Investitiile Straine In Romania

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR

PROGRAMUL DE STUDII: MANAGEMENTUL AFACERILOR

INVESTIȚIILE STRĂINE ÎN ROMÂNIA

-PRACTICĂ-

Cadru didactic îndrumător:

Prof. Univ. Radu Ogarcă

Masterand:

Panduru Monica

Craiova, 2016

Investițiile străine în România

Managementul intercultural a câștigat un interes major în ultimele decenii datorita globalizării tot mai puternice a companiilor. Aparitia teoretica a conceptului s-a produs în urmă cu cinci secole, în perioada marilor descoperiri și cu aportul preponderent al navigatorilor portughezi la comerțul internațional.

În cadrul unei tentative de clasificare a culturilor, Iribrane s-a preocupat de diferențele dintre realitățile care se referă la aceeași noțiune în contexte diferite și de efectele acestor diferențe asupra instituțiilor și practicilor. De fapt, reliefarea acestor diferențe a suscitat mai mult contribuții, ce au constituit tentative de construcție a unor scenarii referitoare la șocurile întâlnirilor dintre civilizații.

Dacă, pe de o parte, fiecare cultură funcționează conform propriei dinamici interne, propriilor principii, propriilor legi scrise sau nescrise, există, pe de altă parte, aspecte comune ale tuturor acestor culturi.

Diferențele precum limba, obiceiurile alimentare, îmbrăcămintea, organizarea socială, etc.sunt ușor identificabile. Se referă la specificități culturale evidente, care pot avea, de exemplu, o influență în cadrul procesului de negociere. Dimpotrivă, alte diferențe culturale sunt mai puțin vizibile, deși acestea condiționează formal afacerile. Se referă la valori și atitudini inspirate de religie și ideologie. Trebuie notat faptul că diferențele dintre indivizii din interiorul unei țări sunt, uneori, mai mari decât diferențele culturale dintre două țări.

Fiecare emite judecăți de valoare, concepții despre bine și rău, are prejudecăți, un model implicit sau explicit. De fapt, există atât de multe modele câte tipuri de educație familială. Uneori, acest model este cultural, în măsura în care provine din conștiința colectivă a unei întregi națiuni. De fapt, pentru un întreg popor, modul de abordare a unei situații poate fi natural și / sau evident. Dimpotrivă, poporul vecin poate aprecia aceeași situație ca fiind anormală, absurdă, chiar extravagantă.

Globalizarea are tendința de a atenua diferențele. Totuși, cele care persistă constituie o sursă de neînțelegeri culturale, care pot distruge o relație în curs de formare.

Fiecare societate are propria sa viziune legată de ființa umană. Atitudinile variază, în general, între optimism și pesimism, chiar fatalism. Situațiile din figură se opun, dacă putem spune așa, pe o axă pe care la o extremitate se observă societățile occidentale (de exemplu, cea americană sau cea franceză), care cred în capacitatea omului de a depăși greutățile, iar, la cealaltă extremitate, se află societățile orientale și, mai ales, cele africane, care, uneori, se mulțumesc cu puțin și nu au preocupări pe termen lung. Trebuie notat și faptul că unele civilizații judecă omul prin ceea ce este, în timp ce altele îl judecă prin prisma a ceea ce este capabil să realizeze.

Atitudinea cu privire la femei diferă, de asemenea, în cadrul culturilor. Mai multe societăți plasează femeia pe un plan secundar, neatribuindu-i decât sarcini domestice sau de subordonare. Constituind jumătate din populație, femeile joacă un rol deosebit de important. Dacă rolul este decisiv și contribuie la dezvoltarea economică și socială, acesta are o intensitate diferită în țările africane, arabe sau asiatice. Într-o țară ca Arabia Saudită, desemnarea unei femei drept interlocutor poate fi considerată o eroare cu consecințe imprevizibile. De asemenea, o companie care investește într-o țară africană trebuie să se asigure că o femeie poate exercita anumite funcții ori sarcini precise înainte de a oficializa nominalizarea sa.

