Ionescu Theodor 113 Ploiesti [630295]

1

PLOIESTI
-STUDIU ANTROPOGEOGRAFIC –

Theodor Ionescu
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Geografie
Specializarea Cartografie
Grupa 113
Prof. coord. Ion Nicolae

2
Cuprins

I. Introducere………………………………………………………. ……………………………………………3
II. Asezarea geografica si cadrul natural………………………………………………………………3
III. Elemente de geografie istorica…………………………………………………….. ………………….5
IV. Populatia…………………………………………………………………………………………………….. …8
V. Economia…………………………………………………………………………………. ………………….17
VI. Fizionomia orasului………………………………………………………………………………………25
VII. Orasul si zona sa de influenta…………………………………………………………………….. …28
VIII. Obiective turistice…………………………………………………………………………………………30
IX. Analiza SWOT (Strenghts – Weaknesess – Opportunities – Threats) …………….. 33
X. Concluzii…………………………… ………………………………………………. ……………………….. 38
XI. Bibliografie si webografie…………………………………………………… ………………………… 39

3

I. Introducere
„Nascut‟ dintr -un sat , la fel ca mu lte alte orase, Ploiestiul risca sa fie trecut cu vederea la
primul contact , luand in calcul pozitionarea foarte apropiata de capitala sau numarul
populatiei nu foarte ridicat . Cu toate acestea, in ciuda aparentelor, resedinta judetului
Prahova are o deose bita importanta pe diverse planuri si in diverse domenii in cadrul
Romaniei. De-a lungul timpului, cel mai mare municipiu al celui mai populat judet din tara a
cunoscut o dezvoltare moderata, nici rapida, dar nici lenta, care l -a propulsat in lista oraselo r
importante din Romania. Ramura industriala, cu subramurile de industrie petroliera, industrie
chimica, industrie constructoare de masini, industrie alimentara sau industrie textile a fost
dintodeauna legata de numele Ploiestiului, in perioada regimului c ommunist acesta fiind
chiar al doilea oras in privinta valorii productiei industriale realizate dupa Bucuresti,
municipiul Ploiesti fiind categorizat de multa lume ca un oras industrial, supranumit si
„capitala aurului negru‟.

II. Asezarea geografica si cadr ul natural
Resedinta de judet a Prahovei, Ploiestiul este situat in
regiunea istorica Muntenia , in subdiviziunea Camp ia
Ploiestilor a Campiei Romane, intre marile rauri ale
judetului, Teleajen si Prahova si pe paraul Dambu.
Aspectul solului si subsolului este determinat de a sezarea
sa pe structurile vechiului con de dejec tie al r aului
Prahova, ce trece prin albia situata in prezent la circa
25 km – vest si de vecin atatea r aului Teleajen (latura de
est), cu afluentul sau, p araul D ambu, care str abate
cartier ele din nord -est. La o altitudine medie de 150 metri si
Figura 1 – Localizarea Ploiestiului in cadrul judetului
(wikipedia.org)

4

o suprafata de 89 km patrati , municipiul Ploiesti este traversat de paralela de 44 de grade si
55 de minute, cea de 45 de grade traversand comunele limitrofe Paulesti si Blejoi.
Dat fiind acest fapt, putem spune ca Ploiestiul se afla la jumatatea distantei dintre Ecuator
si Polul Nord , ceea ce inseamna ca situarea orasului este in plin mediu temperat. Conform
statiei meteorologice din Ploiesti, media anuala a temperaturii aerului este de 10,5 grade
Celsius, in iulie 2007 inregistrandu -se valoarea maxima in ultimii 100 de ani, de 43 de grade
Celsius , in timp ce valoarea opusa a ajuns in 1942 la -30 grade celsius . In ceea ce priveste
precipitatiile, acestea au o valoare aproximativa de 600 mm/an. Orasul se afl a sub influen ta
predominant a a vanturilor de nord -est (40 %) si de sud -est (23 %), cu o vitez a medie de 3,1
m/sec. In medie, sunt numai 2 zile cu vant de peste 16 m/s.
Vegetatia este din ce in ce mai restransa, pe raza orasului intalnindu -se, de -a lungul
bulevardelor, aliniamente de castani, stejari sau plopi. Spatiile verzi din interiorul orasului
insum eaza aproximativ 85 de hectare, parcurile existand intr -un numar mic, cel mai mare
fiind parcul de langa Sala
Sporturilor, loc de
recreere pentru o m are
parte a cetatenilor
Ploiestiului.
In ceea ce priveste
fauna, numarul cainilor a
stagnat in ultimii ani,
hingherii facandu -si treaba intr -un
mod superficial, pastrand un numar de animale la limita pericolului. Pe alocuri, se pot intalni
arici sau pisi ci.
Hidrografia municipiului Ploiesti, per se, este reprezentata de catre paraul Dambu, care
traverseaza orasul prin partea de est -nord-est a acestuia. Dambu izvoraste din zona deluroasa
a orasului Baicoi, situat la nord de Ploiesti si se varsa in raul Tel eajen si este indiguit pe tot
traseul ploiestean, aceasta terminandu -se la intrarea in comuna Rafov. Luand si zonele din
imprejurime in calcul, Ploiestiul se incadreaza intre cele mai mare 2 rauri ale judetului, si
anume Teleajenul si Prahova, localizat in sud-vestul orasului.
Figura 2 – Insula din Parcul Sala Sporturilor Olimpia

5
O problema eterna ploiesteana a fost reprezentata de existenta cainilor comunitari. Desi
exista un adapost pentru acestia in comuna Bucov, pe DN1A, ce face legatura dintre Ploiesti
si Buzau, hingherii nu isi fac
datoria si parca mai multi caini
apar pe strazile orasului , facand
de mult timp parte din aceasta
comunitate. S -a pus problema,
in repetate randuri, de a
construi un adapost al cainilor
comunitari in incinta orasului.
Aceasta nu ar reprezenta o idee
tocmai stralucita, avand i n
vedere faptul ca evadarea unuia
sau mai multor caini din adapost ar reprezenta un real pericol pentru oamenii care locuiesc in
zona respectiva (pot ataca, pot raspandi boli, pot produce pagube materiale) sau zgomotul
produs de cainii adusi si cazati in c adrul acestui adapost ar fi de o intensitate foarte mare, iar
locuitorii din cartierul respectiv ar avea de suferit.

III. Elemente de geografie istorica
Prima atestare documentara a Ploiestiului este realizata in anul 1503, cand au loc primele
aparitii in acte le Brasovului ale unor nume de carutasi ploiesteni: Dragoi, Tudor si Neagu.
Aceasta este teoria documentara, din care poate reiese ca Ploiestiul era deja o importanta
baza economica in cadrul tarii, avand in vedere faptul ca anumite persoane din zona isi
permiteau sa faca negoturi si comerturi la departare de casa, in cazul Brasovului, chiar la
munte.
Insa, legenda despre infiintarea Ploiestiului are legatura cu Mihai Viteazul. Aceasta spune
ca el a intemeiat orasul in 1599, cu prilejul adunarii trupelor ca re, in acea toamna, trecusera
Carpatii si ca el cunostea destul de bine zona, fiind una bogata pentru vanat si pescuit. Pe
langa aceste „resurse‟, pozitia geografica, la contactul campiei cu dealul si cu muntele l -a
Figura 3 – Caini comunitari in Parcul Mihai Viteazul (max -media.ro)

