Investitiile In Pomicultura

Introducere ………………………………………………………………………..…….3

Cap.1 Situatia investițiilor în pomicultura……………………………………………….4

Situația actuală și tendințele dezvoltării pomiculturii pe plan mondial și în țara noastră ………………………………………………………………………………………………………………..4

Influența crizei asupra pomiculturii…………………………..………………..13

[NUME_REDACTAT] privind sectorul pomicol in Romania…………………………15

Cap.2 Prezentarea proiectului de investiții Livada de ciresi……………………….…….19

2.1 Denumirea proiectului de investiții…………………………………………..19

2.2 Activitatea livezii ……………………………………………………………………19

2.3 Amplasament………………………………………………………………….19

2.4 Obiectivul investiției…………………………………………………………..20

2.5 Necesitatea investiției………………………………………………………….20

2.6 Oportunitatea investiției ……………………………………………………..23

2.7 Impactul investiției…………………………………………………………….24

2.8 Concurența ……………………………………………………………………24

Cap 3.Analiza economico-financiara a proiectului de investiții Livada de ciresi …………………………………………………………………………….…………………………….25

3.1 Costul estimativ………………………………………………………………..25

3.1.1 Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului…………………..25

3.1.2 Cheltuieli pentu asigurarea utilităților necesare……………………….25

3.1.3 Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică……………………….26

3.1.4 Cheltuieli pentru investiția de bază……………………………………..27

3.1.5 Alte cheltuieli……………………………………………………………….28

3.2 Cheltuieli anuale ale societatii……………………………………………………….29

3.3 Venituri anuale ale societății……………………………………………………31

Cap.4.Evaluarea performanțelor economico-financiare……………………………….32

Cap.5 Concluzii si propuneri…………………………………………………..…………39

Bibliografie

INTRODUCERE

„Evaluarea performanțelor economico-financiare a proiectului de investiții a proiectului de investiții livada de ciresi” în orașul Alexandria din județul Teleorman este un proiect pe care am decis să-l analizez prin calcularea indicatorilor de eficiență economică încercând să demonstrez faptul că acest proiect poate fi unul de succes.

Motivul pentru care am ales această temă este faptul ca investițiile, creșterea nivelului de trai, sporirea veniturilor, precum si diferitele produse si servicii sunt procese care ne privesc pe toți.

Astfel această lucrare va cuprinde cinci capitole: primul va descrie situația investițiilor in pomicultura la nivel internațional si national, cateva aspecte despre criza económica si modul in care a influentat aceasta investitiile in pomicultura si analiza SWOT a sectorului pomicol la nivel nationa; următorul capitol va cuprinde prezentarea investiției,în ce va consta aceasta,amplasamentul,necesitatea,oportunitatea precum și impactul investiției. Capitolul trei și cel mai complex cuprinde toate calculele cheltuielilor și veniturilor, iar in capitolul patru voi presenta calculele indicatorilor de eficiență economică ce vor ajuta la realizarea sustenabilitatii proiectului. Ultimul capitol va cuprinde propuneri si concluzii care vor reprezenta o sinteză a analizate realizate la capitolul anterior.

CAPITOLUL 1

SECTORUL POMICOL LA NIVEL MONDIAL ȘI ÎN ROMÂNIA

Pomicultura este unul din principalele sectoare ale horticulturii care se ocupă cu cercetarea, studierea și cunoașterea particularităților biologice și ecologice ale speciilor pomicole, având ca obiectiv stabilirea celor mai corespunzătoare măsuri tehnologice, în scopul obținerii unor recolte mari, constante și de calitate superioară.

1.1 Situația actuală și tendințele dezvoltării pomiculturii pe plan mondial și în țara noastră

Pe plan mondial pomicultura ocupă o suprafață de cca. 90 mil. ha, respectiv 6,4 % din suprafața agricolă (1400 mil. ha).

Analizând evoluția producției de fructe pe plan mondial, pe țări sau specii se remarcă diferențe semnificative de la un an la altul, datorită variației factorilor climatici, dar mai ales, alternanței de rodire și în mod deosebit, la măr.

Datele din tabelul 1.3., prezintă volumul și evoluția producției de fructe în ultimii 45 de ani. Se constată că cca. 70 % din producția mondială de fructe în anii 1995-2005, o constituie doua specii și anume: Merele ( 50.353 t -59.155 t, 59.444t) si perele(12.674t-16.756t- 19.539t)

(FAO, Production, Yearbook)

Evoluția producției de fructe pe plan mondial

Dintre tendințele care se manifestă pe plan mondial privind dezvoltarea pomiculturii amintim:

-Intensivizarea plantațiilor pomicole prin utilizarea unor soiuri noi, foarte precoce și productive (de tip spur), a unor portaltoi de vigoare redusă, diversificarea sistemelor de conducere a pomilor precum și prin aplicarea unor verigi tehnologice cu rol esențial în agrotehnica modernă (irigare, fertilizare, mecanizare).

-Concentrarea speciilor pomicole în bazinele și centrele consacrate, cu posibilități de irigare, oferă condiții edafice și climatice specifice asociației soiportaltoi, în vederea obținerii de producții mari de fructe, de calitate, constante an de an. Pentru măr și păr sunt consacrate bazinele pomicole: [NUME_REDACTAT] (Italia), [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] (Franța), [NUME_REDACTAT] (Ungaria), [NUME_REDACTAT] (Bulgaria), [NUME_REDACTAT] (România).

-Modernizarea sortimentului pomicol, prin reducerea numărului de soiuri cultivate din fiecare specie, crearea de soiuri rezistente sau imune la boli și dăunători. Utilizarea unor soiuri cu caracteristici specifice plantațiilor de mare densitate: vigoare redusă, precocitate, productivitate, valoare alimentară ridicată, solicitare pe piață.

Situația actuală și tendințele dezvoltării pomiculturii în țara noastră

Pomicultura pe teritoriul țării noastre este bine reprezentată prin cultura a diverse specii și soiuri, care găsesc condiții pedoclimatice foarte favorabile pentru creștere și fructificare, asigurând un consum eșalonat de fructe pe toată durata anului. Pe baza tradiției milenare a culturii pomilor cât și a extinderii suprafețelor ocupate de pomi, pomicultura a devenit în timp o ramură de bază a agriculturii, care dispune de o infrastructură bine definită și recunoscută pe piața internă și externă. În condițiile țării noastre, pomicultura este cantonată în zonele colinare subcarpatice, în vestul Transilvaniei, în Banat, iar pentru speciile termofile în sud, sud-est și în vestul țării.

Cu toate acestea sectorul pomicol este acela în care s-a investit cel mai puțin si este într-o continuă scădere (ca suprafețe cultivate), fiind din ce în ce mai puțin capabil să asigure consumul intern.

Investitii nete pe activitati ale economiei nationale la nivelul sectorului “Agricultura, silvicultura si pescuit”

Sunt puține culturi în care după criteriul productivității suntem în top 3 mondial. Fără investiții mari, aproape fără subvenții și practic ignorat de politicile agricole la nivel național – cireșul ne plasează deasupra unor țări care au și mari ferme și bani și tehnologie și cercetare.

Cireșul ([NUME_REDACTAT], etc) este unul dintre cei mai darnici pomi. Valorificarea cireșului este multidimensională ținând atât de ce se poate face cu “produsele” sale cât și “în jurul său”.

Se menține tendința de diminuare a suprafețelor ocupate cu plantații pomicole, în ultimii cinci ani ritmul defrișărilor fiind mai accelerat decât cel al înființărilor (în perioada 2008-2012 au fost defrișate 5 722 de hectare și înființate doar 3 007 hectare). Cele mai mari suprafețe defrișate înregistrându-se la măr, piersic și păr, specii la care ne confruntăm și cu cele mai mari importuri. Lipsa spațiilor de depozitare este, de asemenea, o problemă majoră.

Analizând datele statistice privind patrimoniul pomicol, reiese că, acesta a deținut o pondere însemnată, respectiv de la 184 200 ha în 1950 (după război) și până la 428 400 ha în 1970. La nivelul anului 2000, patrimoniul pomicol era de 239,9 mii ha, din care 208,1 mii ha total livezi. Livezile pe rod ocupă suprafața de 198,6 mii ha.

