Ioana Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural. [610823]

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
1
CUPRINS

INTRODUCERE 2
PARTEA I : STUDIU BIBLIOGRAFIC 4
CAPITOLUL I : STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN
DOMENIUL DEPOPULĂRII ȘI AL IMPACTULUI ASUPRA
MEDIULUI 4
PARTEA A II -A: CERCETĂRI / CONTRIBUȚII PROPRII 15
CAPITOLUL AL II -LEA : MATERIAL ȘI METODĂ 15
2.1. Localizare 15
2.2. Istoric 16
2.3. Cadrul natural 17
2.4. Material și metodă 19
CAPITOLUL AL III -LEA : REZULTATE ȘI DISCUȚII 21
3.1. Analiza demografică 21
3.2. Analiza utilizării terenului 23
3.3. Analiza vegetației 25
3.4. Analiza impactului antropic asupra mediului prin agricultură 27
3.5. Analiza comunei Bătrâna din punct de vedere al biodiversității 28
3.6. Analiza dinamicii arealelor forestiere și semi – naturale 29
3.7. Analiza frumuseților tăcute ale comunei Bătrâna 31
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 32
BIBLIOGRAFIE 34

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
2
INTRODUCERE

Lucrarea de față prezintă importanța relației dintre om și natură, a modului în care
activitățile antropice modelează mediul înconjurător atât în manieră pozitivă, cât și negativă,
scoțând în evidență așezările în care acțiunile umane a u încetat să își lase amprenta , iar natura să
își reintre în drepturi. Scopul lucrării este de a arăta o legătură clară între fenomenul depopulării
localităților din Ținutul Pădurenilor, cu accent pe comuna Bătrâna, și schimbarea fizică, suferită
de aceste așezări în decursul ultimilor 30 de ani. Tema aleasă este prezentată p e platforma
ArcGis Online p rin intermediul aplicației StoryMapJournal cu denumirea .Oameni.Locuri.
(http://arcg.is/1aanri ) pentru a spori interactivitatea oamenilor cu informații despre locurile
minunate din România și care se află într -un proces de depopulare, corelată cu schimbările
mediului natural .
Sentimentul de păstrare și valorificare a frumosului ce se regăsește în Ținutul Pădurenilor
este motorul motivațional al realizării acestui studiu. Frumusețea locurilor, blândețea oamenilor
și liniștea așezărilor îndeamnă la promovarea și valorificarea lor , precum includerea acestora în
circuite agroturistice.
În urmă cu aproximativ 7 ani l -am însoțit pe fratele meu pentru prima dată la Răchițaua,
locul unde el și -a găsit liniștea. Aș zice că vocea pământului din Ținutul Pădurenilor i -a șoptit
mieros la ur eche, îndemnându -l în călătoria găsirii de sine, dar și a descoperirii acestor locuri
frumoase, ascunse și care tăinuiesc secretele naturii. Și pentru că toate bucuriile sufletului
trebuiesc împărtășite, am plecat și eu cu el în drumeție spre aceste ascunz ișuri ale naturii, unde
sufletul zburdă liber, dar împăcat. Așa începe povestea mea și dragul de Răchi, cum alintăm noi
acest sătuc uitat de lume, dar nu și de minunățiile naturii.
Derulând povestea până în prezent, am constatat că nu doar fratele meu caut ă cu toată
inima locuri frumoase, eliberate de agitația cotidianului, în care nu trebuie să îți verifici mereu
ceasul pentru a fi la timp. În ultimii ani am urmărit numeroase reportaje despre Ținutul
Pădurenilor, despre sate părăsite din România și mai ale s din Hunedoara, despre bătrânii noștri
din inima munților care așteaptă ca cineva să le mai deschidă ușa casei și să le zică o vorbă bună,
despre cum natura își reintră în drepturi și cuceresc încetul cu încetul ulițele prăfuite de trecerea
anilor. Oameni cu inimi mari doresc să reînvie aceste locuri, să le împărtășească cu lumea
întreagă și să le repopuleze. Astfel au apărut diferite proiecte fie ele de fotografie pentru
capturarea frumosului, fie de cartografiere a zonele părăsite, depopulate, fie de atr agerea atenției

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
3
orășenilor asupra zonelor rurale de unde au plecat sau spre care se pot îndrepta pentru relaxare,
pentru a respira aer curat sau doar pentru a asculta povestea Pădurenimii.
Alegerea acestei teme pentru lucrarea de disertație este strâns leg ată de analiza realizată
în cadrul articolului Does depopulation determine land -use changes? (Costea, Nicolin, 2017) în
cadrul Regiunii de Vest a României, în urma căreia s-a conturat ideea că și diminuarea sau
încetarea activităților antropice asupra medi ului natural influențează modificarea acestuia, natura
reintrându -și în drepturi.
Lucrarea este structurată pe 2 părți: prima cuprinde studiul bibliografic al temei alese și
anume stadiul actual de cunoaștere a l fenomenului depopulării atât în România, cât și în alte
state, corelat cu modificarea peisajelor naturale și a modului de folosire a terenurilor; cea de -a
doua parte cuprinde contribuțiile aduse de mine acestui topic prin materialele și metodele folosite
și anume metode cartografice de prezentare a arealului și metode analitice de interpretare a
datelor demografice, dar și cele rezultate în urma interpretării hărților realizate. Materialele
folosite pentru caracterizarea locului luat în considerare pentru realizarea acestui studiu – Ținutul
Pădurenilor cu accent pe comuna Bătrâna și satele aparținătoare – sunt reprezentate de diversele
baze de date puse la dispoziție de ESRI România, Copernicus Land Cover, Institutul Național de
Statistică etc , dar și de in formațiile culese din teren .
De asemenea, partea a doua cuprinde și un capitol foarte important și anume cel al
rezultatelor obținute în cadrul acestui studiu al depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor
corelat cu modificarea utilizării terenuril or, îndeosebi în comuna Bătrâna și a satelor sale
aparținătoare. Importanța problematicii abordate în cadrul acestei lucrării este dată și de faptul că
studiile legate de această temă sunt încă destul de puține, iar lipsa informațiilor ridică un mare
semn de întrebare mai ales în contextul actual identificat de migrare a populației din mediul rural
spre cel urban – ce se întâmplă așadar cu așezările părăsite? Aceste situații au fost identificate și
în state mai mari de pe Glob, nu doar în România și a căror manifestare se poate observa doar în
perioade lungi de timp pentru a se putea formula niște ipoteze clare.
Finalul lucrării prezintă atât elemente conclusive ale acestei lucrări enumerând succint
conexiunile identificate între dinam ica demografică și modificarea mediului prin reducerea
impactul ui activităților antropice , dar și calde recomandări pentru promovarea acestor așezări
minunate din inima păduri i, păstrarea valorilor culturale și conservarea frumuseților naturale. Pe
această cale le mulțumesc colaboratorilor pentru s uport și implicare .

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
4
PARTEA I: STUDIU BIBLIOGRAFIC
CAPITOLUL I: STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL
DEPOPULĂRII ȘI AL IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Veșnicia s -a născut la sat – spunea Lucian Blaga , dar ce se va întâmpla acum cu ea în
contextul depopulării satelor românești și de m odificare a peisajelor naturale? E în puterea
noastră să păstrăm integritatea satului românesc, cu valorile si frumusețile sale, cu munca asiduă,
cu poveștile bunicilor și cu timpul care alunecă duios pe obrajii arși de soare ai bătrânilor.
România s -a născut la sat , identitatea românulu i este dată de însuși satul românesc în mijlocul
căruia s -a născut, a crescut la umbra firului de iarbă și și -a potolit setea de la izvorul de apă rece.
„Civilizația rurală e o sursă esențială pentru civilizație. În lumea satului sunt valorile
curate, nu a i cum să reușești aici dacă nu ești curat, așa că acolo e comoara României”, scrie
Peter Hurley, un irlandez care, de câțiva ani, se luptă să conserve valorile tradiționale din zona
Maramureșului. Civilizația rurală, ca manifestare a su fletului românesc, a lături de ță rani, ca
purtători ai unui sentiment al spațiului și timpului, poate oferi omului modern o alternativă la
pierderea sensului, a uitării de sine sau la crizele identitare.
Mai multe sate din România sunt pe cale de dispariție. Depopularea locali tăților din zona
rurală este determinată de exodul tinerilor, care caută locuri de muncă la orașe. Depopularea
satelor de munte este o realitate întâlnită peste tot în România. Semnele depopulării încep să -și
facă simțită prezența chiar și în comunele boga te, nu doar prin sate uitate de oameni și timpuri, în
mijloc de câmp sau prin cătune pe care o simplă ploaie le izolează de restul lumii pentru zile
întregi. Case părăginite care stau să cadă din cauză că proprietarii au murit și nu mai sunt
moștenitori ca re să le reabiliteze sunt cu duiumul, în tot județul. Trecerea la cele veșnice a
țăranului bătrân, de plugul căruia asculta brazda înainte să avem combine automatizate, afectează
întreg mediul rural.
Principala cauză a reducerii numărului de locuitori est e natalitatea scăzută, care provoacă
îmbătrânirea populației. Se adăugă însă și fenomenul migrației. Peste 3 milioane de români au
plecat din țară. În acest scop, în 2016 G uvernul a realizat o statistică a localităților care a căror
populație a scăzut dras tic în intervalul 1990 -2012. Anexa realizată de Guvern, intitulată
Municipiile, orașele și comunele în care s -au produs scăderi accentuate ale populației , cuprinde
un tabel cu comunele care au pierdut peste 30% din populație în intervalul menționat, o stat istică

