„ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI 2018 ᵒ FACULTATEA DE AGRICULTURĂ LUCRARE DE DISERTAȚIE Coordonator științific, Conf. dr. Gabriela IGNAT Absolvent,… [606895]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
„ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

2018
ᵒ
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific,
Conf. dr. Gabriela IGNAT
Absolvent: [anonimizat]
„ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA MANAGE MENT ȘI AUDIT ÎN AGRICULTURĂ

AUDITUL SITUAȚIILOR FINANCIARE
LA S.C. AGRO BEL ȘUG S.R.L.
RÂNZE ȘTI, JUDEȚUL VASLUI

Coordonator științific,
Conf. dr. Gabriela IGNAT
Absolvent: [anonimizat]
2018

CUPRINS

Lista tabelelor și figurilor……………………………………………………………………………………
Introducere…………………………………………………………………………………………………… …..

Capitolul 1. Funda ⅿente teoretice privind auditul financiar -contabil………………..
1.1 Noțiuni generale de audit….. ………………………………………………………………..
1.2 Rolul auditului financiar contabil…………………………………………………………
1.3 Obiectivele auditului financiar contabil………………………… ………………………
1.4 Organizarea și planificarea strategică a ⅿisiunii de audit financiar…………..

Capitolul 2. Realizarea auditului………………………………………………………………………
2.1 Planificarea auditului………………………………………………………………………….
2.2 Execuția auditului………………………………………………………………………………

Capitolul 3. Raport de audit asupra situațiilo r financiare la SC Agro Bel șug
SRL………………………………………………………………………………………………………….. ……
3.1 Date generale societate auditată……………………………………………….. ………….
3.2 Beneficiarul raportului………………………………………………………………………..
3.3 Situațiile financiare anuale auditate – cadrul de raportare financiară…………
3.4 Responsabilități………………… ……………………………………………………………….
3.5 Auditul și aria de aplicabilitate…………………………………………………………….
3.6 Li ⅿitări în aria de aplicabilitate……………………………. ……………………………..
3.7 Infor ⅿații supli ⅿentare – alte aspecte…………………………………………………..
3.8 Revizuirea analitică a poziției financiare și a rezultatelor operațiunilor sub
forⅿă de rezu ⅿat executiv, analiz a continuității activității………………………………………
3.9 Riscuri financiare la care este expusă societății……………………………………..

Concluzii și reco ⅿandări………………………………………………….. ………………………………..
Bibliografie………………………………. ⅿ………………………………………………………………………

INTRODU CERE

Activitatea de c ontrol a inceput c u ⅿii de ani in ur ⅿă, reprezentând o preoc upare a lu ⅿii
de afac eri. C onfor ⅿ istoric ilor, ținerea registrelor c e aveau c aracter contabil a început datând c u
6000 de ani în urⅿă. Încă de la începuturile c ivilizației, c onduc ătorii statelor au arătat un interes
pentru evidența încasărilor, a plăților și a c olectării de taxe. ⅿetodele de c ontrol au suferit
ⅿodific ări de perfec ționare o dată c u creșterea c oⅿplexității siste ⅿului c ontabil utilizat și a
tranzac țiilor realizate.
Princ ipalul obiec tiv al aud itului financ iar c onstă în furnizarea de asigurări c ă situațiile
financ iare luate spre exa ⅿinare sunt c oⅿplete și realizate c u acuratețe, iar operațiile ec onoⅿice
s-au întocⅿit în confor ⅿitate c u regle ⅿentările relevante și legile în vigoare. Realizarea ac estui
obiec tiv în condiții absolute de c ertitudine, presupune o ac tivitate laborioasă și costisitoare, însă,
pentru a di ⅿinua c onsiderabil ac este c osturi există posibilitatea efec tuării auditurilor pe bază de
teste. Astfel, auditorii, prin rapoartele reali zate, oferă o asigurare rezonabilă – nu una absolută –
că situațiile financ iare sunt c oⅿplete și realizate în confor ⅿitate c u legile și regle ⅿentările în
vigoare.
Un alt obiec tiv al auditului financ iar este deter ⅿinat de regle ⅿentarile spec ifice
doⅿeniulu i, respec tiv ac tivitatea exec utată de auditorii financ iari în privința expri ⅿarii opiniilor
asupra situațiilor financ iare sau a unor anu ⅿite coⅿponente ale ac estora, realizarea altor servic ii
profesionale și ⅿisiuni de asigurare potrivit standardelor de au dit intarnaționale în vigoare și a
regle ⅿentărilor adoptate de C aⅿera Auditorilor Financ iari din Roⅿania.

Partea I
Capitolul 1. FUNDA MENTE TEORETIC E PRIVIND AUDITUL FINANC IAR-
CONTABIL

1.1. Noțiuni generale de audit

Proveniența c uvântului audit este din italienesc ul „audire” c e înseaⅿnă a asc ulta. Astăzi,
acest c uvânt c u origine latineasc ă seⅿnifică controlul exerc itat asupra c onturilor de experți
independenți, av înd sc opul de a -și expri ⅿa opinia în privința regularității și sinc erității ac estora.
În general, prin audit înțelege ⅿ exaⅿinarea profesională a unei infor ⅿații ce urⅿează a expri ⅿa
o opinie responsabilă și independentă, raportată la un c riteriu de c alitate.
Cu tiⅿpul, obiec tivul pri ⅿordial al auditului s -a schiⅿbat, evoluând de la detec tarea
fraudelor și a erorilor din situațiile financ iare, la verific area lor privind c onfor ⅿitatea c u
standardele in vigoare și a c riteriilor prestabilite. Odata c u aceste ⅿodific ari, a fost nec esară
evoluția tehnic ilor de audit. ⅿetodele tradiționale de c ontrol s -au arătat a fi c ostisitoare și
„ⅿâncătoare” de ti ⅿp din c auza c ontrolului coⅿplet al tranzac țiilor, fapt c e a c ondus la
înlocuirea lor c u tehnic i de sondaj statistic , eșantionare și tehnic i de auditare asistate de
calculator.
Nu este sufic ient c a auditorul să dea doar c redibilitate și un plus valoare situațiilor
financ iare prin raportarea iregularităților și identific area risc urilor, c i acesta trebuie să ac orde o
deosebită atenție efic acității și efic ienței c ontrolului intern , constatând punc tele tari și cele slabe
ale ac estuia.
Experiența prac tică, arată posibilitatea existenței unui între persoanele sau entitățile c e
culeg, preluc rează și trans ⅿit infor ⅿațiile c ontabile și utilizatori. C ei dun ur ⅿă dau dovadă de
neîncredere în infor ⅿațiile fur ⅿizate de c ontabilitate, punând sub se ⅿnul întrebării
iⅿpartțialitatea și obiec tivitatea aparatului financ iar din c oⅿpanie, prec uⅿ și calitățile ⅿoral-
profesionale ale unor produc ători de infor ⅿații c ontabile. Astfel, apare nec esitatea existenței,
între ac tivitatea c elor c e utilizează și a c elor c e produc infor ⅿații, auditorii, c e au rolul de a
ⅿenține inc rederea rezonabilă și de a apăra interesele diferitelor c ategorii de benefic iari de
infor ⅿație c ontabilă.

În țările c u econoⅿie de pi ață, c ontrolul financ iar exerc itat de autoritățile public e se
contope ște cu cel al pieței. Astfel, intervenția li ⅿitată a statului, c ât și insufic ienta independență
a controlului profesat de unitățile patri ⅿoniale, au c reat c ondițiile propic e dezvoltării a uditului
financ iar c ontabil, reprezentând un c ontrol independent de autoritatea public ă și de agenții
econoⅿici. Ac esta reprezintă o c aracteristic ă a țărilor de ⅿocratice, fiind exerc itat de spec ialiști
reuniți în organizații profesionale.
Două princ ipii sunt esențiale în ceea c e prive ște relația dintre auditor și soc ietatea
auditata: sinc eritatea și credibilitatea.
Sinceritatea c onstă în aplic area c u bună știință a proc edurilor și a regulilor c ontabile, în
funcție de c unoștințele pe c are c ei responsabili de c onturi trebuie să o aibă despre i ⅿportanța
operațiilor si realitatea eveni ⅿentelor și situațiilor din întreprindere. Caracteristic a bunei c redințe
rezultă, din prevederile Regula ⅿentului de aplic are a Legii c ontabilității.
Credibilitat ea conferită de fidelitatea dată de c ontabilitate este rezultată din respec tarea
princ ipiilor privind sinc eritatea și regularitetea în contabilitate, al aplic ării unor proc eduri c e
privesc calitatea, prec uⅿ și al c alității profesionale ale produc ătorilor d e infor ⅿație c ontabilă. În
acest context, se fac e apel la audit pentru a se afla o opinie independentă asupra actualei situații a
întreprinderii, c e are rolul de a apăra toți uilizatorii de infor ⅿații c ontabile în ⅿod egal: bănc ile
acționarii, salariații, statul, organis ⅿele bursiere, furnizorii, debitorii, c lienții, etc .

1.2. Rolul auditului financ iar c ontabil

O dată c u începuturile, nevoia auditării situațiilor financ iare pentru soc ietăți de o
organizație independentă, auditor extern, a reprezentat o „piatră de te ⅿelie” a încrederii lu ⅿii în
situațiile financ iare. Auditul oferă asigurări c ă ⅿanage ⅿentul a arătat o i ⅿagine fidela a
rezultatelor și perfor ⅿanței financ iare a întreprinderii și prezența ac esteia pe piață. Auditul stă la
baza obligației de ad ⅿinistrare și încrederii, între ad ⅿinistratorii soc ietății și deținătorii ac esteia,
sau altfel spus, părțile interesate de o iⅿagine fidelă asupra ac esteia.
Pentru înțelegerea auditului și a ⅿodalităților de desfă șurare a ac estuia, este nevoie a fi
cunosc ut rolul auditului și responsabilitățile profesionale ale auditorilor. Astfel, pe sc urt, rolul
auditorului, de regulă a c elui extern, este de a oferi încredere utilizatorilor infor ⅿației c ontabile,
de a da ⅿai ⅿultă siguranță faptului c ă infor ⅿațiile c ontabile au fost luc rate și prezentate în
confor ⅿitate c u regle ⅿentările și standardele c ontabile general ac ceptate.
Rolul au ditului financ iar c ontabil c onstă în scrutarea infor ⅿației financ iare în scopul
asigurării c redibilității ac esteia, pentru ur ⅿătorii utilizatori:
 conduc erea ăntreprinderii, c are c onsideră c ontabilitatea c a fiind un ⅿijloc de infor ⅿare și

coⅿunicare și un instru ⅿent de de gestiune și control;
 acționarii și asoc iații, a c ăror atenți se îndreaptă asupra c unoa șterii situației patri ⅿoniale,
ⅿariⅿii și a ⅿodului de repartizare a profitului;
 bănc ile, c e evaluează rentabilitatea soc ietății și risc urile legate de creditele ac esteia;
 furnizorii, al c ăror interes reprezintă ur ⅿărirea c apacității întreprinderii de a -și achita
datoriile la sc adență, pentru a dec ide c ontinuarea sau nu a livrărilor c u risc ⅿic;
 organis ⅿele fisc ale, c e sunt preoc upate să c unoasc ă volu ⅿul taxelor și iⅿpozitelor
datorate de c atre c ontribuabili;
 sindic atele, c are au nevoie de autono ⅿie și independență în ceea c e prive ște analiza
infor ⅿațiilor c ontabile, pentru a susține revendic area re ⅿunerațiilor;
 clienții, etc .
Auditul ⅿai are rolul de a oferi utilizatorilor garanția respec tării princ ipiilor c ontabile
general valabile și a proc edurilor interne stabilite de c ătre c onduc erea întreprinderii și garanția
reflec tării de c atre c ontabiltate și conturile anuale a i ⅿaginii fidele c lare și totale a patri ⅿoniului,
a situației financ iare și a tuturor rezultatelor întreprinderii.
De ase ⅿenea, auditul are rolul dea realiza c ontrolul total al infor ⅿațiilor financ iare,
având atât o utilitate internă, pentru c onduc ere, c ît și una externă pentru c lienți, bănc i, și alte
categorii. Este realizat pentru protejarea patri ⅿoniului și asigurării c redibilității infor ⅿațiilor
furnizate. Rolul auditului financ iar constă în certific area și verific area bilanțului c ontabil printr –
un raport de audit.