Conform datelor furnizate de [NUME_REDACTAT] de Statistica am observat o scadere a suprafetelor cultivate cu livezi pe rod incepand din 2005 si pana in 2013.

Suprafata cultivata cu livezi pe rod (Ha)

În contextul nevoii de dezvoltare durabilă a sectorului pomicol, este necesar să pornim de la realitățile actuale ale domeniului, radiografiind elementele definitorii ale acestui segment de activitate.

In ceea ce priveste teritoriul si populatia, arealele pomicole în România ocupă o suprafață de 100 957 km2 , din care peste 84,7% se află în spațiul rural, iar populația de aproximativ 9 407 milioane locuitori din cadrul acestor areale cunoaște un declin demografic, fiind în continuă scădere și în curs de îmbătrânire.

Teritoriul care face obiectul sub-programului tematic pentru sectorul pomicol acoperă 1 341 de localități ce dețin o suprafață pomicolă totală de 158 632,57 de hectare, reprezentând aproximativ 1,2% din SAU (suprafața agricolă utilizată). În perioada 1990-2013 suprafața ocupată cu plantații pomicole a scăzut cu aproximativ 50% (de la 313,4 mii de hectare în 1990 la 158,6 mii de hectare în anul 2013)

În ce privește suprafețele ocupate de fiecare specie cultivată în țara noastră, după datele statistice (FAO, 2001), prunul deține primul loc cu 98 000 ha, urmat de măr cu 82 000 ha, de cireș și vișin cu 12 500 ha, păr cu 7 000 ha, cais cu 5 490 ha, piersic cu 5 000 ha, nuc cu 2 370 ha, căpșun 1 650 ha.

Suprafața ocupată cu pomi în România(ha)

Sub aspectul suprafețelor cultivate, se consideră că, acestea sunt suficiente, pentru asigurarea unor producții de fructe, care să acopere necesarul consumului de fructe pentru populație și chiar pentru export, dar numai, în condițiile obținerii unor producții medii ridicate de : 10-15 t/ha la măr și păr; 6-8 t/ha la prun; 7-8 t/ha la cireș și vișin; 10-12 t/ha la cais și piersic etc.

In ceea ce priveste numarul de ciresi si visini plantati in decursul anilor 1990-2013 se observa o scadere semnificativa. In anul 1990 se inregistra un numar de 8.891.290 de ciresi si visini plantati pe forme de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete, scazand considerabil incepand din anul 2010( doar 6.073.096 de pomi cultivati) pana in 2013 cand au fost plantati doar 5.654.257 ciresi si visini.

Structura pe vârste, sisteme de cultură și clase de productivitate

Majoritatea plantațiilor pomicole din tara noastra sunt îmbătrânite, chiar cu vârste mai mari de 25 de ani, cu potențial productiv redus, în declin sau abandonate, plantatiile tinere intalnindu-se doar pe 7% din totalul suprafaței.

În funcție de sistemul de cultură, circa 107.12 mii ha plantații (68%) sunt în sistem extensiv, 47,15 mii ha plantații (30%) sunt în sistem intensiv, iar 2.92 mii ha (2%) sunt plantații superintensive.

În ceea ce privește suprafața exploatațiilor pomicole ecologice, aceasta este inca redusa, dar in crestere, de la 211 hectare în 2006 la 6 083 hectare în 2012. Dintre acestea, aproximativ 86% sunt în conversie și doar 14% certificate.

De asemenea, suprafața cultivată în spații protejate este redusă și în scădere (de la 47,3 ha în 2002 la 43,9 ha în 2010), fapt ce afectează capacitatea sectorului de a asigura fructe proaspete și materie primă pe toata perioada anului

În funcție de potențialul productiv al plantațiilor pomicole existente, circa 81,78 mii ha reprezintă plantații în declin (52% din total suprafață), circa 66.88 mii ha reprezintă plantații pe rod (43% din total suprafață) și 8,53 mii ha reprezintă plantații tinere (5% din total suprafață).

Dimensiunea fizică a exploatațiilor agricole ce dețin plantații pomicole

Un factor principal ce a condus la declinul sectorului este fărâmițarea excesivă a terenurilor, cu precădere în zona colinară, favorabilă culturilor pomicole, suprafața medie a suprafețelor pomicole deținute de exploatațiile agricole fiind în 2010 de 0.38 ha, mult mai mică decât suprafața minimă necesară unei exploatații pomicole pentru a deveni viabilă (în funcție de cultură și de sistemul de cultură folosit: minimum 0,4 ha-6 ha). [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] (RGA) din 2010, cele mai mari dimensiuni medii în România le au plantațiile de piersic și nectarin (0,64 ha) și cele mai mici, plantațiile de păr (0,16 ha).

Cea mai mare pondere o au exploatațiile agricole (care dețin plantatii pomicole) cu dimensiunea cuprinsă în intervalul 0 și 5 ha, care reprezintă 86% din totalul exploatațiilor pomicole și gestionează aproximativ 52% din suprafață. Fermele mari, peste 50 de ha, reprezintă doar 0.76% din total și dețin aproximativ 24% din suprafața total.

Structura terenurilor pe care urmează să fie amplasate livezile este foarte importantă. Pomii trebuie feriți de fenomenele de băltire, ceea ce presupune terenuri înclinate sau amenajate astfel încât să fie prevenite aceste fenomene. Din acest motiv regiunea [NUME_REDACTAT], care dispune de prezența zonelor de deal și podiș, deținea, la nivel național, cea mai mare suprafață de livezi pe rod – 41.292 hectare, reprezentând aproape 30% din suprafața totală, în anul 2011. Aceasta era urmată de regiunea [NUME_REDACTAT] Oltenia, care deținea 18,8% din suprafața totală de la nivel național, care însă în anul 2005 a înregistrat o suprafață cu peste 14 mii de hectare mai mare. Pe locul al treilea se poziționa regiunea [NUME_REDACTAT], cu 23.466 hectare.

Suprafețe mai mici au fost înregistrate în regiunile Centru (9.061 hectare), Vest (11.940 hectare), [NUME_REDACTAT] (12.949 hectare) și chiar [NUME_REDACTAT] (14.515 hectare), deși cea din urmă are de asemenea o suprafață foarte mare de relief de câmpie, dar în același timp deține și cele mai mari suprafețe cultivate cu diferite alte culturi agricole.

Figura nr. 287 Dinamica suprafețelor livezilor pe rod, pe regiuni (2005 – 2011)

Sursa: [NUME_REDACTAT] de Statistică, baza de date TEMPO Online, 2012

Accesul la resurse financiare

Scăderea suprafețelor ocupate de plantațiile pomicole a fost cauzată și de costurile ridicate ale investițiilor pentru înființarea de noi plantanții și de procesul tehnologic care presupune o perioadă semnificativă de la momentul înființării culturii până la intrarea pe rod a acesteia. Volumul mic al investițiilor din sectorul pomicol este și rezultatul veniturilor scăzute per gospodărie în mediul rural (503 euro – 2011), cauzate și de numărul redus de locuri de muncă disponibile în mediul rural (în 2012 57,9% din totalul populației ocupate în mediul rural erau lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați, aspect ce este asociat mai curând cu agricultura de subzistență și cu lipsa alternativelor decât cu spiritul antreprenorial. Alți factori ce au determinat volumul mic al investițiilor sunt accesul redus la resurse financiare și costurile mari ale produselor de creditare. În 2010, nivelul creditelor acordate pentru agricultură a fost sub 3% din volumul total al creditelor pentru sectorul nonguvernamental din economie.

Renovarea pomiculturii necesită resurse financiare considerabile în sumă de circa 602 mil. dol. SUA pentru asigurarea progresului tehnico-științific în ramură, producerea materialului săditor pomicol și bacifer devirozat, înființarea și exploatarea plantațiilor de tip nou, modernizarea utilajului și tehnologiilor de prelucrare și păstrare a producției, armonizarea standardelor, certificarea producției.

Forme asociative

Slaba asociere și cooperare în scopul producerii, dar mai ales al valorificării în comun a producției de fructe, este un alt factor im portant ce a influențat negativ valorificarea producției și, implicit, veniturile pomicultorilor. La nivelul anului 2013, existau numai 14 forme asociative: 3 organizații de producători și 11 grupuri de producători recunoscute preliminar. Doar 8 dintre acestea acoperă exclusiv produse din sectorul pomicol.

