Ioana.fringhiu@osubb.ro 552 Introducere In Studii De Conflict Id Text

Ze ANALIZA „m CONFLICTELOR Definirea conflictelor Conflict sunt o parte freacă din viață mostră. Modal în care le gestion foe diferent Intro accepfune generală conflict poate fi văzut ca find o opoziție deschisă, o luptă intre indivizi, grupuri, case sociale, parte, comunități. tate ca interese economice, polite, teligioase, etnice. rasial, divergente so incompatible, cu efecte diruptive asupra nteacțienii sociale, Aste 3 cit a confit stuc când doză sau mai mt peroane sau gri mans percep că eax obective incompatible Explicarea termenilor definiției. Două sau mai multe înseamnă că persoanele implicate în conflict se văd reciproc ea adversari în încercarea fecărela de a-i atinge scopurile Persoane sau grupuri reprezintă indivizi sau organizați care se reprezintă pesine sau susțin cS reprezintă colectivități mai larg (grupuri etnice, grupuri de interese, guverne, națiuni, case etc). Manifestă însearmnă că membri semnificativi a cel putin uneia din părți sunt convinși că cel putin unele dintre scopurile lor sunt incompatibile cu 3 Memuaron cele ale celeilalte părți. Acest fapt este indicat de atacarea celeilalte părți, proclamind că adversar trebuie să-și schimbe poziția sau prin inctarea și moblizarea estului membrilor grupului shu în vederea luptei. Obiective incompatibile înseamnă că una sau mai multe părți în cauză consideră că realizarea scopurilor for este blocată de cealată/eeeate prt și de aceea acestea trebuie forate să-și schimbe poziția sau să enunț, lucru pe care acestea nu fc de bunăvoie. Atenie: dacă avem doua părți în care una dorește ca cealaltă sa-și schimbe poziția sau acțiunile în curs pentru și îndeșlini scopurile ar aceasta din urmă se supune de bunăvoie cerințelor, nu exist confit Confictl se naște doar atunci când cerințele uneia din părți via-vi de cealaltă întâmpină rezistența acesteia. Percepția – această chestiune este cea mai sensibilă din intreaga definiție 3 conictului, și are o importanță fundamentală pentru studiile de confit, Modul în care adversarii văd și înțeleg situația este crucial in analiza și managementul de conflict. Dacă o situație pe care un observator extern o considera conflictuală, dar nu este percepută astfel de părțile implicate acela nu este un conflict. Cualte cuvinte, părțile trebule să perceapă existența unei situați conflctuale pentru a se ana în conlct Tot capitolul percepție: părțile potavea obiective care sunt incompatibile sau pot doar erede că obiectivele or sunt incompatibile. Ceea ce contează este percepția partilor cu privire la incompatibiltatea obiectivelor lor, nu faptul e3 acestea sunt real Incompatibile sau doar percepute ca incompatibile. Din punctul de vedereal rezolvării conflictelor, prima situație este cea mai dificil; cea de a doua oferă posibilități mai facile de soluționare. Ceea ce trebuie reținut de către mediator este că atât timp căt părțile îi percep obiectivele ca incompatible, exintă conflict. indiferent de faptul că incompstiblitatea este cală sa imaginară. Definiția aleasă nu se referă și la miloacele prin care adversari Îi urmăresc obiectivele. S-ar putea spune că în definirea unui conflict trebule incluse și Amacom 9 eforturile de amenințare și de lovire a adversarului, adică exercitarea unei forme de coercitie asupra acestuia. Violența joacă un rol esențial într-o situate conflictual, dar ea nu apare în toate tipurile de conflicte. Mijloacele necoercitive, cum sunt persuadarea sau folosirea sancțiunilor. pozitive sunt, de asemenea, metode de gestionare a conilitelor. Prin persuasiune, una dintre părți poate incerca s- convingă pe cealaltă să adere lamodul eide a vedea lucrurile, argumentând că acest lucru ar fi înavantajul amândurora sau că este congruent cu valorile părții supusă persuasiunii. Prin folosirea sancțiunilor pozitive una dintre părți poate feri compensații materiale sau simbolice în schimbul obținerii a ceea ce dorește, În realitate, confitele folosesc o gamă largă de combinații între coeriție, persuasiune și sancțiuni pozitive. Competiie – parți se străduiesc să stingă aceleași valori: Conflict ~ părțile diferă din punctul de vedere a valorilor și încearcă să i le impună snele altora Competiie- părțile e striduies să obțină ceea ce vor nu direc una de lo cealaltă de la alti din mediul inconjarător (ex. Firmele acționează pe piață Pentru a obține banii ciențlor, nu ai irmelor concurente). Conhiet= părțile se străduiesc să obțină ceva direct dela adversa (ceva ce ‘néversarul define – bunuri materiale, poziție, prestigiu, aces ete; continuarea, schimbarea sau anularea unei acțiuni a adversarului, când acesta se opune, liminarea adversarului, când acesta blochează accesul spre obiectiv, când prezența acestuia pune în pericol existența sau alte valori etc). Conflict est ntotdeauna um proces constient EL evocă cele mai profunde ‘moi cele mai puternice pasiuni și folosește cea mai mare concentrare 3 atenției i efortului. Atât competitia ct și contul sunt forme de Tupts CCompetitia este continuă și impersorală in tmp ce confăctul est intermitent i personal 10 Mrocron Conpictul vs dispută întermeni comuni coficu și disputa sunt de cele mai multe or considerate sinonime În materia analizei conflict trebuie făcută o diferențiere Astfl, confietul e referă 1 einer de mai ug durată cre pot să apară între două sau mai multe ăn, în timp ce disputa se refer laepisoade individual din cară acestui conflict de durată în general, confictele de lungă durată, cu rădăcini adânc, nu pot fi soluționate în timp scurt întrucât aceasta presupune schimbarea valorilor pârtlor implicate, proces de lungă durată. „Amaiza confitiar 11 Instrumente de analiză a conflictelor Obicctivele Preocupările pentru găsirea unor metode eficace de rezolvarea conficclor a dus a apariția unor instrumente de analiză a confictelor, ag cum este modelul CRIP. Acesta incearcă să traseze un mode baza pe coțimutl, ei. identitate și precsee (de sc i acronimul CRIP) care apar într-un conic. totul din perspectiva obiectivelor, În acest sens, confictee bazat pe obiective de conținut sunt mai (mire avocaților, întrucât ele implică în esență drepturi și obligați, fiecare part find interesată de obtinerea unor compensații. Dar obiedivele de conținut sunt rareori cauze singulare pentru conflictele umane, ee reprezentând mai degrabă un paravan pentru atingerea unei poziții de negociere superioare, sau simboluri pentru ll tipuri de cauze provocatoare de conflict. Obictvele de relație, în schimb, încearcă să răspundă întrebării “Cine suntem noi n conflict?” implicând probleme de tipul ierarhie, puterii si rolurilor sociale. De multe ori părțile în confct au sentimentul injustii fise simt fensate, dar aceste sentimente nu pot face obiectul une proceduri ridice, moti pentru care există, (recvent entaia de a transfera obiectivele de relație în obiective de conținut. Obiectoele de identitate răspund la intrebarea „Cine sunt eu în aces conflict”, referindu-se la stima de sine, percepție și identitatea socială. Un conflict bazat pe acest ip de obiective poate fi deosebit de puternic, ntrucăt presupune amenințarea însăși existenței psihologice a persoanei O analiză din perspectiva obiectaeor de proces poate eleva modul în care părțile se raporiează la conflict. De obicei avocații au tendința de a vedea rezolvarea ‘une situați confictuale de pe poziții adversative, fapt ce ducela exacerbarea confitului În mod evident, rareori un conflict este axat doar în jurul unui singur set de obiective. Acestea au o evoluție dinamică, implicând diferte aspecte raionale și emoțional le personalității provocând, de-a lungul progresului situației conictuale,intărirea sau slabirea pozițilo, schimbarea importanței unor obiective sau chiar modificarea radicală a acestora. 12|Mrouron Abordarea peihologică alts abordare, deosebit de interesantă, a proceselor confctuale este cea în care sa observa că escaladarea confictul este, de fapt o regresie dela stadiul matur a cel imatur al dezvoltări emotionale Procesul psihologic are evoluție graduală cu o raportare directă la evoluția inversă dela stadiul de matur acel de copil Modelul are inci pași fiecare avand caracteristicile sale. Asie, prima etapă reprezintă o situațe normală din viata cotidiană, în care conice pot izbvcni chiar și în relație cele maistable La acest nivel părțile uth solu obietve intr-un mod coopertiv. Confictul escalada numai cocă una dintre piri ine cu obstinate de un singur punt de vedere. În etapa a doua, pile fuctueazd în cooperare și competi. Ele gti ă au interese comune, dar dorințele singulare sunt mai importante, (când ca informatie să devină mai puține și să reflecte doar o singură posite. Se căută convingerea adversarului sau câștigarea conflictulul prin logică și înțelegere. Tendința de 3 părăsi câmpul argumentapilor crește până în momentul î care confictul cvcaladeazd datorită unei acțiuni intreprinse de una dintre părți. Prin intrarea in etapa trea, cea a acțiunilor concrete, care dintre părți simte că nu mai este loc de soluții comune. Interacțiunile devin ostile, iat 1ogscaceste concentrată pe acțiune, înlocuind discuțile frustrante. Acesta este momentul in care, de obicei este angajat un avocat, care duce la detensionare temporară, în cea dea patra eta, funcție cognitive ale pănilenegresează la ete ae unui copi d gas ani. Flecare este conștient de perspectiva celelate păi, dar nimeni nu mai este capabil ă a în considerare gândurile, sentimentee sisituația celula. Fiecare parte are sentimentul că se a într-o poziție fră scăpare ‘ap acincen presupune O regresie progresivă care capătă forme ideologice și manifestă sub forma unor perspective antagonstice. Sunt înc valorile socre, convingerile și obligațile morale superioare. Conflictul capătă „imensiuni mitice, părțile având sentimente de omnipotent, considerând «Su au cum să piardă la tribunal. În termeni psihologici, escaladarea atins cote halucinogeno-narcisste, procesul putând continua până la epuizarea financiae3 psihică sau până la decizia unul tribunal sau a Unui arbitra Amalie conficelor 13 în concluzie, + Pot exista situați in care părțile au obectiv incompatibile; + Potexista situați în care părțile cred ca au obiectve incompatibile; = Pot exista situa în care părțile utlizează metode coercitive sau persuasive pentru a atinge obiectivele: = Pot exista situați in care părțile utilizează violența, inclusiv morală, pentru ași atinge obiectivele. O ultimă atenționare, la finalul dezbaterii pe tema definirii confictelor mediatorul trebuie să țină cont de faptul Că conflict te doar um aspect al eli dintre părți. Este posibil ca părțile care se să în conflict să continue să interacioneze în parale in mod nonconfictual sau chiar cooperat. 