”ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI FACULTATEA DE HORTICULTURĂ PROIECT DE DIPLOMĂ COORDONATORI ȘTIINȚIFICI Prof. univ. Dr. Neculai Munteanu Asist…. [619057]

1
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
”ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

COORDONATORI ȘTIINȚIFICI
Prof. univ. Dr. Neculai Munteanu
Asist. univ. Dr. Gabriel Teliban

Absolvent: [anonimizat]

2020

2

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI
MEDICINĂ VETERINARĂ ”ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA HORTICULTURĂ

STUDIUL ASUPRA GERMINAȚIEI SEMINȚELOR
PENTRU REALIZAREA CULTURI I DE MICROGREENS

COORDONATORI ȘTIINȚIFICI
Prof. univ. Dr. Neculai Munteanu
Asist. univ. Dr. Gabriel Teliban
Absolvent: [anonimizat]
2020

3

4

CUPRINS

LISTA FIGURILOR ȘI A TABELELOR
INTRODUCERE
PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE
CAPITOLUL 1 – GENERALITĂȚI PRIVIND CULTURA
PLANTELOR LEGUMICOLE CULTIVATE ÎN SISTEM MICROGREENS
1.1. Scurt istoric al cultivării plantelor legumicole în sistem microgreens
1.2. Importanța cunoașterii cultivării plantelor legumicole în sistem
microgreens
1.2.1 . Importanța economică și socială
1.2.2 . Importanța nutrițională
1.2.3 . Importanța ecologică
1.3 Factori de risc
1.3.1 . Germinarea
1.3.2. Cultivarea plantelor
1.3.3. Recoltare a și păstrare a
1.3.4.

CAPITOLUL 2 – STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII
ȘTIINȚIFICE PE PLAN NAȚION AL ȘI INTERNAȚIONAL CU PRIVIRE
SPECIALĂ ASUPRA CULTIVĂRII D E MICROGREENS
2.1 Studiul cunoașterii privind materialul biologic

PARTEA A II -A – CONTRIBUȚII PROPRII
CAPITOLUL 3 – SCOPUL, OBIECTIVELE ȘI TEHNOLOGIA DE
LUCRU
3.1 Scopul și obiectivele cercetării
3.2 Materialul folosit (speciile alese)
3.3 Metoda de cercetare (studiul germinației)

5

CAPITOLUL 4 – REZULTATE OBȚINUTE
4.1 Rezultate privind germinarea semințelor de mazăre
4.2 Rezultate privind germinarea semințelor de ridichi de lună
4.3 Rezultate priv ind germinarea semințelor de varză roșie
4.4 Rezultate comparative între cele trei specii
4.5 Grafi ce de observare
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

6

LISTA FIGURILOR ȘI A TABELELOR
Figura 1.1
Figura 1.
Figura 1.
Figura 1.
Figura 1.

Tabelul 1.1
Tabelul 1.
Tabelul 1.
Tabelul 1.
Tabelul 1.
Tabelul 1.

7

INTRO DUCERE

Cultura legumelor este printre cele mai vechi ocupații ale omului. Fiind culegător, era obligat
să cunoască fiecare plantă pe care o întâlnea în cale pentru a nu se ot răvi, și pentru a se vindeca de
o anumite infe cții, boli , insecte.
Legumicultura este știința care studiază cultivarea legumelor pe mai multe sisteme folosind
tehnologii superioare pentru folosirea terenului pe o perioadă cât mai mare de timp și producerea
de cantități m ari de legume, de calitate, în perioade scurte de vegetație, poluâ nd terenul cât mai
puțin și integrarea mașinilor cât mai mult pent ru o eficientizare a producției și o maximizare a
profitului.
Sunt necesare aceste cercetări pentru a afla ce se pretează m ai bine ca eficiența acestor culturi
să fie optimă.
Lucrarea este compusă din două părți: partea teoretică și partea practică.
În prima voi prezenta particularitățile sistemului de cultură microgreens, modurile în care se
poate cultiva, condițiile de mediu de care depind aceste microplante pentru ca producția să fie
sănătoasă, lucrări de îngrijire, lucrări de recoltare.
În partea a doua voi arăta și explica materialele folosite , metoda de cercetare , scopul și
obiectivele cercetării.

Scopul acestui studiu este de a determina germinația a trei specii legumicole pentru
Obiectivele noastre sunt de a afl a care care este germinația la speciile de mazăre, ridichi de
lună și varză roșie pentru înființarea unei culturi de microgreens. Experimentul va avea loc la
USAMV Iași, Laboratorul de Legumicultură, care este dotat cu mai mul te aparate de monitorizare
a germinării și a factorilor de vegetație.
Îi mulțumesc din suflet domnului Prof. Conf. Dr. Neculai Munteanu și domnului As. Dr.
Gabriel Teliban pentru tot ajutorul acordat, pentru îndrumarea în această lucrare de licență.

8

2

PARTEA I
CONSIDERAȚII GENERALE

1

CAPITOLUL 1
GENERALITĂȚI PRIVIND CULTURA PLANTELOR LEGUMICOLE ÎN
SISTEM MICROGREENS

1.1 Scurt istoric al cultivării plantelor legumicole în sistem microgreens
Sistemul microgr eens este un sistem de cultivare a legumelor prin germinarea și recoltarea
plăntuțelor de la 7 -21 de zile, care sunt dense mineral și conțin mult mai multe vitamine decât
plantele mature. Au potențial de cultivare în aproape orice loc ceea ce le face ideal e și pentru
locurile izolate , pentru nutriția oamenilor care suferă de deficiențe alimentare . Factorii de vegetație
ideali sunt: lumina naturală, umiditate a joasă și aer ul curat. (Franceso Di Gioia, Pietro Santamaria,
Oct. 2015)
Microplantele au devenit po pulare în SUA începând cu anii 1990, în California de Sud, când
bucătarii s -au gândit să decoreze mâncărurile folosind așa numitele „vegetable confetti”. La
început nu au fost folosite multe plante, dar odată cu câștigarea renumelui , tot mai multe plante a u
fost adăugat pe lista cultivării pe sistem microgreens. (Franceso Di Gioia, Pietro Santamaria, Oct .
2015)
Numele de microgreens a fost adoptat abia din 1998, la fel și cultivarea plăntuțelo r care a
crescut tot mai mult în SUA pentru a aproviziona restaur antele și hotelurile . (Franceso Di Gioia,
Pietro Santamaria, Oct . 2015)
Fiind un mod de cultivare relativ nou, de circa 30 de ani, cercetările în domeniu sunt la
început. Au fost realizate multe cercetări pe baza substraturilor folosite, a semințelor, a lu minii
artificiale albastre și roșii pentru cultivarea forțată. S -a observat mai apoi că aceste plante
sintetizează subs tanțe diferite în funcție de lumina folosită, că fiind forțate se scurtează perioada
de vegetație, că se comportă variat pe substraturile folosite și că putem folosi fertilizanți odată cu