Forma juridică de organizare a exploatațiilor agricole ce dețin plantații pomicole

În ceea ce privește formele juridice de organizare a exploatațiilor agricole ce dețin plantații pomicole, situația este similară celei întâlnite la nivelul sectorului agricol, respectiv 98,92% din acestea sunt organizate sub formă de exploatații individuale, persoane fizice autorizate sau întreprinderi familiale și gestionează peste 76% din suprafața pomicolă.

Ponderea mare a exploatațiilor fără personalitate juridică se reflectă în capacitatea financiară redusă a pomicultorilor și în gradul scăzut de tehnologizare a exploatațiilor pomicole.

Valoarea economică a fructelor

Veniturile ce se obțin din cultivarea pomilor sunt de peste cinci ori mai mari decât cele obținute din cultivarea cerealelor. Rata rentabilității variază între 50- 200% de unde rezultă că din cultura pomilor se pot obține venituri importante, surse de acumulări atât pentru pomicultori, cât și pentru economia națională. Unele specii pomicole pot pune în valoare terenuri cu fertilitate scăzută, în pantă (din zonele colinar-montane), nisipoase etc.

De asemenea, pomii pot ocupa în condiții avantajoase suprafețele mici de teren din jurul locuințelor. În pomicultură, forța de muncă se utilizează rațional pe tot parcursul anului. Fructele constituie o importantă sursă de valută, prin valorificarea acestora la export. Totodată, ele constituie o materie primă valoroasă pentru industria alimentară. Plantațiile pomicole exercită o acțiune sanogenă asupra mediului.

Producție și consum

Din punct de vedere valoric, fructele ocupă locul opt în producția agricolă, iar în producția vegetală locul cinci. În anul 2008, producția pomicolă a avut o pondere de 4,9 % în valoarea producției agricole și de 7,1 % în valoarea producției vegetale.

Principala producție de fructe în România provine de la cele 2 specii majore: prunul și mărul. In 2013, însumau 83% din suprafața cultivată cu pomi, iar în 2012 reprezentau 77% din 381 producția de fructe.

Productia de fructe, exprimata ca medie intre ani 2004 – 2006, exprimata in tone

Sursa: http://ec.europa.eu/agriculture/fruit-and-vegetables/country-files/ro/strategy_ro.pdf

In ceea ce priveste productia de cirese si visine, aceasta inregistra o valoare de peste 100.000 de tone in anii 2005 si 2006, urmand ca din 2007 sa scada semnificativ cu aproximativ 35.000 tone(in anul 2007 valorea productiei de cirese si visine era de 65.163 tone). Incepand cu anul 2010 aceasta a fost marcata de o creste mica ajungand in 2013 la 80.477 tone.

Productia de cirese si visine (tone)

La nivel mondial România este pe locul 3 în ce privește randamentul obținut (119425 Hg/ha), pe locul pe locul 8 în ce privește producția (81842 tone) și pe 18 în ce privește suprafața recoltată (6853 ha). Cultura cireșului asigură prosperitatea multor familii în regiunile în care aceasta este cultura specific-tradițională – aducând venituri peste media adusă de producția agricolă. De regulă producția se face în livada moștenită, pe suprafețe de maximum 5 ha (chiar și în zonele unde per ansamblu cultura este dominantă permițând coagularea loturilor individuale în unități asociative), de către proprietari.

Spre deosebire de noi, slovenii și elvețienii au productivități de trei și de două ori mai mari ca noi, doar că ei au știut să adauge “management”, cunoaștere și bani (foarte mulți bani).

Slovenii au cea mai mare productivitate din lume (341532 Kg/ha), sunt pe locul 47 în privința contribuției la recoltă mondială (4235 tone), și pe locul 64 în ce privește suprafața alocată livezilor de cireș 124 hectare.

Diversificarea slabă a gamei sortimentale conduce la un deficit de fructe, produse local, destinate atât consumului în stare proaspătă cât și procesării. În cazul celor mai multe specii pomicole, producția medie la hectar este în România mult mai mică decât cea înregistrată în UE 27 (ex.: în 2011 producția medie din Romania pentru cultura mărului reprezenta doar 54% din producția medie înregistrată în UE 27 (fără Irlanda), iar în 2012 aproximativ 46% (UE 27 fără Italia și Irlanda).

Conform datelor furnizate de INS, la nivel național consumul mediu de fructe pe cap de locuitor este în creștere (de la 62.3 kg în 2009 la 66.9 kg în 2012), acest fapt indicand creșterea necesarului intern de fructe destinate consumului populației. O contribuție importantă la creșterea consumului mediu de fructe pe cap de locuitor a avut și Programul de încurajare a consumului de fructe proaspete în școli care a fost implementat incepand cu anul 2009. Chiar daca momentan se distribuie gratuit doar mere, a caror origine este în proporție de 80% autohtonă, programul oferă posibilitatea diversificării ofertei de fructe distribuite.

Producția totală de fructe a înregistrat o evoluție relativ constantă de creștere, cu un maxim în 2011, de 1.479,9 mii tone și cu minime apropiate în 2007 și 2012, de 1.085,8 mii tone, respectiv 1128.6 mii tone, cauzate de condiții climatice severe, precum secetă, grindină sau îngheț târziu de primăvara. Cele mai mari creșteri ale producției de fructe au fost înregistrate la prune (+67,7%), urmate de nuci (+34,5%) și mere (+16,3%). (sursa ”Cadrul național strategic pentru dezvoltarea durabilă a spațiului rural românesc 2014 – 2020 – 2030”)

Comerțul cu fructe și produse din fructe

În condițiile actuale, din cauza specificului climatic, a suprafețelor reduse ocupate de culturile în spații protejate și a spațiilor de depozitare și condiționare insuficiente (din punct de vedere cantitativ și calitativ), producția de fructe a României poate acoperi necesarul intern doar pentru trimestrele III și IV, în primele două trimestre aceasta fiind acoperită în mare parte din import. Comerțul internațional cu fructe este dezechilibrat.

Importul de fructe (exceptând fructele exotice) în perioada 2007-2012 s-a menținut în limitele cuprinse între 7.2-16.5% din producția internă, iar producția autohtona de fructe este 382 valorificată preponderent pe piața internă, cantitatea de fructe exportată în perioada 2007- 2012 reprezentând doar 0.73-3.9% din producția internă.

În anul 2009, România a exportat produse agroalimentare în valoare de 2,1 miliarde de euro și a importat de 3,4 miliarde de euro. În anul 2010, România a avut un deficit extern de peste 700 de milioane de euro la importurile și exporturile de produse agricole. În anul 2011, România a exportat produse agroalimentare în valoare de 2,9 miliarde de euro și a importat de 3,7 miliarde de euro.

De exemplu, în anul 2012, în cazul piersicilor și nectarinelor, importul a fost de peste trei ori mai mare decât producția internă, iar cantitatea exportată a fost de sub 4% din cantitatea importată. De asemenea, și în cazul comerțului international cu mere se înregistrează un deficit comercial important, în 2012 importurile au depășit exporturile cu peste 31 mii de tone și au reprezentat peste 22% din productia internă.

Conform bazei de date privind statistica comerțului exterior furnizate de CRPCIS, în următorul tabel se prezintă evoluția exportului și importului de fructe al României în perioada 2006-2010

Evoluția exportului și importului de fructe

Industria de procesare

Randamentul scăzut al exploatațiilor pomicole din România este și urmarea dotării tehnice învechite și slabei adaptări la efectele schimbărilor climatice, acestea fiind caracterizate de sisteme de irigații insuficiente și ineficiente din punct de vedere al consumului de energie și apă, de lipsa sistemelor de avertizare și a sistemelor de protecție împotriva grindinei, inundațiilor etc.

Suprafata terenurilor amenajate cu lucrari de irigatii si suprafata agricola irigata(INS)

La nivelul exploatațiilor pomicole se regăsesc dotări uzate fizic și moral, fără sisteme integrate de valorificare a producției (colectare, sortare, calibrare, condiționare, depozitare, ambalare, comercializare), aspect ce se reflectă negativ în productivitatea, profitabilitatea și competitivitatea acestor exploatații. Spațiile de depozitare nu acoperă nevoia existentă în acest sens, capacitatea totală a depozitelor de fructe fiind doar de 132 735 de tone (2011).

