Investitiile Apa Nova Bucuresti S.a

CUPRINS

INTRODUCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2

INVESTIȚIILE STRĂINE DIRECTE ÎN UTILITĂȚI . . . . 3

Contextul investițional în România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

Evoluția ISD în domeniul utilităților . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

Companii străine de utilități în România . . . . . . . . . . . . . . . . 8

APA NOVA BUCUREȘTI–PREZENTARE GENERALĂ ..15

Obiect de activitate, acționariat, valori . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

Certificări, licențe, acreditări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

Analiza evoluției situației economico-financiare . . . . . . . . 18

INVESTIȚIILE APA NOVA BUCUREȘTI S.A. . . . . . . .. . . . 23

Evoluția sistemelor de apă-canalizare în București . . . . . . . 23

Investițiile realizate de Apa Nova București . . . . . . . . . . . . 24

Dezvoltare durabilă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

CONCLUZII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .43

INTRODUCERE

Lucrarea de față își propune să analizeze și să ilustreze cât mai obiectiv situația investițională a României în ceea ce privește atragerea de investiții străine directe în domeniul utilităților. Capitalul străin a început să-și facă simțită prezența în România imediat după revoluție, când chiar fără niște politici coerente de atragere a acestora, investitorii au văzut potențial în țara noastră.

Având în vedere atât investițiile greenfield cât și fuziunile sau achizițiile realizate de mari companii străine de utilități în țara noastră, vom trece în revistă aspectele de natură economică, socială și politică pe care investițiile străine directe le implică într-o țară ca România. În paralel cu descrierea succintă a investițiilor efectuate de firmele străine in România, vom urmări evoluția procesului de privatizare a câtorva firme românești din acest domeniu, un aspect ce a stârnit controverse în țara noastră din cauza lipsei de transparență în realizarea acestuia, precum și prin prisma faptului că autoritățile publice au utilizat, mai mult sau mai puțin, puterea pe care o dețin, pentru a decide după bunul plac soarta unor mari companii românești.

Vom observa că firmele străine de utilități venite în România pentru a realiza investiții, în unele cazuri au preluat cu totul firmele românești iar în alte cazuri au avut loc fuziuni, dar în care majoritatea acționariatului a revenit străinilor. Din totalul investițiilor efectuate la noi în țară doar un procent mic de investiții sunt cele greenfield.

Companiile străine de utilități înregistrează profituri considerabile în urma activităților desfășurate în țara noastră, fiind în multe cazuri vorba de monopoluri. Este adevărat că datorită capitalului străin multe ramuri au devenit mai prospere, firmele aducând know-how și tehnologii inovative. Pentru a atenua impactul pe care îl au asupra mediului înconjurător ele încearcă să implementeze programe și proiecte de responsabilizare socială și de mediu.

Această temă poate fi privită atât în mod pozitiv cât și negativ, tocmai de aceasta prezenta lucrare va încerca să ilustreze realitatea mediului economic al României în domeniul investițiilor străine directe în utilități, cu avantajele și dezavantejele pe care acestea le implică.

I. ISD ÎN ROMÂNIA ÎN DOMENIUL UTILITĂȚILOR

În prezent, putem spune că România a reușit să își amelioreze ușor poziția investițională, după ce a trecut prin cea mai dramatică scădere a nivelului de ISD atrase, în perioada de criză financiară, înregistrând în 2009, 2010, 2011 valori ale investițiilor apropiate celor din 2003. Se poate menționa că, redresarea rapidă pe termen scurt este dificilă în condițiile unui context economic internațional incert, cu impact la nivelul Uniunii Europene, principalul partener economic al României. Trebuie spus, totodată, că in prezent nu mai există nici resursa reprezentată de privatizări de valori mari, deoarece în România acestea au fost deja efectuate.

România este al șaselea stat în Europa, în clasamentul atractivității privind investițiile străine directe, și pe poziția a treia în Europa Centrală și de Est, după Polonia și Cehia. România depășește și Ungaria. în condițiile în care Uniunea a ajuns anul trecut a doua zonă foarte tentantă pentru astfel de investiții, după piețele emergente din Asia, arată studiul Ernst&Young – European Attractiveness Survey 2014, intitulat ,,Europe back in game”.

Cu toate că dinamica accentuată a globalizării economiilor a contribuit considerabil la creșterea numărului de investiții, criza economică ce s-a resimțit puternic în spațiul European după 2008-2009, și nu numai, precum și instabilitatea politică internă prezentă la nivel național au creat premisele instalării unui trend de scădere al investițiilor străine directe. „În România, ISD ce s-au realizat până în 2013 reprezintă 7% din numărul total al proiectelor de investiții din Europa, depășind ușor viziunea investitorilor asupra atractivității pieței românești.”

Climatul economic competitiv din zona Euro are consecințe semnificative pentru sectorul de utilități. Cererea de energie, gaze naturale și apă urmărește în general producția totală din economie, cu toate că tinde să reacționeze mai puțin la recesiune sau creștere economica, datorită existenței unui nivel "stabilit" de consum, necesar întreprinderilor, gospodăriilor, unităților publice etc.

În ceea ce privește prezența în cifre a firmelor străine în România, străinii dețin 1/3 din cele 650.000 de companii din România și generează 50% din cifra de afaceri a mediului business local, respectiv 125 mld. euro din cele 250 mld. euro înregistrate în 2013,  arată o analiză efectuată de ZF pe baza informațiilor de la Registrul Comerțului.