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
5
a orașelor și a municipiilor care au pierdut peste 20% din populație, dar și lista municipiilor,
orașelor și comunelor care au în structura lor sate cu mai puțin de 100 locuitori.
România nu este singurul stat care trece prin acest fenomen de depopu lare și de pierdere a
identității satului. Alte state europene se confruntă cu această problemă, dar și state mari precum
Statele Unite ale Americii, care datorită încetării anumitor activități din domeniul economic din
anumite orașe, cândva mari precum De troit, acum sunt pustiite și se luptă să îmbunătățească
viețile cetățenilor. România totuși, spre deosebire de alte state, încă posedă adevărate muzee
naturale ale caselor tradiționale din diferitele regiuni și are o identitate foarte bine conturată și
conservată a ceea ce încă înseamnă satul tradițional .
La nivelul Uniunii Europene există un plan privind dezvoltarea rurală în Europa, în
următorul exercițiu fina nciar sunt alocate peste 100 de milioane de euro, dar marile nevoi ale
satului trebuie să existe în planul nostru, în strategia noastră: trebuie să reducem abandonul
școlar, să finanțăm învățământul care să dezvolte meserii tradiționale, să formeze specialiști și
tehnicieni pentru agricultură, dar și competențe pentru zona turistică, trebuie să dezvoltam o
administrație care să nu -i poarte pe oameni pe drum, dar și instituții de creditare și garantare,
infrastructură pentru cultură și civilizație, trebuie să ne permitem profesori și medici platiți mai
bien și cu condiții de a trai în spațiul rur al. Toate acestea sunt nevoi ale satului românesc pe care
trebuie să le conștientizăm ca elemente ale proiectului nostru de țară.
La ora actuală, problematica depopulării localităților românești și efectele acestui
fenomen, analizate prin prisma modificări lor medi ului înconjurător, este constatată pregnant în
satele de munte, satele izolate, sate care în trecut aveau caracter de exploatare a resurselor
naturale. În ultimii ani, tot mai multe articole și reportaje au apărut legate de satele părăsite ,
oamenii arătându -și astfel iubirea și interesul față de acestea, față de valorificarea patrimoniului
natural și cultural. Din punct de vedere academic, lucrările științifice din România ce privesc
acest subiect sunt încă în număr redus, fenomenul depopulării desf ășurându -se lent, dar corelat
cu cel al renaturării, al reîmpăduririlor. Cu toate că în România s -a remarcat acest fenomen abia
în ultimii ani, în lucrările științifice ale altor state europene vestice au apărut studii despre
depopulare, despre modificarea peisajelor, despre modificarea utilizării terenurilor și nu numai,
acest fenomen a fost identificat încă din anii ’ 60 și în America , unde s -a observat că deși a
crescut populația și numărul de locuințe în zonele urbane, s -a pus problema dezvoltării durabi le,
sustenabilitate și mai ales a obținerii resurselor nutritive în contextul acestor migrații din mediul
rural în cel urban. (Vesterby et. al, 1991).

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
6
Unul dintre cele mai ample studii legate de depopularea zonelor rurale și modificările
mediului pe care aceasta le implică, a fost publicat de către John S aville în 1957 – Rural
Depopulation in England and Wales . Această lucrare ia în considerare contextul istoric,
urmărind evoluția economico -socială a acestui spațiu – creșterea societății urbane, agricultur a și
fenomenul depopulării, declinul industriilor rurale și situația noului început de mileniu – migrația
internă – aspecte fizice, proporții, declinul populației în perioada 1851 – 1931 și ce presupune
depopularea rurală. Necesitatea îmbunătățirii traiului de zi cu zi este principalul motiv pentru
migrarea oamenilor din mediul rural în cel urban, iar odată cu apariția de mici fabrici în orașele
mai mici, de apariția sistemului centralizat de apă, de canalizare, dezvoltarea sistemului de
învățământ și de alte astfel de beneficii și comodități, oamenii s -au îndreptat spre mediul urban.
Presiunile socio -economice puse asupra fermierilor, și așa împuținați, de către apariția și
dezvoltarea societăților cu caracter alimentar îi î ndepărtează pe aceștia de piețele de desfacere.
Odată cu publicarea în 1957 a acestui studiu apar întrebări precum: Dacă și cum poate rezista
satul tradițional în aceste condiții? Dacă fenomenul depopulării afectează zonele rurale atât de
tare încât să ame nințe cu însăși dispariția acestora? La aceste întrebări vom încerca și noi să
găsim răspunsuri în studiul de față.
În lucrarea din 1992 – Responses of Forest Ecosystems to Environmental Changes –
Anne Teller, din partea Fundației Europene pentru Știință d e la Strasbourg, alături de colegii săi
P. Mathy și J. N. R. Jeffers , au consemnat modificările terenurilor și posibilitatea producerii de
incendii în spațiile naturale afectate de aceste modificări. S -a constatat că în Europa
Mediteraneană, fenomenul depo pulării rurale a început de mai bine de 60 de ani, având ca și
consecințe: terenuri abandonate și reducerea exploatării forestiere. Acest fenomen duce la
creșterea biomasei lemnoase și acumularea de combustibil, la extinderea suprafețelor forestiere,
la schimbări în structurarea pe verticală a vegetației și creșterea uniformității peisajelor.
Despre depopulare și reîmpădurire a scris și Fabio Salbitano în 1993 în lucrarea
Depopulation and afforestation. Sources and methods from 19th century Italy . Regenera rea
naturală a pădurilor din zonele abandonate este un fenomen larg răspândit în regiunile montane
din statele dezvoltate din Vestul Europei. S -a remarcat o relație între depopulare, schimbările
sociale și variațiile ecologice, sub presiunea istorică din n ord-estul Italiei. Reîmpădurirea este
strâns legată de procesul depopulării și dependentă de modul în care au fost folosite acele
terenuri înainte de a fi abandonate. Vechile areale agricole reprezintă locuri propice de
dezvoltare a noilor păduri datorită faptului că soluril e au fost îmbogățite în substanț e minerale .
Pentru analizarea acestor modificări ale mediului au fost folosite clasificări cadastrale ale

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
7
terenurilor și informații despre peisajele din secolul al XIX -lea, ale descrierilor utilizării
terenurilor din acea perioadă și a activităților antropice desfășurate, împreună cu programele de
management agricol din documentele oficiale.
În cadrul unui articol publicat de Land Use Policy în 2010 – Does demographic change
affect land use patterns? A cas e study from Germany – realizat de Franziska Kroll și Dagmar
Haase , este prezentată relația dintre scăderea și îmbătrânirea populației și modificarea mediului,
ca și factor principal pentru dezvoltarea viitoare a modului de utilizare a terenurilor din Europa,
cu accent pe Germania. Pentru perioada 1995 – 2004, în regiuni le dezvoltate s -a identificat o
corelație clară între utilizarea terenurilor, creșterea naturală a populației și migrare, iar pentru
regiunile micșorate, economia joacă un rol important în cazul modificării utilizării terenurilor.
Cu toate aceste modificăr i, un lucru este constant atât în zonele urbane, cât și cele rurale, și
anume micșorarea densității așezărilor umane pentru întreaga Germanie. O paralelă ar putea fi
făcută cu România, luând însă în considerare și evoluția istorică și diferențele dintre ac este state.
Un alt stat european în care au fost identificate fenomenul depopulării și al modificării
utilizării terenurilor în secolul al XX -lea este Spania. În Peaceful Surrender: The Depopulation
of Rural Spain in the Twentieth Century din 2011, Fernan do Collantes și Vicente Pinilla
subliniază declinul populației rurale rapide, ca urmare a tranziției spre o modernitate economică
și socială , sub presiunea industrializării și a migrației dinspre zonele rurale spre marile centre
urbane. În această lucrare este menționat și un lucru foarte important și anume că statele est –
europene au înregistrat o scădere a populației mult mai târziu decât statele din vestul Europei,
realizând o comparație între Spania, Italia, Anglia, Franța, Germania, România și Polonia (vezi
tabelul 1.1.). Depopularea rurală a căpătat un caracter general în Europa de după anul 1945 . În
Italia, Spania, Polonia și România s -au remarcat semne ale depopulării rurale, alăturându -se și
Franța acestui trend în a doua jumătate a secolului al XIX -lea ( vezi tabelul 1.2.). Pentru țările
est-europene fenomenul nu a fost atât de accentuat la început, dar după anii 1970, în România s -a
dezvoltat mai repede decât în Polonia și s -a pus problema dacă regimul comunist a avut vreo
influență sau nu. Declinu l populației rurale din Europa se regăsește prezentat în tabelul 1.3. de
mai jos, unde România se remarcă în grupul statelor din estul Europei care semnalează
fenomenul de depopulare mai târziu decât celelalte, dar și cu o scădere mai mare și rapidă a
popu lației.

