Investițiile străine directe [629970]

Investițiile străine directe
și creșterea economic ă în România

Camelia MORARU
Academia de Studii Economice din Bucure ști
[anonimizat]

Rezumat. Problema investi țiilor străine directe a fost și este
puternic dezb ătută, în acest sens existând preocup ări atât la nivel
național, cât și internațional. Având la baza ipoteza conform c ăreia
fluxuri mari de investi ții străine directe determin ă o serie de beneficii
economiei țării primitoare, în ultimii ani, fluxurile globale ale ISD au
înregistrat o cre ștere iminent ă. Prezenta lucrare ilustreaz ă trendul actual
al ISD, structura și evoluția acestora, ancor ând astfel economia țării
noastre între celelalte țări europene, din punct de vedere al volumului de
ISD atrase.

Cuvinte-cheie: creștere economic ă; investiții străine; produs intern
brut.

Coduri JEL: E22, E27.
Coduri REL: 8E, 10F.

Economie teoretic ă și aplicată
Volumul XX (2013), No. 5(582), pp. 123-133

Camelia Moraru
124
1. Introducere

Discuțiile legate de investi țiile străine directe, în mediul academic, dar și
în cel politic și public, asociaz ă fluxurile de capital cu o serie de rezultate
favorabile pentru țările primitoare. Astfel, investi ția străină devine motorul
esențial al strategiei de dezvoltare economic ă și de modernizare, de cre ștere a
veniturilor și a locurilor de munc ă, în special pentru țările în dezvoltare,
economiile emergente și țările în tranzi ție.
Atenția sporită către domeniul investi țiilor străine directe se justific ă prin
aceea că acestea sunt v ăzute ca factor principal de stimulare a cre șterii
economice. Ele fac parte din clasa fl uxurilor financiare ce nu genereaz ă datorie
externă și sunt considerate a fi un complement al investi țiilor autohtone și,
totodată, un finan țator semnificativ al deficitului de cont curent. A șadar, este
clar că investițiile străine directe sunt de preferat altor surse de capital, dac ă
luăm în considerare faptul c ă ieșirile de capital pe care le implic ă – repatrierea
profiturilor – depind de rezultatele economice ob ținute, răspunzând atât
interesului specific al investitorului, cât și al statului, care urm ărește creșterea
economic ă. Important de men ționat sunt efectele indirecte pe care le manifest ă
ISD în cadrul unei economii locale, spre exemplu, impulsionarea form ării
capitalului uman, externalit ățile tehnologice, accesul la pie țe externe. Acestea
sunt men ționate în noua teorie a cre șterii ca factori generatori de cre ștere
economic ă pe termen lung. Cercet ătorii și-au îndreptat aten ția și spre leg ătura
dintre investi țiile străine directe și creșterea economic ă, o serie de studii
empirice urm ărind dacă investițiile influen țează pozitiv cre șterea. Ace știa au
sugerat că legătura pozitiv ă este influen țată de anumite conjuncturi economice.
În cadrul acestei teme, voi încerca s ă evidențiez rolul și efectele
investițiilor străine directe, necesitatea țării noastre de a atrage investi ții străine
directe, acestea având o influen ță semnificativ ă asupra moderniz ării economiei
românești. Consider c ă investițiile atrase trebuie dirijate c ătre acele sectoare
economice care contribuie la o cre ștere economic ă sustenabil ă – agricultur ă,
turism, industria prelucr ătoare – și nu spre sectoarele speculative, precum
sectorul imobiliar sau de retail.

2. Literatura de specialitate

Fondul Monetar Interna țional, define ște investi ția externă directă ca „o
relație investițională de durată între o entitate rezident ă și o entitate nerezident ă
ce implic ă exercitarea de c ătre investitor a unei influen țe manageriale
semnificative în întreprinderea în care a investit. Sunt considerate investi ții
directe: capitalul social v ărsat și rezervele ce revin unui investitor care de ține
cel puțin 10% din capitalul social subscris al unei întreprinderi, creditele dintre