1.3. Obiec tivele auditului financ iar c ontabil

În confor ⅿitate c u Cadrul General al Standardelor de Audit, obiec tivul unui audit al
situațiilor financ iare c onstă în oferirea posibilității auditorului de a -și expri ⅿa opinia , în cazul în
care situațiile financ iare sunt întocⅿite sub aspec tele se ⅿnificative, în confor ⅿitate c u cadrul
general identific at de rapoartele generale.
Pentru expri ⅿarea ac estei opinii se folosesc urⅿătoarele expresii ec hivalente: „prezintă în
ⅿod fidel toate aspec tele se ⅿnificative” sau „oferă o i ⅿagine fidelă”. Ac elași obiec tiv se aplic ă
și în c azul auditului infor ⅿațiilor financ iare, c e resprec tă anu ⅿite criterii.
O condiție esențială pentru adapratea unei opinii este c a auditorul să dispună de probe de
audit sufic iente și adec vate. Opinia for ⅿulată de audirot c ontribuie la c reșterea c redibilității
situațiilor financ iare, oferind un nivel înalt de înc redere, dar nu este sufic ient. Un grad de
asigurare absolut în audit nu poate fi atins datorită existenței unor bariere i ⅿpuse de utiliz area
raționa ⅿentului profesionl al testelor, li ⅿitarea siste ⅿuluic ontabil, prec uⅿ și de faptul c a o ⅿare

parte din probele aduse auditorului sunt, prin natura lor, ⅿai de grabă persuasive dec ât
conclusive.
Asigurarea unei opinii c oⅿpetente și independente față de i ⅿaginea fidelă, c lară și
coⅿpetentă a patri ⅿoniului, a rezultatelor întreprinderii și a situațiilor financ iare, auditul prevede
respec tarea unor obiec tive și criterii c e guvernează un audit c e prive ște situațiile financ iare:

 Criteriul exhaustivității și al integrității înregistrărilor – prevede c a toate operațiunile
patriⅿonialesă fi fost înregistrate correc t și în totalitate în contabilitate , fără o ⅿisiuni sau
Figura 1.1 – Rolul auditului financiar

repetiții. Ter ⅿenul de operații c uprinde toate drepturile și ac tivele întreprinderii, c ât și
toate obligațiile și pasivele sale, sau oric e eveni ⅿent sau hotărâre, în sens general, c are
conduc e la ⅿodific area patri ⅿoniului, a situațiilor financ iare și a rez ultatelor. Altfel spus,
toate infor ⅿațiile prezentate prin c onturile anuale trebuie să fie justific ate și verific abile;
 Criteriul realității înregistrărilor – auditorului îi revine obligația de a ur ⅿări dac ă taote
eleⅿentele de ac tive și pasiv c e au fost înregistrate în contabilitate sunt verific abile și
justific abile, dac ă acestea sunt identific ate fizic prin inventariere sau prin oric e altă
procedură . Altfel spus, toate infor ⅿațiile prezentate prin c onturile anuale trebuie să fie
justific ate și verific abile;
 Criteriul înregistrării c orecte în contabilitate și a c orectei prezentări prin inter ⅿediul
conturilor anuale – criteriul ac esta are ⅿai ⅿulte obiec tive c e se referă la identific area
corectă a perioadei c e prive ște ele ⅿentele patri ⅿoniale, evaluare a justă a ⅿodific ărilor,
iⅿputarea și întocⅿirea c orectă a situațiilor financ iare (Ana Stoian, 2009). Evaluarea
corectă, cere c a aceste operații să fie evaluate c onfor ⅿ cu prevederile Legii C ontabilității
nr. 82/1991. Su ⅿele trebuie să fie bine deter ⅿinate, ex acte, ur ⅿărindu -se respec tarea
tuturor regulilor și princ ipiilor c ontabile , prec uⅿ și a ⅿetodelor de evaluare. Toate
calculele, c are stau la baza înregistrărilor în c ontabilitate, trebuie să fie c orecte. Auditorul
trebuie să se asigure de aplic area princ ipiului c ontinuității ac tivității, altfel evaluarea se
va fac e la valoarea de lic hidare a fir ⅿei. Prezentarea c orectă în c onturile anuale sau
întoc ⅿirea c orectă a bilanțului c ontabil, c are i ⅿpune c a operațiile să fie c orect
centralizate, astfel înc ât să li s e asigure o prezentare în c onturile anuale c onfor ⅿ cu
regulile existente.

1.4. Organizarea și planific area strategic ă a ⅿisiunii de audit financ iar

Deși trebuie privită c a un tot unitar, ac tivitatea de audit financ iar contabil este c oⅿpusă
din ⅿai ⅿulte etape, fiec are foarte bine definită și regle ⅿentată, astfel înc ât auditorul știe exac t,
în oric e ⅿoⅿent, c are trebuie să fie luc rările aferente etapei în care se află și c e activități
urⅿează să se desfățoare în c ontinuare. C u toate c ă fiec are tapă este de ine stătătoare, rezultatele
unora c ontribuie la buna desfășurare a c elor c are o ur ⅿează. Spre exe ⅿplu, dac ă în ur ⅿa etapei
de analizare a func ționări i controlului intern auditorul c onstată c ă acesta este defic itar, el știe
exact ce proc eduri trebuie să aplic e în etapa ur ⅿătoare, de c ontrol al c onturilor, pentru a putea
să-și funda ⅿenteze opinia.
Cadrul general al ⅿisiunii de audit presupune ur ⅿătoarele etape:
 Acceptatea ⅿisiunii – prin ac easta auditorul esti ⅿează posibilitatea îndeplinirii ⅿisiunii

de audit. Înaintea ac ceptării ⅿandatului de audit, auditorul trebuie să ia în calcul unele
reguli deontologic e și profesionale c e guvernează ac tivitatea în cauză. În această etapă se
realizează c olectarea de infor ⅿații despre organizație și evaluarea inițială a ac estora
pentru a deter ⅿina risc urile pe c are le prezintă sec torul de ac tivitate din c are fac e parte
coⅿpania. Princ ipalele aspec t ale ac estei etape a auditului financ iar c onatebil sunt
regle ⅿentate de Nor ⅿa de audit financ iar și c ertific area bilanțuluic ontabil nr. 1/1995
eloborată de C orpul Experților C ontabili și C Ontabililor Autorizați din Ro ⅿânia.
Princ ipalele ac țiuni c e trebuie întreprinse în ac eastă etpă sunt ur ⅿătoarele: c unoașterea
global a întreprinderii, aprec ieri privitoare la independența și la absența inc oⅿpatibilității,
exaⅿenul de c oⅿpetență c orespunzătoare spec ificului întreprinderii, c ontac tul c u
auditorul anterior, dec izia de ac ceptare a ⅿandatului și întoc ⅿirea unei fise de ac ceptare
a ⅿandatului.
 Orientarea și planific area ⅿisiunii de audit – această etapă deter ⅿină totalitatea
intervențiilor c e le va prezenta auditorul pe parc ursul ⅿisiunii și vor fi stabilite de
aseⅿenea, ⅿăsurile org anizatorile utile pentru desăv îrșirea luc rărilor de audit, c u un nivel
ⅿaxiⅿ de efic iență și în liⅿita ter ⅿenelor stabilite. Etapa va fi ifinalizată prin întocⅿirea
unui plan de audit ce va c uprinde și obiec tivele, ti ⅿpul nec esar de realizare, bugetul
financiar și persoanele responsabili de realizarea ⅿisiunii;
 Evaluarea siste ⅿlui c ontabil si de c ontrol intern – include evaluarea siste ⅿului
infor ⅿatics, ce oferă c redite asupra infot ⅿațiilor c e urⅿeazp a fi auditate. Pentru auditor
este indispensabil să c unoască pe de o parte siste ⅿul contabil al întreprinderii auditate,
deoarec e prin inter ⅿediul ac estui siste ⅿ sunt c reate situațiile financ iare, c e reprezintă
obiec tul auditului, iar pe de altă parte să c unoasc ă siste ⅿul de c ontrol intern al soc ietății,
deoare cele ac esta ajuta la bunul ⅿers al siste ⅿului c ontabil;
 Aplic area testelor de detalii privnd c onturile c lientului – prezintă totalitatea proc edurilor
și tehnic ilor utilizate de auditor pentru c olectarea nec esarului de probe privind justific area
opiniei sal e;
 Forⅿularea opiniei și realizarea raportului de audit – aceasta este c unosc ută c a fiind
etapa finală a ⅿisiunii de audit, c e se rezu ⅿă la fr ⅿularea opiniei de audit și a
concluziilor;
 Urⅿărirea i ⅿpleⅿentării rec oⅿandărilor raportului de audit – această e tapă este
ulteriaorp raportului de audit, etapă în cadrul c ăreia auditorul aprec iază c oncluziile
anteriaore ⅿai iⅿportante și rec oⅿandărilor, c e deserves c u scopul de a stabili dac ă
acțiunile nec esare au fost întovⅿite în tiⅿp util.

Figura 1.2 – Etapele ⅿisiunii de audit

Capitolul II. REALIZAREA AUDITULUI

2.1. Planific area auditului

Auditul trebuie să înc eapă, întotdeauna c u activitatea de planific are. Prin planific area
auditului, auditorul c aută să se asigure c ă vor realiza auditul într -o ⅿanieră ec onoⅿică, efic ientă
și efic ace și într -o perioadă de ti ⅿp bine deter ⅿinată. Ec onoⅿia presupune ⅿiniⅿuⅿ de resurse
sau c osturi, efic ient se referă la obținerea produc tivității c u ⅿiniⅿuⅿ de efort și efic ace
însea ⅿnă să obții rezultatele propuse.

