită ți.
În cazul secund, unde actul învă țării devine
complex, iar tu o vei face inten ționat și ca să
dobânde ști anumite proprietă ți este dat de

Învață cum să înveți

15 următoarele forme: învă țarea prin analiză,
învă țarea prin model ș i învă țarea instrumentală.
Acest act complex al învă țării îl voi dezbate
puțin mai pe larg, deoarece este cel care te va face
pe viitor să îț i creezi un stil autonom de învă țare
pentru a te feri de deficien țe în contextul în care
vei avea lucruri noi de învă țat.
Învă țarea prin analiză este bazată pe analiza
și rezolvarea problemelor din cadrul unei situa ții și
reprezintă unul din cele mai complexe moduri de
învă țare. O astfel de învă țare este caracterizată de
fapt ul că se poate ajunge destul de rapid la o
soluț ie exactă. Una din modalită țile de succes
pentru a descoperi o solu ție în cadrul unei ac țiuni
similare este generalizată.
Pentru oamenii ca noi, acest tip de învă țare
este dominant fiind necesar ș i atunci cân d dorim
să asimilăm un material care încă nu ne- a fost
prezentat.
Pentru aceasta ceea ce deja am învă țat
anterior nu este suficient, pentru că suntem nevoi ți
să inventăm ș i să cre ăm noi mijloace pe care să le
folosim cu scopul de a rezolva problema, ceea ce
înseamnă că trebuie să analizăm relaț ia dintre
mijloc și obiectiv. Acesta este caracterizat de o

Ionuț -Mihai Ilie

16 reac ție rapidă ș i de lipsa unei lec ții învă țate sau
repetarea unei greș eli.
Experimentul lui Kofler
Wolfgang Kofler este un psiholog german ce
a trăit între anii 1887 – 1967, el a făcut un
experiment pe primate, în special pe cimpanzei
unde în cartea sa „The Menthality of Apes” ( 1925)
povesteș te despre discernământ.
Acesta a atârnat câteva banane într- o cușcă
în zona unde cimpanzeii nu puteau ajunge și a
lăsat la îndemâna lor un băț pe care ace știa să îl
folosească pentru a ajunge la banane. Psihologul
german a observat că cimpanzeul se retrăgea într-un colț pentru a se gândi la ceea ce nu a reușit
și ulterior folosea o altă metodă pentru a ajunge la
banană. El a descoperit faptul că aceste maimu țe
nu gre șesc de mai multe ori în acela și mod, ci se
adaptează de fiecare dată până găsesc metoda potrivită de a ajunge la scopul propus, a șa cum
este în experimentul prezentat, la mult doritele
banane. Tot în cadrul aceluiaș i experiment Kofler a
schimbat bă țul cu două beț e mai mici sau cu niș te
cutii pe care cimpanzeii le foloseau pentru a
ajunge la hrană. Primatele se foloseau de fiecare dată de experimentele anterioare pentru a nu gre și

Învață cum să înveți

17 și a ajunge la banane prin mânuirea be țelor sau
cățărarea pe cutii, în func ție de ce aveau la
îndemână.
Deoarece schimbarea permanentă a
comportamentului duce de fiecare dată la o
învă țare eficientă face ca solu ționare a unei
probleme să se facă prin analiză.
Învă țarea după model numită ș i învă țarea
după idol, are loc atunci când trăsăturile de personalitate sunt similare sau comportamentul este imitat după cel pe care îl alegem ca model sau
mentor. De regulă , de aceste p ersoane se leagă o
strânsă legătură emo țională, sau respectiva , este o
persoană pe care tu o adori, respec ți sau iubeș ti.
De regulă acest tip de rela ție îl avem în copilărie
față de părinte, o rudă apropiată cum ar fi un frate
mai mare , unchi ori mătu șă. Această rela ție
bineîn țeles că mai târziu se poate lega de un
educator, învă țător, profesor sau antrenor, iar mai
târziu poate în perioada adolescen ței, sau după, de
o persoană foarte consacrată. Pentru marea majoritate a oamenilor aceste persoane sunt din
rândul vedetelor, cântăreț ilor, oamenilor de ș tiință,
sportivilor, oamenilor de afaceri, politicienilor etc.
Prin învăț are instrumentală se în țelege faptul
că organismul nostru este ini țiat de o nevoie

Ionuț -Mihai Ilie
18 specifică, iar comportamentul învă țat este folosit
pen tru satisfacerea nevoii respective. Pentru a
putea în țelege mai bine îț i voi prezenta câteva
experimente făcute de Skinner ș i Thorndike.
Unul dintre cele mai cunoscute experimente
ale lui Skinner este dispozitivul cunoscut sub
numele de „Cutia lui Skinner” care era perfec ționat
și restructurat de fiecare dată în func ție de
comportamentul șoarecilor. Acest dispozitiv
consta într -o cutie sau într -un spa țiu închis unde
era poziț ionat un sistem ce func ționa mecanic, pe
care șoarecele aflat în dispozitiv îl putea ac ționa
prin apăsarea unei pârghii pentru a -și putea ob ține
hrana.
Experimentul lui Thorndike numit „cutia
problemă”, unde era închisă o pisică care putea
scăpa doar dând niș te „răspunsuri corecte”, spre
exemplu aceste pisici erau puse să tragă de ni ște
ațe sau sfori care activau o încuietoare, ori un zăvor
ce îi oferea șansa micu țului animal să se aleagă cu
niște peș te sau cu posibilitatea de a fugi, ceea ce ar
fi dus la prinderea pisicii din nou pentru repetarea experimentului.
Prin acest experiment Thorndike a elaborat
diagramele curbelor de învă țare, prin care a
prezentat timpul ș i numărul necesar de încercări

Învață cum să înveți

19 pentru a scăpa din cutie. Acesta a observat faptul
că acest proces de învă țare nu s -a întâmplat brusc
cum s- ar fi a șteptat, ci gradual, deoarece timpul
petrecut în cuș că scădea succesiv de la un
experiment la altul.
În ambele experimente prezentate mai sus,
anim alul supus testului a eliminat mi șcările pe care
le-a crezut inutile ș i a conceput un fel de mecanism
al condiț ionării instrumentale printr -o lege a
efectului.
Susț inătorii teroriei behavioriste, adică cea a
comportamentului, consideră că modelele comportamentale sunt învă țate sub influen ța unei
recompense sau a unei pedepse.
Întărirea reprezintă satisface rea nevoilor pe
care un organism o poate obț ine din anumiț i
stimuli ce reies din consecin ța unui comportament.
În continuare îți voi vorbi despre tipurile de
întărire.
Aceste tipuri de întărire sunt date de câ țiva
factori. Care sunt reprezenta ți de întărirea pozitivă,
cea care are loc atunci când prin producerea unui stimul pozitiv se ajunge la satisfacerea anumitor nevoi și prin întărirea negativă care are loc atunci

Ionuț -Mihai Ilie
20 când un corp evită aversiunea ș i resimte o senza ție
de bine , ori prin pedeapsă atunci când aversiunea
nu se poate evita.
Tipurile de întăriri pot fi de asemenea
primare (apă, hrană, bani, bunuri etc .) și secundare
(diverse recompense, iar în cazul elevilor fiind
vorba de note).
Printre cele prezentate în rândurile
anterioare se afl ă și învă țarea prin în țelegere, care
are ca principiu de func ționare unul opus celei
mecanice. Între cele două existând o diferen ță
privind scopul învă țării, procesul de gândire ș i rolul
activ pe care îl are un cursant, elev sau student în procesul de gând ire.
Prima categorie din cadrul învă țării prin
înțelegere o are învă țarea prin descoperire.
Aceasta reprezintă una din metodele prin care cei
care vor să înveț e, cum e cazul tău, fie că eș ti elev
sau student ori cursant în cadrul unui curs, de principiu post- liceal sau universitar, să stabilească
în primă fază o interac țiune cu mediul înconjurător
sau cel în care aceș tia trăiesc, unul similar cu al tău
dragă cititorule.
O caracteristică a acestui tip de învă țare prin
descoperire este dat de faptul că materi alul ce

Învață cum să înveți

21 urmează să fie învăț at nu este cunoscut înaintea
începerii procesului de învă țare, iar tu trebuie să
descoperi ceea ce urmează să înveț i.
Datele pe care trebuie să le asimilezi, se
organizează în noi unită ți pentru a forma o
combina ție ce te duce l a soluț ie.
Prin această metodă de învăț are î ți atingi
obiectivele generale de educare, î ți formezi
capacitatea de a rezolva cu uș urin ță problemele de
diferită natură, î ți formezi un stil autonom de
învă țare, î ți dezvol ți motiva ția, capacitatea de
cercetare și aplicare a informaț iilor și cuno ștințelor
dobândite în actul învă țării.
O altă categorie este reprezentată de
învă țarea convergentă sau învă țarea logică. Este
bazată pe un set logic de activită ți intelectuale ce
te vor duce către o soluț ie exactă, conform
regulilor gândirii logice.
Această metodă logică de învă țare se
foloseș te în general pentru învă țarea științelor
exacte cum ar fi matematica, fizica sau chimia cât,
în alte domenii ș tiințifice ca istoria, biologia,
geografia și nu în ultimul rând în domeniile care
necesită folosirea gândirii logice.