14)Meouaron Varietăți ale conflictelor – modalități de tipologizare a conflictelor Fiecare conflict este unc în felu său; totuși, exist suficente elemente; comune in anumite situa particular de conflict, cea ce e dă posibilitatea deae dasifca. Clasifcarea confictelor pe tipuri sau varietăți dă posibilitatea mesiatorului de le inelege mai bine componentele, structura și, ca urmare, e alee cele mai potrivite metode de rezolvare, conforme fiecărui tip sau varietate în pante. Exista 6 modalități de a grupa contele în ipuri distincte, functie de 6 criteri sau varabile independente (a se defini conceptele de variabilă independentă si dependents, in tude sociale: ~ funcție de miza confictului; ~ funcție d caracteristice părților implicate; ~ funcție de relația dintre adversari; ~ funcție de contextul in care adversarii inițiază si derulează confit ~ funcție de miloacele cu cae se poartă conflict ~ funcție de rezultatul conflicts. Prima variabilă ~mizaconflictalui Miza. confictului poate fi încadrată în două mari categorii — 1. interese și 2 valori sau credințe Se cere studenților sa dea exemple din ambele categorii interese (interese materiale, financiare, putere, prestigiu, poziție etc) și valori sau credințe (vezi cazul monogamiei și poligamici, avortului, Ibertăților civile etc). Miza contului poate fi iustrată cl mai ine folosind Tera Joal. SA presupunem că do prieteni Petrică și nel se joacă cu două monede; care aruncă o monedă, ar dacă acestea cad pe aceeași parte (ambele sunt ap, sau ambele sunt paură) Petrică îi dă lu Lonel moneda li, dacă fețe clor două monede nu coincid, lone! i dă li Petrică moneda. Amalia conflictelor 15 Jocul eelor doi est iustrat grafic în tabelul de mai js, î care am ales valoarea 1 pentru a ilustra căgigul și valoarea pentru a iustra pierdere, Se poate observa că suma din fiecare celulă ete întotdeauna 0, de aici . FUN Rangaajn The Limitation of confi A Theory f Baring and Negation, SMart’ Press, New York, 198, pp 11618 ° Expectanțele reprezintă pași sucesivi în incercarea cărei parti de a reduce incertitudinea vis-a-vis de limita celeilate pini Din cele de mai sus, etapele unei negocieri pot fi descrise după cum urmează: — Comunicarea în vederea descoperii expectantelor Initiale, = Modifcares expectanelor; 2 Descopenteshimtelor, =. Determine relay ea we dit tr pezițile lai ep bea precept de atei. Iesirea din blocaje prin adăugarea unei alte dimensiuni procesului de negociere inkage); ~ pin oferirea unei motivate altă natură (rade-o); = prin reducerea incertitudini generate de creytrea Incredeni eciprece, ~ prin intervenția celei dea trea pin: = prin made context. Linkage Negociere descrise mai sus sunt negocieri unidimensionale ‘ove de abice durează putin timp În ceebiie puri de negociere are prep dura mare de ince ipsa ăupării de nol dimensiuni negocieri În cazul une negocer între studenți și Ministerul Educație, de exemplu, students vor interes de maximizarea cătgurilor cine în timpul va dori minimizarea impactului pe care aceste costuri ar impune asupra bugetului său. Când în negociere, nic una dinte părți nu va pune problema cst termeni, Tipuri de subiecte care vor puse pe masa tratativelor vor fi de genul. scăderea taxelor de școlarizare; subventionarea abonamentelor pe mijloacele de transport în comun; subvenționarea cheltueilor de câmin și creterea sa cuantumului de burs. La inceputul negocieti, eprerentonii student ii ordonează prioritățile după cum urmeaza subventionarea abonamentelor pe mlosrle de transport în comun; subvenționarea cheltuehiloe de cămin: creșterea cuantumul de bune urmă scăderea axelor de golive Studenți ar prefera să nt introducă acest aspect al ai de srolrizare, deoarece scăderea ei temporară a putea să aducă în situația în care niciuna dintre elle subiecte să nu a3 căt de cauză avind în vedere char putea folos dept scuză peniruanu duce celelate imbie în disco Pe dea parte arpuleasă cască suma taxei de șolarizare ceace nus cu: deloc cășigtudenților, Acea introduc în dieu acest sec doar pentru că ate, ministerul nu a dorsi negocieze Fiecare intre negociator atașează o Valare fecărea dintre secte pentru ași ordona prone, Aceste valori diferă de a actor ln actor și se schimbi pe durata negocieri În cazul unei negocieri unidimensionale, fecare dintre păr ar începe discuile doar despre un singur aspect, de exemplu prețul pentru un produs chinbindurgiexpectaniie pe durata negocierii Î aces caz, în care există o priorilizre a expectanelor,ganaa ca expecanjce să se modifice scade Gnd în negociere intervin mai mute dimensiuni, acestea vor fi converite in subiecte de negociere. De exemplu, in azul unei negocieri în pată. spațiul și contetu nu se schimbă, de ceea singura dimeneiune radus in subiecte de negociere ete prețul Dar in cazul une negocieri care e desieară pe baza unei ei complete, apar mai mule dimenssns car vor aeca negocierea Panin a putea negocia. se vo ac legăturile functional între acest dimensiuni iekage = asocere conexiune relațonare). Trate-off Este o tactică prin are se oferă o motivate de alts natură pentru generarea une concesi, Uru copil cruise promite un ucr în schimbul realizării une activity neplăcute penis el, va ace mai degrabă o concesie în acest sens și va accepta st pc Negocierea nu are le pe seama acelui lucru, pe co (Gul alt sect dur asupa căra cănd de cord va cine ocr respect. Trade se eed de apt n aducerea une ativan plas pentr ca cel parte să sini o imsattcțe tra mich Copilu a ce ceeace se cere dar natale va Sma mic intocmai in cauza ranprmenului Acs hur ste pasti prin ehica de Urgie «spp de negcierefloind ints ma deveme. ‘Spoil de negre se poate rg și cu able cre nil nu au fot avute in vedere pentru negacere. De exemple, „Student po cere mâncare mul bund in coin, seminars ine ‘cord intre miner i amgaston peru practic tn mad ra, se vor concentra doar pe specie cre interesead direct, Sceste apese tatea urmă ind late dar pachetele de megane O regu de efint ad, cae fata că aăcauna prblenele important vor tape unoe probleme mal pute Importante și ncodată nu se ve negoci în aelgt packet, ‘out spect importate De exemplu problema reducer de transport vafinegpciămpecună cu esa ch dincantnă pentr a putea ține nse mai mar de un cord În privinta transports. Conceptul e nceritudine se refer a suai în care una re prin este sigură ch acordul cae se ange et cei tna bon penru el În aces caz poate ie blocată negocere sare parte espectiv ar icresere că prin continuarea ‘va sunge a un cor favorail Aces Deca poate dept in acherea incertadini pe baza căii ieredei ple averse, Pari ațonează pe baza petceptilor lor asupra probleme sual Percept poste mode pen înțelegerea Si Dacă șim cum anume vedem noi problemă și cum name vede cal pare putem aja deen dintre cre dou. Trin comunicare e pate educa percepts celalt peroane, căsigăndu aste încrederea Asupra acer cre pot lente ‘sit vom even în partea dedicată negocieri principial By Intron ee dea ri păr în timp une nege peste jug sute car put taca neg proces. În sc ca, e peste pel Ino = pate care să internă procesul repoceri Una ntre sl me apelarea de cir pini Ison mediator au en cone sau tă sole ander et ntre names indecător ceea une dine păi În primul ca medutonul Conclatorl aroma sii mu soț mpd ect ei care interne nip Aap teren Grade von reve! utero, Schimbarea contextului Negocierile a Jo într-a timp și spațiu bine definite cane {nfluenteazA procesul. Dacă în exemplalstudeniior, Uniunea ‘Puropeană face presiune asupra statulu român să și rezolve problemele din învățământ pentru a putes adera la Uniune, efectele acestui fap asupra negocer vo că studenți vor avea mai mari șanse de reușită. O negocere ajunsă în impas poate săi continuată dacă are loco schimbare important pentru proces in contextul acesteia Negocierea principal Itroducre ities întâmplă să purtăm discuții cu scopul de a rezulva anumite divergențe sau de a obține anumite lucruri pe care le dorim La tei de des apare situația ca unele interese pe care ke _avem sine in conf cu cee al ator persoane.Inaceste singura solutie pentru rezolvareaproblemelor este comunicarea, Ind rezultatul depinde in mare măsură de forma de comunicare cae se utiizează O comunicare unilaterală asimetrică de penul propagandei poate să e aute să obținem un anume răspur dorit. do aceasta va puts folosită în cel mai bun caz într-un sistem totalitar. Rezultatele ei nu pot fi satisfăcătoare în sistemele în cae trăim azi și în care o dedzle ete accepts 3 ear dacă ex care sunt supuși hotărâri parăcipă l procesul adoră i De acea, ebue să regocem si rezivâm prin comune stație în