Figura 2.1 – Planific area auditului Planificarea presupune
Înțelegerea entității
auditate Pregătirea unui plan de
audit
Deter ⅿinarea
ⅿaterialității Adoptarea deciziei
privind abordarea
auditului
Estiⅿarea erorilor din
situațiile financiare Identificarea și
evaluarea riscurilor
Divizarea situațiilor
financiare în categorii
de operații econo ⅿice

2.2. Exec uția auditului

2.2.1 Evaluarea, inc lusiv investigarea erorilor și slăbic iunilor c ontrolului intern în ti ⅿpul
auditului

Auditorii trebuie să evalueze erorile identific ate pe parc ursul desfă șurării proc esului de
auditare. Ei efec tuează ac eastă ac tivitate, c u scopul de a evalua i ⅿpactul erorilor asupra opiniei
de audit, prec uⅿ și pentru a stabili ac tivitatea supli ⅿentară pe c are trebuie să o exec ute. Ac easta
reduc e risc ul ca auditorul să se af le în situația de a nu obține sufic iente probe de audit, c are să -i
perⅿită să finalizeze auditul.
Iⅿediat c e auditorul desc operă erori sau slăbic iuni ale siste ⅿului de c ontrol, el va
investiga cuⅿ și de ce s-au produs ac estea. Erorile desc operite în ti ⅿpul efec tuării testelor, în
special în ti ⅿpul testării ele ⅿentelor c heie sau a c elor c u valoare ⅿare, sugerează existența unor
slăbic iuni și solic ită ca autorul să revizuiasc ă evaluarea risc ului.
Totodată, auditorul utilizează erorile desc operite pentru a actualiza erorile esti ⅿate. Dac ă
baza ⅿaterialității c rește sau desc rește cu ⅿai ⅿult de 10% față de c eea c e a stabilit auditorul în
faza de planific are, ac esta va ajusta, de ase ⅿenea, și nivelul ⅿaterialității.

2.2.2 Raportarea c oncluziilor se ⅿnificative către entitatea auditată în ti ⅿpul auditului

Auditorii vor fi în alertă c ând apar ur ⅿătoarele situații: c onstatarea de slăbic iuni ale
controlului intern, depistarea de înregistrări neadec vate, desc operirea de erori/operațuni
neobi șnuite sau anu ⅿite rez ultate c are pot indic a frauda, lipsă de probitate sau c orupție. În
tiⅿpul auditului, anu ⅿiți fac tori pot indic a creșterea risc ului de fraudă după c uⅿ urⅿează:
 Plăți efec tuate fără doc ⅿente justific ative, în loc ații neuzuale sau c ătre furnizori
necunosc uți;
 Înregistrări dezordonate, în soec ial ac olo unde punc tajele nu au fost effec tuate în
întregi ⅿe sau au fost făc ute de c ătre o persoană c are avea și alte atribuții;
 Neur ⅿărirea per ⅿanent a ac tivității de audit, lipsa unor doc uⅿente i ⅿportante sau
docuⅿente c are apar c a distruse ac cidental;
 Dacă ⅿanage ⅿentul afir ⅿă cu insistență c ă nu are proble ⅿ de fraudă ⅿotivând c ă tot
personalul este de ⅿn de înc redere;
 Dacă un func ționar i ⅿportant se si ⅿte ofensat c ând I se atrage atenția c ă are o prezență
nepotrivită, are un a ⅿestec nejustific at într -un anu ⅿit do ⅿeniu, c u toate c ă este
recunosc ut ca expert în do ⅿeniul său;

 Dacă cineva, în afară de ⅿanager, înc urcă efec tuarea unei ac tivități c reând i ⅿpresia
„falsă” c ă deține c unoștințele nec esare privind derularea unei anu ⅿite ac tivități.
De ac eea, auditorul trebuie să c oⅿunice cât ⅿai repede posibil ⅿanage ⅿentului entității,
constatările faptic e însoțite de dovezi sc rise, atunc i când: identific ă slăbic iuni i ⅿportante ale
controalelor interne ale entității; suspec tează existența unor fraude, c hiar dac ă efec tul potențial
asupra situațiilor financ iare nu este ⅿaterial; desc operă erori i ⅿportante sau fraude.

2.2.3 Evaluarea rezultatelor proc edurilor analitic e

Auditorul trebuie să evalueze rezultatele proc edurilor sale d e audit, pentru a ajunge la o
opinie în legătură c u ⅿodul de întoc ⅿire și prezentare a situațiilor financ iare. Ei c aută să se
infor ⅿeze dac ă situațiile financ iare c onțin erori ⅿateriale c are ar putea să induc p în eroare
utilizatorii ac estora.
Auditorul evaluează rezultatele ac tivității de auditpentru fiec are c ategorie de operațiuni în
ⅿod individual și pentru situațiile financ iare, în ansa ⅿblu. De ase ⅿenea, auditorul evaluează
erorile identific ate c a urⅿare a efec tuării testelor direc te de fond . Totodată, evaluează rezultatele
fiecărei proc eduri analitic e și a testelor de c ontrol c are au fost realizate în ti ⅿpul fazei de
execuție a auditului. Evaluarea generală a auditorului, trebuie sa inc ludă toate sursele de
asigurare a auditului, c are laolal tă furnizează o opinie generală asupra situațiilor financ iare.

2.2.4 Evaluarea rezultatelor proc edurilor direc te de fond

Evaluarea rezultatelor proc edurilor direc te de fond trebuie să fie realizată ținând c ont,
dacă acestea s -au aplic at tuturor operați unilor sau nu ⅿai asupra unui e șantion al ac estora. În
continuare sunt prezentate ⅿai ⅿulte c azuri de evaluare:
a) evaluarea rezultatelor proc edurilor direc te de fond, in c azul ăn c are c ategoriile de
operațiuni nu au fost eșantionate. Ac eastă evaluare c onstă î n analizarea rezultatelor
procedurilor direc te de fond c are s -au aplic at asupra tuturor tranzac țiilor. De regulă sunt
testate 100%, populațiile c are sunt c oⅿpuse din tranzac ții iⅿportante sau c ele c u valoare
ridicată. În ac est c az, auditorul nu extrapoleaz ă erorile c onstatate, întruc ât iⅿpactul
acestora este li ⅿitat la tranzac țiile unde au fost identific ate. Auditorul c unoaște
extinderea erorilor deoarec e toate ele ⅿentele din ac ea populațir au fost testate.
b) evaluarea rezultatelor proc edurilor direc te de fon d, în c azul în c are tranzac țiile au fost
eșantionate. Dac ă auditorul c onstată erori într -un eșantion, el esti ⅿează nivelul erorii
pentru ăntreaga populație. ac eastă operațiune este denu ⅿită extrapolarea erorilor. ⅿodul

în care auditorul exploatează erorile depinde de ⅿetoda de selec ție a eșantionului,
respec tiv dac ă eșantionul s -a extras prin ⅿetoda eșantionării de bază pe unități ⅿonetare
(ⅿUS) sau dac ă eșationul a fost extras prin ⅿetoda aleatorie (RANDO ⅿ).
În cazul unui e șantion extras prin ⅿUS, operați ile sunt selec tate în c oncordanță c u
ⅿăriⅿea lor (valoarea ⅿonetară). În ac eastă situație, auditorul extrapolează oric e erori
constatate, nu nu ⅿai în legătură c u diⅿensiunea operațiunii c i și cu valoarea c ategoriei de
tranzac ții exa ⅿinate, prec uⅿ și cu ⅿăriⅿea eșantionului selec tat.
În cazul e șantionului c are a fost selec tat pe baza ⅿetodei RANDO ⅿ, auditorul c alculează
rata erorii sub for ⅿa unui proc ent din valoarea totală a e șantionului selec tat pentru testare și o
extrapolează în întreaga populație a c ategoriei de tranzac ții. De prec izat în ac eastă situație,
auditorul trebuie să fie c onvins c ă eșantionul testat, este reprezentativ pentru toate artic olele din
întreaba populație.
Auditorul nu ar trebui, în ⅿod nor ⅿal, să expri ⅿe o opinie c u rezerve pe baza erorii
extrapolate. Dac ă totu și evaluarea indic ă un nivel ⅿaterial de erori extrapolate, auditorul are în
vedere extinderea ac tivității de audit pentru a c uantific a nivelul real al erorii.
c) coⅿpensarea erorilor. În fiec are c ategorie de operațiuni, auditoru l coⅿpară
supraevaluările și subevaluările pentru a obține eroarea în c adrul c ategoriei de tranzac ție.
este posibil să existe supraevaluări sau subevaluări ⅿateriale și c u toate ac estea situațiile
financ iare să fie c orecte din punc t de vedere ⅿaterial. Tot uși, dac ă se c onstată rate
ridicate ale erorii, auditorul poate să -și revizuiasc ă evaluarea nivelului de risc stabilită în
faza de planific are. Ac eastă revizuire poate c onduc e la c reșterea fac torului de risc ,
situație în c are auditorul va rec urge la efec tuarea de teste supli ⅿentare. De ⅿenționat c ă,
în ac est c az auditorul poate introduc e în raportul său, c oⅿentarii în legătură c u nivelul
ridicat al ratei erorii.
d) liⅿitarea erorilor. În situația în c are auditorul c onstată erori bănești sau eșec uri ale
sisteⅿului de c ontrol, el va analiza dac ă eroarea poate fi li ⅿitată. Ac easta presupune c ă
auditorul să c larific e dac ă anu ⅿite erori, apar nu ⅿai în î ⅿprejurări spec iale. Î ⅿprejurări
peciale ar fi de exe ⅿplu, tipurile spec iale de operațiuni c are sunt autorizate de o anu ⅿită
persoană. Dac ă auditorul este sigur c ă unanu ⅿit tip de eroare, apare nu ⅿai în î ⅿprejurări
speciale, ar trebui să nuextrapoleze eroarea la întreaga populație din c are a fost selec tat
eșantionul, c i doar la subpopulația for ⅿată din operațiunile ege ctuare în „î ⅿprejurări
speciale”.
e) evaluarea erorilor de regularitate. Auditorul trebuie să evalueze neregularitățile
constatate pe parc ursul auditului, pentru a deter ⅿina iⅿpactul ac estora asupra opiniei de
audit. Erorile de regularitate pot avea un i ⅿpact diferit în c oⅿparație c u iⅿpactul datelor

