Investitiile Straine Directe In Romania

Cuprins

Introducere

Cap.I. Evoluția fluxurilor de ISD

Evoluția fluxurilor de ISD la nivel mondial in perioada 2007-2014

1.2.Orientarea geografică și pe sectoare de activitate

1.3 Tendințe de viitor ale ISD

Cap. II. 2. Locul și rolul investițiilor străine directe în România

2.1. . Dinamica și orientarea investițiilor externe directe în România

2.2. Impactul investițiilor externe directe asupra economiei naționale

Capitolul III. Analiza investițiilor VIENNA INSURANCE GROUP

3.1. Piața de asigurari din Romănia

3.2. Prezentarea generală a companiei VIG

3.3. Evuloția din piața de asigurări a companiei VIG

3.4. Investiția din Romania

Concluzii

BIBLIOGRAFIE

Introducere

Obiectivul principal al acestei lucrări este acela de a prezenta situația investițiilor străine directe (ISD), atât la nivel mondial cât și în România, pentru a desprinde constatări și concluzii privind evoluția lor. Am avut în vedere impactul economic și social al investițiilor străine directe asupra economiei românești din ultimii ani și până în prezent.

Se observă un număr tot mai ridicat de ISD în România, regiunea cea mai atractivă fiind zona București-Ilfov, motivul principal fiind infrastructura. Ele s-au dezvoltat tot mai mult ca un factor de creștere și suținere durabilă a economiei și societății

Evoluțiile economice din ultimii ani au adus schimbări majore în pozițiile și tranzacțiile financiare înregistrate ca investiții străine directe. Creșterea gradului de globalizare a economiilor a condus la creșterea semnificativă a numărului de tranzacții ISD. Grupurile multinaționale au devenit din ce în ce mai complexe, iar tranzacțiile intra-grup au devenit o parte marcantă a ISD.

Avantajele țării gazdă ale ISD țin de creșterea economică prin crearea locurilor de muncă, optimizarea alocării resurselor, stimularea transferului de tehnologie și al schimburilor comerciale. În țările aflate în tranziție economică de la economia planificată central la economia de piață, investițiile străine directe erau considerate necesare pentru accelerarea procesului de tranziție și pentru recuperarea decalajului semnificativ față de țările industrializate. Investițiile străine influențau direct potențialul unei economii de a avea o creștere economică susținută și aduceau țării în care s-a investit o serie de avantaje; privind:

transferul noilor tehnologii; know-how-ul și experiența managerială;

comerțul internațional și parteneriatul cu întreprinzătorii locali;

creșterea nivelului de viață al populației;

crearea unor noi locuri de muncă;

creșterea productivității factorilor de producție și a calității bunurilor și serviciilor;

creșterea încasărilor fiscale.

Capitolul I. Evoluția fluxurilor de ISD

1.1. Evoluția fluxurilor de ISD la nivel mondial in perioada 2007-2014

În 2014 piața investițiilor străine directe a suferit o scădere cu 8%, fiind estimată la 1,26 trilioane USD, din cauza economiei fragile la nivel mondial, politicilor nesigure si riscuri geopolitice Totodată, din cauza unei mari scăderi a fluxului de ISD in SUA,s a generat o scădere la nivel global.

Figura 1.1. Estimările fluxului de intrare a ISD 2007-2014 (bilioane de dolari )

Sursa: UNCTAD, Global Investment Trade Monitor

Fluxurile globale de ISD sunt în scădere cu 8% in 2014, fiind estimate la 1.26 trilioane de USD, inferior fața de revizuirea de 1.36 trilioane de UDS din 2013 (datele statistice exclud offshore-urile din Caribbe). Fluxurile sunt puternic influențate de către nesiguranța economică și riscurile geopolitice, incluzând confilcte regionale și de către marea recumparare de 130 miliarde de USD, reprezentănd contravaloarea de acțiuni cumpărate de Verizon (USA) de la Vodafone (Marea Britanie), care au redus semnificativ componenta echitabilă a fluxurilor de ISD din SUA.

Cu fluxurile de intrare către China la o estimare de 128 miliarde USD – incluzând ambele sectoare, atât financiare cât si non-financiare, tară devine in 2014 cea mai mare piață pentru ISD. În consecință, SUA scade pe locul 3 in categoria marilor țări gazdă. Din primi 5 beneficiari de ISD din lume, 4 din ele sunt economii in curs de dezvoltare.

Estimările preliminarii arată că fluxurile de ISD au scăzut cu 14 % in țările dezvoltate, reprezentânt 511 miliarde USD. Deasemenea, fluxurile de ISD din USA au fost estimate cu o scădere de 86 miliarde USD, reprezentând aproape o treime din niveleul cotat in 2013. Granița vânzărilor M&A(Mergers and Acquisitions) in SUA au scăzut de la 60 de miliarde de USD in 2013, la doar 10 bilioane USD in 2014, în special din cauza afacerii Verizon – Vodafone.

Fluxurile de ISD la nivel european au crescut cu 13 % , fiind estimate la 267 de miliarde de USD. Alături de cele mai mari economii, Marea Britanie a avut o creștere a fluxurilor de intrare estimate la 61 miliarde de USD, ajutată de reinvestiția câstigurilor si a graniței creată de catre M&A. Potrivit estimărilor UNCTAD(United Nations Conference on Trade and Development), fluxurile de ISD ale Suediei și Portugaliei au crescut vertiginos de la nivele foarte scăzute din 2013. Fluxurile de intrare din Olanda si Luxenburg au crescut la 42, respectiv 36 miliarde de USD. În contrast, fluxurile de intrare din Germania si Franța s-au situat pe un teritoriu neprielnic, -2.1 miliarde de USD, respectiv 6.9 bilioane de USD. În Germania fluxurile de ISD au scăzut din cauza schimbarilor în fluxurile împrumuturilor ale companiilor transnationale, în timp ce în Franța, plata împrumuturilor către companiile mamă au fost achitate, astfel avînd loc o singura mare fuzine : Nestle Elveția au vîndut 8% din acțiuni catre Loreal pentru suma de 9 miliarde de USD. Micșorarea împrumuturilor companiilor transnationale de catre investitorii europeni, au diminuat fluxurile de ISD in Irlanda la doar 10 miliarde de USD.

Figura 1.2. Estimarile fluxurilor de intrare de ISD pe regiuni in 2013-2014 (procentajul și valoarea fluxurilor de intrare, în miliarde USD)

Sursa: UNCTAD World Investment Report

Între timp, in partea dezvoltată a lumii, Japonia deși o țară gazdă mică, și-a continuat performanțele cu bine în ceea ce privește fluxurile de intrari ale ISD, având o creștere de 10 miliarde USD in 2014. Fluxurile de intrare din Canda au scăzut la 26%, 53 de miliarde de USD ca o consecință a căderii abrupte în împrumuturile transnaționale.

Fluxurile de ISD continuă în dezvoltarea economiilor rămânând elastice in 2014, astfel ajungând la mai mult de 700 de miliarde de USD, reprezentând cel mai mare nivel înregistrat vreodată, și ajungând la 56 % din fluxurile globale de ISD. Creșterea a fost menținută în principal de câtre Asia dezvoltată – Cel mai mare beneficiar din lume în timp ce America Latină și-au vazut declinul fluxurilor de ISD

Figura 1.3. Estimări ale intrărilor de ISD pe regiuni 2012-2014 (miliarde USD)

Sursa: UNCTAD Global Investment Trends Monitor

Deși creșterea economică din Asia Dezvoltată a încetinit fluxurile de intrare ISD rămânând elastice, estimările preliminare demonstrează ca fluxurile de intrare combinate a celor 40 de economii din regiune au crescut cu aproximativ 15 %, un nivel istoric in jurul a 492 miliarde de USD in 2014. Printre subregiunile Asiei de Est, Sudest și Sud au întâlnit o crestere rapida a fluxurilor de intrari, în timp ce in Asia de Vest au scăzut fluxurile de intrare ale Chinei, fiind estimat la 128 bilioane USD si in creștere cu aproape 3% față de 2013. Această creștere a fost datorată în principal de creșterea ISD în sectorul service. În timp ce ISD a suferit scăderi in sectorul manufacturii, în principal, din partea Japoniei, deoarece dispunea de principale sectoare ale indusriei care sunt sensibile la cresterea costurilor de productie. In contrast, în India fluxurile de ISD a crescut pâna la 26 %, ajungând la o valoare aproximativa de 35 de miliarde de USD, in ciuda nesiguranțelor macroeconomiei și a riscurilor financiare

Figura 1.4. Estimarile de fluxuri de ISD pe regiuni 2012-2014

Sursa:UNCTAD Global Investment Trends Monitor

Fluxurile în Hong Kong – o regiune lider in business hub si locația centrelor regionale a companiilor transationale asiatice, a crescut pana la 46%, ajungând la un total anual de aproximativ 11miliarde de USD. O creștere semnificativa a fost condusă de consolidarea afacerii din interiorul grupului CITIC condusă de către Statele Unite ale Americii, in valoare aproximativa de 42 de miliarde de USD totodata, și alte afaceri, incluzând cumpararea a 25 de procente in compania A.S. Watson Co. de catre Singapore Temasek Holding cu suma de 5,6 miliarde de USD. Similar fluxurilor de ISD in Singapore, un al grup internațional de afaceri din regiune a crescut cu 27 % ajungând la aproximativ 81 de miliarde de USD. Fluxurile au fost deasemenea in creștere în alte regiuni economice din Sud-Estul Asiei, incluzând Indonezia și Thailanda. Chiar și ca locații pentru companii străine producătoare intensive in industrii ce necesită mână de lucru, un numar de economii cu venituri mici in subregiune au afișat o imagine mixta: fluxurile in Myanmar s-au dublat în timp ce in Cambodia si Vietnam au săazut .

Fluxurile de ISD în Asia de West sunt menținute scăzute in anul 2014 pentru al șaselea an la rand, scăzînd cu aproximativ 4% la 44 de miliarde de USD. Această cauză se datorează unei deteriorări a situațiilor de securitate din regiune care au deteriorat fluxurile, nu doar în țarile direct afectate cum ar fi Iraq, Siria și Yemen dar si in țarile învecinate și din regiune. Fluxurile de ISD au rămas nesigure și in țarile cu extracții petroliere Gulf Coopertion Council (GCC), chiar dacă aceștia au evitat o politică de scară largă și s-au bucurat de o creștere economica puternică. În general, înca de la începutul crizei economice globale in 2008 urmată de nesiguranță politica, s-a afișat o scădere în sectorul de afaceri privat și o creștere semnificativă in sectorul public de investiții. Fluxurile de ISD au fost estimate cu o scădere și in Turcia cu 12.1 miliarde de USD, condusă de catre o scădere semnificativă a fluxurilor in sectorul financiar, în timp ce fluxurile au țintit și au înregisrat o creștere puternică în sectorul imobiliar.