2
apa de irigare pentru a face microplantele mai bogate în minerale și vitamine. (Tanmay Kumar
Koley, 2018)
Figura 1.1 Microplante sub lumină artificială.
Sursa imaginii: http://www.totalgrowlight.com/applications/microgreens.html

1.2 Importanța cunoașterii cultivării plantelor legumicole în sistem microgreens
1.2.1 Importanța alimentară
Microplantele conțin cantități variate și ma ri de vitamine și minerale. Câteva dintre
vitaminele liposolubile se află în cantități mult mai mari decât în plantele mature. Nitrații și nitriții
se află în cantități neglijabile. Cantitatea de vitamina E poate fi și de 40 de ori mai mare în
microgreens. Sunt surse dense de compuși bioactivi.
Filochinona sau vitamina K1 este necesară pentru coagularea sângelui și este cea mai
prezentă în țesuturile verdețurilor cu frunze închise precum: spanacul, varza kale și broccoli. Cea
mai concentrată în K1 a fost am arantul garnet – 4,1 μg/g urmat de măcri șul roșu 3.3 μg/g. Interesant
este că patru din cele 25 de plante de microgreens studiate au avut cantități de K1 asemănătoare
de valorile frunzei mature de spanac, care este o sursă excelentă de K1. 18/25 au arătat că au
cantități egale sau mai mari decât ale plantei mature de broccoli, cea mai consumată plantă din
Statele Unite. Asta a demonstrat că microgreens pot asigura nevoia de K1 și o pot acoperi foarte
bine din plante.
La varza roșie, concentrația totală de vitamina C este de șase ori mai mare de cât la legumele
mature, respectiv 24.4 mg/100 g pentru varza matură și 147 mg/100 g. Vitamina C este un puternic
antioxidant și susținător al sănătății corpului uman. Dintre 25 de plante studiate, cel mai mare
conținu t de acid ascorbic au avut -o varza roșie și amarantul garnet (131,6 mg/100 g).
β-Carotenul sau provitamina A este un antioxidant foarte important care protejează
membranele celulare de radicalii liberi. Măcrișul roșu conține cea mai mare cantitate de carot en,

3
12.1 mg/100 g. Restul, coriandrul, v arza roșie și cresonul conțin 11 -12 mg/100 g). Comparând
frunzele mature de coriandru cu cele de microgreens s -a observat că sunt de trei ori mai multe
provitamine A în microgreens. La varza roșie s -a constatat că în microgreens se găsesc de 260 de
ori mai mult β -Caroten decât în plantele mature, respectiv 0.044 mg/100 g. Wasabi, busuiocul
verde, cârceii de mazăre și amarantul garnet conțin mult β -Caroten. Concentrația este comparabilă
cu cea din morcov și batat care sunt considerate surse excelente de β -Caroten. S -a concluzionat că
aproape toate microgreens pot fi considerate surse perfecte de β -Caroten cu excepția lăstarilor de
popcorn și a cârceilor mazării aurii.
(Zhenlei Xiao, Gene E. Lester, Yaguang Luo și Qin W ang, 2013)
Din cauza unui stil de viață prost gestionat și a obiceiurilor alimentare nesănătoase , bolile
precum cancerul, diabetul, bolile cardiovasculare, obezitatea cresc în procent și în țările
nedezvoltate și în cele dezvoltate. Multe din medicamentele care ajută la păstrarea corpului în via ță
sunt scumpe și au și efecte secundare. Tocmai de aceea se fac cercetări pentru a obține mâncăruri
cât mai naturale și foarte nutritive. Pentru că sunt surse dense de nutriție au intrat în atenția
cercetătorilor. (Di Gioia, Santamaria, Minnini, 2015)
Figura 1.2. – Creșterea bolilor netransmisibile până în anii 2030.
Sursa imaginii : :
http://www.who.int/healthinfo/global_burden_disease/GBD_report_2004update_full.pdf?ua=1
Accessed June 30, 2016.

4
Microgreens sunt o formă de plante comestibile, tinere, verzi care sunt produse din aproape
toate semințele și sunt recoltate la 7 -21 de zile în funcție de specia vizată, fiind bogate în arome și
dense nutritiv. Aceste sunt formate de obicei din trei părți : două frunze pr imordiale, o tul piniță și
două frunze adevărate.
Microplantele pot fi obținute din orice fel de sămânță legumicolă sau nelegumicolă.
Cerințele microplantelor față de sol, aer, lumină și temperatură sunt diferite față de cele ale
germenilor care germinează și se dezvoltă î n lipsa luminii.
Microgreens au nevoie de un sol cvasi -inert preferabil turbă, perlit, vermiculit. De asemenea,
pot fi cultivate în sistem hidroponic, fără sol. (Di Gioia, Santamaria, Minnini, 2015)
Ciclul de viață fiind cuprins între 7 -21 de zile, microplantele au nevoie de aer curat pentru a
nu se dezvolta ciuperci care să compromită cultura. (Di Gioia, Santamaria, Minnini, 2015)
Lumina este foarte importantă pentru că ea determină ce compuși va sin tetiza planta tânără.
Astfel, pentru o c reștere mai accelerată se poate folosi l umina albastră și roșie pentru creșterea
cantității de substanțe nutritive.
Microplantele cresc optim la temperatura de 25 de grade Celsius.
Cerințele față de apă și umiditate sunt mai mici decât cele de la germeni.
1.3.2 Importanța economică și socială
Până în 2050 populația va crește până la peste 9 miliarde de oameni. 14% din populația lumii
este în acest moment subnutrită (FAO, IFAD&WFP, 2015), foarte mulți oameni mor de foame iar
populația continuă să crească, mai ales în țările în curs de dezvoltare, asigurarea hranei și unei
nutriții corecte fii nd o provocare continuă pentru aceste țări. (FAO, 2010 )
Figura 1.3. – Creșterea populației până în anii 2100
https://pbs.twimg.com/media/Cl3juqqWYAAVezx.jpg

5

Avem nevoie de noi produse care să poată fi cultivate durabil, să nu fie afectate de
schimbările climatice, să aibă nevoie de mai puțină apă, să nu folosească prea m ult sol, să poată
să vină întâmpinar ea celor care migrează din rural căt re urban precum și aspectul social al acestor
produse.(Kahane și col., 2013).
Securitatea alimentară este pusă în pericol de factorii prezentați mai sus, iar o soluție poate
fi diversi ficarea sistemelor agricole pentru a le dezvolta într -un mod în care să le poată rezolva pe
toate (Kahane și col., 2013). Securitatea alimentară poate fi abordată prin intensivizarea sistemelor
de producție crescând randamentul culturilor sau mărind supraf ețele cultivabile fără să fie distru se
ecosisteme, cultivând chiar în or așe (Orsini și col., 2013). Microplantele vin în î ntâmpinarea
tuturor acestor dileme putând fi produse de către firme cât și de persoane fizice în grădini,
balcoane, pervaze și chiar î n interiorul clădirilor folosind lum ină artificială. Costul redus, folos irea
sau nu a substratului, durata foarte scurtă de producere, faptul că pot fi produse tot timpul anului
și nefolosirea îngrășămintelor sau a pesticidelor face din cultura de micropla nte o valoroasă nișă
care trebuie ex ploatată în viitorul apropiat foarte mult.

