Investitiile Straine Directe In Europa Centrala Si de Est

LUCRARE DE LICENȚĂ

INVESTIȚIILE STRĂINE DIRECTE ÎN EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST

Cuprins

Cuprins

Introducere

Capitolul 1. Investițiile străine directe. Implicațiile aduse țărilor gazdă

1.1. Factorii care determină mărimea ISD și orientarea geografică a acestora

1.2. Factori determinanți ai motivației în atragerea investițiilor străine în țările de destinație. Implicații economice directe și indirecte

1.2.1. Investiițile străine directe ca factor de creștere economică

1.2.2. ISD și impactul asupra ocupării forței de muncă

1.3. Tipuri de măsuri pentru maximizarea investițiilor străine directe în țările gazdă

Capitolul 2. Investițiile străine directe în Europa Centrală și de Est

2.1. Evoluția ISD în Europa Centrală și de Est după 1990

2.2. Investițiile străine directe în țările central și est europene după aderarea la Uniunea Europeană

2.3. Importanța crescândă a ISD pentru țările din Europa Centrală și de Est

Capitolul 3 : Investițiile străine directe în Europa Centrală și de Est : cazul Poloniei, Cehiei, Slovaciei și Ungariei

3.1. Investițiile străine directe în Polonia

3.1.1. Aderarea Poloniei la Uniunea Europeană

3.1.2. Mediul investițional în Polonia

3.1.3. Statistici privind investițiile străine în Polonia

3.2. Investițiile străine directe în Cehia

3.2.1. Mediul investițional în Cehia

3.2.2. Investițiile străine directe în Cehia pe sectoare de activitate

3.3.3. Statistici privind investițiile străine directe în Cehia

3.3. Investițiile străine directe în Slovacia

3.3.1. Mediul investițional în Slovacia

3.3.2. Statistici privind investițiile străine directe în Slovacia

3.4. Investițiile străine directe în Ungaria

3.4.1. Mediul investițional în Ungaria

3.4.2. Statistici privind investițiile străine directe în Ungaria

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Investițiile străine directe au câștigat o importanță semnificativă în ultimii zece ani, ca instrument pentru accelerarea creșterii economice și dezvoltarea economiilor în tranziție, acesta fiind principalul motiv în alegerea temei de licență. Avantajele aduse odată cu implementarea investițiilor străine directe sunt numeroase, iar acest lucru influențează guvernele țărilor gazdă să îmbunătățească mediul investițional.Creșterea deosebită a rolului investițiilor străine directe în modernizarea și eficientizarea economiilor naționale evidențiază accentuarea procesului de interdependență între dimensiunile fundamentale ale relațiilor economice și politico-diplomatice internaționale, precum și mutații rapide și profunde la scara marilor spații economice.

Investițiile străine directe s-au dovedit să aibă o importanță deosebită pentru țările din Europa Centrală și de Est. Acest lucru deoarece acestea au contribuit într-o mare măsură la dezvoltarea procesului de tranziție la economia de piață, contribuind totodată la creșterea economică și poziționarea statelor central și est europene pe piață la nivel mondial.

Această lucrare, intitulată, este structurată în trei capitole. Primul dintre ele relatează modelul teoretic al investițiilor străine directe, anume care sunt implicațiile aduse țărilor gazdă odată cu implementarea ISD. Am analizat care sunt factorii care determină investitorii să aleagă o țară de destinație și care sunt factorii care determină guvernele țărilor gazdă să atragă fluxuri de investiții străine directe.

În cel de-al doilea capitol am analizat investițiile străine directe în Europa Centrală și de Est. Am analizat o evoluție a ISD începând cu anii 1990, de când țările din Europa Centrală și de Est s-au angajat într-un efort istoric pentru a transforma economiile central planificate în economii de piață pentru ca mai apoi, să poată participa în economia globală. De asemenea este prezentată și importanța investițiilor străine directe pentru țările ECE, și cum au fost influențate de aderarea țărilor membre regiunii la Uniunea Europeană.

Cel de-al treilea capitol este reprezentat printr-un studiu de caz privind cele patru economii din Europa Centrală și de Est analizate din punct de vedere al investițiilor străine directe. Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, în comparație cu celelalte economii din regiune au cei mai favorabili indicatori macroeconomici, iar din punct de vedere al tranziției către economia de piață, tind să fie cele mai bune, astfel atrăgând un interes general pentru investitori.

Capitolul 1. Investițiile străine directe. Implicațiile aduse țărilor gazdă

Economia mondială poate fi văzută ca un rezultat al activităților economice la scară globală. În prezent, activitățile economice sunt reprezentate prin modul în care oamenii dintr-o țară își obțin și își cheltuiesc veniturile, prin felul cum realizează economii și le transformă în avuții având la bază venituri, cheltuieli și economii ale oamenilor din alte țări. Astfel de legături internaționale preced încă din secolele anterioare, însă în prezent acestea și-au extins sfera de cuprindere, s-au intensificat și și-au schimbat natura la o scară fără precedent.

Situația economică a fiecărei țări este puternic influențată de evoluția economiei mondiale. Această relație se evidențiază prin intermediul comerțului internațional, prin modul de desfășurare a producției mondiale și prin intermediul relațiilor financiare internaționale. De asemenea legaturile interstatale sunt reprezentate și de mobilitatea forței de muncă și de difuzarea și transferul internațional de tehnologie.

Toate aceste relații internaționale nu generează rezultate uniforme, creșterea economică nefiind uniformă, în fiecare perioadă unele state dezvoltându-se mai rapid decât altele. Astfel extinderea activităților economice de la o scara locală, la cea regională, națională, continentală și apoi globală a dus la formarea economiei mondiale, în primul rând prin intermediul comerțului și, mai apoi, prin intermediul investițiilor străine directe.

Investițiile străine directe dețin o serie de efecte benefice pentru țările gazdă, acestea fiind văzute ca un factor generator de creștere economică, un complement al investițiilor autohtone și un finanțator important al deficitului de cont curent.

Efectele înregistrate de prezența investițiilor străine directe în țările gazdă se manifestă în domenii precum concurența; din punctul acesta de vedere concurența se intensifică într-un mod pozitiv, mai ales prin preocuparea firmelor pentru calitatea produselor, pentru costuri, dar și printr-un mod negativ prin îndepărtarea firmelor naționale mai mici. Un alt segment de manifestare a efectelor ISD ar fi ocuparea forței de muncă . Aceste efecte au legătură cu procesul de creștere economică în țara gazdă.

Însă efectul ISD asupra economiei țării gazdă nu este sigur. Acesta deoarece rolul benefic al ISD depinde în primul rând de existența unui mediu favorabil. Mediul economic adecvat creșterii economice s-ar caracteriza prin forță de muncă calificată, educată; un mediu concurențial sănătos; existența infrastructurii și a unor instituții financiare dezvoltate; stabilitate politică; deschidere în fața comerțului internațional; etc. Toate aceste aspecte au o strânsă legătura cu gradul de dezvoltare a țării gazdă.

1.1. Factorii care determină mărimea ISD și orientarea geografică a acestora

Într-o lume globalizată, oferta de investiții depinde de potențialul investițional existent, societățile fiind în căutare de oportunități de dezvoltare oriunde s-ar afla ele. Însă acest lucru nu depinde doar de interesul firmelor de a se internaționaliza ci și de atractivitatea mediului investițional.

De aceea este important să observăm ce anume a influențat evoluția investițiilor străine directe, și ce anume explică dimensiunea mai mare sau mai mică a stocurilor și ce anume a influențat orientarea lor către anumite zone sau țări.

Fie că sunt țări dezvoltate sau în curs de dezvoltare , economii de piață consolidate sau emergente , mobilitatea de resurse financiare pentru acoperirea nevoilor de investitii rămâne o preocupare principală. De aceea există o concurență între state pentru atragerea investițiilor străine directe, asta deoarece mărimea fluxurilor și a stocurilor de ISD într-o anumită țară sau regiune depinde nu numai de disponibilul existent, în unele cazuri limitat, ci și de atractivitatea mediului pentru investitori, sau ceea ce se numeste climat investițional.

Factorii care condiționează poziția competitivă a țării, dar și decizia firmelor străine sau internaționale de a investi într-o economie, precum și rezultatul investiției depind de o serie de factori și condiții ce sunt considerați pilonii competitivității unei țări.

Pe primul loc este situat mediul instituțional,fiind cadrul legal unde au loc afacerile, cu specifitate dreptul de proprietate. De menționat, ca factor important, și atitudinea instituțiilor publice față de mediul de afaceri. de exemplu birocrația ce poate întârzia demararea afacerilor,apoi corupția, care mărește costul afacerilor; independența sistemului juridic,de care depinde corecta și imparțiala aplicare a legilor; transparența ce poate asigura șanse egale de acces la oportunitățile de investiții; corectitudinea ce conferă încredere investitorilor.Însă nu numai instituțiile publice pot dăuna mediului investițional, ci și cele cu caracter privat, asta deoarece pot recurge la practici ilegale și necinstite, în dorința de a îndepărta concurența.

Un alt factor important ce poate influența mediul investițional este prezența unei rețele de infrastructură dezvoltată. Acest lucru poate condiționa amplasarea și buna funcționare a activităților economice, deplasării forței de muncă, accesul la piață,la instituții. Acești doi factori, mediul instituțional și infrastructura, sunt considerați precondiții ale deciziei de a investi.

Stabilitate economică, printr-o rată scăzută a inflației, dobânzi atrăgătoare pentru investiții, un sistem financiar stabil, buget echilibrat, echilibru extern, stabilitatea cursului de schimb și o rată pozitivă a creșterii economice sunt importante pentru evaluările pe care le fac investitorii cu privire la decizia de a investi.

Alte elemente esențiale dezvoltării investițiilor sunt de natura populației. Starea de sănătate a acesteia și educația din perspectiva investitorilor, rezultatul investițiilor, nivelul productivității depind atât de buna stare a sănătății forței de muncă, cât și de un nivel minim necesar al educației.

O economie de piață eficientă va orienta producția în funcție de exigențele cererii, va impulsiona concurența, cu o minimă intervenție a statului și va determina promovarea celor mai eficiente firme. dezvoltarea investițiilor depinde de eficiența pieței muncii care la rându-i depinde de flexibilitatea lucrătorilor pe piața muncii, de stimulentele pe care aceștia le primesc pentru munca depusă.

1.2. Factori determinanți ai motivației în atragerea investițiilor străine în țările de destinație. Implicații economice directe și indirecte

Atragerea de investiții străine directe poate aduce pentru țara gazdă următoarele beneficii:

a) crearea de locuri de muncă- investițiile străine directe aduc odată cu ele pentru țara gazdă și noi locuri de muncă, fapt care nu trebuie neglijat. Numărul de locuri de muncă oferite prin implementarea investitiilor străine directe sunt ușor de urmărit deoarece reprezintă un indicator căruia i se acordă o atentie sporită de catre guvernele țărilor gazdă sau de către mass media. Din punctul de vedere al locurilor de muncă create, pe lângă creșterea economică, acestea oferă și tipuri noi de cunoștințe organizatorice și de management transferate de către investitorul străin, tipuri de relații pe piață pe care țara gazdă le dobândește de la investitorul străin.

b) suplimentarea fluxurilor de capital în economia respectivă- investițiile străine directe reprezintă o sursă directă de capital străin . Asta deoarece în numeroase cazuri piețele locale de capital nu au suficiente resurse pentru a finanța nevoile de capital determinate de proiecte importante. De asemenea accesul la resure buna stare a sănătății forței de muncă, cât și de un nivel minim necesar al educației.

O economie de piață eficientă va orienta producția în funcție de exigențele cererii, va impulsiona concurența, cu o minimă intervenție a statului și va determina promovarea celor mai eficiente firme. dezvoltarea investițiilor depinde de eficiența pieței muncii care la rându-i depinde de flexibilitatea lucrătorilor pe piața muncii, de stimulentele pe care aceștia le primesc pentru munca depusă.

1.2. Factori determinanți ai motivației în atragerea investițiilor străine în țările de destinație. Implicații economice directe și indirecte

Atragerea de investiții străine directe poate aduce pentru țara gazdă următoarele beneficii:

a) crearea de locuri de muncă- investițiile străine directe aduc odată cu ele pentru țara gazdă și noi locuri de muncă, fapt care nu trebuie neglijat. Numărul de locuri de muncă oferite prin implementarea investitiilor străine directe sunt ușor de urmărit deoarece reprezintă un indicator căruia i se acordă o atentie sporită de catre guvernele țărilor gazdă sau de către mass media. Din punctul de vedere al locurilor de muncă create, pe lângă creșterea economică, acestea oferă și tipuri noi de cunoștințe organizatorice și de management transferate de către investitorul străin, tipuri de relații pe piață pe care țara gazdă le dobândește de la investitorul străin.

b) suplimentarea fluxurilor de capital în economia respectivă- investițiile străine directe reprezintă o sursă directă de capital străin . Asta deoarece în numeroase cazuri piețele locale de capital nu au suficiente resurse pentru a finanța nevoile de capital determinate de proiecte importante. De asemenea accesul la resurse pentru achiziționarea de echipamente și tehnologii nu este intotdeauna posibil. De aceea investitorii străini nu suferă de constrângeri determinate de insuficiența de capital sau de lipsa capacității țării gazdă de a genera încasări în valută din exporturi.

c) stimularea investițiilor interne- în cadrul țării gazdă investițiile interne pot crește datorită faptului că firmele naționale pot deveni furnizori ai investitorului străin , pot dobândi acces la canalele de distribuție ale acestora sau pot fi pur și simplu impulsionați să investească din dorința de concurență determinată de prezența investitorului străin.

d) creșterea veniturilor la bugetul statului și la bugetele locale- odată investițiile străine directe implementate, înseamnă apariția de noi contribuabili în economie. Chiar și în cazul în care investitorii beneficiază de reduceri fiscale, încasările la bugetul statului tot cresc datorită încasărilor din impozitele pe salarii (determinate fie de creșterea locurilor de muncă, fie de menținerea numărului de locuri existente , dar cu salarii mai mari). Totodată, pentru investițiile străine directe ce au la bază activități de export, ca urmare a activităților acestora se înregistrează o creștere a intrărilor de valută în țara receptoare. Chiar și investitorii plătesc impozite locale și pot deveni contribuabili deosebit de importanți mai ales pentru regiuni mai puțin dezvoltate.

e) accesul la tehnologii moderne- este mai mult decât posibil ca firmele din țara receptoare să folosească echipamente și tehnologii uzate fizic și moral care să determine o productivitate redusă și care să conducă la realizarea unor produse cu un nivel calitativ redus. Însă odată cu intrarea investițiilor străine directe în țară , investitorul va aduce tehnologii avansate , know-how și tehnici de producție moderne. Totodată, infuzia de tehnologie are și efecte de antrenare a economiei respective prin stimularea inovării locale sau difuzarea tehnologiilor moderne și în alte firme decât s-a făcut investiția inițială.

f) accesul la management modern- este de sine înțeles că investitorul străin aduce un management modern ce îl implementează în cadrul personalului local

g) accesul la piețe de desfacere și creșterea exporturilor- investițiile străine directe odată implementate vor aduce cu ele și accesul la noi canale de distribuție și experiența privind vânzările la nivel mondial. este foarte posibil ca vânzările din exporturi să crească fără a implica costuri foarte mari. Multe din țările în curs de dezvoltare au reușit să-și sporească nivelul exporturilor prin atragerea de investiții străine directe și astfel să-și crească și nivelul de încasări în valute convertibile. Totodata, prin prezența firmelor exportatoare cu capital străin pe piața tării gazdă a condus și la un efect de antrenare și stimulare a exporturilor firmelor locale.

h) creșterea nivelului de pregătire a forței de muncă- în desfășurarea activității, investitorii străini au nevoie de personal ce necesită un grad ridicat al pregătirii profesionale . Pe masură ce angajații acestor firme se îndreaptă spre alte sectoare de activitate sau își încep activități pe cont propriu are loc o difuzare a cunoștințelor astfel dobândite în întreaga economie a țării receptoare.

i) sprijinirea privatizării și restructurării- anumite tipuri de privatizări necesită volume mari de capital și capacitatea de a realiza analize economice complexe. Investitorii străini sunt capabili să realizeze acest lucru prin posibilitatea de a vira sume mari pentru cumpărarea unei întreprinderi, dar și prin posibilitatea de efectua investiții ulterioare prin eficientizarea rapidă a întreprinderii privatizate . Participarea investitorilor străini la privatizare poate determina , pe lângă efectele favorabile menționate anterior și reduceri substanțiale ale locurilor de muncă în întreprinderile privatizate . Acest aspect trebuie însă privit în contextul avantajelor pe termen lung determinate de asigurarea viabilității și competitivității companiei privatizate.

j) creșterea eficienței și competitivității firmelor locale- prezența firmelor străine pe piețele locale face ca formele naționale să devină posibili furnizori ai acestora , au posibilitatea accesului la tehnologii noi dar și de a-și diversifica propria producție făcându-le să fie confruntate cu o concurență nouă , la un nivel ridicat al calității. În toate aceste cazuri firmele locale vor putea fi în masură să-și mărească capacitatea de producție, să-și mărească nivelul calitativ al produselor și al managementului, cu efecte pozitive în ceea ce privește competitivitatea pe termen mediu și lung.