În Africa fluxurile de ISD au scazut cu 3% cu o valoare estimata de 55 de miliarde de USD, calculată pe larg cu o scădere a fluxurilor de ISD in Africa de Nord. Și alte sub regiuni au avut parte scăderi de fluxuri de ISD similare in 2013. Fluxurile de ISD în Africa au fost boicotate de creșterea fluxurilor in Mozambique, conduse de potențialul său, ca fiind una dintre cele mai mari exportatori de gaz lichefiat din lume. ISD în Africa de Nord a scăzut cu pâna la 17%, la 12,5 miliarde de USD, din cauza nesiguranței din partea populației în Lybia, au tras in jos potențialul regiunii de a fi țara gazdă pentru ISD. În ciuda faptului că în Mozambique și Sub-Saharan Africa intrările de ISD au rămas la același nivel, Africa a depașit granița vănzarilor M&A cu 41%, respectiv 5,4 miliarde USD, astfel investitorii, fiind interesați să participe în piața africană, aflata într-o continua creștere; firme private și investitori din Orientul Mijlociu, au jucat deasemena un rol important. In Nigeria, o depașire semnificativa a graniței M&A, de 1.3 miliarde USD, s-a manifestat în special, în sectoarele orientate către consumatori, ajutând aftfel contrabalansarea ISD și in alte sectoare, împingând nivelul la 4.9 miliarde USD.

Fluxurile de ISD in America Latina sunt estimate la o scădere de 19%, pâna la 153 miliarde USD in 2014, dupa o creștere de 4 ani. Aceasta a fost, în principal, scăderea cu 26 de procente în depașirea graniței M&As și reducerea investițiilor in industriile de extracție din cauza micșorării prețurilor materiilor prime. Mare parte din acest declin a avut loc in Mexico, unde fluxurile de intrare au fost estimate cu o scadere de 52% , reprezentând 22 miliarde USD. Din cauza nivelului exceptional atins in 2013 (dupa cumpărarea companiei Modelo de către compania multinaționala belgiana Anheuser-Busch InBev, in valoare de 13 miliarde USD) și din cauza retragerii acțiunior AT&T din America Movil, ISD in Venezuela au înregistrat de la o scădere de 6 bilioane USD, la una de 0.9 miliarde USD, motiv datorat unei creșteri puternice a împrumuturilor companiilor transnațioanle (plata împrumuturilor către compania mamă).

Fluxurile in Argentina sunt estimate cu o scădere de 60%, din cauza compensației primite de către compania Repsol, pentru naționalizarea din 2012, în valoare de 3.5 miliarde USD, reprezentănd 51% din YPF(Yacimientos Petroliferos Fiscales). În Brazilia, în ciuda unei creșteri semnificative cu 45% a M&A, fluxurile de ISD au fost afectate cu o scădere de 4%, datorată unei caderi puternice a fluxurilor in sectorul privat, în timp ce industria manufacturii a crescut.

În Chile, fluxurile de ISD au fost aruncate in aer de o creștere excepțională a nivelului de vânzari in cadrul M&A, reprezentând o creștere de pâna la 9 bilioane de USD în 2014. Fluxurile de ISD au fost deasemenea afectate în Peru și Columbia, fiind estimate la o scădere de 15,8, respectiov 7,4 miliarde USD.

Economiile de tranziție au experimentat o scădere cu 51% în ceea ce privește fluxurile de intrare, atingând o cota estimata in valoare de 45 de miliarde USD, din cauza sancțiunior și a conflictului regional in Federația Rusă, cea mai mare țara gazdă din regiune. Țările cu economie în tranziție au deteriorat relația cu investitorii străini, în special pe cei din țările cu economii dezvoltate. Fluxurile de ISD in Federația Rusă sunt estimate la o scădere de 70%, respectiv 19 miliarde USD, din cauza unei viziuni greșite asupra prospectelor de creștere si a tranzacției Rosneft-BP, din 2013, în valoare de 55 miliarde de USD. Principalele companii de gaz și petrol din țările dezvoltate, au întrerupt sau au menținut echitabil învestițiile in Federația Rusă.

În Ucraina, fluxurile de ISD au luat o turnură negativă (0.2 miliarde USD) în contrast cu fluxurile de ISD din Kazakhstan și Azerbaijan Rose.

Trendurile globale în fluxurile de ISD sunt nesigure pentru 2015. Fragilitatea economiei mondiale cu o creștere treptată a cererii consumatorilor, volatilitatea pieței monetare și instabilitatea geo-politică, vor reprezenta o piedică in calea investitorilor.

Căderea prețurilor materiilor prime vor scădea de asemena investițiile in companiile de petrol si gaze, cât și în alte industrii ce furnizeaza materii prime. Alături de țările dezvoltate, sporirea divergențetlor în creșterea economică dintre SUA, UE și Japonia, vor conduce către crearea unor modele diferite de ISD. În economiile de tranziție, creșterea lentă în anumite piețe și conflictele regionale, vor crea efecte negatice către investitori.

În ciuda acestor riscuri, se prevede o creștere graduală a investițiilor strategice și depășirea nivelului maxim înregistrat de capital economic. Puternica creștere economică din SUA, impunerea scăderii prețurilor petrolului și politica monetara proactiva din UE, pot suporta creșterea fluxurilor de ISD, liberalizarea investițiilor, favorizând astfel efectele fluxurilor de ISD.

1.2. Orientarea geografică și pe sectoare de activitate

Pentru OECD (Organizatiomn for Economic Cooperation and Development), în interiorul fluxurilor de ISD s-a înregistrat o creștere cu 11 procente, în timp ce în exteriorul lor s-a înregistrat o scădere cu 2%, similar cu G-20 (The Group of Twenty), unde fluxurile de intrare au crescut cu 11%, în timp ce fluxurile de ieșire au scazut cu 6% (scăderea a fost datorată OECD). Fluxurile de ieșire din celelalte țări membre din G20 au crescut cu 41%. Fluxurile de intrare in UE au crescut cu 14%, în timp ce fluxurile de ieșire au scăzut cu 6% in 2013; fluxurile de intrare in UE au fost ajutate de recuperarea relativ puternică a Italiei și Spaniei de dupa 2012.

Figura 1.5. Surse de conducere ale fluxurilor ISD pe țări și regiuni

Figura 1.6. Fluxuri de intrare și de ieșire: OECD America, Asia și Europa

Sursa: UNCTAD World Investment Report

SUA a rămas cel mai mare investitor, deținând fluxuri de ieșire in valoare de 360 miliarde USD, reprezentând 30% din totalul global. Alți investitori semnificanți în 2013 au fost: Japonia cu 138 miliarde USD, China în creștere cu 17%, 73 miliarde USD și Rusia cu 70 miliarde USD. Fluxurile de ieșire de ISD ale Japoniei au fost reprezentate in creștere al doilea an consecutiv (11% în 2013 și 7% în 2012). Creșterea observata in 2013 a fost datorita tranzacțiilor echitabile, în timp ce în 2012 a fost propulsata de imprumuturile companiilor transnaționale și de reinvestițiile câștigurilor. Investițiile externe făcute de Italia, Luxemburg și Olanda și-au revenit din slaba performanță din 2012. Fluxurile de ieșire de ISD din Italia au crescut de 4 ori, fiind propulsate de împrumuturile companiilor transnaționale, în timp ce investițiile din Luxamburg si Olanda au crescut de la 3 de bilioane USD, respectiv 0,3 miliarde USD în 2012, la 21 miliarde USD si 37 miliarde USD în 2013.

Anumite țări membre OECD au înregistrat scăderi semnificative la categoria fluxurilor de ieșire ISD: Canada a înregistrat scăderi de la 56 la 43 miliarde USD, Franța de la 37 la -3 miliarde USD, Germania de la 80 la 58 bilioane USD, Marea Britanie de la 35 la 18 miliarde USD, Belgia de la -26 la -18 bilioane USD, cea din urma înregistrând pentru al doilea an consecutiv valori negative ale fluxurilor de ieșire ISD.

Figura 1.6. Fluxuri de intrare ISD pe regiuni

Sursa: UNCTAD World Investment Report

Figura 1.7. Comparație între fluxuri de intrare și de ieșire în țările cu economie în curs de devoltare, de traniție și devoltată

Sursa: UNCTAD World Investment Report

Asia își menține poziția cu cel mai eficient sistem de ISD, cu fluxuri de intrare in valoare de 426 miliarde USD, reprezentând aproape 30% din investițiile mondiale. Aceasta se datoreaza creșterii investițiilor in China, Republica Coreea și Taiwan. In Europa, ISD au început sa crească din nou, odata cu statele membre ce au primit 246 miliarde, reprezentând 14% în 2012; cu toate că UE primește cu 30% mai puțin față de ceea ce primea pâna acum, în anul 2007. Chiar dacă America Latină si Caraibe au înregistrat o creștere pozitiva în sectorul fluxurilor de intrare ale ISD, aceasta s-a datorat creșterii fluxurilor de ISD in America Centrală.

Figura 1.8. Top 20 al țărilor gazdă a fluxurilor de intrare ale ISD în 2012-2013:

Sursa: UNCTAD World Investment Report

Căderea trendurilor observate în 2012, în fluxurile de ISD în proiectele greenfield, cât si depașirea granițelor M&A, s-au proiectat in 2013 confirmând că viziunea investițiilor generale s-a îmbunătațit.

Valoarea anunțata a investițiilor greenfield a crescut cu 9 procente, dar răman totuși cu o valoare considerabil de scăzută în istoria valorilor înregistrate, în timp ce valorile depășirii graniței M&A au crescut cu 5%.

Figura 1.9. Investiții Greenfield în Africa

Sursa: UNCTAD World Investment Report

În 2013, atăt fluxurile de ISD din domeniile greenfield, cât și depășirea granițelor M&A, au afișat modalități diferite în rândul grupurilor de economii. Dezvoltarea și tranziția economică au întrecut de departe țările dezvoltate cu o creștere de 17% în valorile proiectelor greenfield (de la 389 la 457 miliarde USD) și o creștere acuta de 73% pentru depășirea granițelor M&A.

În contrast, economiile dezvoltate, atât în proiectele greenfield, cât și in depașirea granițelor M&A, au scăzut cu 4 respectiv 11%. Ca și rezultat, economiile dezvoltate și de tranziție, au anunțat creșteri istorice a cotelor din totalul valorilor a investițiilor in proiectele greenfield și M&A, cu o majorare de 68% respectiv 31%.

Companiile chineze au investit o sumă record in valoare de 50 miliarde USD. O varietate de companii, incluzând și companiile în curs de dezvoltare, cum ar fi: companiile IT și bio-tehnologie, au început să se dezvolte pe sectorul M&A. În afara investițiilor din greenfield, economiile dezvoltate și de tranziție au reprezentat o treime din totalul global. Hong Kong a anunțat o valoare a proiectelor estimată la 49 de miliarde USD, reprezentând 7% din totalul global. Proiectele greenfield din BRICS au înregistrat o creștere cu 16%, condusă de TNC din Africa de Sud, Brazilia și Federația Rusă.