Ionuț -Mihai Ilie
22 Spre exemplu, la matematică gândirea logică
te ajută să descoperi uș or algoritmele de rezolvare
a problemelor, iar în cazul științelor sociale și
naturale pentru descoperirea leg ăturii dintre cauză
și efect ce are ca scop soluț ionarea diverselor
probleme.
A treia metodă de învă țare este învă țarea
activă numită ș i învă țarea prin muncă. Aceasta se
foloseș te când copiii, sau cei care vor să înve țe sunt
incluș i într -un sistem de învă țare cu ajutorul unor
exerci ții, ori ac țiuni.
Benjamin Franklin a spus următoarele, ca
esen ță a învăț ării active:
Literatura de specialitate include în aceste
metode no țiunea de învă țare didactică,
reprezentată de tipul tradi țional de învă țare, unde
nucleul procesului de învă țare este învă țătorul sau
profesorul. „Spune -mi, dar eu voi uita, arată -mi, poate că voi
memora, include -mă și eu voi înț elege.“
Benjamin Franklin

Învață cum să înveți

23 Metoda didactică pune accent pe
demonstra ții, prelegeri, învă țare directă ș i
examinarea elevilor, studen ților, cursan ților, etc.
O metodă modernă de învă țare este cea
programată , unde materialul ce trebuie memorat
este împăr țit într -un șir de păr ți ce sunt
interconectate și sunt studiate în mod solitar de
către elev sau student, în mod succesiv.
În acest caz, după fiecare unitate sau o parte
a materie i studiate , tu î ți poț i evalua singur
cuno ștințele acumulate și progresul pe care l -ai
făcut în func ție de cunoștințele pe care le -ai avut
înainte de a te apuca de învă țat.
Se pot programa cu u șurin ță păr ți structurate
și strâns legate din cadrul materiei cum ar fi
cuno ștințele generale, pe care să le dobânde ști
fără dificultăț i.
În concluzie, învă țarea reprezintă o
schimbare relativ permanentă ș i progresivă a unui
individ, ce apare ca influen ță a mediului
înconjur ător, este provocată de nevoile și
dolean țele omului ce se află într -o schimbare
continuă.
În func ție de inten ționalitatea procesului de
învă țare formele de învă țare sunt simple sau
complexe.

Ionuț -Mihai Ilie
24 Primul tip de învă țare cea simplă este
reprezentat de sensibilitate, condi ționare clasică ș i
deprindere, unde nu dobânde ști noi proprietă ți și
nu înveț i inten ționat.
Iar învă țarea complexă de învă țarea analitică,
învă țare după model și învă țarea instrumentală
unde dobânde ști noi proprietă ți și înve ți în mod
inten ționat.
Învă țarea este clasificată ș i după con ținut,
adică atunci când dobânde ști competen țe de tip
senzorio -motor, atunci când înve ți anum ite mi șcări
și le conectezi cu competen țele dobândite.
Tipul de învă țare verbal, unde con ținutul
materiei de învă țat este exprimat prin cuvinte în
două forme, de în țelegere prin învă țare și mecanic.

Capitolul II
„Înainte de a învă ța să ne jucăm de -a
viața, învă țăm să ne jucăm de -a școala.”
Valeriu Butulescu

27
Diferite stiluri de învăț are
În acest capitol te vei familiariza ș i vei
descoperi care sunt principalele stiluri de învă țare
din care î ți poț i alege sau forma propriul stil
autonom ce te va ajuta în asimilarea materiei pe
care vrei să o parcurgi.
Pentru a nu avea probleme cu învă țatul îț i voi
arăta metode prin care să fi mai eficient ș i mai
productiv în procesul de învă țare.
Indiferent de nivelul sau etapa în care te afli
acum, fie că e ști elev sau student, fie că vrei să
urmezi un curs sau să î ți dezvol ți nivelul de
educa ție, ori cariera de unul singur, sunt sigur că
ți-ai format deja un stil de a învă ța, ceea ce este
foarte bine.
În cazul în care încă nu e ști sigur ce stil ai
dobândit , aici vei găsi informa țiile necesare pentru
formarea unu ia sau pentru a corobora informaț iile
ce le vei descoperi în rândurile ce urmează pentru a-ți forma propriul stil autonom de învă țare.

Ionuț -Mihai Ilie
28 Atunci când înveț i de obicei ai un singur stil
de învă țare, dar po ți folosi mai multe metode, în
orice caz fiecare avem un stil dominant prin care
învă țăm.
Că tot am vorbit atât despre stilurile de
învă țare, cred că te -ai întrebat deja despre ce
vorbesc, ca urmare î ți împărtă șesc faptul că ele
reprezintă o descriere a comportamentelor,
atitudinilor și ac țiunilor care determin ă diverse
metode pe care să le folosim în procesul de învă țare.
Pentru a în țelege mai bine acest aspect î ți voi
da definiț ia dată de Keefe:
Pentru stilurile de învă țare există câteva
clasificări, mai jos î ți voi arăta două dintre acestea,
pentru a te ajuta în îmbunătă țirea și formarea
stilului personal. „Stilul de învă țare reprezintă comportamentele
caracteristice ale elevilor, care se pot folosi ca un
indicator relativ stabil al modului în care elevii
primesc, interac ționează și răspund l a mediul de
învă țare. “
Keefe – 1979

Învață cum să înveți

29 Unul dintre cele mai folosite stiluri de
învă țare o reprezintă stilul VAK, adică prin modul
vizual, auditiv și kinestezic sau tactil.
Primul mod cel vizual este folosit îndeosebi
de cei care înva ță mai u șor atunci când le este
livrată informaț ia sub formă vizuală , sub formă de
imagini sau text. Dacă stilul tău predominant este
acesta cred că gândurile tale sunt structurate sub
formă de imagini. Ceea ce te -ar ajuta pentru a -ți
îmbunătă ți abilită țile sunt tehnicile vizuale de
transmitere a informaț iilor cum ar fi flipchart -urile,
prezentă rile Power Point, diagramele sau alte
metode de genul acesta.
Persoanele ce au ca stil dominant de învă țare
metoda vizuală , se folosesc în repetate rânduri de
manuale și notiț e, iar modul de î nvățare este unul
solitar, iar în cadrul cursurilor aten ția lor este
îndreptată către comunicarea non -verbală a celui
care predă, a învăț ătorului sau a profesorului.
Al doilea stil, cel auditiv este preferat de
persoanele care preferă să înveț e în timpul c ând
fac schimb de idei, participă la prelegeri sau
diferite discu ții.
Este stilul de învă țat preferat de cei care
înva ță în grup sau în pereche, iar informa ția tipărită

Ionuț -Mihai Ilie
30 este de o importan ță scăzută. Aceste persoane au
obiceiul să înveț e după materiale audi o
înregistrate sau atunci când citesc cu voce tare.
Stilul auditiv de învă țare este predominant la
elevii care înva ță de obicei în clasă în momentul
când profesorul predă lec ția.
Ultimul stil, cel kinestezic este caracterizat
prin faptul că cei care îl fo losesc înva ță prin miș cări,
acțiuni concrete sau atingeri. Aceș tia în timpul
procesului de învățare își iau notiț e, adesea
desenează diagrame și diverse imagini pentru
reținerea facilă a informaț iilor. Persoanele care
folosesc stilul kinestezic cercetează în permanen ță
mediul din jurul lor. Aceste a sunt persoane active
care nu pot sta într -un loc perioade îndelungate,
au aten ția îndreptată către cercetare și diverse
activită ți.
În continuare î ți voi oferi câteva s trategii
pentru îmbunătă țirea stilului conform descrierii
mai sus men ționate.
Dacă preferi stilul vizual atunci ar trebui să
foloseș ti următoarele:
• diferite grafice, imagini, hăr ți sau
fotografii;

Învață cum să înveți

31 • marcarea unor porț iuni semnificative din
text cu ajutorul c ulorilor sau
eviden țiatoarelor;
• vizualizarea diferitelor imagini;
• ilustrarea ideilor pro prii înainte de a te
apuca de notat;
• utilizarea con ținutului multimedia;
• locul de studiu să fie lini știt.

Dacă folose ști stilul auditiv î ți recomand
să:
• îți compui prezentări sau discursuri;
• să citeș ti sau să recapitulezi un text cu
voce tare;
• să îți înregistrezi vocea atunci când reci ți
cu voce tare un text pentru a -l putea
asculta ulterior;
• să por ți diverse discuț ii cu alte persoane
interesate despre subiectul pe care vrei să
îl memorezi;
• să dictezi partenerului de învă țare
materialul pe care îl ai de învă țat.
Pentru îmbunătă țirea stilului k inestezic î ți
ofer următoarele ponturi:

Ionuț -Mihai Ilie
32 • să asculț i muzică atunci când te apuci de
învă țat;
• să utilizezi diferite culori pentru marcarea
paragrafelor ca ș i în cazul st ilului vizual;
• să faci pauze regulate atunci când înveț i;
• să faci diferite teste pentru dezvoltare sauavansare;
• să î ți pui diverse fotografii, postere sau
tablouri în locul unde înveț i;
• înainte de a citi pe larg sau în detaliu ceeace ai de învă țat, să răsfoie ști materialul
pentru a -ți crea o imagine de ansamblu.
O altă clasificare a stilurilor de învă țare a fost
formulată de către David Kolb în modelul ce îi
poartă numele „modelul lui Ko lb”.
După o lungă cercetare în domeniu, acesta a
ajuns la concluzia că copiii înva ță în mod diferit ș i
se deosebesc în func ție de modul cum
recep ționează și procesează informaț iile ce le sunt
necesare în procesul de învă țare.
El a descoperit că unii copii recepț ionează cu
ușurin ță informa ții concrete cum ar fi datele
experimentale și diferite fapte ale altor perso ane
cunoscute sau personalită ți.