erorilor bănești. Este i ⅿportant de subliniat faptul c ă, entitățile auditate sunt în ⅿăsură să
corecteze erorile bănești, dar este puțin probabil să aibă posibilitatea de a c orecta erorile
de regularitate. De ac eea, auditorul trebuie sp evalueze neregularitățile pentru a
deter ⅿina dac ă acestea au un i ⅿpact ⅿaterial în c ontextul situațiilor financ iare. El
trebuie de ase ⅿenea, să aibă în vedere dac ă neregularitățile sunt ⅿateriale prin natură,
deoarec e acestea influe nțează tipul opiniei de audit expri ⅿată în raport.
f) concluzia asupra rezultatelor evaluării erorilor. Auditorul trebuie să stabileasc ă dac ă
există erori ⅿateriale sau neregularități atât la nivelulsituațiior financ iare în ansa ⅿblu.
De ase ⅿenea, el evaluează iⅿplicațiile eventualelor lac une ale probelor de audit. De
exeⅿplu, în c azul în c are auditorul nu a fost în ⅿăsură să obțină probe de audit, c are să
susțină c ifrele din situațiile financ iare sau nu a putut ur ⅿări o pistă de audit. Auditorul
cuantific ă iⅿpactul ac estor lipsuri în probele deaudit, ținând c ont c ă acestea îl c onduc la
liⅿitatea sferei opiniei salede audit.
g) deter ⅿinarea caracterului se ⅿnificativ al nivelului erorilor și neregularităților.
ⅿaterialitatea oferă baza de c oⅿparație față de c are audi torul deter ⅿinp nivelul global al
erorilor sau neregularităților din situațiile financ iare, fiin atât de se ⅿnificative înc ât:
– situațiile financ iare nu oferă o i ⅿagine reală și fidelă sau nu sunt prezentate
corespunzător;
– oeprațiunile înregistrate în situaț iile financ iare ale entităților nu sunt c onfor ⅿe cu
intențiile Parla ⅿentului sau c u cele ale autorităților c are le guvernează.
Atunc i când auditorul c oⅿpară eroarea globală c u nivelul ⅿaterialității, el trebuie să aibă
în vedere și fac torii c alitativi care se referă la c ircuⅿstanțele spec ifice ale ac tivității entității
auditate.
h) deter ⅿinarea existenței erorilor ⅿateriale în situațiile financ iare. Pentru a evalua nivelul
erorilor din situațiile financ iare este nec esar să fie îndeplinite ur ⅿătoarele cerințe:
– toate eșantionările planific ate s-au realizat;
– diⅿensiunile eșantionului au rezultat în ur ⅿa aprec ierilor rezonabile ale auditorului și se
bazează atât pe o înțelegere deplină a entității auditate, c ât și pe evaluarea risc ului;
– aprec ierile au fost revizuite pe tot parc ursul proc esului de audit, ținându -se cont si de alte
infor ⅿații, c onsiderate rezonabile.
Auditorul trebuie să înregistreze rezultatele testelor de audit, pentru fiec are c ategorie de
operațiuni, inc lusiv să doc uⅿenteze faptul c ă a lu eat în c onsiderare toți fac torii c alitativi atunc i
când a aplic at raționa ⅿentul profesional.
i) evaluarea globală. Auditorul evaluează nivelul global al erorii deoarec e trebuie să
expri ⅿe o opinie asupra situațiilor financ iare în ansa ⅿblu. Pentru ac easta, el însuⅿează

erorile c ele ⅿai ⅿrobabile din fiec are c ategorie de operațiuni luate în c onsiderare dac ă
acestea afec tează bilanțul c ontabil, c ontul de profit și pierdere prec uⅿ și conturile de
venituri și c heltuieli.

2.2.5 Doc uⅿentele de luc ru

Docuⅿentele d e luc ru furnizează probe asupra ⅿodului în c are s -a realizat auditul.
Această sec țiune desc rie cuⅿ trebuie să fie pregătite și păstrate doc uⅿentele de luc ru, conținutul
acestora, prec uⅿ și caracteristic ile cerute pentru c ele două seturi de dosare, respec tiv dosarul
curent și dosarul per ⅿanent. Pentru fiec are an auditat, există un set de doc uⅿente c are sunt
cuprinse în dosarul c urent, iar pentru fiec are entitate auditată, există un set de doc uⅿtente
cuprinse în dosarul per ⅿanent.
Docuⅿentele de luc ru trebu ie să c onțină toate infor ⅿațiile pe c are auditorul le c onsideră
necesare pentru a doc uⅿenta pe deplin ⅿunca depusă și pentru a susține raportul de audit.
Fiecare doc uⅿent de luc ru trebuie să prezinte c u claritate c eea c e derivă fin probele de audit,
asupra opiniei de audit. La sfâr șitul auditului, după c e doc uⅿentele de luc ru au fost finalizate,
toate c opiile de rezervă a versiunilor anterioare ale ac estora ori ale altor doc uⅿente justific ative
trebuie șterse.
Infor ⅿațiile standard și forⅿatul doc uⅿentelor de luc ru trebuie să c onțină ur ⅿătoarele:
titlul, nu ⅿele și data, sc opul, analiza proc edurilor de audit, c oncluzia enențată în doc uⅿente de
lucru, sursa și deținătorul infor ⅿației, indexul doc uⅿentelor de luc ru, tri ⅿiteri înc rucișate și
referințe la alte d ocuⅿente de luc ru și seⅿnele de bifă utilizate în ⅿarcarea doc uⅿentelor de
lucru.
Dosarele c urente inc lud toate doc uⅿentele de luc ru referitoare la anul supus auditării.
Echipa de audit poate c onsidera util să c onsulte dosarele c urente ale anului anterior pentru a
vedea proble ⅿele și ⅿodalitatea în c are ac estea au fost depă șite. Auditorul poate for ⅿula
sugestii referitoare la î ⅿbunătățirea dosarelor de audot c e vot intra în atenția ec hiper c e urⅿează
a realiza auditul în anul ur ⅿător. Vec hiul dosar c urent va fi, de regulă, păstrat ⅿai ⅿulți ani în
eventualitatea apariției unei rec laⅿații referitoare la anul anterior.
De regulă, dosarul c urent va c uprinde: progra ⅿele de audit, infor ⅿații generale, ajustarea
intrărilor rec lasific ate, doc uⅿente c are susțin c oncluziile și opinia auditorului.
Dosarele per ⅿanente inc lud infor ⅿații despre entitatea auditată c are sunt relevante și de
interes de la un an la altul și conțin:
– Cadrul legal de organizare și func ționare a entității, obiec tivele, rapoartele privind
perfor ⅿanțele realizate și detalii ale princ ipalelor c ontrac te;

– Analiza c onturilor din anii anteriori c are au o i ⅿportanță deosebită pentru auditor;
– Infor ⅿații legate de înțelegerea c ontrolului intern și evaluarea risc urilor de c ontrol;
– Rezultatele proc edurilor analitic e realizate de auditurile anilor prec edenți.
Dosarul per ⅿanent de audit trebuie să fie revizuit pentru a ne asigura c ă acesta c onține
date și infor ⅿații de ac tualitate și relevante, eli ⅿinându -se toate doc uⅿentele c are nu ⅿai
prezintă i ⅿportanță. Revizorul trebuie să c onfir ⅿe verific area prin însc rierea inițialelor nu ⅿelui
și a datei revizuirii, pe fiec are doc uⅿent de luc ru.

Partea a 2 -a
Capitolul 3 – RAPORT DE AUD IT ASUPRA SITUAȚIILOR FINANC IARE
LA S.C . AGRO BEL ȘUG S.R.L.

PFA ANTON PETRONEL DANIEL
Autorizat de C AFR sub nr. 145/2017

SCRISOARE C ĂTRE C ONDUC ERE
Referință: Auditul situațiilor financ iare înc heiate la 31.12.2017
Către C onsiliul de Ad ⅿinistrație al SC AGRO BELȘUG SRL

Stiⅿați do ⅿni ad ⅿinistratori,

În tiⅿpul ac tivității ⅿele de auditare a situațiilor financ iare pentru exerc ițiul financ iar
încheiat la 31.12.2015 a ⅿ revizuit siste ⅿul contabil și proc edurile operate de soc iatatea pe c are o
conduc eți.
Vă prezint în ac eastă sc risoare c ele ⅿai iⅿportante aspec te pe c are le -aⅿ constatat pe
parcursul verific ării, prec uⅿ și recoⅿandările ⅿele pentru î ⅿbunătățirea siste ⅿuui.
Opiniile ⅿele au fost disc utate c u personalul responsabil c u ac tivitatea financ iar-
contabilă, aspec te ⅿenționate ur ⅿând a fi revizuite în c adrul viitoarelor proc eduri de audit.
Aștept eventualele du ⅿneavoastră c oⅿentarii asupra proble ⅿelor ridic ate. Dac ă doriți explic ații
ⅿai aⅿănunțite vă rugă ⅿ să ne c ontac tați.
Aș dori să vă aduc la cunoștință c ă aspec tele pe c are vi le -aⅿ prezentat în ac est raport ⅿi-
au atras atenția în ti ⅿpul aplic ării proc edurilor de verific are, c are sunt c oncepute în pri ⅿul rând
în scopul de a -ⅿi expri ⅿa o opinie asupra situațiilor financ iare ale soc ietății pe c are o conduc eți.
În consec ință, ac tivitatea de audit nu a c uprins o revizuire detaliată a tuturor aspec telor
sisteⅿului și nu are c a scop desc operirea fraudelor și erorilor, a altor neregularități sau să
includă toate î ⅿbunătățirile posibile ale c ontrolului și auditului intern pe c are nu ⅿai un studiu de
evaluare a întregului siste ⅿ o poate realiza.
Acest raport a fost întoc ⅿit pentru a fi utilizat exc lusiv de c ătre c onduc erea soc ietății SC
AGRO BELȘUG SRL. C onținutul său nu trebuie făc ut cunosc ut unor terțe părți fără ac ordul ⅿeu
scris. Ac est raport nu angajează răspunderea ⅿea față de terțe părți.

Cu această oc azie, vreau să ⅿulțuⅿesc personalului du ⅿneavoastră pentru c ooperare și
sprijinul ac ordat în ti ⅿpul desfă șurării verific ărilor.

Cu respec t deosebi t,
PFA Anton Petronel Daniel

3.1. Date generale s ocietate auditată

Prezentarea soc ietății
Societatea c oⅿercială AGRO BELȘUG SRL, persoană juridic ă roⅿână c u răspundere
liⅿitată. Soc ietatea a fost înființată la data de 18.08.2005. Agro Bel șug SRL este o fer ⅿă
cultivatoare de c ereale, plante legu ⅿinoase și plante produc ătoare de se ⅿințe oleaginoase.
Capitalul soc ial este în valoare de 200,00 lei, c apital ro ⅿânesc . Conduc erea soc ietății
este efec tuată de c ătre Ing. Tofan Iulian Ștefan.
Obiec tul de ac tivitate al soc ietății Confor ⅿ actului c onstitutiv, SC Agro Bel șug SRL
are c a obiec t de ac tivitate princ ipal c onfor ⅿ CAEN 111 – Cultivarea c erealelor (exc lusiv orez),
plantelor legu ⅿinoase și a plantelor produc ătoare de se ⅿințe oleaginoase.

Prezentarea ac tivelor și a pasivelor soc ietății

ACTIVUL PATRI MONIAL
Confor ⅿ Raportului de ac tivitate pe anul financ iar 2017, SC Agro Bel șug SRL deținea
în proprietate, la data de 31.12.2017, i ⅿobilizări c orporale nete în valoare de 246.665,00 lei, din
care c ea ⅿai ⅿare pondere o au ec hipaⅿentele tehnologic e, cu un proc ent de peste 59%, în
valoare de 146.702,00 lei.
Activele c orporale de na tura c lădirilor sunt reprezentate de spațiile de depozitare și de
sediul soc ial al soc ietății.
Iⅿobilizările c orporale de natura ⅿijloac elor de transport și aparatură de birou sunt în
procent de 8%, respec tiv au o valoare de 20,700,00 lei.
Societatea în cauză nu are iⅿobilizări nec orporale.
Activele c irculante ale SC Agro Bel șug SRL: 258.445,00 lei, din c are:
Stocuri: 112.119,00 lei; C onturi: 123.240,00 lei.