În 2013, valoarea achizițiilor în depașirea granițelor M&A a suferit o creștere de aproximativ 5%, reprezentând 349 miliarde USD. În mare, pe spatele creșterii fluxurilor de innvestiții din economiile dezvoltate și de tranziție, TNC a reprezentat 53% din totalul global de achiziții.

În ceea ce privește tipurile de investiții pe sectoare de activitate, proiectele greenfield și M&A au variat .

Figura 1.10. Proiecte ISD 2012-2014

Sursa: UNCTAD World Investment Report

La nivel global, valoarea investițiilor în proiectele greenfield și M&A, în sectoarele principale de activitate, au recâștigat un impuls în 2013, având o creștere cu 14%, respectiv 32%, cu diferențe remarcabile între grupurile de țări. Activitatea în greenfield din industria extractivă în economiile dezvoltate și în curs de dezvoltare, au scăzut aproape de nivelul 0, lăsând loc celorlator afaceri să se dezvolte în țările cu o economie dezvoltată.

În țările cu economie dezvoltată, proiectele greenfield au avut o valoare anunțată dublată de la 14 miliarde USD in 2012, la 27 miliarde USD in 2013. Valoarea depașirii granițelor M&A a crescut deasemenea, plecând de la un nivel negativ de -2.5 miliarde in 2012, la 25 miliarde USD în 2013. Chiar dacă valoarea proiectelor greenfield în economiile dezvoltate ramân sub nivelul istoric înregistrat, depășirea granițelor M&A revin la nivelul istoric înregistrat în 2010-2011.

Investițiile în sectorul manufacturii a fost relativ stabil în anul 2013, cu o scădere limitată în valoarea proiectelor greenfield (4%) și cu o creștere mai accentuată în depășirea granițelor M&A (11%). În materie de proiecte greenfield s-a remarcat o creștere acerbă în investițiile din industriile textile și de îmbrăcăminte, cu o valoare de 24 miliarde USD, înregistrând un punct istoric și reprezentând dublul valorii înregistrat în 2012. În contrast, industria de automotive, a înregistrat o scădere semnificativă pentru al treilea an la rând. Cât pentru depășirea granițelor M&A, au aratat o divergență clară între economiile dezvoltate și cele in curs de dezvoltare. În timp ce valoarea depășirii granițelor M&A în economiile dezvoltate a scăzut cu mai mult de 20%, țările cu o economie în curs de dezvoltare s-au bucurat de o creștere rapidă, dublându-și valoarea tranzacțiilor. Această creștere se datorează, în mare parte, unei creșteri efervescente a valorii depășirii granițelor M&A în sectoarele de alimentație și tutun, plecând de la valoarea de 12 miliarde USD în 2012 și sărind la 40 bilioane în 2013.

Sectorul serviciilor a continuat să reprezinte cea mai mare parte a proiectelor greenfield și M&A. În 2013, serviciile au reprezentat sectorul cu cea mai rapidă creștere în materie de proiecte greenfield, cu o creștere de 20%, în timp ce valoarea tranzacțiilor M&A au scăzut treptat. Așa cum s-a observat și în sectorul privat, creșterea proiectelor greenfield a luat locul tarilor cu economie în curs de dezvoltare (40% , comparativ cu -5% în economiile dezvoltate și -7% în economiile de tranziție). Motorul creșterii proiectelor greenfield în economiile în curs de dezvoltare au fost reprezentate de afacerile cu servicii, (unde valoarea proiectelor greenfield s-a triplat în 2012), cu electricitate, gaz și apă (unde valoarea s-a dublat). Chiar dacă investițiile străine în multe dintre țările sărace în curs de dezvoltare s-au concentrat puternic pe industria extractiva, analiza fluxurilor de ISD greenfield, în ultimii 10 ani, afișează o imagine nuanțată a fluxurile de ISD din industria extractivă, care deși este substanțiala, nu este copleșitoare și nici cea mai importantă, din cauza scăderilor rapide. Analiza valorilor cumulative a proiectelor greenfield în țările în curs de dezvoltare în ultimii 10 ani arată ca investițiile in sectorul primar (aproape toate în industria extractivă) este mai semnificativă pentru Africa și ultimele țări dezvoltate, decât pentru media țărilor dezvoltate și în curs de dezvoltare. Arată totodată că atât în Africa cât și în ultimele țări dezvoltate, sunt relativ balansate pe cele trei sectoare. Chiar și așa, reprezentând o imagine de ansamblu asupra investițiilor greenfield ca și număr, se dezvăluie o altă imagine de ansamblu în care sectorul primar reprezintă doar o cotă marginală în Africa și ultimele țări dezvoltate.

1.3. Tendințe de viitor ale ISD

Îmbunătațirea treptată a condițiilor macroeconomice, ca și recuperarea profitului corporațiilor și performanța pieței de capital, vor propulsa încrederea afacerilor a TNC(Companii Transnationale), care poate conduce la o creștere a fluxurilor de ISD în următorii trei ani.

Figura 1.11 Previziuni fluxuri de intrare ISD pentru TNC (2005-2024)

Sursa: UNCTAD World Investment Report

Pe baza monitorizării UNCTAD (United Nations Conference on Trade and Development) a viitoarelor investiții ale TNC și a agențiilor de promovare a investițiilor, a rezultat prognoza fluxurilor de ISD ale Națiunii, care ar fi putut crește la 1.62 trilioane în 2014, 1.75 trilioane în 2015 și 1.85 în 2016. Economia mondială este prognozată că va suferi o creștere de 3,6% în 2015 și 3,9% în 2016. Capitalul fix net și schimburile sunt estimate cu o creștere mai rapidă îm 2015-2016, decât în 2014. Aceste îmbunătațiri ar putea să transforme gradual recordurile nivelului de bani lichizi în noi investiții. Mica creștere a profiturilor TNC în 2014 a avut deasemenea un impact pozitiv în capacitatea lor de a investi.

Fluxurile de ISD în tările cu economie în curs de dezvoltare vor rămâne la un nivel ridicat în urătorii trei ani. Urmărind recenta scădere a fluxurilor de intrare ale ISD a țărilor cu economie în curs de dezvoltare (6% creștere în 2014), comparativ cu o medie de 17 % în ultimii 10 ani. Fluxurile de ISD în aceste țări sunt estimate să rămână neschimbate în 2015, după care să crească ușor în 2016.
În cazul proiecției acestui model de fluxuri de ISD în funcție de grupurile economice, poate fi în favoarea țărilor care dispun de o economie dezvoltată. Cota economiilor va scădea în următorii trei ani.

Figura 1.12. Tendințe de viitor ale ISD în funcție de tipurile de economii

Sursa: UNCTAD World Investment Report

Chiar dacă rezultatele acestui model sunt bazate în mare parte pe fundamente economice, ele sunt rezultatele unor fluctuații. Pe mai departe, acest model nu cuantifică riscul la fel ca incertitudinea politică și conflictele regionale, care sunt dificil de măsurat. Deasemenea, nu are efect în reprezentarea mega afacerilor, cum ar fi răscumpărarea acțiunilor de către compania Verizon de la compania Vodafone, în valoare de 130 de bilioane USD. Această afacere de mare amploare va reduce componenta echitabilă a fluxurilor de intrare de ISD în SUA, afectând nivelul global a acestora.

Figura 1.13. Afacerea Verion-Vodafone

Sursa: Seekingalpha

Țările dezvoltate și portofoliile de capital conduc către economii de urgență, facilitarea cantitativa neavând impacte vizibile în fluxurile de ISD.

Proiecțile de ISD au mai puține fluctuații susceptiblie pe termen scurt, în schimb au prețuri și prețuri de interes. În general, fluxurile de ISD implica un angajament pe termen lung pentru o economie gazdă. În contrast, alți investitori își pot lichida investițiile oricând; cursul valutar, economia sau guvernul aflându-se într-o poziție favorabilă.

În perioada primei jumătați a anului 2014 și începutul anului 2015 au existat probe a unei scăderi în fluxurile capitalului privat extern și o depreciere a monedelor in cadrul economiilor de urgență. Fluxurile de intrare ale ISD afectate de deprecieri, pot observa efecte ale mai multor bunuri deținute de anumite companii, oferite spre vânzare.

Capitolul II. Locul și rolul investițiilor asupra economiei din Romînia

2.1. Dinamica și orientarea investițiilor străine directe în Romînia

Fluxul net de ISD în anul 2013 a înregistrat un nivel de 2 712 milioane euro și se poate urmări structural în urmatoarele etape:

Aport la capitalurile proprii ale investitorilor străini direcți în întreprinderile ISD din România în valoare de 2 427 milioane euro (89,5 % din fluxul net de ISD).

Aportul la capitalurile proprii provine din micșorarea participațiilor la capital, în valoare de 2 764 milioane euro, cu o pierdere de 337 milioane euro. Pierderea a rezultat prin scăderea din profitul realizat în anul 2013 de către întreprinderile ISD profitabile, în valoare de 5 504 milioane euro, a dividendelor repartizate în anul 2013 de către întreprinderile ISD, în valoare de 2 287 milioane euro, după care această valoare a fost diminuată cu scăderi înregistrate în întreprinderile ISD care au încheiat anul 2013 cu pierderi, în sumă de 3 554 milioane euro.

Credit net primit de către întreprinderile ISD de la investitorii străini în sumă de 285 milioane euro, ceea ce reprezintă 10,5 % din fluxul net al ISD. Din fluxul net de ISD și componentele sale respectiv profitul reinvestit/pierderea netă și creditul net de la investitori, repartizat pe domenii de activitate ale întreprinderilor ISD, se pot aminti următoarele:

“În majoritatea domeniilor de activitate economică în care ISD au un impact mare se constată majorări ale participațiilor la capital în întreprinderile ISD, lucru care semnifică demararea în continuare a procesului investițional în anul 2013. Domeniile care au înregistrat cele mai importante majorări de capital au fost industria (1 253 milioane euro), mai ales industria prelucrătoare (944 milioane euro) și mijloacele de transport (336 milioane euro); alte domenii cu investiții importante de capital au fost construcțiile și tranzacțiile imobiliare (476 milioane euro), intermedierile financiare, asigurările (431 milioane euro) și comerțul (332 milioane euro).

Principalele domenii economice în care pierderile au întrecut măsura profiturilor au fost construcțiile și tranzacțiile imobiliare (335 milioane euro profit, 662 milioane euro pierderi), metalurgia (156 milioane euro profit, 326 milioane euro pierderi), intermedierile financiare și asigurările (504 milioane euro profit, 599 milioane euro pierderi).