Învață cum să înveți

33 Alți copii sunt atra și de informa țiile abstracte
cum ar fi informaț iile simbolice sau teoriile. T ot
acesta a observat faptul că unii copii folosesc mai
multe încercări ș i apoi analizează ceea ce se
întâmplă, în timp ce al ții folosesc procedeul în sens
invers, întâi se gândesc, se orientează ș i planifică
ceea ce au de studiat, iar apoi se apucă propriu -zis
de învă țat.
Kolb a dezvoltat un ciclu de învă țare unde a
observat că învă țarea este un proces experimental
ce poate fi împăr țit în mai multe faze.
David Kolb a plecat de la studiile altor
psihologi și a coroborat informa țiile provenite de la
aceștia ajungând la concluzia că „stilul de învă țare
este rezultatul mo ștenirii, al propriei experien țe și al
cerin țelor din mediul actual”.
Conform cercetărilor sale, acesta pretinde
faptul că combina ția modului în care prime ști și
procesezi o informa ție, reprezintă stilul de învă țare
pe care fiecare îl face în mod propriu unic ș i
autonom.
Dacă vrei ca procesul tău de învă țare să fie
eficient trebuie să treci prin mai multe faze sau cicluri, cum ar fi să trăie ști o anumită experien ță, să
o observi, să extr agi concluziile generale legate de

Ionuț -Mihai Ilie
34 aceasta, să o cercetezi, iar apoi să ajungi la una
nouă. Această ordine nu este bătută în cuie, po ți să
începi de unde vrei , nu este obligatoriu să urmezi
exact modelul pe care ți-l ofer eu. Important este
să urmezi fiecare fază a ciclului pe care ți- l formezi
și să o duci la bun sfâr șit.
Acest model al lui Kolb este alcătuit din două
dimensiuni, una a conceptualizării abstracte și a
experien ței concrete, iar cea de- a doua a observării
reflexive și a experimentării active.
Acesta în cercetarea sa, în cadrul acestui ciclu
de învă țare a descoperit că există patru categorii
de elevi după cum urmează:
• Elevii activi numi ți și acomodatori
reprezenta ți de grupul celor care preferă
să bucure de oportunită țile și experien țele
noi, ceea ce le oferă posibilitatea de
învățare prin experimentare. Au un stil de
a învăț a prin efectuarea de exerci ții
interactive și scurte ș i doresc să participe
activ în cadrul orelor de curs.
• Elevii reflexivi sau divergen ți sunt cei care
observă și au obiceiul să reflecteze asupra
informa țiilor recep ționate înainte de a
concepe un act decizional. Modul lor deacțiune este unul lipsit de grabă ș i decizia

Învață cum să înveți

35 de a trece la ac țiune se va face doar atunci
când sunt foarte siguri pe ei.
• Cei teoreticieni sau asimila tori sunt cei
care preferă cercetarea metodică. Stilul lor
este analitic ș i deta șat, pu țin asemănător
cu cei din categoria anterioară, doar că aceștia analizează fiecare pas pe care îl fac
și nu se sfiesc când e vorba de pus
întrebări. Ei preferă să aplice propriile
metode și concepte teoretice.
• Ultima categorie , cea a elevilor pragmatici
sau convergen ți se eviden țiază prin faptul
că ace știa caută în permanen ță utilizarea
soluț iilor practice. Elevii din această
categorie nu pun accentul pe partea teoretică a materialului de învă țat, ci se
bazează pe aspectul practic , încercând să
descopere cât mai mult prin experimentare practică. Stilul lor este asemănător cu cel al activilor, ac ționând
cu încredere în sine ș i foarte rapid în
acela și timp, punând accentul pe
obiectivul practic.
Trebuie să î ți precizez faptul că majoritatea
celor care înva ță și-au eviden țiat mai multe stiluri
de învă țare în acela și timp, în concluzie ei apar țin
unui subtip sau unui tip combinat unde pot folosi
fără nici o pr oblemă fiecare din cele patru tipuri

Ionuț -Mihai Ilie
36 men ționate mai sus, în func ție de materialul ce
trebuie să fie învă țat.
Niciunul din stilurile prezentate nu este
perfect, cel mai potrivit pentru tine sau suficient,
ești liber să alegi un anumit tipar sau po ți să le
combini după bunul plac. Libertatea de a alege stilul pe care doreș ti să îl foloseș ti pentru
dobândirea de noi cunoș tințe sau pentru
reîmprospătarea și închegarea cuno ștințelor vechi
îți aparț ine în totalitate.
Acum voi lua pe rând mai detaliat fiecare din
aceste patru stiluri de învă țare pentru a fi sigur că
prime ști toate informa țiile de care ai nevoie.
Dacă stilul pe care l- ai ales este cel al
activului , atunci ar trebui să ai câteva trăsături
dintre următoarele:
• Înveț i în special din și prin experien ța
practică;
• Îți place să pui în aplicare diferite planuri;
• Te implici personal în diverse activită ți;
• Ai un comportament axat pe experien țe
intuitive și nu pe analize logice;
• Atunci când rezolvi o problemă , tinzi să
utilizezi mai mult informa ții provenite de

Învață cum să înveți

37 la al ții decât să te bazezi pe propriile
raționamente și analize tehnice.
Dacă dore ști să î ți dezvolț i acest stil de
învă țare trebuie să î ți îmbunătă țești și să pui
accentul pe:
• Aten ția pe care o acorzi obiectivelor;
• Să începi să cau ți noi oportunită ți;
• Să î ți măre ști și să î ți îmbunătă țești
capacitatea de influen țare și conducere
asupra altor persoane;
• Să colaborezi activ cu oamenii în diverse
situa ții;
• Să te incluzi personal.
Pentru dezvoltarea acestui stil de învă țare ai
nevoie de câteva materiale de studiu ș i activită ți pe
care să le pui în practică cum ar fi simulările, exerci țiile, situa țiile cu probleme, exemple de
laborator și analize ale ac țiunii.
Pentru cel de- al doilea stil, cel reflexiv
trăsăturile caracteristice sunt:
• pricepere în analiza diverselor situa ții
concrete din câteva puncte de vedere;
• culegerea și adunarea informaț iilor este
prioritară;

Ionuț -Mihai Ilie
38 • interesul mărit fa ță de cultură;
• preferin țe crescute pentru observare și
scăzute pentru ac țiune.
Pentru dezvoltarea stilului reflexiv de
învă țare este imperios necesar să ai o atitudine
deschisă către sentimentele umane, în caz contrar
ar trebui să î ți revizui atitudinea fa ță de acest
aspect.
Să îți dezvolț i abilită țile de evaluare ș i să î ți
pui accentul pe strângerea de informaț ii și date, să
devii impar țial atunci când ascul ți.
Uite câteva materiale de lucru necesare
pentru dezvoltarea acestui stil: diverse manuale de lucru, rapoarte sau alte situa ții cu probleme
specifice.
Acțiunile ce î ți sunt oportune pentru stilul
reflexiv, le po ți face participând pe forumuri de
discu ții sau participând la diverse exerci ții în
echipă.
În cadrul celui de- al treilea stil, cel al
asimilatorilor , caracteristicile principale sunt
următoarele , după cum urmează:

Învață cum să înveți

39 • capacitatea de a în țelege un număr
important de informa ții și a l e introduce
într-o formă logică rezumată;
• să îți dezvolț i interesul fa ță de conceptele
și ideile abstracte;
• să crezi că unul din cele mai importante
lucruri nu este valoarea practică, ci
puterea teoriei.
Pentru a -ți dezvolta stilul teoreticienilor de
învă țare trebuie să înve ți să organizezi informa țiile,
să oferi creativitate modelelor conceptuale, să fi
deschis către testarea ideilor ș i a teoriilor, să
proiectezi experimente ș i nu în ultimul rând să
analizezi date.
Câteva materiale de lucru pentru acest stil pe
care le po ți folosi sunt lec țiile, literatura de
specialitate și articolele științifice.
Activitatea principală pe care o poț i face
dezvoltându- ți stilul teoreticienilor este efectuarea
testelor de evaluare a cuno ștințelor pe diferite
niveluri de inteligen ță.
Ultimul stil, dar nu cel de pe urmă, cel al
pragmaticilor sau al convergen ților, după cum
ți-am prezentat în cadrul stilurilor anterioare, are
următoarele caracteris tici:

Ionuț -Mihai Ilie
40 • Să găse ști un mod în care să utilizezi
practic ideile ș i teoria învă țată;
• Să iei decizii bazate pe găsirea solu țiilor
pentru întrebările ș i problemele care nu
au răspuns;
• O mai mare preocupare pentru
soluț ionarea exerci țiilor tehnice ș i a
problemelor și mai scăzută pentru rela țiile
personale și cele interpersonale.
Acest stil al convergen ților îl poț i dezvolta cu
ușurin ță dacă î ți canalizezi energia pe crearea unui
mod nou autonom de gândire ș i de acționare. Un
alt aspect im portant este modul cum înveț i să î ți
stabileș ti eficient obiectivele, să alegi cele mai
bune soluț ii și să înveț i să experimentezi noi idei.
Materialele de lucru pe care le po ți folosi
pentru acest ultim stil, pe lângă cele prezentate
mai sus la stilurile anterioare sunt instruc țiunile
alternative și situa țiile problematice.
Activită țile specifice teoreticienilor care sunt
recomandate pentru dezvoltare , sunt testele cu
întrebări clare și exerci țiile bazate pe exemple
practice.
Prin urmare , stilul predominant de învă țare
pe care îl alegi î ți va arăta modul eficient ș i ușor

Învață cum să înveți

41 pentru însuș irea informa țiilor și a cuno ștințelor
dorite. Acest aspect î ți va oferi posibilitatea de a -ți
face o analiză ș i să descoperi ce puncte slabe ai, iar
acolo unde le- ai descoperit , să vezi în ce măsură ș i
în ce fel po ți eficientiza întărirea lor.
Pentru o învăț are optimă este recomandat să
urmezi toate ciclurile prezentate în ac est capitol,
astfel pe viitor vei cunoa ște tot ceea ce ai de făcut
fără să întâmpini probleme.
Înva ță să utilizezi tot ceea ce ai la dispozi ție
pentru a da cel mai bun randament, să descoperi la
ce capitole stai bine ș i la care nu, iar apoi caută o
metodă prin care po ți optimiza procesul de
învă țare în func ție de abilită țile pe care le
stăpâne ști foarte bine.
Mult succes, ne întâlnim în capitolul următor.

Capitolul III
„Prețul ascultării s -ar putea să pară mare,
dar el este nimic în comparație cu prețul
neascultării.”
Autor necunoscut

45 Înva ță să ascul ți
Bine te -am regăsit în capitolul 3 .
Dacă te -am stresat în primele două capitole
cu ceva teorie legată de principiile învă țării, acest
capitol îl dedic strict ascultării.
Pentru început, este foarte important să ș ti
cum să asculț i în a șa fel încât să în țelegi mesajul
care î ți este transmis de interlocutor.
Cu ceva timp în urm ă am auzit la cineva un
proverb. R espectiva persoană sus ținea că ar fi de
origine latină, ș i suna cam a șa:
De ce ascultare?
Pentru că ascultarea este un proces de bază
al vieț ii noastre. De- a lungul timpului în perioada „Motivul pentru care avem două urechi și o
singură gură este pentru a vorbi mai pu țin și
pentru a asculta mai mult.“
Autor necunoscut

Ionuț -Mihai Ilie
46 copilărie i învă țăm să recunoa ștem persoanele
apropiate nouă, cum ar fi părin ții, fraț ii și surorile
sau rudele cu care interac ționăm frecvent, după
voce. Urmând ca în urma experimentării ascultării
diferitelor voci, să descoperim ș i să ne formăm
anumite atitudini ș i opinii.
Statistic vorbind , se spune că o persoană î și
petrece aproximativ 65 -70% din timpul unei zile
ascultând. Dacă ți se pare mu lt, gânde ște-te că fără
să vrei urechile tale aud , fie zgomote diverse din
natură, voci ale partipan ților la trafic, m elodiile
preferate difuzate la radio, televizor sau atunci
când le asculț i on-line etc.
Dacă pentru a vorbi, a merge, a te îmbrăca și
alte activită ți învă țate în prima perioadă a
copilăriei, pentru ascultare nu ai făcut nimic, ea
este naturală , adică din na ștere, de și unele studii
arată clar că acest lucru este posibil ș i în mediu
intrauterin. Deci acordă o mare aten ție și oferă
ascultării respectul cuvenit, doar cu ea te- ai născut,
nu?
(Îmi pare sincer rău pentru persoanele care s -au
născut cu deficien țe de auz.)