Educație și formare profesională

Atractivitatea scăzută a sectorului, precum și scăderea numărului de absolvenți ai școlilor cu profil agricol (invătământ profesional, liceal și postliceal) sunt factori care au contribuit la scăderea nivelului de instruire a managerilor exploatațiilor pomicole.

Scăderea nivelului de instruire a managerilor exploatațiilor pomicole se datorează, atât scăderii numărului de absolvenți ai școlilor cu profil agricol (învățământ profesional, liceal și postliceal) de la 16 937 în 2005 la 4 511 în 2012, cât și reducerii numărului liceelor cu profil agricol, de la 124 în 1997 la doar 44 în 2011.

Această situație a fost determinată și de dotarea tehnică slabă a unităților de învățămant agricol și de diminuarea suprafețelor deținute de fermele didactice.

Obținerea unor rezultate bune in sectorul pomicol necesita si de o modernizare esențială, conform cerințelor, a producției, cu susținerea financiară de către stat a sistemului de pregătire a cadrelor științifice, specialiștilor cu studii universitare, a specialiștilor în colegii și licee agricole, școli tehnico-profesionale și direct în unitățile agricole.

Cea mai numeroasă populație ocupată în agricultură se regăsea în județele Teleorman (19,97% din totalul populației agricole regionale) și Argeș (16,29%), iar cea mai redusă în județele Giurgiu (10,78%) și Ialomița (10,29%). Deși forța de muncă este una dintre cele mai numeroase din Europa, dinamica ponderii populației ocupate în agricultură înregistrează o tendință de scădere treptată.

Figura nr. 202 Ponderea populației ocupate în agricultură din populația totală, pe județe, la nivelul anului 2011

Sursa: Prelucrarea datelor INS, 2012

[NUME_REDACTAT] de consiliere și consultanță sprijină pomicultorii în vederea îmbunătătțirii performanțelor economice ale exploatațiilor și în identificarea adaptărilor necesare în ceea ce privește cerințele de reglementare în materie de gestionare, bune practici agricole, standarde de sănătate și siguranță alimentară, precum și anumite elemente legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, biodiversitate, protecția apelor și inovare. Pe lângă îmbunătățirea productivității exploatațiilor pomicole, serviciile de consultanță și consiliere pot avea și alte functii cum ar fi facilitarea accesului fermierilor din sector la piața locală de desfacere, adaptarea acestora la cerințele pieței și promovarea tehnicilor de producție prietenoase cu mediul.

La nivelul anului 2012, numărul total de angajați din rețeaua de consultanță publică era de 850 de persoane dintre care, 500 în centrele locale de consultanță agricolă și 350 în camerele agricole județene, acoperind doar 25% din unitățile administrative. Cercetarea pomicolă În ultimii 23 de ani numărul institutelor și stațiunilor de cercetare pomicolă (publice) a scăzut de la 26 de unități înainte de 1990 la doar 8 în 2013.

Astfel, în perioada de programare anterioară, sistemul de consultanță agricolă a fost unul insuficient adaptat din punct de vedere al cerințelor [NUME_REDACTAT] Comune și al calității și accesului fermierilor la serviciile de consultanță agricolă.

Scăderea suprafețelor deținute de unitățile de cercetare pomicolă este o consecință, atât a declinului sectorului pomicol, cât și a retrocedării terenurilor.

1.2 [NUME_REDACTAT] economica s-a reflectat negativ și asupra pomiculturii. Recolta globală de fructe în medie pe anii 2000-2005 s-a redus față de anii 1986-1990 de 2,5 ori. Pomicultura a devenit o ramura nerentabilă. O situație alarmantă s-a creat și în industria prelucrătoare de fructe din cauza lipsei materiei prime.

Actualmente, se dispune de circa 110 mii ha de livezi, din care în jur de 75 mii ha posedă un potențial considerabil de producție, care poate fi valorificat prin efectuarea măsurilor economico-organizatorice și tehnologice.

Direcția strategică de dezvoltare a pomiculturii constă în exploatarea eficientă a plantațiilor existente și în înlocuirea succesivă a acestora cu plantații de tip nou: cu sortiment modern, tehnologii avansate, care asigură intrarea timpurie pe rod, productivitate înaltă de fructe ecologice și competitive, solicitate pe piața internă și pe cea externă. Se preconizează extinderea exportului în țările occidentale, în baza îmbunătățirii calității terapeutice, în special, a fructelor de categoria "ecoprodus" și produselor derivate.

Piața contemporană necesită loturi considerabile de producție calitativă și competitivă cu anumită destinație. Realizarea acestor obiective este posibilă în condițiile integrării agroindustriale pe principii reciproc avantajoase a partenerilor în concerne, asociații, cooperative producătoare de fructe, de prelucrare, păstrare și comercializare a producției.

    Rolul statului constă în elaborarea cadrului legislativ, coordonarea și dirijarea dezvoltării durabile a complexului agroindustrial pomicol la nivel macroeconomic, asistența tehnico-științifică, susținerea producătorilor, inclusiv financiară, protejarea producătorului autohton, a pieței interne și a consumatorului.

1.3 [NUME_REDACTAT] a sectorului pomicol la nivel national

Puncte tari

• pondere ridicată a zonelor rurale în cadrul arealelor pomicole;

• suprafață semnificativă, caracterizată de condiții pedoclimatice favorabile cultivării unui număr mare de specii pomicole;

• tradiție în domeniul pomiculturii în România și existența unor bazine pomicole consacrate;

• tradiție în activitatea de cercetare-dezvoltare în domeniul pomiculturii;

• număr însemnat de soiuri autohtone și portaltoi cu grad ridicat de adaptare la condițiile pedoclimatice din România;

• existența unei structuri interprofesionale recunoscute care derulează diferite programe și proiecte în beneficiul membrilor săi;

• consum scăzut de input-uri chimice;

• biodiversitate mare asociată plantațiilor pomicole;

• posibilități ridicate de stocare a carbonului prin utilizarea unor specii pomicole cu o perioadă mare de exploatare

•Clima favorabilă, care oferă posibilitatea valorificării energiei solare, geotermale și biomasei, în special în sudul regiunii (județele Călărași, Giurgiu, Ialomița, Teleorman)

Puncte slabe

• trend demografic negativ și populație în curs de îmbătrânire;( Descreșterea numărului populației active și îmbătrânirea populației în mediul rural (în județul Teleorman impactul fenomenului este cel mai mare).

• nivel scăzut al venitului pe gospodărie și numărul redus de locuri de muncă;

• infrastructură rurală de bază slab dezvoltată și servicii de bază neadaptate nevoilor populației;

• nivel scăzut al educației și formării profesionale în domeniul pomicol, determinat de scăderea numărului de unități școlare cu specific agricol (licee) și a numărului de absolvenți (învățământ profesional, liceal și postliceal);

• cost ridicat al investițiilor, acces redus la resurse financiare și costuri mari ale produselor de creditare;

• număr mare de exploatații pomicole de mici dimensiuni și al celor fără personalitate juridică, grad mare de fărâmițare a suprafețelor pomicole;

• suprafață redusă ocupată de culturi în spații protejate;

• procent ridicat de plantații pomicole îmbătrânite și rată scăzută de înlocuire a plantațiilor pomicole aflate în declin;

• dotări tehnice insuficiente și cu un grad ridicat de uzură fizică și morală în cadrul exploatațiilor pomicole;

• capacitate redusă a sistemelor de colectare și depozitare raportat la nevoile sectorului;

• dificultăți în valorificarea fructelor pe piață, din cauza cooperării și asocierii reduse a producătorilor de fructe;

• producție orientată spre autoconsum și nu către comercializare;

• producție scăzută la unitatea de suprafață (ha);

• sistem public de consultanță în tranziție, capacități globale de consultanță inadecvate cerințelor pieței, structuri și sisteme pentru transferul de cunoștințe și inovare slab dezvoltate;

• susținere financiară slabă a instuțiilor de cercetare cu specific pomicol, scăderea numărului și a suprafețelor deținute de acestea;

• capacitate redusă a institutelor și stațiunilor de cercetare pomicolă de a produce material de plantare de calitate, din categoria biologică „Certificat”;

• număr mic de sisteme integrate de valorificare a producției (colectare, sortare, calibrare, condiționare, depozitare, ambalare, comercializare);

• nivel redus al exporturilor concomitent cu un nivel ridicat al importurilor;

fluctuația producției de fructe, cauzată în special de efectele climatice extreme;

• incapacitatea producătorilor autohtoni de a asigura necesarul de ofertă în termeni cantitativi, calitativi și de continuitate;

• capacitate redusă a fermierilor de a achiziționa și utiliza tehnologii și tehnici inovative;

• insuficientă corelare a cercetării din domeniul pomicol cu practica agricolă;

• unități de procesare cu un grad ridicat de uzură fizică și morală;

• sisteme inadecvate de gestionare a riscurilor prin care să se diminueze / prevină efectele produse de potențialele riscuri (plase antigrindină, sisteme de irigații, sisteme antiîngheț, sisteme de avertizare în timp real, folii antiploaie);

• utilizarea unor sisteme de irigații mari consumatoare de energie și apă;

• scăderea suprafețelor pomicole, cu impact direct asupra condițiilor de mediu și climă.