Nivelul de 285 milioane euro înregistrat de creditul net primit de către întreprinderile ISD de la investitorii străini în anul 2014, este foarte scăzut în raport cu cel din anul 2013, când s-au înregistrat 1 343 milioane euro. Câteva domenii de activitate au beneficiat de finanțări importante pe calea creditului mamă , respectiv industria prelucrătoare (trageri de 2 659 milioane euro), tehnologia informației (trageri de 2 050 milioane euro), comerțul (trageri de 1 497 milioane euro), construcțiile, tranzacțiile imobiliare (trageri de 1 215 milioane euro), energia (trageri de 977 milioane euro). Totuși, dintre domeniile economice menționate, numai tehnologia informației și energia au beneficiat de o finanțare semnificativă prin creditul net (525 și, respectiv, 305 milioane euro), în toate celelalte domenii tragerile de noi credite de la investitorii străini direcți fiind acoperite sau chiar depășite de rambursările de credite primite, aflate în sold.

Industria, prin nivelul participațiilor la capital înregistrate (1 253 milioane euro) și al profitului reinvestit (411 milioane euro), a beneficiat de un aport la capitalurile proprii de 1 664 milioane euro, reprezentând 68,6 % din aportul total la capitaluri proprii ISD al anului 2013. ”

Soldul final al ISD la 31 decembrie 2013 a înregistrat nivelul de 59 958 milioane euro. Acest rezultat a fost obținut prin adăugarea la soldul inițial al ISD a fluxului net de ISD și a diferențelor valorice, atât pozitive cât și negative provenite atât din reevaluările datorate modificării cursului de schimb și prețurilor unor active, cât și din retratări contabile ale valorii soldurilor inițiale ale unor întreprinderi raportoare.

Aportul la capitalurile proprii (inclusiv profitul reinvestit) al întreprinderilor ISD avea la sfârșitul anului 2013 valoarea de 40 700 milioane euro (67,8 % din soldul final al ISD), iar creditul net total primit de către acestea de la investitorii străini direcți, inclusiv din cadrul grupului, a înregistrat nivelul de 19 258 milioane euro, ce reprezintă 32,2 % din soldul final al ISD. Creditul net cuprinde atât creditele pe termen mediu și lung, cât și pe cele pe termen scurt acordate de către investitorii străini direcți întreprinderilor din România.

Din punct de vedere al orientării pe sectoare economice , investițiile străine directe s-au localizat cu precădere în industria prelucrătoare (31,1% din total). În cadrul acestei industrii cele mai bine reprezentate ramuri sunt: prelucrarea țițeiului, produse chimice, cauciuc și mase plastice (5,9 % din total ISD), industria mijloacelor de transport (5,7 %), metalurgia (4,1 %), industria alimentară, a băuturilor și tutunului (4,0%) și ciment, sticlă, ceramică (2,7 %).

Pe lângă industrie, activitățile care au atras importante ISD sunt intermedierile financiare și asigurările (14,2% din totalul ISD), comerțul cu amănuntul și cu ridicata (11,2%), construcțiile și tranzacțiile imobiliare (9,8%), tehnologia informației și comunicațiile (6,9 la%).

Figura 2.1.Evoluția fluxurilor de ISD în perioada 2009 – 2013 milioane euro

Sursa: BNR “Investiții străine directe în România 2013-2014”

Având în vedere rolul foarte important pentru creșterea economică pe care îl joacă imobilizările corporale și cele necorporale, precum și caracterul de durată pe care acestea îl imprimă ISD, cercetarea statistică făcută de BNR și-a propus să determine ponderea acestor categorii de destinații finale ale investițiilor în soldul ISD la finalul anului 2013 și repartizarea lor pe principalele activități economice.

Se constată că imobilizările corporale și necorporale, cu un sold la finalul anului 2013 de 29 431milioane euro, reprezintă 49,0% din soldul total al ISD, ceea ce conduce la un grad semnificativ de stabilitate a ISD.

Activitățile economice în care investițiile străine directe se regăsesc în imobilizări corporale și necorporale la un nivel semnificativ sunt: industria (29,4% din total ISD), iar în cadrul acesteia industria prelucrătoare (18,7% din total ISD), construcțiile, tranzacțiile imobiliare (5,9 %) și comerțul (5,7 %).

Figura 2.2. Repartizarea pe principalele activități economice a imobilizărilor corporale și necorporale

Sursa: BNR “Investiții străine directe în România 2013-2014”

Repartizarea soldului investițiilor străine directe pe țări de origine a fost realizată în funcție de țara de rezidență a deținătorului nemijlocit a cel puțin 10% din capitalul social al întreprinderilor ISD din România.

Primele 4 țări clasate după ponderea deținută în soldul ISD la 31 decembrie 2013 sunt: Olanda (24,4 %), Austria (19,1 %), Germania (11,2 %) și Franța (7,6 %), ierarhie neschimbată din anul 2009.

Veniturile nete obținute de către investitorii străini direcți în anul 2013 au fost de 2 839 milioane euro, ceea ce reprezintă o creștere cu 1 572 milioane euro (124 %) în față de anul încheiat. Veniturile nete sunt constituite din veniturile din participații la capital și din veniturile nete din dobânzi.

Veniturile din participații la capital reprezintă profiturile obținute de întreprinderile ISD, în valoare de 5 504 milioane euro, micșorate cu pierderile înregistrate de întreprinderile ISD în valoare de 3 554 milioane euro, rezultând pentru anul 2013 un nivel de 1 950 milioane euro.

Prin micșorarea veniturilor din participații la capital cu valoarea dividendelor repartizate în anul 2013, se obține o pierdere netă în valoare de 337 milioane euro.

Veniturile nete din dobânzi primite de către investitorii străini direcți la creditele acordate întreprinderilor lor din România au înregistrat intrări în valoare de de 889 milioane euro.

Activitatea întreprinderilor ISD are un impact pozitiv asupra comerțului exterior al României, contribuția acestora la exporturile de bunuri fiind de 70,9%, în timp ce la importuri este de 64,5%.

În ceea ce privește soldul balanței comerțului cu bunuri a întreprinderilor ISD din diferitele sectoare economice, se constată că industria prelucrătoare este principala ramură cu creșteri comerciale (5 946 milioane euro) și aceasta în special datorită subramurilor mijloace de transport (excedent de 3 910 milioane euro), produse din lemn inclusiv mobilă (excedent de 1 256 milioane euro), metalurgie (excedent de 1 098 milioane euro) și textile, confecții și pielărie (excedent de 911 milioane euro).

Este de menționat că întreprinderile ISD din agricultură, silvicultură și pescuit au înregistrat o ușoară creștere în comerțul cu bunuri (10 milioane euro), în toate celelalte ramuri întreprinderile ISD înregistrând scăderi destul de mari.

Exporturile și importurile întreprinderilor ISD sunt cele aferente companiilor cercetate în mod exhaustiv (cu peste 20 de salariați). Datele privind exportul și importul pe ansamblul economiei, luate în calcul la determinarea mărimilor relative, sunt cele raportate de operatorii economici care au depășit pragurile valorice de raportare pentru anul 2013, stabilite pentru declarațiile Intrastat

2.2. Impactul investițiilor externe directe asupra economiei naționale

Creșterea importanței investițiilor străine directe se datorează faptului că aceste investiții sunt avantajoase atât pentru țările investitoare, cât și pentru țările receptoare.

Pentru țara pentru care se realizează investiții străine, poziția poate fi analizată sub aspect economic, politic și social.

Din perspectiva țării gazdă, se pot enumera următoarele beneficii de bază căroa pot beneficia țările receptoare de ISD, indiferent dacă țările gazdă sunt țări cu o economie dezvoltată sau țări cu o economie în curs de dezvoltare. Astfel putem spune că ISD promovează creșterea economică (a productivității) și a producției în sectoarele vizate, sporind în același timp venitul național pe măsură ce se diminuează prețurile și se îmbunătățește calitatea și oferta serviciilor, dar și a produselor pentru consumatori. ISD s-au dovedit a fi benefice atât pentru industria în care s-a investit în mod direct, astfel generând efecte pozitive colaterale pentru întreaga economie a țării în care au avut loc investițiile străine directe.

Intrarea pe piață a unui nou agent economic, ca urmare a investițiilor străine directe, aduce modificări în raporturile concurențiale din ramura vizată, precum și în raporturile de colaborare cu firmele din ramurile situate în amonte (furnizori) sau în aval (beneficiari) față de domeniul de implantare. Prezența unei firme străine puternice pe piața locală, cu deosebire în cazurile în care ISD vizează producția și desfacerea pe piața internă, poate să însemne scoaterea de pe piață a firmelor locale care nu fac față concurenței, dar poate în același timp să contribuie la stimularea acestora, să le determine să caute noi resurse de competitivitate. Atât pentru furnizori, cât și pentru beneficiari, ISD pot crea noi oportunități, încurajând dezvoltarea și inovarea la nivelul segmentelor vizate pentru investiții. În acest plan al efectelor ISD asupra firmelor concurente sau partenere, lucrurile sunt mai conturate și mai complexe, criteriile de judecată, respectiv opțiunile de politică economică, industrială fiind deosebit de importante.

ISD contribuie la creșterea volumului exporturilor și a producției interne, mai ales dacă țara vizată are o poziție strategică și poate constitui o bază pentru exportul în regiune.

Investițiile străine directe contribuie la transferul noilor tehnologii, de know-how-uri, noi practici de management, împreuna cu aptitudinile de marketing a investitorului strain. Transferul de tehnologie poate să genereze efecte pozitive, de antrenare în economia-gazdă printr-o difuzare susținută la nivelul firmelor locale și prin asimilarea de către acestea a tehnologiei respective. Transferul de competențe manageriale și organizaționale reprezintă de asemenea o componentă importantă a pachetului investițional pentru țările-gazdă, aceste aspecte fiind decisive pentru punerea în valoare a factorilor de producție.

Soldul final al operațiunilor derulate ca urmare a unei investiții străine directe rezultă din patru tipuri de intrări și ieșiri de mijloace valutare:

influxul inițial de capital financiar, dacă el este prezent (uneori componenta financiară a pachetului investițional lipsește);

repatrierile de dividende sau dobânzi la împrumuturile acordate de firma-mamă;

veniturile obținute din exporturile realizate;

cheltuielile de mijloace valutare pentru importuri.

Dacă la aceste operațiuni adăugăm și eventuala practicare a unor prețuri de transfer de către TNC (pentru optimizare financiară la nivelul complexului transnațional), se vede clar faptul că nu se pot face aprecieri generale cu privire la efectul pozitiv sau negativ al intrărilor de ISD asupra balanței de plăți externe a țării primitoare, ci numai simulări ale unor situații particulare.