Însă investițiile străine directe nu aduc întotdeauna numai la rezulatele benefice menționate mai sus. Unele investiții au adus alt fel de efecte, altele au fost create pentru termen scurt, de exemplu pentru valorificarea avantajelor determinate de acordarea unor facilități.

Investiția străină directă este o operațiune economică ca oricare alta și de aceea nu trebuie uitat faptul că operațiunea se realizează în vederea obținerii de profit , și ca atare părțile implicate trebuie să câștige în mod rezonabil din derularea afacerilor.

În cadrul economiilor, investițiile străine directe pot implica numeroase beneficii, însă nu este exclus nici faptul apariției unor aspecte negative în cazul economiilor emergente sau insuficient consolidate. Aceste aspecte negative se vor intensifica cu atat mai mult cu cât țările receptoare nu dispun de politici bine structurate, de mecanisme și instituții de reglementare clare și nici de optiuni sectoriale ferme.

Fiecare actor din mediul investițional își urmărește propriile interese până se atinge un punct de echilibru, însă pentru țările gazdă, în absența unei politici economice clare, chiar presupunând o totală bună credință din partea tuturor actorilor economici implicați, există posibilitatea confruntării cu distorsiuni economice ca urmare a acțiunii investitorilor străini.

În cazul țărilor în tranziție exista o altă situație în care investitorul străin achiziționează o poziție de monopol . Din punct de vedere economic, concentrarea de piețe, fie prin investiții străine directe, este un fenomen negativ ce trebuie evitat. Pe de altă parte, din punct de vedere practic, monopolurile private determină, de regulă, efecte sociale și chiar economice mai negative decât cele ale monopolurilor de stat. În situația în care investitorul a achizționat o situație de monopol la care se adaugă existența unor măsuri de protecționism, acesta se poate afla într-o situație avantajoasă , departe de a reprezenta o structură de piată eficientă și nici într-un caz avantajoasă pentru economia respectivă.

Posibilele consecințe negative determinate de prezența investițiilor străine directe într-o economie , mai ales în cazul țărilor mai puțin dezvoltate, sunt concretizate prin: dependența de capitalul străin ca sursă de finanțare, controlul extern al economiei, atragerea lucrătorilor calificați de la firmele locale, posibila eliminare a firmelor locale care nu pot concura cu firmele cu capital străin fie pentru că acestea beneficiază de stimulente inaccesibile formelor locale fie pentru ca beneficiază de transferuri de fonduri de la firmele mamă, limitarea dezvoltării de noi firme locale, reducerea calificării prin angajarea pe salarii mari dar pentru meserii cu cerințe de calificare redusă a unor persoane cu studii superioare, determinarea unei specializări sau orientări a forței de muncă către activități cu un nivel redus de calificare.

Aceste posibile implicații negative pot fi rezultatul unor acțiuni deliberate ale firmelor investiționale , iar cunoașterea acestor aspecte chiar și sub aspect ipotetic, este utilă pentru inițierea de acțiuni pro-active , de elaborare a unor politici și programe economice care să includă investițiile străine directe în procesul economic național, printr-o abordare de tip câștig-câștig.

1.2.1. Investiițile străine directe ca factor de creștere economică

Investițiile străine directe ridică problema de interes pentru țările gazdă, promovând adesea atragerea lor, cel mai important argument în acest sens fiind cu privire la contribuția acestora la dezvoltarea economiilor respective. Beneficiile aduse de investițiile străine directe în cadrul țărilor gazdă se limitează la o mai bună utilizare a resurselor acestora, dar de asemenea unele aspecte in de îmbunătățirea tehnologiei, a concurenței sporite și performanțelor firmelor locale, a creșterii exporturilor , formării de capital, a economiilor și investițiilor, dar și a accelerării creșterii economice.

Prin urmare investițiile străine directe constituie o sursă de finanțare pentru schimbul de proprietate și formarea brută de capital, contribuind direct la formarea brută de capital în care fluxurile se referă la finanțarea investițiilor, sau indirect, în cazul în care investitorii, care au devenit proprietari, facilitează transferul de tehnologie.

Pe de altă parte investițiile străine directe, mai ales cele în sectoarele avansate, induc importante schimbări la nivel de specializare industrială în țara gazdă, în sectoarele traditionale mai avansate ce nu aduc beneficii pentru dezvoltarea țării. Investițiile străine directe facilitează în continuare accesul la piața globală, datorită pateneriatului direct dintre investitor și piața externă. Deși relația dintre investițiile străine directe și creșterea economică nu poate fi pusă la îndoială, complexitatea acțiunilor adiacente ridică o serie de întrebări esențiale: investițiile străine directe joacă sau nu un rol de catalizator? Pot exista efecte “maligne” ale investițiilor străine directe? Care sunt factorii contributivi ai investițiilor străine directe la procesul de creștere economică?

În ceea ce privește investițiile străine directe cu rol de catalizator , acest lucru nu este în unanimitate acceptat, deoarece există unele abordări care spun că investițiile străine directe nu provoacă în mod semnificativ creștere economică în țările gazdă. Modelul malign pentru ISD este justificat de interacțiunea imperfectă a piețelor naționale și intenaționale. Mai precis investitorii străini de pe piețele industriale imperfecte internaționale, care beneficiază de un acces preferențial la capitalul local și la piețele monetare, pot obține atât beneficii cât și capital în așa fel încât efectul asupra economiilor și investițiilor este neașteptat: decalajul nu este depășit, din contră este amplificat. Modelul malign al fluxurilor de investiții străine directe, de asemenea, implică falimentul producătorilor locali, extinderea pe piața locala a companiilor transnaționale și de asemenea profituri repatriate. Impactul asupra distribuirii veniturilor și asupra dezvoltării sociale nu este pozitiv. Tehnologia avansată adusă de investitorii străini, favorizează elita forței de muncă, în timp ce alți lucrători sunt excluși, mai mult în cazul în care piața forței de muncă este rigidă.

Având în vedere toate aceste aspecte, singurii factori care pot transforma investițiile străine directe într-o sursă de creștere economică, se referă la caracteristicile țării gazdă, cea mai importantă fiind un cadru adecvat dezvoltării economice. Caracteristicile specifice țărilor gazdă, care să consolideze relația investiții străine directe – creștere economică, sunt grupate, de obicei, sub numele de putere de absorbție.

În primul rând, odată ce economia are capital uman ridicat și un produs intern brut suficient de mare pe cap de locuitor, ei au, de asemenea, capacitatea de a obține beneficii din transferul de tehnologie, inițiat de investitoii străini către companiilor naționale.

În al doilea rând, în cazul în care țările gazdă ar deveni mai deschise către comer internațional, atunci importurile de bunuri intermediare ar fi mai puțin restrictive. În al treilea rând, nivelul de dezvoltare instituțională (cadru juridic, gradul corupției, calitatea managementului public, protecția asupra dreptului de proprietate), este o condiție pentru transferul de tehnologie și know-how în cadrul filialelor locale. În ultimul rând, subdezvoltarea piețelor financiare împiedică țările gazdă de a profita de toate beneficiile aduse de investițiile străine directe.

Pentru a profita de externalitățile pozitive, economiile gazdă au nevoie de resurse pentru a finanța reprganizarea structurii interne, și anume achiziții echipamente, dezvoltarea managementului intern și angajarea de personal calificat. Lipsa de fonduri sau costurile ridicate împiedică dezvoltarea firmelor naționale, astfel ei devenind incapabili să facă față concurenței internaționale și astfel beneficiază de prezență străină în țara lor.

Un alt aspect legat de relația investiții străine directe-creștere economică este acela de natura fluxurilor. Diferite forme de fluxuri de investiții străine directe, în fază inițială sau de maturiate, pot avea un impact asimetric asupra creșterii economice datorită naturii lor și caracteristicilor fundamentale. Un exemplu exact, putem lua dacă am compara investițiile „Greenfield” cu fuziuni și achiziții, caracterul lor divers poate fi accentuat incepând din faptul ca investițiile „Greenfield” implică crearea de unități noi, care să permită acumularea de capital, în timp ce fuziunile și achizițiile implică dobândirea sau preluarea de întreprinderi existente, ce nu permit întotdeauna astfel de acumulări, dar numai în cazul în care este stipulat în contract, sau sumele alocate sunt cheltuite în această direcție.

Pe de altă parte, în timp ce achizițiile implică închiderea unor activități sau linii de producție, disponibilizări, investițiile „Greenfield” au un efecte incontestabil asupra economiei, deoarece acestea crează noi linii de producție, noi oportunități de locuri de muncă, noi consumatori și noi taxe. În ceea ce privește nivelul de eficiență, investițiile străine directe de tip „Greenfield” sunt cu mult mai bine clasate decât achizițiile și fuziunile. Luând toate aceste în considerare, s-ar recomanda pentru ca investițiile străine directe să imbunătățească performanțele economice, volumul de investiții sa depășească pachetele deținute de stat.

În ceea ce privește nivelul de maturitate al investițiilor, cele care au ajuns la maturitate se dovedesc a fi mai puțin volatile și capabile de a îmbunătăți performanele economice. În timp ce investițiile străine se apropie de faza de maturitate a ciclului de viață, devin mai puțin volatile și, există un efect garantat pe termen lung asupra creșterii economice. Invers, în faza inițială a investiției stăine, posibilitatea explorării redusă , devine mai volatilă și creșterea economică nu mai este garantată. Deci, efectele pe termen lung a investițiilor străine directe asupra creșterii economice a țării gazdă, depinde de volatilitatea fluxurilor de capital, și chiar mai mult în cazul unui sector financiar slab și în absența relațiilor cu investitori străini.

Motivațiile investitorilor și specificul sectorului în care investesc pot aduce efecte asimetrice asupra creșterii economice. De exemplu “căutarea eficienței”, investițiile străine directe au un impact puternic asupra creșterii economice pentru că tehnologia și know-how-ul aduse de investitori pot fi internalizate fără nicio dificultate în țara gazdă datorită complexității reduse.

Investiția în sine crează externalități importante pe piața locală, care permit creșterea activităților de export. O alta categorie de investiții, investițiile “marketseeking”, sunt mai puin favorabile dezvoltării, în ciuda contribuției la nivelul de producție și cheltuieli. De fapt investițiile orientate pe piață au riscul de a elimina concurenții interni și de a repatria profituri uriașe, în absența exporturilor.

Contribuția investițiilor străine directe la creșterea economică este, de asemenea condiționată de existența unei relații între fluxurile de investiții și golurile tehnologice. În această direcție, odată trebuie să se facă distincția între fluxurile de investiții străine directe care răspund la golurile tehnologice și cele care fie se integrează în strategia globală a firmei, fie raspund la atractivitatea pieței sau încearcă sa compenseze dezavantajele derivate din restricțiile comerciale și din favoritismele acordate producătorilor naționali. Având în vedere aceste categorii de fluxuri, dacă pentru primul dintre ele este de așteptat să aibă un impact semnificativ asupra creșterii economice, altele sunt mai puțin probabil să aibă mai mult decât rentabilitate medie.

1.2.2. ISD și impactul asupra ocupării forței de muncă

Pentru fostele state comuniste, care până în 1990 au fost caracterizate numai prin proprietate de stat, nu au existat probleme din punct de vedere al șomajului, precum și nu a existat nici conceptul de eficiență. Procesul de tranziție a condus automat la restructurarea întreprinderilor, și prin urmare, a forței de muncă. Astfel, de la inexistența problemelor privind somajul, s-a trecut la tăierea locurilor de muncă și, implicit apariția somajului. Sectorul privat nou creat, nu a fost capabil să acopere reducerile din sectorul de stat și, prin urmare, efectele negative s-au simțit asupra forței de muncă.

Forța de muncă este o problemă importantă în Uniunea Europeană, datorită existenței unor diferențe regionale, care se manifestă cel mai mult în zona țărilor în tranziție. În 2006 filialele investitorilor străini au avut 73 milioane angajați, adică 3% din totalul ocupării forței de muncă din întreaga lume. În general, activitățile intensive în capital rămân în țara de origine, în timp ce activitățile cu forță de muncă intensivă se deplasează în statele care beneficiază de un cost redus de muncă. De asemenea, metoda de privatizare este importantă pentru a stabili efectul asupra ocupării forței de muncă. Fenomenul privatizării a oferit cele mai multe beneficii pentru muncă, dar au existat efecte negative de încetinire a restructurării.

Konings (2004), citându-l pe Blanchard (1997) prezintă două extreme de tranziție:

1) căderea sectorului de stat cu lenta creștere a sectorului privat sunt principalele forțe determinante a procesului de tranziție. Creșterea și dezvoltarea sectorului privat nu este suficientă pentru a acoperi disponibilizările făcute de către stat, ceea ce duce la rate de somaj ridicate și astfel la încetinirea procesului de restructurare.

2) creșterea rapidă a sectorului privat, este forța motrice principală a tranziției, caracterizată prin absorbția forței de muncă demisă din sectorul de stat.

Crearea și distrugerea forței de muncă din Europa Centrală și de Est, sunt deosebit de importante. Pentru Polonia, crearea și distrugerea forței de muncă a scăzut în 1994 și a devenit aproape egale în 1997. În acest timp, evoluția acelorași indicatori în România a scăzut modest, iar valoarea lor netă este negativă, distrugerea locurilor de muncă a fost superioară creării lor în 1997. Divizate de tipul de proprietate, există o discrepanță puternică între munca în sectorul de stat și cea in sectorul străin sau cel privat.