Oportunități

• interes crescut pentru dezvoltarea infrastructurii în zonele rurale;

• creșterea accesului populației din zonele rurale la programele de instruire și formare;

• creșterea accesului antreprenorilor din arealele pomicole la instrumente financiare;

• trendul ascendent al consumului de fructe per locuitor;

• continuarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în școli;

• interes crescut pentru înființarea / extinderea pepinierelor pomicole;

• reînnoirea generațiilor de fermieri;

• accesul fermierilor din arealele pomicole la instrumentele de gestionare a riscurilor în agricultură (fondul mutual);

• parteneriatele care promovează transferul de cunoștințe, inovarea și facilitează formarea lanțurilor scurte;

• biomasa rezultată din activitățile specifice sectorului pomicol;

• creșterea interesului consumatorilor față de produsele provenite din zone cu un grad scăzut de poluare și obținute prin practicarea sistemelor de cultură ecologice.

Amenințări

• continuarea depopulării satelor și a îmbătrânirii populației;

• dificultăți în formarea de parteneriate locale puternice și reticența fermierilor de a constitui forme asociative;

• folosirea de material săditor neadaptat la condițiile pedoclimatice specifice arealelor pomicole;

• înființarea plantațiilor în zone cu potențial pomicol redus;

• scăderea suprafețelor ocupate de plantațiile pomicole și creșterea ponderii suprafețelor ocupate de livezile îmbătrânite, slab productive;

• creșterea consumului de fructe din import concomitent cu scăderea exportului;

• continuarea reducerii numărului instituțiilor de cercetare cu profil pomicol și afectarea activității de cercetare-dezvoltare-inovare specifică sectorului;

• menținerea unui grad ridicat de fărâmițare a plantațiilor pomicole;

• abandonul plantațiilor pomicole;

• intensificarea degradării solurilor, poluării apelor, afectarea biodiversității și creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră;

• intensificarea fenomenelor climatice extreme (secetă, arșiță, inundații, grindină, înghețuri târzii);

• reducerea cantității de apă dulce disponibilă.

CAP.2.PREZENTAREA PROIECTULUI DE INVESTITII

2.1 Denumirea proiectului de investiții este: “Evaluarea performantelor economico-financiare a proiectului de investiții livada de ciresi”.

2.2 În ce constă activitatea unei livezi de ciresi?

Principalul obiect de activitate conform CAEN este incadrat la sectiunea 0125“Cultivarea fructelor arbustilor fructiferi, capsunilor, nuciferilor si a altor pomi fructiferi”.( Sursa: http://www.rocaen.ro/codul-caen/agricultura-silvicultura-si-pescuit/ )

Beneficiarul proiectului de investiții livada de ciresi este societatea comercială cunoscută sub denumirea “LivC”; aceasta este o societate nou înființată cu răspundere limitată având sediul în orasul Alexandria ,[NUME_REDACTAT].

2.3 Amplasamentul livezii de ciresi este orasul Alexandria ,[NUME_REDACTAT].

2.4 Obiectivul investiției

Obiectivele generale ale proiectului

crearea unei viziuni pentru o dezvoltare durabila printr-un proces participativ care sa implice toate sectoarele comunitatii locale;

elaborarea unui plan strategic si a unui program de masuri care sa aiba la baza utilizarea eficienta a resurselor locale si atragerea unor resurse externe;

administrarea eficienta a bunurilor din patrimoniul comunitatii;

revitalizarea mediului economic local prin implementarea de tehnologii de productie moderne cu sprijinul capitalului strain;

cresterea activitatii din agricultura,industrie, comert si servicii;

cresterea nivelului de ocupare a fortei de munca, dezvoltarea sectorului IMM cu activitate in domeniu productie si solutionarea problemei privind eliminarea controlata a deseurilor industriale toxice si periculoase;

Obiective specifice:

Introducerea și dezvoltarea de tehnologii și procedee noi, diversificarea producției, ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei.

Tehnologia de infiintare, intretinere si exploatare a livezii de ciresi prezinta un grad ridicat de mecanizare si automatizare a operatiunilor din fluxul de productie.

Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole: implementarea proiectului va insemna pentru intreprinderea individuala obtinerea unor venituri de aprox. 320 mii lei/an din comercializarea cireselor, in conditiile in care produsele intreprinderii individuale raspund unei cereri in crestere identificate pe piata pentru fructe proaspete de origine autohtona. Efectuarea lucrarilor din tehnologie in perioada optima asigura dezvoltarea corespunzatoare a pomilor si creeaza premisele pentru asigurarea unor productii ridicate la hectar. Existenta unor mijloace fixe proprii pentru efectuarea lucrarilor agricole permite realizarea acestora la timp si elimina o eventuala dependenta de terti. In aceste conditii, oferirea unor produse proaspete, de calitate certificata, la preturi competitive va asigura succesul afacerii, contribuind la obtinerea unor venituri constante.

De asemenea, ca obiective specifice putem enumera si:

-valorificarea economica a resurselor umane locale:nr.de locuri de munca nou create;

-cresterea valorii nou create in judet prin valorificarea resurselor disponibile ( a terenurilor agricole,a peisajelor,a apelor minerale,a fructelor de padure,a plantelor medicinale,a plantelor textile,a lemnului,a materialelor de constructii locale,a traditiilor,etc);

-cresterea veniturilor comunitatilor locale si implicit a calitatii vietii;

-crearea unei piete bazate pe produse autohtone,reducerea importului de produse pentru consum;imbunatatirea calitatii vietii;etc.

Obiective operational

a) Obiective de ordin tehnic 

Utilajele si echipamentele prevazute in fluxul tehnologic permit desfasurarea procesului de infiintare si intretinerea livezii de meri in conditii optime. Tehnologiile performante folosite conduc la obtinerea unor produse de calitate, la randamente sporite, in conditii de eficienta si productivitate a muncii crescute. In acelasi timp, prin utilizarea tehnologiilor de ultima generatie se urmareste realizarea unor conditii bune de munca pentru personalul care lucreaza in ferma pomicola.

Obiective de ordin economico-financiar

 Principalii factori care permit minimizarea costurilor de productie si obtinerea unei rentabilitati economice ridicate sunt: existenta unei baze materiale proprii formata din echipamente si utilaje necesare realizarii in bune conditii a tuturor etapelor fisei tehnologice. alegerea unui soi rezistent la conditiile climatice si boli; productivitate ridicata a muncii datorita mecanizarii unei parti importante a activitatii si localizarii intr-o zona propice pomiculturii.

b)Obiective de mediu 

Datorita tehnologiei de ultima generatie care va fi adoptata, activitatea fermei va avea impact minim asupra factorilor de mediu. Proiectul este in acord cu potentialul agricol al zonei in care va fi implementat.

2.5 Fundamentarea necesitatii investitiei 

Întreprinderea nu detine in prezent utilajele agricole necesare infiintarii si intretinerii unei exploatatii pomicole de ciresi. Astfel, pentru a realiza in bune conditii toate etapele tehnologice ale exploatatiei, precum si pentru a evita costurile suplimentare cu inchirierea utilajelor, întreprinderea solicita acest sprijin financiar nerambursabil pentru realizarea parcului de utilaje agricole.