Învață cum să înveți

47 Ascultarea reprezintă abilitatea nativă de a
înțelege o persoană ce ne transmite o informa ție.
Această abilitate este necesară pentru
capacitatea de a în țelege interlocutorii ș i mesajul
pe care ace știa ni -l transmit atât în cazul când
suntem în familie, în mediu privat, educa țional sau
profesional, deoarece ne ajută în atingerea rapidă
a obiectivelor propuse.
Să înve ți să ascul ți, în manualele de
specialitate este folosit termenul de ascultare
activă, este de bun augur ș i necesar în procesul de
învă țare, pentru că te ajută în recep ția informaț iei
transmisă de interlocutor, în cazul nostru de învă țător sau profesor, apoi în înțelegerea și
memorarea acesteia.
În cazul procesului de ascultare, atunci când
cineva transmite o informa ție sau o dată , persoana
care o prime ște foloseș te un limbaj non -verbal,
adică dă din cap în sens afirmativ sau negativ, evită mișcările care interv in și își men ține contactul
vizual cu cel care vorbeș te.
Pentru o ascultare activă poț i folos i câteva
abilită ți cum ar fi parafrazare a, adresarea uneia sau
mai multor întrebă ri ajutătoare pentru a fi sigur că

Ionuț -Mihai Ilie
48 mesajul primit este similar cu cel transmis, ș i
rezumatul informaț iilor.
Pentru a în țelege mai bine aceste aspecte în
primul rând î ți voi vorbi despre parafrazare.
Acesta este un proces prin care î ți repe ți cu
propriile cuvinte informa ția transmisă de căt re
interlocutor, în cazul de fa ță, pentru procesul de
învă țare este vorba de profesor sau învă țător.
Adică atunci când participi la o lec ție în timp ce
porți un dialog cu oratorul vei folosi întrebări de
genul „Cu alte cuvinte… “, „Dacă v -am înț eles bine. ..“
etc. Ace asta este modalitatea prin care oferi ți
interlocutorului șansa de a confirma sau corecta
informa ția transmisă.
Metoda prin care adresăm întrebări are ș i ea
o importan ță deosebită, de exemplu subîntrebările
sunt puse cu scopul de a clarifica informaț ia sau
datele expuse ș i trebuie să fie în concordan ță cu
tema discuț iei sau a specificului orelor.
O mică sugestie pe care ți- o ofer, atunci când
ești la un curs sau o oră ș i în sală sunt multe
persoane, nu este etic ș i poate da senza ția de lipsă
de respect atunci când adresezi întrebări celui care
îți predă ș i întrerupi cursul, a șa că î ți poț i nota
întrebările la care nu ai găsit răspuns ș i să le

Învață cum să înveți

49 adresezi în sesiunea de întrebări ș i răspu nsuri de la
final (dacă există) sau în pauză.
Extragerea esen țialului din informa țiile
primite sau rezumatul , are ca principal obiectiv să
îți ofere pe scurt informa țiile de bază din text sau
posibilitatea de a eviden ția câteva sau chiar toate
punctele cheie din totalul con ținutului lec ției sau
cursului.
Un aspect important în procesul de învă țare
îl are abilitatea de a recunoa ște elementele cheie
sau de legătură cât ș i asocierea acestora, în
psihologie acestea poartă denumirea de ancore,
deoarece capacitatea de memorare și reținere a
noastră este limitată.
Tehnicile de ascultare prezentate mai sus
func ționează mult mai rapid atunci când nu e ști de
accord cu informa ția recep ționată, deoarece vei fi
interesat de un răspuns pe măsură sau pentru a te face să cercetezi domeniul cu mai mare aten ție
pentru a demonstra cine are dreptate.
Pentru a în țelege acest act al învă țării, î ți voi
prezenta modelul SIER (sensing, interpreting,
evaluating și responding), acesta este un model
ierarhic de ascultare dezvoltat de câ țiva cercetători
din S tatele Unite, iar în traducere înseamnă

Ionuț -Mihai Ilie
50 detectare, interpretare, evaluare ș i răspuns. Adică,
noi la început detectăm auditiv un mesaj sonor pe
care îl decriptăm și interpretăm, evaluăm
informa țiile decriptate , iar apoi oferim un răspuns
în conformitate cu ceea ce am det ectat.
În prima fază, cea de detectare receptăm și
interpretăm informa țiile primite.
În faza a doua, cea de interpretare , după ce
prime ști mesajul are loc procesul de interpretare,
iar apoi așezarea acestuia într-un context semantic.
A treia etapă de evaluare are rolul de a
verifica corectitudinea și valoarea informaț iei
primite în func ție de experien ța anterioară a
receptorului, adică a ta, după ce a trecut prin faza
de interpretare.
Iar în ultima fază are loc parafrazarea ș i
adresarea întrebărilor de confirmare sau de
înțelegere a informaț iei primite, atunci când nu
cuno ști răspunsul.
Pentru a -ți îmbunătă ți abilită țile de ascultare
este indicat să urmezi trei tehnici.
Prima este vizualizarea, această tehnică te
poate ajuta să proiectezi în imagini cee a ce auzi. În

Învață cum să înveți

51 cazul în care folose ști stilul de învă țare descris în
capitolul anterior potrivit cu această tehnică.
Cea de a doua tehnică pe care ț i-o ofer , este
cea prin care urmăre ști structura materiei pe care o
ai de parcurs , în cazul în care nu ai un îndrumător și
înveț i de unul singur.
O a treia tehnică dar mai dificilă , este cea în
care po ți anticipa informa ția ce urmează să î ți fie
transmisă. Această tehnică se poate folosi atunci
când î ți arunci o privire pe materialele cursului sau
lecției înainte de a -ți fi predate la clasă. Este
eficientă de asemenea și în cazul în care materia
sau cursul ce î ți este predat î ți oferă un interes
aparte sau ai cumva cuno ștințe în domeniul
respectiv.
Un alt aspect important în cadrul procesului
de ascultare este metoda de a lua noti țe în timp ce
prime ști informa țiile sub formă de mesaj audio.
Pentru a putea lua în mod eficient noti țe îți voi da
câțiva pa și elementari pentru a te asigura că ceea
ce notezi este strictul necesar și nu pierzi informa ții
importante.
Notițele trebuie să fie în strânsă legătură cu
ceea ce ai în țeles din lec ție sau curs. Ele nu trebuie
să fie o scriere după dictare ca la clasele

Ionuț -Mihai Ilie
52 învă țământului primar , ci să fie un rezumat al
conceptului transmis de către persoana ce stă la
catedră. Este p osibil ca atunci când încerci să
notezi tot ceea ce îț i transmite profesorul să pierzi
detalii sau elemente importante.
Este foarte util în procesul de învă țare să
emiți idei proprii, nu date reproduse, pentru ca
procesul de învă țare să fie integrat și esenț a
informa țiilor să fie asimilată corespunzător.
Pentru o bună învăț are a materiei este
recomandat și studierea altor surse de informa ții,
cum ar fi o bibliotecă, internet sau întrebările adresate altor persoane specializate în domeniul
respectiv.
Pentru luarea noti țelor este necesar să deț ii și
să aplici o gândire critică, să ascul ți în mod activ ș i
cu un scop precis ș i să evaluezi modul prin care î ți
este oferită informa ția din partea naratorului.
În încheierea acestui capitol î ți voi oferi
câteva reguli pe care trebuie să le urmezi pentru a asculta într -un mod eficient.
• Evită activită țile care te distrag ș i îți reduc
concentrarea;
• Încearcă să ignori zgomotele din jur;

Învață cum să înveți
53 • Îndreaptă aten ția către tema lec ției sau a
cursului;
• Ia notiț e în conformitate cu ceea ce
înțelegi folosind cuvintele tale;
• Încearcă să faci un rezumat al informaț iilor
primite pentru a le analiza la o dată
ulterioară;
• Atunci când adresezi o întrebare, oferă
claritate pentru a primi răspunsul a șteptat.