În domeniul utilităților, în ultimii ani se observă o creștere a investițiilor în metode neconvenționale, ecologice, cum ar fi energia regenerabilă. Energia regenerabilă reprezintă un domeniu relativ nou pentru România, însă a cunoscut o evoluție spectaculoasă după 2007-2008, fiind încurajată și susținută de reglementările și normele europene, care impun utilizarea acestor forme de energie în procent semnificativ. De altfel, România realizează, prin investiții străine, cele mai mari proiecte de centrale eoliene din Europa.

1.1. Contextul investițional în România

La ora actuală, pentru a valorifica oportunitățile viitoare, dar si pentru a pune bazele succesului post-recesiune, companiile de utilități sunt din ce in ce mai atrase de piețele emergente din afara Europei. Având în vedere condițiile economice aspre din zona Euro, intrarea pe pietele aflate într-o continua ascensiune din Asia, de exemplu, oferă șanse excelente pentru companiile de utilități. Acest lucru este sprijinit și de alianțe si acorduri ce vizează sectorul utilităților pe aceste piețe, fondurile suverane importante alocate pentru acest sector, alături de creșterea atentiei acordată de guverne cu privire la atingerea obiectivelor de diminuare a emisiilor de CO2. Aspectele enumerate au deschis pentru companiile de utilitati oportunitati de crestere importante în acea zonă.

România însă are avantajele de care încă se poate bucura, cum ar fi piața mare de desfacere și forța de muncă puternică. De asemenea favorabil țării noastre îi este și intrarea în UE, așadar companiile nu vor evita intrarea în țara noastră.

La provocările cu care confruntă firmele ce vor să investească în utilități se adauga presiunea asupra acestora de a investi in active necesare pentru modernizarea retelelelor, precum si pentru a aplica metode cât mai ecologice in activitățile, pentru a polua cât mai puțin mediul înconjurătr, aceste aspect implicând cheltuieli ridicate de capital.

Privind și către alte ramuri și făcând o comparație a României cu alte țări europene, observăm că Polonia a atras investiții în domeniul transporturilor de trei ori mai mari decât România, Turcia a atras investiții în IT&C de șase ori mai mari decât România, iar Bulgaria, investiții de două ori mai mari în turism decât noi. În schimb, România este campionul regional la investiții în agricultură – cu 1,3 miliarde de euro atrase.

Saulius Adomaitis, partener și lider al Departamentului de Asistență în Afaceri al Ernst & Young România, preciza în 2012: „Pe viitor, este foarte important ca Romania să se repozitioneze ca potențial față de companiile de utilități, arătând modul în care sectorul acesta poate contribui pozitiv la recuperarea decalajelor. Este necesara elaborarea unei strategii energetice clare și coerente, care să stabilească prioritatile pentru dezvoltarea celor mai competitive surse de generare a electricitatii si sa ofere mecanismele adecvate de piata pentru a facilita finantarea proiectelor pe termen lung. În acest fel România va putea echilibra ponderea crescândă a aportului surselor regenerabile, cu dezvoltarea adecvată a retelei de transport, a sarcinii de baza si a rezervei de capacitate”.

Firmele de utilități au oportunitati bune la o alta economie de scara în aceste sectoare în tari precum India si China. Pentru a rămâne in joc si pentru a putea atrage investitiile pe care si le doreste in aceste domenii, România ar trebui sa treaca imediat la construirea de programe concrete care sa faca aceste investiții atractive si, în acelasi timp, să continue sa sprijine investirea in noi tehnologii, cum ar fi serviciile energetice moderne.

După cum am precizat anterior, un subsector care a atras atenția investitorilor străini și i-a facut pe aceștia să mizeze pe România, a fost energia regenerabilă.

Potrivit unui raport publicat în 2012 de Ernst&Young, ce descrie indicele global de atractivitate a tarilor în privinta energiilor regenerabile, România s-a menținut pe locul 13 în topul celor mai atractive țări din lume pentru investitii în energie din surse alternative. „Progresul important realizat de Romania în ultimii ani in domeniul energiei regenerabile a avut la baza atractivitatea dată realizarii acestor investitii aici de legislatia certificatelor verzi.„

1.1.1. Repartizarea ISD pe activități economice

Încă de la începutul activității investiționale în România, după 1990, principala activitate către care s-au orientat în jur de 50% din totalul ISD efectuate, a fost industria.

Se observă că după industria prelucrătoare (31%) și intermedieri financiare și asigurări (14%), găsim domeniul energie electrică, gaze și apă (11,1%) aproape la egalitate cu comerțul (11,2%). Așadar, putem concluziona că utilitățile, deși nu s-au situat în frunte, au avut o însemnătate considerabilă în totalul ISD din 2013.

Pe lângă acestea, alte activități către care s-au îndreptat ISD au fost: tehnologia informației și comunicații, construcții și tranzacțiilor imobiliare. Din păcate, agricultura s-a aflat mereu spre finele clasamentului, înregistrând un procent de doar 2,1% în 2013.

Evidențiem în figura 1 repartizarea investițiilor străine directe pe principalele activități economice la finele anului 2013.