6
facut pe domnitor sa ii fie mai usor in ceea ce priveste mercanteria si astfel Ploiestiul a
devenit un cunoscut si cautat targ, legat de numele domnitorului Tarii Romanesti, Mihai
Viteazul, dupa al carui nume sunt „botezate‟ in Ploiesti un cartier ( Mihai Bravu), un colegiu
national, care de alt fel se situeaza in
top 10 din Romania ( Colegiul
National Mihai Viteazul) si un parc
situat in zona central -nordica
(Mihai Viteazul) .
Zona centrului vechi actual
reprezinta cea mai veche zona de
populare, cu strada principala
actuala Mihail Kogalniceanu.
In Ploiestiul interbelic, era o c arcium a la aproximativ 200 de locuitori. Aici se discutau
nego turi si se a steptau leg aturi feroviare. Istoricii apreciaz a ca de aici i se trage urbei si renumele
de ora sul lui „Ce bei?“. „Treptat, denumirea se contureaz a si se consacr a, iar marele c alator
Mihai Tican -Rumano puncta intr-un text din 1927 c a a fost surprins de marea abunden ta de
alimente si bauturi din ora s, vin, must si pastram a de capr a, care se g aseau pe toate str azile. De
asemenea, vorbe ste despre faptul ca in ora s circul a o intrebare frecvent a: «Ce bei?», ceea ce a
facut ca Ploie stiului s a i se mai zic a «Ce bei?» si sa se cread a ca sugacii sunt intarcati cu cherci“,
spune scriitorul Dan Gulea. Cherciul era denumirea scrumbiei s arate si conservate, care me rgea
foarte bine cu un pahar de vin. Mihai Tican -Rumano a notat si cum, la restaurantul „Berbec“ –
aflat pe atunci in centrul ora sului, la parterul Hotelului Europa – i s-a cerut un pre t exagerat
pentru un litru de vin si a pus preten tiile patronului pe se ama orchestrei clasice a localului care,
prin c antecele ei, niciunul din repertoriul rom anesc, te f acea s a te sim ti mai degrab a la Liverpool
decat in Rom ania.
Legat de un moment din viata orasului pana la Primul Razboi Mondial, caseta de mai jos
prezinta povestea Republicii de la Ploiesti.
Figura 4 – Piata 16 Februarie (actuala Victoriei) in 1964 (iubescploiestii.ro)

7

Republica de la Ploiesti

Pe 8 august 1870, peste 3.000 de oameni au ieșit în stradă la Ploiești și
au protest at față de monarhie. „Revoluționarii“ doreau să -l înlăture de la tron pe
Regele Carol I. La doar patru ani de la aducerea pe tronul României a
principelui Carol de Hohenzollern, monarhia era puternic contestată, în
contextul luptelor acerbe pentru putere p urtate între liberali și conservatori.
S-au coagulat două organizații conspirative, conduse de deputatul C. T.
Grigorescu și Radu Stănian, din care au mai făcut parte și alți politicieni
importanți, precum avocatul și ziaristul Candiano Popescu, Stan Popes cu,
preotul Nicolae Ioachimescu, locotenentul Comiano, Mitică Călinescu, Titu
Bălăceanu, Petre Apostolescu, Guță Andronescu -Grădinaru. Aceștia și -au
împărțit sarcini precise în "proiectul" de detronare a lui Carol I.
Mișcarea a fost pregătită pentru noap tea de 7/8 august, deși ofițerii
militari de la Furceni solicitaseră o amânare pentru a afla un deznodământ în
războiul dintre Franța și Prusia. Creierul acțiunii, Candiano Popescu, nu a fost
de acord și, împreună cu grupul său, a ocupat prefectura și tele graful din
Ploiești.

La această mișcare au participat aproximativ 3000 de oameni, printre
care au fost și demnitari din rândul prefecturii și poliției orașului. Evenimentul
este o parte memorabilă din istoria Ploieștiului. Ea rămâne o expresie a voinței
de a se asigura un regim democratic în România, de a bara eventualele tendințe
autocratice a domnitorului Carol I. Pentru aducerea aminte a acestui eveniment,
din inițiativa lui Dimitrie Brătianu a fost ridicată în Ploiești Statuia Libertății.

Figura 5 – Ilustratie a miscarilor de strada din Ploiesti, anul 1870
Figura 6 – Statuia Libertatii

8
IV. Populatia
Avand in vedere „boom‟ -ul economic al orasului, populatia Ploiestiului a crescut intr -un
ritm foarte alert in ultimii 100 de ani. Industria extractiva de petrol a facut ca Ploiestiul sa fie
unul dintre orasele cu cele mai mari cresteri a populatiei de pe teritoriul Romaniei . Pe
diagrama de mai jos se poate observa cresterea rapida a locuitorilor orasului in secolul 20,
dar si regresia din secolul 21, datorata sporului natural negativ si a migratie i spre state mai
dezvoltate, majoritatea fiind localizate in centrul sau in vestul Europei.

Suprafata orasului propriu -zis este de aproximativ 53 de kilometri patrati, iar
luand in vedere ultimul recensamant oficial, din 2011, populatia de 209945 locuito ri. Am
preferat sa nu adaug date fictive sau neoficiale pentru anul 2016 si sa pastrez datele cat mai
acurate. Rezulta o densitate de 3990 locuitori pe kilometru patrat acum 6 ani.

56460 79149 95632 114544 146922 199699 252715
232527
209945
050000100000150000200000250000300000
1912 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011Evolutia populatiei in municipiul Ploiesti in
decursul ultimului deceniu
Numar de locuitori
Figura 7 – Evolutia populatiei

9
Sporul natural nu a mai fost unul pozitiv in judetul Prahova din anul 199 0, cand s -au
inregistrat 10.764 de nasteri – cele mai multe din ultimele doua decenii – si 9.310 decese,
potrivit datelor detinute de Directia Judeteana de Statistica Prahova. In urmatorul an, numarul
nou-nascutilor a fost de 9.426, cu 65 mai mic fata de c el al persoanelor decedate. De -a lungul
timpului, diferenta dintre nasteri si decese a fost tot mai mare, in detrimentul celor dintai. De
exemplu, in anul 1993 diferenta era de 927 de persoane, in anul 1996 – de 2.718 de persoane,
in anul 2000 – de 1.425 d e persoane, in anul 2006 – de 2.174 de persoane. In anul 2011, s -a
ajuns la un record nedorit, pentru ultimii 22 de ani: s -au nascut 6.504 copii, iar numarul
prahovenilor care au trecu t in eternitate a fost de 9.784 !

K

Prima cauza de mortalitate i n judet o reprezinta bolile aparatului circulator. Daca in 1990 acestea
determinau 5.521 de decese, in anul 2010 au dus la moartea a 6.147 de prahove ni, iar in 2011 au
provocat 61, 8% dintre cele aproape 10.000 de decese.
Printre factorii de risc ai acesto r boli se numara colesterolul crescut, fumatul, consumul
alimentelor nesanatoase, obezitatea, consumul excesiv de alcool, sedentarismul. Cancerul a dus
10765 9426 9105 8893 8043 7127 6504 9310 9502 10069 11602
9482 9289 9784
02000400060008000100001200014000
1990 1991 1993 1996 2000 2006 2011Nascuti
Decedati
Figura 8 – Natalitatea si mortalitatea in Prahova, perioada 1990 – 2011

10
la moartea a 1.341 de ploiesteni in 1990, in timp ce, i n 2011, acesta a determinat 18, 1 % dintre
decese .