Efectele asupra ocupării forței de muncă au fost împărțite de Hunya și Geishecker(2005) în două categorii:efectele directe și efecte indirecte .

a) efectele directe

– distrugerea de locuri de muncă din cauza restructurărilor întreprinderilor de stat (Hunya și Geishecker, 2005). Acesta a fost primul efect direct simțit de către țările în tranziție. A face achiziții prin privatizare în primii ani de tranziție a fost echivalent cu concedierea forței de muncă. Dar alternativa poate duce la mari reduceri al locurilor de muncă. Întârzierea privatizării poate duce numai la o întârziere în restructurarea companiilor și, prin urmare, întârzieri în soluțiile de optimizare a întreprinderilor și concedieri. La început, statele au încercat să ofere stimulente în menținerea ocupării forței de muncă, prin contracte și garanții care să mențină numărul locurilor de muncă, în schimbul unor prețuri mai mici. Dar aceste practici s-au dovedit a fi ineficiente, de exemplu, Polonia a pierdut 40.000 de locuri de muncă ca rezultat al privatizării societății naționale de telecomunicații TPSA de Frane Telecom. Și deși au trecut mulți ani de atunci, numărul de locuri de muncă pierdute nu au fost recuperate, cel puțin nu în întregime.

Efectele de distrugere a locurilor de muncă au fost observate încă de la începutul tranziției iar pe parcursul acesteia s-au redus. Reducerea locurilor de muncă, absolut necesare în restructurare sunt compensate de investitorii străini prin resurse financiare și în special manageriale, care le oferă și care nu există la nivel intern. Acest lucru duce la eficientizarea companiei și în curând la crearea de noi locuri de muncă.

-Crearea de locuri de muncă prin investitii greenfield (Hunya si Geishecker, 2005);Investițiile străine directe prin achiziții și fuziuni au contribuit în principal la transformarea companiilor de stat și crearea în țările gazdă a sectorului privat. ISD ca investiții de tip greenfield au un impact semnificativ asupra locurilor de muncă. În cazul în care pentru prima categorie a fost o reducere de locuri de muncă, acestea din urmă au contribuit la creșterea lor.

Investițiile de tip greenfield sunt vizate de către toate statele, mai ales pentru crearea locurilor de muncă. Pentru Europa, țările ex comuniste, acest tip de investiții au fost dificil de a fi atrase în primii ani de tranziție, având în vedere inexistența sectorului privat și necesitatea de al crea, privatizarea întreprinderilor de stat, lipsa de regulamente, decalajul tehnologic etc. Firmele străine au avut de asemenea temerile lor necunoscând afacerile din țara gazdă, astfel încât au preferat inițial penetrarea piețelor prin achiziții.

2) efectele indirecte (Hunya și Geishecker, 2005)

-Pierderea de locuri de muncă pentru furnizori locali, odată ce procesul de preluare a avut loc

-Pierderea de locuri de muncă prin crearea de filiale de firme străine mari și avansate tehnologic;

-Crearea de locuri de muncă prin crearea de noi legături cu furnizori locali: în cazul în care prima filială străină va importa materialele necesare, ca furnizori locali vor deveni mai competitivi, filialele straine se vor concentra pe acesta din urmă.

1.3. Tipuri de măsuri pentru maximizarea investițiilor străine directe în țările gazdă

Pentru a stimula atragerea investițiilor directe, guvernele țărilor receptoare trebuie să asigure o implicare mult mai cuprinzătoare prin inițierea de politici benefice investitorilor. Acestea pot lua forma:

a) îmbunătățirea mediului de afaceri- pentru asigurarea unei economii de piață eficientă , competitivă si funcțională, cea mai importantă măsură pe care o poate lua guvernul țării receptoare este de a îmbunătăți mediul de afaceri, în sensul eliminării obstacolelor de orice fel din calea derulării afacerilor și asigurării unei intervenții minime în economie. Această măsură este vitală pentru reușita oricărei politici economice. Prin asigurarea vitalității mediului de afaceri și a întreprinzătorilor locali se asigură și o atractivitate crescută a economiei respective pentru investitorul străin.

b) utilizarea factorilor locali de către investitorii straini- acest lucru se poate realiza prin buna informare a investitorilor străini cu privire la posibilitatea de subcontractare locală și, pe de altă parte prin sprijinirea producătorilor locali în creșterea calității, creșterii forței de muncă, îmbunătățirea managementului, dar și altele astfel încât ei să poată raspunde cerințelor investitorilor straini.

c) menținerea investitorului străin în economia receptoare și, dacă este posibil, sprijinirea creșterii și sau diversificării investiției acestuia- realizarea acestui lucru se poate face prin strânsa legatură cu investitorul străin în vederea detectării și eliminării oricăror posibile obstacole întâmpinate de acesta pe piața locală. Măsurile de îmbunătățire a mediului de afaceri poate duce la fidelizarea investitorului străin.

d) îmbunătățirea participării centrelor universitare la activitatea economică – prin participarea cercetării universitare ca factor de producție s-a dovedit a fi o rețetă de succes în creșterea eficienței și competenței firmelor locale , dar și în atragerea investițiilor străine directe în domenii de activitate de mare amploare. Guvernele se pot implica activ în acest proces prin politici de stimulare a cercetării, în special a celei aplicative prin îmbunătățirea ciculației informațiilor referitoare la capabilitățile centrelor universitare, prin inițierea de programe vizând diseminarea și facilitarea aplicării în practică a rezultatelor cercetărilor. Existența unor astfel de măsuri atrage atenția investitorilor străini și determină o creștere a participării implicării acestora la activități din domenii cu valoare adaugată mare.

e) creșterea nivelului general de calificare a forței de muncă- investirea guvernelor în educație aduce benefiicii pe termen lung la nivelul întregii populații. Forța de muncă este un factor important de producție, caracteristicile acesteia fiind importante pentru atragerea investițiilor străine directe. În cazul forței de muncă ieftine, cu un nivel redus de calificare atrage de la sine investițiii în domenii cu valoare adaugată redusă de tipul celor de ansamblare, prelucrare lohn. Însă existența unei forțe de muncă cu un grad ridicat de calificare implică la rându-i o atragere a investițiilor cu valoare adaugată mai mare, ceea ce poate aduce beneficii economiei receptoare.

Capitolul 2. Investițiile străine directe în Europa Centrală și de Est

2.1. Evoluția ISD în Europa Centrală și de Est după 1990

Creșterea deosebită a rolului investițiilor străine directe în modernizarea și eficientizarea economiilor naționale evidențiază accentuarea procesului de interdependență între dimensiunile fundamentale ale relațiilor economice și politico-diplomatice internaționale, precum și mutații rapide și profunde la scara marilor spații economice.

Dezvoltarea economică a avuta la bază la început investițiile extensive bazate pe o cerere superioară ofertei. După marea criză din perioada interbelică, investițiile au fost orientate cu precădere înspre domeniile în care există o cerere mare și nesatisfăcută sau înspre zonele sau domeniile de activitate în care existau anumite avantaje comparative. Al doilea război mondial a avut o amprentă semnificativă asupra țărilor europene, acestea fiind grav afectate de efectele dezastruoase ale conflictului.

S-au delimitat trei mari perioade ce au influențat dezvoltarea investițiilor, și anume prima perioadă cuprinsă între sfârșitul marii crize interbelice și începutul deceniului opt, perioadă caracterizată de o creștere puternică a investițiilor străine, mai ales a celor puternic productive. A doua perioadă importanta este specifică deceniului opt și se încheie odată cu declanșarea crizei economice din anul 1987, această perioadă având o influență asupra investițiilor productive. A treia perioadă de dezvoltare a investițiilor internaționale ce a început în 1987, a deschis calea tranziției către economia de piață pentru țările ex-comuniste. în această perioadă, investițiile directe și-au reluat cursul ascendent, devenind elementul cel mai dinamic al economiei mondiale.

Chiar dacă nu foarte important la nivel mondial, fluxul de investiții străine directe către țările Europei Centrale și de Est, a cunoscut o creștere importantă încă din 1999, în același timp investițiile străine cunoscând o scădere considerabilă, Rusia deținând la acest domeniu poziția dominantă. Experiența acestui deceniu a demonstrat ca investițiile străine directe reprezintă pentru țările aflate în tranziție de la o economie centralizată la o economie de piață, calea cea mai rapidă de dezvoltare a economiilor acestor țări. Din rândul țărilor ex-comuniste din zona Central și Est Europeană, s-au detașat încă de la începutul anilor ’90 din punct de vedere al nivelului creșterii economice trei țări ce s-au bazat pe principiile economiei de piață, și anume Ungaria, Cehia și Polonia.

Din punct de vedere al volumului ISD atrase, pe cap de locuitor, Ungaria se află detașat pe primul loc, urmată de Cehia și de Polonia. Cazul Ungariei, care a reușit să-și restructureze și dinamizeze economia în principal pe seama capitalului străin, este un exemplu important de reînsănătoșire a unei economii atinse de perioada comunistă. Guvernul ungar a deschis larg porțile investitorilor străini, care nu s-au lăsat foarte mult așteptați. Investițiile străine productive au condus la spargerea monopolurilor de stat și la apariția concurenței, care au contribuit la creșterea calității produselor și serviciilor pe piață. Legislația Ungariei în materie de investiții străine a facilitat și încurajat afluxul acestora către domeniile cele mai profitabile ale economiei. Eficiența firmelor cu capital străin a depășit considerabil cu circa 60-70 % economia firmelor cu capital local. S-au semnalat efecte negative generate de ISD care nu sunt specifice doar Ungariei, precum închiderea unor firme locale care nu mai puteau face față competitivității, pierdere de către firmele cu capital autohton a unor părți și cote de piață. De asemenea s-a renunțat la furnizorii locali în favoarea importurilor. S-au luat măsuri de sprijinire a firmelor naționale datorită diferențelor majore dintre firmele cu capital străin și a celor cu capital autohton.

Nici Cehia nu a reușit să depășească dificultățile generate de diferențele dintre firmele cu capital străin și cele autohtone. Furnizorii locali care altădată asigurau aprovizionarea marilor întreprinderi naționale, în condițiile privatizării au trebuit să se mulțumească cu producerea de bunuri mai puțin pretențioase si cu un grad de tehnicitate mai redus, datorită faptului că firmele locale nu au reuși să atingă anumiți parametri de calitate și competitivitate ceruți de firmele cu capital străin.

Problemele aduse odată cu implementarea investițiilor străine directe în statele Europei Centrale și de Est, sunt oarecum diferite de cele întâlnite în alte zone geografice. După 1990 s-a înregistrat o anumită orientare a investitorilor străini spre statele central și est europene. s-au evidențiat anumite trăsături ale fluxurilor de investiții străine directe către țările Europei Centrale și de Est: aceste fluxuri au o creștere mai rapidă decât media mondială, volumul intrărilor anuale de ISD în aceste țări a fost în anul 2005 de 8,2 ori mai mare decât media anuală perioadei 1991-1996, la nivel mondial acest grad fiind de numai 3,6 ori; nivelul stocurilor intrărilor de ISD pe locuitor este relativ redus în țările central și est europene, situându-se la 1379 dolari în anul 2005, cu mult sub cel înregistrat; principalele domenii către care s-au orientat investitorii au fost industria, circa 40-60 % și comerțul circa 20-30 %; existența unei legături directe între fluxul intrărilor de ISD și evoluția PIB-ului pe cap de locuitor în țările din această zonă.

Intrările de ISD, în țările Europei Centrale și de Est, au cunoscut un trend crescător din 1990 până în prezent. pe parcursul evoluției s-au înregistrat și diminuări ale fluxurilor de investiții. Un exemplu ar putea fi anul 2001 când fluxul intrărilor de ISD în această regiune a fost cu 5% mai mic comparativ cu anul anterior. Regresul a fost de mică dimensiune, mai ales după probușirea cu 41% a intrărilor mondiale de ISD în anul 2000. În ciuda acestui eveniment 12 din cele 20 de țări din Europa Centrală și de Est au înregistrat performanțe mai bune în 2001, comparativ cu anul anterior. Un record al intrărilor de ISD in Europa Centrală și de Est a fost înregistrat în 2008, de 161 490 milioane dolari americani. pe ansamblul țărilor central și est europene sporul intrărilor de ISD în anul 2008 față de anul anterior a fost de 5,8%.

Evoluția crescândă a fluxurilor de investiții, în intervalul 2001-2007, este într-o oarecare măsură atribuită de aderarea sau de perspectiva aderării a unor țări la Uniunea Europeană. Anumite guverne au făcut compromisuri în favoarea firmelor multinaționale, garantându-le privilegii privind piețele de desfacere sau beneficierea de facilități fiscale. Perspectiva atragerii de capital străin în fostele țări socialiste din Europa Centrală și de Est, este optimistă mai ales dacă sunt luate în considerare oportunitățile create prin continuarea privatizării de mari întreprinderi din unele țări din zonă.

În 1990 firmele cu capital străin din Europa Centrală și de Est erau slab reprezentate numeric. De îndată ce tranziția a demarat, fluxul de investiții a devenit principala direcție în procesul de restructurare economică. Ca și o consecință directă a devenit creșterea comerțului exterior al țărilor central și est europene, care în relația cu Uniunea Europeană, s-a multiplicat de 10 ori în ultimul deceniu.

Repartizarea geografică a intrărilor de ISD este neuniformă, concentrarea fiind pe anumite țări ale Europei Centrale cum ar fi Cehia, Polonia și Ungaria, dar și în Federația Rusă. Aceste evoluții sunt datorate așezării geografice, Cehia, Polonia și Ungaria fiind în imediata vecinătate a țărilor occidentale dezvoltate, cu care au întreținut relații economice chiar și înainte de căderea comunismului. Aceste relații au crescut considerabil odată cu începerea perioadei de tranziție către economia de piață. Cele trei țări împreună cu Slovacia au constituit Grupul de Visegrad de la începutul anilor ’90, împreună promovând o politică de atragere a ISD mai coerentă și mai atractiva decât statele vecine, privatizând mai rapid economia și creând astfel un mediu propice dezvoltării afacerilor. Din punct de vedere al Federației Ruse, poziția bună ocupată a acesteia în atragerea de ISD este o consecință a suprafeței uriașe pe care o deține, a rezervelor însemnate de materii prime și energie, precum și a dimensiunilor pieței interne.

Concentrarea investițiilor străine directe pe domenii în Ungaria, Cehia și Polonia, de demonstrează faptul că o atractivitate mai mare l-au avut telecomunicațiile, sistemul energetic și sistemul bancar. Referitor la sectorul exploatării resurselor naturale, ISD sunt slab reprezentate, de apreciat fiind procentul de peste 20% din totalul intrărilor de ISD , pe care Federația Rusă l-a orientat spre minerit.

Investițiile străine directe în sectorul productiv au vizat domenii ale căror produse puteau fi orientate spre export. Astfel se luau în considerare producerea de motoare pentru autovehicule și echipamente pentru transport în Cehia, Ungaria și Polonia, fabricarea de produse chimice în Croația, obținerea de minerale neferoase în Bulgaria, etc.

Din punct de vedere al locului pe care îl ocupă Europa Centrală și de Est în economia mondială la capitolul fluxuri de investiții străine directe, putem afirma ca aceasta avea o pondere de 3,74% din fluxurile mondiale și de 3,2% din stocurile mondiale de ISD. In ciuda faptului ca aceste valori sunt nereprezentative, regiunea a fost caracterizată printr-o dinamică pozitivă în ceea ce privește fluxurile de ISD. Principalele țări receptoare din această regiune la sfârșitul anului 2003 erau Polonia de 52,1 miliarde dolari, în Ungaria de 42,9 miliarde dolari, Cehia de 41miliarde doalri, în România de 12,7 miliarde dolari, iar Croația de 11,3 miliarde dolari. Deși situându-se pe o scară mai joasă față de primele țări clasate la nivel mondial în atragerea investițiilor străine directe , țările Europei Centrale și de Est au un potențial de creștere foarte ridicat. Țările din această regiune sunt împărțite, existând diferențe între ele. Ele sunt categorisite deja în țări de succes în atragerea investițiilor străine directe și țări care încep să fie luate în calcul de marii investitori internaționali.