Pe baza analizei tehnologiei de infiintare si intretinerea exploatatiei pomicole a rezultat necesitatea achizitionarii unui numar minim de echipamente care sa asigure independenta tehnica a exploatarii livezii.

Factorii social-economici de care pomicultorul trebuie sa tina cont in alegerea investitiei sunt: apropierea de piete de desfacere interne sau posibilitatea unei desfaceri externe; asigurarea fortei de munca in tot timpul anului, ieftina; asigurarea cailor de acces, accesibile tot timpul anului; lucrarile de imbunatatiri funciare sa fie putine, iar valoarea lor sa fie mica; posibilitatile de aductiune a apei pentru irigare si tratamente fitosanitare, sa fie eficiente din punct de vedere financiar; distanta corespunzatoare de sursele de poluare care pot afecta calitatea fructelor, impuse de normele sanitare; asigurarea unui parc de masini, dotat corespunzator, gata in orice moment pentru interventii.

2.6 Oportunitatea investitiei 

Din punct de vedere al oportunitatii investitiei se disting urmatoarele aspecte relevante ce privesc nivelul sectorial, de piata, al fortei de munca, al conditiilor pedo-climatice precum si al economiei locale.

La nivel sectorial: pe fondul realizarii campaniilor de constientizare a necesarului consumului zilnic de fructe si legume proaspete, realizat in media, se inregistreaza o crestere a consumului de produse naturale.

La nivelul pietei de desfacere: cresterea consumului de produse alimentare autohtone in detrimentul produselor provenite din import; cresterea in ultimii ani la nivel national a cererii pentru produse pomicole, precum si prognoza de crestere a consumului la nivelul celui inregistrat in alte tari din [NUME_REDACTAT].

La nivelul fortei de munca: forta de munca disponibila in zona.

La nivelul conditiilor de sol si clima: conditiile pedo-climaterice din zona sunt favorabile activitatilor de exploatatie pomicola. Investitia va fi amplasata intr-o zona cu potential mediu pentru activitatea de exploatare pomicola, respectiv livada de ciresi.

Privind toate acestea se poate concluziona ca realizarea proiectului va insemna pentru întreprindere valorificarea unui intreg sir de oportunitati de ordin economic si social, cu efecte favorabile in dezvoltarea economiei locale (vor fi stimulati furnizorii locali de input-uri, servicii, etc.), precum si in cresterea veniturilor la bugetul local. Implementarea proiectului in conditiile cofinantarii prin [NUME_REDACTAT] pentru [NUME_REDACTAT] Masura 121 va avea ca rezultat o rentabilitate a capitalului propriu investit mai mare si o durata de recuperare mai scurta decat in cazul in care proiectul de investitii ar fi realizat din surse proprii ale solicitantului.

2.7 Impactul investiției:

Impactul investiției va fi unu mare și pozitiv după ce se vor îndeplini obiectivele prestabilite acelea de a crește numărul de locuri de muncă; creșterea veniturilor, nivelul de trăi, creșterea produsului intern brut; plata taxelor și a impozitelor va ajuta la creșterea veniturilor instituțiilor din orașul Alexandria.

2.8 [NUME_REDACTAT] Romania nu exista multe intreprinzatori care sa fie organizati si care sa obtina contracte cu firme din afara tarii in vederea importului. O mare parte din productia de cirese se vinde individual prin intermediul pietelor locale. Cel putin la nivel de judet nu exista o concurenta foarte mare luand in considerare faptul ca suprafetele de livezi este aproape inexistent, acest lucru putand fi observat si in tabelul ….

Cele mai întinse suprafețe de livezi și pepiniere pomicole erau înregistrate în județul Argeș, urmat de județele Prahova și Dâmbovița, acestea din urmă deținând suprafețe semnificativ mai reduse decât cele existente la nivelul județului Argeș. Celelalte județe ale regiunii [NUME_REDACTAT] dispuneau de suprafețe considerabil mai mici de livezi în comparație cu cele analizate anterior. Se mai poate observa o tendință de scădere a suprafețelor cu livezi și pepiniere pomicole, mai ales la nivelul anilor 2010 – 2011, în județele Argeș și Prahova.

Figura nr. 197 Suprafața fondului funciar după modul de folosință – livezi și pepiniere pomicole, în regiunea [NUME_REDACTAT], pe județe, în perioada 2005 – 2011

Sursa: [NUME_REDACTAT] de Statistică, baza de date TEMPO Online, 2012

O explicație pentru existența unui potențial agricol ineficient valorificat în județele din sudul regiunii [NUME_REDACTAT] se referă la faptul că populația locală este implicată preponderent în agricultura de semisubzistență și că aceasta acordă o atenție sporită producerii pentru consumul propriu. Acest fapt conduce la instituirea unui nivel scăzut de productivitate raportat la totalul suprafeței cultivate.

Potențialul agricol al județelor din sudul regiunii este susținut de caracterul preponderent agricol al acestor județe și de faptul că activitatea de bază a populației este reprezentată într-un procent ridicat de activități cu caracter agricol. Cu toate că potențialul agricol există, acesta nu este valorificat corespunzător și nici în totalitate. Se constată la nivelul regiunii [NUME_REDACTAT] lipsa unui sistem cu un grad ridicat de mecanizare și tehnologizare, fapt care conduce la o valorificare ineficientă a potențialului agricol din zonă. La această lipsă se mai poate adăuga și posibilitatea redusă a persoanelor care activează în agricultură de a folosi îngrășămintele chimice pentru stimularea culturilor, aspect care susține ideea de nevalorificare corespunzătoare a potențialului agricol existent în județele din regiunea [NUME_REDACTAT]. Deși la nivelul regiunii există condiții naturale deosebite, nu se poate vorbi despre o productivitate agricolă competitivă și eficientă.

Recensământul agricol desfășurat în anul 2010 oferă o imagine de ansamblu asupra situației din agricultură, completând informațiile statistice actuale. Conform datelor rezultate, numărul exploatațiilor agricole din regiunea [NUME_REDACTAT] era de 800.269, din care 760.432 utilizau suprafețe agricole, astfel că, regiunea [NUME_REDACTAT] deținea prima poziție ca număr de exploatații și o pondere de 20,75% din valoarea națională aferentă anului 2010 .

[NUME_REDACTAT] Muntenia dispune de cea mai extinsă suprafață arabilă dintre toate regiunile țării, zona de câmpie, cu soluri fertile, avantajând practicarea agriculturii, zona de deal oferind condiții optime pentru dezvoltarea pomiculturii

Înființarea pepinierelor pomicole trebuie să țină strict cont de câțiva factori foarte importanți. Spre deosebire de alte culturi anuale, livezile încep să producă abia după câțiva ani de la plantarea pomilor, de aceea este nevoie de o planificare foarte strictă și de alocarea cu exactitate a resurselor financiare de care ar putea fi nevoie. Volumul de lucru este de asemenea foarte mare, cu atât mai mult cu cât este vorba de procese care nu pot fi de fiecare dată automatizate, cum ar fi măsurile de protejare a puieților împotriva temperaturilor foarte scăzute sau împotriva rozătoarelor.

Capitolul 3

Calculul performantelor economico-financiare a proiectului de investiții

3.1 Costul estimativ al investiției

3.1.1 Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului

Terenul este situat în orașul Alexandria, judetul Teleorman și ca orice județ dezvoltat sau în curs de dezvoltare dispune de utilități precum racordarea la apă,gaz,electricitate la distribuitori locali,canalizare.

Suprafața minimă pentru construcția unei livezi este de 5000 mp, terenul existand deja in proprietatea pomicultorului. Valoarea estimativa a acestui teren este de 33.750 lei.

Cheltuieli pentru amenajarea terenului:

10% * 33.750=3.375lei

Total cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului: 3.375lei

3.1.2 Cheltuieli pentru proiectare și asistența tehnică

3.1.2.1 Studii de teren

În agricultură și horticultură, lucrările topografice, se folosesc în faza de ridicare topografică a teritoriului agricol, în vederea proiectării diferitelor lucrări inginerești de organizarea și amenajarea teritoriului, precum și a introducerii cadastrului tehnic și calitativ, pe teritorii cadastrale. În faza de organizarea teritoriului agricol; de înființare a plantațiilor pomicole și viticole se realizează trasarea topografică în plan și pe verticală a axelor și punctelor caracteristice ale lucrărilor proiectate.