In Ploiesti, miscarea migratorie interna inainte de 1989 era foarte bine reprezentata,
avand in vedere faptul ca orasul se caracteriza ca fiind unul industrial, fabricile si rafinariile din
cadrul Ploiestiului cereau forta de munca. Oameni din satele i nconjuratoare (Blejoi, Strejnic,
Tatarani, Ploiestiori, Corlatesti, Berceni, Ghighiu, Buda, Paulesti, Brazi, Romanesti, Barcanesti,
Lipanesti, Gageni) dar si din orasele din jur ( Baicoi, Boldesti -Scaeni, Campina, Urlati, Mizil,
Valenii de Munte, Plopeni ) s-au mutat in blocuri construite de comunisti, special pentru cei din
mediul rural care se muta la oras, care inca au ramas in picioare si domina peisajul antropic
aproape in fiecare cartier al orasului.
Migrarea externa inainte de caderea regimului comun ist era aproape inexistenta in
resedinta judetului Prahova, locuitorii Ploiestiului ramanand in oras pentru a merge la slujba sau
pentru a -si duce copiii la scoli de calitate. Oportunitatile erau mult mai rarefiate in mediul rural,
din toate punctele de ve dere, iar traiul urban oferea mult mai multe posibilitati, nefiind atat de
ostil.
In schimb, lucrurile au luat o intorsatura destul de mare dupa 1989, mai ales de la
jumatatea primului deceniu al mileniului III pana in prezent , ploiestenii alegand sa se r etraga
intr-un mediu mai linistit si mai departat de aglomeratia si de haosul urbei. Tot felul de case au
aparut in jurul orasului pe o raza de 80 de kilometri, mai ales inspre nord, spre zonele deluroase,
824
1173
1990
2011
Figura 9 – Numarul ploiestenilor rapusi de cancer

11
subcarpatice, chiar si muntoase. Exista si cazuri unde ploiestenii nu se muta cu totul in zone
rurale din imprejurimi, ci doar isi construiesc sau isi cumpara proprietati drept case de vacanta
sau resedinte secundare. Printre zonele populare cu astfel de resedinte se numara Valea Prahovei
(cu toate locali tatile sale incluse), Paulesti, Gageni, Corlatesti, Bucov, Plopeni, Valenii de
Munte -Teisani, Valea Calugareasca, Barcanesti, Darmanesti, Gherghita sau Hatcarau.

Mai sus, in diagrama structurii populatiei, se poate observa dominarea femeilor in
detrime ntul barbatilor, acestea fiind cu aproximativ 13000 mai multe decat barbati. Grupa de
varsta cu cei mai multi reprezentanti este de 40 -44 ani, si se poate observa o populatie
imbatranita, avand in vedere numarul mortalitatii, care depaseste natalitatea si raportul migratiei 020004000600080001000012000
Femei 111230 Barbati 98715sub 5
05-10
10-14
15-19
20-24
25-29
30-34
35-39
40-44
45-49
50-54
55-59
60-64
65-69
70-74
75-79
80-84
85 peste
Figur a 10 – Structura populatiei pe grupe de varsta si sexe in Ploiesti, 2011

12
negativ. In toate categoriile de varsta, numarul femeilor depaseste considerabil numarul
barbatilor, provocand o inegalitate usor sesizabila.

Figura 11 – Structura etnica in municipiul Ploiesti, 2011

Figura 12 – Structura etnica in m unicipiul Ploiesti, 1930

190285 172 5048 90 78 53 33 28
14027 romani
maghiari
romi
germani
turci
greci
italieni
evrei
altii
69139 3708 1591 1307 509
romani
evrei
maghiari
germani
romi

13
Comparand cele 2 structuri etnice se poate observa diferente clare, in afara de dominarea
clara a romanilor atat in 1930, cat si in 2011. In primul rand, numarul nesemnificativ al tiganilor
din 1930 a crescut de aproape 10 ori in prezent, iar acel numar este doar numarul oficial al lor,
multi din categoria „altii‟ incadrandu -se, de asemenea, in categoria romilor. In al doilea rand,
evreii au disparut aproape complet, ramanand doar cateva familii in oras. Acelasi lucru pot spune
si despre maghiari, care erau intr -un numar considerabil in 1930.
Daca familiile de evrei erau localizate, acum aproape 90 de ani, in cartierul Paris -Mihail
Kogalniceanu, acum cartierele de tigani principale sunt localizate in Bereasca, Mimiu, Mitica
Apost ol si Teleajen, toate cartiere marginase, periferice. O alta comunitate importanta este
restransa in zona Radu de la Afumati, unde sunt construite palate tipice tiganesti si strazile sunt,
uneori, complet blocate.

In alta ordine de idei, mai jos sunt at asate 2 diagrame privind structura confesionala, a
religiilor in Ploiesti, cu o paralela intre anii 1930 si 2011. Analizand aceasta paralela, este clar
faptul ca ortodcsii constituie majoritatea populatiei, la fel cum o faceau si acum 87 de ani. In al
doilea rand, ateismul si agnosticismul erau insesizabile si neglijabile la inceputul secolului XX,
fata de 2011, cand aceste filosofii au inceput sa ia amploare. Situatia din prezent este mult mai
inclinata ateismului si agnosticismului, insa lipsa de date ofi ciale ma forteaza sa folosesc
statistica recensamantului din 2011 ca cel mai recent. O alta diferenta clara este existenta, in
proportii considerabile, a iudaismului sau mozaicismului, in 1930. Disparitia evreilor din Ploiesti
a dus si la disparitia practi carii acestui cult, acum ramanand sub 50 de iudaici, un numar de
neluat in calcul. Romano -catolicii si greco -catolicii s -au diminuat, insa au continuat sa reprezinte
un numar considerabil in totalul populatiei resedintei prahovene. Chiar daca ateismul ia m are
amploare in tari din Europa vestica si centrala, tarile -lider fiind reprezentate de catre Republica
Ceha si Franta, Romania este mult in urma la acest capitol, la fel ca toate tarile balcanice,
majoritatea ortodocsa avand sanse mari sa nu fie detronata pentru sute de ani de acum incolo,
parti importante din bugetul de stat fiind alocate bisericii, altfel comunitatea ortodocsa fiind
sprijinita foarte bine, uneori mai mult decat necesar

14

190422 807 774 962
14057
ortodocsi
romano-catolici
musulmani
greco-catolici
altii
Figura 13 – Structura confesionala in Ploiesti, 2011
69458 3843 2629 1076
ortodocsi
mozaici
romano-catolici
greco-catolici
Figura 14 – Structura confesionala in Ploiesti, 1930

15
Rata somajului se calculeaza in felul urmator: numarul de som eri inregistrati se imparte
la numarul populatiei active civile din balanta fortei de munca, ca apoi sa se inmulteasca totul cu
100. Daca se urmaresc acesti pasi simpli, se ajunge la o rata a somajului de 4,3% in municipiul
Ploiesti, in anul 2016. Aceasta rata este in scadere, fapt ce inseamna ca populatia activa primeste
din ce in ce mai multe locuri de munca, numarul somerilor fiind din ce in ce mai mic.

Clanurile mafiote sunt foarte bine reprezentate in Ploiesti, cei mai cunoscuti fiind cei din
clanul Austrianu. Liderul clanului interlop, Zamfir Sandu, zis Austrianu, dar si membri din
familia acestuia au fost
condamna ti la pedepse de
pana la sase ani de deten tie
intr-un dosar de inselaciune,
santaj si furt. “Astfel, la
finalul unui proces care a
durat trei ani, judec atorii l -au
condamnat la sase ani de
inchisoare pe Zamfir Sandu,
zis Austrianu, liderul
grupului de interlopi, aflat in
inchisoare dup a ce a fost
condamnat in alte cauze
penale. ”(gandul.info). Printre
inselaciunile celebre se
numara cea cu masinile de lux, acestia fiind „experti‟ in aceasta escrocherie, alegandu -se, foarte
usor, cu masini scumpe, cum ar fi BMW -uri X5 sau X6, Audi -uri A8 sau Range Rover -uri Sport.
Alti mafioti cunoscuti care activeaza in Ploiesti sunt clanul Cosa Nostra, cu italianul
Sergio Pileri si romanul Victor Dombrovschi in frunte. Acestia au fost prinsi intr -o afacere legata
de spalarea banilor intr -un domeniu banal la prima vedere, gunoaie. Pileri si Dombrovschi erau
administratorii gropii de gunoi de la Glina, de la nga Bucuresti, cel mai mare depozit de deseuri
Figura 15 – O parte din membrii clanului
Austrianu (colaj prelucrat dupa fotografiile Politiei Romane)

16
din Europa, intins pe 150 de hectare. “Povestea din spatele afacerii Glina este demna de un film
cu mafioti turnat la Holywood. ”(ph-online.ro)
Inchei lista cu Florin Zavragiu, Baciu de la Ploiesti si Nicolae G alateanu, zis Ra spa, care
a aparut intr-o filmare postat a pe o re tea de socializare in care arunc a mai multe teancuri de
dolari pe o mas a si se laud a cu suma imens a de bani pe care o de tine.