Creșterea economică a atras după sine o creștere a fluxurilor de investiții, mai ales dupa extinderea Uninunii Europene, în 2004 și în 2007 când au luat naștere noi valuri de interes pentru investitori, aceștia încercând să profite de toate avantajele redefinirii locațiilor din aceste țări. Pentru a-și spori atractivitatea în ochii investitorilor, unele state noi membre ale Uniunii Europene au scăyut nivelul taxelor și impozitelor. Combinația dintre impozitele mici pe profit, salariile relativ mici, posibilitatea de a obține subvenții din partea UE, climat investițional mai relaxat, forță de muncă înalt calificată și acces liber la piața europeană lărgită, transformă țările candidate în locații atractive pentru ISD atât din țările membre ale Uniunii Europene cât și a celorlalte state central și est europene.

A urmat mai apoi un mare impas în ceea ce privește creșterea fluxurilor de investiții. Anul 2009, în care criza financiară și-a pus amprenta asupra situației economice mondiale. În Europa Centrală și de Est din punct de vedere al investițiilor străine directe s-a înregistrat un declin de 45% pe an. În ciuda acestui declin țările membre regiunii au început să-și revină. Anul 2010 a adus o creștere de aproximativ 9%, vizibil fiind cazul Cehiei, unde fluxurile de ISD au crescut de peste doua ori în 2010, atingând astfel cel mai înalt nivel în regiune. De asemenea valori pozitive a înregistrat și Ungaria, unde scăderea fluxurilor s-a inversat după criză, la fel și în cazul Slovaciei și Ucrainei. La sfârșitul anului 2009 s-a înregistrat o revenire a investițiilor în special în Cehia și Polonia. Ambele state au fost favorizate de investitorii străini datorită nivelului scăzut al datoriei publice și rezistenței de care au dat dovadă economiile acestora pe durata crizei economice globale.

Numeroase economii din Europa Centrală și de Est au reușit să se auto-susțină pe durata crizei (Cehia, Slovacia, Polonia și Croația), fără a ajunge la tensiuni privind finanțarea externă. Unele state au fost nevoite să restabilizeze economia (Ungaria, România și Ucraina) și să adopte măsuri de remediere, inclusiv reforme structurale.

2.2. Investițiile străine directe în țările central și est europene după aderarea la Uniunea Europeană

După sfârșitul nu foarte intensiv al relațiilor externe dintre țările din Europa Centrala și de est și Uniunea Europeană dinainte de 1989/1990, Țările din Europa Centrala și de Est au început să caute o integrare economică mai puternică în piețele occidentale, încheindu-și orientarea lor destul de puternică spre Rusia. În scopul Comerțului și Acordurilor de cooperare cu UE , al acordurilor de asociere de mare anvergură, acordurile europene au început să intre în vigoare. Primul dintre acest acorduri cu țările din Europa Centrală și de Est și UE a fost semnat la începutul anilor 1990.

Integrarea țărilor din Europa Centrală și de Est în Uniunea Europeană a accelerat integrarea piețelor de capital centrale și est europene în pietele de capital europene și internaționale. Factorii economici majori din spatele integrării piețelor de capital au îmbunătățit posibilitățile pentru diversificarea riscurilor și pentru viitor ceea ce vor putea oferi piețele de capital central și est europene pentru investitorii stăini.

Capacitatea de mobilizare a capitalurilor la nivel internațional este extrem de importantă pentru țările în tranziție. Datorită lipsei generale de economii interne din aceste țări, intrările de capital sunt necesare pentru finanțarea investițiilor interne și, astfel, pentru creșterea economică și ocupării forței de muncă, ceea ce influențează situația macroeconomica. Pentru Estonia 26.4% din formarea brută de capital fix a fost finanțată de investițiile străine directe în perioada 1994-1998; o mare cantitate de finanțe străine din investiții interne, de asemenea, pot fi găsite în Ungaria (25,2%), Polonia (16,6%), precum și în Republica Cehă (11,2%). Gradul intrărilor de capital depinde simultan de progresele înregistrate în procesul de tranziție. Cu toate acestea, importul unor cantități mari de capital străin crește vulnerabilitatea țării la fluctuațiile intrărilor de capital și dependența de pe piețele internaționale și de investitori sau de guvernele străine. Această vulnerabilitate scade dacă intrările de capital pe termen scurt nu sunt exprimate în monede străine, precum și ca în cazul în care majoritatea intrărilor de capital nu tocmai pe termen scurt, ISD în cazul economiilor de tranziție, pare să fie strâns legate de succesul în procesul de privatizare. Simultan, intrările de ISD nu substituie dar complementează investițiile interne. În plus, diversificarea riscurilor legate de investiții, precum și de îmbunătățirea condițiilor comerțului internațional se poate realiza prin ieșirea de capital prudentă.

În 2008, atragerea ISD, în analiza țărilor precum – Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, a atins un record destul de mare, în ciuda crizei economice si financiare. Rata de creștere a fluxurilor a fost ridicată, mai ales în prima jumătate a anului 2008. Cu toate acestea, cu criza profundă care a afectat mai multe țări la sfârșitul anului 2008, regiunea s-a dovedit relativ imună la turbulențele globale. Rata de atragere a ISD a grupului în 2008 au fost distribuită inegal, patru țări au cumulat 77% din totalul intrărilor: Polonia (16,5 miliarde dolari), Romania (13,3 miliarde dolari), Cehia (10,7 miliarde dolari) și Bulgaria (9,2 miliarde dolari). datorită faptului că multe companii și-au suspendat planurile de expansiune datorită crizei financiare, fluxurile ISD în cadrul Poloniei și Bulgariei au scăzut considerabil la sfârșitul anului 2008, dar în cazul Republicii Cehe și Ungariei nu au suferit schimbări semnificative, în ciuda problemelor macroeconomice din ambele țări. Timp de mulți ani, industria automobilelor a fost conducătorul cheie al intrarilor puternice de fluxuri ISD in tarile noi aderate, însă declinul vânzărilor de mașini în zona euro care a început în ultimul trimestru al anului 2008 a dezvăluit vulnerabilitatea regiunii asupra dependenei de această industrie.

Ieșirile de ISD din regiune au încetinit în 2009. Cu toate acestea unele companii rusești cu rezerve mari de numerar, dar noi în domeniul extinderilor, s-au extins la începutul anului 2009, în ciuda crizei financiare. De exemplu Surgutneftgay a cumpărat aciuni de 21,2% în cadrul companiei naționale maghiare MOL, de la compania nationala austriacă de ulei OMW în valoare de 1,4 miliarde dolari, marcând prima achiziție majoră în străinătate făcuta de Rusia.

2.3. Importanța crescândă a ISD pentru țările din Europa Centrală și de Est

În primii ani de tranziție, țările din Europa Centrala și de Est nu au atras foarte mulți investitori străini, aceștia având temeri cu privire la modificările suferite de aceste țări. Repatrierea profiturilor din regiune a fost un motiv important de îngrijorare pentru toți investitorii, și lipsa de convertibilitate a monedei a adăugat mai multe motive pentru a alege cu atenție țara gazdă pentru investiția lor (Gray și Jarosz, 1993). Deși investițiile străine directe sunt în creștere de la an la an, valoarea lor în primii zece ani de tranziție a fost destul de scăzută. Țările din Europa au fost caracterizate cu o proastă economie, hiperinflație, productivitate scăzută, infrastructură practic inexistentă, și situația juridică adesea neclară. Din primii ani de tranziție, în centru și estul Europei, investitorii au arătat o preferință pentru un mic grup de țări, probabil cele în care reformele economice erau favorabile dezvoltării lor. Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia au fost destinațiile preferate de investitorii străini, cele patru de asemenea creând și grupul de la Visegrad.

Astfel, în ultima perioadă a tranziției, țările din Europa Centrală și de Est, din punct de vedere al investițiilor străine directe, puteau fi împărțite în trei categorii :

– țările Visegrad Cehia, Ungaria, Cehia și Slovacia au fost destinațiile preferate de investitorii străini și au înregistrat cea mai mare parte a stocului de ISD (69%). Aceste țări sunt aproape industrializate și au legături strânse cu Europa de Vest.

– al doilea grup de țări Bulgaria, Estonia, România, Federația Rusă, Slovacia, Slovenia, Ucraina și Republica Federală Iugoslavia care dețin aproximativ 29% din stocul de ISD

– și cel de-al treilea grup, fiind format din țări pentru care fluxul de investiții este neglijabil Albania, Belarus, Letonia, Lituania, Republica Moldova, doar 2% din totalul zonei.

Între 1990 și 2001, țările din Europa Centrala și de Est au atras 166,5 miliarde dolari, adică 2,7% din totalul ISD. Reprezentând 46% din populația totală a Europei, TECE atrage doar 5,7% din investiții. Cel mai mare stoc de investiții străine directe în 2001 a fost în Polonia, urmată de Cehia și Ungaria, iar stocul cel mai mare pe cap de locuitor se găsea în Cehia, Ungaria și Estonia. Chiar și raportat la nivel global, stocul de investiții este extrem de scăzut, cu o rată de creștere impresionantă și cu un viitor optimistic.

Capitolul 3 : Investițiile străine directe în Europa Centrală și de Est : cazul Poloniei, Cehiei, Slovaciei și Ungariei

Investițiile străine directe au câștigat o importantă semnificație în ultimul deceniu, ca și instrument pentru accelerarea creșterii și dezvoltării economiilor în tranziție. Avantajele aduse de investițiile străine directe din punct de vedere al nivelului de trai și al creșterii economice a țării gazdă, sunt în mai mare măsură decât dezavantajele sale. Comerțul internațional și investițiile străine directe sunt modalități eficiente de stimulare a progresului tehnologic pentru o țară mai puțin dezvoltată. Este bine de știut că există mulți factori care afectează ISD, astfel ca protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, stabilitate economică și climatul politic, piața muncii, cursul de schimb, PIB în țara gazdă, nivelul corupției, nivelul salariilor, politica de mediu, și așa mai departe.

În comparație cu alte state post-comuniste din Europa Centrală și de Est, Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria au cei mai favorabili indicatori macroeconomici din regiune, iar din punct de vedere al tranziției către economia de piață tind să fie cele mai bune, astfel, atrăgând un interes general pentru investitori.

Chiar și înainte de aderaresa lor la Uniunea Europeană, în mai 2004, grupul de la Visegrad (Cehia,Ungaria, Polonia, Slovacia), au fost destinații atractive pentru companiile care doresc costuri reduse și randamente ridicate. Aderarea la UE, ce permite accesul la o piață unică europeană și la o politică de aprobare, a dat un impuls suplimentar semnificativ investițiilor străine directe în cele patru țări.

Deși cele patru țări dețin un parteneriat strategic și o platformă la îndemână pentru discuții, nu poate fi denumit ca un grup economic omogen. În urma crizei economice, cele patru țări au înregistrat un mare succes. Prognozele pentru viitor sunt de altfel variate, FMI indicând o creștere de 1,1% și 0,6% pentru Polonia și Slovacia, o stagnare pentru Ungaria și o contracție de 0,4% pentru Cehia. Contrar acestor lucruri aceste patru țări dețin oportunități de investiții.

Polonia deține o poziție dominantă al investițiilor străine directe. În numai un an aceasta a reușit sa urce 19 locuri în topul Băncii Mondiale “Doing Business”, de pe locul 74 la 55. Cele mai importante schimbări aduse în beneficiul investitorilor au fost punerea în aplicare a contractelor, și ușurința de a înregistra o proprietate și plata taxelor și impozitelor. Politicile guvernamentale pro-investiții au inclus crearea de zone economice speciale și acordarea de subvenții. În prezent, în Polonia tipul de investiții s-a schimbat. Astazi doar jumătate din ISD sunt îndreptate către sectorul de producție, comparativ cu anul 2005 când investițiile în acest sector erau de 78%. Acum fluxurile de investiții au trecut spre servicii, scopul fiind realizarea de progrese în ceea ce privește creșterea în special flexibilitatea pieței muncii și reducerea birocrației.

Cel de-al doilea loc în ceea ce privește investițiile străine directe îl ocupă Cehia, în ciuda mediului investițional nefavorabil. Cehia a fost catalogată pe locul 65 de către Banca Mondială, în ceea ce privește ușurința de a face afaceri. Țara este mai ales susținută de dificultatea de a începe o afacere, dar cu beneficii importante pentru investitori cum ar fi înregistrarea de proprietate și comercializarea în afara granițelor. Recent guvernul ceh a introdus un set nou de stimulente pentru investitorii străini care ar putea îmbunătăți mediul investițional.

În ceea ce privește atragerea de investiții, Slovacia stă un pic mai rău față de țara anterioară. Asta în ciuda faptului că, în conformitate cu indicatorii Băncii Mondiale, țara este clasată pe locul 46 cu privire la ușurința de a face afaceri. Aceasta beneficiază de o productivitate a muncii bună și o industrie puternică. Programele Slovaciei pe termen lung pentru investiții și programul de privatizare au creat un boom de investiții, care mai apoi au fost afectate de criza financiară. Piața internă mică și influențele vecinilor, face ca Slovacia să coboare în topul celor mai dorite destinații pentru investiții din Europa Centrală și de Est.

Mediul de afaceri din Ungaria se deteriorează rapid. În timp ce intrările de ISD din Polonia, Cehia și Slovacia continuă să crescă după criza din 2011, în Ungaria continuă să stagneze. În afară de indicatorii macroeconomici dezamăgitori, investitorii sunt speriați de politica dezordonată și de autoritatea prim-ministrului Viktor Orban. Slaba protecție a investitorilor și un sistem fiscal complicat nu ajută starea investițională.

3.1. Investițiile străine directe în Polonia

Polonia a urmat o politică de liberalizare economică din 1990 și economia acesteia a fost singura din Uniunea Europeană , care a evitat o recesiune din 2008-2009 prin încetinirea creșterii economice. Deși calitatea de membru și accesul la fondurile structurale ale UE i-au oferit un impuls major pentru economie din 2004 , PIB-ul pe cap de locuitor rămâne mult sub media UE, în timp ce șomajul continuă să depășească media UE . Guvernul prim-ministrului Donald Tusk a condus economia poloneză în timpul crizei economice prin gestionarea finanțelor publice , fără stoparea creșterii economice și a adoptat reformele sistemelor de pensii și fiscale controversate pentru a consolida în continuare finanțele publice . În timp ce economia poloneză a funcționat bine în ultimii cinci ani, creșterea a încetinit în 2012 , ca urmare a dificultăților economice în curs de desfășurare în zona euro . Provocarea politică este de a oferi sprijin economiei prin relaxarea monetară, menținând în același timp ritmul consolidării fiscale structurale . Performanța economică a Poloniei ar putea îmbunătăți pe termen lung în cazul în care țara se adresează unora dintre deficiențele rămase în infrastructura feroviară și mediul de afaceri de drumuri. Un sistem comercial ineficient , un cod al muncii rigid , birocrația , și un sistem fiscal împovărător menține sectorul privat de la realizarea intregul său potential .

Polonia este membră a Uniunii Europene din 2004, membră a Zonei Economice Europene, a Organizației Mondiale a Comerțului și a OECD. Ca și membră a Uniunii Europene, Polonia este obligată sa se conformeze cu toate directivele și regulamentele Uniunii. Polonia a urmărit o politică economică de liberalizare. Privatizarea companiilor mici și medii de stat și liberalizarea legislației privind amplasarea de noi firme a încurajat dezvoltarea sectorului economic privat.