Datorită cerințelor mici, microgreens pot fi crescute foarte bine oriunde pe glob, dacă
dispunem de un mediu controlat. Asta dă posibilitatea de a creea locuri de muncă și în spațiile cele
mai sărace. Rentabilita tea proiectului stă în investiția făcută la începutu l afacerii.
Productivitatea este foarte mare, ciclul de viață este scurt așa că pot asigura locuri de muncă
tot timpul anului.
Astfel, putem asigura o nutriție corespunzătoare pentru zonele în care anum ite plante nu se
pot cultiva, sau condițiile climati ce nu o permit.

1.2.2. Importanța ecologică
În sistemul de cultură microgreens nu avem nevoie să folosim tratamente întrucât timpul de
creștere al plantelor este foarte scurt, iar plantele se dezvoltă di n substanțele din sămânță, din apa
pe care i -o dăm ș i fotosinteză.
Nu avem nevoie de îngrășăminte chimice sau de lucrări cu mașini, deci amprenta de carbon
al acestui sistem de cultură este foarte redus.
Dacă vrem să producem cât mai eficient hrană pentru populația în continuă creștere, am face
bine să uzit ăm soluțiile care ne ajută să irosim cât mai puține resurse și care asigură un aport
energetic, mineral și de vitamine cât mai mare.

6
1.3. Factori de risc
1.3.1. Germinarea
La germinarea semințelor s e ridică următoarele probl eme:
– Lipsa sursei de greutate – având nevoie de un sol în care să „împingă” folosindu -și
rădăcinile, acest sistem nu maximizează germinația.
– Lipsa aerului – germinând într -un spațiu închis, semințele nu sunt avantajate, unele plan te
folosind mai mult oxigen decât alt ele rezultând într -o producție neuniformă a
microplantelor.
– Germinarea stratificată a semințelor – din cauza unei semănări neuniforme unele
microplante vor răsări mai târziu decât altele, de aceea este bine să facem o s emănătură
uniformă, ca și germinarea să fie uniformă, precum și dezvoltarea ulterioară a
microplantelor pentru un aspect comercial cât mai agreabil .
– Semințele vechi care au capacitate redusă de germinație pun în pericol cultura
– Excesul de umiditate duce la putrezirea semințelor
Figura 1.3 – Sămânță putrezită din cauza ex cesului de umiditate
Sursa imaginii: http://4urbanfarming.blogspot.com/2012/01/pythium -root-rot-and-
damping -off.html

7
1.3.2 Cultivarea plantelor
– Germinarea înceată – Perioada de germinare stand ard pentru majoritatea semințelor este de
2-4 zile. Dacă această perioadă este depășită, lipsa umidității din sol poate fi cauza
întârzierii germinării.
– Inegalitatea dintre plante – o
semănătură neomogenă sau un
substrat ca re asigură o semănătură
neregulată, amplasarea într -un loc în
care tăvi țele sunt inegal
aprovizionate cu apă, aer sau lumină,
neacoperirea nevoii de umbră sau de
lumină în momentele nepotrivite în
faza de germinare poate duce la o
creștere inegală a plante lor acestea
căpătând o configurație neplăcută. Figura 1. 4 – Inegalitatea de greștere (Sursă proprie)
– Mucegaiurile – Acoperă toată suprafața solului precum o pătură, cenușiu fiind fa vorizat de
o cantitate mare de apă, lipsa oxigenării, a tăvilor care nu au fost igienizate.
Culoarea albă nu indică prezența mucegaiului după cum puteți vedea în imaginea de mai
jos.

Figura 1.5 – Diferența dintre răd ăcini și mucegai
Sursa pozei : https://www.microveggy.com/mold/

8
– Îngălbenirea – Etiolarea apare când micro plantele nu au făcut contact cu lumina solară.
Figura 1.6 . – Alungirea și îngălbenirea plantelor (Sursă p roprie)
– Substratul de pe suprafața microplantelor – Udările prin aspersiune face ca picăturile de
apă să cadă cu viteză pe substrat, iar acesta să se depună pe frunz ele microplantelor
întârzi ind creșterea și dezvoltarea bolilor.
În imaginea de mai jos puteți vedea cum este afectată plantade irigația prin aspersiune

9
13.3. Recoltare a și păstrare a
– Fiind plante foarte tinere și scunde, la recoltarea prin tăiere pot fi afectate de
microorganisme precum E.coli. Acești agenți patogeni pot distruge toată structura
plăntuțelor printr -o respirație excesivă, alterând membrana celulelor, dacă tehnologia
producției de microplante nu este respectată.
Figura 1.7 – Tăierea microplantelor
Sursă poză : https://www.gardenersworld.com/how -to/grow -plants/how -to-grow –
microgreens/
– Depozitarea microplantelor nespălate inhibă dezvoltarea agenților patogeni (Chandra și
col, 2012, Kou și col., 2015, Kim și Park 2009). Benefic ar fi ca după recoltare, plantele să
fie atinse cât mai puțin pentru a nu le
afecta calitat ea. Dacă sunt spălate și
uscate, microplantele se alterează și
scade perioada de depozitare în
detrimentul valorificării cât mai
eficiente a acestora.
– Microplantele spălate nu trebuie puse la
frigider. Asta se poate întâmpla.
–

Figura 1.8. – Degradarea microplantelor spălate și ținute la f rigider
Sursa pozei: https://www.quantummicrogreens.com/blog -1/2018/5/6/3waystowashmicrogreens

10

– Pentru a produc e aceste microgreen s la nivel industrial, este nevoie ca cercetările să fie cât
mai diversificate, mai ales pentru a afla ce impact are asupra calității soluțiile chimice de
igienizare, a procedeelor de uscare și cât de mult poate fi prelungită durata de pă strare într –
un mod cât mai eficient posibil.
– Recoltarea trebuie făcută cu lame ascuțite, din moment ce stu diile au arătat că lamele care nu sunt
ascuțite îndeajuns pot scădea durata de viață la raft a acestor produse (Portella & Cantwell, 2001)
– Microplantele au nevoie de o recoltare delicată, răcirea rapidă pentru a opri respirația, degradarea
și sensescența p roduseor.
– Pentru recoltarea microplantelor avem nevoie de o însemnată forță de muncă, lucru care poate
influența direct costul de producți e, mai alesc când avem un sistem în lăzi care necesită recoltarea
prin tăierea cu foarfecul.
1.4.4 Temperatura
– Temperatura este cel mai important factor care influențează deteriorarea microplantelor
după ce acestea au fost recoltate.
– Microplantele se comportă cel mai bine la o încălzire rapidă și păstrare la o temperatură
aproape de toleranța genotipică la îngheț .