Figura 2.3. Formare brută capital fix

ISD promovează comerțul internațional prin legături cu sucursalele firmelor – mamă, ceea ce duce la creșterea competiției pe piața țării gazdă, promovează proiecte de joint-venture cu partenerii locali și există și un potențial de a se stabili relații în domeniul cercetării și al dezvoltării cu universități și centre de cercetare;

Se creează competiție pentru firmele locale și le forțează să se restructureze, să devină competitive sau, în același timp să dispară. Totodată, creșterea concurenței vine cu efect mare asupra diminuării costurilor, introducerea pe piață de produse noi, creșterea calității și perfecționarea tehnicilor de vânzare;

Se asigură o creștere și distribuție mai echitabilă a veniturilor, ca urmare a salariilor plătite angajaților, dar și a creșterii veniturilor încasate de către stat, din impozite, scăderea prețurilor de producție și creșterea forței de munca.

ISD sunt importante și pentru efectele politice și sociale pe care le antrenează. Ele determină: crearea de locuri de muncă și aportul prin asta la creșterea cererilor solvabile, redistribuirea veniturilor în favoarea colectivității, de exemplu municitorilor, afectează organizarea, obiceiurile și tradițiile prin introducerea de personae și metode străine, ridică standardul de viață pentru țara gazdă.

Se precizează ca aproximativ 80% a ISD făcute astăzi, sunt efectuate de firme care intră pe piețele locale și vând produse acolo și nu de firme care produc ieftin pentru export. De exemplu, Carrefour deschide supermarket – uri și în Brazilia, Citibank deschide noi sucursale în Mexic și Suzuki produce și vinde mașini în India.

Cu toate că ISD nu reprezintă cheia creșterii economice naționale, ci mai degrabă un catalizator al acestui proces, extinderea lor poate avea un impact pozitiv major asupra economiilor în cadrul cărora se desfășoară, în cazul în care aceste investiții sunt sincronizate cu dezvoltarea unui mediu instituțional stabil, simplu, transparent și mai ales funcțional.

Efectele pozitive ale implantărilor firmelor în străinătate, din perspectiva țărilor primitoare sunt demonstrate, de altfel, de politicile de susținere și atragere a investițiilor străine promovate de acestea, în special din partea țărilor cu economie în curs de dezvoltare. În cazul țărilor în tranziție, de exemplu, volumul ISD a reprezentat și încă mai reprezintă un criteriu de apreciere a eficienței economiei în țara respectivă.

Referitor la investițiile străine sunt aduse și o serie de critici, ce subliniază unele efecte economice și social-politice negative ale acestora.

În cadrul valului de globalizare a economiilor naționale, criticii investițiilor străine directe argumentează că investițiile sunt o formă de neocolonialism prin care apare statutul de dependență a țărilor care nu fac parte din “clubul” țărilor dezvoltate. În același timp, se poate pierde controlul asupra sectorului privat al țărilor vizate.

Există riscul, confirmat de realitate, ca unele investiții străine directe să degenereze în “enclave tehnologice” având contact minim cu economia țării gazda

Alt argument este că investițiile străine directe se concentrează asupra sectoarelor de economie care sunt intensive în forță de muncă și nu asupra acelora care sunt tehnologic avansate și că dimpotrivă, se subminează sectoarele acestea avansate pe plan regional.

Pe de altă parte, firmele străine ce acționează într-un mediul instituțional slab utilizează la scară largă practici de afaceri restrictive, în vederea prevenirii intrării noilor companii în sectoarele vizate. Acestea includ achiziția potențialilor competitori, prețuri de dumping, contracte restrictive cu furnizorii și distribuitori pentru a nu stoca produse competitive, monopolizarea know-how-ului prin patentare și achiziția drepturilor de licențe care nu sunt apoi folosite, lobby pentru bariere tarifare ridicate si lobby pentru costuri ridicate într-un anumit sector.

Pot duce la promovarea excesivă sau diminuarea exporturilor, sau dimpotrivă să modifice nefavorabil pentru țara gazdă a pieței de import.

Pot diminua potențialul local de cercetare, dar și de dezvoltare, la fel și interesul pentru formarea și perfecționarea talentelor locale în domeniul managementului, tehnicii și tehnologiei. Pot favoriza exodul talentelor afirmate spre țări dezvoltate.

Încă un argument este că pe termen lung, în loc ca șomajul sa scadă, este în creștere. De asemenea, societățile multinaționale sunt acuzate că exclud cetățenii țării gazdă de la poziții manageriale și că scot profituri nejustificate folosind tehnica prețurilor de transfer.

În ultimul timp a apărut încă o temere și anume că societățile multinaționale transformă țările gazdă în oaze ale poluării de mediu, investind cu precădere în acele industrii care în țările de origine au un impact ecologic negativ ridicat. Cel mai pronunțat efect al competiției asupra fluxurilor de investiții este blocarea reglementarilor de mediu la un nivel mai scăzut de protecție. Țările se tem că prin luarea unei decizii unilaterale referitoare la creșterea standardelor de mediu vor risca să piardă un avantaj competitiv în favoarea unor țări cu reglementări de standarde mai scăzute. Astfel rezultă că angajamentele de mediu își pierd valoarea pentru motive care sunt legate de atragerea investițiilor.

Indiferent de opinie, experiența a arătat că investițiile directe străine directe au avut, per total, mai degrabă un impact pozitiv și nu au provocat dezechilibre în economia și societatea țărilor gazdă. Ele chiar duc la o productivitate sporita și sunt catalizator pentru atragerea altor investiții cu efecte economice global pozitive.

Investițiile străine directe nu aduc un câștig egal pentru investitori și pentru țara gazdă, după cum câștigul investitorului nu reprezintă o pierdere pentru țara gazdă. Este necesară garantarea unei rentabilități egale pentru părți.

Avantajele realizării acestor investiții pentru țara gazdă depind de efectele economice și non-economice propriu-zise ale investiției și de efectele ce s-ar putea obține angajând resursele naționale. Este necesar ca analiza să fie făcută în mai multe feluri: importul produselor respective, investiții proprii, împrumutul extern etc.

Divergența între investitorul străin și țara gazdă este determinată de faptul că primul caută să-și maximizeze câștigul pe ansamblul activităților sale (alegând combinații ce nu sunt totdeauna favorabile pentru țara gazdă) și va fi orientat totdeauna de mărimea profitului propriu pe care-1 poate obține și nu prin avantajele sociale sau politice ale țării gazdă.

CAPITOLUL III. Analia financiară a investițiilor VIENNA INSURANCE GROUP

3.1. Piața de asigurări din România

Oricine are nevoie de protecție, indiferent dacă ne gândim la persoane fizice sau la persoane juridice. În timpul unei vieți întregi se acumuleaza o serie de bunuri, de valori, agonisite cu multa trudă, care pot disparea într-o clipă în urma unui incendiu, a unui cutremur, a unui furt sau a unui alt motiv.

De multe ori, pierderea financiară rezultată nu poate fi compensată prin alta cale decât prin asigurare

În același timp, integritatea fizica, sănătatea, capacitatea de muncă, pot fi si ele afectate, ducând la imposibilitatea desfașurarii unei activitati și, deci, la lipsa unui venit.

Pentru prevenirea unor astfel de cazuri se apelează, de obicei, tot la asigurare. De asemenea, asigurarea de viața se încheie din nevoia fiecaruia de a asigura protecția financiara a familiei in cazul decesului persoanei asigurate.

Ca persoane juridice, nevoile de asigurare sunt asemanatoare cu cele ale persoanelor fizice, dar presupun o dimensiune mai mare.

Grupul vânzatorilor de asigurari si reasigurari cuprinde companii de asigurare, respectiv reasigurare, care primesc (accepta) riscuri în asigurare/reasigurare în schimbul primelor de asigurare/reasigurare devenind, astfel, asiguratori/reasiguratori. Se constata ca pe majoritatea piețelor naționale și internaționale functioneaza un numar diferit de companii autohtone si străine.

Dupa apartenența capitalului social și după forma de organizare se disting urmatoarele categorii de societati de asigurare:

Societațile de capital sunt constituite pentru a obtine profit pentru proprietari și includ:

Societațile comerciale pe acțiuni și cu răspundere limitata. Societațile comerciale de asigurare, indiferent de forma de proprietate, își desfașoara activitatea potrivit legii, urmarind realizarea de profit. Aceste societați sunt obligate să respecte prevederile legale referitoare la mărimea capitalului social minim subscris si vărsat, mărimea obligatiilor pe care si le pot asuma, rezervele de prime și/sau de daune pe care trebuie sa le constituie etc.

Sindicatele Lloyd's. Sindicatele Lloyd's au o mare importanță pe piețele internaționale, în general, și pe piața Londrei, în special. Lloyd's of London nu este o societate de asigurari, este o piață. Ea este cea mai importanta și mai reprezentativa piață de asigurare din lume, tranzactionand un volum impresionant de asigurari si reasigurari, exprimat in miliarde de dolari anual. Sindicatele Lloyd's au ca membri persoane fizice și juridice care răspund pentru riscurile asumate de catre subscriitori în numele lor.

Bursele de asigurari. La fel ca și sindicatele Lloyd's, aceste burse apar ca adevarate piețe. Fiecare asigurare sau reasigurare achizitionata la bursa este subscrisa de catre membrii acesteia. Membrii pot fi persoane fizice, asociații sau corporații.

Societațile cooperative. Spre deosebire de societațile de capital, societațile cooperative nu sunt constituite, in principal, pentru a obține profit. De regula, proprietarii acestora sunt deținatorii de polițe care primesc acoperire prin asigurare la prețuri minime. Societatile cooperative includ:

-Asociațiile mutuale. Asociațiile mutuale reprezinta o forma de asociere a mai multor persoane care contribuie la crearea fondului de asigurare din care vor fi despagubiți cei care vor suporta pagube. La începutul activitații lor, daca fondurile create nu erau suficiente, asociațiilor li se solicitau fonduri suplimentare. În prezent, nu mai exista o regula foarte strictă, fiecare asociație putând decide singură care este politica adecvata (participarea la profit, aplicarea unor prime reduse, acordarea de bonusuri etc.). În ultimul timp, datorită nevoii de capital, se constată un puternic fenomen de demutualizare a acestora și de transformare a lor in societați comerciale.

-Tontinele. Tontinele sunt asociații constituite pentru o perioada determinata de timp, în decursul careia membrii asociației varsă la fondul comun o cotizație anuala, care variaza în funcție de vârsta fiecarui membru. La expirarea termenului pentru care a fost constituita asociația, suma rezultată din fructificarea cotizațiilor se imparte intre membrii supraviețuitori.

-Organizațiile de schimb reciproc. Organizațiile de schimb reciproc, denumite si schimburi de asigurari, ca și societațile mutuale, sunt constituite pentru a oferi membrilor lor asigurari la prețuri minime. Cu toate acestea, exista diferențe importante între societațile mutuale și organizațiile de schimb reciproc. Atunci cand se cumpară o asigurare de la o societate mutuala, riscul este transferat organizației ca entitate individuala. În cazul schimburilor reciproce, riscul este transferat celorlalti membri.