Investițiile străine directe au fost principalul motiv al transformării economiei poloneze încă din 1989. Acestea nu sunt doar aducătoare de surse financiare, ci și de transfer de tehnologie, dezvoltarea resurselor umane, și integrarea Poloniei în lanțurile de aprovizionare la nivel mondial. Din 1990, din raporturile Băncii Naționale Poloneze, aceasta a atras investiții străine directe în valoare de circa 200 bilioane dolari, în principal din Europa de Vest și Statele Unite. Investitorii susțin că sunt atrași de tinerii polonezi, bine educați, forță de muncă ieftină, poziționarea în apropierea piețelor majore, apartenența la Uniunea Europeană, de politica stabilă, de performanțele economice puternice din perioada crizei dar și de perspectivele de creștere economică pe termen lung. Companiile străine investesc în mare măsură, dar nu exclusiv, pentru a deservi piața dinamică locală poloneză de peste 37 milioane locuitori și pe piața europeană mai mare de aproape 500 milioane. Companiile străine se bucură, în general, de acces nelimitat la piața poloneză. Cu toate acestea legislația poloneză limitează dreptul de proprietate străină a companiilor din sectoare strategice selectate, și încă limitează achizițiile străine de bunuri imobiliare, în special în terenurile agricole.

Polonia s-a clasat pe locul 55 în topul Băncii Mondiale “Doing Business 2013”, raportând o îmbunătățire remarcabilă de la locul 74 din anul 2012. De asemenea aceasta s-a clasat în topul mondial din punct de vedere al ameliorării economice din ultimul an. Polonia a îmbunătățit posibilitatea de a face afaceri, făcând mai ușoară înregistrarea afacerilor, plata impozitelor, asigurarea respectării contractelor și rezolvarea insolvențelor. Raportul a remarcat, totuși că sistemul de impozitare complex din Polonia și reglementările de afaceri rămân împovărătoare, în special în ceea ce privește implementarea de afaceri noi. Studiul UNCTAD privind companile transnaționale, Raportul Mondial al investițiilor 2012, a clasat Polonia ca a patrusprezecea cea mai menționată țară de destinație a investițiilor străine directe.

Polonia a introdus o serie de reforme în ultimii ani pentru a îmbunătăți climatul de investiții atât pentru cele externe cât și pentru cele interne. În 2012, guvernul a prezentat parlamentului proiectele de lege privind liberalizarea accesului la anumite profesii și îmbunătățirea calculului taxei pe valoare adăugată. În iulie 2011, Legea privind limitarea barierelor administrative pentru cetățeni și întreprinderi a intrat în vigoare, introducând o serie de măsuri menite să diminueze povara birocrației de stat. În 2007-2010, reglementările privind telecomunicațiile s-au relaxat, legea de schimb valutar a fost simplificată, reglementările fiscale au fost îmbunătățite, înregistrarea proprietății a devenit mai ușoară, și schimbări pozitive au apărut pe piața forței de muncă. În 2012, Polonia a simplificat și a consolidat cadrul administrativ și juridic, privind manipularea insolvenței si a falimentului, inclusiv modificarea legii falimentului, simplificând procedurile judiciare. În ciuda acestor reforme, mulți investitori străini s-au plâns de un mediu de reglementare excesiv de împovărător. Pentru a rezolva această problemă, s-a creat o comisie parlamentară pentru a accelera procesul de dereglementare în Polonia.

3.1.1. Aderarea Poloniei la Uniunea Europeană

Adoptarea legislației UE indus guvernului polonez să limiteze intervenția sa în sectorul privat. Modificări în reglementările care afectează domenii cum ar fi piețele financiare, compania și dreptul concurenței, contabilitate, precum și drepturile de proprietate intelectuală au creat un mediu mai bun pentru afaceri .

Atunci când a aderat la UE în 2004 , Polonia sa angajat să adopte moneda euro la o dată nespecificată în viito . Criza economică globală a amânat planul inițial al primului-ministru Tusk de aderare a Poloniei la zona euro în 2012. Deși nici o data nou a fost stabilită, oficiali guvernamentali continuă să confirme disponibilitatea de a adopta moneda unică la un moment dat. Oficialii polonezi indica faptul că guvernul va încuraja dezbaterea publică și va lua în considerare în mod oficial clarificarea planurilor de adopție euro din Polonia în anii următori.

Aderarea la UE a dus la un aflux de miliarde de euro în noi resurse financiare , cum ar fi fondurile structurale și fondurile de coeziune, care sunt folosite pentru a sprijini investițiile în infrastructura de transport, protecția mediului, precum și noi tehnologii de producție. Accesul la fondurile UE au ajutat Polonia să evite recesiunea în timpul recentei crize financiare. Polonia a fost printre economiile cu cea mai rapidă creștere în UE în ultimii ani, cu o creștere de 3,9 % în 2010 și 4,3% în 2011. În 2012,creșterea economică a încetinit la puțin peste 2 % , semnalizând faptul că Polonia nu este imună la criza zonei euro , chiar dacă acesta este încă în creștere mai rapidă decât media UE.

3.1.2. Mediul investițional în Polonia

Polonia, cunoscută oficial ca Republica Polonia, este o țară situată în inima Europei și est înconjurată de țări precum Germania, Republica Cehă și Slovacia. Această locație strategică a creat o serie de oportunități pentru țară, atrăgând din ce în ce mai multe investiții din aproape toate colțurile lumii. De asemenea, este una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere în întreaga Europă, având o rată de creștere de două ori mai mare, coparativ cu alte țări din toată Europa de Vest.

Polonia a fost înzestrată atât cu resurse regenerabile cât și neregenerabile. Ea are, de asemenea, surse mari de minerale și este unul dinbtre cei mai mari producători de metale, cum ar fi minerale de plumb, zinc, cupru și minerale de construcții. Ca și resursele sale masive, Polonia deține și o infrastructură bogată, care funcționează cu adevărat în avantajul țării. Polonia deține o rețea bună de drumuri și sine, acestea fiind principalele legături cu restul Europei. Pentru a spori eficiența întregului sistem de transport din țară, Polonia deține o autostradă masivă cu multi-benzi, având acces limitat construită în cea mai mare parte a țării.

În afară de resursele naturale abundente și de o infrastrusctură excelentă, Polonia are, de asemenea, o forță de muncă înalt calificată, stabilitate politică și o rețea de telecomunicații și tehnologica performantă. Toate aceste caracteristici, face ca Polonia sa fie una dintre destinațiile cele mai dorite pentru investitori.

Dimensiunea pieței din Polonia, este una dintre cele mai mari din întreaga Europă. Piața de consum cuprinde circa 38 milioane de consumatori, ceea ce face situația foarte ușoară pentru orice investitor de a spori perspectivele lor de afaceri în Polonia. De fapt, toată dimensiunea pieței interne este considerată a fi cel mai mare avantaj deținut de Polonia. Poziționarea strategică a țării prevede, de asemenea, un acces ușor la alte țări europene și crează o piață care implică circa 500 milioane de consumatori.

Cele mai importante sectoare pentru investiții, și care dau semne de dezvoltare, includ în principal domeniul medical și al cercetărilor științifice, sectorul cercetării și analiză a datelor, inginerie și design. Alte sectoare favorabile investițiilor sunt industria aparatelor de uz casnic, industria automobilelor, aviație, electronice, tehnologia informației, industria metalelor, industria mecanică și energie regenerabilă.

Economia poloneză este una dintre cele mai atractive economii pentru investitorii străini. Acest lucru datorită politicilor de investiții prietenoase ale guvernului polonez. Legislația poloneză nu trage o linie sau discriminează investitorii interni sau internaționali, și de asemenea, permite investitorilor străini sa-și desfășoare activitatea într-o manieră eficientă. Investitorii străini pot transfera operațiunile de profit chiar și înafara Poloniei cu ușurință, piața investițională fiind deschisă.

Guvernul polonez oferă stimulente interesante pentru investitori în funcție de tipul de investiții. Investitorii primesc stimulente din partea guvernului dacă investesc în sectoare cu un grad ridicat al somajului. În prezent, rata de ajutor pe care guvernul polonez o oferă investitorilor ce investesc în sectoarele cu grad ridicat al somajului este de 50%. Pentru întreprinderile mici și mijlocii, guvernul polonez prevede o rată a ajutorului de 65%. Pentru sectorul cercetare și dezvoltare, guvernul polonez oferă stimulente sub formă de subvenții de până la chiar 100%.

Guvernul polonez a înțeles importanța investițiilor străine directe și dezvoltarea ulterioară adusă odată cu implementarea acestora în țară, și prin urmare a creat o agenție sub numele de PAIZ sau Agenția pentru Investiții Străine, care oferă informații pentru investitorii străini, pentru a-i ajuta sa-și stabilească și sa-si dezvolte afacerea în Polonia.

Un guvern prietenos, o infrastructură dezvoltată, o creștere durabilă a economiei și un lider regional, toate acestea dovedesc întradevar că Polonia este una dintre cele mai atractive destinații pentru investiții din Uniunea Europeană. Poziția strategică a Poloniei va funcționa cu adevărat în favoarea investitorilor care doresc sa își extindă afacerea în toată Europa.

3.1.3. Statistici privind investițiile străine în Polonia

Potrivit Băncii Naționale a Poloniei, Polonia este un importator net de capital. Conform datelor preliminare investițiile străine directe în anul 2011 s-au ridicat la 18,9 miliarde dolari, peste 3,7 % din PIB, o creștere considerabilă în comparație cu 14,1 miliarde dolari în 2010, adică 3% din PIB, cu mult peste proiecțiile guvernului de 12, 13 miliarde dolari pentru 2011. Potrivit Băncii Naționale, majoritatea intrărilor de investiții străine directe vin din alte țări membre Uniunii Europene. De asemenea o parte semnificativă a investițiilor UE este atribuită filialelor europene ale firmelor americane.

Capital precum credite a reprezentat peste 50% din intrările de investiții străine directe în 2011, în timp ce în jur de 30% a constat în profitul reinvestit (fondurile companiilor străine utilizate pentru dezvoltare) și doar 13% din investiții au fost din capital social (fonduri pentru înființarea de intreprinderi în Polonia). Printre cei mai importanți investitori, în 2011, au fost din țări precum Luxembourg, Spania, Germania și Suedia.

La sfârșitul anului 2011, totalul de investiții străine directe intrate în Polonia era de aproximativ 200 miliarde dolari, potrivit datelor Băncii Naționale a Poloniei. În ciuda afluxului considerabil de ISD, valoarea obligațiunilor nete de investiții străine directe a scăzut cu mai mult de 11 miliarde dolari, în principal ca urmare a deprecierii monedei poloneze față de moneda euro și față de dolar. Intrările de ISD au fost cele mai stabile în sectorul producție, însă cota lor a scăzut în favoarea sectorului de cercetare și dezvoltare, sector destul de specializat.

Potrivit datelor Băncii Naționale a Poloniei, firmele americane au reprezentat aproape 10 miliarde dolari din totalul estimat de 200 miliarde dolari de la sfârșitul anului 2011. Cu toate acestea multe dintre firmele americane ce investesc în Polonia sunt atribuite unor țări terțe precum Belgia, Luxembourg și Țările de Jos, atunci când fondurile sunt transferate de la filiala unei companii din SUA cu sediul în respectiva țară terță. Potrivit statisticilor SUA este unul din marii investitori din Polonia în ceea ce privește volumul de capital investit. Comparativ cu cantitatea de capital străin investit în Polonia, investițiile din Polonia în străinătate sunt mici, dar în creștere. Conform Băncii Naționale a Poloniei, în 2011 firmele poloneze au investit 7,1 miliarde dolari în străinătate, față de 7,2 miliarde dolari în 2010. Investițiile străine directe cumulate, ieșite din Polonia, s-au ridicat la aproape 49,7 miliarde dolari sau în jur de 9,7% din PIB.

În martie 2012, gigantul KGHM parțial detinută de Polonia, a cumpărat compania minieră Quadra FNX pentru 2,8 miliarde dolari. Cu această achiziționare, KGHM a devenit proprietarul a depozitelor de cupru și minele din Canada, SUA și Chile. Până în prezent aceasta este cea mai mare investiție și cea mai importantă. Achiziționarea PKN Orlen în decembrie 2006 a rafinăriei Mazeikiu din Lituania pentru 2 miliarde dolari, este a doua cea mai mare afacere din punct de vedere a investițional al Poloniei. Alte destinații de top pentru investițiile poloneze sunt Luxembourg, Marea Britanie, Cipru, Olanda, Belgia, Țările Baltice, Elveția, Republica Cehă și SUA. Cea mai mare parte a investițiilor străine directe din Polonia sunt îndreptate către sectorul servicii.

3.2. Investițiile străine directe în Cehia

Republica Cehă a fost un beneficiar de investiții straine directe substanțiale, care au ajutat la stimularea creșterii economice, crearea de noi locuri de muncă, creșterea salariilor, precum și creșterea consumului intern. Ca și o economie medie, deschisă și condusă de export, Cehia rămâne sensibilă în urma recesiunii din Europa de Vest, în special înspre Germania, cel mai mare partener comercial al acesteia. Peste 80% din totalul exporturilor cehe se îndreaptă către celelalte state membre ale Uniunii Europene, dintre care o treime către Germania. La nivelul Cehiei în anul 2011, PIB-ul pe cap de locuitor a fost 80% din media UE.

Din punct de vedere al aderării Republicii la moneda euro, se precizează că aceasta prezintă o reținere. Dificultățile economice recente din zona euro, au subminat sprijinul public pentru aderarea de către Republica Cehă a monedei euro, iar guvernul a opus stabilirea unei date țintă pentru îmbrățisarea monedei euro. Unele elemente neterminate în tranziția economică, cum ar fi ritmul lent al reformelor legislative și judiciare, au reprezentat obstacole în calea investițiilor, competitivității și al restructurării companiilor. Guvernul ceh a armonizat legislația sa cu cea a Uniunii Europene și al "acquis-ului comunitar". Acest efort a implicat reforme pozitive ale sistemului judiciar, administrației civile, al reglementărilor piețelor financiare, protecția drepturilor de proprietate intelectuală, precum și în multe alte domenii importante pentru investitori. Într-un clasament al Băncii Mondiale, Cehia ocupă locul al 100-lea din 185 de economii, în ”Protejarea Investitorilor”.

3.2.1. Mediul investițional în Cehia

Din punct de vedere legislațional, din iulie 2012 a intrat în vigoare o legislație nouă cu privire la stimulente oferite investitorilor din mai multe sectoare de activitate. Republica Cehă oferă acum stimulente pentru firmele străine și autohtone care investesc în sectorul producție(inclusiv extinderea unei investiții de fabricație existentă) sau tehnologie și centre de servicii strategice (inclusiv centre de cercetare și dezvoltare și centre de servicii de afaceri în dezvoltarea de software, servicii comune și de reparații hich-tech). Pachetul include scutiri de la impozitele pe profit de până la 10 ani, burse pentru locurile de muncă create, burse pentru re-formare și oportunități de a obține terenuri low-cost. Subvenții financiare pentru crearea locurilor de muncă și/sau re-formare sunt furnizate de acele firme care operează în regiunile în care rata șomajului depășește media națională de cel puțin 50%.

Pe lângă un mediu legislativ prielnic investitorilor, Cehia oferă și o forță de muncp bine educată și calificată. Sistemul de învățământ ceh satisface nevoile unei economii competitive, conform Anuarului Competitivității Mondiale 2013, publicat de Institutul pentru Dezvoltarea Managementului. Republica Cehă poate oferi producătorilor niveluri de muncă de înaltă calificare cu o productivitate impresionantă. Potrivit unui studiu OCDE 2012, Republica Cehă deține o poziție puternică în ceea ce privește procentul de absolvire a studenților din domeniul fabricației și al constucțiilor. Nouă din zece cehi în vârstă de 18-59 de ani vorbesc cel puțin o limbă străină iar cunoștințele lor se îmbunătățesc rapid.