care părul a anumite merse comune (e exemplu de a ajunge ao deciie) da și unele care sunt ivergente(odatate dite în care văd părți rezotvrea seuației respective. Majoritatea negocierilor pot să nu apară sub forms dară, su cei care participă l a să nu realizeze c iau parte a un aste! de proces. Ori de cte or ese nevoie de un acord su de rezolvare uno diferente s face wz de negociere. Dacă acordul casta, stn fnal unl bun său nu, depinde în mare măsură de modalatea n are decurge acest proces De aceea ese nevoie de gsr unei metode care să se pretezel cazuri care pot ă tere 1 o primă vedere, dar care de apt sunt asemănătoare în sen. Subiectul negocierii istorii po să fe diferi dar în ‘unctiedetpologie, azele ei rămân aceleași Oastei de metodă tebe nu numai să rezave problema dă duc a n acord care săsatsacă pe căt posi interesele ambelor păr dar să și permită continuarea reli respective în cele mai bune condi. În aces ens există numerome stati standard de negociere, {cele mai des întăi find cele de tip soli și hard, dar care ‘juenz în cea ce privește îndeplinirea acestor condi, Tpurle majore de neocier se impart în cooperante competitive În primul caz după cum îi pune și numele, ple colaborează penru a găsi împreună soluție, convng de aptul problema ec per or ope ase eg decom acord una cre va ti In cen dea oua situație, slutia va fi impusă deo parte și acceptată de o alta fa bibiografa de specltate, din aces uim tip ezită negociator de tip so (blind) iară (dur, Primul va accepta orice soluție doar ca să mențină relația (5 nu supere cealaltă. + Vezi Ane s parte, ir el deal dodea tip de negacatr, va dori doar să ib cgtig de cauză neneeresini dacă rea ntre mai continua sa nu, Ambele tipo de mgociator vor avea de Perdu: chiar dacă acei p de negociere poate lost une Sua care ce acest ru, Această problemă ete numită de speciali, “dilema negociatorului” pentru că pane problems alegri uneia dine puri, dur sau soft neqtind de ln cepe cetip va alege celal parte Necestalea găsi unei soli viabile acut ca în anul 5798 se pună baze nui proc! numit HARVARD NEGOTIATION PROJECT, în cadrul crwin sa dezolat teoria negaieii pinipale Aceast tone ee pe ang prezett n urarea Roger Fisher B Ur și Bre Pata „Gti VES Nagiait great Moat Ging n publica penru rima dată îi 1981 iredtată în 1991 Aces carte dee nts ibs cr simplu maalitateain care negocaton pot separe eemenisc Edition Penguin Boks, 8 ice metodă de negocier trebuie judecată – după opinia autorilor = în funcție e re cateii ~ trebuie să product um acord înțelept (ducă acest este posi)” rei să eficientă = tie să mbumătațească (să cel pui stric) relația ntre ce două prt Intronegeriere, în mod obișnuit oamenii se angajază într-o _trguire”bazat pe uarea de pot, în sensul că care putea pozitie, secearts pentru ea i face conces pentru sajunee în inal In un compromis, Negocierea poziținală eșuează în atingerea criteriului de bază în ceea ce privește producerea unui acord înțelept în mod ficient și amical Problemele pe carele ridică acest tip de negociere, de ate folosi destul de des, sunt > Ceata asupra pozițiilor produce acorduri neințeleple. Adoptarea uni poziție face să e blocim de cele mai multe ori în acestea, Ele se identifică cu ego-ul nostru pe parcursul incenări noastre de a ne apăra seste poziții cu cât vom depune mai mult efort ca să îi convingem pe celal de imposibilitatea de ne schimba poziția, cu atit ‘vai mai greu săo facem. Orie rezultat a care e ajunge, vareflecta mai degrabă o împânie mecanică a poziților finale decit solute care să răspundă intereselor lepitime ale părților, de unde și un acord mai puțin satisfăcător pentru ambele păr. = Disputaasuprapoziților pune în priclrelaiadeoarece negacierea pozțională devine o competi inte voiniele părilor. Resentimentele generate de un aga duel pot dăinui ovi = Câni sunt implicate mai multe părți, adoptarea metodei e negociere pozitional este și mai gravă pentru că, * Un * acord înțelept” este acela care implineste interesele celor două păr rezolvă conical de interes în mod corect este arab și a în considerare înereselecomuntți 56 find mai mulți membri, ste mai ifs adeprarea unei poziții comune. Pe de altă pare, chiar dacă se reușește acest lucra, în momentul în care se va dori schimbarea. poziiei de cele mai mule ori aceasta va imposibilă = A Bdrăga nu este o solute atta timp cit adoptare unei aseldeatategi ese supusă riscului de anu ajunge aun scor nțelept Un negocatorblind va i vulnerabil în ta cuiva care adoptă sl dur și chiar dacă poate produce un acord rapid acesta nu va fi neapărat unul nel ‘Toateaceste probleme sunt rezolvate desoluțagăsităincadrul Harvard Negotiatln Project Metoda negocierii principale este dezvoltată explicit de către autor ei casă producă rezulta inteligente, în mod ecient și amabil, Această strategie poate fiezumată în patru puncte importante Fiecare punct se refers la un element de bază al negocieri (un principiu) și sugerează ce at trebui să facem în legătură cu aceste: 1. Oameni separe probleme de oameni 1. Interese: concentrarea pe interes, m poziții ‘Optix: genenrea unei game larg e posi ante de ‘decide, IV. Criterii necesitatea de a insist ca recital să fe bzat pe niște stndardeobictive !undependente de pile cre participă lt negocio Aceste principi sunt valle din momentul in care incepem săne gândim negociereg până în momentul încareseajongela „unacoră sau se renunță la negociere, Perioada d timp cuprinsă între aceste puncte, se poate imp in te sta diferite: ~ Analiza (strângerea informatie: organizarea ei: valiarea a =. Planifiearea (enerare ideo; deere supra aur toare, generarea unr opun și tri adionale) =. Disația pint comunic pentru sangele un con: fecme pate trebuie să încerce seed imensele cll să genereze opi), 5 în contrast cu alte metode, nepecere de ip principal ~care pune accent pe nese de bază opis ear santa ambele părți ‘standard crede = produce in Final un aco inflept. Metoda permite ajungerea la un consens gradual gin acl timp eft. Sepurarea probleme de oameni permite o tranzace diet și ‘empatic cu cella regerato, jungândse în finala un acord sabi METODA Oamenii Prbiena: Un burs cae se with deseori într negocere cote apucă avem dea face c oameni ye reprezentanti stra ai unor părți Oameni sunt imprevibii su emoți. valori adâne inchstate și provin din medi diferite, Acea aspect—cel uman.-a negocieri poate sine jt sau provoace un dezastre in funche de câtă importa Î dim acestui dealu Oamenii pot deveni nervoși, strai dezamdgi osti sau oferta E au ego-ui are i fac se simtă foarte wor amenințați Neințelegeal po produce prejudicii și conduce la ‘eacii lanț De ceea autor volumul Geingte Yes, ne atrag en că intro gene. fecae are cel puțin două inerte jor: în primu rnd, incearcă săsjungă a un acord ar 8 satisfac teen substantive i în acl mp un negociator re ntres în cca ce privește reali cu cell parte De op, în cele mai mule din cazuri rela ese mal importantă decăt zutatl negoceri Încrl mairău caz nepocaenu va incerca 3 mențină relate des de bună ince perme producerea unui cord ccepabi. Celei strategi de negociere pun în conic relia și substanța negocierii deoarece exit tenta dealeg relații de problems Deseor exit tendința dea ata 5 Autor spun că orice negocere are oe pe două niveluri unul se adresează substan alaiul, prețul dri ar ea nivel pene ‘scent pe modal de abordare 3 substante (cam vor nega Prblemain dnc) 58 enunțrea une probleme ca pe un atac personal. Dacă nu avem ră Putem – printr-un proces aproape automat să extragem din comentariile unei persoane, deduces nefondat în ca co privește intenția celei persoane. Soluția dată de autorii teorie ine de separarea relații de substanță și raarea directă a problemelor oamenilor, Acest zea nu este imposibil dacă părțile sunt pregătite = din punct de vedere poole să facă acest lucru. Relația eul Sszată ‘peo percepie i comunicare clare, emoții potrivite și abordare proacivă. Dacă avem de face cu probleme psihologice, bu folosite tehnici psihologice. Unde perceptianueste precisă pate căuta ci prin cared educm. Dacă emoție sant prea puternice, ‘mebule să căutăm modalitatea prin care să “calm spini. Unde există neinjlegeri, tchule îmbunătățită comunicarea. ‘Axa cum sugerează sfaturile date anterior, problemele variate ale oamenilor se încadrează într-una din aceste te categorie PERCEPȚIE, EMOȚIE. COMUNICARE Trebuie ținut însă minte faptul că nu numai parea adversă poate ave probleme de acest gen intr-o comunicare i nol. Feustrarea și nervoztlea noir pot fi rezolvate gee prin câteva tehnic descrite în cre ce urmează 1 PERCEPȚIA oamenile poate constitu o problems deoarece iterenele într-o dispută sunt date de diferența dintre mod! nostra de gândire și felul în care gindese cela Când di oameni se ceari, de obicei o fac asupra unul evenimeni sou obiect și tind să creadă că ceea ce au nevoie să șe se rezumă la obiectul evenimentul în cauză Dar conictele se reduc nu reoltatea blectvă,cimal degrabă laceeaceeincapuloamerir Realtata ago cam o vede ecare parte consituie problema și deschide căile de solutionae intr-o negociere. Așadar slupile 13 problemele legate de percepe sun urmare. = Trebuie să ne punem in locul lr. Abilitatea de a vedea situația aga cum o vid celal ~ orc ar fi de dif acest Jucru este una dinte cele mai importante bili pe care ‘un negociator trebuie să le aibă. Nu ete de june să șim > că cela vid Icrue dei rbuie să neem prin epave punea ler de vedere dacă vrem să iertam “himbarea lor Pentru o în tre de acest cr eb să fim pega s remurnțăm aiane în time suntem tei In punct lor de vedere Igelegere mod lor de gindire mnuivebuie să însemne neapărat să cădem de acord cui dat trebue im că acest lru pene să ne