Capitolul IV
„A învă ța să cite ști este ca și când ai
aprinde un foc. Fiecare silabă e o
scânteie.”
Victor Hugo

57 Cum să cite ști?
Sunt sigur că acest capitol sună interesant,
nu?
Te întrebi de ce întrebarea din titlu este „Cum
să citeș ti?”
Dacă la această întrebare îmi vei răspunde că
ști să citeș ti la fel ca toate persoanele care cunosc
asta. Dacă ai fost atent ai observat că am precizat
cum și nu dacă ș ti să faci acest lucru, î ți voi
răspunde în felul următor:
Sunt sigur de faptul că ș ti să citeș ti, deoarece
tocmai ai început capitolul 4 din acest ghid, a șa că
hai să nu ne mai lungim cu vorba ș i să î ți explic
care e treaba cu cititul ăsta ș i să înveț i să îl faci
într-un mod corect ș i rapid pentru a te ajuta în
memorarea și asimilarea informa țiilor dorite.
Citirea , ca și ascultarea îți oferă un randament
optim dacă o faci cum trebuie. În cazul citirii există
câteva etape cum ar fi pregătirea pentru actul citirii, tehnici pe care să aplici atunci c ând parcurgi
un material ș i ceea ce trebuie să faci după ce ai

Ionuț -Mihai Ilie
58 terminat de citit pentru a reț ine cu u șurin ță cât mai
multe informa ții.
Procesul de citire se desfă șoară de regulă în
cinci etape. Mai jos îț i voi detalia care sunt acestea
și ceea ce trebuie să faci la fiecare.
• Prima etapă este trecerea în revistă a
materiei, a capitolului sau a materialului
de citit, această etapă se desfă șoară foarte
rapid , deoarece te vei uita peste prefa ță
sau capitolul introductiv, titluri sausubtitluri ale capitolelor ș i capitolul final,
postfa ță sau capitol explicativ în func ție
de ce con ține materialul. De regulă
această etapă are o durată de aproximativ10 minute în func ție de abilită țile tale de
citire sau cât de repede citeș ti. După ce ai
terminat , îți vei face o idee sumară a
conținutului, ceea ce î ți va facilita
capacitatea de în țelegere și de memorare
a textului citit.
• Î
n etapa secundară îți poț i pune întrebări
în func ție de contextul titlului căr ții sau a
capitolului respectiv. De exemplu luămcapitolul anterior „ Învaț ă să ascul ți“ îl poț i
reformula „Cum adică înva ță să ascul ți?“,
„Ce a vrut să spună prin… “. Acest mic
exerci țiu de imagina
ți
e îți porne ște roti țele

Învață cum să înveți

59 și pune motorul min ții în func țiune pentru
a economisi timp ș i energie, pentru o
memorare și o în țelegere mai bună a
textului parcurs.
• În etapa a treia trebuie să citeș ti textul
căutând răspunsul la întrebarea adresată
în etapa anterioară . Acest aspect îl vei
folosi pe ntru a găsi răspunsul la întrebarea
formulată și tot acesta te direc ționează
către descoperirea ideii principale , dar și în
segmentarea și selectarea paragrafelor cu
conținut esen țial.
• Etapa a patra se folose ște de regulă
pentru marcare ș i subliniere, după ce ai
terminat o por țiune scurtă , revi cu un
eviden țiator asupra ei ș i subliniezi ceea ce
consideri important, de regulă cuvinte cheie care î ți vor dezvălui răspunsul. Nu
este recomandat să subliniezi propoziț ii
sau fraze pentru că te po ți încurca ș i o să
devi confuz. La final după ce ai găsit un
răspuns la întrebare, îl po ți reformula ș i
adapta astfel încât să fie simplu ș i ușor de
memorat. Eu în această etapă nu folosesc
sublinierea sau eviden țierea pentru î mi
prefer cărțile curate fără mâzgălituri, ci fac
poze textului important, iar în cazul în care
materialul pe care îl parcurg este în format

Ionuț -Mihai Ilie
60 electronic selectez sona de interes ș i fac
un printscreen.
• Ultima etapă este cea în care î ți repe ți
ideile principale din textul pe care l -ai citit.
Aici după ce ai parcurs etapele de mai sus
începi să î ți integrezi, să în țelegi și să
memorezi cu mare u șurin ță ceea ce ai avut
de citit.
O altă metodă de citire este SQRRR (SQ 3R),
această metodă este similară cu cea prezentată
anterior. După cum observi SQ 3R este format din
cinci litere, dacă nu ți- ai dat deja seama aceste
cinci litere reprezintă acronimele unor cuvinte
cheie din denumirea unor etape.
Aceste acronime sunt litere ale unor cuvinte
din limba engleză. Vorbitorii de limbă engleză
folosesc foarte des aceste acronime sau jocuri de
cuvinte pentru a putea reț ine mai u șor lucruri,
elemente, etape sau defini ții. Dacă pe parcursul
acestei căr ți sau a altor cărț i pe care le- ai citit ai
întâlnit astfel de prescurtări acum ai în țeles care
este motivul.
Deci:
• Prima literă S vine de la SURVEY , care
înseamnă observare sau privire în

Învață cum să înveți

61 ansamblu. Această etapă este
asemănătoare cu prima etapă de la metoda prezentată în prima parte a capitolului;
• Litera Q reprezintă QUESTION și
înseamnă întrebare , este la fel ca la
precedenta metodă. Ș i în aceasta îți pui
întrebări d espre ce vrea să însemne titlul și
despre con ținutul textului pe care
urmează să îl parcurgi.
• Primul R din cei trei este de la READ care
se traduce prin citire, și această etapă la fel
ca în primele două este asemănătoare cu
cea de la prima metodă. Ca diferen ță, aici
se precizează faptul că , dacă în text există
litere îngro șate, oblice sau într -o altă
form ă decât textul initial accentul se va
pune pe acestea.
• Al doile R vine de la RECITE ce înseamnă
recitare. În cazul de faț ă textul parcurs se
poate reciti cu voce tare, dar acest lucru
durează mult. Pentru o eficien ță mai bună
în etapa asta speciali știi recomandă doar
rostirea întrebărilor și a răspunsurilor
pentru o mai bună în țelegere. Această
acțiune este de mare ajutor persoanelor
care învaț ă auditiv cum am prezentat în
capitolul 2.

Ionuț -Mihai Ilie
62 • Ultimul R este de la REVIEW care este
tradus prin revizuire. În acea stă etapă se
revizuieș te, se ia u noti țe, se analizează ș i
se recapitulează materialul citit.
Ponturi pentru marcarea textului .
În citire , marcarea sau evin țierea are un rol
deosebit de important, mai ales pentru cei care se
bazează pe aspectele vizuale atunci când înva ță.
Acesta este un ajutor pe care îl foloseș ti
atunci când te apuci de repetat. Nu este necesar să
parcurgi tot textul , ci doar să mai arunci câte o
privire de ansamblu asupra sa, pentru a te conecta la ancorele din memorie ce le vei folosi ulterior
pentru a -ți aminti cu u șurin ță materia învăț ată.
În primul rând este necesar să parcurgi tot
textul, de regulă al unui capitolul, iar apoi să revi
asupra acestuia marcând porț iunile considerate de
tine a fi idei principale sau cuvinte ch eie.
Pe marginile rândurilor poț i face mici
însemne fie cifre, litere sau însemne pentru a face o ierarhie a ideilor.
În cazul în care te gânde ști să foloseș ti culori
pentru asta, nu î ți recomand să folose ști prea

Învață cum să înveți

63 multe, pentru că foaia pe care o citeș ti va arăta ca
un curcubeu, fapt ce va face revizuirea mai dificilă.
Recomandarea mea este folosirea unui
creion, pentru a putea ș terge liniuț ele și
însemnările făcute, dacă ulterior consideri că nu
mai au relevan ță, sau ai gre șit când ai subliniat
anumite c uvinte.
Dacă te hotărăș ti să treci mici însemnări sau
noti țe pe pagină, este indicat folosirea cuvintelor
pe care le cuno ști cel mai bine, nu a cuvintelor din
text, bineîn țeles po ți să faci asta pe un carne țel sau
o altă coală de hârtie.
Metode le de a eviden ția un text sunt
nenumărate, eu folosesc telefonul pentru printscreen sau poze, nu îmi place să am biroul plin
de maculatură. În acest fel cu ajutorul
calculatorului găsesc mult mai repede ceea ce caut. Din când în când fac un backup pe stick sau
CD în cazul în care se strică sau se virusează
dispozitivul. A șa că întotdeauna, sau aproape
întotdeauna am o copie de rezervă a materialului
pe care îl folosesc.
Cel mai indicat este să faci un rezumat sau o
sinteză sc urtă a textului pe care vrei să îl reciteș ti,

Ionuț -Mihai Ilie
64 în acest mod consumi mai pu țin efort ș i energie
pentru a învă ța și memora.
Ponturi pentru luarea noti țelor.
Ți-am mai precizat acest lucru, doar că acum
îți dau un set de cinci reguli principale destul de
asemănătoare cu cele pe care le- ai citit în păr țile
anterioare.
• După prima citire nu se iau noti țe.
• După ce termini de citit t e apuci de marcat
și însemnat.
• Nu te apuca să copiezi paragrafe din text.
• Adună noti țe din surse diferite.
• După ce ai terminat de scris noti țele
compară -le cu textul.
Aceste reguli sunt făcute să î ți ofere strict
ceea ce ai nevoie fără să creeze confuzie, iar tu să
te pierzi în informa ții.

Capitolul V
„Uitarea e prima facultate a omului.”
Albert Camus

67 Recapitularea și uitarea
După cum ai observat în primele capitole,
ți-am arătat ceea ce trebuie să faci pentru a asculta,
citi și scrie eficient astfel încât să memorezi cu
ușurin ță lec țiile sau materialele pe care le dore ști.
În acest capitol te voi învă ța metode ș i tehnici
eficiente de a recapitula materialul studiat pentru
a-l integra cât mai bine.
Aici îț i voi spune despre func ționarea
procesului de uitare ș i cum ai putea să îl încetine ști
astfel încât la momentul examinării sau a testului
pe care îl vei susț ine să nu ai probleme cu
absolvirea sau în a lua o notă de trecere sau chiar
un calificativ bun ș i foarte bun. Î ți voi prezenta un
proces care te va ajuta să reduci din consecin țele
uitării.
Acest proces al uită rii implică din punct de
vedere temporal, o uitare temporală sau permanentă și din punct de vedere funcțional o
uitare parțială sau totală a ceea ce ai memorat , cât
și incapacitatea de a mai putea recunoaș te ceea ce
cândva ai știut.