Fig. 1 – Repartizarea ISD pe domenii 2013 (BNR)

Vom analiza cu ajutorul următorului grafic evoluția ramurilor economice cele mai atractive în atragerea ISD, potrivit datelor statistice oferite de BNR, între 2004-2013, observând nivelul ISD în utilități comparativ cu celelalte ramuri.

Se observă că industria s-a aflat mereu pe locul 1, fiind urmată de asigurari si intermedieri financiare. În perioada crizei, domeniul construcțiilor si tranzacțiilor imobiliare cunoștea importante creșteri. Din 2010, utilitățile încep să prindă teren, depășind ușor construcțiile si tranzacțiile imobiliare în anii 2012 și 2013.

Fig. 2 Repartizarea fluxului de intrări ISD pe activități economice 2004-2013 (procente)

1.2. Analiza evoluției ISD în domeniul utilităților

În România, industria, principala ramură din care face parte domeniul utilităților, s-a aflat în permanență pe locul întâi în clasamentul ISD în funcție de activitatea economică încă din 1990.

Piața investițiilor străine directe din România, în domeniul utilităților, în ultimii 5-10 ani a cunoscut o creștere constantă. Ele constituie în prezent aproximativ 11% din totalul ISD efectuate în țara noastră, cu o valoare, în 2013, de 6643 mil. euro.

Analizând în retrospectivă, vom urmări evoluția investițiilor străine directe în domeniul energie, gaze, apă, începând cu anul 2005, când acestea au fost consemnate separat în cadrul sectorului industrial.

Observăm ca acest domeniu al utilităților nu a fost afectat de criza financiară, el înregistrând chiar o ușoară creștere în 2009, de aproximativ 200 mil. euro, iar în 2010 creșterea a fost de 1 mld. euro, față de anul 2008.

Din cadrul utilităților, energia regenerabilă a cunoscut creșteri în ultimii 3 ani, tot mai multe companii străine înființând la noi în țară parcuri eoliene. În prezent, în România există aproximativ 25 parcuri eoliene, majoritatea în județele Tulcea și Constanța.

Fig. 3 – Evoluția ISD în România în domeniul Energie, gaze, apă între anii 2005-2013

(mil. Euro, procente din total ISD)

În subcapitolul următor vom ilustra câteva mari companii din domeniul energie, gaze, apă, companii ce și-au continuat activitatea pe timp de criză, unele chiar reușind să producă profituri mai mari în această perioadă.

1.3. Companii străine de utilități în România

Industria petrolului, distribuția de energie și gaze naturale, distribuția de apă din București și energia termică din unele orașe, sunt, de ceva timp, monopoluri în economia autohtonă. Toate acestea sunt administrate de companii private, majoritatea multinaționale. De monopol poate fi vorba și în multe societăți publice, dar asemenea situații sunt explicate prin termeni cum ar fi „activități sau companii strategice”. Poziția dominantă nu este penalizată în România și nici în Uniunea Europeană, deși legea prevede pedepse pentru orice abuz. Până acum s-au descoperit două cazuri de încălcare a regulilor de poziție dominantă, unul dintre ele având-i drept actori principali pe giganții din telecomunicații, Vodafone și Orange.

În ultimii 20 de ani, toate clasele politice ce au condus din umbră au acceptat monopolurile în economia românească și proba relevantă o constituie sectorul de utilități publice, acolo unde s-a permis pătrunderea majoră de capital străin privat. Așa se face că firme mari, de talia EON, CEZ, Enel, GDF-Suez sau Veolia au profituri însemnate din distribuție (electricitate, gaze, energie termică sau apă), cu mult peste cele din Germania, de exemplu, datorită tarifelor ajustate destul de des.

Putem spune că sectorul de distribuție de energie și gaze naturale se caracterizează printr-un monopol regional reglementat, deoarece tarifele de distribuție sunt stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Aceste nivele tarifare asigură marilor companii prezente în România ponderea cea mai mare a profitului. Enel Distribuție Banat, de exemplu, proprietarul fostei filiale Electrica Banat, realiza în 2011 un câștig net de 220 mil. lei, la o cifră de afaceri de 585 mil/ de lei, ceea ce înseamnă o rată de profit de 37,6%. Spre deosebire, în Germania rata nu depășește 8%. „România este o țară mai riscantă”, explica nu de mult diferența aceasta uriașă Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România, companie care controlează aici o distribuție de gaze și una de electricitate. Pe acest sector, de electricitate, nemții de la E.ON au obținut o rată a profitului de 1,1% în 2011, însă cu un an înainte ei au scos 26,3%, la fosta filială Electrica Moldova, privatizată în 2005. La distribuția de gaze, rata profit/CA a nemților a fost consistentă – 28,7%. Ei controlează jumătatea de nord a țării, după preluarea Distrigaz Nord. Francezii de la GDF Suez, ceilalți mari distribuitori de gaze din România, în jumătatea de sud, prin Distrigaz Sud Rețele, au reușit o marjă de profit de 12,3% în 2011. Cehii de la CEZ au și ei o poziție confortabila, ei realizând prin fosta lor filială – Electrica Oltenia, o marjă de 16%.

În situația distribuțiilor de energie și gaze naturale există o particularitate în România și anume că investițiile de extindere sunt suportate de beneficiari, însă firele sau conductele devin proprietatea distribuitorului. Mai mult decât atât, utilizatorii nu au opțiunea de schimbare a firmei, pentru că sunt captivi ai unui cadru legislativ care nu oferă posibilitatea existenței mai multor distribuitori într-o anumită zonă. „În Occident, pe o singură stradă trec două sau mai multe țevi, astfel încât omul să își aleagă singur la cine merge”, susține un director de companie din energie, dar care a dorit să-și păstreze anonimatul.