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
8
Tabelul 1.1. Fenomenul depopulării rurale pe serii de timp ale țărilor europene

Sursă: Collantes et. al, 2011
Tabelul 1.2. Populația rurală raportată procentual la populația totală a statelor europene

Sursă: Collantes et. al, 2011
Tabelul 1.3. Dinamica populației rurale în Europa în funcție de regiuni

Sursă: Collantes et. al, 2011

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
9
Gert – Jan Hospers, în lucrarea sa din 2014 – Managing Population Decline in Europe’s
Urban and Rural Areas – identifică cuvântul – cheie al acestui fenomen și care este totodată și
reprezentativ pentru tema aleasă de mine și anume mobilitatea . Mobilitatea este privită în 2
moduri și anume cea socială și cea spațială. Cea socială privește schimbarea statutului social al
individului, având ca rezultat o modificar e a carierei. Celălalt tip de mobilitate este cel important
pentru acest studiu și anume mobilitatea spațială – schimbarea locului de desfășurarea a
activităților de zi cu zi. În acest context se remarcă 2 aspecte și anume migrația și mișcarea.
Migrația pr esupune schimbarea adresei, dezrădăcinarea individului, mutarea acestuia dintr -o
așezare rurală într -un oraș din apropierea sa, ridicându -se problema: Ce se întâmplă cu ce lasă în
urmă? Mișcarea populației reprezintă toate acele drumuri făcute dinspre și î nspre locul de
reședință de -a lungul unei zile precum mersul la școală, la servici, la cumpărături, dar și în
scopuri recreative. În acest caz s -a identificat o altă întrebare și anume : Care sunt consecințele
acestui trafic zilnic asupra depopulării zonelo r mai ales rurale? În ceea ce privește pronosticul
dat de Hospers vizavi de evoluția Europei, acesta nu este pozitiv, afirmând că, cel puțin în zonele
rurale, fenomenul depopulării va continua, alături de procesul de îmbătrânire a populației și de
reducere numerică a generațiilor tinere, Europa păstrându -și numele de Vechiul Continent .
Pe lângă articolele și studiile apărute despre tema depopulării rurale și a efectelor asupra
mediului înconjurător, o serie de proiecte au luat naștere pentru susținerea satu lui tradițional cu
tot ce înseamnă acesta. Aceste proiecte sunt realizate de oameni simpli, inimi deschise spre
iubirea naturii și care doresc să împărtășească frumusețea României cu întreaga lume și să
contribuie la conservarea satelor românești autentice . Unele dintre aceste proiecte nu au un
caracter științific, ci mai degrabă autentic și informațional, prezentând România așa cum e ea:
frumoasă, dar neîngrijită.
Printre iubitorii de frumos se numără și Mircea Struțeanu, care are un proiect artistic în
derulare încă din 2013 –Missing Home , ce pune accent atât pe lipsa caselor din anumite peisaje
naturale, dar și pe absența oamenilor din acele case, cuprinzând totodată modul în care natura a
acaparat aceste așezări. Fotografiile sale surprind adevărate muzee naturale, care vorbesc de la
sine și ne expun poveștile locuitorilor lor prin culorile vii cu care natura a acoperit vechile case.
Aceste capsule ale timpului, cum le numește și Mircea Struțeanu, ne poartă într -adevăr în timp și
ne arată modul de via ță al țăranilor români, cum își organizau casele, grădinile, dar și cum trăiau
ei liberi în creierii munților. Proiectul este încă în desfășurare și cuprinde poveștile caselor
pustiite din localitățile depopulate ale României.

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
10
În cadrul Hackathonului Open Data din 2015 de la București a luat ființă conceptul Lista
localităților fictive din România (dispărute sau depopulate) . Proiectul prezintă situația
localităților fantomă din România, ce există doar cu numele în numeroase surse de date ale
instituții lor publice, acesta fiind însă lipsite de activități antropice sau fiind strămutate. Echipa
care a lucrat la acest proiect a reușit în 2 zile să identifice un număr de 126 de localități cu
probleme, punând la dispoziția instituțiilor publice din România re zultatele proiectului, dar și la
îndemâna utilizatorilor români de pretutindeni pentru a contribui la acuratețea și îmbunătățirea
datelor. Acest proiect este realizat sub forma unei hărți interactive pentru identificarea spațială a
acestor localități, ofer ind totodată și informații despre acestea. Printre aceste localități fantomă
au fost identificate și unele sate din Ținutul Pădurenilor, în care doar aerul mai deschide ușile
caselor Pădurenilor de altădată.
În urma prezentării acestui proiect, ce cuprinde Lista localităților fictive din România , a
fost realizat și un reportaj din partea canalului de televiziune ProTv – Misterul satelor – fantomă
din România. De 30 de ani nimeni nu mai locuiește în ele, dar în acte figurează ca administrație
(2015) . Acest r eportaj prezintă proiectul realizat în cadrul Hackathon -ului dar și punctează
situația localității Alexandru Ioan Cuza din Călărași, în care doar biserica mai stă mărturie a
existenței locuitorilor săi, satul fiind pustiit încă din 1975 de inundații. Oamen ii sunt încurajați să
contribuie cu informații pentru a se realiza o bază de date reală a localităților din România, care
sunt populate nu numai pe hârtie.
Această lucrare prezintă situația concretă a depopulării și a modificării mediului din
Ținurul Pădurenilor, cu accent pe comuna Bătrâna și satele aparținătoare. Am ales acest areal în
urma unui studiu realizat de mine și doamna lector Alma Nicolin în toamn a anului 2017 – Does
depopulation determine land -use changes? Case – study: The Western Development Region of
Romania – în urma căruia am identificat așezările românești din Regiunea de Dezvoltare Vest în
care este prezent fenomenul depopulării și care a p utut fi corelat cu modificarea peisajelor și a
utilizării terenurilor. În județul Hunedoara au fost identificate cele mai multe unități
administrativ – teritoriale depopulate și cu schimbări ale suprafețelor agricole, respectiv
forestiere, iar în comuna Bă trâna a fost remarcată rată populațională medie cea mai negativă,
aceasta fiind așadar comuna în care se poate dezvolta acestui studiu pe mai departe pentru a afla
cauzele în urma studierii consecințelor. Tot în acest articol sunt prezentate și metodele
geografice folosite pentru analizarea spațială a modificărilor de mediu și anume realizarea
hărților de utilizare a terenurilor și evidențierea dinamicii pădurilor sau a terenurilor agricole din
Regiunea de Dezvoltare Vest a României. Acest prim studiu reali zat de mine în această direcție a

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
11
deschis noi moduri de abordare și analizare a fenomenului și anume: la scară largă se poate
analiza situația României la capitolul sate părăsite (un prim pas fiind deja realizat în cadrul
Hackathonului din 2015 deja mențio nat și în urma căruia a rezultat Lista localităților fictive sub
forma unei hărți interactive) și compararea situației cu alte state europene, dar și la scară mică în
cadrul unei regiuni istorice, cu o identitate bine conturată și care dispare încet odată cu dispariția
satelor autentice românești precum Ținutul Pădurenilor, care rămâne fără Pădureni.
Despre Ținutul Pădurenilor și frumusețiile ascunse ale acestor locuri au fost publicate cel
puțin 45 de articole de către ziarul Adevărul în domeniul online î ncepând cu anul 2010 și
continuă și acum să exploreze toate laturile acestor zone. Printre aceste relatări sunt cuprinse
obiceiurile și tradițiile Pădurenilor, fotografii cu peisajele de poveste, este surprinsă frumusețea
de muzeu natural a caselor părăsit e, cuprinse de vegetație, dar și traiul de zi cu zi al localnicilor,
foarte puțini la număr în unele comune. Despre comuna Bătrâna și satele aparținătoare au apărut
articole de -a lungul anilor surprinzând diverse evenimente, precum tradițiile de Paște în v ârf de
munte, modul de viață al vârstnicilor din satul Fața Roșie, grijile localnicilor din Bătrâna vizavi
de noul asfalt din comună care ar putea dăuna aspectului pitoresc al zonei, viețile sătenilor din
cele mai pitorești așezări de munte, satele tăcute cu case părăsite, dar și despre locul în care
timpul a stat în loc.
În articolul din 2011, Tiberiu Stroia a relatat despre Ținutul Pădurenilor că este locul
unde timpul a încremenit ca în perioada Evului Mediu . Articolul său descrie traiul oamenilor din
satul Fața Roșie, sat aparținător comunei Bătrâna. Oamenii se descurcă singuri și își procură
hrana lucrându -și grădinile și crescând animale. În urma conversației sale cu o pădureancă în
vârstă de 78 de ani reiese faptul că pădurenii sunt oameni împăcați cu traiul liniștit al lor, departe
de agitația cotidianului de oraș . Cu toate neajunsurile lor, așa cum le vedem noi, se poate spune
că sunt oameni mult mai bogați decât noi, având parte de frumusețea locurilor cu care se
înconjoară, dar și de bucuriile sufl etului pe care le adunc cu sine traiul simplu pe care îl duc.
Caravana Hunedoara TV a poposit în comuna Bătrâna în anul 2013 pentru a investiga
legendele legate de acest areal mitic și pentru a afla secretele ce se ascund aici. Satul Bătrâna
este cel mai i zolat sat din Pădurenime și aflat la cea mai înaltă cotă dintre toate celelalte. Vorbind
cu primarul comunei și cu domnul Dumitru Paveloni, localnic stabilit în Germania, dar care vine
anual la Bătrâna, s -au găsit răspunsuri la întrebările legate de numele comunei și al satelor, dar și
de ce acestea nu au fost atinse de schimbările istorice petrecute pe teritoriile românești, comuna
Bătrâna fiind singura care și -a păstrat autenticitatea.