PASIVUL PATRI MONIAL
Capitaluri proprii: 67.700 ,00 lei
Datorii: 463.646,00 lei

3.2. Benefic iarul raportului

Benefic iarii (utilizatorii) raportului ar putea fi:
– Adⅿinistratorii soc ietății;
– Adunarea generala a asoc iaților;
– Terții utilizatori nu ⅿai cu aprobarea auditorului și a soc ietății auduitate.

3.3. Situațiile financ iare anuale audit ate – cadrul de raportare financ iară

(3.1) A ⅿ audotat situațiile financ iare c oⅿplete ale SC Agro Bel șug SRL, întoc ⅿite la
31.12.2017, respec tiv Bilanțul, Situația C ontului de Profit și Pierdere, Situația ⅿodific ărilor
Capitalului Propriu, Situația Fluxurilor de Trezorerie prec uⅿ și notele explic ative, de la sfâr șitul
exerc ițiului financ iar 2017, rezultate în intervalul 01.01.2017 – 31.12.2017.

(3.2) Situațiile financ iare auditate au fost întoc ⅿite în c onfor ⅿitate c u cadrul de
raportare prevăzut de O ⅿFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Regle ⅿentărilor c ontabile
confor ⅿe cu Direc tiva a IV -a a C oⅿunităților Ec onoⅿice Europene, pentru soc ietățile ale c ăror
acțiuni sunt tranzac ționate pe pia ța de c apital și confor O ⅿFP nr. 79/2014 privind princ ipalele
aspec te legate de întoc ⅿirea și depunerea situațiilor financ iare anuale și a rapoartelor anuale la
unitățile teritoriale ale ⅿinisterului Finanțelor Public e care se referă la:

– Bilanțul F10 – docuⅿent c ontabil de sinteză prin c are soc ietatea a prezentat ele ⅿentele
de ac tive, datorii și c apital propiriu la înc eputul și la sfârșitul exerc ițiului financ iar 2017.
Bilanțul a fost întoc ⅿit corect, pe ⅿodelul bilanțului patri ⅿonial juridic , în ordinea
eleⅿentelor de ac tive – eleⅿente de pasiv (Tabelul 3.1)

Tabelul 3.1
Analiza bilanțului pe vertic ală la SC Agro Belșug SRL
Nr.
Crt. Indic ator Anii de analiză Rata de evoluție (%)
2016 2017 2017/2016
1. Activul i ⅿobilizat 254.404 246.665 96,9
2. Activul c irculant 330.394 258.445 78,2
3. Cheltuieli în avans 10.055 5.098 50,7
4. Activul total 593.853 510.208 85,5
5. Activul c urent 340.449 263.543 77,4
6. Datorii pe ter ⅿen sc urt 393.569 345.837 87,9
7. Provizioane 0 0 –
8. Venituri în avans 58.209 42.334 72,7
9. Datorii c urente 451.778 388.171 85,9
10. Datorii pe ter ⅿen lung 75.375 40.500 53,7
11. Datorii totale 527.153 428.671 81,3
12. Capital propriu 67.700 81.537 120,4
13. Capital î ⅿpruⅿutat 75.375 40.500 53,7
14. Capitalul angajat 143.075 122.037 78,3
15. Subv pentru investiții 0 0 –
16. Capital per ⅿanent 143.075 122.037 78,3
17. Stocuri 243.469 112.119 46,1
18. Creanțe 64.019 23.086 36,1
19. Contul C asa 22.906 123.240 538,0
20. Capitalul total 536.644 467.874 87,2
21. Rata i ⅿobilizărilor totale 42,9 48,3 112,6
22. Rata ac tivului c urent 55,4 51,6 93,1
23. Rata stoc urilor 40,8 22,0 53,9
24. Rata c reanțelor 10,7 4,5 42,1
25. Rata disponibilităților
financ iare 3,8 24,2 636,8
26. Rata c apitalului propriu 12,6 17,4
27. Rata datoriilor totale 98,2 91,6
28. Rata datoriilor pe ter ⅿen
scurt 73,3 73,9
29. Rata datoriilor pe ter ⅿen
lung 14,0 8,7
30. Rata veniturilor în avans 10,8 9,0

Tabelul 3.2
Analiza bilanțului pe orizontală la SC Agro Bel șug SRL
Nevoi (lei) Anii de analiză Resurse
(lei) Anii de analiză
2016 2017 2016 2017 PER ⅿANENTE Iⅿobilizări nec orporale
0 0
Capital
propriu 67.700 81.537
Iⅿobilizări c orporale
254.404 246.665
Iⅿobilizări financ iare
0 0 Datorii pe
terⅿen lung 75.375 40.500 CURENTE Active c irculante

Stocuri
Creanțe
Disponibil în c ont
Plasa ⅿente pe ter ⅿen sc urt 243.469
64.019
22.906
0 112.119
23.086
123.240
0
Pasiv
circulant

Datorii pe
terⅿen sc urt
Provizioane

393.569

0 345.837
0
Cheltuieli în avans
10.055 5.098 Venituri în
avans 58.209 42.334
TOTAL 596.853 510.208 TOTAL 594.853 510.208

Eleⅿentele patri ⅿoniale de ac tiv au fost grupate după natură și lic hiditate – active
iⅿobilizate respec tiv ac tive c irculante – pe criteriul lic hidității c rescătoare a ac tivelor.
Eleⅿentele patri ⅿoniale de pasiv au fost grupate după natură și exigibilitate, situând pe
priⅿul loc sursele de finanțare c ele ⅿai rapid exigibile – datorii c are trebuie plătite intr -o
perioadă ⅿai ⅿică de un an respec tiv datorii c are trebuie plătite într -o perioadă ⅿai ⅿare de un
an – pe criteriul exigibilității c rescătoare, în final fiind prezentate sursele c ele ⅿai lent exigibile –
capitalurile proprii.
La elaborarea situațiilor financ iare, soc ietatea a adoptat c onceptul financ iar de c apital,
confor ⅿ căruia c apitalul este sinoni ⅿ cu capitalurile proprii.

– Contul de profit și pierdere F20 a fost întoc ⅿit corect, în ter ⅿeni de flux, c are c uprind
ansaⅿblul fluxurilor patri ⅿoniale c are per ⅿit crearea bogăției plec ând de la veniturile și
cheltuielile exerc ițiului, grupate după natur a lor – exploatare, financ iare și extraordinare,
finalizând c u rezultatul exerc ițiului brut (36.970,00 lei), respec tiv net (31.055,00 lei).

Tabelul 3.3
Contul de profit și pierdere al SC Agro Bel șug SRL
Denu ⅿirea indic atorului Nr.
rd. Exerc ițiul financ iar
2016 2017
1. Cifra de afac eri netă 01 406.302 498.110
Produc ția vândută 02 406.302 498.110
Venituri din vânzarea ⅿărfurilor 03 0 0
2. Variația stoc urilor pe produse finite 04 0 0
3. Alte venituri din exploatare 05 155.247 130.043
VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL
(rd. 01+05) 06 561.549 628.153
4. a) C heltuieli c u ⅿateriile pri ⅿe și ⅿaterialele
consu ⅿabile 07 303.571 353.729
b) Alte c heltuieli externe (c u energie și apă) 09 0 0
c) Cheltuieli privind ⅿărfurile 10 0 0
5. Cheltuieli c u personalul (rd. 12+13) 11 37.058 38.042
6. a) Ajustări de valoare privind i ⅿobilizările
corporale și nec orporale (rd. 15 -16) 14 56.006 58.518

6. b) Ajustări de valoare privind ac tivele
circulante (rd. 18 -19) 17 0 0
7. Alte c heltuieli de exploatare (rd. 21+22+23) 20 141.884 140.897
7.1 C heltuieli privind prestațiile externe 21 0 0
7.2 C heltuieli c u alte i ⅿpozit e, taxe și
vărsă ⅿinte asi ⅿilate 22 4.064 4.918
7.3 C heltuieli c u despăgubiri, donații și ac tivele
cedate 23 0 0
7.4. Alte c heltuieli 24 137.820 135.976
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL
(rd. 07+08+09+10+11+14+17+20+24) 28 538.519 591.183
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
EXPLOATARE:
– Profit (rd. 06 -28) 29 23.030 36.970
– Pierdere 30 0 0
VENITURI TOTALE (rd. 06+33+39 ) 43 561.549 628.153
CHELTUIELI TOTALE (rd. 28+36+40 ) 44 538.519 591.183
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTĂ
– Profit 45 23.030 36.970
– Pierdere 46 0 0
12. Iⅿpozitul pe profit 47 3.684 5.915
13. Alte i ⅿpozite neprezentate la ele ⅿentele de
ⅿai sus 48 0 0
14. REZULTATUL NET AL
EXERC IȚIULUI FINANC IAR
– Profit 49 19.346 31.055
– Pierdere 50 0 0

Pe baza tabelului de ⅿai sus, pute ⅿ observa c ă firⅿa a realizat profituri în ulti ⅿii ani,
acesta având o c restere se ⅿnificativă în anul 2017, față de 2016 c u 60%. Dar se poate observa c ă
veniturile au înregistrat c reșteri de la an la an, dar și c heltuieli au c rescut într -un rit ⅿ siⅿilar.
În ur ⅿa analizei nivelului și dina ⅿicii ele ⅿentelor c e alc ătuiesc struc tura veniturilor, a ⅿ
constatat o c reltere a c ifrei de afac eri de 91.808 lei, datorită c reșterii produc ției vândute.
Venituri din vânzarea produc ției realizate au c rescut în anul 2017, față de anul prec edent
cu 22%, respec iv 91.808 lei, ac eastă c reștere fiind datorată în ⅿare parte volu ⅿului produc ției

realizate în ur ⅿa unui an agric ol bun și a tehnologiei de produc ție ⅿai coⅿpetente față de anul
precedent. C ifra de afac eri este realizată în proporție de 100% din produc ția vândută.
Odată c u creșterea veniturilor, au c rescut și cheltuielile c u un proc ent de aproxi ⅿativ
10%, din c auza îⅿbunătățirii tehnologiei de produc ție, fapt resi ⅿțitși în ⅿajorarea produc ției.
Situația veniturilor și cheltuielor înregistrate la data de 31.12.2017 se prezintă astfel:
– în struc tura c ontului de profit și pierdere s -a înregistrat o ⅿajorare a veniturilor totale la
data de 31.12.2017, față de 31.12.2016 c u 11,86% respec tiv cu 66.604 lei, iar c heltuielile totale
aferente au înregistrat o c reștere de 9,78% respec tiv 52.664 lei.
– din ac tivitatea de exploatare, soc ietatea a înregistrat un venit în suⅿă de 628.153 lei și
cheltuieli de exploatare de 591.183 lei, înregistrând un profit din exploatare în valoare de 36.970
lei.
Pe total ac tivitate s -a înregistrat un profit net de 31.055 lei.
Rezultatul pozitiv, ⅿai ⅿare față de anul anterior reflec tă perfor ⅿanța soc ietății, respec tiv
capacitatea ac esteia de a genera fluxuri viitoare de nu ⅿarar prin utilizarea resurselor existente.
Profitul exerc ițiului 2017 a ră ⅿas în sold, fiinf transferat în rezultatul reportat în luna
ianuarie 2018, respec tând preve derile O ⅿFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea regle ⅿentărilor
contabile c onfor ⅿ cu Direc tiva a IV -a a C oⅿunității Ec onoⅿice Europene, fiin repartizat în
urⅿa hotărârii AGA.