Tot legat de frica si oameni periculosi, am realizat o harta a fricii in ceea ce priveste
municipiul Ploiesti si toate cartierele sale.

Figura 16 – Harta fricii in municipiul Ploiesti, 2017; rosu = zona periculoasa, galben = zona primejdioasa; verde = zona sigura

17
Analizand zonele cu transparenta rosie, cartierele Mimiu, Bereasca, Radu de la Afumati
si Rafov -Motoi sunt in topul zonelor periculoase , care ar fi de evitat. Motivele ar fi prez enta
populatiei majoritare rome, care isi apara teritoriul si nu sunt prietenosi cu “intrusi”.
Printre zonele sigure, cu transparenta verde, se numara cartierele Nord, Carino, Andrei
Muresanu (in nordul orasului); Penes Curcanul, Paltinis, Mihai Bravu, D emocratiei (in vestul si
estul orasului) si zona centrala.
Restul cartierelor le incadrez in zona cu transparenta galbena, care nu confera prea multa
siguranta, existand, mai mult sau mai putin, o balanta. Multe dintre zonele periferice intra in
aceasta c ategorie, chiar si cartierul Mitica Apostol, cel mai izolat cartier al Ploiestiului sau
Bariera Bucuresti -zona Hipodrom, in sudul careia este localizata Universitatea Petrol -Gaze.

V. Economia
1. Industria
Acest subcapitol al economiei a ajutat Ploi estiul sa se ridice la rangul pe care il ocupa
astazi, acest oras fiind caracterizat de activitatile industriale. “Boom” -ul economic adus de
industrie s -a produs in timpul perioadei cu regim comunist, Ploiestiul clasandu -se pe primul loc
dintre orasele pro vinciale in ceea ce priveste valoarea productiei industriale realizate.
Totul nu a inceput, insa, in secolul al XIX -lea, ci mai devreme, startul fiind dat de fratii
Teodor si Marin Mehedinteanu, care au pus bazele primei rafinarii din lume. Mai mult am
detaliat in caseta albastra de pe pagina urmatoare .
Deoarece Ploie stiul era principalul produc ator de petrol al tarii, in Rom ania el a c apatat
porecla de „Capitala aurului negru” sau „Ora sul aurului negru”. De si in prezent cantitatea
de titei extras in zon a scade continuu, cele patru rafin arii situate in jurul orasului prelucreaz a
cantit ati insemnate provenind din importuri, produsele rafinate fiind transportate prin conducte
spre Bucure sti, Constan ta si Giurgiu .

18

Prima rafinarie din lume

Acest an marcheaza implinirea a 160 de la deschiderea primei rafinarii din lume, la Rafov,
in sud -estul Ploiestiului. Ploieștiul a stabilit, la 1857, o premieră mondială, devenind primul oraș
din lume cu rafinărie. „Fabrica de gaz“ a fraților Mehedințeanu a fost pornită cu echipamente din
Germania și, în același an, calitățile petrolului lampant obținut la Ploiești au făcut ca proprietarii
să câștige prin licitație concesiunea pe mai mulți ani a iluminării cu gaz a Bucureștilor.
Mehedințeanu se documentase și făcuse comenzi prin vestul Europei, în speță în Franța și
Germania. El și -a realizat proiectului în primăvara anului 1857, când „fabrica de gaz” a intrat în
funcțiune, pe numele fratelui său, Marin Mehedințeanu, arendașul unor întinse zăcăminte de țiței
pe moșia Păcureți, Prahova. Instalațiile rafinăriei erau destul de primitive, toate utilajele fiind
formate din vase cilindrice din fier sau fontă, încălzite direct cu foc de lemne.
Aceste utilaje au fost comandate în Germania firmei Moltrecht ce construia cazane pentru
fabricarea uleiurilor din șisturi bituminoase. Distileria de petrol a lui Marin Mehedințeanu a fost
construită pe o suprafață de 4 ha și avea o capacitate de lucru pe an de 2.710 tone (în medie 7,5
tone/zi).

Figura 17 – Astra Rom ana si Orion (iubescploiestii.ro)

19

Cea mai reprezentativa subramura a in dustriei ploiestene este cea petroliera, unde ies in
evidenta rafinariile Petrom, de la
Petrobrazi; rafinariile Lukoil –
Petrotel; rafinaria Astra Romana si
rafinaria Vega. De asemenea, tot felul
de utilaje de foraj sau extractie se
produc la UPETROM, UZTE L si
UZUC, iar rulmentii se fabrica la
Timken.
Industria alimentara este bine reprezentata in Ploiesti, principala fabrica Coca -Cola din
Romania localizandu -se in vestul orasului, dupa Podul Inalt. De aici, apa Dorna, sucurile Coca –
Cola, Fanta, Sprite, Nestea si apa tonica Schweppes pleaca zilnic spre restul tarii in camioane
incarcate. Langa fabrica Coca -Cola HBC este fabrica Bergenbier Ploiesti, unde se produc
numeroase sortimente de bere,
cum ar fi Bergenbier, Stella
Artois, Staropramen sau Beck‟s.
British American Tobacco
reprezinta industria tutunului in
Ploiesti , aici fabricandu -se
tigarile Pall Mall, Dunhill si Kent
in cantitati enorme, fiind
distribuite in intreaga Romanie.
British American Tobacco
Romania, unul dintre cei mai
mari produc atori de tigarete din lume, va investi in urm atorii cinci ani 1 miliard de euro in
extinderea fabricii de la Pl oiesti, devenind, astfel, a doua cea mai mare fabrica de tigarete din
Europa, BAT fiind prezenti in Romania inca din 1996.
Figura 19 – Fabrica Coca -Cola din Ploiesti (nwradu.ro)
Figura 18 – Fabrica de rulmenti Timken Ploiesti (iploiesti.ro)

20
Industria constructiilor, i ndustria IT, industria mobilei, industria textila si industria
constructoare de masini sunt doar cateva dintre exmplele de subramuri industriale reprezentate in
municipiul Ploiesti.
2. Comert
Primul magazin din Ploiesti s -a numit “Papagalul” si s -a desch is in 1938. In prezent, acel
magazin a devenit centrul comercial principa l, situat in centrul orasului. Dupa ce si -a schimbat
numele in Galeriile Comerciale pe perioada comunista, a stazi poarta denu mirea de Winmarkt
Grand Center. Tot vis -a-vis, alt mall ve teran al ploiestenilor, cunoscut sub numele de Mercur,
poarta denumirea de Ploiesti City Mall. De asemenea, alt mall de marime medie se afla in vestul
orasului, cu o denumire sugestiva: West Mall.
Au mai ramas de mentionat “doar” 2 mall -uri, si anume cele mai mari si mai moderne:
AFI Palace Ploiesti (deschis dupa succesul avut de AFI Palace Cotroceni in Bucuresti de catre
israelianul Lev Leviev si grupul sau Africa Israel, a carei abreviere este AFI), localizat la iesirea
spre Buzau, in bariera Bucov, care contine 11 sali de cinema, magazine sport precum Adidas sau
Nike, un hypermarket Cora, cateva magazine de lux (bijuterii si haine), un patinoar, magazine de
electronice (eMag si Flanco), o zona fast -food, etc. si Ploiesti Shopping City, cel mai mare mall
al Ploiestiului, localizat la iesirea din oras spre Brasov, la limita comunei Blejoi. De asemenea,
aici se reintalnesc aceleasi cateva magazine sport, mai multe magazine de lux, magazine de
electronice si electrocasnice, o zona fast -food, un patinoar pe te rasa etajului 1, un hypermarket
Carrefour, dar si magazine de haine precum Zara, H&M, Bershka, Pull&Bear, etc.
Figura 20 – AFI Palace Ploiesti (Prahova Business)

21

Majoritatea marilor retaileri prezenti in Romania au deschis magazine in Ploiesti sau in
raza foarte apropiata a orasului. Printre acestia se numara Carrefour, Cora, Metro, Real,
Selgros, Kaufland, Billa, Bricostore, Artsani, Dedeman, Leroy Merlin, Praktiker, Profi, Mega
Image , Lidl, XXL Megadiscount, Auchan, Jumbo, Penny, Maya Supermarket , Delhaize, DM si
altii.