Valoare studii teren : 4000lei

3.1.2.2 Cheltuirea cu obținerea avizelor ,acordurilor și autorizațiilor

 Pentru plantatiile de pomi cu suprafata mai mare de 2 ha si pentru plantatiile de arbusti fructiferi cu suprafata mai mare de 0,5 ha autorizatia de plantare se elibereaza in baza unui proiect de infiintare a plantatiei pomicole elaborat de persoane autorizate si avizat de institutul de cercetare-dezvoltare pentru pomicultura sau de statiunea de cercetare-dezvoltare pomicola din zona. ( Sursa : http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_pomiculturii_348_2003_republicat_2008.php )

Total cheltuieli cu avize/acorduri/autorizații = 559 lei

Avize

3.1.2.3 Cheltuieli cu proiectare și inginerie

Din această categorie fac parte cheltuielile cu fazele de proiectare,acestea fiind următoarele:studiu de fezabilitate, proiectului tehnic și detaliilor de execuție; mai este necesară elaborarea documentelor necesare obținerii acordurilor, avizelor și autorizațiilor impuse prin certificatul de urbanism și alte documentații urbanistice ,studii de impact,studii/expertize de amplasament,studii de trafic,etc :

Costul acestora se ridică la suma de 3.500 lei

Total cheltuieli proiectare și asistența tehnică = 8.059lei

Cheltuieli pentru investiția de bază

3.1.3.1 Cheltuieli cu cultivarea ciresilor

In urma masuratorilor necesare s-a constatat ca pe un hectar se pot cultiva 250 de ciresi, ceea ce inseamna ca pe 5 hectare se vor cultiva 1250 ciresi.

Pretul pentru un cires este de 6 euro, de unde rezulta ca valoarea investita in pomi va fi de 7500 euro, adica 33.600 lei.

Total: 33.600 lei

3.1.3.2 Utilaje,echipamente,dotari

Instalatie sistem de irigare care ajunge la suma de 42.000 lei.

Irigarea culturilor este în primul rînd o metodă de a reduce riscurile în afacerile agricole. Este clar că prin irigare, mai ales în perioadele de secetă, calitatea și randamentul culturilor cresc ceea ce înseamnă și venituri suplimentare.

Utilaje necesare: tractor,remorca,masina stropit,echipament fertilizant,stivuitor,foarfeca eléctrica si motocositoare, cheltuielile cu acestea ajungand la 143.200 lei.

De asemenea, se ia in considerare si cumpararea unui sistema antigrinda in valoare de 67.200 lei.

Total: 182.900lei (fara sistema antigrindina)

Cheltuieli cu utillaje, echipamente si dotari

3.1.4 Alte cheltuieli

3.1.4.1 Cheltuieli diverse și neprevăzute

Acestea se referă la cheltuielile care apar ca urmare a diferitelor modificări efectuate pe parcursul lucrărilor și care nu erau prevăzute.Ele se estimează astfel:procentual,reprezentând 10% din restul cheltuielilor efectuate până în acest moment:

4% din cheltuieli cu amenajarea terenului + cheltuieli pentru proiectare+ cheltuieli pentru investiția de bază => 4% *45.034= 1.801 lei

Totalul altor cheltuieli : 1.801 lei

Total cost estimativ al investiției: 229.735 lei

3.2. Cheltuieli anuale

3.2.1 Cheltuieli cu utilitățile:

-cheltuieli cu energia electrică pentru iluminat => 500lei /luna =>6000lei/an

3.2.2 Cheltuieli cu salariile

Intreprinderea va avea ca administrator pe [NUME_REDACTAT], persoana care este responsabilul legal al afacerii.

Dupa implementarea proiectului vor fi angajate 2 persoane care vor realiza activitatile zilnice de intretinere si paza.

Pentru activitatile care necesita forta de munca suplimentara, cum sunt activitatile de toaletare pomi, recoltare etc, intreprinderea va angaja zilieri.

Cheltuielile cu asigurările și protecția socială reprezintă 32.5% din salariul brut, iar impozitul pe salarii reprezintă 16% din venitul impozabil.

3.2.3.Cheltuieli cu materii prime și materiale consumabile

In primul an vor exista si cheltuielile cu pomii, cheltuieli in valoare de 33.600 lei.

Cheltuielile cu ingrasaminte chimice variaza in functie de varsta pomilor.

Cheltuieli materii prime și materiale consumabile(lei)

Cele mai multe materiale au fost aprovizionate din același județ,Teleorman.

3.2.4 Cheltuieli cu impozite și asigurări:

1.Impozitul anual pe teren:5000 mp *53 lei*12=3.180 lei

2.Impozitul anual pe clădire :200lei;

3.Impozitul anual pe mijlocului de transport: 960 lei ;

Total cheltuieli cu impozite și asigurări: 4.340 lei

3.3 Venituri anuale ale societății

In primii 2 ani firma nu va inregistra niciun venit.

Se estimeaza ca din anul 3 sa obtinem o prodcutie de 30 kg pe copac ceea ce inseamna aproximativ 37.000 kg la nivelul intregii livezi. Pentru inceput am stabilit un pret de vanzare de 8 lei pe kg, obtinand un venit de 296.000 lei in anul 3.

Dupa anul 4 ne asteptam la o productie de 60kg -80kg pe copac, adica 75.000 kg-90.000kg pe intreaga livada iar veniturile vor creste considerabil.

CAPITOLUL 4

Evaluarea performantelor economico-financiare a proiectului de investiții pensiune agroturistica

Pentru a evalua performanțele economico-financiare ale proiectului de investiții livada de ciresi și în același timp pentru a demonstra fezabilitatea proiectului trebuie calculati și analizați indicatorii de eficienta economică.

4.1 Indicatorii cu caracter general și de bază ai investiției

Indicatorii cu caracter general ai proiectului de investiții livada de ciresi au fost desemnați pentru a forma o imagine globală asupra investiției realizate.

În ceea ce privește indicatorii de bază ai investiției aceștia au rolul de a oferi o imagine asupra eficienței economice a investiției aceștia fiind identificați în tabelul 2 .În ceea ce privește durata de funcționare a investiției în cazul livezii de ciresi aceasta este de 20 ani conform noilor normele de aplicare a Legii pomiculturii.

Tabel 1 Idicatori cu caracter general

Tabel 2-Indicatorii de bază ai investiției

1.Randamentul economic al investiției(se ia în considerare profitul net al investiției):

Astfel randamentul economic net al investiției ( net pentru că se ia în considerare profitul net al investiției) este egal cu profitul total pe perioada de exploatare ce revine pe fiecare unitate monetară investită în proiect.

R= / 1 leu investit

Firma în perioada de 20 ani va câștiga în urma calculului randamentului economic al investiției.

Randamentul net al investiției exprimă cel mai bine criteriul considerat deoarece ia în calcul profitul rămas după recuperarea efortului investițional și ste un indicator de tipul efecte/eforturi.

2.Termenul de recuperare al investiției(la fel ca în cazul randamentului economic al investiției se va lua în calcul profitul net al acesteiia):

T = ani

aproximativ ani va dura până când intreprinderea își va recupera investiția din perioada de functioanare de 20 ani luată în considerare.

3.Coeficientul de eficienta economică a investiției:

se observă că acest coeficient este inversul termenului de recuperare al investiției și arată ce profit se obține cu fiecare unitate monetară investită în proiect. În cazul de fata s-a obținut profit cu fiecare unitate monetară investită în decurs de un an.

4.Viteza de recuperare a investiției:

Vr =

acesta este raportul dintre durata de funcționare și durata recuperare a investiției care arată că investiția ar putea fi recuperată de ori în perioada de funcționare.

5.Pragul de rentabilitate al investiției:

PR =

Cheltuielile fixe și variabile se regăsesc în anexa 8 „structura cheltuielilor”.

Pragul de rentabilitate al investiției este cunoscut și sub numele de formă de punct mort/critic acesta reprezentând acel moment al activității în care pensiunea nu obține profit dar n-are nici pierderi.Se constată astfel ca acest procent de 46 % reprezintă nivelul minim al vânzărilor când nu are pierderi sau profit în schimb activitatea devine profitabilă în momentul în care se depășește acel prag de 46 % altfel ar putea înregistra pierderi.