ajute să reducem ariade conflict. Nu trebuie si deducem intenție lor din temerile noastre Este forte uțor să cădem in obiceiul de da ea mai rea interpretare cundor sau spuslor erele păr. O interpretaresuspicioas provine de ele mal mle ri din perceptile pe care cineva le ae. Cotu acest lucru ete însă fatal ele no cae ar putea duc aun aconă sunt refuzate șischimbărie sul de poziție, espns Nu trebuie să dăm vina pe cela petru problemele noastre Est tentant să îi facem pe ceil espera penru problemele pe care l avem. Aces nu char dacă et juicabi et eprodurte, Supusă acul, cala pate va deveni defensivă va opune rezistență n tt cea ce spunem. Va refuza să asculte su v răspunde cu un tac a area noastră Când vorbim de problemă trebuie să separă ‘Smptomele de persana c cr vorbim, Trebuie să discutăm despre percepție fiecăruia. O modalitate bună d rezolva dierent este aceea de ae {ace exci de ale dscuta ca call pre ntrun mod sincer și ră lama. Este un lucra comun in negocieri să tratăm ca ncimportnt cele interes pe care e coodetăm 2 nu sa în calea acordului, Dind importanță unoe aste! de mărunte și investind timp erp ezlvaren br, ‘poten sensiblizacealalt pare in probleme cu privire ate pencte de pe agenda de negocieri “Tree să căutăm modalități de a acions inconsistent ca percepțiile celeilalte păr. Probab că ca mai bună modarate de a schimb perceptie culva o constituie trimierea unui mess ieri de cel pe care îl aeaptă. i să actionim ca niște inamic, trebuie să actions ca nt parteneri, = Cealaltă parte trebuie cointeesată la rezultate prin implicarea ei în proces. Dacă nus sunt cointeresai n procesul de produce. este aproape sigur că nu vor accep mei produsul ial. Dacă dorim să facer celalt parte să accepte o concluzie iebuie să o determinăm si participe în elaborarea ei. Acordul devine mai ușor dacă fiecare parte are sentimental proprietății asupra ideilor ce conduc a cor = Salvarea onoarei. Fiecare propunere trebuie făcută sil încă să fe în concordant cu valorile cele păr. Acest lucru implică reconcilierea dintre un acord și principi, Imaginea proprie, anegocatorulu. Cute cuvine, substan trebuie formulată ste încât să pară un rezultat corect și să nu atace în mod direct nimic din cea făcut sau afirmat ‘wall parte, 2, EMOȚIILE oamenilor într-o dispută pot f mal importante decât vorbirea Ele pot aduce rapid orice negocire a n imps sau la un sfărșit. De bios emoție unei părți vor genera emotii ‘xkelate pr. Pentru a evita asfel de neplăcer trebue i = Identificim emoțiile noastre și pe ale celolati sali» pe care ne- propun autorii cr ese dea scrie pe o use de te ceeace simțim și cec ce am dor să simțim. Putem ace aceași lucra și pentru partea opusă Trebuie să analizăm ce anume produce acele sentimente. – Facem cunoscut sentimentele și să le recunoaștem c find explicite. A explica sentimentele pe are le avem determină cealaltă pate s adopte o atudine prosctivă și nu net vă. Eliberati de emoții cumenii vor fi mai predspuy! să Ivcnere la rezolvarea problemei ~ Permitem celelalte parti să se descarce. De cele mal mule ori modalitatea cea mai bună de a face fa emotio cul ese de 24 permite să se eterioreze, acest lucru permit o discuție rațieală mai tărziu s – Nu reactions la descârcările emoționale ale celeialte părți. Descărcarea emotionald poate fi deosebit de riscantă maialesdacă va conduce a ald reacție emotional Ebine ca ceslaltă part să se poat corola și să facă acest lucru, ~ Folosim gesturi stmbolice. Trebuie să facem uz de acțiuni care pot produce un impact emotional constructiv în ceea ce privește cealaltă parte. Acestea implică de cle mai multe ori nite costuri mic. Exprimarea regretelor, trimiterea ‘unui cadoa simtolic, area cinei impreună. pot tot atâtea oportunități neprepute pentru a imbunstăți o situație xl ‘emotional. Scuzele pot constitu una dintre ci mai putin costisitoare investi pe are le putem face, dar carear putea „vea un impact mare 3. COMUNICAREA ete baza negocieri, Negoderea este a comunicare bieral cu cul e a fnge ao ncegere, det comună, Numa că aceasta m ext un aero uter ni ‘hint dl oan cae au un rect om. Oe punem, Indie să ne agteptim să Be auz die e către celalt pre lt negosere exist i tie ari de comunicare Care po a apart la un moment dot, Pina ie de fatul ch negociator comunic între is ci pin tin mod inane a sfc infeeg. De ee mai mule or discută dura să impmsioneae o. tri parte (editorial sex pe ape cr i ‘epee Comunicres cent ete impo cocă care {each ol pot galerie. Oa deuă problems ete fata ch na e acut ce comic cei pare $n util rnd, imteegeea ret a mesaj consti și ca o problems important. Acolo unde parle verbesc mb diete, cete nelnceger snt și mai probable Ca ina aver dea foe cu scene probleme puter SN ascaltim activ și să conrmim din când în când că sm. înce ceatontapun Ancutarea activ eo ine percepții alora să l simțim emo fs auzim cea ce nemti a ne pună @ =. Vorbim ate incă să imine Nu trbuie să conta negocierea cu dezbatere public Teebui să discutăm cu ‘eat parte, nu ăprem cununi pentr sue The să considerăm negocierea co ocazie în care incercăm si {sim impeeund cu n porter, sol I nite probleme = Vorbim despre no, nu despre ci, Acest lucra se referă la tape cho arma despre ul în care ne simi nu nu poste iicioită combătută, în timp ce nce vinovăție dusă părți opuse va determina o ttudine dlensivă cin careva rezulta iporarea iformaților pe carele fumiză True să formulăm problemele pe ci pon inten care să descrie ma degrabă impactul aupra noastr, decit ceeace au cu celal de apt. ~ Vorbim cu un scop. De cele mal multe or problema ete aceea că se ofer prea multă norma, name de face irma semniicativă rule să im ce sop serve aceasta iin acest cz ca gin mult stele, prevenirea este ce ms bună metodă. Perioad optimă in car po atat problemele cuteiare.a oameni, exe cea premerpteae spa lor În aces sens, este floor să contro relație cu ce cu core va urma să negociem. Întotdeauna va diei modul in are vam negocia cu ite stint de modul în cre îi vom ata pe cei pe ere it cunoaștem. Trebuie să încerca de semen desermindm o decuțe pen ae prtene incearc să rezolve probleme coat și nu fț în ff ante avers Interesele Sunt orn și preocupări ce aul baza pole. Problems fundamental ino negociere să nu in porțile crese si în conflict. cînconfictu intre dorințele, nevoile, preocupări și mer cărei pir. Rconclierentereeorin cu poze e dus avantaje în primul rind. pentr fare intersex mai mule pit posible care a prea să satisfac cel crs Dacă aruncim o privim în pate posto opuse putem gb 6 = de ele mai mute or ~ pont slterative care să stsacă mu doar interesele noastre, spe cel a cetele păr. Înal doilea rând, avantajul reconcilierii intereselor în locul găsi unei căi de compromis intre poz, constă adesea în faptul că în spatele unor poziții opuse sau ou doa irtereseconfictusle și comune Interesele comune, precum și cele difete dar complmentate poe serv în aceeași mis la angerea unui acord inele. eter miere se poate ace pri = Gisirea unui rănpuns în ceea ce privește motivul adoptării anei posit Putem face acest fac simpls, punând întebare „de ce? =, entiicarea deciziei pe car oateptim de la cealaltă parte și găsirea motivul pentru care nu au adoptat o ste de decizie (de ce nu) =. Realizarea faptului ch ecare parte are înterese multiple. Trebuie să tim că, d cele mai mule ot ficare persoană ‘are face pate din echipa cu cate suntem în discuții are propre interes ce eră de ele ae celal membri si grup. În identificarea intereselor trebuie să ținem cont de faptul că n baza lor sau puternice evo umane cum sunt ue fiziologice. de securitate, de apartenență social, de respect (recuncașere, de autoralzare. În spatele unei negocieri pentru un pret, de exemplu, pate sta nu numai nevoia dean și cea dea ratat cu respect, După etapa identified intereselor urmează: Claas increase fae prin comunicarea ler Estetresba nossră 8 i facem pe cell să realizeze cât de legitime sunt interesele noastre În aces sens trebuie să fim specii Detalile concrete numai că vor da editate deste moat, dar vor confer și impact dori de no Inflgereritereselor ele pt Pent face patea opus sa e scule interesele. trees e demonstrdm ch am înțeles pe cele care e aparțin. În același imp trebuie să agumention poziția nomtră descr int interesele i mtivața nase și ot abia apoi concluzie și oluți pe can le propunem nae timp tebuies fim erm în apărarea proprlor interese De cele mai multe oi, fermitatea cu core parteneri își ap interesele va stimula creativitatea ambelor păr în găsea soluția, Concentra pe interes ș mu pe poli Dip nou trebue ținut cont d fapta că problema trebuie separată de oameni și nu trebui să transformă totul întrun atac personal impotriva partenerului de discuție, Trebuie să fe demonstrăm că tacim problema și a persoana lor Soluția ar A să artăm că ofeim suportul nostra pozitiv persoanelor car fc Pat din grupul cu care ne alam în discuții dar in oceași timp 8 arătăm că suntem nemilog cu problema, Teoria disonanței cogritive ne demonstrează că în ae de cazuri oamenii tind 3 fe tenta să ne fete sprijinul in rezolvarea problemei ca să elimine Sncositenta dinte eul în careîtraâm pe. și problema care enerează discuție și care pune în penca relația Omiunile O opțiune creativă poate să facă diferența între impas și acord De ice î orice negociere apar patru obstacoe mari în generarea optiunior: (a) judecarea prematură, () căutarea soluției unice; () dorința căștigului unic (4) credinta că rezolvarea probleme’ părți adverse este numai problems ke Pentru a inventa optivni creative trebui să: ~ Separăm inventarea opiuniler de judecarea lor Creat te noastră poate fi supusă autocenzuri dacă ne gândim că ecare opiune va f supusă crit