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
12
În cadrul emisiunii De prin sate adunate , echipa din partea Hunedoara TV, a ajuns și în
comuna Bătrâna în 2014 spre a constata că este cea mai mică comună din Hunedoara, cu cei mai
puțini locuitori, fiind poate chiar și cea mai mică din România. Întregul reportaj prezintă atât
cadrul natural al acestei comune, dar și problem ele întâmpinate zi de zi de locuitorii acesteia.
Primarul comunei Bătrâna, alături de aleșii locali ce lucrează cu acesta pentru bunăstarea
comunei au răspuns întrebărilor reporterului, reliefând istoricul comunei, dând glas pământului,
dar și încercărilor vieții la care sunt supuși locuitorii.
Digi24 Timișoara a realizat în 2015 un reportaj despre Bătrâna, comuna cu nume
predestinat. Media de vârstă este de peste 60 de ani , surprinzând încă din titlu îmbătrânirea
satului. Deși comuna Bătrâna este cea mai populată decât satele aparținătoare, aici localnicii
beneficiază doar de curent electric, de o rețea de telecomunicații foarte bună și recent de asfalt.
Dar lucrul care nu le lipsește este liniștea. Oamenii sunt împăcați sufletește cu greutățile vieții lor
și întâmpină vizitatorii cu căldură. Izolată de lume și ruptă de civilizație , comuna Bătrâna este și
una dintre cele mai bătrâne comune din România, neavând nici medic, iar tinerii aleg să plece
înspre orașe.
În urma acestor reportaje și articole apare to t mai pregnant interesul oamenilor pentru
conservarea frumuseții Pădurenimii, astfel că din 2015 au apărut niște fotografii minunate
reliefând Ținutul Pădurenilor din trecut, dar și de acum, cu casele părăsite, cu panoramele de vis,
cu portul popular și cu oamenii de altădată. Acestea se regăsesc pe pagina de socializare a
societății Rustica , care pictează cu măiestrie în mințile privitorilor frumusețea pădurilor ce
împresoară casele oamenilor de la munte.
Situația satelor depopulate, izolate a fost unul dintre subiect ele relatat e de ziarul
Adevărul în domeniul online, și în care s-a constatat lipsa unui drum corespunzător de acces
dinspre localitatea Dobra, de unde localnicii ar beneficia de exemplu de servicii de sănătate
adecvate. În articolul din martie 2016, Raiul din munți unde oamenii au refuzat asfaltul. Sătenii
s-au temut că dispariția ulițelor le va distruge paradisul rural, Daniel Guță relatează 2 aspecte
foarte importante despre situația comunei Bătrâna, situație prezentă în majoritatea localităților
depopulate din România și anume: frumusețea locurilor de aici, liniște a și senzația de acasă pe
care acestea o oferă, dar și lipsurile pe care le au oamenii de aici spre deosebire de cei din mediul
rural din zonele de deal sau câmpie, care nu sunt atât de izolați. Lipsa unei drum funcțional face
ca cel puțin pe perioada iern ii, locuitorii acestei comune să fie complet izolați , dar, după cum se
remarcă din acest articol, aceasta este o comună ce beneficiază de o rețea de telecomunicații
foarte bună. Una dintre îngrijorările sătenilor, identificată și de Daniel Guță, a fost ace ea că noul

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
13
asfalt din fața caselor lor din satul Bătrâna le va schimba aspectul pitoresc al așezărilor. Cu toate
acestea, se fac demersuri pentru îmbunătățirea vieții sătenilor, dar și păstrarea frumuseții
locurilor.
Tăcerea frumuseții locurilor și a liniș tii pe care o oferă sufletului sunt motivele pentru
care turiștii sunt atrași de aceste drumuri greu accesibile. Tot în 2016, Daniel Guță relatează
despre comunele Pădurenimii dar dintr -o altă perspectivă și anume prezentând vechimea acestor
așezări și cum pădurenii au conservat tradiții și credințe vechi, chiar precreștine, precum cântecul
bradului de înmormântare, ale priveghiului la care lumea se veselește, dar constată și diminuarea
populației de pădureni. Cel de -al treilea articol din 2016 al lui Danie l Guță prezintă viețile
zbuciumate ale sătenilor din aceste locuri uitate de lume , cu accent pe comuna Bunila, satul
Alun, satul Vadu Dobrii .
Faptul că interesul pentru aceste localități a continuat și a crescut arată că oamenii
obișnuiți cu gălăgia orașul ui sunt atrași și chemați de tăcerea acestor sate de munte și de bătrânii
care ne așteaptă cu brațele deschise ca pe proprii nepoți să le ascultăm poveștile. Din 2015
Cosmin Giurgiu alături de echipa sa de la Ghid Video Turistic a realizat filmări aeriene și video –
uri de prezentare a frumuseților din Ținutul Pădurenilor și le -a pus la dispoziția iubitorilor de
natură și frumos. Acesta ne invită să descoperim Ținutul Pădurenilor cu ale sale bogății.
Pădurenii descriu acest tărâm prin aceste elemente simple: apă, aer și pădure . Comuna Toplița și
Bolta Apei din Toplița, Lunca Cernii – zonă rurală și peisagistică, Ghelari cu bisericile și
panoramele de vis, Alun – satul de marmură, și nu numai, sunt câtev a dintre locurile prezentate
în aceste materiale videograf ice, ce subliniază frumusețea din simplitatea locurilor, dar și
tristețea acestor locuri părăsite și acaparate de natură.
Chiar și în 2016, echipa Observator Tv din partea Antena1 a poposit pe meleagurile
Ținutului Pădurenilor, la comuna Bătrâna spre a con stata faptul că oamenii merg la vot cu
speranța că își pot schimba soarta înspre mai bine. Așadar această comună devine încet – încet
mai puțin izolată de lume pe măsură ce popularitatea acesteia crește în domeniul online datorită
frumuseților ascunse și b ine păstrate.
Canalul de televiziune TVR1 a prezentat în cadrul emisiunii Izolați în România : Locuitori
din cătunele județului Hunedoara potecile din județul Hunedoara ce leagă de civilizație cătunele
Costești Deal, Ludeștii de Sus, Străuți și Dragu Brad. Oameni cu suflete calde se regăsesc în
inima pădurii, dar de atâta pădure, aceștia nu se mai văd.. Acesta e modul în care pădurea pune
stăpânire înapoi pe spațiile naturale ca urmare a absenței sau diminuării activităților omenești.

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
14
Media de vârstă în zone sone este de 60 de ani, remarcându -se fenomenul de îmbătrânire a
populației. Încet – încet, de la an la an, de la un reportaj sau articol la altul se remarcă cum natura
înghite suprafețele cândva lucrate de pădureni , împădurindu -le.
Cel mai de actualitate articol vine din partea National Geographic România din vara
anului 2017 și se regăsește în categoria Locuri și oameni din România . Articolul realizat de
Cătălin Gruia se intitulează Depopularea Munților Poiana Ruscă și surprinde situația așezărilor
depopulate, din care tinerii pleacă, rămânând doar cei vârstnici. Odată cu modificările industriale
din România, chiar și localitățile mai îndepărtate au avut de suferit, mai ales datorită lipsei
drumurilor de acces, care au contribuit cel mai mult la izolarea actuală a satelor. Articolul
subliniază și prezența populației îmbătrânite, care nu se dau bătuți și își duc încet zilele în liniște
și pace. De cealaltă parte este remarcat de ambele părți, atât de localnici, cât și de turiști sau
reporteri, faptul că natura invadează spațiile antropice , astfel că terenurile agricole, cândva
cultivate se umplu de spini, mesteceni, măceși, iar fizionomia locurilor este în permanentă
schimbare – iarba ieșind printre toate crăpăturile aș ezărilor pustiite.
Figura 1.1. de mai jos prezintă în cadrul aplicației .Oameni.Locuri., de tip
StoryMapJournal, punctele de interes asupra fenomenului depopulării prin articolele și
informațiile existente la ora actuală, subliind faptul că este un fenomen global. Informațiile
prezentate mai sus se regăsesc documentate și pe această hartă interactivă din cadrul aplicației
menționate și care fac trimitere la materialele de studiu integrale.

Fig. 1.1. Harta bibliografică a depopulării, de la nivel global la cel regional până la ora actuală
(sursa: ArcGis MapJournal – .Oameni.Locuri. – 2018 )

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
15
PARTEA A II – A: CERCETĂRI / CONTRIBUȚII PROPRII
CAPITOLUL AL II – LEA: MATERIAL ȘI METODĂ
2.1. LOCALIZARE

Ținutul Pădurenilor este situat în județul Hunedoara, pe Valea râului Cerna, delimitat la
nord de valea Mureșului, la sud de Tara Hațegului și la vest de Munții Poiana Rusc ă, fiind
considerat una între cele mai bogate zone etnografice ale României. Datorită reliefului, în
majorita te culmi împădurite, principala îndeletnicire a „pădurenilor” este exploatarea și
prelucrarea lemnului și păstoritul. Zona se remarcă prin valoarea etnografică deosebită exprimată
în frumusețea portului popular, a țesăturilor dar și în originalitatea arhit ecturii țărănești și a
tradițiilor populare.
Comuna de interes pentru acest studiu al depopulării și al impactului asupra mediului îl
reprezintă comuna Bătrâna din Ținutul Pădurenilor datorită locației și a numărului redus de
locuitori, fiind izolată de r estul Pădurenimii și înregistrând un proces de îmbătrânire a populației.
Localizarea comunei Bătrâna este prezentată în figura 2.1.1. de mai jos din cadrul aplicației
online, alături de alte informații descriptive.