Ionuț -Mihai Ilie
68 În principiu , există două tipuri de uitare, unul
activ și unul spontan. Primul are loc atunci când
studiem mai multe materii diferite ce se
interferează reciproc unele cu celelalte, de exemplu când trebuie să înveț i pentru istorie,
matematică, chimie sau filozofie în aceea și
perioadă. Uitarea spontană are loc atunci când nu
se repetă materia o perioadă mai lungă de timp ș i
cuno ștințele acumulate se degradează treptat.
După ce ai încetat să mai înve ți are loc
accelerarea uitării , iar viteza cu care uităm anumite
lucruri cre ște semnificativ. O dat ă cu trecerea
timpului viteza de uitare descre ște, dar nu se
opre ște ci ea se continuă la un nivel foarte scăzut.
Speciali știi în psihologie au descoperit patru
motive importante ce facilitează acest proces.
Unul din motive ar fi faptul că înveț i pe de
rost. Acest act presupune că modul tău de învă țare
este mecanic iar cuno ștințele noi nu sunt corelate
cu cele dobândite până în acel moment. Deoarece
materialul învă țat se separă în mintea ta ș i se uită
cu repeziciune. Bineîn țeles că acest tip de învă țare
te poate ajuta să treci peste o lucrare, test sau
examen, dar efortul depus pentru a memora o cantitate mare de informaț ii este uria ș. Ca apoi, la

Învață cum să înveți

69 scurt timp după aceasta să ui ți ceea ce ai învă țat
relativ rapid.
Un alt motiv este inh ibiția retroactivă care
apare în momentul când ceea ce te- ai apucat de
învă țat acum , se interferează cu ce ai învă țat în
trecut, dar nu ț i-ai fixat bine bagajul de cunoș tințe
acumulat, iar asta înseamnă că noile cuno ștințe vor
înlocui sau ș terge vechile cuno ștințe. Ceea ce
însemnă că este unul din motivele pentru care
acum nu î ți aminte ști ceea ce cândva ai ș tiut.
Această formă de uitare are cea mai mare
frecven ță și nu poate fi evitat ă, dar ca o solu ție
pentru întârzierea acestui proces este pauza.
Această pauză î ți oferă posibilitatea de a cristaliza
informa țiile acumulate și a le uita pu țin mai greu.
O altă formă de inhibiț ie este cea proactivă
care este opusă celei retroactive iar ceea ce ai
învă țat cu mult timp în urmă interferează cu noile
cuno ștințe.
Dacă î ți organizezi materialul de învă țat în
segmente sau unită ți de învă țare, probabilitatea de
a uita scade considerabil.

Ionuț -Mihai Ilie
70 Repetarea materiei este c el mai bun mod de
a-ți reîmprospăta memoria ș i a face acest proces
de uitare mai lent, în cazul în care exersezi mai
puțin uitar ea se amplifică la fel ca în proverbul:
Ultima formă de uitare este cea a scurgerii
timpului. Cu cât a trecut mai mult timp de la
înregistrarea unei informa ții aceasta începe să se
piardă trep tat până la uitarea definitivă.
Acesta este un fenomen al informa țiilor
adunate de -a lungul timpului , care nu sunt folosite.
Ele nu se vor ș terge niciodată din memorie, doar că
după o lungă perioadă de timp accesarea lor este practic imposibilă.
Pentru a diminua acest fenomen este
important să folose ști o strategie în care să î ți
planifici anumite intervale de timp pentru studiu. Intervalele de timp pe care le vei utiliza sunt de două forme.
Intervalele de timp trebuie să fie suficient de
mari încât să permită o frecven ță redusă a
recapitulării și reîmprospătării informa ției astfel
încât să poată avea loc fenomenul de separare a
cuno ștințelor asimilate. Trebuie stabilită o anumită „Repeti ția este mama învă țăturii .”

Învață cum să înveți

71 limită între repetări pentru ca procesul de
memorare să fie cât mai eficie nt.
De asemenea , intervalele temporale trebuie
să fie reduse pentru a te putea asigura că materia
studiată nu este uitată. De aici , rezultă faptul că
perioada asta de timp trebuie să fie de o lungime
optimă pentru ca efectul uitării să fie scăzut.
Pentru a stabili acest lucru se poate folosi un
index, numit indexul uitării. Acesta măsoară
imposibilitatea de a recunoaș te sau a reproduce
informa țiile învă țate în trecut. Acest index are o
variaț ie între 3 și 20%. Pentru valorile ce tind către
3% reiese faptul că actul învă țării este lent ș i precis ,
cu un randament foarte bun, iar pentru valorile ce
se apropie de 20% învă țarea este rapidă cu o
capacitate de re ținere a informa țiilor scăzută. Dacă
valoarea lui scade sub 3 % învăț area devine extrem
de lentă ș i la o valoare foarte joasă. Valoarea
maximă de acumulare a cuno ștințelor are loc în
jurul valorii de 20%. Valorile mai mari fac ca
acumularea și men ținerea cuno ștințelor să fie în
scădere.
Pentru cei care învaț ă în mod arbitra r clasic,
valoarea indexului poate ajunge undeva în jurul
valorii de 50% , ceea ce face ca învă țarea să fie
greoaie și lentă, iar cuno ștințele astfel dobândite

Ionuț -Mihai Ilie
72 se păstrează u n timp relativ redus. La acest tipar de
învă țare există riscul de a sedimenta doar
informa ții luate la întâmplare din revizuirea
materiei.
Este bine să împar ți ceea ce ai învă țat în
unită ți mici de cunoș tințe, pentru că acestea se
deosebesc în func ție de diferite segmente din
cadrul cuno ștințelor anterioare .
Dacă folose ști o combina ție potrivită între
intervale și frac țiunile materialelor de învă țat, ai
descoperit cheia către viteza ș i volumul optim de
învă țare pentru tine.
Ca o concluzie , învă țarea într- un mod eficient
se bazează pe un număr minimal de repetări
pentru integra rea și memorarea materialului ce
dore ști să îl înveț i.
Cum am precizat ș i mai sus , repetarea e ste
cea mai bună metodă de învă țare. Fără aceasta
informa țiile care intră în memoria noastră trec în
subcon știent, iar acolo rămân într -o stare latentă ș i
nu pot fi activate decât dacă le „deranjezi” ș i le
scoți din acea stare.
Recapitularea unei materii sau a unui
fragment din ea nu se face doar prin citire, sau

Învață cum să înveți

73 citire repetată, ci prin repetarea faptelor ș i
regândire, similar cu activită țile precizate în
capitol ele anterioare.
Pentru eficien ță, dacă ai ales să studiezi ceva
anume timp de o oră, este indicat să faci o scurtă
recapitulare a păr ților esen țiale și a rezumatului
scos după un sfert de oră sau 20 de minute, pentru
ca informaț iile învă țate să nu treacă treptat în
uitare. Acest lucru te va face să re ții o mare parte a
informa țiilor, iar în ziua următoare să face ți o a
doua recapitulare.
Recapitularea numărul trei poate avea loc la
aproximativ o săptămână , ceea ce va integra
suficient de bine materi a, urmând ca după alte trei
săptămâni sau o lună să aibă loc recapitularea
numărul 4. Acest program va introduce materialul
studiat de tine în memoria de lungă durată , iar
păstrarea lui va fi de asemenea pe termen lung.
Este indicat ca în cadrul aceleia și materii să
recapitulezi lec ția anterioară cu 10- 15 minute
înainte de următoarea lec ție pentru a sintetiza
mult mai bine următoarele informa ții ce le vei avea
de învă țat și a crea o punte de legătură între
acestea.

Ionuț -Mihai Ilie
74 Unii cercetători au eviden țiat faptul că p entru
a învăț a o materie, este necesar ca între 25-50%
din timpul alocat procesului de învă țare să fie
acordat recapitulării.
Este recomandat să te apuci din timp de
învă țat, pentru ca informaț iile să aibă timp să facă
transferul între memoria pe termen scurt ș i cea pe
termen lung într -un mod optim ș i corespunzător
astfel încât să nu î ți scape detalii importante din
materia învă țată.
Perioada de tranzit între memorii este de
câteva săptămâni, a șa că nu este indicat să te apuci
de recapitulat doar cu câteva zile înainte de
examen, mai ales dacă este unul important.

Capitolul VI
„Nu există vânt favorabil pentru cel care
nu știe spre ce port se îndreaptă.”
Seneca

77 Cum să î ți stabile ști un obiectiv
În acest capitol o să îț i povestesc despre
obiective, ce sunt acestea și cum func ționează ele.
Sunt sigur că ai mai auzit de ac est lucru sau, poate
de țeluri pe care să le urmezi. Stabilirea acestora
este destul de facilă, doar că există suficiente
metode și moduri care nu te lasă să ajungi la linia
de sosire pe care ai stabilit- o.
În rândurile ce urmează î ți voi vorbi la modul
general despre ace ste teluri, pentru a te familiariza
cu acest tip de ac țiune, mai ales în procesul de
învă țare. Ace astă etapă de învă țare, a planificării
obiectivelor te va ajuta pe tot parcursul vieț ii.
Etapa obiectivelor în domeniul educa țional este
doar primul pas, în stabilirea pe termen mediu ș i
lung a obiectivelor pe care le doreș ti în via ță, a
scopului tău în via ță.
Acest aspect este foarte important deoarece
te ajută să î ți planifici via ța în concordan ță cu
acțiunile pe care le desfă șori fără a te abate de la
ele. Acest capitol î ți va lăsa o amprentă importantă
asupra vie ții, mult mai mare decât au făcut cele
șase capitole pe care le -ai citit până acum.

Ionuț -Mihai Ilie
78 Deci, pentru a avea succes în activită țile pe
care le desfăș ori, în cazul de faț ă succesul în
procesul de învă țare, este important să înve ți să
stabileș ti obiective pe care dore ști să le atingi.
Succesul în procesul de învă țare este alcătuit din
îndeplinirea cu brio a mai multor obiective.
Pentru o mai bună în țelegere a acestui
capitol, deoarece eu voi încerca să fiu cât se poate
de succint fiindcă prezenta carte, după cum ai
observat este un ghid , poți lua informaț iile
necesare din cartea lui Mark McCormack – Ce nu te
înva ță la Ș coal a de Afaceri de la Harvard unde este
prezentat un studiu d espre studen ți, în care sunt
întreba ți despre obiectivele p e care ș i le-au propus,
cum le- au atins ș i dacă le -au atins. Studiul a arătat
cam așa , dintre to ți studen ții care au participat la
studiu, 3% au spus că au obiective clare și bine
definite. După un deceniu, acei ași studen ți au fost
găsi ți și întreba ți care sunt rezultatele lor,
McCarmack a prezentat faptul că cei 3 % cu
obiective stabilite aveau un venit de aproximativ
10 ori mai mare decât restul, adică al studen ților
care nu aveau obiective bine definite.
Oamenii de succes pe care îi vezi în jurul tă u
și-au stabilit la un moment dat ni ște obiective care
acum s -au îndeplinit, și ghici ce… Acum crezi că
s-au oprit din asta?

