Ionel Teodoreanu Biografie

Capitolul I.

Cine este Ionel Teodoreanu?

1.1 Biografie

Ionel Teodoreanu este unul dintre cei mai importanți scriitorii români .Acesta s-a afirmat în perioada interbelică, fiind una de transformare radicală a societății pe fondul unei societăți dezvoltate .Scriitorul s-a remarcat și în domeniul juridic , fiind un foarte cunoscut avocat.Ionel Teodoreanu s-a făcut evidențiat în literatura română , datorită scriierilor sale care evocă copilăria și adolescența.

În ziua de 6 ianuarie 1897 ,la Iași, se naște Ionel Teodoreanu din părinții Osvald și Sofia Teodoreanu.Acesta făcea parte dintr-o familie de intelectuali,tatăl său,Osvald Teodoreanu era avocat de renume în Iași în timp ce mama sa,Sofia Teodoreanu Muzicescu era profesoară de pian.Scriitorul era al doilea copil din cei trei frați.Cel mai mare, Alexandru ,avea să devină un apreciat poet,prozator și epigramist, semnându-și operele cu Al.O.Teodoreanu, dar cunoscut prin apelativul Păstorel.Ultimul dintre cei trei frați , Laurențiu, căruia i se mai spunea și Puiu, a murit la vârsta de 18 ani, ca aviator voluntar în Franța , în timpul primului război mondial.Cei trei copii ai familiei Teodoreanu au primit o educație aleasă într-un mediu propice.Casa în care s-a născut Ionel Teodoreanu se afla într-un cartier aproape de centrul Iașului, în apropierea fostului palat domnesc.Cu toată apropierea de centru, cartierul respectiv avea în perioada copilăriei scriitorului ,un aspect de sat: case joase, din cărămidă și unele din chirpici, așezate în grădini pline de verdeață, unele dintre ele situate în liveyi întinse de meri, peri, pruni, cireși. Un rol important în formarea intelectuală a lui Ionel Teodoreanu l-a avut unchiul său, Laurențiu Teodoreanu,fratele tatălui său.În romanul ,,La Medeleni”, acesta apare sub numele de Herr Direktor.Când, Ionel s-a apropiat de vârsta de șapte ani, trebuind să fie dat la școala primară, Herr Direktor a propus părinților copilului să-l dea să studieze la Școala Primară din București cu predare în limba germană.Unchiul său își propune să îi ofere o educație cât mai aleasă nepotului său ,astfel la această școala, Ionel Teodoreanu urma să se obișnuiască cu viața din afara familiei și avea să învețe limba germană,cea franceză o învățase deja în familie.Primele clase primare le-a urmat la școala germană de la Pitar-Moș, din București.Acest episode fiind relatat pe larg în romanul ,,La Medeleni”, numai că școala școala primară este înlocuită cu anii de liceu.Astfel, următoarele clase primare le-a urmat la Iași, la insistențele mamei sale,care suporta foarte greau despărțirea de odorul său.Micuțul Ionel era alintat atât de părinți cât și de bunici.Atmosfera familială a avut un rol hotărâtor în formația intelectuală a scriitorului de mai târziu

După terminarea școlii primare, Ionel Teodoreanu a fost înscris, în anul 1909, la Liceul Internat din Iași.La acest prestigios liceu va absolvi cursul inferior sau gimnazial, trecând apoi, pentru următoarele patru clase , în perioada 1912-1916, la Liceul Național.Printre colegii de liceu merită amintite numele unor cărturari de prestigiu din istoria culturii noastre, precum: Mihail Ralea, Demoste Botez, D.I. Suchianu, Mihail Sevastos ș.a.

Prea atașat de învățătură n-a fost în perioada liceală, dovezi în acest sens fiind foile matricole de la cele două licee.Îi plăcea foarte mult sportul,mai ales tenisul și patinajul.Eram în clasa a IV –a de liceu, se destăinuie într-un interviu scriitorul. Ca profesor de limbă română îl aveam pe Calistrat Hogaș. Într-o zi ne dă să facem o compoziție cu subiect liber.Eram pe atunci pasionat patinator.Manuscrisele mele le scriam cu ascuțișul patinei pe gheață.Deci, întorcându-mă acasă, rog pe mama să-mi facă lucrarea cerută.Mama mi-a făcut o compoyiție cu titlul Babeta. La ora de română am citit lucrarea cu glas tare, iar profesorul Hogaș a fost atât de încântat de talentul meu ,încât mi-a prezis o strălucită carieră literară. Am căpătat nota 10 și am fost încântat de debutul literar al… mamei mele.