Fig. 2.1.1. Localizarea comunei Bătrân a în Ținutul Pădurenilor
(sursa: ArcGis MapJournal – .Oameni.Locuri. – 2018 )

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
16
2.2. ISTORI C

Comun a Bătrâna este o așezare străveche, care datează, conform unor obiecte găsite pe
raza administrativă încă din perioada neolitică.
În Ținutul Pădurenilor, în satul Bătrâna s -au efectuat cercetări antropologice, în 1958, de
către Academia Republicii Populare Române. Academicienii au atestat, încă de atunci, că satul
Bătrâna este cel mai izolat din pădurenime și este amplasat la cota cea mai înaltă din frumosul
ținut, iar locuitorii moștenesc cel mai mult din trăsăturile înaintașilor. Figura 2. 2.1. de mai jos
ilustrează așezarea Bătrâna din Ținutul Pădurenilor pe hărțile militare din perioadele 1763 –
1787 , 1806 – 1869 și 1869 – 1887 . Mai multe informații și cele 3 hărți sunt prezentate în
aplicația online StoryMapJournal.

Fig. 2.2.1. Prezentarea istoricului comunei Bătrâna prin prisma hărților militare furnizate de Mapire
(sursa: ArcGis MapJournal – .Oameni.Locuri. – 2018 )

Cunoscutul etnograf Romulus Vuia, care a făcut parte din colectivul de ce rcetări
antropologice de la Bătrâna în anii 1957 -1958, în monografia comunei Bătrâna considera ca
„vânătoarea ocupa sau mai bine zis a ocupat un loc de frunte între îndeletnicirile de iarna ale
locuitorilor din Bătrâna”. Vânătoarea era practicata pentru bl ănuri si coarne , dar si pentru a -si
apară vitele fata de acești potențiali prădători. Erau doua sisteme de vânătoare: vânătoarea cu
curse care avea caracter individual si vânătoarea la pânda, care se făcea în grup. Principalele
animale vânate: gliganul sa u mistrețul, lupul, vulpea, viezurele, vidra si jderul.
În Bătrâna se intră p e o poartă denumită de săteni vraniță folosită din vechime pentru a
împărți teritoriul în două p ărți: o parte este țarina unde oamenii își cultivă pământurile, iar o parte

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
17
este destinată animalelor, denumită islaz. Obiceiul nu s -a schimbat. Dar poarta da. În locul celei
bătrânicioase de lemn, a fost pusă una cu câteva bare de fier. Oricine ai fi, trebuie să o deschizi
ca să intri în sat, apoi să tragi vranița după tine . Locu itorii satului păstrează cu sfințenie portul
popular autentic, pe care îl îmbracă cu mândrie la fiecare sărbătoare a satului.
Forma adunată a satelor din comuna Bătrâna așezate pe înălțimi, terasele agricole din
jurul acestora, trepte uriașe ce coboară spr e pajiști și văi împădurite, formele tradiționale de
muncă, aerul, apele și pădurile dimprejur, alimentația bazată pe produse ecologice, constituie o
surpriză plăcută pentru orice turist român sau străin ajuns în zonă.

2.3. CADRUL NATURAL

Caracteristicile cad rului natural al Ținutului Pădurenilor și implicit și al comunei Bătrâna
sunt prezentate în aplicația online StoryMapJournal și acestea vizează: localizare raportată la
repere naturale, altitudinea, declivitatea terenului, relieful, clima, temperatura, pre cipitațiile,
hidrografia zonei, tipurile de structuri geologice prezente, tipuri de soluri, indicatori fizico –
chimici, aspecte legate de utilizarea terenului și enumeră și elementele de floră și faună deosebite
ce se regăsesc în acest areal (vezi fig. 2. 3.1.).

Fig. 2.3.1. Prezentarea caracteristicilor cadrului natural al comunei Bătrâna
(sursa: ArcGis MapJournal – .Oameni.Locuri. – 2018 )

Limita nordică este reprezentată de valea râului Mureș, iar cea sudică de Țara Hațegului,
la vest aflându -se Munții Poiana Ruscă. Ținutul Pădurenilor este reprezentat din punct de vedere

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
18
al reliefului de dealuri împădurite cu foioase sau mixt. Ținutul Pădurenilor este un platou înalt,
așezat între Depresiunea Țării Hațegului, la sud, și Valea Mureșului, la nord, respectiv la apus
fiind înălțimile Munților Poiana Ruscă.
Caracteristica principală a reliefului comunei Bătrâna o constituie aspectul deluros, cu vai
adânci, printre dealuri împădurite cu esențe de fag, stejar, carpen, și rășinoase. Datorită acestui
aspect, declivitatea terenului nu se încadrează doar într -o clasă, ci cuprinde mai multe, variind
gradele de înclinare a pantelor între 5 și 25 de g rade. Întregul Ținutut al Pădurenilor este bine
brăzdat de ape: râul Cerna în partea sud – estică, iar Dobra spre cea nord – vestică.
Condițiile de climă sunt blânde, temperaturile conforme cu prezența celor 4 anotimpuri,
precipitațiile fiind prezente pe t ot parcursul anului. Vânturile care bat prin comună vin din
direcția vest (Austrul) și est (Criv ățul).
Din punct de vedere geologic, în comuna Bătrâna predomină formațiunile sedimentare ,
cu o fragmentare accentuată, dar și cele metamorfice, în comuna Alun predominând marmura ,
iar la nivelul solului se identifică tipuri de soluri brune, argiloluviale și protosoluri aluviale,
caracteristice rocilor de sedimentare și pădurilor de foioase și a pajiștilor secundare.
La nivelul indicatorilor fizico – chimici, se constată grade scăzute ale eroziunii solului,
ale salinității mediului și a excesului de apă din sol, ceea ce semnifică totodată și un grad scăzut
al vulnerabilității arealului la alunecări de teren sau inundații.
Datorită acestor caracteristici deosebite de mediu, flora și fauna din Ținutul Pădurenilor
sunt bogate în diversitate. Flora localității este de tip central – europeană, cu influențe
mediteraneene în locurile mai ascunse și cu condiții ecologice potrivite. În jurul localității
predomină, atât pe versanții sudici cât și pe cei nordici pădurile de fag, care în unele locuri,
vegetează cu alte specii lemnoase: bradul, molidul, pinul, larița, paltinul de munte, frasinul,
carpe nul, mesteacănul ce formează pâlcuri mai întinse în partea inferioară a pădurii de fag.
Exceptând animalel or domestice, în comună trăiesc și animale sălbatice de uscat și de ap ă
cum ar fi: lupul, vulpea, mistrețul, ursul, cerbul, căprioar a, iepurele, viezu rele, dihorul,
nevăstuică, cârti ța, ariciul, liliacul, veverița, șoarecele, păstrăvul de munte.
Conform analizei utilizării terenurilor, pădurile reprezintă cea mai mare suprafață din
teritoriul comunei Bătrâna. O mare bogăție a comunei o formează pădurile , fiind formate din
foioase, adică specii cum ar fi: fagul, stejarul, carpenul, mesteacănul și rășinoase ca: pinul,
molidul, bradul.

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
19
2.4. MATERIAL ȘI METODĂ

Pentru realizarea acestui studiu am utilizat diverse metode de cercetare geografică
precum: metode de analiză materială, cartografică, funcțională, metoda sintezei, aflată în
corelație cu cele de analiză, metoda istorică, expunând fenomenele trecute ce au modelat Ținutul
Pădurenilor , metoda cartografică, folosită atât pentru efectuarea hărților dar și interpretarea
acestora în rapo rt cu situația din teren, metoda inductivă prin observațiile efectuate în teren și din
informațiile din rapoarte, clasificându -le pentru formularea de teorii ce au fost apoi explicate
științific, metoda deductivă, transformând generalizările rezultate din metoda inducției în date ce
pot fi operate și interpretate, metoda matematică, generând grafice și statistici ale evoluției sau
structurii populației, metoda comparativă pentru a analiza diferențele sau similaritățile dintre
component ele acestui spațiu și metoda modelării realității geografice, hărțile interactive fiind
reprezentările grafice ale acesteia. Metodele de analiză carto grafice folosite în acest studiu sunt
diverse prin natura modelării locale și a interpretării datelor atât în domeniul online, cât și pe cel
local pentru a spori interactivatea dintre hărți și utilizatori .
Metoda analizei a fost aplicată în scopul cercetăr ii spațiului geografic prin
descompunerea acestuia în părți componente și identificarea legăturilor dintre acestea. Spațiul
ocupat de Ținutul Pădurenilor, cu focus pe comuna Bătrâna, a fost analizat în funcție de
parametrii ce țin de așezarea geografică, f apt ce influențează întreaga dezvoltare a zonei , de
cadrul natural, ce favorizează apariția anumitor fenomene, precum exploatarea forestieră ca
urmare a prezenței pădurilor în acest areal, dar și de natură socio – economică precum
organizarea administrativ ă și morfologică a așezărilor ce compun acest Ținut al Pădurenilor ,
evoluția populației, activitățile economice întreprinse și situația infrastructurii acestui areal .
Evoluția demografică este analizată alături de dinamica spațiilor naturale, reprezentate îndeosebi
de păduri , prin hărți tematice comparative.
Analiza materială este metoda utilizată pentru descrierea componentelor cadrului natural
și a legăturilor dintre acestea. Totodată teritoriul ocupate de Ținutul Pădurenilor a fost evaluat și
prin metoda de analiză cartografică prin utilizarea de date digitale și de tehnici moderne pentru
prelucrarea acestora și realizarea de hărți interactive în domeniul public oferit de ArcGis Online
prin diverse interfețe precum cea în care se regăsește această lucrare – Story Map Journal .
Prezentarea cadrului natural s -a realizat utilizând datele prezente la ora actuală și care sunt
furnizate de ESRI România. Metoda cartografică este utilizată de -a lungul întregii lucrări pentru
a pune în eviență caracterul geografic , dar și evoluțional al studiului prin intermediul hărților
realizate prin tehnici moderne de cartografiere, folosind soft -ul ArcGis 10.2. Desktop, ArcGis