Învață cum să înveți

79 Îți spun eu, NU , deoarece după un timp, la
anumit m oment dat totul devine un joc, similar cu
cele video, trebuie să treci la nivelul următor.
În principiu pentru acest proces de învă țare
ai nevoie de două metode prin care să îț i stabileș ti
obiective le.
Prima metodă este cea de stoarcere a
creierului , cum îmi place să îi spun ș i poartă
denumirea de brainstorming.
Aceasta func ționează relativ simplu dar este
puțin dificil de realizat la început. Pentru a realiza
asta ai nevoie de o foaie de hârtie ș i o unealtă de
scris cum ar fi un pix, stilou, creion etc. Bineîn țeles
că î ți poț i deschide și o pagină goală în format
electronic pe dispozitiv ul pe care îl foloseș ti și în ce
format dore ști. Recomand totu și varianta clasică.
Pe această bucată de hârtie adaugi obiectivul ca
titlu. De exemplu … „Cum să termin cu succes liceul?”,
după as ta cau ți un minim de 20 de răspunsuri
pentru a îndeplini acest obiectiv. Aceste întrebări le treci una sub alta ș i le numerotezi. Răspunsurile
la această întrebare trebuie să vină doar de la tine
nu de la o sursă ajutătoare.
Ca exemplu de răspuns la aceast ă întrebare
poate fi unul din enun țurile următoare „O să fiu mai

Ionuț -Mihai Ilie

80 eficient/activ la ore.”, „O să aloc mai mult timp
învă țatului.” etc.
După ce ai făcut asta ș i ai găsit minim 20 de
răspunsuri alege -l pe cel mai relevant ș i
implementează -l imediat. Asta ar trebui să fie
principala activitate pe care o vei desfă șura pentru
îndeplinirea obiectivului stabilit.
Acesta este un model, nu îl lua ca atare,
obiectivul îl po ți stabili în func ție de nevoia sau
aspiraț ia pe care o ai, cum ar fi achizi ționarea unui
bun, dezvoltarea unei afaceri ș .a.
Metoda secundară pe care ț i-o ofer , este
stabilirea unui plan principal detaliat. Acesta se
face de regulă pe o perioadă de un an, dacă e ști la
început po ți încerca ș i pe perioade mai scurte cum
ar fi de un semestru, dar nu este indicat ca
perioada să fie mai mic ă, important este să înveț i
procesul. Acest plan ar trebui să fie unul destul de
mare pentru a te scoate puț in din zona de confort.
După ce ai realizat planul detaliat, apucă -te
să îl împar ți în diviziuni ș i subdiviziuni din ce în ce
mai mici, ce pot fi foarte u șor de realizat. De
exemplu dacă alegi varianta unui plan pe 12 luni,
împarte -l în 12 părți, pe care le împar ți apoi în 4 în
func ție de numărul săptămâni lor dintr -o lună ,

Învață cum să înveți

81 pentru a crea una sau mai multe activită ți ușor de
rezolvat pe parcursul unei săptămâni.
Dacă vei elabora acest tip de plan ș i îl vei
respecta cu stricteț e obiectivele pe care ț i le-ai
propus nu au cum altfel decât să se încheie cu
succes. Tu eș ti cheia rezolvării acestor obiective ș i
în fond , a succesului tău pe toate liniile.
În stabilirea diferitelor obiective pe care
dore ști să le realizezi este important ca acestea să
nu fie nici mici, nici foarte mari. Pentru început,
dacă nu e ști învă țat cu un astfel de stil, atâ t de
viață cât ș i de învă țat, este dificil. Deoarece
necesită un anumit efort suplimentar din partea ta.
Gânde ște-te că este pentru binele ș i succesul
tău din viitor. Prima dată , este dificil de
implementat orice obicei.
Gânde ște-te că vei face sport ș i te vei apuca
de alergat, jucat tenis, fotbal, ciclism sau orice alt
tip de sport preferi. La început vei fi entuziasmat, în
prima perioadă , după ce vei începe noua activitate
o să fie mai greu, deoarece vei fi tentat să renun ți,
pentru că intervine homeostazia. Aceasta
reprezintă proprietatea corpurilor de a reveni la
starea ini țială, aș a că nu o face, continuă până
ajungi la final, nu ceda.

Ionuț -Mihai Ilie
82 La finalul perioadei de pregătire vei ved ea că
toată această corvoadă se va transforma într- o
acțiune plăcută ce nu o să necesite efort din partea
ta și va pătrunde în ritmul tău zilnic.
Dacă vei implementa ce ți- am spus mai sus,
singura persoană care o să stea în fa ța succesului
tău… îmi pare rău că î ți mărturisesc… dar dragă
cititorule EȘTI TU !
Șapte pa și pentru execuț ia planului:
• Fi pozitiv;
• Exprimă ideile în mod clar;
• Stabileș te priorită țile;
• Scrie și rescrie obiectivele;
• Stabileș te obiective reale;
• Stabileș te obiective de tip performan țial;
• Stabileș te obiecte greu de realizat.

Capitolul VII
„Trebuie să utilizezi timpul ca pe o
unealtă, nu ca pe o cârjă.”
John F. Kennedy

85 Cum să î ți controlezi t impul
Iată că am ajuns ș i la pen ultimul capitol,
poate unul dintre cele mai importante. Acest
capitol este despre timp ș i cum poț i să îț i
manageriezi timpul pentru a obț ine cele mai bune
rezultate pe plan educațional, căci despre asta este
vorba în prezentul ghid.
Informa țiile pe care le vei primi în acest
capitol le po ți folosi pentru managerierea tuturor
activită ților pe care le vei desfă șura de acum
înainte atât pe plan educa țional cât și profesional .
Îți voi prezenta câteva principii de bază pe
care ar trebui să le respec ți, dacă dore ști să excelezi
în via ță. Tot aici îț i voi arăta care sunt factorii
distractori ce te fac să pierzi vremea și te vor face
să laș i totul pe ultima sută de metri.
După cum ș tii, nimic din ceea ce îț i dore ști nu
apare di n senin, ci e nevoie de timp pentru a se
materializa. Pentru ca tu să creș ti, să te dezvolț i
până la nivelul actual, cât ș i mai departe de acum
în colo, a fost nevoie de timp. A șa este ș i în
procesul de învă țare, necesită timp. Poate

Ionuț -Mihai Ilie
86 cercetătorii au inventat o pastilă a cuno ștințelor pe
care să o iei ș i gata , devi atot știutor. Dacă ai găsit o
astfel de pilulă magică să ș tii că o vreau ș i eu.
Gata cu gluma, hai să trecem la treabă.
Timpul este singura resursă epuizabilă pe
care o avem la îndemână. Dacă pentru celelalte
tipuri de resurse există poten țiali înlocuitori,
pentru timp, NU EXISTĂ. Deci trebuie să înveț i cum
se gestionează cu succes această resursă.
Trăim într -o lume a vitezei, unde totul trebuie
să aibă loc acum ș i aici, ceea ce nu se întâmplă, iar
pentru a avea rezultate remarcabile e nevoie să
înveț i cum să manageriezi timpul pentru a obține
ceea ce doreș ti în cel mai eficient ș i rapid mod cu
putin ță.
În ziua de astăzi nivelul sarcinilor pe care le
avem de îndeplinit a crescut într -un mod alar mant,
deoarece se întâmplă să fim bombarda ți cu foarte
multe informa ții, iar dorin ța de a realiza foarte
multe într -o perioadă scurtă este un factor de stres.
Lucru care ne poate aduce multe disfunc ții la nivel
fizic și mai ales psihic.
Succesul în plan ed ucațional este datorat în
mare parte utilizării eficiente a timpului, faptul că

Învață cum să înveți

87 pierzi timpul este unul din cele mai costisitoare
acțiuni pe care le faci, mai ales în domeniul
educa ției.
După cum po ți observa , marea majoritate a
oamenilor pierd timpul util izând în mod frecvent
tehnologia și dispozitivele electronice tip telefon
sau tabletă doar pentru a trece mai repede timpul atunci când nu au nimic de făcut. Sunt ș i persoane
care folosesc aceste avantaje tehnologice în
favoarea lor, dar numărul lor este d estul de mic.
În capitolul anterior î ți spuneam de obiective
și planuri. Pentru a putea duce aceste scopuri la
bun sfâr șit managementul timpului reprezintă
soluț ia în această ecua ție. Trebuie să înve ți să
conduci și să coordonezi activită țile zilnice pe care
le faci, pentru a nu scăpa din mână frâiele ce î ți
direc ționează scurgerea timpului în defavoarea ta.
Dacă nu vei face asta vor avea grijă al ții, sau alte
elemente ce vor face ca timpul să treacă pe lângă
tine, iar tu vei duce lipsă de realizări.
Gestionarea eficientă a timpului are loc
atunci când activită țile tale se desfă șoară conform
planificării obiectivelor ce vor fi realizate de tine.
Această activitate de manageriere a timpului ar
trebui să înceapă cu determinarea priorită ților,
distribuirea și planificarea timpului ș i planificarea

Ionuț -Mihai Ilie
88 sarcinilor de executat. În acest fel, ai sub control
asupra eventualelor probleme cheie, evitării
efectuări unor sarcini neprevăzute ș i ai timp pentru
o rezolvare corectă și rapidă a tuturor activită ților.
Pentru asta ai nevoie de o analiză a timpului,
pentru a observa care sunt activită țile ce le
desfă șori pe parcursul unei zile sau a unei perioade
de timp. În acest mod vei observa ce faci practic ș i
ce nu, ș i care este cel mai mare consumator al
timpului tău sau consumatori , în cazul în care
descoperi mai mul ți.
Mai jos îț i voi oferi cinci principii prioritare în
man agerierea timpului.
Primul dintre ele este pregătirea. În această
etapă de pregătire define ști planul de învă țare și
orarul activităț ilor ce l e vei desfă șura. Î ți împar ți
activită țile zilnice în func ție de responsabilită țile pe
care le ai faț ă de materialele de învă țat. Atu nci
când elaborezi planul, nu uita să ai în vedere și
perioadele de relaxare, pauză cât ș i eventuale
situa ții neprevăzute. În acest plan este indicat să
introduci și timpul alocat distrac ției, ie șirilor în
oraș , familiei ș .a.
Al doilea este crearea unor obiective
educa ționale. În capitolul anterior am vorbit mai