Păcălealea trasă atunci cunoscutului scriitor C.Hogaș avea să se răzbune însă nu mult după aceea împotriva lui Ionel Teodoreanu.La sfârșitul trimestrului I , viitorul scriitor primește de la profesorul său de limbă română,C.Hogaș, o lucrare de scris în clasă cu tema Ce e iarna?,elevul Teodoreanu Hypolit Ion din lene sau din plictiseală, a scris următorul text care de fapt conținea o singură propoziție: Iarna e o filă albă pe care un condei a scris: cling, cling, cling, iar dedesubt punându-și cu litere mari, semnătura: Teodoreanu Hypolit Ion. Calistrat Hogaș, renumitul cântăreț al munților Moldovei l-a răsplătit pe Ionel Teodoreanu cu nota 1, semnând și el cu litere mari dedesubtul notei: Calistrat Hogaș.

Dincolo de aceste aspecte cultivate de scriitor doar pentru umor, Ionel Teodoreanu recunoaște în toate scrierile sale memorialistice că a avut, începând cu cea mai fragedă vârstă, o mare pasiune pentru lectură, dublată de o mare putere de asimilare a informației. Nu e de mirare deci că, după terminarea liceului și efectuarea stagiului militar, în 1919, tânărul Ionel Teodoreanu reușește să-și treacă, într-un singur an, toate examenele necesare unui studiu de trei ani la Facultatea de Drept din Iași, devenind avocat.Astfel în anul 1920, scriitorul este licențiat în Drept.

La începutul primului război mondial, Ionel Teodoreanu împlinise vârsta de 20 de ani, astfel acesta era incorporabil pentru a merge pe front.Intervențiile tatălui său și ale prietenilor acestuia cu înalte funcții în armată și politică, îl scutesc pe tânărul Teodoreanu, de a merge pe front.Viitorul scriitor este trimis o perioadă de timp, la o unitate militară din Botoșani, mai mult cu scopul de a se evita astfel trimiterea sa pe front, apoi reușește să obțină un certificat medical care prevedea că tânărul Teodoreanu Hypolit Ion este declarat inapt pentru serviciul militar.Revine la Iași în anul 1918 și ,prin intermediul fiicelor lui Delavrancea,refugiate la Iași cu toată familia, o cunoaște pe tânăra Lili Lupașcu,viitoarea soție și scriitoare cunoscută sub pseudonimul Ștefana Velisar –Teodoreanu.Pseudonimul scriitoarei este preluat din romanul Bal mascat a lui Ionel Teodoreanu.Căsătoria dintre Ionel Teodoreanu și Lili Lupașcu are loc în anul 1920, la 15 februarie.Ceremonia având loc în casa familiei Teodoreanu.În anul 1921 se nasc cei doi fii gemeni ai scriitorului, Ștefan și Osvald.

O amintire plăcută din viața lui Ionel Teodoreanu este reprezentată de întâlnirea cu criticul literar, Garabet Ibrăileanu, la revista Viața românească. Scriitorul s-a bazat până la sfarșitul vieții pe sfaturile lui G.Ibrîileanu, prietenul și totodată mentorul său.Încă de la prima întâlnire , criticul literar a preconizat că Ionel Teodoreanu este născut pentru a fi scriitor.Un fragment, dintr-un interviu luat lui Garabet Ibrileanu, descrie întâlnirea dintre critic și scriitor.Interviul a fost realizat de către N.Crevedia și a fost publicat în revista Universul literar în data de 22 iunie 1930:

Cum ați cunoscut sau, mai precis, cum v-a cunoscut domnul Teodoreanu?

A descris împrejurarea în volumul al treilea din Medeleni. A venit acum vreo șapte-opt ani un prieten însoțit de un tânăr sportiv și simpatic, cu niște bucle încârlionțate. M-a uimit de la prima discuție cu inteligența și cu imaginația lui năstrușnică.Poseda ,domnule , o cultură vastă, franceză mai ales, și când vorbea făcea numai comparații și imagini.La început, mă amuza, pe mine,care , ca și domnul Mihail Dragomirescu , nu am ,nici în scris, nici în vorbire, un stil prea strălucit.Apoi mi-a citit niște bucăți care mi-au atras în mod deosebit atenția. Mi-am dat seama imediat că am în față un viitor scriitor de mare talent și iată că nu m-am înșelat.