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
20
Pro pentru prelucrarea datelor , dar și ArcGis Online pentru înregistrarea acestor date și
prelucrarea l or ulterioară în Story Map Journal Builder și alte module de prezentare similare .
Hărțile rezultate în urma prelucrării datelor indică caracteristicile arealului ocupat de Ținutul
Pădurenilor, subliniind situația comunei Bătrâna, din punct de vedere al rel iefului, al geologiei,
al declivității terenului, al climei, hidrografiei, al vegetației, al dinamicii pădurilor, al naturalității
peisajelor și al modului de protecției al unor arii. Prin metoda comparativă a fost prezentat acest
în ceea ce privește dinam ica spațiilor verzi, în raport cu modul de utilizare al terenurilor ,
folosindu -se și date statistice privind evoluția demografică .
Structura socio – demografică a Ținutului Pădurenilor, îndeosebi comuna Bătrâna, este
prezentată sub formă grafică, utilizând metode matematice și comparative, ce cuprind date ale
populației din perioada 1990 – 2017, furnizate de Institutul Național de Statistică prin modulul
online Tempo – Online Serii de Timp și care au fost prelucr ate în programul Excel și importate
în ArcGis pentru corelarea lor cu latura spațială .
Indicatorul folosit pentru analiza populației pentru perioada 1992 – 2016 este rata de
creștere a populației . Acesta reprezintă ritmul modificării populației după domic iliu (INSS,
2018). Formula de calcul este:

unde:
reprezintă populația din anul t
reprezintă populația din anul anterior lui t
Pentru o mai bună interpretare a datelor, s -a calculat rata medie de creștere a populației
pentru perioada de timp luată în considerare și pentru unitățile administrativ teritoriale din
Ținutul Pădurenilor. Analiza demografică prezintă evoluția populației în perioada de timp mai
sus menționată și anume scăderea acesteia pentru a putea fi analizat fenom enul depopulării în
raport cu modificările peisajelor.
Complexitatea lucrării despre analiza impactului depopulării asupra mediului natural din
Ținutul Pădurenilor, având ca și studiu de caz situația comunei Bătrâna, este dată de multitudinea
de elemente analizate prin intermediul diferitelor metode și tehnici folosite pentru interpretarea
informațiilor . Prezentarea rezultatelor studiului s -a făcut preponderent sub formă grafi că pentru
evidenția caracterul geografic al elementelor , conexiunea dintre evoluț ia negativă a populației și
remodelarea arealelor artificiale, și a arăta importanța pe care o au activitățile antropice atât în
timpul desfășurării lor, dar mai ales în momentul în care acestea își reduc intensitatea sau
încetează complet.

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
21
CAPITOLUL AL III – LEA: REZULTATE ȘI DISCUȚII
3.1. ANALIZA DEMOGRAFICĂ

Analiza spațială și demografică asupra Ținutului Pădurenilor, cu accent pe comuna
Bătrâna este prezentată în cadrul aplicației online StoryMapJournal și cuprinde și rezultatele
studiului asupra evoluției populației din perioada 1992 – 2016. Această analiză a relevat
importanța locației în raport cu mediul și activitățile antropice. În figura 3.1.1. de mai jos sunt
reprezentate comunitățile din Ținutul Pădurenilor cu mai puțin de 100 de locuitori, iar comuna
Bătrâna este prezentată prin cele 3 sate aparținătoare: Piatra, Fața Roșie și Răchițaua. Tot în
această figură este marcat și indicele dezv oltării umane locale care marchează doar câteva
suprafețe din Ținutul Pădurenilor ca având o dezvoltare medie scăzută, iar altele aflate în
apropierea unor centre cu potențial economic au o dezvoltare medie ridicată.

Fig. 3.1.1. Prezentarea analizei demografice asupra comunei Bătrâna în raport cu celelalte localități din Ținutul
Pădurenilor
(sursa: ArcGis MapJournal – .Oameni.Locuri. – 2018 )

În acest areal , numeroși factori au determinat instalarea fenomenului d epopulării prin
lipsa unei bune infrastructuri, a unor condiții de trai, lipsa job -urilor ca urma a declinului
economiei industriale, lipsa educației corespunzătoare nevoilor și a oportunităților aduse de
aceasta. Acești factori au fost identificați nu num ai în județul Hunedoara, dar și în altele ce
prezintă acest fenomen de depopulare a zonelor rurale, însă în Hunedoara se resimte mai tare și
mai ales pe măsură ce crește și altitudinea spațiului luat în considerare. În acest caz, comuna
Bătrâna a fost iden tificată ca fiind cea mai izolată din Ținutul Pădurenilor și la cea mai mare

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
22
altitudine, lucruri ce contribuie la diminuarea populației. Numărul satelor depopulate depășește
cel al cătunelor, dar nu cu mult, acestea din urmă fiind și așa reduse ca dimensiu ni, sporind
impactul depopulării. Prin migrarea persoanelor tinere înspre centre urbane dezvoltate din
împrejurimi, situația comunelor precum Bătrâna își urmează cursul vieții, îmbătrânind odată cu
locuitorii săi, ajungând demnă de numele pe care îl poartă – bătrână .
Factori precum scăderea populației și îmbătrânirea acesteia sunt văzuți ca și potențiale
cauze pentru viitoarele modificări ale utilizării terenului atât în Ținutul Pădurenilor, dar și la
scară globală. Analiza dinamicii populației poate fi făcută asupra d atelor de la Institutul Național
de Statistică prin calcularea ratei medii de creștere a populației pentru perioada 1992 – 2016, cu
scopul identificării comunităților cu mai puțin de 100 de locuitori din Ținutul Pădurenilor (vezi
fig. 3.1.2.).

Fig. 3.1.2. Prezentarea ratei medii de creștere a populației din unitățile administrativ – teritoriale identificate ca
având mai puțin de 100 locuitori în Ținutul Pădurenilor
(sursa: Institutul Național de Statistică – 2018 )

Din 14 localități care compun Ținutul Pădurenilor, 11 unități administrativ – teritoriale
conțin sate și/sau cătune depopulate conform analizei populației. Dintre acestea face parte și
comuna Bătrâna , iar conform calculului ratei medii de creștere a populației care a returnat valori
negative î n 10 din cele 11 cazuri , pentru Bătrâna s -a remarcat cea mai mare rată medie negativă
de creștere a populației pentru perioada 1992 – 2016. Datorită izolării și poziționării la o
altitudine ridicată, mai puțin accesibilă, comuna Bătrâna și satele aparținăt oare înregistrează o -0,040 -0,030 -0,020 -0,010 0,000 0,010 0,020BĂTRâNABUNILACERBĂLDOBRAGHELARILĂPUGIU DE JOSLELEȘE LUNCA CERNII DE JOSPESTIȘU MIC TOPLIȚA VEȚEL
Rata medie de creștere a populației 1992 – 2006 (%) Unitatea administrativ – teritorială care conține
localitățile cu populația sub 100 de locuitori
Ținutul Pădurenilor

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
23
scădere semnificativă a populației. Singura unitate administrativ – teritorială cu valoare pozitivă
a ratei medii de creștere a populației este Vețel, probabil datorită proximității de Deva și a
îmbunătățirii infrastructurii odată cu c onstrucția autostrăzii ce leagă Deva de vestul țării.

3.2. ANALIZA UTILIZĂRII TERENULUI

După rezultatul analiz ei demografic e, prin interpretarea indicatorului ratei de creștere a
populației ca fiind negativ, apare întrebarea: Ce se întâmplă cu mediul în contextul apariției
acestui fenomen nou? Pentru a răspunde la aceasta, trebuie să acordăm atenție caracteristicilor
utilizării terenului din acest areal pentru a identifica clasele ce pot sau nu să fie afectate de
activitățile umane în perioada de timp în care s -a constatat și scăderea populației din Ținutul
Pădurenilor și mai ales din comuna Bătrâna. Pentru această analiză am utilizat datele furnizate de
Coperni cus și anume bazele de clasificare a le utilizării terenului – Corine Land Cover pentru anii
1990, 2000, 2006 și 2012 (fig. 3.2.1.) . Se observă o ușoară modificare a suprafețelor ocupate de
pășuni și păduri, dar sunt doar la nivelul câtorva hectare.

Fig. 3.2.1. Analiza utilizării terenului din Ținutul Pădurenilor folosind clasificarea CorineLand Cover pentru anii
1990, 2000, 2006 și 2012 (sursa: Copernicus – 2018 )

În cazul comunei Bătrâna , rezultatele analizei sunt concretizate în figura 3.2.2. de mai jos
și au fost identificate următoarele modificări principale între anii 1990 și 2012:
– S-au redus suprafețele artificiale din 1990 și până în 2012, adică acelea în care
oamenii își desfășurau activitățile de zi cu zi, fapt susținut și de analiza demografică,
rezultatul fiind că s -a redus populația din acele areale.

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
24
– Cu toate acestea, suprafețele r eprezentate de pășuni s -au extins puțin (cu aproximativ
50 de hectare mai mult), reducându -se în schimb arealele cultivate, adică cele
destinate practicării agriculturii.
– În cazul elementelor naturale și anume suprafețele forestiere, s -a înregistrat o ușoa ră
creștere a suprafețelor împădurite de foioase, iar cele mixte și -au păstrat proporțiile.