Investițiile străine directe și creșterea economic ă în România

125
125
acest investitor și întreprinderea în care a învestit, precum și profitul reinvestit
de către acesta”. Conform autorilo r Bird, Rajan (2002), investi țiile străine
directe au un orizont de timp în delungat, fiind mult mai stabile și cu o
mobilitate limitat ă, reprezentând mai mult decât pur și simplu un transfer de
capital.
De-a lungul anilor, au existat o serie de studii empirice care au demonstrat
că între nivelurile ridicate ale PIB și fluxurile de ISD exist ă o legătură pozitivă,
însă această legătură nu este valabil ă pentru toate regiunile. Este necesar s ă
amintim c ă impactul investi țiilor străine directe depinde într-o mare m ăsură de
condițiile economice din țara gazdă, de nivelul de economisire și investire al
țării primitoare, de modul în care investi țiile intră în acea economie – fie sub
formă de investi ții noi, de tipul greenfield, fie sub form ă de fuziuni sau achizi ții,
dar și de abilitatea țării de a reglementa investi țiile străine directe.
În cadrul modelului neoclasic, ISD contribuie la cre șterea economic ă prin
mărirea volumului investi țiilor și creșterea eficien ței acestora, în timp ce în
cadrul modelului endogen, investi țiile străine directe asigur ă creșterea prin
dispersarea tehnologiilor dinspre economiile dezvoltate spre țările-primitoare
(Borensztein et al., 1998).
Autori precum Borensztein, De Gregorio și Lee (1998) consider ă că ISD
au un efect de cre ștere pozitiv atunci când țara primitoare de ține o categorie de
forță de munc ă cu un nivel înalt de educa ție, aceasta fiind capabil ă să
exploateze efectele de tip sp illover pe ca re le implic ă investițiile străine directe.
Astfel, un nivel mai ridicat al aptitudin ilor capitalului uman poate induce rate
mai mari ale cre șterii, la un anumit nivel dat al ISD (ipotez ă susținută de
rezultatele lor empirice). Autorii men ționează faptul că este posibil ca țările să
necesite un nivel minim al stocului de capital uman, pentru ob ținerea de
rezultate pozitive ale ISD.
În schimb, Blomström, Lipsey și Zehan (1994) nu consider ă că nivelul de
educație ar fi conjunctura esen țială, aceștia pledând pentru ideea conform c ăreia
ISD au un efect pozitiv doar dac ă țara primitoare este suficient de bogat ă.
Bengoa și Sanchez-Robles (2003) sus țin faptul c ă ISD sunt corelate
pozitiv cu cre șterea economic ă, însă aceștia aduc în discu ție faptul c ă țările-
gazdă necesită capital uman, stabilitate economic ă și piețe liberalizate, pentru a
putea beneficia pe termen lung de efectel e fluxurilor de ISD. La rândul lui,
Alfaro (2003) înt ărește ipoteza c ă ISD promoveaz ă creșterea economic ă în
economiile care au pie țele financiare sufici ent de dezvoltate.
În anul 2000, Carkovic și Levine ajung la aceea și concluzie, îns ă
Balasubramanyam, Salisu și Sapsford (1996) observ ă că gradul de liberalizare a
comerțului este crucial pentru ob ținerea unor efecte pozitive ale ISD. Studiul
întreprins de Balasubramanyam (1996) aj unge la rezultate se mnificative, ce au
la bază ipoteza conform c ăreia ISD sunt mai importante pentru cre șterea

Camelia Moraru
126
economic ă în țările care promoveaz ă exportul, decât în cele care încurajeaz ă
importul. Altfel spus, impactul ISD variaz ă în funcție de specificul țării și că
politica comercial ă poate afecta rolul ISD în cre șterea economic ă.
Tabelul de mai jos prezint ă un rezumat al studiilor privind leg ătura de
cauzalitate între ISD și creșterea economic ă:

Tabelul 1
Investițiile străine directe și creșterea economic ă
Autori Scopul cercet ării Rezultate și concluzii
Bloomstrom, Lipsey și
Zejan (1994)
Efectele ISD asupra cre șterii
economice Pozitive, dar depinde de venitul pe cap de
locuitor în țara gazdă
Balasubramanyam,
Salisu și Sapsford
(1996)
Efect pozitiv în cazul în țară are o strategie
orientată spre export și efect negativ pentru o
strategie orientat ă spre import de substitu ție
De Mello 1997 Pozitiv, pentru țările cu venit ridicat
Borensztein, Gregorio si
Lee (1998) Pozitiv, dar depinde de nivelul de educa ție
Bosworth și Collins
(1999) Pozitiv
Carkovic și Levine
(2002) Pozitiv, dac ă economiile au pie țe financiare
puternic dezvoltate
Bengoa și Sanchez-
Robles (2003) Pozitiv, dar depinde de condi țiile economice ale
țării gazdă
Alfaro(2003)
Efectul depinde de sectorul de investi ții: pozitiv
pentru sectorul de produc ție, negativ pentru
sectorul primar și neconcludent pentru sectorul
serviciilor
Hansen și Rand (2004) Efect pozitiv
Kholdy și Sohrabian
(2005) Fără efecte
Sursa: prelucrare proprie.