În cadrul cercului Vieții românești de la Iași, Ionel Teodoreanu a avut parte de cele mai bune condiții pentru creație. De la primele apariții ale poemelor în proză din ciclul Jucării pentru Lily în revista Însemnări literare, Garabet Ibrăileanu îl considera pe Ionel Teodoreanu ca făcând parte din conducerea revistei, spre mirarea altor membrii ai cercului literar.În anul 1933, Ionel Teodoreanu este propus ca director al Teatrului Național din Iași, datorită notorietății pe care o avea.Această funcție este una de scurtă durată.

O altă relație de prietenie este cea dintre familia Lili și Ionel Teodoreanu și Mihai Sadoveanu.În anul 1931, familia Teodoreanu împreună cu autorul Baltagului, face o vizită în Turcia la Constantinopole. În urma acestei excursii, au fost scrise operele Întoarcere în timp de Ionel Teodoreanu și Roxelana, de Mihail Sadoveanu.

În anul 1933, scriitorul împreună cu familia păresesc Iașul și se stabilesc definitiv la București, pe strada Intrarea romană. Creația literară a lui Ionel Teodoreanu are de suferit deoarece mediul din București nu îi oferă condițiile necesare de creație cu care era obișnuit la Iași. După cel de-al doilea război mondial, scriitorul este tot mai atras de poezie, cum fusese atras la începutul activității sale literare.Nenumărate manuscrise inedite cu poezii care evocă: copilăria, tinerețea, dragostea, singurătatea, teama de moarte, se păstrează în arhiva Muzeului Literaturii Române din Iași.O parte din aceste poezii sunt publicate postum într-un volum intitulat La porțile nopții, apărut sub îngrijirea Ștefanei Velisar-Teodoreanu, iar o altă parte în volumul Cina de taină.

În anul 1937 a murit Osvald Teodoreanu, iar în anul 1952 , mama scriitorului, Sofia Teodoreanu.

Pe o vreme geroasă și o zăpadă uriașă,în ziua de 3 februarie 1954, la vârsta de 58 de ani, se stinge scriitorul Ionel Teodoreanu,lăsând în urmă o operă impresionant de vastă și prețioasă pentru următoarele generații de cititori. ,,Cărțile lui, în care el trăiește la fiecare pagină sînt și astăzi reprezentative pentru timpul său ca și al nostru…”

Capitolul II.

Activitatea literară

2.1 Debutul

După obținerea titlului de avocat și începerea profesării avocaturii, în care a strălucit toată cariera, Ionel Teodoreanu revine la o pasiune mai veche, care l-a pasionat de când era copil, și anume cea a scrisului. După ce a scris caiete întregi cu versuri, cugetări, scurte poeme în proză, schițe și povestiri, pe care le păstra în mare taină, Ionel Teodoreanu începe să scrie cu gândul de a publica, mai ales la îndemnul, Lili, viitoarea sa soție și a prietenului său Demostene Botez. În anul 1919, Ionel Teodoreanu debutează în revista Însemnări literare cu o serie de poeme scurte în proză adunate sub titlul Jucării pentru Lily.

Ștefana Velisar-Teodoreanu redă aceste momente speciale de la debutul soțului ei la revista amintită în cartea sa intitulată Ursitul. ,, La un moment dat, spune ea, apare Ionel, în pragul ușii, zbârlit de data asta, cu capul plin de bucle, tot părul numai tumbe castanii, târând după el un sac mare de cânepă, dintr-acei în care se pun cartofii, ticsit cu niște lucruri colțuroase, de diferite mărimi, care păreau îndesate cu sila înăuntru…Era cu obrajii înfierbântați , ochii plini de strălucire, și se uita la mine ca la un răsărit de soare…

Noi suntem frați ! Avem același suflet ! Aceleași mirări, aceleași încântări. Ne ating aceleași bucurii ! Noi scriem la fel !

De unde ai scos toate astea ? De unde știi că scriu ? Și cum scriu ? îl întrerup înnegurată, zvârlind o pernă peste carnețelele mele.

Dar el nici n-auzea ce spuneam și urma cu înflăcărare :

Să-ți citesc. Uite despre zarzări. Și mata ai scris despre meri și cireși înfloriți, despre caiși… Acum înțelegi ce-ți spun eu ?

Și începe să-mi citească. Buchete și crengi, o livadă întreagă de metafore pline de frăgezime și fantezie.”