1.4.5 Apa de irigare
– Apa trebuie să fie de calitate superioară din moment ce apa poate fi o sursă de contaminare de la
om la plantă. (Prerna Nath, Sakharam J Kale, Kirti R Jalgaonkar și Manoj K Mahawar, Nov . 2015 )

11

CAPITOLUL 2
IMPORTANȚA MATERIALULUI BIOLOGIC ȘI A SUBSTRATULUI
2.1 Studiul cunoașterii materialului biologic
Înființarea răsadurilor determină reușita sau eșecul producției de plante. Semințele trebuie
să fie înalt calitative cu un procent mare de germinație pentru a a sigura o producție mare și
calitativă care va aduce o securitate alimentară, mai ales având în v edere cât de mult afectează
încălzirea globală fiecare mediu.
Asigurând condiții optime de germinare, semințele care provin din locuri diferite pot avea
rate a semănătoare de germinație. Dacă, însă, au parte de niște condiții nefavorabile, abia atunci se
poate observa diferența lor în ceea ce privește vigoarea de creștere, lucru care este greu de definit
în stadiul de sămânță. Vigoarea poate fi definită ca „suma totală a acelor proprietăți ale semințelor
care determină nivelul potențial al activității și pe rformanței semințelor în timpul germinării și
apariției răsadurilor” Perry, 1978, 1980). Definiția actualizată dată de ISTA este „Valoarea
semințelor este suma acelor proprietăți care determi nă activitatea și performanța semințelor de
germinație acceptabil ă într -o gamă largă de medii” (ISTA,2005).
Când măsurăm vigoarea semințelor, măsurăm de fapt rata, uniformitatea germinării
semințelor și uniformitatea creșteri i răsadurilor, răsărirea semințelor în condiții nefavorabile,
rezistența la depozitare și păstra rea capacității de germinare. Vigoarea poate fi considerată o
eventuală performanță a semințelor viabile în practica agricolă, determinată de interacțiunea
comp lexă dintre componentele genetice și cele de mediu ( Whittington ,1973; Hodgkin și Hegarty,
1978 ). Motivele variației sunt puțin înțelese și extrem de complexe.
Semințele care sunt disponibile pentru însămânțare vin în loturi, fiecare fiind o populație de
semințe produse din multe alte plante, ideal dintr -o singură cultură dintr -o singură locație. Fiecare
lot este diferite de celălalt, putând fi drastic diferite ca vigoare, aceasta fiind determinată de mediu
în care au crescut acele plante, de modul de reco ltare și de tratamentele și păstrarea din depozite.

12
Atunci când semințele se dezvoltă , semințele care provin de pe planta -mamă câștigă
capacitatea de a germina și de a produce un răsad (Bewley și colab, 2013). Cultivarea semințelor
crește până la maturitat ea fiziologică, punctul de calitate maximă a semințelor (Dornboss, 1995;
Still și Bra dford, 1998; Bewley și colab., 2013).
Viteza de însămânțare poate continua creșterea după ruperea legăturii cu planta -mamă, astfel
încât maturitatea fiziologică poate apă rea după maturitatea în masă, greutatea uscată maximă în
semințe și înainte de maturi tatea recoltei. Momentul vigorii maxime este diferit în funcție de
specie. Cultivarea semințelor începe să scadă din maturitatea fiziologică ca vârsta semințelor
înainte ș i după recoltare, iar în final, semințele își pierde germinația în timpul depozitării . Vigoare a
influențează performanța câmpului precum și potențialul de stocare. Progresul semințelor
individuale pe parcursul acestui proces diferă în timp, vigoarea fiind cel mai bine examinată la
nivel de populație. Energia semințelor are o distribuție și o medie ce trebuie notată pentru a afla
probabilitatea răspunsului semințelor la mediul înconjurător.

Figura 2.1 – Germinația pe parcursul a 240 de ore .
Sursa pozei: https://www.scielo.br/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1519 –
69842014000200501

Ilustrația arată schimbări progresive în dezvoltarea și pierderea vigorii semințelor în cadrul
unei populații de semințe și modul în care aceasta afectează performanța lor în practicp. Aceste
schimbări și influența mediului sunt previzibile când sunt cuant ificate corect. De -a lungul timpului

13
sunt luate în considerare patru semințe A -D care au vârste și valori diferite. Acestea germinează și
produc răsaduri pe măsură ce se dezvo ltă. Apoi, vigoarea crește până la maturitatea maximă(MM,
greutatea maximă a semi nțelor) până la maturitatea fiziologică(PM, calitatea de vârf a semințelor),
după care se deteriorează pe măsură ce trece timpul, mai întâi pe plante și apoi fiecare după
matu ritatea recoltei, independent(HM, suficient de uscat petnru recoltare).

Alegerea , puritatea și starea fitosanitară a semințelor
Producția de plante legumicole în sistem microgreens are nevoie de o cantitate mare de
semințe. Calitatea lor determină viteza și uniformizarea germinației și a creșterii. În procesul de
producere, semințele costă semnificativ, furnizorii și soiurile trebuind să fie aleși cu mare atenție.
La cumpărare trebuie să ne interesem și să aflăm dacă semințele nu au fost tratate chimic, da că au
fost calibrate și dacă puterea de germinație depășește 95%.
Evaluarea corpu rilor străine din semințe și eliminarea buruienilor reprezintă niște obiective
pentru proteja sănătatea consumatorilor. Dezinfectarea și spălarea suprafețelor semințelor este
necesară ca pe măsură ce plantele germinează să nu se îmbolnăvească. Se pot face tratamente
chimice cu coluții de calciu, etanol, acid lacti c sau tratamente fizice folosind presiuni înalte, radiații
și temperaturi ridicate (Ding și col., 2013). Pentru a pă stra cât mai bine semințele se recomandă
temperaturi scăzute și umiditate mică.