De asemenea capacitățile de cercetare-dezvoltare dovedite pot influența decizia investitorilor. Republica Cehă alocă cele mai multe resurse pentru cercetare-dezvoltare față de alte țări. În ultimii 15 ani cheltuielile privind cercetarea și dezvoltarea în Cehia au crescut de la 0,95% din PIB la 1,86% (2011). Multe companii multinaționale funcționează în domeniul cercetării și dezvoltării sau în centre de proiectare, inclusiv Panasonic, Honezwell, Mercedes-Benz, Motorola, Rockwell Automation și Visteon. Oamenii de știință cehi sunt în spatele celei mai cunoscute si brevetate descoperiri, cum ar fi lentilele de contact moi, al polarografiei, al medicamentelor anti-HIV, doar câteva dintre ele.

Una dintre principalele atracții ale economiei cehe este forța de munca bine educată și calificată, lucrători disponibli la o fracțiune din costul celor din economiile occidentale. Mai mult decât atât, atractivitatea țării este înrădăcinată în infrastructura densă și de înaltă calitate, precum și de proximitatea geografică și culturală de Europa de Vest. Deși costurile forței de muncă din țară sunt mai mari decât în unele țări din Asia, factorii mai sus menționați depășesc cu mult orice aspecte negative și care fac Republica Cehă o destinație atractivă pentru investitorii străini. În schimb investițiile străine directe influențează pozitiv afacerile și piața, care operează în calitate de furnizori și subcontractori de servicii și produse pentru investitorii străini. Diferențele de salarii între regiuni din Cehia ajung la aproximativ 20%, angajații din Praga fiind mai bine plătiți în general decât în alte regiuni, cam 25% peste media cehă.

Un alt motiv pentru care investitorii ar trebui să investească ar fi poziționarea Cehiei în centrul Europei, dar și o infrastructură avansată. Republica Cehă are o locație strategicăîn centrul Europei, cu acces foarte bun la piețele din vest și la cele în curs de dezvoltare din est. Praga este la doar două ore de zbor de cele mai multe capitale europene. Șansa semnificativă de a deveni un punct central de tranzit a crescut odată cu aderarea Cehiei la piața unică a Uniunii Europene. Drumurile și rețelele de autostrăzi sunt din cele mai dense din Europa Centrală și de Est, iar rețelele feroviare sunt în prezent în curs de modernizare pentru a lega Republica Cehă cu rețeaua pan-europeană de căi ferate de mare viteză.

Republica Cehă este una dintre cele mai noi economii avansate ale Uniunii Europene. Politica sa economică este previzibil considerată una deschisă iar climatul investițional a fost un element cheie al tranziției economice din Republica Cehă. Aceasta a atras o cantitate mare de investiții străine directe din 1990, facând-o una din cele mai de succes țări în tranziție din punct de vedere al investițiilor străine directe pe cap de locuitor.

În conformitate cu Raportul Competitivității Globale pentru 2013-2014, publicat de World Economic Forum, Republica Cehă ocupă locul 46 printre 148 de economii ale lumii în ceea ce privesc termenii de competitivitate. Republica Cehă este un membru al Agenției de Garantare a Investițiilor Multilaterale, o organizație internațională de protecție a investițiilor. Cehia a semnat o serie de tratate bilaterale, care susțin și protejează investițiile străine, de exemplu cu Statele Unite, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Franța, Austria, Elveția, Italia, Belgia, Luxembourg, Țările de jos, Finlanda, Norvegia, Danemarca și China. Republica Cehă a încheiat de asemenea acorduri pentru evitarea dublei impuneri.

Legislația Uniunii Europene a fost adoptată de către Cehia din timp pentru a se pregăti de aderarea la Uniunea Europeană. Comerțul, sistemul contabil și legile privind falimentul sunt compatibile cu standardele occidentale. Coroana cehă este pe deplin convertibilă. Toate transferurile internaționale (de exemplu profituri și redevențe) în legătură cu o investiție pot fi efectuate în mod liber fără întârziere. Persoanele juridice străine din Uniunea Europeană și alte state pot achiziționa bunuri imobile în Republica Cehă. Prin urmare, cerințele legale inițiale cu privire la locația companiei sau a stabilirii unei sucursale în Republica Cehă și de dreptul de a desfășura o activitate în această țară au fost ridicate.

3.2.2. Investițiile străine directe în Cehia pe sectoare de activitate

Agențiile de dezvoltare a afacerilor și a investițiilor se concentrează pe sprijinirea acelor sectoare care oferă un potențial semnificativ pentru dezvoltare. Sectoarele prioritare ce oferă creștere economică prezintă atracții importante pentru dezvoltatorii de investiții.

Astfel se remarcă sectorul IT și Dezvoltare software. Republica Cehă este o locație de top din Europa pentru servicii de offshoring și outsourcing din domeniul serviciilor IT. În mod repetat, recunoscut de mulți cercetători, acest lucru este confirmat de intrarea de proiecte de mare valoare în țară ai marelor companii din lume din domeniul IT și este alimentat prin tradiție de excelență în domenii tehnice. Lista de investitori din țară în acest domeniu include companii precum Microsoft, Skype, Sun Microsystems, Monster Technologies, SAP, DHL, Tieto, Hewlett-Packard, IBM și Red Hat. Mai mult decât atât, companiile IT cu origini cehe sunt renumite în întreaga lume pentru produsele lor, cum ar fi software-ul antivirus de la AVG Technologies și Avast ce protejează milioane de computere din întreaga lume. În ciuda faptului că este unul din cele mai vechi sectoare din regiunea Europei Centrale și de Est, Republica Cehă încă arată un potențial de creștere în domeniul IT.

În cadrul sectorului de servicii de sprijinire a afacerilor, două tipuri principale de activități sunt sprijinite și anume centre de servicii comune și centre de reparații high-tech pentru produse și tehnologii. Republica Cehă are o piață matură de servicii cu proiecte de la companii la nivel mondial, cum ar fi DHL, Accenture, IBM, Motorola, Schneider Logistics, Johnson & Johnson și multe altele. Republica Cehă a fost mult timp considerată una dintre cele mai atractive locații pentru investiții în sectorul de BPO din Europa și este considerată avansată concurenților săi datorită personalului său calificat, capabil de a vorbi limbi străine, datorită locației strategice și a infrastructurii.

Industria cehă de automotive este un brand la nivel mondial cu cele mai bune referințe. Ca rezultat al tradiției industriale de durată și al capacității sale de a concura la nivel global, a realizat una dintre cele mai mari concentrații ale activității de produscție, proiectare, cercetare și dezvoltare de automobile din lume. Aceasta reprezintă mai mult de 20% din producția manufacturieră cehă, peste 280.000 locuri de muncă în domeniu și o producție totală care a depășit pragul de 1.200.000 de vehicule în 2012. După toate acestea, prezența Cehiei în Top 100 Furnizori Auto la nivel mondial arată că sectorul automotivelor, pe termen lung se concentrează pe excelență.

Din punct de vedere al industriei aerospațiale, Republica Cehă a devenit partener indispensabil în lanțurile de aprovizionare la nivel mondial în domeniul aviației. Puterea industriei locale ce o face atractivă pentru marile firme aerospațiale, constă în capacitatea de a dezvolta și integra componente structurale într-o gamă largă de motoare și sisteme de aeronave. Combinația dintre un fundal al ingineriei puternice, experiență vastă a testării, reputație excelentă a produselor și fiabilitate ridicată a produselor în diferite condiții climatice, consolidează competitivitatea Republicii Cehe la nivel global și permite dezvoltarea în continuare a produselor aerospațiale de înaltă calitate. Programele de aviație actuale sunt susținute în colaborare cu echipele de cercetare și dezvoltare a numeroase companii locale.

În domeniul ingineriei mecanice high-tech, competitivitatea este într-o continuă creștere și se datorează, în special, capacității de a acoperi o gamă largă de activități, de la construcție și proiectare. Sectorul numără mai mult de 13% din veniturile din vânzarea de produse și servicii ale industriei prelucrătoare, iar aproape 7% din valoarea adăugată. Sectorul își menține poziția puternică ca un exportator tradițional, între 80%-90% din producția acestui sector fiind exportată.

Mai mult decât atât, sectorul inginerie electrică și electronică ceh se bazează pe o tradiție îndelungată a angajaților cu înaltă calificare fiind distribuit uniform în toată țara. Portofoliul de producție a țării include practic toate ramurile de inginerie electrică și electronică, de la unități electrice, motoare, electronice de larg consum și microcipuri. Creșterea dinamică a industriei electronice, în special în domeniul cercetării și dezvoltării electronicii, și a bunelor referințe din partea investitorilor, a dovedit statutul de destinație de investiție valoroasă a Republicii Cehe.

Sectorul privind îmbunătățire calității vieții și rezolvarea unora dintre cele mai mari probleme ale societății moderne a devenit unul de cuprindere semnificativ la nivel global. Companii la nivel mondial, cum ar fi Sanofi, Teva, Baxter, Lonza și Otsuka Pharmaceutical sunt lideri în modul de creștere al sectorului prin dezvoltarea de operațiuni, prin parteneriate și colaborări cu universitățile, creând astfel o bază solidă de cercetare de clasă mondială fondată pe o lungă tradiție de inovare, o forță de muncă bine calificată și un mediu de afaceri favorabil.

Republica Cehă susține susține strategia UE pentru dezvolatare durabilă care sprijină „O Europă mai inteligentă și mai curată”. Politicile adoptate sunt susținute atât de UE, cât și de bugetele naționale, pentru a crea o gamă largă de oportunități pentru investitori, pentru a proiecta, produce și livra noi tehnologii pentru protecția mediului, și pentru economisirea de energie pentru mai mult de 700 milioane de consumatori pe piața europeană. Tehnologii pentru reutilizarea deșeurilor industriale în noi produse, utilizarea sporită a surselor de energie regenerabilă și de sprijin pentru economisirea energiei, prin introducerea de noi produse și tehnologii în sistemele de distribuției a energiei inteligente sunt de o mare importanță. Republica Cehă oferă investitorilor în aceste domenii, atât competență și producție excelentă, care combinate cu eficiența costurilor, să creeze condiții favorabile pentru noi investiții.

Sectorul nanotehnologia joacă un rol important în multe sectoare importante, cum ar fi imgineria mecanică, electronică, biotehnologie, medicină, generarea de nergie electrică și de protecție a mediului. În ultimul deceniu acest sector a suferit o dezvoltare explozivă în Republica Cehă. Mai multe entități academice și private au obținut succese concrete și dețin brevete referitoare la noile evoluții în domeniul nanotehnologiei. Companii cum ar fi Contipro, Crytur, Pardam, Elmarco și Optaglio, printre altele, nu au obținut doar rezultate bune, de asemenea sunt capabile de a concura pe piața mondială.

3.3.3. Statistici privind investițiile străine directe în Cehia

Republica Cehă este una dintre țările cele mai de succes din Europa Centrașă și de Est în ceea ce privește atragerea de investiții străine directe. În conformitate cu Banca Națională a Cehiei, din 1993 a fost înregistrată o sumă totală de 83.84 bilioane euro a investițiilor străine directe. Introducerea de stimulente pentru investiții în 1998 a stimulat un influx masiv de ISD în proiecte de tip greenfield. Modificările aduse legislației privind investițiile au facilitat atragerea de noi investiții.

Potrivit Institutului vienez privind Studiul economiei internaționale, Republica Cehă a atras în mod constant o rată ridicată a investițiilor străine directe pe cap de locuitor, care confirmă atractivitatea puternică a țării pentru investitorii străini. Republica Cehă este caracterizată ca o țară gazda matura pentru ISD, cu o inflație scăzută, dobânzi modeste, o monedă relativ stabilă și o rată bună a creșterii economice, ceea ce rezultă condiții favorabile pentru investitori.

Un raport al Băncii Naționale Cehe arată cum că investițiile străine directe au scăzut de la 6.14 miliarde dolari în 2010 la 95,64 miliarde dolari în 2011. Investițiile străine directe arată o creștere accelerată în 2012, cu 11,6 miliarde dolari a fluxurilor de investiții în primele trei trimestre ale anului, potrivit cifrelor preliminare. Conform datelor Băncii Mondiale, investițiile străine directe ca procent din PIB brut a fost de 3,1% în 2010 și 2,5% în anul 2011.

De asemenea, raportând la Banca Națională, stocul investițiilor interne în străinătate au crescut în 2010 până la suma de 14,9 miliarde dolari. Țările de Jos au primit cea mai mare cantitate de aceste investiții circa 46,5%, urmată de Slovacia 14,7% și Cipru 7,9%. Banca Naționala a Cehiei spune că stocul de investiții intrate, la sfârșitul anului 2010 totalizau 128,5 miliarde dolari. Cei mai mari investitori sunt Olanda 29,6%, Germania 13,7% și Austria 12,9%.

3.3. Investițiile străine directe în Slovacia

Zece ani în urmă, Slovacia se angaja într-un plan ambițios de reforme structurale profunde cu viziunea de a deveni una dintre cele mai bune locații de afaceri din Uniunea Europeană. Astăzi, Slovacia este în general văzută, ca un model de succes pentru alte țări din UE din punct de vedere al creării unui mediu de afaceri prietenos. Slovacia este membru cu drepturi depline al UE, NATO, OECD, zona euro și spațiul Schengen. Slovacia a adoptat moneda euro la 1 ianuarie 2009, astfel devenind al 16-lea membru al zonei euro. Acest lucru s-a datorat previziunilor de dezvoltare durabilă și a inflației bine cotate a țării. Statutul de membru al zonei euro reduce riscul de schimb valutar și întărește disciplina fiscală a țărilor membre, ceea ce duce la mai multe oportunități pentru o economie stabilă. Pe termen lung acest lucru va fi benefic pentru întreprinderile active din Slovacia.

Slovacia nu a fost imună la criza economică europeană din 2012. Economia slovacă a crescut cu 2,4% în termeni reali ai PIB, încetinită de recesiunea economică globală și de o scădere a cererii ciclice pentru produsele sale, cum ar fi automobilele și electronice de larg consum, două domenii de export pentru Slovacia. Rata somajului rămâne ridicată la 13,7%, iar mai mult de 20% în unele zone din estul și sudul Slovaciei. Deficitul fiscal din Slovacia rămâne la aproximativ 5% din PIB la sfârșitul anului 2012, iar datoria publică a crescut de la 43,3% la 52,2% din PIB , încă relativ modeste în comparație cu mulți dintre vecinii săi din Uniunea Europeană. Cu scopul de a crește veniturile, pentru a îndeplini mandatul cerut de UE de 3%, Slovacia a redus impozitul pe venit de 19%, și a introdus de la 1 ianuarie 2013 taxe mai mari pentru corporații și persoane cu salarii mari.

Din punct de vedere economic, Slovacia a început să-și depășească vecinii din Uniunea Europeană, după ce guvernul a adoptat reforme structurale cuprinzătoare în 2000-2005. Aceste reforme au inclus o taxă pe venit de 19%, ceea ce a condus Banca Mondială să numească Slovacia țara în topul reformatorilor din lume pentru îmbunătățirea climatului investițional. Slovacia prezintă o forță de muncă ieftină, calificată, taxe mici, un cod al muncii liberal și o locație favorabilă în cadrul Uniunii Europene, acestea ajutând Slovacia să devină o destinație preferată de investiții.