părți averse su că prin exprimares lor vom divulga nig inomata care nu ar trebui ete publice Creavitatea pate stilt pan sesiune de brainstorming clegii su prietenii nth d în acea timp acest iru poate fi Acu și cu partea advenă ~ Expunem problema pe masa tratatvelor și să nu căutăm o soluie unică. Incercare dea gis o său oniă va pune in penal găsirea une! varietăți de solu posible dn car io avem pe cea mai bonă, Cheia gsi une soli îțekpte 6 const în scecarea i dintr-o sere inte de posible oluți. Pentru a genera soluții multiple putem examina problema nonsiră din diverse perspective dae de polei și discipline ierte. Olt modaliate constă în inventarea unor înțelegeri de o intensitate mal mich sau mai mare. Dacă nu putem să cădem de acord în privința substanței poate o putem face în. privința procedurii ~ Săcăutăm modalități de cățireciproc. O problemimensă ese presupunerea ch poate exit doar un singur cașigător i căorice negodere ste un jo de ip cștgpierdere: cineva âtiga tot, ia parea adversă, pierde ot (oc de sumă zero). Ai nterine găina intereselor comune și clo diterite Se întâmplă des ca intocmai diferenele să aducă soluția la problem ~ Să inventim metode prin care să le facem decizia ușoară. Un obstacol Anal in inventarea unor solu resinte i conatiuie preocuparea fiecărei pări de air interesele propri imediate Perruunnegoiata, ungerea a un acord an 4 atacă proprie interese se poat face doar gsi o sot care să Be în concordană 4 cu interesele Cella părți Succesul unui negociator constă în determinare păr adverse să a decizia pe care dorim na sia În acest sens iebue să ne conceirăm pe Inu continu del i să înltuăm incertitudinea care ar putea plana asupra el Apo să ientiice prsoanae) are eb sa dean ma yor dacă im cn rebuie Sine adres. Trebuie formal soluție în termeni de coreltudie. alte obiectivitate. Criteriile obiective Cuci wom aduce mai multe criterii și standarde obiective în negociere, atăt mai sigur vom putea că decizia finală, va una îteleaptă. Practica comună, standardele de corectudine, «ficient sau cele since. precum și precedentul pot fi tot ătea solu în cazul unor Gere ce par ireconctiabile. Aceste s standarde independente devin și ma importante atune; când sunt mai multe pry implicate. Găsirea unor eter abircive și acceptarea lo de către mbee ps se poate fae pei = Căutarea comună a unui citeriu obiectiv in ceea ce privepe fiecare problemă. Trebuie să căutăm impreună ca parea avenă un criters care să decidă dacă sola sit este cea mai infleapt sau nu. =. Motivarea și acceptarea motivali pentru care anumite standarde sunt cele mai adecvate și 2 modalui in care trebuie aplicate. După găsirea criteriului, trebuie <3 căutăm toate standardele care a putea dein situata întrun anume fl nsmai după acest lucra să trecem la alegerea standardulu care este adecvat situației noastr ‘Aces lucru trbuie fcut de comun scord între ambeie pan BATNA- est Altemative To A Negotiated Agreement în orice negocere exist reat care sunt greu de schist -Aune când ce cucarenegociem su putere mal mare, părea deforma ceste puter, oluți care e rin la indent sunt im tn rote soe crt wee ee care mu ne stare teen Cea mai comună modalate de protecție a negecatruli pentru ara accep 9 ofertă care în mod normal na var saisac interest, est seca dea na nite lite, Fecare participant ls negocio ixează ne limit minime iste limite maxime, care eters in funcție de fecare caz in pte. A avea oli face mal oară reso 1 o presiune i tentațe de moment. Dar in același timp acest cnt are dezavantajul său: pen defini o iit ete o pare care nu poate fi sehimbată, Aces lucru ne mites silita deahenefica de pe urma stările care teren în timp negoceri Limita inhib imaginația. des crestvitea în sie une soli optine De căii snt imae sunt Fate înmodarbtrar, de aceea nu pot mura dac sua găsită se e va bund sau nu Pentru acontracara acte acestei metode este bine să ne cunoagtem BATNA. Mosivul ent care Pegociem cote acela dea produce un ezita! mal bun dec acea obținut ‘lac a negocia Best Aliemaiv toa Negotiated Agreement (alteratva cea mai bund lan foc ~ unui cor nega este tandardul care măsoară orce propunere de întelegere. Este singural criteria care ne poat proteja de acceptarea ‘nor termen care nu ne sont favorabili su de eur uno Care unt iteresl postr, BATNAcal nest numa cheste cel mai bun etalon, dat are gi avantajul de af destul de Bel încât să ne permită explorarea no oluți inventive. Dac în schimb nu e fxin un BATNA aa să tim ce vom face dacă nu ‘sjungem is o nțelegere, atunci e posibil să nu ajungem fa un cort optim n al dea rind, deztarea ci mai bune tert care să permit un acad bu ete o tă okie care se refer to la [BATNA. De acei oameni cred că puterea de nepocere este ceteminută de resurle deținute De apt, sestadepinde decit e aratvă pare penru care dintre pir, postate de anu unge un acord. A avea un BATNA atractiv crește abiltater de a afecta rezultați inal al negocieri. De aceea trebuie să ne construim un BATNA. Generarea unei BATNA constă în. =. Inventarea unei ist de actiun posible în caz că nu ete cut nicio inelegere. = mbumătăirea elor mai Dune dintr idei i convertires lorin alerative practice =. Selectarea cele mai une dintre alterative, Dacă ahernativa noasră ese foarte atractivă, sumei ete în mersul nose să o facem cunoscută părții adverse, În caz contrar dezvăluirea ir putea să ne preudiceze interes În seca ordine de de ese bine să cunoastem BATNA-ul părți ‘xlverse. Cu ct mai multe putem s flim despre BATNA-ul (or ca atăt mai bine putem pregăti pentr negociere. Dacă ambele pări au BATNAuri bune atunci sae putea ca soa ‘ea mai bună să fe să nu ma incerce sung un acoră “i dimpotevă, 3 căuten soli in alt parte s Concuzii După cum am văzut teoria dezvoltată de Harvard Nogotition Profet, cu privire la modalitate cea mai ec de negociere, cre să permită att atingerea intereselor noastre, că și mentinerea unei lai bune cu cealaltă parte care paticpă ta discuții igi propune să rezolve explicit toate problemele pe carele ridică strategie standard de negocieze Trebuie să nem. însă cont de faptul că doar pactica ne poate ju să dezvoltiey ‘cele mai bune tehnici și ne poate pregăti pentru ate stuațile posible. Avantaele oferte de aceasta metodă, care ar putea Influenaalegeres strategiei negocieri princpale în detrimental tor stzategii suni date de ~ O mai buni injelegere a procesului de negociere = Posiiliatea unoe căigur comune = Reaitatal ete leg = mbunătățete reia = Permite atingerea unor renultate mai bune cu timpul Este drept ch aceayimetnd are și dezavantae, dar aceste sent minime în comparație cu avantaee ei dar g cu dezavantajele ator tratezi = Timpul alocat pregătirilor pentru negociere cnste substanțial = Necesită existența mai multor abilități = Ceaată parte ar putea percepe deschiderea nosshă ca peosisbicine = Cealatt parte a putea să se simtă incomod = Noiam putea incomozi. Indiferet de cite avantaje sau dezavantaje am pute gsi analizând această strategie treble să ținem cont de latu cb prin cunoaștere ei nu avem decât de câștigat și ata ca atăt mai mul cu cât ea poate A folosită în orice tuse în care se utiizează formă de comunicare simetrică Bilateral. Spun asa pentru că principile desrise nu fa altceva decăt să ne învețe cum să proedim atunci când purtim o conversație cu scopul de sbi cva. nderere de med in care acast e destqou: ‘tame sacri oul nivel guvernamental ln Anal, chiar dacă arta și abilitățile necesare neyocierl sunt foarte greu de inst uh pas imens în acest sea poate cut cun ora esr în Getng a Ye Nati Agreement ‘without Giving În și rezumat în aceste pagini Ane NEGOCIEREA HARD ts SOFT e PRINCIPIALĂ» Negnowea nora ages propa a nai | Negrea a Parner a II ce ia d mem stern concertos ye an | eres | Sse aT ler nu een | Ero tina | Bierce meget aaa romeo e ar Witla Uy, Brace atone Ya Nata „Agreement Without Giving În 2 Edition, Penguin Books, 1991, p. 13 rt aa 7 a or ow era capa ope carpal lie anca se eat ee ec e Pe one coecve ata aR ent a oe sen fener som [acre as Faas nar — Cad a ee pi eri ua TEHNICI DE MEDIERE “Abordarea sistematică soluționării confictelor (n eratura de specialitateanglo-saxons,confict resolution) are nevoie, în contextul relatives noutăți a acestui domeniu de cercetare în spațiul autohton, de o ere de clarificiet conceptuale absolut necesare. Atel o primă ste! de clariicare se refer b însuși obiectul fundamental de studiu: conflict. Ca ma larg dfiie acestuia presupune le stati care două sea mai multe soon au grupuri mans creda reve hat recipe ‘capable, singura madatte de le atinge ete reprezentată e wiltzares(aub diverse forme) a fre sau amenințării cu forta (Kriesberg, 1938) Semnificația termenilor utlizați de această define necesită o atenție specială. Prin persoane e înțeleg indiviz care se reprezintă pe i înșiși sau colectivități mai orgi (n caz organizațilr sau liderloe pol); prin grupuri intelegem orice formulă socials de organizare, structurată tituți, organizați, guverne, sate organizați internaționale) sou nesrucurată (comunități de interese, comunități etnice, hgioas, miltante, trasfrontaliee et.) Relația die ele două păr este una de adveratate, rezultat al faptul ă cel ‘tin una dintre ele consideră că n poate realiza obiectivele decât in detrimentul celeilate. Ca urmare, pentru a avea o situație de conflict, este necesar ca obiecivee celor două sou mai muie persoane sau grupuri se af în contingent (fe 0 parte deține ceea ce calită doreșe, fi o parte blochezăacrsul tele py la cea ce aceasta din urmă și dorește, fie mbele ceresc să lin sel luc, în condi în care acesta nu poate 2 A divizat spre exemplu, în ca ce privește custodia mpi în caz de divorț su nu se dorete ces