Fig. 3.2.2. Analiza utilizării terenului în comuna Bătrâna folosind clasificarea CorineLandCover pentru anii 1990,
2000, 2006 și 2012 (sursa: Copernicus – 2018 )

Harta interactivă a utilizării terenului este prezentată atât în aplicația online
StoryMapJournal, unde se regăsesc și rezultatele analizei mai sus menționate ( vezi fig. 3.2.3.) ,
dar poate fi observată și sub forma unei imagini grafice comparative prin aplicația online
StoryMapSwipe – .Oameni.Locuri . (https://arcg.is/0mir5q ), ce permite utilizatorului să gliseze
între bazele de date CorineLandCover 1990 și 2012 pentru o mai bună înțelegere a modificărilor
întrucât pe suprafața comunei Bătrâna sunt foarte mici, aproape insignifiante, dar rap ortate la
întreg Ținutul Pădurenilor se poate remarc a impactul (vezi fig. 3.2 .4.).
Deși aceste modificări ale utilizării terenului sunt încă reduse raportate la o comună și la
o perioadă de timp de aproximativ 20 de ani, intensificarea fenomenului depopulă rii va atrage
după sine accelerarea modificărilor de mediu și începerea proceselor de renaturare, astfel că
aceste comunități aflate deja în pericol de dispariție vor fi înghițite la propriu de verdeață, iar
Pădurenimea se va transforma înapoi în păduri în tinse, de unde și -a și tras numele.

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
25

Fig. 3.2.3. Prezentarea analizei utilizării terenului comunei Bătrâna și a rezultatelor obținute
(sursa: ArcGis MapJournal – .Oameni.Locuri. – 2018 )

Fig. 3.2.4. Prezentarea analizei utilizării terenului comunei Bătrâna și a rezultatelor obținute
(sursa: ArcGis Map Swipe – .Oameni.Locuri. – 2018 )

3.3. ANALIZA VEGETAȚIEI

Folosind imaginile satelitare Landsat puse la dispoziția noastră de către U.S. Geological
Survey (USGS), National Aeronautics and Space Administration (NASA), Esri Inc. , se pot
observa modificările mediului din perioada 1990 – 2017 pe teritoriul României.

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
26
Această combinație de benzi (SWIR1, NIR, R) este folositoare pentru obser varea
vegetației și a solurilor goale, dar și pentru determinarea și delimitarea acestora. Este utilă în
studii ale vegetației și foarte des folosită în managementul maselor lemnoase, detecția și
prevenția infestațiilor și monitorizarea culturilor.
Vegetaț ia matură apare printr -un verde strălucitor, în timp ce culturile din zonele mai
aride sau, pădurile de foioase și de conifere apar în nuanțe mai întunecate de verde. Solurile apar
în culori precum maro, mov sau cafeniu.
Pentru comuna Bătrâna s -au putut identifica vizual pădurile de foioase în contrast cu
suprafețele cultivate, datorită folosirii acestei combinații de benzi. La fel ca și în cazul analizei
utilizării terenurilor, modificările sunt reduse, aproape insesizabile doar în cazul comunei
Bătrâna, dar prin urmărirea modificărilor de la nivelul Ținutul Pădurenilor, se constată o ușoare
creștere a suprafețele împădurite.
Figura 3.3.1. de mai jos prezintă harta vegetației sub forma imaginilor Landsat din
perioada 1990 – 2017, în cadrul aplicației onli ne StoryMapJournal.

Fig. 3.3.1. Prezentarea analizei vegetației din comunei Bătrâna
(sursa: ArcGis MapJournal – .Oameni.Locuri. – 2018 )

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
27
3.4. ANALIZA IMPACTULUI ANTROPIC ASUPRA MEDIULUI PRIN
AGRICULTURĂ

Analiza impactului antropic asupra mediului prin agricultură este în strânsă corelație cu
analiza vegetației deoarece au ca și bază imaginile satelitare Landsat din perioada 1990 – 2017 și
totul depinde de interpretarea arealelor prin culorile obținute în urma com binării benzilor
spectrale (Near infrared 5 , Near infrared 4, Blue 1 în RGB ) pentru aplicabilitate în agricultură .
Vegetația moderată este reprezentată de culoarea verde deschis, fiin d asociată livezilor sau
culturilor agricole în luna august. Terenurile cu vegetație redusă sunt caracterizate de culoare
galben și pot fi asociate cu miriștile rezultate în urma recoltării păioaselor în luna august , cu
pășunile sau terenurile cu fânețe, recent cosite. Lipsa vegetației de orice tip este reprezentată cu
maro în chis, exprimând solul sau roca la zi, constituind terenuri proaspăt arate, dezgolite de
vegetație sau zone construite.
Figura 3.4.1. de mai jos face parte din aplicația online StoryMapJournal și oferă
utilizatorului oportunitatea să urmărească modificările de mediu din perioada 1990 – 2017 în
ceea ce privește evoluția culturilor agricole, la fel ca și în cazul analizei vegetației. Pentru
comuna Bătrâna se remarcă mai greu modificările din domeniul agriculturii , fiind mici și
depinzând de condițiile de mediu . Pășunile sunt cele care și -au mai modificat limitele între
diferiți ani, asemănător păduril or din analiz a vegetației mai sus menționate.

Fig. 3.4.1. Prezentarea analizei agriculturii din comunei Bătrâna
(sursa: ArcGis MapJournal – .Oameni.Locuri. – 2018 )

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
28
3.5. ANALIZA COMUNEI BĂTRÂNA DIN PUNCT DE VEDERE AL
BIODIVERSITĂȚII

Pentru a evalua biodiversitatea din Ținutul Pădurenilor și implicit din comuna Bătrâna,
am luat în considerare poziționarea acestora în raport cu regiunile biogeografice ale României,
cu ecoregiunile din România, cu tipurile de ecosisteme din România și cu ariile naturale protejate
din vecinătatea acestora . Această analiză se regăsește realizată în aplicația online
StoryMapJournal pentru a permite interacțiunea utilizatorilor cu aceste baze de date. Figura
3.5.1. de mai jos prezintă modul de abordare al analizei biodiversității prin prisma elementelor
enumerate mai sus și care vor fi apoi dezbătute pe rând.

Fig. 3.5.1. Prezentarea comunei Bătrâna din punct de vedere al biodiversității
(sursa: ArcGis MapJournal – .Oameni.Locuri. – 2018 )

Comuna Bătrâna se încadrează în regiunea biogeografică de tip alpin, datorită poziționării
sale față de Munți i Poiana Ruscă și la o altitudine de aproximativ 1000m. Ca și ecoregiune de
apart enență, este evidentat că se încadrează în cea a munților Carpați, tot datorită prezenței
Munților Poiana Ruscă.
Tipurile de ecosisteme identificate pe suprafața comunei Bătrâna sunt cel forestier cu
păduri de foioase și păduri mixte, cele artificiale, reprezentate de habitatele artificiale, construite ,
suprapunându -se cu aș ezările oamenilor, dar și de areale cultivate recent sau regulat. Aceste
tipuri de ecosisteme cupri nd habitate ce au fost identificate și în analiza utilizării terenului.
Ecosistemul forestier este cel care îndeplinește cele mai importante roluri în ceea ce privește
mediul și anume reglează circuitul apei în natură, asigură un mediu propice dezvoltării altor

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
29
specii de viețuitoare, protejează pătura litosferică împotriva eroziunilor de versant. Pădurile
deosebit de bogate din acest areal sunt cele care au și dat numele de Ținutul Pădurenilor, întreaga
viață a acestor locuitori dezvoltându -se în jurul pădu rilor.
Din punct de vedere al existenței arealelor naturale protejate în apropierea Ținutului
Pădurenilor, rețeaua Natura2000 cuprinde un sit de importanță comunitară care are același nume
cu al arealului de studiu – ROSCI0250 Ținutul Pădurenilor – și un a lt sit de importanță
comunitară este și ROSCI0355 Podișul Lipovei – Poiana Ruscă, care de asemenea este compus
din habitate de pădure.
Pe suprafața ariei protejate ROSCI0250 Ținutul Pădurenilor se regăsește o mare parte a
rezervației naturale de tip forest ier Codrii seculari de pe valea Dobrișoarei și Prisloapei , care
conține arborete cvasivirgine, cu vârste de până la 200 de ani.
Toate elementele prezentate pentru a analiza biodiversitatea din Ținutul Pădurenilor și
respectiv din comuna Bătrâna, subliniază prezența pădurilor de foioase, având ca reprezentante
făgete de deal și de munte cu Vaccinium myrtillus, făgete cu Festuca silvatica , dar și păduri
mixte cu brădeto – făgete cu Festuca silvatica sau cu Vaccinium myrtillus și mușchi .
Pentru pădureni , pădurea este elementul central al tradițiilor și vieții lor în general, de
aceea se pune accent pe protejarea și conservarea făgetelor deosebite, cvasivirgine. Cu toate
acestea, oamenii se îndepărtează de pădure, de Pădurenime și se îndreaptă spre marile centre
urbane pentru a avea un trai mai bun.