3. Servicii si transport

Structura economiei a suferit modific ari esen tiale in ulti mii ani. Din punct de vedere al
numarului de firme cel mai bine reprezentat este sectorul comer tului si al serviciilor, cu o
pondere de 77,5%, in timp ce industria si construc tiile ocup a o pia ta de 22, 5%.
Din punct de vedere al transporturilor, Ploiestiul este unul dintre cele mai importante
noduri feroviare din tara, trenurile care pleaca din Bucuresti si ajung la Ploiesti Triaj, cea mai
mare gara de triaj din Romania, separandu -se spre Ploiesti Vest s au Ploiesti Sud, in functie de
destinatie: Transilvania sau Moldova (Brasov sau Buzau). Astfel, asezat la o veche r ascruce de
Figura 21 – Ploiesti Shopping City (wikimapia.org)

22
drumuri comerciale, ora sul este si astazi un nod feroviar si rutier, put and fi u sor abordat din toate
partile.
Avand in vedere trenurile si transportul feroviar, Ploie stiul este special. Este vorba despre
faptul c a orasul are nu mai pu tin de sapte g ari. Cea mai veche dintre ele, dar si cea mai
cunoscut a, fiind func tional a si
acum, este Gara de Sud.
Construc tia a fost finalizat a la
1872, Gara de Sud fiind
legatura principal dintre
Bucure sti si Imperiul Austro –
Ungar. Arhitectura a fost
modificat a la sfarsitul secolului
al XIX -lea, constructorii
inspir andu-se din stilul francez,
asa ca intregul imobil a c apatat
un aspect mult mai cl asic. Distrus a de bombardamentele din timpul celui de -al doilea r azboi
mondial, gara a fost reconstruit a la finalul anilor '50. Cea de -a doua gar a a Ploie stiului, ca
importan ta in transportul pe calea ferat a, ramasa si
ea func tional a, este Gara de Vest. Co nstruit a in
1930 pentru a fluidiza traficul c atre Transilvania,
Gara de Vest a devenit locul in care opreau
trenurile care mergeau spre Bra sov, f ara ca acestea
sa mai fac a un ocol prin Gara de Sud. Cea de -a treia
Gara a Ploie stiului, ceva mai veche dec at Gara de
Vest, este Gara de Nord. Construc tia cladirii care
si-a pastrat si astazi farmecul acelor vremuri, a fost
ridicat a in patru ani, intre 1904 si 1908. Tot atunci a
fost finalizat a si linia feroviar a care lega Ploie stiul
de V alenii de Munte, dar si de zona nord -estica a jude tului. In est se situeaza cea de -a patra si cea
de-a cincea gara, Ploiesti Est si Halta Ploiesti Post 1, gari de trecere spre Buzau dinspre Ploiesti
Figura 22 – Gara de Sud in prima jumatate a secolului XX (wikimapia.org)
Figura 23 – Gara de Vest

23
Sud. Traficul feroviar care gravita in jurul Ploie stiului, un principal nod feroviar al vremii, a tot
crescut in timp. A sa a ap arut necesitatea construirii unei g ari de t riaj, si asta pentru a fluidiza nu
doar traficul de persoane aflat in cre stere, dar si traficul feroviar industrial, in plin a extindere la
sfarsitul secolului al XIX -lea. Asa a ap arut cea de -a sasea gar a a Ploie stiului, Triajul Ploie sti.
Acesta este func tional si utilizat si ast azi, pe cele 31 de linii ale g arii Triaj fiind formate
garniturile de tren, sau regrupate vagoanele. Tot aici sunt sta tionate anumite locomotive si
garnituri. A saptea este Gara de Vest – Nord, sau „Ploie sti Crang”. Aceast a gara a aparut tot in
anii '30, ca si Gara de Vest. Rolul ini tial era acela de a prelua traficul industrial dinspre rafin ariile
si fabricile din nordul Ploie stiului, cu direc tionar e principal c atre Transilvania.
Faptul c a Ploie stiul a avut sapte g ari, atest a faptul c a aici a fost cel mai important nod
feroviar, inca de la 1900. Odat a cu dezvoltarea economic a si cre sterea puterii financiare din
zona, trebuie s a tinem cont c a Ploie stiul a avut si cele mai multe rafin arii, a fost absolut necesar a
construirea a c at mai multe sta tii CFR in zona ora sului nostru. Din p acate, cum este si cazul G arii
de Nord, unele au r amas in paragin a, iar arhitectura deosebit a se degradeaz a de la un an l a altul.

In anul 1934, se infiinteaza "Serviciul Autobuzelor al Primariei Municipiului Ploiesti",
care pune in functiune un autobuz proprietate proprie si 2 inchiriate, urmand sa mai achizitioneze
inca 12 autobuze, prestand activitati pe 6 linii cu o lungime a traseelor de 18 km. In interiorul
Figura 24 – Gara Ploiesti Triaj si cele 31 de linii ale sale (youtube.com)

24
orasului transportul public este asigurat de TCE
Ploie sti in prezent, si cuprinde trasee de
autobuze, linii de tramvai si troleibuz.
Transportul urban este facilitat prin 38 de linii
din care 256 autobuze, 36 tramva ie si 25
troleibuze.

Ploie stiul este legat de Bucure sti prin autostrada A3 . In plus, prin Ploie sti trec drumurile
nationale : DN1, DN1A, DN1B si DN72. In fiecare an ora sul devine din ce in ce mai sufocat de
numarul crescut de ma sini. Re teaua de trafic sistematizat a dupa nevoile anilor 1970 -1980 face
fata cu greu acestei aglomer ari. M asuratori de trafic efectuate pe DN1 pe segmentul Barcanesti–
Brasov, care cuprinde centura de vest a Ploie stiului, inregistreaz a un trafic anual intre 6.000.000 –
10.000.000 de treceri de vehicule. Problema aglomer arii por tiunii de DN1 ce leag a Ploie stiul cu
Bucure stiul a fost rezolvat a dupa deschiderea autostr azii A3, care a preluat un mare volum din
traficul auto de pe DN1. De asemenea, se poate spune ca mai degraba Aeroportul International
“Henri Coanda” deserverste ploiestenii decat bucurestenii . In cazul in care luam un punct
Figura 25 – Autobuz Mercedes vechi din Ploiesti (ph -online.ro)
Figura 26 – Tramvaiul si sinele renovate in anul 2015, Ploiesti Vest

25
aleatoriu de plecare din Ploiesti si unul din Bucuresti, sansele sunt foarte mari ca cel din Ploiesti
sa ajunga primul, distanta fiind mai mi ca in cazul in care Bucurestiul nu trebuie strabatut, de
timp stat in trafic nu se mai pune discutia.

VI. Fizionomia orasului
Ploiestiul este un oras divers
din toate punctele de vedere, mai ales
al cartierelor si al fizionomiei
orasului. Cartierele de blocuri
domina categoric suprafata orasului,
acestea intalnindu -se in cartierele
Nord, Carino, Cina, Malu Rosu,
Paltinis, Mihai Eminescu, Mihai
Bravu, Vest II, Centru, etc.
Cele mai noi cartiere sunt
construite la periferia orasului,
oamenii din clase le sociale inalte
preferand sa isi cumpere apartamente
sau case la cartierele rezidentiale de
la iesirea spre Paulesti, din nord, care
ofera confort si liniste. Aceste cateva
cartiere rasfirate din nordul
Ploiestiului sunt “gated
communities”, un fel de en clave
orasenesti.
Cel mai mare parc este Parcul
Municipal Vest, deschis in 2016 , are
Figura 27 – Planul Parcului Municipal Vest Ploie sti (Analiza de Arhitectura)

26
58 de hectare si cuprinde locuri de picnic, mese de sah, mese de ping -pong, 3 terenuri de fotbal,
1 de handbal, 1 de baschet, 6 de tenis, un lac, o sera inchisa, un amfit eatru si mult spatiu verde.
Pana in 2016, cel mai mare parc era cel de la Sala Sporturilor Olimpia, care contine un patinoar
descoperit (deschis doar iarna), o pista de role, o pista de atletism cu o groapa cu nisip pentru
saritura in lungime sau triplu sa lt si o multime de poteci perfecte pentru o plimbare cu rolele sau
cu bicicleta. De asemenea, se intalnesc si felurite terenuri de fotbal sau baschet, punctul de reper
clasic fiind reprezentat de catre turnul de parasutism.