luca de nici una di părți spre exemplu, cazul Kosovo). Deși nu este un fapt general areptt, ti mai mul dintre experți in domeniul confitelor și al shuporără acestora fa: distincpa dire con: și pată La rd esta. consti justficatd distincția conceptuală dintre cele două și © vom aplica î analiza noastră asupra metodelor și imtrumenteice de soluțonare amiabilă a disputelor. În acest sens se consideră că disputa reprezintă un fenomen de tip acu, episodic, de ‘interstate arabi în cadru procesul de ma lungă durată și amploare a confctili Dipata ae acta defini conceptuală ași conica: ierena dintre ci două ete d natura durate, angabri părților, intentii contrunării Putem aste uta relia dintre dispută și conflict apelând la cnemategrabe: isputa reprezintă o send dintr-un fim, onlcu ete mul însuși, Desigur, realitatea demonstrează că nu întotdeauna. sputa este parte a unui confit e funcțanează și de sine stir, a accident în cadru unei reli intre doud sa mai male părți (en disputa dintre do soț. pe fondul unei eat bune, cu privire locul de petrecere a vitorulu concediu, su sputa dintre asociații une eme. pe foul unei rai con. cu privire lao potențială investi) Ca urmare, putem observe că disputa poate exista independent de un confit de ună rată sau de mare amploare, ca un accident în cadrul uni relații ritiv postive ite pân tuș, d remarcat că dita poat constitui porctul d plecare al unu conic de ampla “Tocmai acest potențial devastator al une dispute consiuie motivația penerări uni întreg arsenal de metode de rezolvare a dnputelr de o manieră menită evita ageavaea tensiunilor, ‘scaladarea spirale emoție și resentimentele și declansa unui conf de amploare cu distrugerea dein a rela i consecințe cu putin neplăcute pen pri. Stractral o dst poate ve ei mal de noir pris ft, prin ego sa pin neo ti a ret pi Fors E) -a tri parte” presupune o dispută su un cont într două ări (oare Sx grupur interven dil a nese (individ sa organiza presupun bien scopul citări ări une soup sttcitoare pentru ambele ări tate în snt Prim eterul, deși po exista mal mul de două părți în confit metoda de eolvare «conflict ein apell lao tite eută se nume “interven cele de a tela pân. Rezolvarea prin fort a une diapute const în wlizarea mipaclor valente pentu atngerea obietvelor de cite pr Tocmai penru evitarea uei ste d tuați se caută metode ohemaive de soluționare; în mut situa o disput se poate soluționa înainte de a degener in confrutare lentă pin contactul direct nemo, ntre ir: Această mato poată numele de egorieze, is pote fois general dor n faze iile ale dispute cnd esr un pete cind nu 93 produs ace cae si deenorez profu rela dite pl. Cu curte negaoerea este meta demna impur cab într un număr foarte limita! de tua. De regulă, cimputa i erient confit apar pe fonda une deeiorări proEreavearlae dintre pi, pefondul derapoplo orscinde ca intensitate ale rela fapt care face imposibilă uizarea egoderii ca metodă de soluționarea dispute sau confit, ‘atc aceea devin mats În plus ua din carats erioaăei demerger a ispueor i confietlretsistarea Comune păr, ap care interzice cu att mai mult folosite negocieri ca metodă desolutionre Pete negocia, Petreu să comunice, or apari disputei est generată în iariatea cazunlr, oemat d atena comunicării În cete condi, ingura modaltate de sluinare 3 dispute înainte ca aceasta să degenereze în contruntare violentă constă în. interven cei de ari pri vot dead mally de tuearea peer pr teen cei de i părți sai sau prin adjdecare Sohuonarea “sputelor pin adudecare ete repezeniată prin cea ce mun geese ji intinionatizas adc ape nein su a amber păr la judecată prin intermedi buna. Resursl în adjudecare reprezintă o modalate ost de soluționare a capul, are, de regulă, a ezult, depărtarea i mai malt a părilerunade ceata distrugerea ete perssteta unui pad ridicat de insti a vel nea n ambele păr implicate. Adudecarea se realizează prin apelul î formula inttufonazah juste, pri cae puta se emite spe a soluonat de o rttae pei, investi fal cu pote de a emite sentințe, care sunt executor i îns de penalizări părilepariipă mita a designul soluție; acest Prin ieracfunea dinre mpremranti egal a Pirtor (avocați și entitatea neutră (judecătorul) Ca urmare, părți: a prea puting influență asupra soluționării dispute, odată accesată calea adjudecări Ele nu pot decit sh prezinte cauza reprezentanților lr legal, dupa care acegin pretau intregul proces. Cercetările a nivel psihologie și social din ulimele decade demonstrează limitele și lipsurile acestei metode ce soluționare a conficielor, printre care distrugerea de melo or iveparablă a relații, neimplcarea prior in designul soli. apt care duce la grade variable de disabesienă ath de sentință prelungirea, din această cauză a procesului de soluționare și. în cazari în cae sunt implicate common și aspecte privitoare la identitatea acestora (cazul confictlor dintre majorate și minoriăț pe tema drepturilor acestora chestiunea libertilor publice etc) la agravarea și escaladarea conflictului până la nivelul floseii fore. Cazul revoltelor din 191 din Los Angeles ‘ste relevant în ceea ce priveyte limite adudcări ca melodd de solutionare a disputelor Sentința dată de tibunalul din Los “Angeles in cazul celor patra politi ali care agresateră un aro-american a agravat conflictul dintre comunități, acesta degenerând în violență de masă ceanecestatintervenia Gărzii Naonale petru stoparea luptelor de stradă. Vom reveni supra aspectelor legate de avantajele și dezavantajele cărei metode e soluționare a disputlor mal spre târgul acestui studi. B Solujonare amiabilă a disputelor pin intervenția ae de vea pr implică ma multe metode formule. Excadem in acasth categorie negocierea, deși ca reprezintă în ne o. 'modaliate amiable slenarea pute, ntact acasa, a cum am altat mal su, e reaizeată prin cotata dre, ‘emt, prior. Studiul de să ete dedicat formulelor și ictodear de solare amiabila dsputelr prin intervenția ci de a tea ări care, în iteratura de speilitate anglo- moră poară numele dela dispute retin prese, ADR), Deși istoria acestor procedee este la fel de lungă ca istoria manti isionalzarea ora relizat bia începând cu a 0 a sec tect în Saele Une, nue două decad în spațiul Europei Oredentale. a în Romănia doar de e anis fa eforturi e intentate și conser varubl în east direcție (Cher Taul, 2005) Toate cl tei metode Structuale de sluionare 3 disptelor și confctelor ext din moment în care a apărut societies umană Des lungul timpul oameni a rezsvat conice dinte e fe prin tori, fe prnnegocere, fe pin apelul ino te pane Incadral case in mă procedun abe variate at cea amiabilă {dtl cea prin adjudecare, să aceea vechime șia fct pall în tate epocile istorice, pe tate mendiarele pbuh. st documente ce atestă stizarea medier (a formulă de soiuionareamiaid a concer și dispute rin imerventă Cele dea ea pir în China de aco 200 dean texte ibe Ine relern de asermenea, a funcția de mediator al ere comuritiiorfodaice În spatial romnes, ja cca tmeleval lacs o funțe de mediator și tn lata nor cath att "Abia odată cu procesul de consituire și, mal apoi, de centralizare i consolidare a stateorajudecaes a impun ca modalitate oficial (osti regelui) de rezovare a disputelor ‘ine membrii unei comunități aa, mal trea atonal Satul modem european impusadjadecaeaca unică modaliate vmcunoneuă ofl cu putere eneculolepranat de val, de % souțanare a disputele incinte că procedure ternative au dispirut iu continua să funcționeze în parale cu justia ‘fica insiuyinalizat cu su fără acordul aortă sau conservat și sau dezvolatsemnifcati nivelul reailor dintr statin condiție inexistente une autorități suprattate internaionale care să impună recursul ln djudecareîn disputele niv entitățile politic din sistem. Char și astăzi, organizați: internationale interguveramentalejoachcuprecere oul de terță pare destiată a aia solujonarea amabil, ară recurs 1a viienă aconficteorgdisputeor dintre statie lumii Procesul de democratizare, devenii ince înce mai profund „după ce deal diearăzboi mondial, prin extinderea codiicni legal ierățilar pubbce deschisposibitatea nui cums din ce în ce mai mare de cetățeni de a apel je pentru se apăra împotriva abuzurilor statu a insitilor sale Incepând: anu 40. odată cs apara manie petru iei civile, pentru lupta impotriva dicriminai, pentru respectare liperifiorindivaduale un valdeprocesealuatcuasitntnakie americane Rezstaul a fos vuprincărarea acestora, scl: consecințe sau inregistrat în Europa Occidentală, în aceeasi perioadă, mai apoi în Europa Central și Răsăriteană. după căderea regimurilor totala, Ca urmare, n mod paradox însăși procesul de democratizare n profunzime a adus preci uneia din cele măi important dimensiuni ale sae:scesu bce tajusățe Blocarea rin suprincrcares ribunalelr a igreunai ccesul cetățeanului la ustția una din ierăție fundamente aie individul într-o societ democratic. Consecința directă a acest fapt a fost investigarea posibilă accesări unor variante afenative de soluționare a dispuelor dintre persoane: sau grupuri în interiorul societăților democrat, de unde scoaterea la lumină și codificarea formuleor și metodelor de sluponare a disputelor in mod amiabil inafara tribunalelor sauin pane cu acestea. Salufionares emis a dspurelor prin interenia clei dea ‘rea pt e pene relia prin intermedia a îi formule mesic, 7 oie anita) Apropiat ca deine, proce simetose, ‘cle iei au caractersic care Te evidențiază profund. de la Toll pe care cea dea tia parte ete chem pace până forma caracterul acordului final dete pl. dea reguli de funetonare Până modalitiedeinteractiune ale părților Ce tri Formule tocmai dorită diferente structurale dire ce, mavartaț i dezavanta ce vor Bnalzate pre fru acest