-Alte societați cooperative. Exista cateva tipuri "noi" de societați de asigurare, care au fost constituite cu un scop precis, și anume acela de a face asigurarea disponibila pentru o anumită organizație sau grup de entități dintr-un anumit domeniu de activitate, în schimbul unor prime acceptabile.

Organizațiile frațești. Aceste organizații seamana cu societațile mutuale, numai că ele combina rolul de asigurator cu o funcție sociala sau de investitii. Acestea subscriu, în principal, asigurări de viața și asigurări medicale.

În ultimii ani au pătruns pe piața asigurărilor, sau au început să concureze cu asiguratorii, și alte instituții financiare. În unele state, bancile de economii s-au lansat in afaceri cu asigurari de viața. Acestea acționeaza ca asiguratori, nu ca agenți sau brokeri.

Pool-urile de subscriere. Uneori, asiguratorii sunt puși în situația de a accepta expuneri pe care nu pot sa le asigure, deoarece daunele fie au o frecvență prea mare, fie sunt prea mari. Pool-urile sunt constituite pentru a soluționa astfel de situații, preluând aceste expuneri fie facultativ, fie pentru a satisface anumite cerințe legale.

Un pool este constituit din cațiva asiguratori independenți, care coopereaza pentru a asigura riscuri pe care membrii nu sunt dispuși să le acopere singuri. De exemplu, daunele provocate de un accident la o centrala nucleară mare pot solicita câteva miliarde de dolari pentru răspundere civila și daune materiale. Deoarece niciun asigurator nu este în masura să acopere singur o asemenea răspundere, pool-urile privind energia nucleara sunt constituite din mai mulți asiguratori care acopera daunele produse. În plus, pool-urile se reasigura la alți asiguratori, pentru a-și crește capacitatea de asigurare.

Pool-urile pot funcționa ca sindicat, sau prin intermediul reasigurarii. În cazul in care pool-ul funcționeaza ca sindicat, acesta va emite o poliță mixta, care include toți membrii pool-ului, și specifică partea din asigurare pentru care este responsabil fiecare membru. În cazul acestor polițe, asiguratul are o relație contractuală cu fiecare membru al pool-ului și îl poate da în judecată pe fiecare dintre aceștia (sau pe toți), atunci cand apar divergențe.

Dacă pool-ul funcționează pe baza reasigurarii, un membru al pool-ului emite polița, iar ceilalți membri reasigura o anumită parte din riscul asigurat. În acest caz, asiguratul are o relație contractuala directa numai cu societatea care a emis polița. Deținătorul poliței nu are drepturi legale directe față de ceilalți membri ai pool-ului și poate să nu știe ca aceștia există.

Reasiguratorii. Societațile specializate de reasigurare apar, în principal, în calitate de vânzători, de ofertanți furnizori de reasigurare. Totuși, atunci cand efectueaza afaceri de retrocedare a unei parți din tranzacția inițiala de reasigurare, ele apar in calitate de cumpărători de reasigurare, având la baza aceleași motive pe care le are asiguratorul direct când solicita reasigurarea. Retrocedarea se folosește, cu precadere, în cazul unor riscuri mari, care pot duce la pierderi catastrofale, cum ar fi riscurile naturale (furtuni, cutremure, uragane). De obicei se practică reasigurarea neproporțională, însa o practica frecvent întalnita este și cea a reciprocității.

Asiguratorii de stat. Corporațiile de stat de asigurari si reasigurari au o activitate specifică în fiecare țară. Chiar dacă sistemul de asigurare sau reasigurare nu este monopol de stat, pot exista totuși diferite reglementări referitoare la anumite obligații ale companiilor privind asigurarile și reasigurarile. În unele țări care se confruntă cu dificultați economice, apelarea la reasiguratorii internaționali este restricționată, pentru a se păstra rezervele valutare in țară.

Societațile captive in asigurari. Societațile captive în asigurări si reasigurări constituie o categorie aparte a asiguratorilor (a cumpărătorilor de reasigurări) și, în același timp, a reasiguratorilor, cunoscând o dezvoltare deosebită în perioada postbelică, strâns legată de formarea marilor corporații industriale și comerciale.

Dictionarul Webster definește societațile captive ca fiind "companii deținute sau controlate de o altă companie al căror obiect de activitate este, în primul rând, efectuarea de operațiuni pe piață". Alți autori le consideră ca fiind o formă de "autoasigurare oficializata" sau ca "companii de asigurare sau reasigurare deținute sau controlate de o societate, cu altă activitate decât de asigurări, create in principal pentru a asigura sau reasigura riscurile societații mamă sau ale filialelor acesteia".

Beneficiile financiare reprezinta principalul stimulent în constituirea unei societați captive. Aceste beneficii pot fi substanțiale. Un manager de risc dintr-o mare companie de medicamente din SUA a afirmat că firma sa a economisit aproximativ 25% din primele de asigurare prin crearea unei societați captive.

În mod asemănător, la momentul constituirii sale, în anul 1974, specialiștii firmei Levi Strauss & Company au estimat o economie de prime de 10-20% prin folosirea noii societați captive înființate in Bermuda, Zenith International Insurance Ltd. Economiile nu sunt atât de evidente în perioada în care piața interna este instabila / fluctuantă. Printre avantajele financiare ale unei societați captive se numară scăderea cheltuielilor de acoperire a daunelor, creșterea fluxului monetar etc.

Trecerea la economia de piață a făcut imperios necesară modificarea structurilor organizatorice existente în activitatea de asigurari și reasigurari din România, reglementarea pe baze noi a raporturilor contractuale în materie de asigurare-reasigurare, perfecționarea instrumentelor și tehnicilor de lucru folosite de societațile comerciale specializate in operații de asigurare, intermediere și alte prestări de servicii.

În acest context, în locul reglementărilor existente din anii '70-'80 au fost adoptate noi reglementări, printre care cele privind constituirea, organizarea si funcționarea societaților comerciale din domeniul asigurarilor, asigurarile de persoane, bunuri si răspundere civilă, înființarea unor societați comerciale pe acțiuni în domeniul asigurărilor, atribuțiile ASF.

O importantă modificare a legislației în materie de asigurări s-a produs la finele anului 1995. Este vorba de adoptarea Legii nr. 136 / 29 decembrie 1995 privind asigurarile si reasigurarile în România, care reglementează forma si conținutul contractului de asigurare, drepturile și obligațiile parților contractante, trăsaturile definitorii ale asigurarilor de bunuri, persoane și raspundere civilă ce se realizează pe baze contractuale. Aceeași lege reglementează condițiile în care se realizeaza asigurarea obligatorie de răspundere civila pentru pagubele produse de accidente de circulație; anulează caracterul obligatoriu al asigurarilor de clădiri și construcții apartinând persoanelor fizice, al asigurarii de răspundere civila pentru pagubele produse calătorilor in timpul transportului și al asigurarii animalelor apartinând persoanelor fizice. Alte prevederi importante cuprinse in această lege se referă la: obiectul contractului de reasigurare, constituirea Fondului de protejare a asiguratilor in caz de faliment al societaților de asigurări și a Fondului de protejare a victimelor străzii în caz de accident de autovehicule, în care autorul a rămas neidentificat și autovehiculul este neasigurat, sancțiunile aplicabile în caz de încalcare a dispozițiilor legii ș.a.

În România se pot constitui societați comerciale din domeniul asigurarilor, cu capital român sau străin, autorizate în prealabil de către ASF potrivit procedurilor reglementate. Activitatea de asigurare poate fi exercitata numai de:

societați pe acțiuni, societați mutuale, filiale ale unor asiguratori străini, constituite ca persoane juridice romane

sucursale ale unor asiguratori, persoane juridice străine.

Activitatea de asigurare se grupează în:

asigurari de viață (asigurarea de supraviețuire, asigurarea de deces, asigurarea mixta de viață, asigurari permanente de sănătate, asigurari de capitalizare ș.a.)

asigurari generale (asigurari de persoane altele decat cele de viata, asigurari de autovehicule, asigurari maritime si de transport, asigurari de aviatie, asigurari de incendiu si alte pagube la bunuri, asigurari de raspundere civila, asigurari de credite si garantii, asigurari de pierderi financiare din riscuri asigurate, asigurari agricole s.a.)

Primele brute subscrise (PBS) pe piața asigurărilor din România au înregistrat în 2014 valoarea de 8,09 miliarde lei, în scădere cu 0,34% față de anul 2013, unde s-au înregistrat valori de 8,12 miliarde lei.

În anul 2014, gradul de intrare a pieței asigurărilor în PIB a fost de aproximativ 1,21% (conform datelor provizorii), în scădere față de nivelul de 1,29% înregistrat în anul 2013, respectiv de 1,41% în anul 2012.

Din valoarea totală a PBS, 6,45 miliarde lei (79,71%) reprezintă PBS pe segmentul asigurărilor generale, iar 1,64 miliarde lei (20,29%) reprezintă PBS pe segmentul asigurărilor de viață.

Tabel 3.1.Evoluția primelor brute subscrise pe categorii de asigurări și per total

Sursa: ASF

Primele brute subscrise aferente asigurărilor generale au ajuns în anul 2014 la valoarea de 6,45 miliarde lei, ceea ce reprezintă o scădere de 0,55% față de anul 2013.

Primele brute subscrise aferente clasei III – Asigurări de mijloace de transport terestru, altele decât cele feroviare, clasei VIII – Asigurări de incendiu și alte calamități naturale și clasei X Asigurări de răspundere civilă auto reprezintă 84,46% din totalul primelor brute subscrise pentru activitatea de asigurări generale.

Tabel 3.2. Evoluția primelor brute subscrise pe clase de asigurări generale

Sursa: ASF

“Clasa X – Asigurări de răspundere civilă pentru vehicule (RCA + CMR),cu un volum al primelor brute subscrise de 2.796.506.971 lei, reprezintă 43,34% din totalul subscrierilor pentru asigurări generale și a înregistrat în anul 2014 o creștere nominală de 13,60% față de anul 2013.

Clasa III – Asigurări de mijloace de transport terestru (Casco), cu un volum al primelor brute subscrise de 1.692.786.990 lei, reprezintă 26,23% din total asigurări generale și a înregistrat în perioada analizată o scădere nominală cu 5,77% față de anul 2013.

Clasa VIII – Asigurări de incendiu și alte calamități naturale, cu un volum al primelor brute subscrise de 960.187.718 lei, reprezintă 14,88% din totalul subscrierilor pentru asigurări generale și a înregistrat, în anul 2014, o scădere nominală de 6,04% față de anul 2013.

PAID a subscris în anul 2014 prime brute în sumă de 126.632.285 lei, reprezentând 13,19% din volumul subscrierilor aferente clasei VIII – Asigurări de incendiu și alte calamități naturale și 1,96% din total prime brute subscrise aferente asigurărilor generale. Nivelul primelor brute în anul 2014 a înregistrat o creștere de 110,16% față de anul 2013 (60.253.975 lei), respectiv o creștere în mărime absolută de 66.378.310 lei, ca urmare a modificării din luna august 2013 a Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor.”