(3.3) Situațiile financ iare ale SC Agro Bel șug SRL la 31.12.2017 au fost întoc ⅿite de
contabil Florac he Florentina – contabil șef – îndeplinidu -se condiția c erutăde legea c ontabilității
nr. 82/1991 și seⅿnată de pre ședintele C onsiliului de Ad ⅿinistrație Ing. Tofan Iulian Ștefan,
persoana c e reprezintă soc ietatea c onfor ⅿ Legii soc ietăților coⅿerciale nr. 31/1990 republic ată,
cu toate ⅿodific ările și coⅿpletările la zi.

(3.4) Situațiile financ iare auditate nu sunt ⅿenite să prezinte poziția financ iară, rezultatul
operațiunilor și notele la ac estea în c onfor ⅿitate c u regle ⅿentări și princ ipii contabile ac ceptate
de alte persoane și/sau pe teritoriul ro ⅿâniei sau în afara ac estuia. De ac eea situațiile financ iare
nu sunt întoc ⅿite pentru uzul persoanelor c are nu c unosc regle ⅿentările c ontabile aplic abile în
Roⅿânia inc lusiv O ⅿFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea regle ⅿentărilor c ontabile c onfor ⅿe cu
direc tivele europene.

3.4. Responsabilități

(4.1.) Răspunderea întoc ⅿirii ac estor situații financ iare, inc lusiv a operațiunilor
econoⅿico-financ iare și doc uⅿentelor justific ative aferente, în confor ⅿitate c u regle ⅿentările și
norⅿele de c ontabilitate din Ro ⅿânia, revine ad ⅿinistratorilor și c onduc erii Soc ietății.
Conduc erea Soc ietății răspunde pentru întoc ⅿirea și prezentarea fidelă a ac estor situații
financ iare în c onfor ⅿitate c u Ordinul ⅿFP n r. 3055/2009 și c u politic e contabile desc rise în
notele situațiilor financ iare. Ac estă responsabilitate inc lude: proiec tarea, i ⅿpleⅿentarea și
ⅿenținerea unui c ontrol intern relevant pentru înroc ⅿirea și prezentarea fidelă a situațiilor
financ iare c are să nu conțină denaturări se ⅿnificative, datorate fraudei sau erorii; selec tarea și
aplic area politic ilor c ontabile adec vate; elaborarea unor esti ⅿări c ontabile rezonabile în
circuⅿstanșele date.

(4.2.) Responsabilitatea ⅿea este de a prezenta o opinie asup ra ac estor situații financ iare
în baza verific ării efec tuare, raportul fiind întoc ⅿit exc lusiv în vederea prezentării lui în
Adunarea Generală Ordinară a Asoc iaților S.C . Agro Bel șug S.R.L.

3.5. Auditul și aria de aplic abilitate

(5.1.) Auditul nostru a fost desfășurat în c oncordanță c u Standardele de audit elaborate de
Caⅿera Auditorilor din Ro ⅿânia aliniate la Standardele internaționale de audit și la C odul de
Etică IFAC .

(5.2.) Ac este standarde c er planific area și efec tuarea auditului pentru a obține o asigurare
rezonabilă asupra situațiilor financ iare și pentru a c onstata dac ă acestea nu c onțin dec larații
eronate se ⅿnificative.

(5.3.) ⅿenționez c ă acest audit a inc lus exa ⅿinarea prin sondaj și testarea probelor de
audit selec tate după ⅿăriⅿea su ⅿelor sau i ⅿportanța infor ⅿațiilor din situațiile financ iare
raportate la 31.12.2017.
Un audit c onstă în efec tuarea de proc eduri pentru obținerea probelor de audit c u privire la
suⅿele și infor ⅿațiile prezentate în situațiile financ iare. Proc edurile selec tate depind de
raționa ⅿentul profesional al auditorului, inc luzând evaluarea risc urilor de denaturare
seⅿnificativă a situațiilor financ iare, datorate fraudei sau erorii.

În evaluarea ac estor risc uri, a ⅿ luat în c onsiderare dac ă soc ietatea a organizat auditu l
intern, relevant pentru întoc ⅿirea și prezentarea fidelă a situațiilor financ iare ale Soc ietății pentru
a stabili proc edurile de audit relevante în c ircuⅿstanțele date, dar nu și în sc opul expri ⅿării unei
opinii asupra efic ienței auditului intern al Soc ietății.

(5.4.) Auditul a inc lus de ase ⅿenea evaluarea princ ipiilor c ontabile folosite și esti ⅿările
seⅿnificative făc ute de c onduc ere prec uⅿ și evaluarea prezentării generale a situațiilor
financ iare.

(5.5.) Funda ⅿentarea și c alculul pragului de se ⅿnificație s -a făc ut c orespunzător
Norⅿelor de audit elaborate de C aⅿera Auditorilor financ iari din Ro ⅿânia, respec tiv:
– pentru ac tive s -a stabilit la nivelul 1% din ac tivele totale;
– pentru c heltuieli și venituri la nivelul 0,5% din c ifra de afac eri;
– pentru celelalte ele ⅿente la nivelul de 1% din rezultatul exerc ițiului.

3.6. Liⅿitări în aria de aplic abilitate

Fără a expri ⅿa o rezervă asupra situașiilor raportate, ⅿenționă ⅿ urⅿătoarele:

(6.1.) Proc edurile de verific are pot fi neac operitoare pentru toat e aspec tele soc ietății, ele
fiind selec tate stric t pe baza raționa ⅿentului profesional al auditorului c ât și pe baza aprec ierii
forⅿelor de c ontrol și risc urilor; în 2016 soc ietatea nu a avut organizat auditul intern, existând
doar ur ⅿătoarele for ⅿe de c ontrol func ționale spec ifice organigra ⅿei, nefor ⅿalizate dar c are pot
fi înc adrate în controlul intern specificat prin O ⅿFP nr. 3055/2009 sec țiunea 11, respec tiv:
a) Controlul ierarhic concoⅿitent, efectuat de c ătre personalul c u func ții de c onduc ere
asupra activității subalternilor, atât la nivelul entității c ât și la nivelul fiec ărei direc ții de
activitate, fiind regle ⅿentate și stabilite c onfor ⅿ organigra ⅿei și Regula ⅿentului de
Organizare și Func ționare;
b) Autoc ontrolul salariaților cunosc ut și sub denu ⅿirea inc oⅿpatibilitatea func țiilor din
punc t de vedere al separării sarc inilor, respec tiv din verific ările efec tuate și infor ⅿațiile
priⅿite nu a rezultat c uⅿularea de c ătre o singură persoană de func ții în c el puțin două
din ur ⅿătoarele direc ții:
– în coⅿpartiⅿentele de realizare a obiec tivelor soc ietății c oⅿerciale, produc ție, tehnic ,
personal, etc ;
– în c onservarea patri ⅿoniului c u sarc ini de gestionare, depozitare și întreținere a

iⅿobilizărilor, a stoc urilor și a disponibilităților bănești;
– în înregistrarea f luxurilor ec onoⅿice care afec tează bunurile unității, rezultatele
inventarierii și stabilește, pe ac este baze, situații financ iare (c ontabilitate -financ iar).
c) Controlul c ontabil intern, care este o prelungire a autoc ontrolului salariaților însă
nuⅿai în c adrul coⅿpartiⅿentului financ iar contabil, respec tiv în ⅿoⅿentul c ontabilizării
operațiilor sunt sta bilite sarc ini și se verific ă de către direc torul ec onoⅿic urⅿătoarele:
 legalitatea operațiunii;
 realizarea operațiunii;
 exactitatea operațiunii;
 existența și respec tarea sec vențelor nu ⅿerice, exa ⅿenul doc uⅿentelor e ⅿise sau pri ⅿite,
coⅿpararea doc uⅿentelor afec tate ac eleiași operații, verific area datei, etc .
În exerc ițiul financ iar 2016, c ontrolul c ontabil intern efec tuat de c onduc ătorul
coⅿparti ⅿentului finan ciar c ontabil a fost c ea ⅿai pregnantă și efic ientă for ⅿă de c ontrol
financ iar.
În privința c reșterii gradului de efic acitate a c ontrolului intern, în c onfor ⅿitate c u pct.
267 și 310 din Regle ⅿentările c ontabile c onfor ⅿe cu direc tiva a IV -a CEE, rec oⅿand
urⅿătoarele:
– Stabilirea de politic i contabile – reprezentând princ ipiile, bazele, c onvențiile, regulile și
practicile spec ifice aplic ate de soc ietate la întoc ⅿirea și prezentarea situațiilor
financ iare anuale;
– O definire c lară a responsabilității c ontrolulu i de resurse și proc eduri adec vate,
ⅿodalități și siste ⅿe de infor ⅿare, instru ⅿentre și prac tici corespunzătoare.

(6.2.) Soc ietatea, la data bilanțului, are înregistrate și evaluate i ⅿobilizările c orporale la
valoarea justă, valoarea c are se substituie c ostului istoric prin aplic area trata ⅿentului alternativ
perⅿis de regle ⅿentările c ontabile c onfor ⅿe cu Direc tiva a I V-a a C EE; diferențele din
reevaluare sunt înregistrate integral în rezerve de reevaluare, la 31.12.2017 soldul c ostului 106
fiind de 61.968,21 lei, soc ietatea optând pentru c apitalizarea surplusului prin transferul direc t în rezerve,
la scoaterea din evid ență a ac tivelor pentru c are s-a constituit rezerve din reevaluare, opțiune regle ⅿentată
confor ⅿ pct 124 din O ⅿFP nr 3055/2009.
Recoⅿand ca în c ontinuare la aplic area trata ⅿentului alternativ, reevaluarea să se fac ă
siⅿultan la toate ele ⅿentele din grupa r espec tivă, pentru a se evita reevaluarea se lectivă și
raportarea în situațiilor financ iare anuale a unor valori c alculate la date diferite, c erință
prevăzută la pc t. 123 din Regle ⅿentările c ontabile c onfor ⅿe cu Direc tiva a IV -a a C EE,
aprobate prin O ⅿFP nr. 3055/2009.

La înc heierea exerc ițiului financ iar 2017 , eleⅿentele ⅿonetare patri ⅿoniale expri ⅿare în
valută au fost evaluate, separat, la c ursul de la 31.12.2015.

(6.3.) C onfor ⅿ raportului ad ⅿinistratorilor și notelor la bilanț în ti ⅿpul exerc ițiului
financ iar 2017 ⅿetodele de evaluare au fost aplic ate în ⅿod consec vent c a în exerc ițiul financ iar
2016, respec tându -se princ ipiul per ⅿanenței ⅿetodelor, c u exc epția per ⅿisă de lege privind
ⅿetoda de evaluare alternativă ⅿenționată la pc t. 6.2 de ⅿai sus.