Studiile prezentate anterior eviden țiază importan ța îndeplinirii anumitor
condiții pentru ca ISD s ă aibă efecte pozitive: un nivel minim de tehnologie și
stabilitate macroeconomic ă, medii de afaceri favorabile, un anumit nivel de
educație, chiar și în sectorul în care investi țiile au loc pot influen ța legătura
investiții străine directe – cre ștere economic ă. Analiza privind efectele ISD
asupra cre șterii economice nu poa te fi considerat ă completă, neexistând nicio
concluzie unanim acceptat ă. Rezultatele diferite ob ținute în țări specifice sunt
influențate de o serie de factori examina ți, de perioadele analizate, de condi țiile
economice și tehnologice ale țării-gazdă. Însă, putem afirma la modul general,
fără nicio îndoial ă, că ISD genereaz ă și dezvoltă mediul de afaceri, încurajeaz ă
ocuparea for ței de munc ă.

Investițiile străine directe și creșterea economic ă în România

127
127
Așa cum am men ționat anterior, când abord ăm legătura investi ții străine –
creștere economic ă, presupunem c ă investițiile sunt cele care influen țează
creșterea economic ă. Speciali știi consider ă că rezultatele înregistrate la nivel
macroeconomic în perioade caracterizate de expansiune economic ă sunt
influențate de mărimea fluxurilor de investi ții atrase în acea perioad ă. Anii ’60
ai secolului al XX-lea au marcat perioadele cu cea mai intens ă activitate
investițională străină și au coincis cu cre șterea brusc ă a indicatorilor macroeco-
nomici, în special PIB. În Fran ța, Anglia, SUA, PIB în perioada 1966-1970 a
crescut cu 25-30%, iar în Japonia chiar cu 40%. În cazul țărilor în curs de
dezvoltare, în anii 70-80, PIB-ul a cr escut anual cu 10,1% în Coreea de Sud,
9,5% în Egipt, 8,2% Singapore și Brazilia. În deceniul 80-90, PIB-ul a crescut
anual în Cehia cu 10,2%, Coreea de Sud – 7,6%. În intervalul 1990-1995, în plină globalizare, ritmurile de cre ștere economic ă în țările ce au atras un volum
însemnat de ISD au fost și mai mari: China – 12,8% anual, Malaiezia și
Singapore – 8,7%. Îns ă acest lucru nu este întotdeauna valabil. În acest caz, cel
mai bun exemplu este chiar țara noastr ă
, care, deși, a înregistrat ritmuri ridicate
de creștere economic ă, acest lucru nu a fost pus pe seama nivelului de ISD
atrase, deoarece în anul 2005 ponderea IS D în PIB era de aproximativ 24,2%
(sub media de la nivelul UE–31,7%).

3. Dinamica ISD și PIB în România în perioada 2003-2011

Mediului de afaceri românesc îi sunt necesare libertatea economic ă și
fiscalitatea prietenoas ă pentru întreprinz ători și mai ales pentru investitorii
străini. Între țările lumii s-a dezvoltat o concuren ță strânsă în vederea cre ării
unor condi ții favorabile pentru atragerea investi țiilor străine directe. Astfel,
experiența mondial ă a demonstrat c ă principala condi ție pentru atragerea
investitorilor str ăini este ameliorarea climatului investi țional.
Dacă ne referim la dinamica investi țiilor străine directe în România,
putem spune c ă, începând cu anul 2003, acestea au înregistrat un trend pozitiv.
Acest lucru se explic ă în primul rând datorit ă majorării fluxului de investi ții
străine directe dinspre UE c ătre țara noastr ă (România se apropia de momentul
aderării), dar și datorită performan țelor economice înregistrate de țara noastr ă.
Această creștere mai poate fi explicat ă prin faptul c ă investitorii str ăini au
vizualizat oportunit ățile de profit, relativ mari, în economia româneasc ă, fie sub
formă de investi ții greenfield, fie prin cump ărări – fuziuni și achiziții. În
graficul urm ător este redat ă evoluția fluxului de investi ții străine directe în
perioada 2003-2011:

Camelia Moraru
128

Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de BNR

Figura 1. Evoluția fluxului de ISD în perioada 2003-2011(milioane euro)

Evoluția fluxurilor anuale de ISD (din participa ții la capital și credite) în
România, în perioada 2003-2011, poate fi împ ărțită în următoarele subcategorii:
 2003-2006: în aceast ă perioadă fluxurile totale de ISD au înregistrat o
creștere continu ă, de la 1.946 milioane euro la 9.059 milioane euro,
adică au crescut cu 78,51%. Evolu ția pozitiv ă s-a datorat marilor
privatizări înregistrate în Români a în sectoarele bancar și industrial
(petrol și petrochimie, metalurgie, construc ții de mașini);
 2007-2008: privatiz ările în sectorul bancar au continuat, iar anul 2008
marcheaz ă volumul maxim de investi ții străine directe atras în
România, valoarea acestora fiind de 9.496 milioane euro;
 2009-2011: volumul de ISD a cunoscut o sc ădere dramatic ă față de
anii preceden ți, atingând valoarea de 1.815 milioane euro la finele
anului 2011, aceast ă scădere fiind cauzat ă de evoluția crizei economice
și financiare.
În continuare este prezentat ă evoluția soldului de investi ții străine directe
în perioada analizat ă, respectiv 2003-2011:

Participa ții capital,
2003, 1263Participa ții capital,
2004, 4484Participa ții capital,
2005, 3852Participa ții capital,
2006, 6832
Participa ții capital,
2007, 3547Participa ții capital,
2008, 4873
Participa ții capital,
2009, 1729Participa ții capital,
2010, 1824Participa ții capital,
2011, 1512Credite , 2003, 683Credite , 2004, 699
Credite , 2005, 1361Credite , 2006, 2227
Credite , 2007, 3703Credite , 2008, 4623
Credite , 2009, 1759
Credite , 2010, 396Credite , 2011, 303Participații capital Credite

Investițiile străine directe și creșterea economic ă în România

129
129

Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de BNR.

Figura 2. Evoluția soldului ISD în perioada 2003-201(milioane euro)

Pe întreaga perioad ă analizată, 2003-2011, exist ă o creștere continu ă a
soldului de investi ții străine directe, îns ă începând cu anul 2008, când criza
economico-financiar ă s-a resim țit și asupra economiei române ști, putem
observa un sold al investi țiilor străine directe cumulate cu cre șteri foarte mici.
De asemenea, se poate observa c ă valoarea creditelor a crescut pe parcursul
întregii perioade, indicând o situa ție negativ ă, conducând la ideea c ă firmele
străine și-au micșorat semnificativ sau chiar au suspendat investi țiile din
veniturile nete realizate, o parte din aceste firme fii nd afectate semnificativ de
pierderile suferite.
La finele anului 2011, soldul investi țiilor străine directe a atins valoarea
de 55.139 milioane euro, adic ă cu 4,9% mai mult decât soldul înregistrat anul
precedent. Conform informa țiilor oferite de BNR, investi țiile străine directe au
fost orientate c ătre domenii precum industria prelucr ătoare (31,5% din total),
intermedieri financiare și asigurări (18,2%), comer ț (11,4%), construc ții și
tranzacții imobiliare (10,7%), tehnologia informa ției și comunica ții (5,4%). Din
punct de vedere al țării de origine, primele patru pozi ții sunt ocupate de Olanda
(21,7% din soldul ISD la finele anul ui 2011), Austria (17,5%), Germania
(11,4%) și Franța (9,1%), pozi ții neschimbate din anul 2009.
Referitor la con ținutul cre șterii economice s-a cont urat o varietate de
opinii ce conduc la o serie de defini ții ale acesteia. Cre șterea economic ă
exprimă acele modific ări care au loc într-un anumit orizont de timp și
într-un anumit spa țiu, concretizate în sporirea dimensiunilor rezultatelor
Participa ții la capital,
2003, 7092Participa ții la capital,
2004, 12007Participa ții la capital,
2005, 17490Participa ții la capital,
2006, 27016Participa ții la capital,
2007, 31501
Participa ții la capital,
2008, 34892Participa ții la capital,
2009, 35600
Participa ții la capital,
2010, 35529Participa ții la capital,
2011, 37001
Credite , 2003, 2570Credite , 2004, 3033Credite , 2005, 4395Credite , 2006, 7496Credite , 2007, 11269Credite , 2008, 13906Credite , 2009, 14384Credite , 2010, 17056Credite , 2011, 18138Participa ții la capital Credite