„La serviciul centralizat de termoficare din marile orașe există tot situația unui monopol. O mare parte a CET-urilor se află în administrarea consiliilor locale, dar există și companii private, un exemplu în acest sens putând fi Dalkia Prahova, distribuitorul de căldură din Ploiești, companie deținută de francezii de la Veolia. Tarifele acestora sunt stabilite de Autoritatea privind Serviciile Comunale, însă francezii, chiar și în aceste condiții, reușesc sa aibă un profit anual cu trend de creștere. În 2011, ei au realizat 27,8 milioane de lei, față de 16,2 milioane de lei scoși cu un an înainte”.

Unul dintre primele monopoluri private din țară a fost cel privind serviciul de captare, tratare și distribuție a apei din București. Pe vremea când Viorel Lis era primar, serviciul a fost concesionat francezilor de la Apa Nova. La fel ca și la energie termică, există un tarif reglementat și pentru apă, însă Apa Nova realizează profit, 85,7 milioane de lei în 2011, în creștere de la 69,5 milioane de lei în 2010.

Vom face referire în continuare la câteva din principalele companii străine din domeniul utilităților prezente în România prin intermediul investițiilor străine directe.

În domeniul energiei și gazelor amintim companiile Enel, E.ON, CEZ, GDF SUEZ Energy.

Enel a cumpărat în anul 2005 pachetul de 51% din acțiunile Electrica Banat și Electrica Dobrogea de la Statul Român pentru suma de 69,1 milioane Euro respectiv 42,7 milioane Euro. În anul 2007, compania a câștigat licitația pentru achiziția unei participații de 67,5% la Electrica Muntenia Sud, într-o tranzacție de 820 de milioane Euro. În iulie 2011, Enel avea în România 2,6 milioane de clienți și 4.700 de angajați. În 2013, statul român a cerut la Curtea de Arbitraj de la Paris penalități de aproape un miliard de euro de la grupul Enel pentru nerespectarea contractului de privatizare a Electrica Muntenia Sud semnat în iunie 2007.

În anul 2005 E.ON Energie (deținută de E.ON Germania) a achiziționat pachetul majoritar de 51% din acțiunile Electrica Moldova de la Statul Român pentru suma de 100 milioane Euro. În același an, E.ON Ruhrgas a achiziționat și 51% din Distrigaz Nord tot de la Statul Român pentru suma de 300 milioane Euro. E.ON Energie România a fost creată prin fuziunea companiilor de gaze naturale și energie electrică E.ON Gaz România și E.ON Moldova Furnizare, iar lansarea sa marchează apariția serviciilor integrate în domeniul furnizării de energie în România.

În februarie 2011, E.ON avea 1,5 milioane de consumatori de gaze naturale și 1,4 milioane de consumatori de electricitate în nordul țării.

Pentru 2014, E.ON România bugetase investitii în valoare de peste 96 mil. Euro, sumele fiind alocate în mare parte pentru proiectele de modernizare a retelelor de distributie în zona Moldova.

Pe segmentul de gaze naturale, E.ON Gaz Distributie a investit, in 2013, circa 191 milioane de lei, sistemul de distributie fiind reabilitat si modernizat pe o lungime de 690 km si extins pe o lungime de 93 km. In ceea ce priveste energia electrica, E.ON Moldova Distributie a investit circa 168 milioane de lei în 2013, iar pentru 2014 erau preconizate investitii de 210 milioane de lei, mai ales pentru infrastructura de electricitate.

Investițiile totale realizate de E.ON de la venirea sa pe piața din România se ridică la circa 5,2 miliarde de lei (peste 1,1 miliarde de euro). Cifra de afaceri consolidată a grupului de companii E.ON in Romania s-a situat in anul 2013 la 4,65 miliarde lei (cca. 1,05 miliarde de euro), in scadere fata de anul 2012. Volumele de gaze naturale si electricitate comercializate în 2013 s-au situat la 29,4 TWh, cu circa 13% sub nivelul consemnat in 2012.

E.On Distribuție România finalzează în aprilie 2015 proiectul “Modernizare și integrare în sistem SCADA stații de transformare E.On Moldova Distribuție S.A.“, co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Valoarea totală a proiectului este de 34.847.193 lei, din care asistență financiară nerambursabilă 13.648.945 lei (88% FEDR și 12% bugetul național) și 21.645.995 lei contribuție proprie a E.On. Obiectivul proiectului viza creșterea siguranței furnizării energiei în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est prin modernizarea și integrarea în SCADA a 26 stații de transformare. Proiectul a fost implementat pe o perioadă de 32 de luni, începând cu 25 iulie 2012, în stațiile de transformare din mai multe localități din județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.

”Prin sistemul SCADA (teleconducere și achiziție de date) monitorizăm și controlăm în timp real parametrii ce caracterizează calitatea energiei vehiculate și modul de funcționare a instalațiilor electrice. Prin funcția de achiziție de date a sistemului, dispecerii au în permanență imaginea de ansamblu asupra stării de funcționare a instalațiilor de distribuție, iar în cazul unor abateri de la funcționarea normală, sistemul SCADA emite avertizări. Prin funcția de teleconducere, dispecerii au posibilitatea de intervenție rapidă prin comanda de la distanță a unor echipamente pentru corectarea abaterilor de la funcționarea normală a rețelei de distribuție.