Învață cum să înveți

89 pe larg despre importan ța obiectivelor. În acesta ,
doar îți transmit faptul că este important să găseș ti
un stimulent care să te împingă către obiectiv, să -ți
ofere un imbold . Acest obiectiv ar trebui să vină
din interiorul tău, să fie din esen ța gândurilor tale
și este necesar să depui un efort susț inut pentru a -l
realiza. În acest obiectiv ai multe de investit cum ar
fi pasiuni, cuno ștințe, activită ți, inteligen ță și
sentimente.
Dacă un obiectiv este măsurabil, realizabil,
relevant concret ș i limitat între perioade bine
stabilite de timp, are șanse foarte mari de realizare,
eșecul fiind practic inexistent.
Al treilea principiu este reprezentat de modul
cum î ți divizi activită țile sau sarcinile. Adică o
activitate principală, o împar ți în activită ți mici u șor
de realizat , pentru ca rezolvarea lor să nu fie un
factor de stres. Aceste etape în care ai împărț it
întreaga activitate vor deveni uș or de realizat, și nu
ți se va părea dificil, ca atunci când vrei să realizezi
foarte mult sau chiar tot în cadrul unui singur pas.
Al patrulea principiu se referă la modul cum
prioritizezi activită țile din punct de vedere
temporal în urgente sau nu, sau din punct de
vedere prioritar în importante sau nu. Pentru asta
este necesară crearea unei liste cu activită țile

Ionuț -Mihai Ilie
90 importante ce le ai de făcut în decursul unei
perioade fixe de timp, să spunem o zi. După care
încă una cu activită țile lipsite de importan ță ce
trebuie executate în aceea și unitate de timp, iar la
final po ți face alta cu ce a mai rămas.
Pentru a diferen ția cu u șurin ță activităț ile te
poți folosi de următorul tabel:
ACTIVITĂ ȚI URGENTE CARE NU SUNT
URGENTE
IMPORTANTE De făcut
imediat Se vor planifica
la o dată
ulterioară
NEIMPORTANTE Întreabă -te de
ce nu ai timp
pentru a cestea Evită p ierderea
timpului
pentru aceste
activită ți
Cel de -al cincilea principiu se referă la cele
mai dificile ș i exigente activită ți pe care le ai de
făcut. La realizarea lor trebuie să depui efort atunci
când e ști cel mai concentrat ș i productiv.
Pentru activită țile complexe se acordă
perioada în care e ști mai relaxat, plin de energie ș i
odihnit. Acest principiu îl poț i folosi în toate
aspectele vieț ii.

Învață cum să înveți

91 Pentru rezolvarea unei probleme care este
urgentă și neimportantă poț i ac ționa în modul
următor:
• Scapi de ea și o rezolvi rapid;
• Nu o iei în considerare;
• Îți explici cărui fapt îi datorezi lipsa de
timp pentru o asemenea problemă.
Adesea se întâmplă să nu po ți face chiar
totul. A șa că trebuie să anulezi ceva ce faci într -un
anumit moment pentru o altă activitate mai
urgentă. Dar , dacă concluzia pe care o tragi este că
ceea ce faci acum este lipsit de o importan ță
deosebită, este necesar să te gândeș ti de ce nu ai
timp pentru rezolvarea acestei probleme.
Pentru a scăpa de situ ații asemănătoare pe
viitor , trebuie să înve ți să devii asertiv sau să te
împrietene ști cu un „NU” pe care să îl spui într -o
situa ție similară.
Sugative sau vampiri temporal i
În următoarele rânduri î ți voi prezenta
sugativele sau vampirii care te lasă fără timp.
Atunci când e ști hotărât să termini o activitate ș i
toată energia ta se află îndreptată în ace ea direc ție,

Ionuț -Mihai Ilie
92 există totuș i niște elemente care îți dau ceasul pe
repede-înainte, făcând ca acele ceasului să se
învârtă extrem de repede ș i să te lase practic fără
timp.
Aceste sugative temporale cum îmi place să
le denumesc sunt:
• Planificarea slabă sau defic itară – pentru
că marea majoritate a oamenilor, nu î și fac
planuri, și își canalizează aten ția către
altceva lipsit de importan ță, îi conduce
către lipsa productivită ții, mai ales în
procesul de învă țare. Victor Hugo spunea
ceva de genul:
• Lipsa obiectivelor sau a priorită ților în plan
educa țional – are o mare influen ță asupra
planului tău de dezvoltare atât pe plan
educa țional, profesional ș i nu numai. Cei
care realizează mai mult pe parcursul uneianumite unită ți de timp, o fac pentru că au
obie ctive clar definite. Cei care nu o fac ,
irosesc timpul pe lucruri inutile și nu au
mari realizări în cadrul procesului de„Acolo unde nu există un plan, haosul se
instaurează rapid .“
Victor Hugo

Învață cum să înveți

93 învă țare. Nu spun acum că to ți ar trebui să
fim olimpici, dar ar trebui să ducem o
competiț ie continuă cu noi în șine pentru a
deveni d in ce în ce mai buni.
• Expresia poate mai târziu sau amânarea
reprezintă una dintre cele mai mari
sugative temporale. Cel mai mare vampir temporal nu este reprezentat de timpul în care te hotărăș ti să iei o decizie, ci
amânarea acesteia. Dacă totu și ești decis
să la și pe mai târziu o activitate, verifică
dacă este una lipsită de importan ță ce nu
va avea consecin țe negative asupra ta.
Dacă amâni ceva inutil este posibil să fie o decizie bună, dar nu la fel stă situa ția dacă
acel lucru era important.
• Pauzele inutile sau întreruperile – sunt și
acestea un vampir temporal extrem de eficient și dureros. Acestea te pot lipsi de
productivitate. Chiar dacă ai planificat bine ceea ce ai de făcut ș i încerci să nu
amâni ac țiunile, și ai observa t că tot nu
reușești să termini la timp. Acum ai aflat
de ce.
Câțiva cercetători ai Universită ții din Illinois
au observat că este necesar un sfert de oră pentru a intra din nou în starea de flux după doar un
minut de pauză sau întrerupere .

Ionuț -Mihai Ilie
94 Dacă cineva sau ceva te va întrerupe de
aproximativ 10 ori în momentul când te -ai
concentrat și ți-ai axat aten ția pe învă țat pe
parcursul unei zile, acea persoană sau factor
perturbator î ți va fura aproximativ două ore ș i
jumătate de concentrare la nivel maxim.
În zilele noastre factorii perturbatori se
împart în două categorii: oameni și dispozitive
electronice.
În materie de dispozitive , principalul element
perturbator al concentrării o are telefonul mobil, unul dintre cele mai eficiente metode de
comunicare dar ș i cel care pune multe piedici în
procesul de concentrare .
Nu întotdeauna o întrerupere este un lucru
negativ. Acest lucru poate crea ș i un avantaj ,
depinde doar de motivul principal pentru care ai
fost întrerupt.
Dacă înve ți să faci faț ă cu brio întreruperilor,
ai făcut un pas important în managementul
timpului.

Capitolul VII I
„Dacă toată lumea ar învă ța carte, n -ar
mai avea cine să ne tragă ciubotele.”
Ion Creangă

97 Cum să monitorizezi procesul de
învăț are
În capitolul trecut ți- am vorbit despre timp,
acum î ți voi povesti pe scurt cum să î
ți mon
itorizezi
pașii și efortul pe care îl depui în procesul de
învă țare.
A
ceastă activitate este foarte importantă
deoarece î ți poate dezvălui care sunt deficien țele
ce îți pun piedică în acest proces. Dacă
monitorizarea este eficientă vei putea observa ș i
pașii necesari ce trebuie făcuț i pentru a depă și
barierele întâlnite.
În mare parte oricine se apucă de învă țat, o
face pentru că are ni ște lacune în acel domeniu sau
dore ște să experimenteze ș i să înve țe lucruri noi.
Învă țarea ar trebui să devină un proces
continuu.
Ciclul de învă țare este în formă repetitivă,
ciclică precum anotimpurile, care ia na ștere cu
nevoia de a învă ța, acumularea de cuno ștințe,

Ionuț -Mihai Ilie
98 dobândirea unor noi cuno ștințe ce te vor duce din
nou către nevoia de cunoa ștere. Acea stă roată se
învârte mereu în acest sens, fără oprire.
Pentru a putea supraveghea acest proces
este necesar să -ți pui întrebări pe tot parcursul lui.
Să î ți pui întrebări la începutul procesului, pe
parcursul și la finalul acestuia.
Aceste întrebări ajutătoare au rolul de a te
face să observi evoluț ia ta. Te pot ajuta să în țelegi
mai bine de ce faci asta, unde ai ajuns, ce plusuri
sau minusuri ai, cum po ți combate ș i trece peste o
piedic ă în calea procesului de învă țare, dar ș i care
este ritmul cu care progresezi.
Pentru a te putea verifica în mod eficient pe
parcursul procesului de învă țare este necesar să î ți
răspunzi la una din cele nouă întrebări de mai jos:
• Care este titlul? (lec ției, capitolului
sau cursului pe care îl studiezi)
• Care sunt cuvintele sau expresiile
cheie?
• Care sunt ideile sau temele
principale?
• Am înțeles toate ideile principale?

Învață cum să înveți

99 • Am cuno ștințe sau competen țe
pentru a studia această materie? (în cazul în
care domeniu l este nou)
• Ce fel de informa ții mă vor ajuta în
timpul alocat învă țării?
• Oare trebuie să caut ș i în altă parte
pentru a în țelege mai bine?
• De ce nu în țeleg asta? Ce mi -a
scăpat de nu am în țeles?
• Ar trebui să fac o pauză ș i să revin
asupra problemei după c e mă lini ștesc?

101 Cuprins
Cuvânt înainte ………………………………………………………… 5
Ce reprezintă învățarea …………………………………………. 13
Diferite stiluri de învățare ………………………………………. 27
Învață să asculți ……………………………………………………. 45
Cum să citești? ……………………………………………………… 57
Recapitularea și uitarea …………………………………………. 67
Cum să îți stabilești un obiectiv ………………………………. 77
Cum să îți controlezi timpul ……………………………………. 85
Cum să monitorizezi procesul de învățare ……………….. 97
Cuprins ………………………………………………………………. 101