Pe segmentul asigurărilor de viață (AV), valoarea PBS a atins, anul trecut, valoarea de 1,64 miliarde lei, în creștere cu 0,47% față de anul 2013.

Pe segmentul AV, ponderi semnificative în structura portofoliului înregistrează clasele AI și AIII, care dețin împreună 94,90% din totalul înregistrat.

Clasa AI – Asigurările de viață, anuități și asigurări de viață suplimentare a reprezentat, în perioada analizată, 61,15% din total, înregistrând o scădere de 2,05% față de anul 2013.

Clasa AIII – Asigurările de viață și anuități care sunt legate de fonduri de investiții a avut, în 2014, o pondere de33,75% din total, în creștere cu 1,89% față de anul 2013.

Tabel 3.3.  Dinamica primelor brute subscrise pentru asigurările de viață

Sursa: ASF

În anul 2014, societățile de asigurare au raportat indemnizații brute plătite, cumulat pentru cele două categorii de asigurări, în sumă de 4.844.859.161 lei, înregistrând o scădere cu 2,78% față de anul 2013 (4.983.199.308 lei).

Din valoarea totală a indemnizațiilor brute plătite:

4.027.851.470 lei sunt aferente contractelor de asigurări generale (83,14%), înregistrând o scădere de 4,49% față de anul 2013 (4.217.170.541 lei);

817.007.691 lei sunt sume plătite pentru indemnizații brute, maturități și răscumpărări plătite de asigurători aferente asigurărilor de viață, înregistrând o creștere de 6,65% față de anul 2013 (766.028.767 lei).

Tabel 3.4.Indemnizații brute plătite pentru cele două categorii de asigurare

Sursa: ASF

“Cea mai mare pondere în totalul indemnizațiilor brute plătite pentru asigurările generale o dețin plățile aferente următoarelor clase, reprezentând împreună 93,0%:

–     clasa X – asigurări de răspundere civilă pentru vehicule cu un volum al indemnizațiilor brute plătite de 1.957.768.143 lei, reprezintă 48,61% din totalul indemnizațiilor brute plătite pentru asigurările generale și au înregistrat o creștere de 1,61% față de anul 2013.

–    clasa III – asigurări de mijloace de transport terestru (Casco) cu un volum al indemnizațiilor brute plătite de 1.444.303.116 lei, reprezintă 35,86% din totalul indemnizațiilor brute plătite pentru asigurările generale și au înregistrat o scădere de 18,15% față de anul 2013.

–    clasa VIII – asigurări de incendiu și alte calamități naturale cu un volum al indemnizațiilor brute plătite de 204.822.759 lei, reprezintă 5,09% din total plăți aferente asigurărilor generale și au înregistrat o scădere de 7,44% față de anul 2013.

–    clasa XIII – asigurări de răspundere civilă generală cu un volum al indemnizațiilor brute plătite de 139.163.847 lei, reprezintă 3,46% din total plăți aferente asigurărilor generale și a crescut de 3,8 ori față de anul 2013.

Pentru categoria asigurări de viață au fost plătite, în anul 2014, indemnizații brute, maturități și răscumpărări în sumă de 817.007.691 lei, în creștere cu 6,65% față de anul 2013 (766.028.767 lei).

În anul 2014, cele mai mari plăți au fost efectuate pentru următoarele clase de asigurare:

–   clasa AI –  Asigurări de viață, anuități și asigurări de viață suplimentare, reprezentând 44,90% (366.826.513 lei) din total plăți efectuate, a înregistrat o scădere de 8,53% față de anul 2013 (401.049.615 lei);

–  clasa AIII – Asigurările de viață și anuități care sunt legate de fonduri de investiții reprezentând 51,74% (422.738.416 lei) din total, a înregistrat o scădere de 22,49% față de anul 2013 (345.111.861 lei).”

Din analiza datelor raportate de societățile de asigurare a rezultat faptul că, per total asigurări generale, rata daunei a înregistrat, anul trecut, o scădere cu 5,69% față de anul 2013.

La nivelul claselor III – Asigurări de mijloace de transport terestru și X – Asigurări de răspundere civilă pentru autovehicule au fost înregistrate, de asemenea, scăderi de 5,16% și, respectiv, de 12,90%. În același timp, rata daunei pentru clasa VIII – Asigurări de incendiu și alte calamități naturale a înregistrat o creștere cu 4,89%.

La finele anului trecut, 37 de societăți desfășurau activități de asigurare din care: 20 de asigurători desfășurau activități de asigurări generale, 9 asigurători activități de asigurări de viață, iar 8 asigurători ambele categorii de asigurare.

Brokerii de asigurare și/sau reasigurare au intermediat, anul trecut, prime în valoare de 4,56 miliarde lei, în crește cu 16,32% față de anul 2013 (3,92 miliarde lei). Cuantumul primelor intermediate înseamnă 56,45% din volumul total al primelor brute subscrise de asigurători pentru cele două categorii de asigurare (8,09 miliarde lei).

Valoarea primelor intermediate pentru asigurări generale s-a ridicat, anul trecut, la valoarea de 4,45 miliarde lei, mai mult cu 16,43% față de anul 2013.

Pe segmentul asigurărilor de viață, valoarea primelor a fost, în 2014, de 110.028.931 lei, în creștere cu 11,99% față de anul precedent.

Veniturile totale obținute de brokerii de asigurare din activitatea de intermediere în asigurări, în anul 2014, au fost în valoare de 843.647.839 lei. Raportat la aceeași perioadă a anului 2013 (790.863.209 lei) se constată o creștere de  6,67%.

Din analiza datelor primilor 20 brokeri de asigurare, în funcție de volumul primelor intermediate și de cota de piață, rezultă că aceștia dețin o pondere de 52,95% din totalul pieței de brokeraj.

3.2. Prezentarea generala a companiei VIG

Vienna Insurance Group (VIG) este una din companiile principale de asigurări din Europa Centrală și de Est și are sediul la Viena, Austria. Bazele companiei au fost puse în1824, când a fost înființată "Wechselseitige k. u. k. priv. Brandschadenversicherungsanstalt" de către Georg Ritter von Höglmüller. În 1919, numele companiei a fost schimbat în "Gemeinde Wien-Städtische Versicherungsanstalt", forma prescurtată folosită fiind "Wiener Städtische". Din anul 2006, compania folosește brandul Vienna Insurance Group.

Vienna Insurance Group (VIG) este unul din liderii pieței asigurărilor din Austria și din  Centrul și Estul Europei, cu aproximativ 24.000 de angajați generând un volum de prime de aproximativ 9,7 miliarde EUR . Aproximativ 50 de companii din 24 de țări fac parte din Grup cu o tradiție îndelungată, branduri puternice si o relație apropiată cu clienții. Compania este lider de piață pe piețele sale de bază, oferind o gamă largă de produse și servicii de asigurare atât pe segmentul de viața  cât și non-viață.

Figura 3.1. Primele și profitul VIG

Sursa: VIG

Vienna Insurance Group (VIG) este  un asigurator progresiv care se concentrează pe  competențele sale de bază: asigurarile. Datorită conștientizării riscului și politicii de investiții conservatoare, VIG  optează pentru siguranță și stabilitate financiară – în calitate de asigurator, angajator, partener de afaceri și emitent pe piețele de capital. Acest lucru a fost, de asemenea, evidențiat și de către agenția de rating Standard & Poor, care a oferit rating A + perspectivă stabilă anul 2012. Acest lucru face ca Vienna Insurance Group sa fie compania cea mai bine apreciată în indicele ATX, lider al Bursei din Viena.

Vienna Insurance Group are, de asemenea, scopul de a crea și promova responsabilitatea socială și conditii durabile intr-o societate in care merită să trăiești. Prin urmare, VIG se implică în probleme culturale și sociale, în scopul de a rămâne fidel obiectivului său fundamental orientat catre creșterea valorii.

Vienna Insurance Group, ale cărei rădăcini datează de la 1824, a identificat rapid oportunitățile de dezvoltare oferite de Europa Centrală și de Est. Pornind de la baza sa din Austria, Grupul a fost unul dintre primele companii de asigurări din zona de vest care a intra in regiunea ECE unde continuă expansiunea de mai bine de 20 ani. În acest proces, VIG s-a dezvoltat, de la o companie de asigurări locala de succes la un grup internațional de asigurări, lider cu aproximativ 50 de societăți de asigurare in 24 de țări europene.

VIG este lider pe  piața globală si pe piețele sale de bază, atat pe segmentul asigurărilor de viață cat și pe cel de non-viață, plasându-se într-o poziție excelentă pentru a profita de oportunitățile pe termen lung oferite de Europa Centrală și de Est.

Densitatea scazuta a asigurarilor si populatia numeroasă în majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est oferă în continuare un potențial enorm de creștere pe termen mediu și lung. Pentru a putea fi un asigurător de succes în această regiune, trebuie să se înțeleagă nevoile clienților. Asocierea cunoasterii pieței locale cu know-how produselor pune Vienna Insurance Group într-o poziție optimă pentru a continua consolidarea poziției sale pe piața din Austria și în același timp beneficiază de creștere în regiunea ECE, asociata cu creșterea nevoii de asigurare.

Toți clienții sunt unici în ceea ce privește circumstanțele personale de viață, nevoia de siguranță și de economisire pentru pensionare și modul în care doresc să fie consiliati. Acest lucru necesită o flexibilitate considerabilă a produselor de asigurare, precum și anticipare și prudență. Vienna Insurance Group este conștienta de acest lucru și de aceea este reprezentată de mai multe companii  si branduri  și o rețea de distribuție dezvoltata în cele mai multe dintre piețele sale. Chiar dacă fiecare dintre cele aproximativ 50 de companiile de asigurare are propria identitate și puncte forte individuale, ele urmeaza un scop comun: de a menține o relație cât mai strânsă cu clienții fata de celelalte companii.

Parteneriatul strategic stabilit cu Erste Bank în 2008 facilitează cooperarea pe termen lung între furnizorii celor mai importante servicii financiare din regiune, care sunt puternic ancorati  în Europa Centrală și de Est. Ambele companii beneficiaza în mod egal de aceasta colaborare distribuindu-si reciproc produsele.

Cei aproximativ 23.000 de angajati din cele 50 de companii de asigurări ale Grupului reprezintă factorul  cheie al succesului. În plus față de angajamentul, servicii profesionale de consultanță și servicii excelente  pe care le oferă, angajații VIG sustin diversitatea fiecărei țări pe care o reprezintă. Dezvoltarea continuă a angajaților este, de asemenea, o cheie importanta, deoarece numai un mix intre înțelegerea pieței locale, calificările personale și profesionale ale fiecărui angajat poate duce la cele mai bune soluții de produse. Pentru a permite femeilor să își atingă potențialul maxim, VIG are, de asemenea, scopul de a crea condițiile necesare pentru a face intrarea și promovarea în cadrul Grupului mai atractiva pentru angajații de sex feminin.