Principalele direcții avute în vedere au fost implementarea SCADA, contorizarea inteligentă, modernizarea stațiilor de transformare, reabilitarea și securizarea rețelelor electrice, în special a celor de joasă tensiune.

Efectul cumulat al investițiilor a dus la o îmbunătățire semnificativă a serviciului de distribuție, cuantificabilă prin îmbunătățirea indicatorilor ce definesc calitatea acestuia. Astfel, comparativ cu 2008, în 2014 numărul de întreruperi a scăzut cu 37 %, iar durata acestora cu 55%. Pentru anul în curs, E.ON prognozează investiții de circa 197 milioane lei, în principal direcționate spre aceleași categorii de investiții ca și în anul precedent.

Grupul de origine cehă, CEZ Distribuție este succesorul legal al Electrica Oltenia, continuând desfășurarea exclusivă a activității de distribuție a energiei electrice în calitate de proprietar al activelor necesare derulării activității în urma separării activităților impusă prin cerințele legale europene. Compania a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni de 51% al Electrica Oltenia de la Statul Român în anul 2005. Valoarea totală a tranzacției s-a ridicat la 151 milioane Euro. În august 2007, grupul energetic CEZ a primit decizia companiei Electrocentrale Galați conform căreia s-a calificat în runda finală a ofertelor pentru alegerea unui partener strategic pentru modernizarea centralei existente sau pentru construcția unei noi centrale în Galați. ”O importantă investiție a CEZ este Parcul Eolian Fântânele-Cogealac, poziționat pe un lot de pământ într-una dintre cele două zone cu cel mai mare potențial eolian din Europa, în regiunea Dobrogea, la 18 km de Marea Neagră. Fiecare dintre turbinele eoliene este înaltă de 100 de metri și are un diametru al rotorului de 99 de metri. Grupul CEZ a achiziționat proiectul pentru construirea Parcului Eolian Fântânele-Cogealac de la Continental Wind Partners LLC în august 2008. Investiția totală a Grupului CEZ în acest proiect a ajuns la 1.1 miliarde de euro.”

Grupul GDF SUEZ Energy România, ce are peste 1,5 milioane de clienți și aproximativ 3.750 de angajați, activează în următoarele domenii: furnizare și distribuție de gaze naturale și electricitate, servicii tehnice pentru instalațiile de gaze naturale și centrale termice și producție de electricitate. În 2004 Distrigaz Sud a deschis licitația, la aceasta participând Gaz de France, E.On Ruhrgas, Enel și Gazprom. Gaz de France a fost anunțat castigator. GDF SUEZ Energy România este acționar majoritar al filialelor Distrigaz Sud Rețele, Distrigaz Confort, Brăila Winds și Alizeu Eolian. În iunie 2009, pentru a marca apartenența la un grup energetic de talie mondialặ, Distrigaz Sud și-a schimbat denumirea în GDF SUEZ Energy România. În 2013, cifra de afaceri a GDF SUEZ România se ridica la 945 milioane euro. Compania franco-belgiană a investit aproximativ 90 de milioane euro în centrala eoliană din zona Bărăgan, în localitatea Gemenele (județul Brăila), ce a fost finalizată în 2012.

Un alt proiect, denumit “Modernizarea rețelei de gaze naturale – Creșterea capacității tehnice a sistemului de distribuție gaze naturale din București prin dezvoltarea rețelei de medie presiune” a fost cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Programul Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice”. Obiectivul general al proiectului l-a reprezentat mărirea capacității tehnice a sistemului de distribuție a gazelor naturale prin extinderea rețelei cu 17 tronsoane noi din polietilenă, de înaltă densitate, cu o lungime de 70 km.

Ambele proiecte vizează creșterea securității în exploatare a rețelei de distribuție, asigurarea unei presiuni constante de-a lungul întregului sistem de distribuție al municipiului București și al județului Ilfov, minimizarea impactul negativ asupra mediului înconjurător prin reducerea emisiilor de gaze degajate în atmosferă. “Intenționăm să reducem numărul mediu anual de întreruperi temporare în alimentarea cu gaze naturale, emisiile de gaze naturale degajate în atmosferă și să creștem continuitatea alimentării cu gaze naturale prim mărirea numărului de ore de funcționare a rețelei de distribuție”, a adăugat Bogdan Valter, director adjunct Strategii.

Anual, compania franceză a investit circa 40 milioane de euro în modernizarea rețelei de distribuție a gazelor naturale. Din anul 2005, de când compania de stat Distrigaz Sud a fost privatizată, au fost înlocuiți aproximativ 3000 km de conducte, din cei 12.000 km, cât existau la acel moment, rata defectelor scăzând sub 50%.