Camelia Moraru
130
macroeconomice, în strâns ă legătură cu factorii ce influen țează mărimea sa,
inclusiv a mediului economico-social în care are loc. Aceste rezultate pot fi
măsurate prin intermediul unor indicator i sintetici ce sunt semnificativi în
aprecierea dinamicii economice a unei țări. Cel mai potrivit indicator de
măsurare a cre șterii economice este produsul intern brut.
Graficul urm ător ilustreaz ă evoluția ascendent ă a acestui indicator pe
parcursul întregii peri oade analizate, 2003-2011:

Sursa: prelucrare proprie pe baza datelor furnizate de INSSE.

Figura 3. Evoluția PIB, în perioada 2003-2011

Acest indicator macroeconomic a cunoscut o cre ștere impresionant ă în
perioada 2003-2008, în acest an 2008 PIB-ul a atins valoarea sa maxim ă de
136,8 miliarde euro, perioad ă care a coincis și cu creșterea nivelului de
investiții străine directe. Începând cu anul 2009, ambele variabile au sc ăzut
semnificativ, ca urmare a efectelor cr izei economico-financiare ce a afectat
întreg mapamondul.
Revenirea economic ă din anul 2011 se datoreaz ă, în mod semnificativ,
industriei, exporturilor și agriculturii. Cre șteri relativ reduse ale volumului de
activitate s-au înregistrat în domenii precum construc ții, comer ț, hoteluri și
restaurante.

4. Impactul ISD asupra cre șterii economice

În vederea analizei influen ței investi țiilor străine directe asupra cre șterii
economice în perioada 2003-2011, am apelat la metoda model ării
econometrice, folosind programul E-views 7.1. Astfel, voi urm ări relația dintre
PIB miliarde EUR,
2003, 50.3PIB miliarde EUR,
2004, 58.9PIB miliarde EUR,
2005, 79.2PIB miliarde EUR,
2006, 97.1PIB miliarde EUR,
2007, 121.2PIB miliarde EUR,
2008, 136.8
PIB miliarde EUR,
2009, 115.9PIB miliarde EUR,
2010, 122PIB miliarde EUR,
2011, 136.4PIB miliarde EUR

Investițiile străine directe și creșterea economic ă în România

131
131
ISD, aceasta reprezentând variabila independent ă, și PIB, considerat a fi
variabila dependent ă.

Tabelul 2
Indicatori economici folosi ți pentru studiul econometric (miliarde euro)
Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
ISD 9,66 15,04 21,88 34,51 42,77 48,79 49,98 52,58 55,13
PIB 50,3 58,9 79,2 97,1 121,2 136,8 115,9 122 136,4
Sursa: prelucrare proprie.

Modelul econometric utilizat pentru determinarea influen ței investi țiilor
străine directe asupra cre șterii economice în perioada 2003-2011 implic ă
folosirea unei regresii simple liniare: Y = α + β x X + ε, unde:
Y = variabila dependent ă, adică PIB;
α = termen liber;
β = parametrul variabilei independente;
X = variabila independent ă, adică ISD;
ε = termenul de eroare al ecua ției.
În continuare sunt prezentate rezultatele ob ținute în baza calculelor
efectuate în programul EViews 7.1.

Tabelul 3
Estimarea parametrilor ob ținuți în E-views
Dependent Variable: PIB
Method: Least Squares
Date: 11/21/12 Time: 12:58
Sample: 2003 2011
Included observations: 9
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
C 34.72487 6.625917 5.240765 0.0012
ISD 1.832232 0.165065 11.10007 0.0000
R-squared 0.946241 Mean dependent var 101.9778
Adjusted R-squared 0.938562 S.D. dependent var 32.46266
S.E. of regression 8.046451 Akaike info criterion 7.201469
Sum squared resid 453.2177 Schwarz criterion 7.245297
Log likelihood -30.40661 Hannan-Quinn criter. 7.106889
F-statistic 123.2115 Durbin-Watson stat 1.808076
Prob(F-statistic) 0.000011