Figura 3.2. Cost consolidat de profit și pierdere

Sursa: VIG

3.4. Investiția din România

Grupul Vienna Insurance Group (VIG), care pe piața locală deține Omniasig, Asirom și BCR Asigurari de Viața, a raportat pentru primele trei luni din acest an venituri din prime brute subscrise de 100,3 milioane de euro, in creștere cu 21,7% fața de aceeași perioadă a anului trecut. În aceeași perioada, profitul înainte de impozitare a urcat de la 500.000 de euro la 1,8 milioane de euro.

"Contextul îmbunătațit de pe piața asigurărilor din România a permis intensificarea activitații de vânzare pentru prima oară după o perioadă lungă de timp. Primele pe segmentul daune/accidente au crescut cu 21,8%. De asemenea, primele pe segmentul asigurărilor de viață au crescut, cu 21,1%, la 16,6 milioane euro, ilustrând succesul parteneriatului cu BCR, subsidiara locala a Erste Group, pentru distributia asigurărilor de tip unit-linked.

Măsurile de restructurare din România dau rezultate și au condus la inregistrarea unui profit (inainte de impozitare) de 1,8 milioane euro. In 2015, vom continua sa urmarim constant imbunatatirea ratei nete combinate, care se menține peste pragul de 100%", se arata in comunicatul transmis de VIG.”

Grupul Vienna Insurance Group (VIG) a anuntat realizarea unor venituri din prime brute subscrise in valoare de 355,5 milioane euro in 2014 pe piata din Romania, in scadere cu 4,9% fata de anul anterior.Grupul austriac a anuntat ca in 2014 a revenit pe profit pe piata romaneasca, inregistrand un rezultat inainte de impozitare, de 6 milioane de euro.

Contextul imbunatatit de pe piata asigurarilor din Romania a permis intensificarea activitatii de vanzare pentru prima oara dupa o perioada lunga de timp, spun reprezentantii Vienna Insurance Group (VIG).

Primele subscrise de companiile grupului din piata locala au crescut cu 21,7%, la 100,3 milioane euro, in primele trei luni, potrivit unui comunicat remis miercuri de grupul austriac.

Primele pe segmentul daune/accidente au crescut cu 21,8%. De asemenea, primele pe segmentul asigurarilor de viata au crescut, cu 21,1%, la 16,6 milioane euro, datorita parteneriatului cu BCR, subsidiara locala a Erste Group, pentru distributia asigurarilor de tip unit-linked.

Masurile de restructurare din Romania dau rezultate si au condus la inregistrarea unui profit (inainte de impozitare) de 1,8 milioane euro, se mai arata in comunicat.

La nivel de grup, primele subscrise de VIG au crescut in primul trimestru din 2015 cu 0,9%, la 2,8 miliarde euro, în pofida declinului vizibil al polițelor de asigurări de viață pe termen scurt cu achitare la scadentă.

Profitul (inainte de impozitare) s-a situat in primul trimestru din acest an la 130,9 milioane euro. Toate tarile si segmentele de activitate au avut contributii pozitive la acest rezultat. Dobanzile situate la un minim istoric au afectat venitul din exercitiul financiar curent si au condus la necesitatea constituirii de provizioane pentru personal in Austria.

Mai mult, cheltuielile cu dobanzile aferente emisiunii de obligatiuni subordonate derulata in februarie 2015 au fost inregistrate pentru prima data. In plus, cheltuieli semnificativ mai ridicate comparativ cu acelasi trimestru al anului anterior au fost inregistrate pentru daunele generate de conditiile meteorologice severe. Per ansamblu, acestea au condus la o scadere de 15,2% a profitului.

Rata neta combinata a continuat sa se imbunatateasca in comparatie cu anul precedent si s-a situat la un nivel foarte bun, de 96,3%.

Investitiile Vienna Insurance Group (inclusiv numerarul si echivalentele de numerar) au crescut cu 4% si au insumat 32,4 miliarde la 31 martie 2015. Rezultatul financiar obtinut de grup s-a situat la 273,4 milioane euro.

“Vienna Insurance Group a reusit sa obtina rezultate pozitive in toate tarile si pe toate segmentele de activitate, intr-un context de piata extrem de dificil”, a declarat Peter Hagen, CEO al Vienna Insurance Group.

Vienna Insurance Group (VIG) detine pe piata locala companiile Omniasig, Asirom si BCR Asigurari de Viata.

Concluzii

OMNIASIG a avut o dezvoltare profitabilă în 2014 (București, 20 aprilie 2015).

OMNIASIG Vienna Insurance Group (VIG) a avut o dezvoltare stabilă și profitabilă în 2014. Strategia companiei în cursul anului precedent a avut ca obiective prioritare: îmbunătățirea profitabilității, în special în cadrul portofoliului de asigurări auto, creșterea ponderii segmentului non-auto, diminuarea daunalității pe liniile de asigurări auto, alături de o constantă îmbunătățire a procesului de despăgubire și a experienței asiguratului în relația cu OMNIASIG.

Astfel, OMNIASIG VIG a înregistrat în 2014 prime brute subscrise în valoare totală de 860,38 milioane lei și un profit net de 15,68 milioane lei, conform standardelor IFRS. Valoarea primelor brute subscrise în 2014 înregistrează o diferență de doar -2,35% față de anul anterior, ceea ce dovedește, împreună cu revenirea pe profit, că măsurile anterioare de îmbunătățire a profitabilității portofoliului de asigurări auto și eficientizare a costurilor în general, au dat rezultatele scontate.

Compania a plătit în 2014 despăgubiri totale în valoare de 667,79 milioane lei.

”În 2014 OMNIASIG și-a îndeplinit obiectivul anunțat, respectiv acela de a reveni la o evoluție profitabilă, menținându-și permanent stabilitatea financiară, respectiv indicatorii de solvabilitate și lichiditate la aceiași indicatori ridicați. Toate măsurile de eficientizare a activității, portofoliului și costurilor au avut efect, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Viziunea noastră de business este de a ne respecta promisiunile față de clienți, parteneri și acționari, astfel că suntem permanent concentrați pe livrarea unor servicii la standarde cât mai înalte. Privim cu optimism anul 2015, în care ne vom menține aceeași tendință de dezvoltare sănătoasă și profitabilă”, a declarat Mihai Tecău, Președinte Directorat OMNIASIG Vienna Insurance Group.

Pe segmentul asigurărilor auto, compania a înregistrat următoarele rezultate:

– Pe linia Asigurărilor RCA – valoarea primelor brute subscrise a fost de 269,82 milioane lei

– Pe linia asigurărilor facultative Casco – valoarea primelor brute subscrise a fost de 268,89 milioane lei

Valoarea totală a despăgubirilor plătite pe segmentul de asigurări auto a fost de 481,18 milioane lei din care 223,75 milioane lei pe linia RCA și 257,43 milioane lei pe Casco.

Segmentul Property a înregistrat în 2014 o valoare a primelor brute subscrise de 183,21 milioane lei.

De asemenea, rezultatele înregistrate în 2014 pe alte linii importante au fost:

– Asigurări de accidente și boală: prime brute subscrise – 7,86 milioane lei

– Asigurări de sănătate: prime brute subscrise: 3,30 milioane lei

– Asigurări de bunuri în tranzit, inclusiv mărfuri transportate, bagaje și orice alte bunuri: prime brute subscrise – 18,81 milioane lei

– Asigurări agricole: prime brute subscrise – 20,56 milioane lei

– Asigurări de răspundere civilă generală: prime brute subscrise – 62,34 milioane lei

– Asigurări de călătorie (Asigurări de asistență turistică): prime brute subscrise – 6,55 milioane lei

Figura 3.2. Creșterea profitului în 2014

Sursa: VIG

Investițiile străine directe au avut și au un rol important în stabilizarea proceselor macroeconomice din țara noastră și în relansarea creșterii economice, cu toate că efectele de antrenare și propagare nu au fost valorificate pe deplin, existând unele puncte cheie asupra cărora se impune să se acționeze în continuare.

Bibliografie

BNR (2014); Investițiile străine directe (ISD) în România; Cercetare statistică anuală; Rezultatele cercetării pentru anul 2013.

Dobre; G. (2013); Șinca; BCR: Statul ar putea încasa din privatizări 1;5-2 mld. euro in 2013-2014; Wall-Street; 22.02.2013.

Moser; R. (2008); Ausländische Direktinvestitionen; Neuere Entwicklungen; Entscheidungsinstrumente und führungsrelevante Folgen; Ed. Gabler Verlag; Wiesbaden.

Pelinescu; E.; Rădulescu; M. (2009); The Impact of Foreign Direct Investment on the Economic Growth and Country’s Export Potential; Romanian Journal of Economic Forecasting; No.4.

The Money Channel (2010); Care sunt cele mai mari companii germane din România; money.ro; 12.10.2010. The World Bank; 2012.

UNCTAD ; World Investment Report 2014; United Nations; New York.

Zaman; Gh. (2011); Impactul investițiilor străine directe (ISD) asupra exporturilor și dezvoltării durabile în

https://ro.wikipedia.org/wiki/Vienna_Insurance_Group

http://www.asirom.ro/Vienna-Insurance-Group.html

http://www.bursa.ro/primele-brute-subscrise-in-asigurari-generale-in-scadere-anul-trecut-bogdan-andriescu-unsicar-pia…&s=print&sr=articol&id_articol=263931.html

ftp://www.ipe.ro/RePEc/vls/vls_pdf/vol12i4p73-92.pdf

http://investitiiinternationale.blogspot.ro/2015/03/impactul-investitiilor-straine-directe.html

http://bnr.ro/files/d/Statistica/seturi%20de%20date/FDI2011rez.pdf

http://www.bnr.ro/DocumentInformation.aspx?idDocument=15892&directLink=1

www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/InvestitiiStraine/ISD2013.pdf

http://www.revistadestatistica.ro/wp-content/uploads/2014/02/RRS_12_2012_A3_ro.pdf

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-15808361-bnr-fluxul-net-isd-anul-2012-inregistrat-nivel-2-13-miliarde-euro-olanda-austria-germania-raman-principalii-investitori-straini.htm?nomobile=

http://www.scrigroup.com/afaceri/asigurari/PIATA-ASIGURARILOR-IN-ROMANIA84459.php

http://m.romanialibera.ro/economie/finante-banci/piata-asigurarilor–in-scadere-371570

http://www.asfromania.ro/informatii-publice/media/arhiva/3497-piata-asigurarilor-in-anul-2014

http://www.finzoom.ro/Info/art/Promotions/Piata-Asigurarilor-i~0b2c2e54f35548c3acb029397ab0cb41/