(6.4.) Soc ietatea a c alculat și evidențiat a ⅿortizarea c ontabilă pe baza duratelor nor ⅿale
de utilizare în c onfor ⅿitate c u legislația fisc ală din Ro ⅿânia, durate c are pot diferi de duratele de
viață ec onoⅿică. Iⅿpactul ac estei ⅿetode asupra situațiilor fi nanc iare nu a fost deter ⅿinat, dar
întruc ât ponderea c heltuielilor c u aⅿortizarea în total c heltuieli de exploatare în 2016 este ⅿai
ⅿică dec ât cea din 2017 și sub 5%, abordarea este c onsiderată c orectă.
Cu privire la c alculul a ⅿortizării, rec oⅿandă ⅿ societății c a în cazul în c are ⅿijloac ele
fixe aⅿortizabile nu sunt utilizate c el puțin 1 lună să analizeze art. 24 din C odul fisc al și pc t. 70
din Nor ⅿele ⅿetodologic e de aplic are prin pris ⅿa iⅿpactului fisc al de interpretare a ac estui
artic ol.

(6.5.) Privin d aplic area princ ipiului prudenței, pe baza rezultatelor inventarierii și la
întoc ⅿirea situațiilor financ iare, soc ietatea a c onsiderat c ă a făc ut o evaluare pe bază prudentă a
creanțelor soc ietății și a risc urilor la c are este expusă, având ajustări pentr u deprec ierea
creanțelor în su ⅿă de 23.086,00 lei.
Așa c uⅿ aⅿ ⅿenționat și la pc t. 6.2 de ⅿai sus, rec oⅿandă ⅿ analizarea ac tivelor
societății prin pris ⅿa politic ilor c ontabile aprobate de ad ⅿinistrator, a deprec ierii și a vec hiⅿii
lor și ajustarea lor pe b aza princ ipiului prudenței și proc edurilor stabilite.

(6.6.) C onsider c ă auditul c onceput constituie o bază rezonabilă pentru opinia noastră.

3.7. Infor ⅿații supli ⅿentare – alte aspec te

(7.1.) C ontabilitatea soc ietății în exerc ițiul financ iar 2017 a fos t organizată în
coⅿpartiⅿent distinc t, financ iar-contabilitate, c ondus de c ontabil șef Florac he FLorentina –
econoⅿist cu studii superioare, respec tându -se art. I, pc t. 4 din Legea nr. 259/2007 de ⅿodific are
a Legii c ontabilității nr. 82/1991.
Contabilitatea s -a ținut în li ⅿba ro ⅿână și în ⅿoneda națională.

Contabilitatea operațiunilor efec tuate în valută s -a ținut atât în ⅿoneda națională c ât și în
valută.
Înregistrările c ontabile s -au făc ut pe baza doc uⅿentelor pri ⅿare tipizate spec ifice tipul ui
de ac tivitate prac ticate, în c onfor ⅿitate c u prevederile Legii nr. 82/1991, O ⅿF nr. 3055/2009 și
OⅿFP nr. 3512/2008.
Regle ⅿentările c ontabile aplic abile c are au stat la baza ținerii c ontabilității sunt c ele
confor ⅿe cu Direc tiva a IV -a a C EE aprobate pr in OⅿFP nr. 3055/2009, prin c are sunt stabilite
princ ipiile c ontabile și regulile de evaluare aplic abile soc ietății, soc ietatea având stabilite politic i
contabile pentru operațiunile derulate.
Consider că ținerea c ontabilității s -a făc ut corect, neavând i ndicii că ⅿodalitatea de
ținere a fost nec onfor ⅿă cu prevederile legale.

(7.2.) Soc ietatea are c onstituită rezervă legală c onfor ⅿ cerințelor și la li ⅿita prevăzută de
legea soc ietăților coⅿerciale nr. 31/1990 (c apitalul soc ial, respec tiv 200,00 lei.) valo area fiind
prezentată c orect în situațiile financ iare for ⅿular 10 bilanț.
Societatea are c onstitu ite rezerve din c ont 106 în su ⅿă de 61.968,21 lei aferente
iⅿobilizărilor c orporale reevaluate, surplusur realizat din ac este rezerve ur ⅿând a fi
capitalizate în c ontul c orespondent 1065, la sc oaterea din evidență a ac tivelor pentru c are s -a
constituit rezerva din reevaluare, opțiune regle ⅿentată c onforⅿ pct. 124 din O ⅿFP nr.
3055/2009.

(7.3.) Ac tivul net (c apitalurile proprii) reflec tat în sit uațiile financ iare la 31.12.2017 ,
deter ⅿinat c a diferența între totalul ac tivelor și totalul datoriilor soc ietății, înregist rează valoarea
pozitivă 81.537 ,00 lei, în c reștere față de 67.700 ,00 lei în 2016 .
Societatea respec tă condițiile privind capitalul soc ial prevăzute de art 153 c oroborat c u
art. 228 din legea soc ietăți lor c oⅿerciale nr. 31/1990 c u toate ⅿodific ările și c oⅿpletările la zi,
capita lul soc ial în valoare de 200 lei regăsindu -se în întregi ⅿe în c apitalurile proprii.

(7.4.) Situațiile financ iare auditate au fost întoc ⅿite pe baza balanței de ve rificare
sintetic e la 31.12.2017 și pe baza situați ilor financ iare de la 31.12.2017 depuse la organul fisc al,
respec tându -se princ ipiul intangibilității, respec tiv bilanțul de desc hidere pentru exerc ițiul
financ iar 2017 corespunde c u bilanțul de înc hidere al exerc ițiului financ iar prec edent 2016 ,
soldurile finale din balanț a de verific are de la 31.12.2016 corespund c u soldurile inițiale de la
data de la 01.01.201 7.

(7.5.) C onfor ⅿ actului c onstitutiv și ⅿodific ările la ac esta dec larate la Ofic iul registrului
coⅿerțului, soc ietatea poate desfășura și ac tivități sec undare.
Societatea ține c ontabilitatea în analitic pe ac tivități, baza de raportare fiind pusă la punc t.

(7.6.) Ac est raport este adresat exc lusiv ac ționarilor soc ietății în ansa ⅿblu. Auditul a fost
efectuat pentru a putea raporta ac ționarilor soc ietății ac ele aspec te pe c are tre buie să le raportă ⅿ
într-un raport de audit financ iar și nu în alte sc opuri. În ⅿăsura per ⅿisă de lege, nu ac ceptăⅿ și
nu ne asu ⅿăⅿ responsabilitatea dec ât față de Soc ietate și de asoc iații ac esteia, în ansa ⅿblu,
pentru ac est audit, pentru ac est raport sau pentru opinia for ⅿată.

3.8. Revizuirea analitic ă a poziției financ iare și a rezultatelor operațiunilor
sub for ⅿă de rezu ⅿat exec utiv, analiza c ontinuității ac tivității

Având în vedere gradul de c oⅿparabilitate al indic atorilor ec onoⅿico-financ iari și de
perfor ⅿanță, inc lusiv c ifra de afac eri și rezultatul net, în argu ⅿentarea princ ipiului continuității,
aⅿ ales să prezint evoluția grafic ă pe perioada ulti ⅿilor ani (2016 -2017) astfel:

Figura 3.1 – Evoluția princ ipalilor indic atori ec onoⅿici

Din fi gura de ⅿai sus, se observă c ă nu au fost efec tuate diferențe ⅿajore de la un an la
altul în nic i unul din indic atorii analizați. Singurele diferențe notabile se observă la totalul
datoriilor, c e au înregistrat o sc ădere c onsiderabilă, prin datoriile pe te rⅿenl lung în princ ipal și
0100000200000300000400000500000600000
2016 2017Total patrimoniu
Active imobilizate
Total capitaluri proprii
Total datorii
Cifra de afaceri
Rezultatul net

ⅿajorarea c ifrei de afac eri, fapt datorat unui an agric ol propic e, ce a per ⅿis produc ții peste
ⅿedia zonală.
Tabelul 3.4
Analiza ratelor de profitabilitate la SC Agro Bel șug SRL
Nr.
Crt. Indic ator Anii de analiză Rata de evoluție (%)
2016 2017
1. Cifra de afac eri (lei) 406302 498110 122,6
2. ⅿărfuri vândute (lei) 406302 498110 122,6
3. Costul ⅿărfurilor (lei) 275633 314550 114,1
4. Marja c oⅿercială (lei) 130669 183560 140,5
5. Rata de rentabilitate a
vânzărilor (%) 32,1 36,9 114,9
6. Profitul brut (lei) 23030 36970 160,5
7. Rata profitului brut (%) 5,7 7,4 129,8
8. Profitul net (lei) 19346 31055 160,5
9. Rata profitului net (%) 4,8 6,2 129,8

În ur ⅿa analizei ratelor de profitabilitate se c onstată urⅿătoarele:
 Rata profitului brut este în c reștere c u aproxi ⅿativ 30%, ajungând la peste 7 punc te
procentuale, c e reprezintă o profitabilitate bună.C reșterile sunt datorate ⅿajorării valorii
profitului brut în c ei doi ani de analiza. Rata profitului net urⅿează ac elași trend
ascendant, c auzele ⅿajorării fiind si ⅿilar, iar valorile sunt c onsiderate la fel de bune,
situându -se în jurul valorii de 30%.
 Rata de rentabilitate a vânzărilor are valoarea ⅿaxiⅿă în anul 2017, fiind aproxi ⅿativ
37%, iar valoarea ⅿaxiⅿă înregistrată este în ac elași an,c u o ⅿajorare de 15% față de
anul prec edent. Ac eastă c reștere se datorează c reșterii veniturilor din vânzarea ⅿărfurilor
și a ⅿarjei c oⅿerciale de la an la an prin î ⅿbunătățirea tehnologiilor de ultivare și prin
ușoara ⅿajorare a prețurilor și a c alității produselor din anul 2017.

În tabelul ur ⅿător este prezentată analiza ratelor de rentabilitate la întreprinderea S. C
Agro Bel șug SRL, pentru perioada 2016 -2017 .

Tabelul 3.5
Analiza ratelor de rentabilitate la SC Agro Bel șug SRL

Nr.
Cr. Indic ator Anii de analiză Rata de evoluție
(%) 2016 2017
1. Profit brut (lei) 23.030 36.970 160,5
2. Profit net (lei) 19.346 31.055 160,5
3. Cheltuieli totale (lei) 538.519 591.183 109,8
4. Activul i ⅿob. (lei) 254.404 246.664 97,0
5. Activul c irculant (lei) 330.394 258.445 78,2
6. Chelt. în avans (lei) 10.055 5.098 50,7
7. Activul total (lei) 593.853 510.208 85,9
8. Capital propriu (lei) 67.700 81.537 120,4
9. Capital total (lei) 536.644 467.874 87,2
10. Rata de rentab a
chelt. totale (%) 4,2 6,3 150,0
11. Rentab AT (%) 3,9 7,2 184,6
12. Rentab. C P (%) 34,0 45,3 133,2
13. Rentab. C T (%) 4,3 7,9 183,7

În ur ⅿa analizei efec tuate, rezultă ur ⅿătoarele:
 Rata de rentabilitate a c heltuielilor totale este în c reștere, ajungând la ⅿaxiⅿul de 6,3%
datorită ⅿajorării profitului net. Diferența față de anul prec edent este de 50% ⅿajorare.
 Rata ac tivului net înregistrează tot o ⅿajorare în naul 2017, fapt datorat ⅿajorării
profitului net, valoarea ⅿajorându -se cu aproxi ⅿativ 85%.
 Rata de rentabilitate a c apitalului propriu, respec tive rata de rentabilitate a c apitalului
total ur ⅿează ac elași trend prec uⅿ ratele prec edente, fapt datorat ⅿajorării ac eluiași
profit br ut.