Figura 28 – Turnul de parasutism din Ploiesti

27

Planul ur banistic general de mai sus arata limita teritoriului, zonele functionale si
multifunctionale, reglementarile, interdictiile temporare si definitive si categoriile de interventie.
Cu galben sunt reprezentate zonele cu cladiri cu maxim un etaj, cele portoca lii-maro sunt blocuri
sau cladiri cu mai mult de 2 etaje, cu mov este reprezentat centrul civic, iar cu rosu sunt
reprezentate institutiile publice.
Parcul industrial este localizat la Crangul lui Bot, la iesirea estica din oras, spre
Targoviste – Darmanes ti si in cadrul acestuia activeaza 28 de companii.

Infrastructura in orasul Ploiesti este la un nivel bun fata de alte orase din Romania, foarte
putine strazi ramanand neasfaltate, iar acestea fiind localizate la periferiile orasului. Cele mai noi
Figura 29 – Planul urbanistic general al municipiului Ploiesti (ploiesti.ro)

28
modific ari au constat in inlocuirea pietrei cubice cu asfalt pe anumite strazi din cartierul
Democratiei, in sudul Ploiestiului. De asemenea, toate cartierele au canalizare, mediul de trai
nefiind deloc unul ostil.

VII. Orasul si zona sa de influenta
In acest c apitol voi prezenta 2 anchete facute intr -o piata si intr -o autogara a orasului,
intervievand anumiti oameni.
Conform u nui studiu realizat in data de 5 mai 2017 in Piata Nord din Ploiesti, negustorii
prezenti acolo aduc fel de fel de produse si vin din dif erite parti ale orasului, aici fiind prezenti
mai ales vanzatori din nordul Ploiestiului.
Tarabele sunt asezate in caroiaj si pe fiecare este scris numele chiriasului. Primul
vanzator cu care am stat de vorba venea din Floresti si avea la vanzare rosii , castraveti si ceapa.
Este un drum convenabil pentru
el, venind zilnic sa isi castige
painea. De asemenea, V. N.
sustine ca legumele sale provin
atat din gradina sa, cat si dintr -un
mic solar construit in apropierea
casei si ca sotia sa il ajuta cu
primul pas, cultivarea recoltei si
aranjarea ei pentru „expeditia‟
ploiesteana.
Tot legume avea la
vanzare si A. I., insa de un singur
fel: cartofi noi. Acesta recunoaste provenienta externa a lor, si anume calduroasa Grecie. Chiar
daca inceputul lui mai este p erioada de inceput a recoltei cartofilor, acesta spune ca trebuie sa -si
termine de vandut contingentul din urma cu 2 saptamani. A.I. este un paulestean din satul
Figura 30 – Piata Ploiesti Nord

29
Cocosesti si ajunge in Piata Nord de 3 ori pe saptamana: lunea, miercurea si vinerea, martea s i
joia fiind ocupat cu vanzarea in piata centrala a comunei Paulesti.
M. C. vinde fructe exotice, in principal portocale, pe langa cativa ananasi si avocado sau
mango. Cu o oarecare retinere, afirma ca este din Boldesti -Scaieni, un oras situat in nord -estul
Ploiestiului si ca ajunge doar vinerea la Piata Nord. De asemenea, cu aceeasi retinere din partea
vanzatoarei, primesc informatii despre provenienta portocalelor, care sunt aduse din Italia. Am
incercat sa intru in detalii, sa intreb din ce parte a Ita liei, insa M. parea total debusolata la auzirea
acestei simple curiozitati.
Am realizat alt experiment la Autogara Ploiesti Nord -Castor, una din cele 5 autogari din
Ploiesti, fiind cea mai apropiata de casa. Tot pe data de 5 mai 2016 am intervievat cateva
persoane, ziua de vineri parandu -mi-se foarte buna pentru un loc ca acesta.
P. A., o eleva la Colegiul
National „Ion Luca Caragiale‟
pleaca spre Gageni, aflat la 2
sate distanta de Ploiesti in
directia nord in fiecare zi dupa
programul scolar, durata
drumului cu microbuzul fiind de
20 de minute.
Am avut norocul de a
intervieva si un student la
Universitatea Petrol -Gaze din
Ploiesti, care de 2 ani vine in resedinta judetului Prahova pentru a asista la cursurile tinute de
Facultatea de Litere. Nu ajunge m ereu la facultate, estimand o medie de 2 zile pe saptamana,
Plopeniul fiind situat, totusi, la o distanta nu foarte mare de resedinta.
Dintr -o alta categorie sociala si apartinand altei generatii, I. P, din satul Gavanel, comuna
Dumbraveni si -a facut cum paraturile saptamanale in Ploiesti, la Carrefour -ul din incinta Ploiesti
Shopping City, aprovizionandu -se cu tot felul de alimente, de la neperisabile cum ar fi zaharul,
faina, malaiul, conserve pana la mezeluri si lactate, dar si cu produse de curatenie c asnica.
Figura 31 – Autogara Ploiesti Nord -Castor

30
VIII. Obiective turistice
Chiar daca Ploiestiul nu dispune de obiective turistice cu vechime mare, sunt destule
locuri de vizitat in Ploiesti, multe fiind unice pe o raza impresionanta de kilometri. Mai jos se
regaseste un itinerar al municipiul ui Ploiesti, cu cele mai importante obiective incluse, de la
Muzeul Ceasului si Muzeul “I.L. Caragiale” pana la Stadionul Ilie Oana si Biserica Maica
Precista.

Figura 32 – Itinerariu prin centrul Ploiestiului
Muzeul Ceasului din Ploiesti a avut titulatur a “Ceasul de -a lungul vremii” si functiona cu
un patrimoniu de circa 300 de piese, intr-o sala a Palatului Culturii din Ploiesti.
Marirea patrimoniului a impus mutarea lui intr-un spatiu adecvat, fapt petrecut in anul 1971. De
atunci p ana in prezent muzeu l functioneaza intr-o cladire de epoca, monument de arhitectura, de
la sfarsitul secolului XIX, care a apartinut magistratului si politicianului Luca Elefterescu. Casa
pastreaza in linii generale arhitectura si decoratia originala, in stil romantic, iar in itialele primului
proprietar se regasesc si astazi incadrate intr-o splendida feronerie pe usile de la intrare. Acesta
este singurul muzeu dedicat ceasurilor din intreaga Europa estica.
Muzeul Petrolului este g azduit de un frumos edificiu care a permis am enajarea unor s ali
si cu o curte care a fost transformat a intr-o expozi tie in aer liber. Patrimoniul muzeului a crescut