Figura 2.2 – Păstrarea corectă a semințelor pentru a le p ăstra calitățile
Sursa pozei: https://tucson.com/lifestyles/home -and-garden/garden/store -seeds -now-plant -next
year/article_156749dd -5a89 -57bd -b2f4-e048391b0d7e.ht

14
Germinați a
Condițiile p entru o germinație reușită, optimă sunt de 15 -25 grade Celsius în funcție de
specie, și de o umiditate de 80 -90%. Udarea reprezintă o prioritate în germinația seminței,
suprafața putând fi învelită cu folii de plastic sau șervețele umede pentru o perioadă de 2-3 zile
pentru a păstra o umiditate constantă și o temperatură mai mare. Din momentul în care germinația
a luat sfârșit, folia se îndepărtează, iar ceilalți factori de mediu trebuie controlați în mod special în
funcție de specia care se cul tivă.
În ta belul următor putem observa germinația semințelor la: ridiche de lună, varză roșie și
mazăre.
Tabelul 2.1.
Nr.
crt. Tip de semințe Timp de
înmuiere –
ore Cantiatea
utilizată
per tăviță
cultivată
35×29 cm Cel mai
bun timp
din an Adâncimea
solului și
detali ile de
creștere Zile până
la recoltă
1 Muguri de
mazăre
8-12,
preîncolțite 1-11/2 căni
15-25OC 2 cm
adâncime
acoperit cu
șervețel de
hârtie 10-14
2 Ridiche de lună 6-12 pre –
încolțite 5 g
2 lingurițe 16-28OC 3 cm
adâncime,
acoperit cu
șervețel 12
3 Varză roșie 4-8 5 g
2 lingurițe 16-25OC 2 cm 3-6

Testele de germinație înainte de însămânțare sunt necesare pentru a verifica procentul și
puterea de germinație a semințelor a lotului de semințe cumpărat. Odată aflat procentul de
germinare, vom putea calc ula cantitatea de semințe necesară pe suprafață. Timpul de germinație
este diferit în funcție de specie, dar și acesta poate fi modificat folosind tratamente pre -germinare
pentru a asigura o răsărire uniformă și rapidă. Se practică: prepararea la rece, osm ocizarea,
înmuierea pentru a asigura apa, lumina și oxigenul necesar primei etape a germinării. Procesul
poate fi accelerat după însămânțare pentru a preveni expunerea la paraziți, în cazul în care
condițiile de mediu nu sunt favorabile. Commented [us1]:

15
Prelucrarea la rec e presupune temperaturi de 5 -10 grade plasând semințele într -un substrat
umed ca să poată absorbi oxigenul și apa. Astfel se activează procesul de germinare, dar
temperatura scăzută nu permite apariția radicululu i. Durata acestui tratament este specific sp eciei.
Înmuierea presupun îmbibarea semințelor în apă înainte de semănat, după acesta putând fi
deshidratate din nou. Dacă facem de mai multe ori acest lucru, procesul se numește întărire.
Osmocizare presupune în muierea semințelor într -o soluție de apă gaz oasă, care conține un
agent osmotic capabil să micșoreze potențialul de apă(face ca apa să fie mai puțin disponibilă), ca
semințele hidratate suficient pentru a începe germinarea, fără ca radiculul să apară. Astf el, toate
semințele ajung în aceeași fază fi ziologică, iar după ce sunt puse în alt mediu, germinația va fi
ușoară și regulată.
Densitatea de însămânțare este foarte importantă, întrucâ aceasta va determina producția și
calitatea microplantelor. Pentru com ercializare se preferă densistăți mari, ca p roducția să fie
seminficativă. Mărirea densității înseamnă scăderea greutății medii a materialului săditor,
alungirea tulpinilor, mărirea sensibilității microplantelor la mucegaiuri, scăderea conservării și
calității (Di Gioia și Santamaria, 2015).
Densita tea poate fi de la 1 s/cmp la semințe mari, 4 s/cmp la semințe mici. Acestea sunt
uniformizate pe suprafața substratului de creștere manual, sau mecanizat, dacă se cultivă la o scară
mai mare.
Semințele se introduc superficial în sol, udate și păstrate în umiditate optimă 2 -3 zile. Tăvile,
canalele și băncile se pot acoperi fără a atinge semințele pentru a ridica temperatura accelerând
germinația și menținând un nivel ridicat al umidității. După ce germinați a s-a încheiat,
microplantele se descoperă pentru a putea face și fotosinteză.

Alegerea speciilor
Diversitatea în culori, forme și gusturi face ca sistemul de cultură microgreens să fie unul
aspectuos și pentru comerciant. Eu am ales specii din Familia Brassicaceae și Faboideae
respectiv: ridiche roșie de lună , varză roșie și mazăre.
Se pot folosi soiuri special create sau varietăți, soiuri din populațiile locale, care sunt foarte
nutritive. (Di Gioia și colab., 2015).
Evaluarea speciilor care pot fi folosite pentru a p roduce microgreens este necesară, iar pentru
aceas ta se va face în faza de răsad. Microplantele care provin din Familia Solanaceae : vinete,
cartofi, tomate, nu sunt comestibile pentru că au în compoziția lor un alcaloid, solanină, care este
toxic atunci câ nd este ingerat de oameni. Dacă alegem o specie ca re poate fi consumată, gustul
este un factor la fel de important în comercializarea produsului. Culoarea vie, mirosul specific,

16
aroma pe care o emană și textura la masticare sunt calitățile principale căuta te de producătorii de
microgreens care vor să ofer e ceva inedit, să creeze o nișă a lor.
Microplantele pot avea o aromă neutră în cazul spanacului sau rappini, ușor acră în cazul
sfeclei, picantă în cazul rucolei și ridichii, chiar amară în cazul Familiei Cucurbitaceae . Aromele
sunt foarte puternice dacă le comparăm cu plantele complet dezvoltate. La leguminoase, in, floarea
soarelui, la care de obicei planta nu se consumă, gustul este inedit pentru aproape toți consumatorii.
Mirosul poate fi intens ca al p lantelor aromatice, sau foarte discret cum este în cazul speciilor
legumicole.
În funcție de textură, acestea pot fi crocante ca la țelină, suculente precum în cazul sfeclei,
floarea -soarelui și feniculului sau obișnuită ca la familiile Brassicaceae și As teraceae.
Culoarea este variată și verde la brocc oli, spanac, rucola și țelină, galbenă la mazăre etiolată
și porumb, roșie la amarant.
Toate aceste trăsături sunt determinate în ultimă instanță de alegerea semințelor care trebuie
să prezinte caracterist icile necesare unei culturi de microgreens.