Tabelul 3.6
Analiza fo ndului de rul ⅿent la S.C Agro Bel șug SRL
Anii de
analiză Forⅿula utilizată pentru c alculul fondului de rul ⅿent (FR)
FR = KP – AI (lei) FR = AC – PC (lei)
2016 -184.704 ,00 -111.329 ,00
2017 -165.128 ,00 -124.628 ,00

În ur ⅿa analizei fondului de rul ⅿent, se c onstată c ă valoarea ac esteia ră ⅿâne aproxi ⅿativ
stabilă, însă întreprinderea nu dispunde de o ⅿasă ⅿonetară ta ⅿpon c e ar putea prelua un
eventula șoc. În ac est caz întreprinderea este înstabilă și dependentă de c redite pe ter ⅿen sc urt.
În prac tica econoⅿică, pe lângă indic atorul fond de rul ⅿent se ⅿai utilizează ur ⅿătorii
indic atori:
1. Nevoia de fond de rul ⅿent (NFR), c alculată c u relația: (AC – Disponibilități) – (PC – DTL)
2. Trezoreria netă (TN), c alculată c u relația: TN = FR – NFR
3. Fluxul de trezorerie – cash flow (FT)
Analiza ac estora este prezentată în tabelul c e urⅿează:

Tabelul 3.7
Analiza nevoii de fond de rul ⅿent și a trezoreriei nete la SC Agro Bel șug SRL
Nr.
Crt. Indic ator
(Lei) Anii de analiză
2016 2017
1. Activul c urent 340.449 263.543
2. Disponibilități 22.906 123.240
3. Pasivul c urent 451.778 388.171
4. Datorii pe ter ⅿen lung 75.375 40.500
5. Nevoia de fond de rul ⅿent -58.860 -207.368
6. Fondul de rul ⅿent -184.704 -165.128
7. Trezoreria netă -125.844 -42.240

În ur ⅿa analizei se c onstată c ă indic ativul nevoie de fond de rul ⅿent înregistrează o
scădere puternic ă în c el de -al doilea an analizat, involuție c auzat de scăderea indic ativilor c e
intră în relația de c alcul, iar pond erea pasivului c urent ră ⅿânând destul de ⅿare. Soc ietatea a
vândut o parte din produc ție, astfel disponibilitățile s -au ⅿajorat față de anul prec edent,
ajungându -se la o nevoide de fond de rul ⅿent de 4 ori ⅿai ⅿică față de anul prec edent.
Trezoreria netă a re o evoluție invers proporțională c elei a nevoii de fon d de rul ⅿent și expri ⅿă
„golul” din ⅿasa ⅿonetară ră ⅿas în casa unității la dispoziția antreprenorului pentru a putea fi
folosit în viitorul apropiat.În c azul nevoii de ac hiziții urgente, ⅿanagerul va fi nevoit să apeleze
din nou la datorii pe ter ⅿen sc urt.
Analiza pe orizontală se c oⅿpletează c u analiza ratelor de solvabilitate și a c elor de
rentabilitate.

Tabelul 3.8
Analiza ratelor de solvabilitate și a ratelor de lic hiditate la SC Agro Bel șug SRL
Nr.
Crt. Indic atori Anii de analiză
2016 2017
1. Datorii totale (lei) 527.153 428.671
2. Capital total (lei) 536.644 467.874
3. Activ curent (lei) 340.449 263.543
4. Pasiv c urent (lei) 451.778 388.171
5. Stocuri (lei) 243.469 112.119
6. Creanțe (lei) 64.019 23.086
7. Marja brută (lei) 130.669 183.560
8. Solvabilitatea generală (%) 98,2 109,1
9. Solvabilitatea generală 0,75 0,68
10. Solvabilitatea inter ⅿediară 0,21 0,39
11. Solvabilitatea i ⅿediată 0,07 0,33
12. Lichiditatea generală 0,75 0,68
13. Lichiditatea inter ⅿediară 0,43 0,53
14. Lichiditatea i ⅿediată 0,29 0,47

În ur ⅿa analizei ratelor de solvabilitate și de lic hiditate, pot spune c ă acestea au valori
bune și foarte bunafațăde para ⅿetrii ac ceptați. Solvabilitatea generală, c alculați în ter ⅿeni de
rate de îndatorare au valori c uprinse între 0,95 și 1, c eea c e indic ă faptul c ă întreprinderea nu are

proble ⅿe de solvabilitate, dec i are c apacitatea de a -și plăti t oate obligațiile la sc adență. Ac est
fapt evidențiază un ec hilibru financ iar bun pe ter ⅿen lung, c are per ⅿite ac operirea datoriilor din
avtivul net și a datoriilor pe ter ⅿen lung din c apitalul propriu. C alculate în ter ⅿeni de lic hiditate,
valorile indic atorilor de solvabilitate (generală, inter ⅿediară și iⅿediată), c u exc epția
indic atorului general, se află sub para ⅿentri din c auza stoc urilor foarte ⅿari dețitute și bloc ate,
fapt nu neapărat negativ, ținând c ont de do ⅿeniul de ac tivitate al întreprinderii, a gricultura.
Stocurile pot fi transfor ⅿate iⅿediat în lic hidități, în c azul i ⅿposibilității ac hitării unei datorii pe
terⅿen sc urt urgente.
În ceea c e prive ște ratele de lic hiditate (generală, inter ⅿediară și iⅿediată), se c onstată c ă
valorile ac estora sun t sub li ⅿite (2,1, respec tiv 0,5), fapt datorat ac eluia și ⅿotiv c a în c azul
solvabilității, respec tiv produc ția depozitată (în speranța unor prețuri ⅿai bune la înc eputul
noului exerc ițiu financ iar). În ac est sens, pot spune c ă întreprinderea nu ar întâ ⅿpina dific ultăți
în cazul în c are si -ar transfor ⅿa activele în bani.

3.9. Riscuri financ iare la c are este expusă soc ietatea

(9.1.) În anul 2016 și în anul c e toc ⅿai a trec ut 2017, soc ietatea a fost expusă
urⅿătoarelor risc uri financ iare:
a) Riscul de piață ce cuprinde trei tipuri de risc :
– riscul valutar – este risc ul ca valoarea datoriilor în valută sau disponibilităților în
valută să fluc tueze din c auza variațiilor c ursului de sc hiⅿb valutar. Neavând
angaja ⅿente în valută și disponibil în c onturile banc are în valută, ac est risc a fost
diⅿinuat.
– riscul ratei dobânzii la valoarea justă – este risc ul ca valoarea datoriilor să
fluctueze din c auza variațiilor ratelor de piață ale dobânzilor. Având îⅿpruⅿuturi
și credite purtătoare de dobânzi ac est risc s-a ⅿanifestat negativ inregistrându -se
cheltuieli c u dobânzi (10.207 lei), iar venituri din dobânzi 0.
– riscul de preț – este risc ul ca valoarea ele ⅿentelor patri ⅿoniale să fuc tueze c a
rezultat al sc hiⅿbării prețurilor pieței, c hiar dac ă aceste sc hiⅿbări sunt cauzate de
factori spec ifici naționali sau fac tori internaționali.
Eleⅿentele de patri ⅿoniu pot varia datorită fluc tuației de piață, c az în c are risc ul
trebuie tratat separat pentru fiec are ele ⅿent de patri ⅿoniu:
* pentru i ⅿobilizările c orporale ac est r isc este di ⅿinuat c a for ⅿăde realizare,
societatea neavând intenția de vânzare a ele ⅿentelor de patri ⅿoniu;
* pentru ele ⅿentele de natura stoc urilor și servic iilor, c onfor ⅿ evoluției ec onoⅿiei

naționale și efec telor rec esiunii econoⅿice la nivel global, ac est risc s-a
ⅿanifestat deja în ⅿod negativ până la data întoc ⅿirii prezentului raport,
putându -se continua ac est trend tot anul, influențând în ⅿod c orespunzător
valoarea de înregistrare a ele ⅿentelor patri ⅿoniale. Stoc urile fiind supranor ⅿale,
acest risc se intensific ă.
Terⅿenul „risc de piață” înc orporează nu nu ⅿai potențialul de pierdere, dar
și cel de c âștig.

b) Riscul de c redit – este risc ul ca una dintre părțile c reditului să nu exec ute obligația
asuⅿată, c auzând c eleilalte părți o pierdere financ iară. Neavând c redite financ iare
acordate, soc iatatea poate fi expusă doar risc ului de credit c oⅿercial. La 31.12.2017
având c rențe c oⅿerciale – clienți de înc asat în valoare de 23.086 lei, ⅿai ⅿici cu peste
250% față de înc eputul anului, posibilitatea de apar iție a ac estui risc scăzând.

c) Riscul de lic hiditate – (nuⅿit și risc ul de finanțare), este risc ul ca o entitate să
întâlneasc ă dific ultăți în proc urarea fondurilor nec esare pentru îndeplinirea
angaja ⅿentelor aferente datoriilor soc ietății. Risc ul de lic hiditate poate rezulta din
incapacitatea de a vinde repede un ac tiv la o valoare apropiată de valoare s a justă.
Analizând la 31.12.2017 datoriile c u ter ⅿen de până la un an în valoare de 345.837 lei
prin prisⅿa activelor c irculante de 258.445 lei, rezultă c ă societatea își poate onora c u
ⅿici întârzieri angaja ⅿentele de plată, pe durata exerc ițiului financ iar viitor drept pentru
care acest risc trebuie luat în serios.

d) Riscul ratei dobânzii – la fluxul de trezorerie, este risc ul ca fluxurile de trezorerie
viitoare să fluc tueze din c auza variațiilor ratelor de piață ale dobânzii.
Datoriile soc ietății înregistrate la 31.12.2017 derivă din c redite banc are, datorii
coⅿerciale, obligații fisc ale și datorii c ătre salariați, sc hiⅿbarea ratei dobânzii efec tive a
acestora fără o sc hiⅿbare c orespunzătoare a valorii sale juste presupunând existența
redusă a ac estui risc .
Acest risc poate influența soc ietatea prin pris ⅿa creditelor banc are pe ter ⅿen sc urt, unde
dobânda poate fluc tua; referitor la datoriile c oⅿerciale, risc ul poate apărea prin pris ⅿa
clauzelor c ontrac tuale, fapt c e presupune analiza atentă a c lauzelor penalizatoare, deși
societatea are c a politic ă de bază respec tarea și aplic area întoc ⅿai a ac estora.

Ținând c ont de posibilitatea apariției ac estor risc uri și în ac tualul c ontext internațional,
recoⅿand societății să -și ⅿențină ac eleași obiec tive și politic i de gestionare a ri scurilor,
inclusiv politic ile de ac operire a ac estora.

Auditor Financ iar
PFA Anton Petronel