Camelia Moraru
132
În consecin ță, ecuația de regresie devine:
PIB = 34,72487 + 1,832232 ISD. Valoarea coeficientul de corela ție dintre cele dou ă variabile, R =
0,946241 fiind apropiat ă de valoarea 1 indic ă faptul că între valorile PIB și cele
ale investi țiilor exist ă o corelație strânsă, adică la creșterea valorii investi țiilor
are loc și o creștere a PIB.
Valoarea coeficientului de determina ție multipl ă ajustat (R
2 = 0,938562)
relevă faptul că 93,95% din PIB este influen țat de valoarea investi țiilor. Întrucât
indicatorii de bonitate au valori apropiate de 1, se poate aprecia c ă modelul de
regresie simpl ă este bine ales.
Dеoarеcе F=123,2115, iar Prob (F-statistic) еstе 0,000011 (valoar е mai
mică dе 0,05), acеst modеl еstе valid.
Coeficientul estimat pentru ISD este corect apreciat (acceptarea ipotezei
nule) și are relevan ță statistică, valoarea t-statistic (11,10007) este mult peste
cea critică, iar eroarea standard înregistreaz ă valori mici (0,165065).
Durbin Watson statistic este un test statistic care testeaz ă corelația de
ordinul I a erorilor. Dac ă valoarea lui DW este în jur de 2 (în cazul nostru DW
= 1,80) atunci eroril e nu sunt corelate.

5. Concluzii

Așadar, deși numărul observa țiilor statistice este relativ mic, putem
aprecia c ă modelul construit este reprezenta tiv pentru a ilustra, la nivel
macroeconomic, leg ătura dintre investi țiile străine directe și creșterea
economic ă. Referitor la perioada de timp considerat ă, variația fluxului de ISD
are un impact moderat asupra varia ției nivelului de cre ștere economic ă.
Fenomenul studiat, și anume impactul ISD asupra PIB-ului, considerat
indicator ce caracterizeaz ă cel mai bine cre șterea economic ă, determin ă o relație
pozitivă între ace ști doi indicatori macroeconomici. Astfel, PIB-ul este sensibil
la modific ări ce pot ap ărea în decursul unei perioade de timp, dar cre șterea
economic ă depinde într-o mare m ăsură de fluxurile de investi ții străine.
Dincolo de impulsul macroeconomic ini țial, ISD are un impact pozitiv
asupra cre șterii economice, îmbun ătățind productivitatea total ă a factorilor de
producție și, mai general, eficacitatea utiliz ării resurselor în economia
beneficiar ă. Mai mul ți speciali ști au apreciat c ă autoritățile române ști nu au
desfășurat activit ăți suficiente pentru atra gerea investitorilor str ăini, iar volumul
mare de investi ții pe care țara noastr ă a reușit să îl atragă în perioada 2006-2008
s-a datorat conjuncturii fa vorabile legate de aderarea la Uniunea European ă.
Conform datelor publicate într-un raport realizat de UNCTAD, România se
clasa în anul 2010 pe locul 10, cea mai mare pondere a investi țiilor aparținând
investițiilor de tip greenfield.

Investițiile străine directe și creșterea economic ă în România

133
133

Bibliografie

Borensztein, E., DeGregorio, J., Lee, JW. (1988). “How does Foreign Investment Affect
Growth?”, Journal of International Economics
Choe, J.I. (2003). “Do foreign direct investment and gross domestic investment promote
economic growth?”, Review of Development Economics , 7(1), pp. 44-57
Jun, K.W., Singh, H. (1996). “The determinants of foreign direct investment: new empirical
evidence”, Transatlantic Corporations, 5, pp. 67-106
Lim, E.-G. (2001). “Determinants of, and the relation between, foreign direct investment and
growth: a summary of the recent literature”, IMF Working papers
Misztal, P. (2010). “Foreign direct investment s as a factor for economi c growth in Romania),
Review of Economic and Business Studies , Issue 1, June
OECD (1999). “ Foreign Direct Investment and the Environment: An Overview of the
Literature”, available at: http://www1.oecd.org/daf/mai/pdf/ng/ng9733r1e.pdf
Stancu, S. (2011). Econometrie. Teorie si aplica ții utilizând EViews, Editura ASE, Bucure ști
Zaharia, R., Vintil ă, D. (2012). “Foreign direct investements and economic growth in
Romania”, Business and Management