Atitudini referitoare la muncă și etică

Viziunea culturală asupra muncii este, la rândul său, extrem de diferită în cadrul societăților. Dacă, în unele țări, sfârșitul de săptămână este, de exemplu, sacru, iar numărul de ore de muncă pe săptămână este limitat prin lege, verificat de sindicate și considerat, prin urmare, drept un câștig pentru angajați, alte țări acceptă voluntar să lucreze șapte zile din șapte și depășesc, în numeroase cazuri, limita zilnică și / sau săptămânală de ore de muncă. Atitudinile sunt, de asemenea, diferite atunci când este vorba de muncă în rândul copiilor și de respectul pe care angajatorul trebuie să îl arate angajaților.

Etica este, de altfel, formată dintr-un ansamblu de orientări care permit, într-o țară sau într-o anumită societate, distincția dintre un comportament corect și altul mai puțin corect.

Aceasta reprezintă o judecată referitoare la ceea ce este corect sau greșit. De asemenea, etica presupune punerea în balanță a propriilor valori. Totodată, ceea ce este corect sau incorect prin raportarea la standardul propriu nu este neapărat la fel raportat la un alt standard. De exemplu, ceea ce poate fi considerat un cadou și, deci, o amabilitate într-o țară poate fi interpretat ca un act de corupție într-o alta.

Influențele religioase

Religiile exercită o foarte mare influență asupra comportamentului social al indivizilor. Efectele pot să se refere la formă sau la fond. Din punct de vedere formal, putem fixa, de exemplu, o întâlnire de afaceri sâmbăta cu un evreu sau în timpul rugăciunii de vineri cu un musulman. La rândul lor, mulți creștini respectă foarte strict repaosul duminical. Religia determină, de multe ori, obiceiurile alimentare, distanța dintre bărbat și femeie și tipurile de mărfuri care pot face obiectul unei tranzacții. Clauzele contractuale care prevăd rate ale dobânzii sunt complet interzise în unele țări islamice. Religia are efect și asupra comportamentelor. Este cazul protestantismului în afaceri, care consideră că munca, economisirea, bogăția și succesul unei persoane nu este altceva decât drumul drept care duce la Dumnezeu. Din punctul lor de vedere, catolicii au considerat mult timp că un bun preot este mai important decât un mare om de afaceri. Pe de altă parte, musulmanii consideră Islamul ca „religie și lume”. Altfel spus, viața spirituală se confundă cu viața cotidiană, iar munca este o obligație a persoanei credincioase.

Diferențele semantice

Semantica sau studiul sensului cuvintelor studiază atât modalitatea în care comportamentul este influențat de cuvinte, cât și sensul non-verbal pentru comunicare. Dacă două popoare vorbesc aceeași limbă, nu înseamnă că cuvintele au aceleași înțelesuri sau aceleași implicații. De multe ori, un cuvânt nu poate fi tradus exact într-o altă limbă. În aceste cazuri, suntem obligați să găsim cuvântul sau expresia cea mai apropiată, care traduce corect sensul atribuit de versiunea originală. De exemplu, Banca Centrală Europeană nu recomandă scrierea pluralului cuvântului „Euro” prin adăugarea unui „s” la final deoarece, în acest mod de scriere, ar avea un sens inacceptabil în limba greacă. Acest lucru este valabil și pentru mărci sau companii străine. Este cazul consultantului francez CEGOS, care este cunoscut în Portugalia sub denumirea de CEGOC, având în vedere că în limba portugheză numele original înseamnă „persoane fără vedere”.

Repartizarea soldului ISD pe țări de origine

Repartizarea a fost realizată în funcție de țara de rezidență a deținătorului nemijlocit a cel puțin 10 la sută din capitalul social al întreprinderilor investiție străină direct din România.

Primele 5 țări clasate după ponderea deținută în soldul ISD la 31 decembrie 2014 sunt: Olanda (23,6 la sută), Austria (16,1 la sută), Germania (12,4 la sută), Cipru (7,1 la sută) și Franța (6,8 la sută).

Repartizarea pe țări de origine a soldului ISD la 31 decembrie 2014

* Țări de origine a unor investiții al căror sold agregat este mai mic de 100 milioane euro

Studiile lui Geert Hofstede pe care le voi mentiona au o mare valoare practica in educatie si management pentru intelegerea culturii nationale si manageriale romanesti si deasemenea pentru redesignul educational romanesc. Studiile lui Hofstede au demonstrat că există grupări culturale naționale și regionale, ce afectează comportamentul societății și al organizațiilor, și care sunt foarte rezistente în timp.