În perioada debutului, prin intermediul lui Demostene Botez, Ionel Teodoreanu are onoarea să-l cunoască pe criticul literar Garabet Ibrăileanu cu care va rămâne prieten toată viața.Tot în acest timp, scritorul are posibilitatea să-i cunoască pe Mihail Sadoveanu și George Topîrceanu. În volumul său de evocări, Întoarcerea în timp, scriitorul descrie întâlnirea cu prietenii săi :

,,Cu douăzeci de ani în urmă, prietenul Demostene Botez m-a invitat la el acasă, unde Însemnările literare își improvizaseră o educație intimă.

Vrea să te cunoască domnul Ibrăileanu…

Deci am intrat fără sfială în odaia Însemnărilor literare.

Profesorul Ibrăileanu, cu pelerina pe umăr, fuma atât de îmbelșugat și înșuvițat, încât parcă fumega într-un orizont vulcanic, amăgitor, apropiat cu ocheanul. Totul în el era îmbinare de noapte neagră și lumină de lună, de palori întunecate și umbre viorii, din care răsăreau ochii lui homerici de buhnă a Minervei, în veșnică iasomie.

Topîrceanu, într-un fel de uniformă de licean fantezist, cu șuvița potrivită pe frunte – napoleonian – și tocuri înalte, ședea mereu strâmb, cam într-un picior, cu capul cam înclinat, cu un cam închis, cu o stăncuță ageră , iscoditoare și prepuielnică, gata să sară cam alături cârâind epigramatic – și iar să cam revie.

Demostene Botez, cu profilul lui elegiac, părea patetic când tăcea – umanizând o salcie pletoasă, iremediabil deprimată – iar când deschidea gura, vedeai că-i plin de bonomie și de voie bună, ca o vădană veselă.

Încă de la începutul debutului său, prietenul său, Garabet Ibrăileanu a intuit faptul că Ionel Teodoreanu va deveni un mare scriitor.Astfel, în anul 1923, are loc debutul editorial cu opera Ulița copilăriei” care este ,,un exercițiu de digitație în vederea Medelenilor apropiați.”

2.2 Opera literară

Opera literară a scriitorului Ionel Teodoreanu este numeroasă, astfel ea conține șaptesprezece romane și cinci scrieri cu caracter memorialistic.

În anul 1923 , scriitorul își publică volumul Ulița copilăriei. Povestirile Vacanța cea mare și Ultimul Basm anunțau pe viitorul autor al romanului La Medeleni și al altor scrieri cu teme închinate copilăriei și adolescenței. Între ani 1925 și 1927 ,scriitorul își publică cele trei volume din romanul La Medeleni. O dată cu apariția acetei trilogii , faima lui Ionel Teodoreanu este una răsunăoare.Primul volum este intitulat Hotarul nestatornic, unde întâlnim evocarea copilăriei. Dănuț , Olguța și Monica sunt niște copii care se bucură de orice moment petrecut la moșia familiei Deleanu de la Medeleni.Dănuț este un copil visător care se viseză rând pe rând amiralul japonez Kami-Mura care îl învinge pe inamicul său amiralul rus Potemkin,Robinson Crusoe,trăind în singurătate pe o insulă pustie, Ivan Turbincă care îi atrage în traista sa vrăjită pe toți dușmanii. În ce-l de-al treilea volum numit, Drumuri, apărut în anul 1926, protagoniștii din La Medeleni devin niște adolescenți care trăiesc toate bucuriile și neîmplinirile vârstei.Dănuț este un tânăr visător care se îndrăgostește de Monica, dar care are parte de aventuri specifice vârstei, alături de Adina, Ioana Pallă și Rodica.Olguța este un personaj aparte, ea este plin de energie și datorită inteligenței sale,colorează viețile tuturor. Volumul al treilea al trilogiei ,apare în anul 1927 și este intitulat Între vânturi. Aici atât adolescența cât și copilăria , mor o dată cu moartea Olguței care aduce în sufletele tuturor o durere care nu se mai poate vindeca.Această cartea este cea mai importantă pentru Ionel Teodoreanu pentru că ea încununează întreaga sa activitate.

Devenind celebru și prin cariera sa de avocat, datorită pledoariilor sale răsunătoare, Ionel Teodoreanu se îndreaptă din ce în ce mai multe spre pasiunea sa cea mai mare și anume, scrisul.Astfel, scriitorul reușește ca în fiecare an să publice câte o carte.Rând pe rând , văd lumina tiparului multe romane importante.În anul 1928 se publică romanul Turnul Milenei, scriere pătrunsă de o atmosferă fantastică și cu foarte multe accente lirice.