În 2011, RWE Suply and Trading, o filială a concernului RWE, companie germană de utilități cu afaceri de 50 de miliarde de euro, a primit o licență de furnizare de electricitate din partea Agenției de Reglementare în Energie. RWE a pătruns pe piața din România cu un proiect pilot, prin intermediul subsidiarei din Ungaria, MASZ, deschizând o filială cu sediul în Oradea. Din 2011, RWE a analizat piața de retail de energie electrică românească și a pus bazele unui portofoliu relevant. Experiența formată și rezultatele obținute sunt argumente puternice în alegerea RWE de a-și extinde domeniul de activitate pe întreaga piață românească. RWE a obținut de curând o licență de la Autoritatea Nationala de Reglementare în domeniul Energiei, pentru furnizarea gazelor naturale cu scopul de a oferi clientilor atât serviciul de gaze, cât și energie electrică ca un serviciu integrat de la un singur furnizor. Marie-Theres Thiell, director al RWE East susține că printre motivele pentru care au ales România se numără reglementările generale ale țării și mediul economic, piața competitivă de energie, deschiderea față de investitori internaționali, cât și cultura dezvoltată în mediul business. Rămâne de văzut însă în ce măsură nemții de la RWE vor fi active, având în vedere că în anii anteriori, au mai fost prezenți pe piața din România, renunțând la niște proiecte invocând criza financiară și lipsa de decizie a Guvernului.

• În domeniul captării și distribuției apei, amintim o singură companie cu capital străin, Apa Nova București S.A., ce practic domină pe piața de de captare, tratare și distribuire a apei din capital, furnizând apă către aproximativ 1,8 milioane de bucureșteni.

În capitolele următoare vom analiza amănunțit activitatea societății, pornind de la o prezentare generală, continuând cu o descriere a investițiilor pe care compania le-a realizat în capital și de asemenea vom analiza modul de implicare în dezvoltarea durabilă.

II. APA NOVA BUCUREȘTI – PREZENTARE GENERALĂ

Prezentăm în acest capitol una dintre cele mai controversate afaceri realizate în România post-revoluție. Este vorba de concesionarea pe 25 de ani, către grupul francez Vivendi, a activității Regiei Generale de Apă București. Această mare afacere a fost demarată în 1997, de către Victor Ciorbea, care însă nu a mai avut timp să o semneze, pentru că a ajuns prim-ministru. Așasar, sarcina de „a face cadou” francezilor rețeaua de alimentare cu apă a Bucureștiului i-a revenit primarului din acea vreme, Viorel Lis. Pentru o redevență simbolică, în anul 2000, fostul primar general al capitalei a oferit posibilitatea francezilor să dispună, după bunul plac, de alimentarea cu apă a Bucureștiului până în 2025. Ulterior, RGAB a devenit Apa Nova, iar din cauza unor probleme, grupul Vivendi și-a schimbat denumirea în Veolia.

Apa Nova deține, din anul 2000, concesiunea asupra sistemului de distribuție a apei și de canalizare din București. Compania operează o rețea de conducte de apă și de canalizare de aproximativ 5.000 km. Apa Nova este deținută de grupul francez Veolia.

Primul operator mondial de servicii de apă, Veolia Eau este specializată în gestiunea delegată de servicii de apă și canalizare, pentru colectivitățile publice și pentru agenți economici. Această activitate, care, de 150 ani, reprezintă esența profesională a grupului, este însoțită de conceperea de soluții tehnologice de tratare a apei, necesare exercitării serviciilor sale.

2.1. Obiect de activitate, acționariat, valori

Aparținând grupului francez Veolia, Apa Nova București, este o companie de utilități ce are ca principal obiect de activitate gestionarea resurselor de apă, tratarea și distribuția apei către consumatori, evacuarea apelor uzate și a apelor meteorice de pe teritoriul municipiului București, fiind concesionarul serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare, pe o perioadă de 25 de ani, începând cu anul 2000.

S.C. Apa Nova București S.A. este o societate comercială pe acțiuni, înființată conform legii 31/1990, având numărul de înmatriculare J40/9006/1999 și codul unic 12286949.

Acționarii societății Apa Nova București sunt, în procente: Municipiul București deține 16,31% din capitalul societății, Veolia Eau-Compagnie Générale Des Eaux 73,69%, iar 10% salariații societății prin Asociația ESOP.

Contractul de Concesiune cu privire la furnizarea serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare reprezintă documentul oficial prin care Municipiul București a transmis societății Apa Nova București dreptul și obligația de a gestiona, eficentiza și dezvolta pe cheltuiala și pe riscul său serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare din București, precum și bunurile publice aferente acestuia, în schimbul plății unei taxe numite "redevență".

Conform paginii oficiale de internet a companiei, valorile Apa Nova București sunt valorile declarate la nivelul Grupului Veolia:

• Compania consideră “Clientul – sensul activității sale”. Aceștia declară că

sunt permanent, cu rigoare și profesionalism, în contact cu clienții lor atât pentru a se adapta cerințelor lor sau pentru a le anticipa solicitările, cât și pentru a construi împreună o relație solidă și durabilă.

• Responsabilitate

Apa Nova este conștientă de impactul acțiunilor companiei asupra ameliorării condițiilor de viață a oamenilor, fără a pierde din vedere dimensiunea socială a meseriei și nici progresul grupului din care face parte, astfel încât, aceștia își exersează activitatea în spiritul interesului comun.

• Inovație

Apa Nova promite să aducă inovația în capitală, lucrând cu îndrăzneală și imaginație la elaborarea ofertelor de servicii de mediu pentru viitor, îmbogățindu-și continuu meseria prin cercetări și tehnologii novatoare, în scopul de a pune mereu la dispoziția clienților săi un serviciu cu o valoare calitativă suplimentară.