1.Distanța fata de putere

Distanța față de putere (mare sau mică) « reflectă gradul în care oamenii din cultura respectivă percep inegalitatea socială ».

România înregistrează valori mari la această dimensiune ( scor de 90 ), ceea ce înseamnă că oamenii acceptă o ordine ierarhică în care fiecare are un loc și care nu are nevoie de nici o justificare suplimentară. Ierarhia într-o organizație este văzută ca reflectând inegalitățile inerente, centralizarea este populara , subordonații se așteaptă să li se spună ce să facă și șeful ideal este un autocrat binevoitor.

Putem deduce ca o populatie care afisaza un indicator inalt la acest capitol:

– vede puterea ca pe un indicator al gradului de autoritate stiintifica

– nu intervine in exercitiul puterii si slujeste regulile

– nu chestioneaza deciziile luate de oamenii situati pe o pozitie de putere si se supune cu usurinta ordinelor

– atrage lideri autoritari

– tolereaza centralizarea deciziilor

– evita asumarea responsabilitatii unor pareri contrare celor emise de un sef

– este legata emotional de putere fie prin devotiune si dependenta sau, in forma negativa, prin ura si contra-dependenta

– manifesta o mare dorinta pentru un stil de conducere participativ si cooperativ insa actioneaza opus datorita complexelor fata de autoritate

2. Individualismul – colectivismul (IDV) « se referă la măsura în care o cultură încurajează independența și libertatea individului față de grupul căruia îi aparține ».

România , cu un scor de 30 este considerată o societate colectivistă. Acest lucru se manifestă într-un strâns angajament pe termen lung la " grupul " membru , să fie ca o familie , familia extinsă , sau relații extinse. Societatea promovează relații puternice, în care fiecare își asumă responsabilitatea pentru ceilalți membri ai grupului lor . În societățile colectiviste relațiile angajator / angajat sunt percepute în termeni morali, angajarea și deciziile de promovare țin cont de angajat în grup, managementul este managementul grupurilor.

Valorile colectiviste ale unei natiuni sunt un barometru pentru bogatia unei tari, deoarece individualismul indica nevoia de auto-afirmare si de independenta financiara.

Mentalitatea colectivista considera ca resursele sunt limitate si trebuie distribuite in asa fel incat sa obtina cat mai multe in favoarea colectivitatii si deci in defavoarea individului – mediu favorabil pentru promovarea regimurilor de tip comunist.

3.Masculinitatea – feminitatea (MAS) «importanța faptului de a te fi născut femeie sau bărbat; preferința pentru competitivitate și promovare în detrimentul cooperării și armoniei sau invers »

Romania are scor 42 pe această dimensiune și este , prin urmare, considerată o societate relativ feminină. În țările feminine se pune accentul pe " de lucru, în scopul de a trăi " .Conflictele sunt rezolvate prin compromis și negociere . Stimulentele, cum ar fi timpul liber și flexibilitatea sunt favorizate .

Romania este in familia tarilor in care rolurile intre cele doua sexe nu sunt predeterminate si in care barbatii pot prelua cu usurinta responsabilitati domestice. Valorile feminine ale societatii determina un nivel mai scazut de competitivitate al organizatiilor, pretuiesc timpul liber personal si cooperarea in detrimentul obiectivelor de performanta.

4. Evitarea incertitudinii (IPI) « este legata de ușurința cu care cultura face față la nou și își asumă riscuri; gradul de anxietate al națiunii respective ».

România înregistrează 90 pe această dimensiune și , prin urmare, are o preferință foarte mare pentru evitarea incertitudinii. Țările care prezintă scor ridicat de evitare a incertitudinii au coduri rigide de credință și de comportament și intoleranță fata de comportament neortodox și idei noi. În aceste culturi există o nevoie emoțională de reguli, timpul inseamna bani , oamenii au o dorință interioară de a fi ocupati și a munci din greu, precizia și punctualitatea sunt normale, inovația poate sa mai astepte, securitatea este un element important în motivația individuală .

Romanii manifesta un grad ridicat de anxietate in ce priveste abordarea unor situatii noi cu implicatii directe asupra raspandirii spiritului antreprenorial.