Perpessicius descrie ținutul din roman într-un mod surprinzător :,,un ținut de măreție legendară, așa cum poemele gestelor, antice sau de Ev mediu, ne-au transmis imaginea, un tărâm refugiat în mitologie, și veți avea o cît de aproximativă icoană a acestui domeniu, așezat pe granița dintre basm și realitate, care se numește Valea Bourei, destinsă în umbra Ceahlăului, unde viața se desfășoară în perspectiva mormîntală a istoriei, între Curtea Mare,Schitu Toacelor și Turnul Milenei…” .Romanul Turnul Milenei este un tablou în care sunt descrise lucrurile înconjurătoare.Cronotopul acțiunii este foarte bine stabilit și anume anul 1910, în Iași.Încă de la începutul romanului se prezintă o serie de personaje care vor lua parte la acțiune si anume : Petre Diacu, un pictor, Ion Ion este un caricaturist, un vânzător de ziare și Clonț ,valetul celor doi artiști. Ionel Teodoreanu pune accent pe prezentarea persoanelor de rang superior din Iași și a vieții pe care o duc la Schitul Toacelor și-n împrejurimi. Ion Ion pictează plutonieri de jandarmi și asigură menajul , Petre Diacu va picta pe Sf. Gheorghe omorînd balaurul pentru Schit, pentru ca apoi să o picteze pe Milena. Petre și Milena trăiesc o frumoasă poveste de dragoste , iar ei își doresc ca această iubire să fie unită prin Taina Căsătoriei. Din păcate , în ultima noapte de veghe a Milenei lângă tatăl său, orb, este una tristă.Bătrânul , Gheorghieș Bour care era orb din anul 1880, într-o clipă de nebunie , o ucide pe Milena. Arderea Turnului Milenei este o tragedie deoarece iubirea dintre Petre și Milena moare o dată cu acest turn. Perpessicius consideră că aceast roman ,, Ionel Teodoreanu l-a reușit totuși, poem pe acest Turn al Milenei ,așa de sugestiv ,așa de bogat în posibilități… în Turnul Milenei sînt toate indicațiile că d-l Ionel Teodoreanu a înclinat spre poem, nepărăsind o clipă intenția de a realiza și un roman.”

În anul 1929, romanul Bal mascat vede lumina tipaarului. Această operă conturează fresca Iașiului într-un mod deosebit, dar și a politicii românești din perioada primului război mondial. ,, Bal mascat este romanul de explicație și închinare al Iașului, în aceeași măsură în care Calea Victoriei a d-lui Cezar Petrescu vrea să fie romanul Bucureștilor.”Andi Dinulescu ,tânăr plin de viață , face parte dintr-o familie cu o situație financiară bună.El este personajul principal al acestei opere.În roman el este surprins în perioada în care se maturizează asemenea lui Dănuț Deleanu din romanul La Medeleni. Andi studiază la facultate , timp în care o cunoaște pe Magda Boldur, de care se îndrăgostește. Însă cu timpul, acesta o întâlnește pe Ștefana Velisar față de care simte o dragoste adevărată.Astfel iubirea dintre cei doi este una la prima vedere. Fiindcă iubirea dintre cei doi era atât de mare , cei doi se căsătoresc din dragoste adevărată unul față de celălalt.Timpul trece ,iar Andi își dă seama de faptul că s-a căsătorit prea repede. Magda Boldur, fosta lui iubită, devine mare damă în Iași. Acesta se refugiază în brațele primei iubirii fără să îi pese că este căsătorit cu Ștefana. Întors din escapada de la vie, Andi se trezește singur acasă,fără soție , deoarece și ea la rândul ei a evadat de lângă soțul său fidel. Final romanului este cât se poate de firesc , Andi devine soțul Magdei. ,, Bal mascat este romanul unui singur suflet.”

Un roman de valoare este Fata din Zlataust care este publicat în anul 1931.Acesta conține două volume : Scandalul și În Beilic.Pe de altă parte acest roman este unul controversat din cauza inegalității din cele două volume. Personajul principal al acestui roman este tânăra Delia Enachescu, în vârstă de 18 care urmează să-și finalizeze studiile liceale. Viața acestei tinere este una liniștită până în ziua în care ea primește scrisori anonime, semnate sub numele Eu.