3.3.1. Mediul investițional în Slovacia

Avantajele Slovaciei ca și destinație de investiții străine directe sunt dovedite de către mulți investitori care s-au stabilit deja acolo. În prezent, cele mai importante industrii în Slovacia sunt cele ale automobilelor (Volkswagen, KIA Motors, PSA Peugeot Citroen) și ale electronicelor (Sony, Samsung, AU Optronics). Sectoare importante sunt și cele ale mașinăriilor, ale industriei chimice și serviciilor IT.

De la declararea independenței în Slovacia din 1993, aceasta a manipulat sute de proiecte de investiții de succes din diferite țări în diferite sectoare industriale. Aceste proiecte de investiții au avut un impact substanțial asupra creșterii economice a țării.

În 2011, guvernul de centru dreapta a aprobat o nouă lege privind stimularea investițiilor. Legislația reglementează condițiile în care stimulentele pentru investiții sunt puse la dispoziția investitorilor străini și locali. Perioada de potențiale beneficii fiscale a crescut de la cinci la zece ani, și s-a acordat prioritate investițiilor în regiunile cu o rată ridicată a somajului și a industriilor cu valoare adăugată mai mare. Încă se află în vedere modificarea stimulentelor pentru investiții pentru viitorul apropiat.

Slovacia nu are cerințe formale de performanță pentru stabilirea, menținerea sau extinderea investițiilor străine. Cu toate acestea, astfel de cerințe ar putea fi incluse drept condiții de negocieri specifice pentru proprietățiel implicate în privatizare pe scară largă prin vânzare directă sau prin licitație publică. Companiile străine nu au obstacole în participarea la programele de cercetare și dezvoltare finațate și subvenționate de guvernul slovac, ei beneficiaza de tratament egal cu cel al entităților interne.

Slovacia este în general recunoscută ca o economie de piață deschisă, capabilă și dispusă să-și plătescă datoriile. Acesta și-a păstrat un avânt pozitiv, fiind un avantaj mare pentru investitorii străini, asta însemnând ca Slovacia, mai cu seamă băncile și companiile sale sunt dispuse să ramburseze datorille.

În Raportul Doing Business al Băncii Mondiale 2013, Slovacia s-a clasat deasupra colegilor săi din UE. În acest clasament este relatată ușurința de a face afaceri, efectul de reglementare a țărilor adupra mediului de afaceri. Conform raportului Băncii Mondiale, din punct de vedere al pornirii afacerilor, Slovacia a făcut acest lucru mai ușor de dezvoltat prin accelerarea prelucrărilor cererilor de la ghișeul de licențe de comerț, prin impozitul unic pe venit, și înregistrarea asigurării de sănătate. De asemenea Slovacia a făcut și plata impozitelor mai ușoară pentru companiile străine prin implementarea arhivării electronice.

Guvernul slovac a făcut executarea contractelor mai eficientă prin adoptarea unor amendamente la Codul de procedură civilă, și intenționează să simplifice și viteza procedurilor, precum și pentru a limita tacticile obstructive ale părților la un caz.

Investitorii străini pot beneficia foarte mult de amplasarea geografică strategică a țării. Având în vedere că țara se află în centrul continentului european, investitorii pot avea acces ușor la alte centre de afaceri importante în Uniunea Europeană pentru a-și extinde operațiunile lor de afaceri.

Slovacia are o mulțime de muncitori înalt calificați și este de asemenea calificată și din punct de vedere tehnic. Forța de muncă în Slovacia este de asemenea foarte ieftină. Slovacia are distincția unică de a fi țara cu un cost foarte scăzut de trai în comparație cu alte țări ale Uniunii Europene.

Slovacia are promisiuni de creștere spectaculoasă pentru următorii ani, iar de la 1 ianuarie 2009, când aceasta a aderat la moneda euro, riscul de pierdere în afaceri din cauza diferenței în ratele de schimb valutar este neglijabil. Euro este o monedă puternică, acceptată la nivel mondial. Acest lucru este benefic pentru investitorii străini care investesc în țară.

Guvernul federal al Slovaciei încurajează investițiile străine directe, deoarece esse unul dintre elementele vitale care conduce economia Slovaciei mai departe. Slovacia a stabilit reguli care să acorde stimulente financiare pentru investitorii străini care investesc în țară. Subvențiile financiare sunt în termeni de credite fiscale și stimulente subsidiare. Aceste subvenții financiare sunt furnizate investitorilor străini în funcție de locația geografică a țării și în funcție de sectorul în care investesc. Structura ratei de impozitare scăzută, este un alt factor cheie care atrage investițiile străine directe în Slovacia. De asemenea, fiind o parte membră a Uniunii Europene, Slovacia obține ajutor financiar din partea UE și investitorii străini pot beneficia foarte mult de proiectele de modernizare și renovare realizate în țară.

Ca și sectoare investiționale cheie putem enumera cel al turismului și al silviculturii. Slovacia este o destinație excelentă pentru turism. Disponibilitatea a numeroase facilități naturale, Slovacia oferă un fundal excelent pentru dezvoltarea turimului. Potențialul turistic imens a deschis mai multe căi pentru investițiile străine directe în acest sector. Pentru a încuraja investițiile în acest sector guvernul a introdus investiții fiscale. Guvernul prevedea scutirea de impozit de 100% pe profit pentru primii 5 ani, cu condiția ca investitorii străini să investească cel puțin 1,5 milioane euro în turism și alte sectoare conexe.

Din punct de vedere al silviculturii, Slovacia este una dintre cele mai mari producătoare de lemn din lume. Un număr mare de companii străine private au investit în prelucrarea lemnului și fabricarea produselor din lemn. Avantajul major de a investi în industria forestieră slovacă este accesul la forță de muncă ieftină și înființarea de fabrici de lemn cu mai puține investiții.

Înafara de turism și silviclutura există o mulțime de alte zone de investiție cheie, ce ar putea fi luate în considerare de investitori. Unele dintre cele mai bune industrii care promit randamente de valoare s-ar putea regăsi în industria textilelor și a încălțămintelor, industria alimentara și a industriilor conexe, industia imobiliarelor, industria grea și în cea a tehnologiei informației (IT).

3.3.2. Statistici privind investițiile străine directe în Slovacia

Slovacia a devenit rapid dintr-o țară în curs de dezvoltare într-una dezvoltată. Unul din factorii care contribuie la dezvoltarea rapidă a economiei țării este creșterea susținută a produsului intern brut, fiind unul dintre cel mai mare la nivel de Uniunea Europeană. La nivel de 2006 investițiile străine directe reprezentau circa 30 biliarde dolari, asta contribuind cu mai mult de jumătate din produsul intern al țării (55%).

Slovacia importă mai mult de 90% din petrol și gaze naturale de la Rusia, și piețele sale de export sunt în marea majoritate din Europa. Mai mult de 85% din comerțul său este cu membrii UE. germania este cel mai mare partener comercial al Slovacie, atrăgând circa 19,3% din exporturile sale în 2010. Alte piețe importante se numără Republica Cehă (14%), Polonia (7,3%), Franța (7%), Austria (6,7%), Ungaria (6,5% ), și Italia (5,8%). Partenerii de import primari ai Slovaciei sunt Germania (15,5%), Republica Cehă (10,3%), Ungaria (4,2%), Polonia (4%), Franța (3,7%), Italia (3,2%), și Austria (2,5%).

Multe companii globale culeg deja recompensele deciziei de a investi în Slovacia. Cele mai mari industrii în Slovacia sunt de automobile și electronică. Multe companii de succes au ales Slovacia pentru centrele de servicii internaționale. Principale companii internaționale care au investit în Slovaci sunt: companii germane: Allianz, BASF, Bosch, Continental, EON, Henkel, Schaeffler, RWE, SAS Automotive, Siemens, Deutsche Telekom, ThyssenKrupp, Vaillant, Volkswagen, ZF Sachs; companii italiene: Askoll Slovakia, ENEL, Magneti Marelli; companii austriece: Austrian Airlines, MIBA, OMV, DOKA, Strabag, Kapsch; companii franceze: Alcatel, Veolia, Électricité de France, Faurecia, Vinci, PSA Peugeot Citroen, Valeo, Sanofi; companii daneze: Ecco, Danfoss, Danisco (Danish), Nissens, Marius Pedersen; companii din Taiwan: AU Optronics, Delta Electronics, Foxconn; companii coreene: Halla Climate Control, Hyundai, KIA Motors; companii japoneze: Panasonic AVC Networks, Sony, și altele.

Există peste 130 de companii americane care au investit în Slovecia. În decembrie 2011, compania americană Honeywell a anunțat o investiție de aproximativ 50 milioane dolari în Slovacia, creând 446 noi locuri de muncă în estul Slovaciei. Guvernul Slovaciei a aprobat 25 milioane dolari în ajutor de stat pentru noua investiție Honeywell, inclusiv 15,2 milioane dolari în subvenții financiare directe, 600.000 dolari scutiri taxe, 9,2 milioane dolari contribuții pentru locuri de muncă create.

În 2011 Amazon și Google au deschis birouri în Slovacia. În 2000 US Steel Kosice a achiziționat compania slovacă siderurgică pentru a deveni cel mai mare investitor american din Slovacia, cu o investiție de 1,2 miliarde dolari și peste 13.000 de angajați. De asemenea Johnson Controls are peste 6000 de angajați în Slovacia; IBM are aproximativ 4000 de anfajați în Bratislava, urmat de HP cu aproximativ 2000 de angajați. Whirpool are peste 900 de angajați și produce două milioane de mașini de spălat pe an, ceea ce face unitatea cel mai mare producător de electrocasnice din Europa.

Alte corporații străine majore în Slovacia se numără Volkswagen, Hyundai Motors, Peugeot-Citroen, Samsung, Getrag Ford, Deutsche Telecom, EON Ruhrgas, Intesa BCI, UniCredito, Raiffeisen Group, Enel și Siemens. Alte investiții străine semnificative în valoare de 171.600.000 USD ce includ planurile de extindere germano-slovac Continental Matador Rubber, și o investiție de 27.700.000 dolari ,investiție de germană Secop (fostele Compresoare Danfoss).

3.4. Investițiile străine directe în Ungaria

Ungaria menține o economie deschisă iar atragerea de investiții străine directe rămâne un capitol important pentru guvernul ungar. Acesta a înființat Agenția pentru Comerț și Investiții Maghiară, de la 1 ianuarie 2011, cu scopul de a încuraja companiile străine să investească în Ungaria, pentru facilitarea comerțului bilateral și să sprijine activitatea întreprinderilor mici și mijlocii din Ungaria.

Ungaria a fost o destinație de top pentru investițiile străine directe în Europa Centrală și de Est, cu aproximativ 98 miliarde de dolari din 1989. Cu toate acestea, ritmul de intrări a încetinit începând cu criza mondială din 2008, iar avantajul relativ al Ungariei în comparație cu concurenții regionali a alunecat recent.

Germania este cea mai importantă țară de origine a investițiilor, contribuind cu 22% din totalul investițiilor ungare, urmată de Austria (14%), și Olanda (13%). Statele Unite ala Americii este cel mai mare investitor non-european reprezentând 4% din totalul ISD. Industria auto, dezvoltarea de software și domeniile de cercetare cu științele vieții primesc cea mai mare sumă de investiții de capital.

Fluxul de investiții străine directe în 2008 a atins 4,8 miliarde euro, însă din cauza crizei financiare globale, investițiile străine directe au scăzut la 1,38 miliarde euro în 2010, companiile devenind mai prudente cu privire la cheltuirea de capital pentru investiții mari. Există aproximativ 200 de companii din Ungaria de origine americană, desi cifra este de aproape 800, dacă sunt luate în considerare întreprinderile individuale deținute de cetățenii americani cu dublă cetățenie.

3.4.1. Mediul investițional în Ungaria

Aderarea la Uniunea Europeană a Ungariei este un tribut pentru o tranziție de succes de la o economie centralizată la o economie de piață robustă, pe deplin funsțională, adânc integrată în economia europeană. Condițiile tranziției au fost mai favorabile pentru Ungaria, deoarece țara a avut cea mai mare liberală economie din regiune înaintea prăbușirii Cortinei de Fier. Înainte de redresarea politică au fost luate mai multe măsuri pentru o economie de piață.

Ungaria a fost prima țară din Europa Centrală și de Est care a aplicat pentru statutul de țară membră a Uniunii Europene, devenind și membru al OCDE din 1996 și membru cu drepturi depline al NATO din 1999. Ungaria a devenit membră a UE de la 1 mai 2004. Dezvoltarea economică a fost însoțită de o schimbare structurală majoră. În timp ce ponderea agriculturii în produsul intern brut s-a înjumătățit până la 3% din 1989, sectorul serviciilor joacă un rol tot mai mare în economie, aceasta reprezentând deja aproape două treimi din producția totală. Industria susținută de către investitorii străini a suferit o expansiune puternică și reprezintă în prezent aproape 30% din PIB.

Companiile străine stabilite în Ungaria au contribuit la crearea unui mediu de afaceri foarte eficient și eficace. De la mijlocul anilor 1990, Ungaria a fost lăudată pentru a fi țara cu cele mai mari rate de creștere din Europa Centrală, care depășește ritmul de expansiune a Uniunii Europene. Ungaria este prevăzută să se bucure de o creștere constantă, de asemenea, pe termen mediu, așa cum se realizează convergența reală cu economiile UE și cum economia mondială își recapătă dinamismul. Structura creșterii economice promovate de investiții și export va garanta creșterea ratei PIB în următorii ani, împreună cu scăderea gradului de îndatorare publică.

Extinderea Uniunii Europene a îmbunătățit activitatea Ungariei ca și locație pentru investiții, astfel investițiile străine directe în Ungaria, precum și reinvestirea profitului în cadrul acestora sunt cu previziuni de creștere. Chiar și după privatizare au ajuns practic la un capăt în Ungaria, luxurile de ISD arată încredere echilibrată a investitorilor străini în mediul de afaceri din țară și în randamente bune privind investițiile. Ungaria este una dintre cele mai atractive locuri din regiunea Europei Centrale și Est pentru modernizarea investițiilor de valoare adăugată mare.

Producția industrială a Ungariei a crescut cu 6,4% în 2003, după cifre de 3,6% corecpunzătoare pentru 2001 și de 2,8% pentru 2002. În 2004 a fost realizată o rată de creștere de 8,3% , iar în 2005 de doar 8%, susținute în principal de cererea reînnoită robustă din exterior, mai ales pentru calculatoare, echipamente de telecomunicații și autovehicule.

De la începutul tranziției la economia de piață democratică, la sfârșitul anilor 1980, Ungaria a atras un flux constant de capital străin, bine echilibrat în diferite sectoare ale economiei. Influxul de capital în medie de 2,5-3 miliarde euro pe an în ultimii 15 ani arată cât de eficient a fost pentru economia ungară la integrarea investițiilor în afara țării. O țară de 10 milioane de locuitori, Ungaria se poate lăuda în prezent că a atras investiții străine directe de aproximativ 47 miliarde euro până în prezent. La începutul anilor 1990, privatizarea, desfășurată în mod liber și în conformitate cu regulile pieței, a fost principalul stimulent pentru investițiile străine, deși chiar și atunci investițiile în noi instalații industriale au fost din ce în ce mai frecvente. Astăzi există noi stimulente pentru întreprinderile străine și o nouă direcție pentru intrarea de capital.