O cultura cu un indice ridicat de evitare a incertitudinii manifesta un grad ridicat de anxietate in fata noului, este caracterizata de :

-reactii rapide, de moment, care nu implica reflectie asupra consecintelor pe termen lung

– se simte mai confortabil in situatii de consens general

– orice element iesit din tiparul general este infierat ca fiind o amenintare contra securitatii si sigurantei colective sau personale

– diferentele dintre indivizi nu sunt vazute ca mijloc de largire a viziunii ci ca obstacol

– se axeaza pe masuri de supravietuire si nu pe cercetare si dezvoltare

-si mai specific, populatia reactioneaza negativ la branduri care intra in forta dar ale caror nume nu sunt cunoscute sau de exemplu la partide minoritare

5.Orientarea pe termen lung (OTL) « este legată de perioada de timp pentru care oamenii își fac planuri și așteaptă rezultate și măsura în care au tendința de a sacrifica gratificația de astăzi pentru un rezultat viitor ».

Această dimensiune descrie modul în care fiecare societate trebuie să păstreze unele legături cu propriul ei trecut, în timp ce se ocupă cu provocările din prezent și viitor.

Societățile care scor redus pe această dimensiune , de exemplu, preferă să mențină tradițiile și vizeaza schimbarea în societate cu suspiciune. Cei cu o cultură care scoruri mari , pe de altă parte, au o abordare mai pragmatică : încurajează investitiile și a eforturile în educația modernă, ca modalitate de a se pregăti pentru viitor .

România are un scor intermediar de 52 pe această dimensiune .

6.Indulgența – constrângerea are în vedere nivelul la care o societate acceptă un anumit grad de libertate pentru îndeplinirea plăcerilor vieții.

Această dimensiune este definită ca măsura în care oamenii încearcă să isi controleze dorințele și impulsurile lor, bazate pe modul în care au fost ridicate. Controlul relativ slab se numește " Indulgenta " și un control relativ puternic se numește " Constrangere " . Culturile pot fi, prin urmare , să fie descrise ca indulgente sau constranse .

Cu un scor foarte mic de 20 , cultura română este una de constrangere. Societățile cu un scor scăzut în această dimensiune au tendința de a fi cinice și pesimiste . De asemenea , spre deosebire de societățile indulgente , societățile nu pun accent pe timpul liber și pe satisfacerea dorințelor lor . Persoanele cu această orientare au percepția oarecum greșită că acțiunile lor sunt frânate de normele sociale și simt că se complac in aceasta situatie.

Geert Hofstede a estimat pentru Romania niveluri foarte ridicate pentru indicii reprezentand distanta fata de putere (90) si evitare a incertitudinii (90), nivel scazut pentru indicele reprezentand individualismul, adica un grad ridicat de colectivism (30), si un grad moderat de masculinitate (42). Pentru orientarea pe termen lung, putem prespune ca si Romania ar avea, ca si toate tarile din Europa, o orientare pe termen scurt (52).

Concluzia lui Hofstede a fost ca angajatii isi insusesc practicile pe care le indica organizatia pentru care activeaza dar isi vor pastra valorile culturii din care provin.

In continuare doresc să explic care sunt asemănările și diferențele culturale între România și importantele tari clasate ca si investitii in Romania, pornind de la dimensiunile lui Hofstede.

Concluzii

In privinta Romaniei, in contextul alinierii cu structurile europene, cel mai mult ingrijoreaza indicele afisat de Distanta fata de autoritate deoarece acesta indica atat o implicare scazuta a populatiei la nivel decizional, acest lucru favorizand indirect Puterea in luarea de masuri rupte de contextul economic si social real.

Acest lucru poate avea si implicatii incomensurabile asupra economiei nationale deoarece poate indica faptul ca intr-un anumit punct al negocierilor intre firme straine care vin in Romania si statul roman, pot exista derapaje ce nu vor fi niciodata stingherite de catre populatie, sau nu vor exista miscari suficient de virulente pentru a contracara masuri luate in defavoarea intereselor nationale.

Bibliografie:

1.https://geert-hofstede.com/romania.html

2. http://www.mi.bxb.ro/wp-content/uploads/2012/Articole/Art1-19.pdf

3. http://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403

4.www.mirsanu.ro