31
de la 800 piese in 1961, la peste 8.000 in 1994. Este singurul muzeu de acest gen din Rom ania,
infiin tarea sa la Ploie sti fiind o recuno astere a statutului ora sului in cadrul industriei petroliere
din tara noastr a.
Muzeul "I.L.Caragiale" din Ploie sti, a luat fiin ta din pasiunea pentru istorie si cultur a a
distinsului prof esor Nicolae Simache, in anul 1962, c and s-au sarbatorit 110 ani de la na sterea
marelui clasic al literaturii rom ane si a fost reorganizat in anul 2002, cu prilejul Anului
Caragiale. Intr-un spa tiu renovat si cu mijloace de expunere moderne, tematica expozi tiei
"Caragiale – omul si epoca" ilustreaz a principalele momente di n via ta si crea tia scriitorului, la
nivelul cercet arilor caragialiene de azi.
Cladirea in care functioneaza Muzeul de Istorie si Arheologie Ploiesti a fost construita in
stil neoclasic dupa planurile arhitectului Al. Orascu, autorul proiectului Universi tatii din
Bucuresti . Gratie valentelor sale artistice si istorice, cladirea se inscrie in categoria
monumentelor de arhitectura din Romania. Aici se organizeaza impresionante expozitii periodice
si exista colectii uriase de numismatica, din diferite perioa de.
Halele Centrale din Ploie sti sunt unul dintre simbolurile Ploie stiului . Necesitatea v anzarii
centralizate a alimentelor, tot mai mult resim tita de un ora s in plin a dezvoltare, a determinat, in
anul 1925 , initiativa construirii unor mari hale. Prim aria a incredin tat lucrarea arhitectului Toma
Figura 33 – Imagine din d rona a Halelor Centrale ( Observatorul Prahovean )

32
T. Socolescu , dup a ce ii inlesnise o c alatorie de documentare in strainatate si alesese un loc in
mijlocul ora sului, l anga fostul Obor.
Biserica Maica Precista are mai bine de trei secole de existen ta si este situa ta la
intersec tia str azilor Armoniei, Artei si Mihai Bravul. In unele documente, biserica este denumit a
„Maica Domnului”, „Sf anta N ascatoare” sau „Adormirea Precistei”. Are o icoan a unica, in care
Maica Domnului este reprezentat a cu trei m aini. „Maica Dom nului cu Pruncul” este realizat a
dintr -o combina tie de aur si argint, iar cea de -a treia m ana apare in col tul din dreapta al icoanei.
Teatrul Toma Caragiu, cu o istorie de peste 55 de ani – ca teatru de repertoriu – a
promovat, atat dramaturgia romaneasca cat si pe cea universala, de la antichitate pana la cea
contemporana, incercand in permanenta sa imbine repertoriul de larga accesibilitate cu formule
spectaculare de avangarda.
Stadionul “Ilie Oana ”, casa a echipei de fotbal Petrolul Ploiesti, situat intre Strada Mihai
Bravu si Strada Stadionului, este cel mai modern stadion din Romania dupa National Arena din
Bucuresti si Cluj Arena din Cluj -Napoca , acesta putand gazdui meciurile primei reprezentative
de fotbal , chiar si meciuri din grupele Ligii Camp ionilor, deoarece respect a standardele impuse
de UEFA pentru un stadion de categorie 4 stele. Stadionul este dotat cu instala tie nocturn a de
1800 luc si, tribune acoperite, gazon natural cu instala tie de degivrare, acces prin
turniche ti, supraveghere video, 2 tabele multimedia 6×4 m si are o capacitate de 15.500 de locuri.
Figura 34 – Stadionul “Ilie Oana” privit de la tribuna oficiala (myploiesti.ro)

33
IX. Analiza SWOT (Strenghts – Weaknesess – Opportunities – Threats)
1. Structura teritoriala
Tabel 1 – Analiza SWOT privind stuctura teritoriala ploiesteana
Puncte forte Puncte slabe Oportuni tati Amenintari
Accesibilitate;
Atractivitate fa ta de
investitori;
Bogatia si varietatea
resurselor naturale;
Zona de nord -zona
turistic a in dezvoltare;
Condi tii naturale
favorabile dezvolt arii
economice;
Municipiul Ploie sti
este desemnat pol de
crestere. Zone afectate de
poluare; Infrastructur a
rutier a suprasolicitat a;
Dezvoltarea
urbanistic a influen tata
de zona industrial a. Distan ta mica fata de
Bucure sti si
aeroportul
international Henri
Coand a;
Accesul facil la
serviciile
educa tionale,
culturale si
comerciale oferite de
capital a;
Parcul Natural Bucegi
situat in nord -vestul
judetului. Grad de s anatate
afectat de poluare;
Situarea in zona
seismic a cu grad
ridicat de risc;
Existen ta unor zone
expuse la alunec ari de
teren, inunda tii,
eroziuni.

2. Structu ra economica
Tabel 2 – Analiza SWOT privind structura economica din Ploiesti
Puncte forte Puncte slabe Oportunitati Amenintari
Sectoare industriale
traditionale bine
dezvoltate precum:
extrac tia si
prelucrarea petrolului,
fabricarea utilajului
petrolier si chimic; Existen ta de zone
monoindustriale;
Cooperare redus a
intre cercetare si
industrie;
Pondere mic a a
tehnologiilor moderne Cooperarea intre
mediul de afaceri si
administra tia publi ca;
Accesul la pia ta
intern a a Uniunii
Europene;
Cresterea Calitate sc azuta a
managementului
industrial si agricol;
Lipsa marketingului si
promov arii;
Riscul de a nu face
fata presiunii

34
Dezvoltarea
sectorului de servicii;
Existen ta unor firme
private reprezentative
cu capital str ain sau
mixt;
Existen ta bazei de
cercetare in domeniile
petrochimiei,
resurselor minerale,
utilajului petrolier
precum si zootehniei
si viticulturii. in industrie si
agricultur a;
Predominarea
produc tiei cu valoare
adaugata mica. poten tialului oferit de
domeniul cercet arii si
mediul universitar;
Imbun atatirea calit atii
mediului de afaceri;
Dezvoltarea
infrastructurii de
sustinere a
activit atilor
economice. competitive existente
in Uniunea
European a;
Insuficient capital de
sustinere a
investi tiilor in
economia Polului;
Protec tie sc azuta a
pietelor i ndigene.

3. Industria
Tabel 3 – Analiza SWOT privind industria ploiesteana
Puncte forte Puncte slabe Oportunitati Amenintari
Forta de munc a
calificat a in sectoarele
industriale
traditionale;
Universitatea cu profil
tehnic din Ploie sti
pregateste speciali sti
pentru industria de
utilaj si foraj petrolier
si chimic a;
Cresterea ponderii
industriei alimentare
si de b auturi in Gruparea activit atilor
economice in special
in jurul municipiului
Ploie sti;
Accentuarea ponderii
industriei de
prelucrarea a
petrolului in cadrul
ramurilor industriale;
Industrii poluante. Utilizarea
patrimoniului
industrial existent;
Retehnologizarea
unor intreprinderi
creaz a cadrul
favorizant pentru
atragerea
investitorilor;
Revitalizarea
activit atilor
economice in cadrul
parcurilor industriale Calificare
unidirec tional a a
fortei de munc a;
Dominan ta
industrial a.

35
produc tia industrial a. situate in zona
central a a jude tului
precum si in noile
locatii.

4. Turismul
Tabel 4 – Analiza SWOT privind turismul din Ploiesti
Puncte forte Puncte slabe Oportunitati Amenintari
Cadru natural
deosebit; Re tea de
cazare si dot ari pentru
primirea turi stilor;
Condi tii favorabile
pentru dezvoltarea
diferitelor forme de
turism: agroturism,
turism de tranzit,
turism de week -end,
turism cultural, turism
tematic etc ;
Tabere scolare in zone
atractive;
Poten tial natural,
cultural si istoric
pentru dezvoltarea
turismului. Infrastructura de
sport -agrement slab
dezvoltat a;
Probleme la
infrastructura
tehnicoedilitar a in
localit atile cu resurse
turistice;
Caile de acces
aglomerate c atre
localit atile turistice
din zonele turistice;
Raportul dintre pre tul
si calitatea serviciilor
turistice oferite;
Venituri relativ reduse
ale popula tiei ( in
special pensionari si
din mediul rural). Posibilitatea infiin tarii
de baze de agrem ent
si de petrecere a
timpului liber;
Posibilitatea
dezvolt arii turismului
de tranzit, datorit a
drumurilor na tionale
care traverseaz a
judetul;
Concesionarea
terenurilor disponibile
pentru diversificarea
serviciilor turistice;
Poten tialul turistic si
imbun atatirea calit atii
serviciilor turistice
determin a cresterea
numarului de turi sti. Degradarea bazei
turistice existente
implicand sc aderea
numarului turi stilor;
Fara utilizarea
poten tialului turistic
veniturile popula tiei
ar sc adea, popula tia
ocupat a s-ar diminua
si implicit bugetul
localit atilor ar fi
afectat sim titor, toate
acestea in contextul
ramanerii in anonimat
a zonei.