În urma calculelor efectuate s-a ajuns la următoarele concluzii: o eficiență economică a proiectului de investiții; investiția se va recupera în aproximativ 5 ani; un prag de rentabilitate de 46 % iar efectele care s-au produs în urma cheltuielilor efectuate sunt mai mari decât cheltuielile inițiale făcute cu investiția.

Finanțarea investiției:

La nivelul primilor 3 ani de exploatare, proiectul va impune injectarea de capital din exteriorul firmei. În această perioadă vor fi înregistrate cheltuieli cu personalul, impozitele și taxele locale, energia electrică, îngrășământ, tratamente, motorină, fără a fi obținută producție, respectiv venituri.

Din anul 4 de exploatare, proiectul își va putea asigura autosustenabilitatea, generând încasări capabile să acopere plățile.

Costul estimativ al investiției este de 220649. Din această sumă 45 % provin din surse proprii adică 99292 euro iar restul de 55% adică 121357 euro au fost luați printr-un credit bancar având o dobândă de 8 % pe o perioadă de 4 ani cu un an perioada de grație/execuție.

Suma care trebuie să fie rambursata (rata+ dobânda) este:

Sh = C (1+d)1

Pentru evaluarea eficienței economice a proiectului de investiții vom calcula următorii indicatori, utilizând tehnica actualizării,după următoarele formule:

1. Cheltuieli specifice recalculate

kact = Kact / Vact, unde: kact = cheltuieli specifice recalculate actualizate

Kact = cheltuieli anuale recalculate actualizate

Vact = venituri anuale actualizate

Kact = Iact + Ch act, unde: Iact = investiția actualizată

Chact = cheltuieli anuale actualizate

2. Termenul de recuperare a investiției

Tact = {log Ph – log[Ph – a x Iact x (1+a)d]} / log(1+a),

unde: Ph = profit anual

a = factor de actualizare

d = perioada de realizare a investiției

3. Randamentul economic al investiției

Ract = (Pact / Iact) – 1, unde: Pact = profit anual actualizat

4. Pragul de rentabilitate

PR = CF/(V-CV) x 100, unde: CF = cheltuieli fixe

CV = cheltuieli variabile

V = veniturile totale

Pentru primii 3 indicatori am folosit o rată de actualizare a=12%, perioada de realizare a investiției d = 1an, iar valorile veniturilor, cheltuielilor și profitului brut s-au considerat constante pe perioada de funcționare a pensiunii „Sarinastuf”, alegând D = 15 ani pentru aceasta.

În tabelul nr.27 prezentăm valorile finale pentru cei 4 indicatori de mai sus, calculați pentru ambele variante ale proiectului de investiții:

Analizând aceste rezultate, observăm că varianta optimă este prima, deoarece:

* pentru cheltuielile specifice recalculate, efortul total actualizat ce revine la 1 RON venituri actualizate este mai mic în prima variantă;

* termenul de recuperare a investiției este mai mic în prima variantă, respectiv 4 ani și aprox.2 luni, în comparație cu 4 ani și aprox.5 luni;

* profitul obținut după recuperarea investiției ce revine la 1 RON investit este de 1.1632 RON, în prima variantă, în comparație cu 1.0635 RON.

EVALUAREA EFICIENȚEI PROIECTULUI DE INVESTIȚII CONFORM METODOLOGIEI B.I.R.D.

La evaluarea eficienței economice a proiectelor de investiții cu finanțare internațională, rambursabilă sau nerambursabilă, deci și în cazul de față, în care finanțarea proiectului se face din fonduri nerambursabile acordate de [NUME_REDACTAT], este utilizată doar analiza economică.

La stabilirea veniturilor și a cheltuielilor nu se vor lua în considerare taxele, impozitele indiferent de natura lor, și nici cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe, deoarece s-ar face o dublă înregistrare, contravaloarea mijloacelor fixe fiind luată în calcul prin intermediul investițiilor realizate.

Indicatorii specifici acestei metodologii sunt următorii:

ANALIZA RISCULUI ȘI SENSIBILITĂȚII PROIECTULUI DE INVESTIȚII

Capitolul 5

Concluzii și propuneri

Din capitolele proiectului reiese faptul că investiția la orice capitol este importanta și este chiar indispensabilă vieții oamenilor. Este importantă deoarece in ziua de astazi orice investiție oricât de mică ar fi aduce un profit și, totodata, are foarte multe avantaje astfel reușind să crească nivelul de trăi, calitatea vieții si să sporească veniturile. Cu toate ca economía a avut de suferit din cauza crizei economice despre care am vorbit in primul capitol, astfel afectand si investitiile, scazand numarul locurilor de munca, al nivelul de trai si a veniturilor acest domeniu este unul din putinele care reuseste sa se refaca destul de rapid.

În ceea ce privește investițiile în domeniul pomicol se poate constata că deși majoritatea afacerilor sunt la nivel familial sau PFA, acestea pot deveni chiar profitabilă odată cu recuperarea investițiilor și trecerea anilor.

Propunerile sunt extrem de variate pentru o livada de ciresi in zona sudica pentru că aceasta are un potențial neexploatat așa cum ar trebui. Astfel că în urma analizei realizate în celelalte capitole concluzia este ca multe dintre terenurile regiunii de sud, si chiar din intreaga tara, sunt inca neexploatate.

În urma analizei efectuate la capitolul trei se preconizează în privința costului estimativ al investiției, al cheltuielilor și al veniturilor ca afacerea va fi una profitabilă pentru că randamentul economic a fost de de 7,54 %, un termen de recuperare de 4,69 ani, viteza de recuperare de 2,69 ani, un prag de rentabilitate de 46 % observându-se astfel ca veniturile vor acoperi cheltuielile, nu va avea profit sau pierdere iar firmei îi va crește profitabilitatea după depășirea acestui prag.

În urma analizei efectuate conform B.I.R.D s-a ajuns la concluzia că în condițiile unei rate de 15 % pe o perioadă de 8 ani raportul venituri/cheltuieli a fost supraunitar de 1,15 % astfel proiectul fiind acceptat. Venitul net actualizat a fost 76160.188, este mai mare decât 0 iar rata internă de rentabilitatea a fost de 33,82 %.

Fiind un rezultat direct al analizei socio-economice a situației actuale, în corelare cu nevoile de dezvoltare identificate în urma finalizării analizei SWOT, ținând cont de direcțiile strategice stabilite la nivel european, se consideră că viziunea strategiei la nivelul regiunii [NUME_REDACTAT] trebuie să asigure o dezvoltare echilibrată, durabilă și sustenabilă a agriculturii și mediului rural, acționând pe toate palierele identificate în cadrul listei de politici propuse.

Viziunea regiunii [NUME_REDACTAT] pentru perioada de programare 2014 – 2020 este aceea de a dezvolta agricultura prin investiții semnificative în modernizarea și retehnologizarea acestui sector al economiei în cadrul unui mediu rural dinamic, acesta din urmă fundamentându-și dezvoltarea atât prin diversificarea activităților economice și modernizarea infrastructurii, cât și prin îmbunătățirea calității vieții pentru rezidenți.

Proiectul vizează înființarea unei ferme pomicole, incluzând plantarea de pomi fructiferi, achiziție și montare instalație fertirigare, construcție depozit de legume, achiziție linie de procesare a fructelor.

Linia de procesare a fructelor va permite creșterea ratei valorii adăugate la nivel de întreprindere prin integrarea în aval a activității, reducând în același timp perisabilitatea produselor finite.

Propuneri referitoare la pensiunea agroturistică:

Propunerile pe care le-am sugerat vin ca un rezultat al concluziilor stabilite pe baza indicatorilor calculate la capitolul anterior.

În concluzie pot afirma că acest proiect poate fi considerat unul de succes în urma calculării indicatorilor pentru că agroturismul este într-o continuă creștere în România.

BIBLIOGRAFIE

Proiectarea obiectivelor de investitii, Conf.univ.dr.Maricica STOICA

Proiectarea sistemelor tehnico-economice, Conf.univ.dr.Maricica STOICA

Investments and risks for sustainable development, Lector univ.dr. [NUME_REDACTAT] BANACU

Practica gestiunii investitiilor, Prof.univ.dr. Marian STOIAN, Asist.univ.drd. [NUME_REDACTAT] ENE

https://www.academia.edu/7266526/POMICULTURA_ID

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=15