2.2 S tudiul cunoașterii privind substratul
Atunci când vrem să înființăm o cultură de microgreens, factorul substrat este unul
important dacă dorim să producem produse de calitate, sănătoase, aspectuoase și care pot fi
vândute.
Germinația bună și dezvoltarea ul terioară a microplantelor este influențată optim de: o
porozitate de peste 85% din volumul total, raportul dintre microporozitate și macroporozitate să
fie de 55 -70% din volumul total pen tru a asigura un consum eficient al apei, iar aerația
sistemului radi cular să fie susținută de 20 -30% din volumul total al porilor (Abad și colab., 2001)
pH-ul 5,5 -6,5, adică mediu acid, slab acid, conferă condiții optime de dezvoltare a
microplantelor. Tr ebuie să nu fie poluat sau să conțină metale grele care pot afecta să nătatea
conusmatorilor. Contaminarea biologică cu Salmonela sau Eserichia coli este una de luat în
seamă și în acest scop se vor lua măsuri de igienă, dezinfectând toate suprafețele înain te de a
începe o cultură de microgreens.
Substratul poate fi anorgan ic, un exemplu bun fiind perlitul, vermiculitul, pânze, bureți,
sau organic, precum este turba care este și prietenoasă cu mediul înconjurător. Aceste substraturi
pot fi folosite separat sau amestecate după anumite proporții.
Atunci când se realizează ames tecul, acesta se face pentru a întruni anumite cerințe ale
sistemului microgreens, pentru a asigura condiții optime germinării și dezvoltării microplantelor.
O alternativă a turbei poate fi coaja de cocos care poate fi găsistă sub diferite forme:
covorașe, tablete, brichete. Aceasta își mărește volumul la udare, este organică, partea superioară

17
a substratului se usucă prevenind apariția mucegaiurilor, conține fosfor și potasiu, eleme nte
necesare culturii de microgreens. Conduce bine căldura, are o aciditate constantă de la 5 -6,5,
oferă stabilitate rădăcinilor și tulpinilor dezvoltând plante înalt calitative, creează o porozitate
optimă pentru circulația apei și aerului și reține foart e bine apa.
Substraturile special realizate pentru producția de microplante sunt covorașele care pot fi
din cocos, iută, bumbac, alge sau hârtie, polietilenă sau textile nețesute.
Textilele nețesute împiedică dezvoltarea mucegaiurilor și pot fi niște soluț ii foarte ieftine și
pe care se pot produce niște microplante de calitate ș i sănătoase în lipsa altor substraturi mai
eficiente.
Covorașele comerciale mențin bine apa, aerează bine sistemul radicular și mențin
microplantele libere de boli. Costul acestora fiind de obicei mare, se caută chiar materiale
reciclabile din car e se pot creea aceste produse (Di Gioia și Santamaria, 2015)

Figura 2. 3. – Plastic reciclat care poate fi folosit ca substrat
Sursa pozei: https://global -recycling.info/archives/

18

CAPITOLUL 3
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII
3.1 Scopul și obiectivele cercetării
Scopul cercetării este de a studia germinația semințelor la trei specii legumicole pretabile
la înființarea unei culturi de microgreens.
Obiectivele cercetării :
1. Studiul germinării semințelor de mazăre
2. Studiul germinării semințelor de ridichi de lună
3. Studiul germinării semințelor de varză roșie

3.2 Materialul folosit (speciile alese)
Speciile legumicole alese sunt:
• Mazăre – Pisum Sativum, Fam. Fabaceae.
• Ridichea de lună – Raphanus sativus var. radicula(vară), Fam. Cruciferae
• Varza roșie – Brassica oleracea var. capitata f. rubra, Fam. Brassicaceae
Semințele folosite sunt produse de firma Agrosel având următoarele caracteristici: calibrare
bună, puritate fiziologică înaltă , fără tratamente chimice.
Semințele au fost produse în anii 2018 -2019.
Am folosit câte 200 de semințe din fi ecare specie la temperatura de 20oC.
Am folosit semințe din cele trei specii făcând trei repetiții pe tăvițe pentru răsaduri care au
avut dimens iunile de 18 x 11 x 6 cm.

19
3.3 Metoda de cercetare
Am făcut trei repetiții pentru fiecare specie ș i am folosit vase Petri, hârtie de filtru.
Tipul de apă folosit a fost de apă distilată folosind un pulverizator cu care am udat zilnic
microplantele.
O serie de experimente în care am analizat factorul sămânță la germinat:
• Mazărea – Pisum sativum, Fam. Fabace ae
• Ridiche de lună roșie – Raphanus sativus var. radicula, Fam. Cruciferae
• Varza roșie – Brassica oleracea var. capitata f. Rubra, Fam. Brassicaceae

Am folosit nouă tăvițe, folosind următoarele semințe:
3 x 200 semințe mazăre = 90 g
Figura 3. 1. – Ambalaj , Figura 3.2. – Semințe de mazăre de grădină.
Sursă stânga: https://farmbee.ro/seminte -varza -rosie -soi-autohton -red-pearl -f1-1-000-
seminte agrosel.html?gclid=Cj0KCQjwiYL3BRDVARIsAF9E4GeB7MzYU8d_YH9gLSxNehjD
mWCxPZRyuxDuGhUwJejxPGUGOIJV3rkaAou4EALw_wcB
Sursă dreapta: https://www.800wheatg rass.com/product/pea -seed-for-microgreens/
Particular ități
Soi: Kelvedon Wonder
Soi de mazăre timpuriu, a cărei perioadă de vegetație este cuprinsă între 70 -75 zile. Plantele
au înălțimea de peste 45 -50 cm. Numărul de boabe în păstaie este de 6 -8, păstăile avâ nd 7-8 cm
lungime. Boabele sunt mijlocii ca mărime, de culoare verde închis, cu gust foarte bun. Se
recomandă pentru consum în stare proaspătă.

20
3 x 200 semințe de ridiche de lună = 30 g
Figura 3 .3. – Ambal ajul de depozitare, Figura 3.4 – Semințe de ridichi de lună.
Sursă stânga: https://agrosel.ro/ro/seminte -ridichi -johanna/
Sursă dreapta: https://www.fruithillfarm.com/red -rambo -radish -for-sprouting -organic –
250g.html

Particularități
Soi: Johanna
Soi de ridichi de lună cu rădăcini de formă rotundă (diametru de 3 -4 cm), de culoare roșie,
rezistente la lignificare și crăpare. Foliajul est e de vigoare medie. Recomandat pentru culturi în
câmp deschis sau spațiu protejat. Plantele nu sunt sensibile la lumină.