36
5. Caile de comunicatie
Tabel 5 – Analiza SWOT privind caile de comunicatie in Ploiesti
Puncte forte Puncte slabe Oportunitati Amenin tari
Retele de drumuri
nationale si europene
(Coridorul IV si IX)
modernizate; Re tea
rutier a si feroviar a;
Devierea traficului din
orasele aflate pe
traseul viitoarei
autostr azi; Asigurarea
transportului rutier
intre unele localit ati
prahovene precum si
intre jude t si jude tele
limitrofe, de c atre
operatori priva ti si de
catre regiile locale de
transport rutier;
Programe de
imbun atatire a
circula tiei pe
drumurile jude tene. Neutilizarea re telelor
de c ai ferate la
intreaga capacitate;
Capacitatea portant a
calculat a pentru un
anumit num ar de
autovehicule si un
anumit tonaj pe osie
este dep asita pe unele
drumuri publice;
Starea
nesatisf acatparea a
infrastructurii rutiere. Cresterea atractivit atii
judetului; Situarea la
intersec tia celor mai
importante c ai de
comunica tie;
Aloc ari financiare
pentru investi tii in
infrastructura rutier a;
Programul de
construire a
autostr azilor
Bucure sti-Brasov si
Bucure sti-Albita;
Utilizarea eficient a a
fondurilor interne si
externe;
Proiecte in preg atire
pentru fondurile
structura le. Surse financiare
insuficiente pentru
dezvoltarea
infrastructurii locale;
Deprecierea
infrastructurii rutiere
pe unele sectoare.

37
6. Educatia
Tabel 6 – Analiza SWOT privind educatia in Ploiesti
Puncte forte Puncte slabe Oportunitati Amenintari
Progra me speciale
pentru modernizarea
unitatilor de
invatamant;
Unitati scolare
racordate la re teaua de
alimentare cu ap a si
canalizare;
Scoli aflate in
programul de instalare
a centralelor termice;
Existen ta tuturor
nivelurilor de educa tie
si formare;
Existe nta
invatamantului
postliceal si
universitar privat. Resurse financiare
limitate ale
autorit atilor locale
pentru realizarea unor
lucrari ample de
reabilitare si
consolidare a
cladirilor unit atilor de
invatamant. Programe de asfaltare
a drumurilor publice
pana la unit atile
scolare; Microbuze
pentru transportul
elevilor din satele
izolate; Programe de
informatizare;
POS DRU ofer a
cadrul educa tiei si
form arii profesionale
in sprijinul cre sterii
economice si
dezvolt arii societ atii
bazate pe cunoa stere;
Tehnici moderne de
educa tie. Desfiin tarea unit atilor
scolare in unele
localit ati pe fondul
scaderii num arului de
copii;
Neacordarea
importan tei procesului
de invatamant va avea
consecin te negative
asupra preg atirii
viitoarelor genera tii.

7. Mediul inconjurator
Tabel 7 – Analiza SWOT privind mediul inconjurator al Ploiestiului
Puncte forte Puncte slabe Oportunitati Amenintari
Proiecte pentru
realizarea sta tiilor de
epurare si a re telelor
de canalizare. Poluare sonor a major a;
Faza incipient a la
selectarea de seurilo r
inainte de depozitare in Rampe ecologice in
functiune;
Proiecte cu finan tare
extern a pentru Multiple surse de
poluare;
Depasirea nivelului
pentru anumi ti

38
tomberoane/containere. ameliorarea factorilor
de mediu. indicatori ai factorilor
de mediu; Existen ta
solurilor poluate.

X. Concluzii
Ploiestiul are un viitor promitator, luand in calcul analizele SWOT existand oportunitati
care pot fi valorificate, dar si amenintari la care trebuiesc luate contra -masuri pentru a fi
ameliorate. Partea industriala nu va muri prea curand, aceasta fiind ca un fanion pentru Ploiesti si
fiind asociata automat cu numele orasului de catre un cetatean de rand, tehnologiile evoluand de
la an la an, astfel randamentul fiind din ce in ce mai mare si educatia pe anumite ramuri d in acest
domeniu fiind foarte bine reprezentata, in anumite cazuri chiar unicata in tara. De asemenea,
pozitionarea geografica a Ploiestiului este excelenta, o ora cu masina fiind mai mult decat
suficienta pentru ajungerea in Bucuresti, zona muntoasa fiind aproape, aidoma. Acest lucru nu
poate decat sa fie un avantaj, care incepe, usor -usor sa fie fructificat. Resedinta de judet al celui
mai populat judet din tara are parte de o multime de oportunitati, de care populatia inca nu
profita la maxim, lasand loc pentru amenintarile zilnice sau “pregatindu -le” pe cele pe termen
lung. In concluzie, “capitala aurului negru” are toate sansele de a avea un viitor verde si de a
parcurge traseul evolutiei in linie dreapta.
La sfarsitul acestui studiu antropogeografic a orasului meu natal, aduc multumiri in
primul rand parintilor mei, care m -au format si mi -au daruit o educatie adecvata, cu care mi -a
fost usor sa privesc lucrurile din jur intr -un mod obiectiv. Tot o importanta deosebita au avut -o
anumite cadre didactice din Gimnaziul “Sfantul Vasile” Ploiesti si Colegiul National “Mihai
Viteazul”, care m -au indrumat spre o cale luminata la varste relativ fragezi, lipsite de maturitate.
De asemenea, multumiri le atribui si stramatusilor mele, care mi -au acordat informatii relevante
privind anumite capitole ale acestui studiu, mai ales istorice, pe care a fost imposibil sa le traiesc
pentru a le putea povesti si analiza. Multumiri merita si oamenii pe care i -am intervievat in Piata
Nord din Ploiesti si in autogara din cartie rul Castor pentru ajutorul pe care mi l -au oferit pentru a
completa un intreg capitol. Nu in ultimul rand, profesorul meu coordonator al acestui studiu, Ion

39
Nicolae, merita randul final de multumiri, pentru sprijinul acordat in timpul semestrului II din
cadrul primului an al meu in Facultatea de Geografie si pentru informatiile si sfaturile ajutatoare
aduse la cunostinta in timpul seminarului de antropogeografie, dandu -mi un adevarat exemplu de
rabdare si toleranta.

XI. Bibliografie si webografie
a) Bibliogra fie
1. Niculescu, Gheorghe si Velcea, Ion, Judetul Prahova , Editura Sport -Turism,
Bucuresti, 1973
2. Sevastos, Mihail, Monografia orașului Ploiești , Editura Fundația Europeană
Titulescu, Ploiești, 2002
3. Paul D. Popescu, Municipalitatea ploieșteană: istorie și actualitate, Editura Noel
Computers, 2000
4. Marinică, Gheorghe si Trestioreanu, Constantin (coord.), Marea carte a Plo ieștilor (3
vol.), Editura Mileniul III, Ploiești, 2011
5. Chirulescu, Marin, Ploiești 400 , Ploiești 1997
6. Mihail Vulpescu, Florin Andreescu, Ion Nădrag, Ploiești, arc peste timp , Editura
Sport -Turism, Bucuresti, 1988

b) Webografie
1. http://www.economica.net/
2. http://www.informatiaprahovei.ro/
3. http://www.iubescploiestii.ro
4. http://www.max -media.ro/

40
5. http://www.myploiesti.ro/
6. http://www.observatorulph.ro/
7. http://www.ploiesti.ro/
8. http://www.ploiestitheatre.ro/
9. http://www.statistici.insse.ro
10. http://www.wikimapia.org
11. https://www.iploiesti.ro/
12. https://www.ro.wikipedia.org/