• Performanță

Societatea acționează la toate nivelurile de competență și în toate țările, cu rigoare financiară și cu grijă față de interesul grupului pentru a-i pereniza activitatea și a-i garanta dezvoltarea pe termen lung.

• Solidaritate

Compania se angajează să creeze un grup în care schimbul de experiență este primordial și în care succesele reprezintă victorii ale tuturor

2.2. Certificări, licențe, acreditări

Activitățile Apa Nova București sunt realizate în conformitate cu diverse certificări, licențe și acreditări:

Comania deține Licențiere – autorizare ANRSC. În baza licenței emise de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, Apa Nova București are dreptul să opereze servicii de alimentare cu apă și de canalizare și este autorizată să exploateze sistemul public de alimentare cu apă și de canalizare din aria administrativă a Municipiului București. Apa Nova București își desfășoară activitatea cu respectarea cerințelor HG nr. 745/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea licențelor în domeniul serviciilor comunitare de utilități publice.

”Certificarea conform ISO 9001:2008; ISO 14001:2004 și OHSAS 18001:2007. Sistemul de Management Triplu Integrat (Calitate, Mediu si Sănătate și Securitate Ocupațională) al Apa Nova București este implementat în întreaga societate. Funcționalitatea sistemului a fost recunoscută societății, în conformitate cu standardele de referință, prin transmiterea certificatelor atașate acestei pagini. Acreditare conform SR EN ISO/CEI 17025:2001. Laboratoarele de control al calității apei potabile și de analiză a apelor uzate ale Apa Nova București sunt acreditate de către Asociația Națională de Acreditare din România – RENAR. Ambele laboratoare au fost implicate în acțiuni de intercomparare a performațelor, acțiuni desfășurate la nivelul Grupului Veolia, dar și pe plan mondial.„

2.3. Evoluția situației economico-financiare

2.3.1. Tarife practicate

Potrivit mai multor studii și articole din publicații online, de la momentul intrării în țara noastră, Apa Nova a ajustat tariful pentru serviciul de apă și canalizare în mai multe rânduri. Soeictatea își motivează această măsură ca fiind datorată inflației sau ”unor evenimente neprevăzute”, pe lângă necesitatea de fonduri pentru investiții de modernizări.

După ce a preluat în noiembrie 2000, de la municipalitate, serviciile publice de alimentare cu apă și de canalizare din Capitală, Apa Nova a mărit treptat dar agresiv, de zece ori, tarifele pentru aceste servicii, proporțional cu profiturile anuale de peste 15 milioane de euro ale companiei.

La începutul anului 2013, tariful pentru serviciul de apă si canalizare era 5,86 lei/m³, din care 4,79 apa potabila si 1,07 canalizarea. În luna martie însă, se anunța o scumpire cu 12,8% (75 bani/metro cub), rezultând astfel un tarif de 6,61 lei/m³. această scumpire era motivate de investițiile pretense de municipalitate. Pe lângă acest motiv, ajustarea prețului vine si din cauza inflației, consemnată din august 2010 încoace, de la ultima ajustare de tarife, și deprecierii leului față de euro din intervalul respectiv. Pe de altă parte, francezii promiteau o scădere de tarife cu 23% până la finalul anului 2013, scădere calculată fără a se ține cont de inflație și de alte ajustări extraordinare.

Reprezentanții Apa Nova invocă, printre motivele majorărilor tarifelor din ultimii ani, scăderea volumelor de apă vândute, creșterea cheltuielilor fixe ale societății Apa Nova, urmare extinderii sistemului, în contextul reducerii volumelor de apă vândute.

Menționăm că în perioada 2008 – 2013 volumele de apă vândute au scăzut cu aproximativ 27.000.000 m3. Acest fapt este cauzat pe de o parte de scăderea normală a consumului specific de la 180 l/zi/persoană în 2008 la 150 l/zi/persoană în 2013 și de creșterea consumului de apă din puțuri. În Europa consumul specific este de aproximativ 110 l/zi/persoană.

Apa Nova ajustează tariful când Municipalitatea îi cere să finanțeze dezvoltarea serviciului, în afara contractului de concesiune. Un exemplu in acest sens il constituie construirea și administrarea stației de ape uzate de la Glina, ce a necesitat un efort financiar suplimentar. Banii investiți de Apa Nova vor fi recuperați prin aplicarea unei taxe de apă uzată, calculată și actualizată anual.

Așadar, în 2014, a fost aplicată o majorare de 5 bani/mc de apa. Acum, tariful apei reci e 5,75 lei/mc, iar cel al canalizării – 1,28 lei/mc. La momentul actual, bucureștenii plătesc cel mai mult pentru apa de la robinet , în acest pret nefiind inclus însă tariful pentru canalizare. Iată cât plătesc alți români, in total pentru serviciile de apa și canalizare:

Fig. 4 – Graficul prețului pentru apă și canalizare în diferite orașe din România, an 2014 (lei/m³)

2.3.2 Situație economico-financiară

De când a preluat concesiunea distribuției apei în București in anul 2000, Apa Nova a avut grijă să mențină niveluri considerabile ale profitului. În criză sau nu, francezii au știut să facă profit vânzând apa din Dâmbovița bucureștenilor.