studiu: conden care po accesate sunt pele specie, apt pentru care, în maorite cazurioe, ee te formule n sunt imerganțable, libera alegere a poe, ar utlizarea unea intre ele atunci cind condiție contextuale impun una din Celelate poate avea consecințe nefaste, Clor te formule I se aocară unset de procese complementare, reprezentind mixturi între cele două (ca d exemplu procedeul med) au vana parale, uthzate în condiții particulre foarte bine imite, cu scopul citări procesului de soluționare amiabilă 3 dispoteor în cauză. Vor reveni asupra acestor procedee completare ceva mai pe ama. pont cea mai cunosc dintre ee ti formule, ete medierea. În imba comun ea împrumută numele său tuturor ‘madolaiior de slutonare ama daputeler și confictelot pin ntervena ee de re păr, ap care produce confuzii atăt în rândul ceraeăorlor, căt șa epistoriar, Caurmare ca dea trea pare primeyte generic nume de mediator, char în condiție în creea joac, de apt rl de coellator au arta ‘Una din obiectivel acest studii const ocna insabiieea cu recite a inelesurloraestor concepe operaționale, relației ntre e, a loc fiecăreia vetlu de metode corespunzător ia speiich condi sine qua de accesar. Modena sede, ca de al contre și brau, marea dl sa maimute pr dw sange l comproms ca pina dip pn apel lua near Morena, n ocestă ză, intr cele tei formule ese reprezentată d ou pe are prea neutră ete chemată să joace Î cazul medieri, parea neutră Jost ld constant sau sttutor Meditate poate impune = soluții celor două păr: roi său ete de a aut cele două părți s-a apropie punctele de vedere contrdiceri să investigheze supra intereslor lei ale părților, să sdentice posite punți de legătură si sute părțile să depășească blocajele și, spre Anal, să netezească drumul spre un compromis reciproc satisfăcător pentru părți. Medierea este, în fapt, 0 negociere ce implică o. tea parte, Ca urmare, mediatorul joacă un rol comple, de dubiu negociate, el negociin în parale cu ame. părți, în vederea crionării unei soli care să fe acceptabilă pentru tot ce implica în dispută Asfel, mediatorul nu este tun terapeut. cu rolul de a indepira resentimentele aparute în corul dispute intre părți el nu este un simplu canal de comunicare între păi precum conelstaal el mu joacă i robul de reprezentant al intereselor unei păr) î fat cele și reciproc. Mediatorl ese catalizator rezolvării disputei! ‘sist părțile în identificares unui potențial compromis, (ră 3 vea pesibltatea impuneri unei soli părților - acesta ete oul arbitrului, Când survine medieres? Accesarea este formule de soluționare amiabilă a disputelor prin interventia celei de 3 ‘tea părți este posibilă chiar cerută suni când snt peezenso următoarele condi contextuale: 1. Disputa este manifest, iar caracerul contradictoriu i obiectivelor părilor este evident: 2. Părțile au sistat comunicarea dinte ee, în urma sentimentelor apărute și a escaladării emoționale a dispute, fapt care împiedică contactul direct și soluționarea prin negociere: 3. Părțile sunt interesate in menținerea relației inte ele, 2 'mbunătățeii ei sau, cel pain, a topări deteriorării ci. Prin apelulla mediere părțile încearcă să evit, decoman acord, escaladarea emoțioeală a disputei și degradarea subsecventă a relație dintr ele; 4. Părțile consideră necesară prezența unei păr neutre, neimplicate În nici un fl î dispută. neavând interese. > în diput dintre ce, dar având o cunoagtere profundă a omeniulu în care se manifest disput go experientă semnificativă in pesionarea dspuleior de acel gen; 5. Părțile convin asupra necesității implicării în dispută a unei terțe părți cu scopul facilitării ideiAcări unui compromis acceptabil de către ambii disputanți și, de asemenea, convin asupra persoanei sau instiției chemate să joace roll de mediator; 6, Păriledrescsă ie parte n contrares nei soutirciproc acceptabile, să partcpe activ la proces de soluționare în vederea evitării unei rezolvăr prin adjudecare asupra rezultatelor căreia nici una dintre părți nu are control; 7. Părțile doresc să eite o prelungire a dispute și creșterea costurilor i, prin ajungerea la un compromis rapid, reciproc satisfăcător, menit să conserve eelatia dinte ie în vederea une cooperări ulerioare Din condiție enumerate mai sus, se pot abserva câteva clemente importante care impun medierea ca formulă de soluționare amiabilă a disputelor prin intervenția celei de a tea păr: xistența unei dispute în faza manifests, întreruperea comunicării disparea increderii dintre păr, acordul ambelor părți asupra recurgeri la mediere și asupra persoanei chemate ca mediator, rolul de facilitator al mediatorului, patciparea părilor a identificarea unui compromis reciproc stistăcitor, importanța mentinei rele și restabili încrederii dorința obineri unui acord rapi, cu costuri reduse, Este, de asemenea impede eh joc de mediator lu poate impune solii părțior (este caracteristica ca mai important a edie, asupra căreia eu insitatcuperevereniatunc când. incearcă explicarea și crearea une cole 2solondr amiable a isputeor pi întervența cele dea rela părți) investighează cazu, poziție iinteresle părților identică punți de legătară pe cae se poate construt un acord și le evidențiază părțiler, vaclitează comunicarea și liminareaeințeegeritor dintre părți, citează pin aceasta resabiliea icrederi șî unele cazuri s (rales cele in spațiul itemaiona în are părțile sunt ste) arantează conduși respecres caselor sale de re te părțile implicate in dispută Nu vom ita în amnant cu privea instituirea mmdieri gla legisția destinată acestui scop. De remarcat doar scensiunea semnificativă mediert ls rangul de ocupație profesional oficial în ultimii paruzeci d si, cu ‘orp profesional, legislate și cod ee și de proceduri dedicat permanent iin exclusivitate aceste activități La rândul său, concilierea reprezintă o formulă de sine stătătoare a soujrări amiable a dsputior prin intervenția cae de atria rk. Deși mul speci cosiderdconlirea doar ca o procedură anexă mediei, analiza condor contesa care impun conclera, precum 9 a rolului conelitoului ne determing ne dsocem de această opine, Situinduene pe poziția de a considera concer ca o forma spate solutions amiable a isputlr inu caun procedee parcularal medleni Conditilecomesvaleceimpun conairea eră smniativ ft de cel ce impun medeea, char dacs există similitudini în nur cazuri ste: 1. Conciereaese cerută stanci cnd inte părți în pasă existat anterior dconșăidspue orl band, de curată de profunzime căreaeații să se mențină patil iar în curul disputei și use drege în ni un fel deterorarea ci pe ma depart; 2. Înbaza la near inte pri există ce putin un reziduw d încredere resprocă, char dai comarca dinieeie acetat su se deslaoar cu mure dealt deasemenea exist canal crsisentă de bunavoință Și interes importante care cer și fcieazh o soluție Smiabils (d exemplu vitor unui copi lun cuplu sat in divor, 3. Cen dea tris part este apropatsambilrdisputan având elorelațe indelungi consistent, disputani 2nd icredere și manifestând bunavoită ffs d cl chemat să pace răul de neue Concilierea are o componență terapeutică importantă rol cueiatorului find mai degrabă de remedia posibile traume ‘omofionale suerte de părțile în dispută dea facta comunicarea dintre ce n scopul restabili incredere și cminăra nțeegera preite a faptelor, cuvintelor sau iteresloe părții adverse În aceste condiții este limpede că rolul concliatorulu este sola decanul de comunicare inte părți: el nu ese chemat să analizeze cazul (chiar dacă, în rezltae, de multe ori o face), ‘emia judecăți de valoare, să analizeze interesele și poztile părilor, să identice potențiale solu souls s le impună. Conciiatonu transeră informați dinspre o parte spre cealaltă; se informează cu privire la punctul de vedere une părți și în transmite celeiae părți, după are procedează la e în sens opus; el caută să clarifice sensul celor spuse de una din pei ‘cleat și prin aceasta, si elimine erorile de înțelegere și de comunicare; mai mult. el are rolul de a menține sub control aspectele de natură emoțională implicate în dispută gi dea evita ‘ccaladarea tensiunilor de natură psihică dintre părți În fapt, rolul conciatorului este acea de a netezi părților calea spre 0 soujie negocată direc intre ele, răaportu și intervenția unei treia păr. Funcția debază a condiiatorului este, în consecință, dea resabii comunicarea directă dinre părți prin revigorarea increderii reciproce Cea de a treia formulă a sohțonării amiabile disputelor prin intervenția celei de a treia părți se află în vecinătatea săiudecării, de care însă diferă printr-o gamă întreagă de ‘acterstce structurale și de procedură, ceea ce o plasează în spectrul amabil și mu oxi al soluționării pin intervenție. e prin arbitra se înelege încercarea a două seu mai multe părți e olțioa disputa dintr le prin submiterea sa mei a tra piei let să jace al de arbitra. Arbitru re fundamente roll de anale cazul de asculta pini și de a impune o solute (până ‘ic dente cu ru judeteraui) EI diferă de jdecitor pri cre lementesenniative 1. Bate ales de comun acord de cite pm impus: n 2. Arbitojulesto un proces voluntar accesat de comun cnd de pe spre deren de adgadecare, unde cosas post pin ațanea unilateral a unei pr 3. Pane dep un contol consistent asupra procedunio in timp arial spre diferent de adpoecare. ude he sunt fe, imuabve find stipulat prin lege: 4 În general arbitrajul ca modaltate de soluționare 3 disputeke ese prevăzut prin contrac. anterior decorării dispute ate, prin contract semnat de Srila începutul relației dinze ele este prevăru esl [arbitra (de mate oi, este stpulats chiar persons sau instituția chemată ca arbitru) ceea ce presupune și obiigța obedient părților ață de deczia