21
3 x 200 semințe varză roșie = 20 g
Figura 3.5. – Ambalaj de depozitare , Figura 3. 6 – Semințe de varză roșie
Sursă stânga:
https://farmbee.ro/seminte -varza -rosie -soi-autohton -red-pearl -f1-1-000-seminte
agrosel.html?gclid=Cj0KCQjwiYL3BRDVARIsAF9E4GeB7MzYU8d_YH9gLSxNehjDmWCxPZRyux
DuGhUwJ ejxPGUGOIJV3rkaAou4EALw_wcB
Sursă dreapta:
https://www.alibaba.com/product -detail/F1 -Hybrid -Red-Cabbage -Seeds -for_60012492921.html

Germ inația semințelor a avut loc în Laboratorul de legumicultură al USAMV Iași, folosin d un
germinator SANYO MLR -35 1H, condițiile de germinare fiind reglabile și anume: temperatura aleasă ca
studiu a fost de 20 de grade și ziua și noaptea, Umiditatea a av ut valoarea constantă de 80% pe toată durata
germinării.

22
Figur a 3.6. – Germinat orul SANYO MLR -351H
Sursă fotografie: http://www.triadsci.com/en/pro ducts/chambers -temperature -humidity –
stability/960/sanyo -plant -growth -chambers -sanyo -mlr-350h/258459

Udările și observările au fost făcute zilnic, datele necesare privind evaluarea dinamicii
germinării, ratei germinării, velocității de germinare și coeficientului de germinare fiind notate în
fiecare zi.

Atunci când embrionul a spart tegume ntul seminței a făcut determinări și observații privind
dinamica germinării zilnice până când am observat că timp de trei zile la rând, valorile au fost
aceleași, rezultând procentul total de s emințe germinate în fiecare zi pentru fiecare variantă în
parte .

Dina mica germinației reprez intă numărul de semințe germinate în fiecare zi exprimat în zile
și procente.
Rata de germinare este procentul de semințe germinate în 24 de ore .
Velocitatea de germinare este procentul de semințe germinate în unitatea de timp (zile) și
se calculează cu formula:
Vg = Gi/n
Gi = germinația la o anumită dată

23
N = numărul de zile în care a fost realizată germinația Gi

Coefici entul velocității de germinare reprezintă velocitatea germinării în raport cu
germinația finală a semințelor și se calculează cu formula:
CVg = Gi (Gf*100) *100
Gi = germinația la o anumită dată
Gf = germinația finală

Ca metodă de cercetarea am folosit observația pe baza căr eia la sfârșitul experimentului am
stabilit pentru fiecare specie, zilele medii de germinare a semințelor .

24

CAP ITOLUL 4
REZULTATE OBȚINUTE

4.1 Rezultate obținute pentru semințele de mazăre la temperatura de 20oC
Dinamica germinării semințelor Tabelul 4.1
Specia 15.sept 16.sept 17.sept 18.sept 19.sept 20.sept 21.sept
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
Mazăre 0 0 107 53,5 165 82,5 178 89 178 89 178 89
În prima și a doua zi, semințele de mazăre au stagnat, ca în ziua a treia să răsară peste 50% dintre
semințe, iar în următoarele două să ajungă până la 89% .

Figura 4.1. – Dinamica germinației la mazăre

050100150200
15.sept 16.sept 17.sept 18.sept 19.sept 20.sept 21.septDinamica germinației la mazăre

25
Rata germinației Tabelul 4. 2
Specia 15.sept 16.sept 17.sept 18.sept 19.sept 20.sept 21.sept
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
Mazăre – – – – – – 52 35 10 7 0 0 0 0
În primele trei zile, rata germinației a fost inexistentă.
Pe 18 septembrie rata a crescut la 35%, iar în ziua următoare a scăzut la 7%.
În ultimele două zile rata a scăzut la zero.

Figura 4. 2. – Rata germinației la mazăre

Velocitatea de germinare Tabelul 4. 3
Specia 15.sept 16.sept 17.sept 18.sept 19.sept 20.sept 21.sept
Mazăre – – 21% 26% 22% 18% 13%

Velocitatea de germinare a început la fel ca dinamica germinației, pe 17 septembrie cu un procent
de 21%, apoi a urcat până la 26% ca mai apoi să scadă treptat până în ultima zi la 13%.

Figura 4. 3. – Velocitatea de germina re la mazăre
0102030405060
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
15.sept 16.sept 17.sept 18.sept 19.sept 20.sept 21.septRata germinației la mazăre
0%5%10%15%20%25%
17.9 18.9 19.9 20.9 21.9Velocitatea de germinare
la mazăre

26
Coeficientul velocității de germinare Tabelul 4. 4
Specia 15.sept 16.sept 17.sept 18.sept 19.sept 20.sept 21.sept
Mazăre – – 15% 21% 19% 12% 11%
Coeficie ntul velocității de germinare a început să crească pe 17 septembrie când am calculat 15%,
ziua următoare a crescut la 21%, pe 19 septembrie a avut 19% ca mai apoi să scadă în jurul mediei de
11%.

Figura 4. 4. – Coeficientul velocității de germinare la mazăre
4.2 Rezultate obținute pen tru semințele de ridiche de lună la temperatura de 20oC
Dinamica germinării semințelor Tabelul 4. 5
Specia 15.sept 16.sept 17.sept 18.sept 19.sept 20.sept 21.sept
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
R. de lună 94 47 165 82,5 192 96 192 96 192 96 – – – –

Figura 4. 5. – Dinamica germinației la ridich ea de lună 0%5%10%15%20%25%30%
17.sept 18.sept 19.sept 20.sept 21.septCoeficientul de velocitate la mazăre
050100150200250
15.sept 16.sept 17.sept 18.sept 19.sept 20.sept 21.septDinamica germinației la ridichi de lună

27
La ridich ea de lună semințele au germin at în prima zi în număr ridicat, peste 45%, apoi
aproape s -a dublat numărul ajung ând la un procent de 82,5% ca apoi să stagneze următoarele zile
la 96%.

Rata germinației Tabelul 4. 6
Specia 15.sept 16.sept 17.sept 18.sept 19.sept 20.sept 21.sept
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
R. de lună – – 69 44 13 11 2 1 0 0 0 0 0 0
Rata germinației a fost la 44% î n a doua zi, de patru ori mai mică în a treia zi, și de zece ori
mai mică în a patra zi după care s -a oprit.

Figura 4.5. – Rata germinației la ridich ea de lună
Velocitatea de germinare Tabelul 4. 7
Specia 15.sept 16.sept 17.sept 18.sept 19.sept 20.sept 21.sept
R. de lună 35% 42% 33% 27% 22% – –
Velocitatea de germinare a ajuns la 3 5% în prima zi, 42% în a doua zi, 33% în a treia zi
după care a scăzut la 2 7% și 22 % în a patra și a cincea zi.