Infrastructura Ungariei de înaltă calitate, forța de muncă și poziționarea strategică în centrul Europei, sunt deseori caracteristici citate care fac țara o destinație atractivă pentru investiții. De asemenea există și alte caracteristici care fac Ungaria un mediu favorabil investițiilor cum ar fi: creșterea economică dinamică, mediu de afaceri prietenos, calitatea de membru al Uniunii Europene și a NATO, stabilitate politică pe termen lung, stimulente pentru investiții conform normelor UE, infrastructura de transport, comunicații și logistică foarte dezvoltată și de asemenea prezența companiilor străine și a multinaționalelor.

Guvernul ungar încurajează investițiile atât în sectorul de fabricație cât și pe cele cu valoare adăugată mare, cum ar fi centre de cercetare și dezvoltare, facilități de producție și centre de servicii. Guvernul consideră, de asemenea, că există oportunități considerabile în biotehnologie, tehnologia informației și comunicațiilor, dezvoltare software, industria de automobile dar și în sectorul turistic.

3.4.2. Statistici privind investițiile străine directe în Ungaria

Potrivit Băncii Naționale a Ungariei, investițiile străine directe între anii 1995 și al treilea trimestru din 2012 s-a ridicat la 75.3 miliarde euro(aici fiind incluse acțiuni, venituri reinvestite, echivalentul a 7,9 miliarde dolari). Înregistrându-se un nivel record de 6,2 miliarde euro în 2005, fluxul anual de investiții străine directe a fost în scădere de kla 5,5 miliarde euro în 2006, la 3,3 miliarde euro în 2011. Principalii investitori străini sunt Germania, Austria, Țările de Jos, și Statele Unite ale Americii. 72% din totalul ISD sunt de la UE. 15% din ISD cumulativ în Ungaria este în industria prelucrătoare, cu 3,6% în energie și utilități, 12,7% în comerț, 6,5% în domeniul tehnologiei informației, 7,5% în domeniul serviciilor financiare (din care 6% la bănci), și 7,1% în domeniul imobiliar. Ungaria are un nivel destul de semnificativ de investiții străine în străinătate, în primul rând, prin achiziții din alte țări central și est-europene. Din al treilea trimestru al anului 2009, investiția totală maghiară în străinătate s-au ridicat la 11,1 miliarde de euro. Cea mai mare parte din aceasta se referă la servicii de prelucrare a țițeiului.

Principalii investitori în Ungaria sunt : Deutsche Telekom are în jur de 5 milioane de clienți din Ungaria prin intermediul filialei sale Magyar Telekom. Populația Ungariei este de sub 10 milioane, astfel încât aproape jumătate sunt clienți ai companiei străine. Audi AG are fabrici de producție în Ungaria, iar din 2005, valoarea totală a producției companiei Audi în țară a fost estimată la 4 miliarde de euro. General Electric Company (GE) are mai mult de 15.000 de angajați maghiari și are mai mult de 1 miliard dolari investiți în 13 de fabrici care produc produse de asistență medicală GE. Telenor(TELN) este al doilea cel mai mare operator de telefonie mobilă în Ungaria, prin intermediul filialei sale Pannon. Ea a avut 3,4 milioane de abonați la sfârșitul primului trimestru al anului 2008, și își extinde continuu rețeaua. Vodafone AirTouch Public Limited Company (VOD) are rețele wireless și internet în Ungaria, și este al cincilea cel mai mare investitor străin, cu 850 milioane dolari în investiții directe de la sfârșitul anului 2007. E.ON AG (EON) este o companie de energie majoră în Ungaria, cu o investiție de doar sub 800 milioane dolari. Alcoa (AA) are facilități de producție de aluminiu din Ungaria, și de distribuție, precum și o investiție totală de 400 milioane dolari. Suzuki Motor (SZKMF) are fabrici de productie auto din Ungaria, iar din 2005 a deținut 20% din cota de piață în fabricarea de automobile din țară. Alte companii non europene : Nokia, Sanofi-Aventis, Electrolux, RWE, Tesco Global, , Auchan, Hankook, Mercedes Benz, SAP, ABB, Philips, CP Holdings, and Robert Bosch.

De asemenea în Ungaria sunt prezente și investițiile a 40 de companii americane. Acestea au investiții semnificative prin companii precum : GE, Alcoa, AES, Coca-Cola, O-l (Owens Illinois), General Motors, Guardian Industries, IBM, Lear Corporation, Pepsi Co, Sara Lee, Procter & Gamble, Visteon, Ford, Citibank, Emmis International, Emerson, Zoltek, PACCAR, Celanese, Exxon Mobil, EDS Sykes, Jabil Circuit, McDonald’s, Burger King, National Instruments, AIG/Lincoln, HP, Cisco, Microsoft, Oracle, Johnson & Johnson, Pfizer, Lilly, Monsanto, BD Medical, Johnson Controls, and, Dow Chemical.

Concluzii

Întradevăr investițiile străine directe au câștigat o importanță semnificativă în ultimii ani, mai ales pentru țările din Europa Centrală și de Est, fiind un instrument pentru accelerarea creșterii economice și dezvoltarea economiilor în tranziție. Investițiile străine directe și comerțul international sunt doua modalități foarte eficiente de stimulare a progresului tehnologic pentru o țară mai puțin dezvoltată.

Din punct de vedere al creșterii economice, investițiile străine directe au avut un impact foarte mare asupra economiilor țărilor gazdă, după cum este relatat și în cel de-al treilea capitol în cazul celor patru țări din Europa Centrală și de Est. Economiile Poloniei, Cehiei, Slovaciei, Ungariei, dar și a celorlalte state din regiune au înregistrat un trend pozitiv în urma implementării investițiilor, acestea din urmă contribuind semnificativ la produsul intern brut.

Pe măsură ce țările Europei Centrale și de Est adoptă abordări mai deschise orientate spre creștere și dezvoltare economică, rolul investițiilor străine directe devine din ce în ce mai important. Pe măsură ce piețele devin dereglementate și liberalizate, firmele străine caută să-și localizeze afacerile acolo unde au avantaje de cost. Aceste avantaje sunt foarte des întâlnite în cazul țărilor central și est europene, cum ar fi forță ieftină de muncă, materii prime și componente sau reglementări preferențiale.

Pentru țările central și est europene, implementarea de investiții străine directe are o semnificație importantă, mai ales pentru economie, prin crearea de noi locuri de muncă, sau prin creșterea afacerilor adiacente locale, acest lucru generând venituri mai mari rezultând într-un final un consum mai mare. De asemenea firmele multinaționale odată implementate în țara gazdă furnizează training și educație, creând astfel o forță de muncă înalt calificată. Aceste noi aptitudini pot fi transferate către alte domenii din țara gazdă, aptitudinile manageriale și antreprenoriale sunt cele mai importante surse de capital uman.

Grija guvernelor de a accelera industrializarea și progresul economic pentru a combate șomajul și a minimalize neliniștea socială le-a condus la renunțarea, în multe țări în curs de dezvoltare, la ezitări anterioare privind ISD. În situația unei competiții interne de a atrage capital străin, know-how și tehnologie, multe dintre guvernele economiillor central și est europene, adoptă comportamente de acordare de stimulente și concesii pentru a atrage investitorii.

În ciuda încetinirii creșterii economice resimțită în urma crizei economice mondiale, economiile țărilor din Europa Centrală și de Est și-au revenit simțitor la finele anului 2012 și în 2013. Abilitatea de a relaxa politica fiscală pentru a stimula creșterea economică și o clasă de mijloc care stimuleaza consumul și o puternică creștere a fluxurilor de investiții străine directe vor asigura o creștere continua pentru viitor.

Bibliografie

2013 Investment Climate Statement-Czech Republic, U.S. Department of State, Bureau of Economic and Business Affairs, sursă online http://www.state.gov/e/eb/rls/othr/ics/2013 /204629.htm, accesat în iunie 2014

2013 Investment Climate Statement-Hungary, U.S. Department of State, Bureau of Economic and Business Affairs, sursă online http://www.state.gov/e/eb/rls/othr/ics/2013 /204657.htm, accesat în iunie 2014

2013 Investment Climate Statement-Poland, U.S. Department of State, Bureau of Economic and Business Affairs, sursă online http://www.state.gov/e/eb/rls/othr/ics/2013/204716.htm, accesat în iunie 2014

2013 Investment Climate Statement-Slovakia, U.S. Department of State, Bureau of Economic and Business Affairs, sursă online http://www.state.gov/e/eb/rls/othr/ics/2013 /204731.htm, accesat în iunie 2014

Apolzan Carmen, Central and Eastern European Countries in European Union-Impact of Foreign Direct Investments, Foreign Investments in Central and Eastern European Countries after joining European Union, 2010

Eleni E. N. Piteli, Determinants of Foreign Direct Investment in Developed Economies, Contribution to Political Economy, 2010, p.111-129

Florin Bonciu, Investițiile străine directe și noua ordine economică mondială, Editura Universitară, București, 2009;

Harri Ramcharran, Foreign Direct Investment in Central and Eastern Europe: An analysis of regulatory and country risk factors, 2000, ProQuest Journals, sursă online : http://search.proquest.com/docview/216319251?accountid=15859;

Hungary, Your Trading and Investment Partner, 2013, sursă online : http://www.mfa.gov.hu/NR/rdonlyres/1969C6EF-6A13-4433-AEE16B420F1EA2D3/0 /Country Profile_HUN.pdf, accesat în iunie 2014

Invest in Slovakia, Invest in EU, Sursă online http://www.investineu.com/content/invest-slovakia, accesat în iunie 2014

Investment Climate in Czech Republic, Czech Invest Organization, 2013, sursă online www.czechinvest.org, accesat în iunie 2014

Investment in Slovakia, Report of KPMG in Slovakia, 2013

Kai Cartensen, Farid Toubal, Foreign direct investment in Central and Eastern European countries: a dynamic panel analysis, Association for Comparative Economic Studies, 2003;

Katarina Bacic, Domagoj Racic, Amina Ahec-Sonje, The effects of FDI on recipient countries in Central and Eastern Europe, ProQuest Journals, 2004;

Luczna Kornecki, Dawna Rhoades, Foreign Investment, Economic Growth, Globalization, Journal of International Business Research, 2007, sursă online: ProQuest Central http://search.proquest.com/docview/215464640?accountid=15859;

Maria Bîrsan, Simona-Gabriela Mașca, Investițiile străine directe, de la paradigma ecletică(OLI), la paradigma evoluției investițiilor(IDP), Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2012;

Marian Gorynia, Jan Nowak, Foreign direct investment in Central and Eastern Europe and the Investment Development Path, Central European University, Budapest, 2010;

Mattew C. Mahutga, Nina Bandelj, Foreign Investment and Income Inequality, The natural Experiment of Central and Eastern Europe, Sage Journals, sursă online : http://cos.sagepub.com/content/49/6/429;

Maya Rostowska, Center for European Policy Analysis, Investing in Visegrad, sursă online: http://www.cepa.org/content/investing-visegr%C3%A1d-opportunity-united-states, accesat în mai 2014

Popescu Raluca Georgiana, Vintilă Denisia, The Effects of Foreign Direct Investments on Employment in Central and Eastern Europe, The growing importance of FDI for CEEC

Popescu Raluca Georgiana, Vintilă Denisia, The Effects of Foreign Direct Investments on Employment in Central and Eastern Europe, FDI and the impact on employment

Roxana Heteș, Nicoleta Moldovan, Oana Miru, Foreign Direct Investments and Economic Growth in Central and Eastern European Countries, Vol. 6(2), 2009;

Simona-Gabriela Șerbu, Investițiile străine directe, Detreminanți, efecte și politici de promovare, Casa cărții de stiină, Cluj-Napoca, 2007;

Bibliografie

2013 Investment Climate Statement-Czech Republic, U.S. Department of State, Bureau of Economic and Business Affairs, sursă online http://www.state.gov/e/eb/rls/othr/ics/2013 /204629.htm, accesat în iunie 2014

2013 Investment Climate Statement-Hungary, U.S. Department of State, Bureau of Economic and Business Affairs, sursă online http://www.state.gov/e/eb/rls/othr/ics/2013 /204657.htm, accesat în iunie 2014

2013 Investment Climate Statement-Poland, U.S. Department of State, Bureau of Economic and Business Affairs, sursă online http://www.state.gov/e/eb/rls/othr/ics/2013/204716.htm, accesat în iunie 2014

2013 Investment Climate Statement-Slovakia, U.S. Department of State, Bureau of Economic and Business Affairs, sursă online http://www.state.gov/e/eb/rls/othr/ics/2013 /204731.htm, accesat în iunie 2014

Apolzan Carmen, Central and Eastern European Countries in European Union-Impact of Foreign Direct Investments, Foreign Investments in Central and Eastern European Countries after joining European Union, 2010

Eleni E. N. Piteli, Determinants of Foreign Direct Investment in Developed Economies, Contribution to Political Economy, 2010, p.111-129

Florin Bonciu, Investițiile străine directe și noua ordine economică mondială, Editura Universitară, București, 2009;

Harri Ramcharran, Foreign Direct Investment in Central and Eastern Europe: An analysis of regulatory and country risk factors, 2000, ProQuest Journals, sursă online : http://search.proquest.com/docview/216319251?accountid=15859;

Hungary, Your Trading and Investment Partner, 2013, sursă online : http://www.mfa.gov.hu/NR/rdonlyres/1969C6EF-6A13-4433-AEE16B420F1EA2D3/0 /Country Profile_HUN.pdf, accesat în iunie 2014

Invest in Slovakia, Invest in EU, Sursă online http://www.investineu.com/content/invest-slovakia, accesat în iunie 2014

Investment Climate in Czech Republic, Czech Invest Organization, 2013, sursă online www.czechinvest.org, accesat în iunie 2014

Investment in Slovakia, Report of KPMG in Slovakia, 2013

Kai Cartensen, Farid Toubal, Foreign direct investment in Central and Eastern European countries: a dynamic panel analysis, Association for Comparative Economic Studies, 2003;

Katarina Bacic, Domagoj Racic, Amina Ahec-Sonje, The effects of FDI on recipient countries in Central and Eastern Europe, ProQuest Journals, 2004;

Luczna Kornecki, Dawna Rhoades, Foreign Investment, Economic Growth, Globalization, Journal of International Business Research, 2007, sursă online: ProQuest Central http://search.proquest.com/docview/215464640?accountid=15859;

Maria Bîrsan, Simona-Gabriela Mașca, Investițiile străine directe, de la paradigma ecletică(OLI), la paradigma evoluției investițiilor(IDP), Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2012;

Marian Gorynia, Jan Nowak, Foreign direct investment in Central and Eastern Europe and the Investment Development Path, Central European University, Budapest, 2010;

Mattew C. Mahutga, Nina Bandelj, Foreign Investment and Income Inequality, The natural Experiment of Central and Eastern Europe, Sage Journals, sursă online : http://cos.sagepub.com/content/49/6/429;

Maya Rostowska, Center for European Policy Analysis, Investing in Visegrad, sursă online: http://www.cepa.org/content/investing-visegr%C3%A1d-opportunity-united-states, accesat în mai 2014

Popescu Raluca Georgiana, Vintilă Denisia, The Effects of Foreign Direct Investments on Employment in Central and Eastern Europe, The growing importance of FDI for CEEC

Popescu Raluca Georgiana, Vintilă Denisia, The Effects of Foreign Direct Investments on Employment in Central and Eastern Europe, FDI and the impact on employment

Roxana Heteș, Nicoleta Moldovan, Oana Miru, Foreign Direct Investments and Economic Growth in Central and Eastern European Countries, Vol. 6(2), 2009;

Simona-Gabriela Șerbu, Investițiile străine directe, Detreminanți, efecte și politici de promovare, Casa cărții de stiină, Cluj-Napoca, 2007;