3.6. ANALIZA DINAMICII AREALELOR FORESTIERE ȘI SEMI – NATURALE

Ca urmare a rezultatelor analizei asupra biodiversității, este necesară realizarea analiz ei
dinamicii arealelor forestiere și naturale, întrucât acestea predomină în comuna Bătrâna, dar și în
întregul areal care și poartă numele de Pădurenime . Arealul de studiu este caracterizat de
prezența pădurilor de foioase și a celor mixte, datorită altitudinii, reliefului cu aspect deluros pe
structurile geologice metamorfice și sedimentare , a declivității terenului . Existența pădurilor are
ca și efecte secundare grade scăzute ale eroziunii solului și a excesului de apă, menținând un
echilibru natural al condițiilor de mediu.
Pentru comuna Bătrâna, conform bazelor de date CorineLandCover din anii 1990, 2000,
2006 și 2012 și a imaginilor satelitare Landsat , s-a remarcat o ușoară creștere a suprafețelor
forestiere, adică s -a realizat o reîmpădurire naturală a zonei, reducându -se arealele cultivate.
Figura 3.6.1. de mai jos arată evoluția arealelor forestiere din 1990 și până în 2010,
identificându -se creșter ea în suprafețe a pădurilor de foioase, cele mixte având o suprafață relativ

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
30
constantă. Totodată se remarcă și predominața acestor areale în cadrul unității administrativ –
teritoriale Bătrâna. Analizând spațial datele din 1990 și 2012 pentru a sublinia di namica fondului
forestier, se poate observa cu ușurință că în comuna Bătrâna a avut loc un proces natural de
reîmpădurire în centrul localității, în apropierea așezărilor umane (fig. 3.6.2.).

Fig. 3.6.1. Analiza dinamicii fondului forestier din comuna Bătrâna pentru anii 1990, 2000, 2006 și 2012
(sursa: Copernicus – 2018 )

Fig. 3.6.2. Analiza raportului de împăd urire/despădurire din comuna Bătrâna
(sursa: Copernicus – 2018 )

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
31
3.7. ANALIZA FRUMUSEȚILOR TĂCUTE ALE COM UNEI BĂTRÂNA

Mergând pe considerentul că o imagine valorează cât o mie de cuvinte, am ales să prezint
comuna Bătrâna prin intermediul unui tur virtual pe platforma ArcGis Online prin aplicația
StoryMap Tour – .Oameni.Locuri. (https://arcg.is/18GXie ), corelând maparea tuturor fotografiilor
făcute în acest spațiu cu informații atât geografice cât și vizuale.
Figura 3.7.1. de mai jos reprezintă modul de prezentare a analizei în teren, a observațiilor
făcute pe teren, incluzându -le în acest tur virtual în care am putut mapa fotografiile în locurile
unde au fost făcute. Am ales să prezint aceste fotografii pentru a invita oamenii curioși să
descopere comuna Bătrâna și împrejurimile sale, pentru a reuși să repop ulăm aceste meleaguri și
să le păstrăm bogățiile . Totodată, această analiză confirmă rezultatele analizelor precendete,
oferind dovezi despre prezența pădurii la tot pasul și a p ustietății în ceea ce privesc așezările
umane, din loc în loc af lându -se gospodărite încă îngrijite, diferența făcând -o Bătrâna, datorită
condițiilor mai bune de trai și a comunității strânse de acolo.

Fig. 3.7.1. Prezentarea comunei Bătrâna prin intermediul unui tur virtual interactiv
(sursa: ArcGis Map Tour – .Oameni.Locuri. – 2018 )

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
32
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Acest studiu complex asupra comunei Bătrâna din Ținutul Pădurenilor subliniază
prezența fenomenului depopulării în raport cu modificările de mediu produse în decurs de
aproximativ 30 de ani.
Prezentarea acestui subiect, puțin cunoscut și dezbătut la ora actuală, este realizată pe
platforma ArcGis Online în cadrul aplicației de tip StoryMapJournal, intitulându -se
.Oameni.Locuri. . Alegerea acestui mod de abordare a temei alese se datorează dorinței de
prom ovare a Ținutului Pădurenilor prin creșterea interacțiunii dintre oameni și locuri le minunate,
ascunse de pădurile bogate ale patriei. Totodată prin aplicația online realizată este facilitat
accesul la informație, la descoperirea de locuri aflate în schimb are prin maparea realității sub
forma hărților interactive , dar și a turului virtual al așezărilor.
Contextul ș tiințific al acestei lucrăr i este dat de necesitatea îmbunătățirii cunoștințelor în
ceea ce privește conexiunea dintre om și natură atât în sens pozitiv, cât și negativ, analizată prin
prisma schimbărilor din cadrul populației ce interacționează diferit cu mediul, determinând
reacții pozitive sau negative asupra modului de utilizare a terenului. Elementele de luat în
considerare pentru a înțelege efectele modificărilor de mediu sunt reprezentate de localizarea,
istoricul arealului în discuție, și anume comuna Bătrâna, dar mai ales a cadrului natural, care a
determinat pe parcursul ultimilor 30 de ani izolarea acestei comunități d e pădureni de restul
ținutului.
Analiz ele realizate asupra acestei unități administrativ – teritoriale și rezultatele obținute
sunt puse la dispoziția tuturor persoanelor ce îndrăgesc natura prin această aplicație online care
aduce realitatea Pădurenimii la un click distanță. Înțelegerea relației dintre dinamica
demografică și cea a utilizării terenului este dată de faptul că pe măsură ce populația din comuna
Bătrâna s -a micșorat și a îmbătrânit, oamenii plecând din această zonă spre obținerea unor
condiți i de trai mai bune, natura și -a reintrat în drepturi. Astfel, s -a constat reducerea arealelor
cultivate și a celor artificiale (așezările omenești) în contrast cu extinderea suprafețelor
forestiere. Toate tipurile de analize realizate în cadrul acestui stu diu au returnat același rezultat
fie el numeric, procentual, mapat pe hărți, sau virtual prin imagini satelitare sau prin poze în
cadrul observațiilor pe teren.
Cel mai concludent rezultat al acestor analize și poate chiar al întregului studiu asupra
comunei Bătrâna este dat de imaginea unei case părăsite, unde păianjenii și -au țesut numeroase
pânze, viețuitoarele se adăpostesc de intemperii și vegetația inundă scândurile fostului cămin de
pădureni . Frumusețea tăcută a imaginilor de acest fel vorbește de la sine despre schimbările prin

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
33
care trece mediul ca urmare a dinamicii populației dinspre spațiile rurale cu limitările lor spre
cele urbane, care promit creșterea nivelului de trai și alte facilități, dar care poate nu sunt
răspunsul la adevăratele nevoi ale oamenilor.
Se observă acest trend de părăsire a locurilor rurale pentru obținerea unei educații mai
bune, a unui serviciu ce poate aduce o stabilitate financiară pentru un trai de viață mai bun , cu
acces la servicii medicale. Cu toate acestea, genera țiile actuale din mediul urban trasează un nou
trend, și anume doresc exact lucruri opuse celor din rural: liniștea de la sat, izolarea, un trai de
viață simplu și relaxat, limitarea consumului de resurse . În acest context, în comuna Bătrâna au
poposit oam eni tineri dornici să cumpere pământurile lăsate în voia naturii pentru a -și clădi un
case de vacanțe, unde să poată veni să se deconteze de la lumea din mediul urban. Deși toate
aceste demersuri sunt în stadii incipiente, este foarte bine cunoscută și con turată această
mentalitate în rândul orășenilor de a părăsi vacarmul orașelor și de mutare în zone liniștite mai
ales odată cu înaintarea în vârstă și pensionarea.
Pentru a încuraja aceste inițiative ale tinerilor și pentru a promova zone rurale minunate,
unde timpul parcă stă în loc, am ales să prezint comuna Bătrâna cu particularitățile sale prin
intermediul domeniului online pentru a spori apropierea dintre om și natură , mai ales că am ajuns
să o descopăr din dorința de explorare a frumosului tăcut, departe de betoanele reci ale orașului.
Consider că încadrarea comunei Bătrâna și a Ținutului Pădurenilor din care face parte în
circuite ecoturistice ar fi un mod prin care ar atrage tot mai mulți tineri să descopere zona , iar
verdele inimii pădurilor îî va face să se îndrăgostească de aceste plaiuri. La ora actuală, î n cadrul
Ținutului Pădurenilor se desfășoară numeroase proiecte de promovare, existând un centru info –
turistic, și se desfășoară evenimente precum Enduro Panorama, tururi de biciclete – Panorama
Bike Tour – evenimente muzicale – Panorama Blues Festival – și cel mai important Festivalul
Pădurenilor de la Poienița Voinii. Toate acestea aduc oamenii înapoi înspre vetrele bătrânești ,
învățându -ne despre traiul pădurenilor de odinioară , dar oferind și deconectarea de la cotidianul
de oraș . O altă modalitate de promovare a acestor zone din inima pădurilor este utilizarea
mijloacelor de socializare, prin intermediul c ărora o poză chiar capătă valoarea a o mie de
cuvinte, invitând la călătorie, descoperire, relaxare, reconectare cu natura și într -un final la
stabilirea unui echilibru între om și natură. Realizarea unei case tradiționale ar a trage cu
siguranță multă lume pentru a descoperi ce anume definește Ținutul Pădurenilor, considerat o
insulă etnografică datorită izolării sale.
Comuna Bătrâna, cu ale sale așezări, păduri, poteci și pădureni, este o așezare care îți
rămâne dragă sufle tului încă de la prima poză, prima clipă de relaxare la umbra copacilor, prima
gură de aer curat , prima mireasmă a pajiștilor înflorate și primul Bine a i venit!.

Ioana – Alexandra Costea , Impactul depopulării localităților din Ținutul Pădurenilor asupra mediului natural.
Studiu de caz: comuna Bătrâna și satele aparținătoare
_____________________________________________________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________
34
BIBLIOGRAFIE