01020304050607080
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
15.sept 16.sept 17.sept 18.sept 19.sept 20.sept 21.septRata germinației la ridichi de lună
0%5%10%15%20%25%30%35%
15.9 16.9 17.9 18.9 19.9 20.9 21.9Velocitatea de germinare
la ridichi de lună

28

Figura 4. 6. – Velocitatea de germinare la ridich ea de lună

Coeficientul velocității de germinare Tabelul 4. 8
Specia 15.sept 16.sept 17.sept 18.sept 19.sept 20.sept 21.sept
R. de lună 20% 33% 28% 18% 15% 13% –

Coeficientul velocității de germinare a început pe 15 septemb rie la 20%, 33% ziua
următoare, 28% pe 17 septembrie ca apoi să scadă brusc la 18 -15-13% pe 18 -19-20 septembrie.

Figura 4. 7. – Coeficientul velocit ății de germinare la ridich ea de lună

4.3 Rezultate obținute pentru semințele de varză roșie la temperatura de 20oC
Dinamica germinației Tabelul 4. 9
Specia 15.sept 16.sept 17.sept 18.sept 19.sept 20.sept 21.sept
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
Varză roșie 66 3
3 16
7 83,
5 18
3 91,
5 18
9 94,
5 19
3 96,
5 19
3 96,
5 19
3 96,
5
La varza roșie, în prima zi au germinat 33% din tre semințe, pe 16 septembrie procentul
aproape s -a triplat ca în zilele următoare să se plafo neze la 96,5% până la finalul observa ției.

00,511,522,5
Nr. crt Specia 15.sept 16.sept 17.sept 18.sept 19.sept 20.sept 21.septCoeficientul de velocitate la ridiche de lună

29

Figura 4. 8. – Dinamica germina ției la varza roșie

Rata germinației Tabelul 4.1 0
Specia 15.sept 16.sept 17.sept 18.sept 19.sept 20.sept 21.sept
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
Varză roșie – – 85 54 6 3 6 4 5 3 0 0 0 0
Rata germinației a fost 0 în prima zi, 54% în a doua zi, după care procentul a rămas scăzut
pentru trei zile la 3 -4% ca în ultimele două zile să se încheie.

Figura 4.8. – Rata germinației la varza roșie
Velocitatea de germinare Tabelul 4.1 1
Specia 15.sept 16.sept 17.sept 18.sept 19.sept 20.sept 21.sept
Varză roșie 20% 41% 31% 33% 22% 19% –
Velocitatea de germinare a început la 20% în prima zi, ca a doua zi să se dubleze, apoi a treia zi
ajunge la 31%, are o ușoară creștere până la 33% , după care scade până la nivelul primei zile.

050100150200250Dinamica germinației la
varză roșie
0102030405060708090
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
15.sept 16.sept 17.sept 18.sept 19.sept 20.sept 21.septRata germinației la varză roșie

30

Figura 4. 9. – Velocitatea de germinare la varza roșie
Coeficientul velocității de germinare Tabelul 4.1 2
Specia 15.sept 16.sept 17.sept 18.sept 19.sept 20.sept 21.sept
Varză roșie 17% 32% 27% 19% 16% 13% –
Coeficientul velocității de germinare a primit valoarea de 17% în prima zi, s-a dublat în a
doua zi, apoi a scă zut treptat pe măsură ce zilele au trecut când a ajuns la zero în ultima zi.

Figura 4.9. – Coeficientul velocității de germinare la varza roșie

0%5%10%15%20%25%30%35%
15.9 16.9 17.9 18.9 19.9 20.9 21.9Velocitatea de germinare
la varză roșie
00,511,522,533,5
Nr. crt Specia 15.sept 16.sept 17.sept 18.sept 19.sept 20.sept 21.septCoeficientul de velocitate la varză roșie

31

Figura 4. 10. – Dinamica de germinație pentru cele trei specii alese

Figura 4.1 1. – Rata de germinație pentru cele trei specii alese

020406080100120
15.9 16.9 17.9 18.9 19.9 20.9 21.9Dinamica de germinație la cele trei specii legumicole
Mazăre R. de lună Varză roșie
0102030405060708090
Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %
15.sept 16.sept 17.sept 18.sept 19.sept 20.sept 21.septRata germinației la cele trei specii legumicole
Mazăre R. de lună Varză roșie

32

Figura 4.1 2. – Velocitatea de germina re pentru cele trei specii alese

Figura 4.1 3. – Coeficientul velocității de germinare pentru cele trei specii alese

0%5%10%15%20%25%30%35%
21.9 11% 0Velocitatea de germinare la cele trei specii legumicole
Varză roșie
Mazăre
R. de lună
00,050,10,150,20,250,30,350,40,45
15.sept 16.sept 17.sept 18.sept 19.sept 20.sept 21.septCoeficientul velocității de germinare al
celor trei specii legumicle
1 Mazăre 2 R. de lună 3 Varză roșie

33

CONCLUZII

34

BIBLIOGRAFIE
1. Ciofu, R. Stan N., Popescu V., Chilom P., Apahidean S., Horgoș A., Berar V., Lauer K., Atanasiu
N.m 2004, Tratat de Legumicultură, Editura Ceres, București
2. Crețu A., 1990, Ameliorarea plantelor și producerea de sămânță , Lito., Universitatea
Agronomică Ion Ionescu de la Brad, Iași.
3. Common Problems when Growing microgrees ,
4. Deleanu E., Chira A., 2015, Insights into Microgreens Phsiology , București, USAMV.
5. Di Gioia F., Santamaria P. 2015, Microgreens , Editura ECP – Logistică SRL, Bari.
6. Franks E., Richardson J., 2009, Microgreens – A guide to Growing Nutrient Packed Greens
7. Kyriacou M.C., Youssef Rouphael, Di Gioia F. Și colab, 2016, Micro -scale vegetable production
and t he rise of microgreens, Tredn in Food Science and Technology.
8. Stan N.T., Munteanu N., 2001, Legumicultură vol. II, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
9. Stan N.T., Munteanu N., 2001, Legumicultură vol. III , Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
10. Stan N. T., Stan T.N, 2001, Legumicultură generală , Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
11. Voican V., Lăcătuș V., 1998, Cultura protejată a legumelor în sere și solarii , Editura Ceres
București.
12. Zhenlei X, 2013 Nutrition, Sensory, Quality and safety evaluation of a new specialty produce:
Microgreens
13. Microgreens Tiny But Mighty , Prerna Nath, Sakhar am J Kale, Kirti R Jalgaonkar și Manoj K
Mahawar. Processed Food Industry, November 2015, Page 21.