arbitra, În plus egala multor ri impune caracterul exec îi deciziei atm Arbitrajul ca formulă de soluționare a disputelor prin imervenția cele d a tea părți unoațt o serie de vatane acționae, cae diferă în dealiu (nu în esență) de procedeul standard. Asie, una din vacant este arbitral minim masin în care limieie intr care se poate mea decizi ariel sunt prestabilite; osia. cea a aritajuli consultativ, prin care decir rbitrlu nu ste executorie, a tei, ea a arbitjul anex aătudecării_ procedeu existent in ile în cae lepsa impune ca părți să acesez întăi soluționarea smiabl a dispui rin arbitra inainte dea aduce cazul în fafa judecătorului. În aceasta treia variant, deci abtrulul nu este executor. partea (au pile) nemulțumite de decizie pot aduce cazul în trbunal în speranța obineri unei sentințe mai avantaje. În unele ăi, această practich ete descurajat pin faptul că, dacă partea nemulțumită de decizia arbirulu nu cătigă mal mult in tnunal ete aliată să plătească cheie de judecată ps amendă consistentă În calaș imp, rhtrajul der pregnant de mediere din mai mute puncte de vedere. În primul rând, mesatoru nu poste impune soli părților; arbitrul este chemat fad tocmal acest ru În doica rând, acordul dintre pet ainu prin mere veste executor pentru părți-aceseai pot denunța și se pot sinea naar în vederea sutont dispute prin adie Decizia arbitrului este executorie după cum am văzut mai ss, doar în anumite condi și cu riscuri semnificative, păr pot enunț dei arbiter judecarea cazului în instanță Înalteelearând, proesu de mediere implic regocer multiple, prin intermediul cărora pile pot configura soli reciproc vant arbitrajul presupune door audierea pirlor de ctre bir, investigarea cazului i a prabelr de către acesta solu urmând să Be dată Fără corsutarea su obfineea acordului rilor cu pire la coninaal să Dinacete punc de vedere, pate considera arbitrajul ca find o formulă de soluționare a disputelor a limita dintre amiabtisate i state, plasândurse leva ntre medleeșdjudecare pe scala cooperare omprtije intr părți în vederea atingeriobiectvelor lr, Arbitrajul are o irucură tehnică aproape dente co ea a odudecări, dar împrumută elemente specifice medierii, mai ales în crea ce pește consensul pio cu privire la accesare aceste formle e solutionare a disputelor. Formulelor majore de solujonarea disputelor pr intervenția. eideatrelapârise asociază unse de metode complementare, care reprezintă fe mistur între le, fe variante parale ale acestora. Un exemplu pentru prima variant i constitute moda med, combina nre mediere și tra cesta presupune declanșarea nui proces de mere case dar, în ‘vlntimpinie unul loser încadra proces, mediatorul se transformă în abit și impene propriu punct e vedere părților, care sunt obligate să se criormeze. Această modă ene destul de event mediul international, în cadrul proceselor de pace din varii colțuri ale lumii, unde mediatorul se poate transforma în arbitra, în cazul în care blocajul se dovedegte intratabi ir capacitățile ele dea tea ori permit impenerea une shui propri per. Din adr s cehi deal dent de metode, cel vint para pute său in isa procedeu alui eur; sie in cazu unei dispute adune în fața stan nant de începea proces jadecttoru poat er o evaluate independent» cazat ca femularea unei sot preliminare. an să evidentiezepirtioe potențial rezulta jodecăr carlin cazul în car părțile deca de acord cu solu preliminară. acesta devi solute finală, execuore Metoda evaluări nextre pete utiizată cu succes i în cazul meserii și a arbitrul ea demorstrână pinilor pozibonarea robe in raport cu propriul punct de vedere cea a fcitază ungerea un acord rapid Ar B de evidențiat, în ial, avantajele Și dezavantajie acestor formule de soutinare amiabilă 3 disputelor pen imerveția ee dea tea păr att fat de at procedee de scluionareadsputlor și ceda, i unele fa de ales În cazi compara dine formulele de soatonae amiabilă disputelor și tăizorea fol avale se grupează ne în favoarea primelor. O dezbatere pe această temă ri superi, sar dovezile de natura evident! mposbde contrazis; catre, ne vom sine de aa ne aventura ma depart În ee ca privați comparația ntre soluponare amabil inputeer șes tu oarecum dient. Avantaie abil precumpănesc dar snt cazuri și ested preferat In acest dn urmă în care sunt implicate ofense sau erori ave carena pot și nici nu ste de doi a 8 reaavate amit! {crime grave, sbunurie sorti, relent cu camere gave ae companilr private sa stație pubice sui în care ete necesară constituirea unor precedente de durată i laborări de codifcărlegslatve no (en noi regulamente în prvinga secured raului ser sau a imburătăți condi de siguranță a traficului ruter. petecțenăr, a practic medicale tc și iza i care est de doi o sentință den, public. al de prevenire a apie unor cazuri s reminstoar. De asemenea, sunt cazuri în care este de dorit “tinerea unei soluții prin adjudecare car să demonstreze public coreetitudinen sau integrltea cl în en, cazuri în ‘are sotionarea prin mediere sau conclerear putea avea grave cvesecințe din puntul de vederea imagini publice unea din păr. Putem spune că judecarea avantajelor și dezavantajele scvuțorării amiable a disputelor comparativ cu soluționarea prin adjodecare este dif derealzat în boc; corect ris ne sbpinem dea ojudecată de valoare trangant între cele două, și să ne rezervien na spune că acoesarea unea sau alea dintre variante prezintă avantae și dezavantaj funcțe de specifetatea ‘icin caz sau situați în parte, (ră a A posibilă oierathizare rigid imuablă, a celor două modal de soluționare a dsputeor. În ceea ce priveyte avantaele și dezavantaeeformuleor de cctaționare amiabilă a disputelorunle față de ale trebuie spus de la început că orice analiză comparativă a acestor formale tree să pornească de a starea tentă a condor ‘contextual careo dispută se deruleaza șieezohă. După cum m arătat ma sus pecete i arcterticle fiche formue impiesică interganbiltatea lor, păr a pot intotdeauna opta pentru conclere, mediere au arta conform bunul plc i 3 preferinjelor de moment. De cele mai mule or, configuraia ați in crese afd pe determină accesarea unea sau hei ntre cele te formule, au a unei metode complementare În plus și atragem atenția asupra acest apt, accesarea unei ‘emule nepotrivite condo conteste pu duce l nici n net pozitiv, în el mai bun az, sau poate avea consecinte «tase, în cl mai tău caz. Ținând cont e aceste specificații, putem pune în lumină, comparativ, avantaje și dezavantaje celor tr formule de soluționare amiabilă a disputelor prin intervenția cdi de a tra păr. Astle concer este superioară celorite două din punctul de vederea rabin increders mbunduțineaței sau preveniri degradări i erisre ct i dotată fn cele două prt jung de biel oi rin nege cea centre tațmentul por fs de angafmentl st, spre deosebire de mediere și mal ales, e array unde oti et în ma mică sau mai mare parte produsa interventie de a tea părți. Dezavantajul net l conceit reprezintă faptl că ea se poate realiza cu succes doar în condi osie pretențoas. ra inti in ele crea e limitează pote capactaea pinilor de o acesa Mediere, la rândul să, prezintă o ere de avant tă de ceelie două formule. Medierea nu cere condi att de pretenyoase ca și concilerea pentru fi utlizablă, dă posbitaea părților dea participa consistent Ia configura folie mită intcerenga din pare eee de a tsp este cost-effective iar faptul că pile jung la un comproms eciprocavantajosaiiteazdangaamensl ler față de respetoea ao acordului, În pus ea ete complet voluntar, cos ce ese denatrăsă ampli increderea pian practsu în ar: Dintre dezavantaj se cuvine să menționăm faptul că ca pe consumatoare de timp (nla acela nivel caadjudecres, ar ml peste abit chit concliere pi a ales, fp scria ra este enecutore cea ce poat dice la nesocaies i cect una sau ambele pt ee e anulează întregul flo o “mesei io transform int rip null d imp gro. În înc prin avn all pa umd efcactatea din punctul de ved ch în timp șia ‘recut ar deci ob pepe ii arătat mais apesocosr sete de cv una sav omite pr, ‘are săamieze practic intregul proces. Faptul că părie supun văunta și situjonaizat disputa uni tere păr cheral 8 birene și career executia deciziei rr contribuie cel mal mut a site formule arbitrajul în componie cu coneiirea și meserea Find apropia ca trucuri, craters proceduri adjodctri, arbitral suferă de cles lipsur ca și mean cee cel pune int postu d inferontate marcos LA tă de mediere și conciliere Lipsa de partipare a pier în cveiguraeasolțiteța imitată acordat rela dintr părți precum șicaractezul formala a procedurile generează ca și în caza acodecări, un graă ridicat de insatisactie reziduală 3 plo, ceea ce duce uneori a deteriorarea rela! dintre Părți și chiar, în cazuri extreme, la denuntrea unilaterală a ‘ezultateor arbitrajului iaintareacxzulu spre adjadecae, tote riscurie inerente. În concluzie, putem să susținem, ră ane teme că gresim prea mot, că. dintre toate formele de soluționare disputelor și ‘unico, cele parice (amiabilă și ost) sunt ne superioare implica și rezultate celei violete. În ceea ce private vcrarhizarea formelor de solutionare pașnic o disputelor și conficelor, scesa ese un demera ce trebuie întreprins cu ‘malt tențe dedicată condor contextual ale disputei sau conflict in cauză, caraceritilor structural le cazului și 3 inamicii relației dintr păr. Nu credem că vreuna dintre formal et în mad automat și constant superioară clare. ica dinte el – adjudecare, conciliere, mediere și arbitraj — prezintă pencte tari puncte slabe, și st de aeea indicat ca, înlocul dspensări forțelor și resurselor în die argument superontăți unea sau ale dintre formal, ceretătorii din vân scdemie și eplaon să cionezconcetat în vedea