Cifra de afaceri s-a aflat intr-o continuă expansiune, crescând de la 285 mil. lei în 2005 la 707 mil. lei în 2013. Observăm în figura următoare evoluția cifrei de afaceri și a profitului net, între anii 2005-2013. Profitul a avut valori cuprinse între aproximativ 45 milioane lei, in anul 2005 și 129 milioane lei în 2013. Anii ce au înregistrat ușoare scăderi ale profitului au fost 2008 și 2010.

Fig. 5 – Evoluția cifrei de afaceri si a profitului net, anii 2005-2013 (milioane lei)

Menționăm că în perioada 2008 – 2013 volumele de apă vândute au scăzut cu aproximativ 27.000.000 m3. Acest fapt este cauzat pe de o parte de scăderea normală a consumului specific de la 180 l/zi/persoană în 2008 la 150 l/zi/persoană în 2013 și de creșterea consumului de apă din puțuri. Se estimează că în anii viitori consumul va ajunge la 140-130 l/zi/persoană. Cu toate acestea, cifra de afaceri și profitul firmei au fost în creștere, cu excepția anului 2010.

Observăm în tabelul următor numărul de angajați ai Apa Nova între 2007-2013:

Fig 6 – Număr angajați Apa Nova, 2007-2013

Pornind de la datele din bilanțul contabil furnizat de pagina de internet a Ministerului Finanțelor, vom analiza câțiva dintre principalii indicatori economico-financiari ai firmei, pentru perioada 2008-2013.

Fig. 7 – Indicatori economico-financiari, 2008-2013

Pentru a vizualiza în dinamică acești indicatori, observăm figura 8.

Fig. 8 – Evoluția indicatorilor financiari, 2008-2013 (%)

Din 2010, compania a înregistrat creșteri ale profitului de la an la an, având o creștere importantă chiar în plină criză financiară. Specialiștii apreciază că aceste creșteri ale profitului se datorează, în parte, ajustărilor tarifare pe care compania nu a ezitat să le aplice ori de câte ori a înregistrat scăderi ale volumului vânzărilor de apă. În anul 2012, compania a avut o cifră de afaceri de circa 667 milioane de lei, profitul net cifrându-se la 111 milioane de lei. Asta înseamnă o rată netă de profit de 17,7% – iar aceasta este o performanță excelentă pentru companie.

Pentru comparație, să observăm cifrele companiei-mamă, Veolia Water. Tot în 2012, Veolia a avut o cifră de afaceri de 29,4 miliarde de euro și un profit net de 394 milioane de euro. Asta înseamnă o rată netă a profitului de 1,3% – o rată de profit decentă, însă Apa Nova reușește să înzecească acest procent. Acesta nu este un caz particular.

De observat că anul 2009, considerat unul de criză adâncă, a fost extrem de bun pentru francezi: o rată netă de profit de 25,2%.

Asta se întâmplă în timp ce, în mod normal, în mediul business local, ratele nete de profit ale unor companii mari încep de la 3-5% și pot ajunge în cazuri excepționale la 20-30%. OMV Petrom, cea mai mare companie din România, a avut în 2012 o rată netă de 19,7% (profit de 864 mil. euro la rulaj de 4,4 mld. euro), în timp ce Kaufland, liderul din comerț, înregistra în același an o rată de 4,2% (profit de 61,6 mil. euro la cifra afaceri de 1,4 mld. euro).

O justificare a acestor profituri consistente a Apa Nova, o reprezintă numeroasele ajustări pe care compania le-a aplicat tarifului de apă și canalizare.

III. INVESTIȚIILE APA NOVA BUCUREȘTI S.A.

3.1. Evoluția sistemelor de apă și canalizare din București

Dâmbovița a curs prin albia sa naturală până prin anii 1880, însă autoritățile au decis să-i îndrepte traseul sinuos printr-o albie amenajată, care să taie Capitala de la nord la sud, într-o linie cât mai dreaptă, deoarece la fiecare ploaie, cartierele de pe malul apei erau inundate.

De-a lungul timpului, în București, structura care s-a ocupat de sistemul de alimentare cu apă potabilă și canalizare a avut diverse denumiri:

1948 – 1955 Întreprinderea de canal-apă-salubritate (ICAS)

1955 – 1990 Întreprinderea de apă-canal București din cadrul GIGC (ICAB)

În perioada 1990 – 2000 de sistemul de apă și de canalizare s-a ocupat Regia Generală de Apă București (RGAB).

Începând cu 2000 și până în prezent, această funcție a fost preluată de Apa Nova București.

În prezent, în București există 3 stații de tratare și producere a apei potabile. Roșu, Arcuda și Crivina. Uzina de la Arcuda a fost prima stație de producere a apei din capitală. Aceasta a fost construita in anul 1900.

Pe parcursul celor 15 ani de când este prezent în România, grupul francez Veolia, a realizat prin subsidiara sa, Apa Nova București, o serie de lucrări de modernizare în domeniul apei și a serviciilor conexe acestuia ce vor fi prezentate în acest capitol.

Întreg Bucureștiul este alimentat cu apa ce provine din surse de suprafață, cea subterană nefiind conformă cu standardele impuse de lege, potrivit lui Epsica Chiru, director adjunct Apa Nova. Uzina de la Roșu si cea de la Crivina preiau apa „bruta” din râul Argeș, iar stația de la Arcuda este alimentată cu apă din Dâmbovița.

3.2. Investiții realizate de Apa Nova București

La 2 ani de la intrarea în România, în 2002, Apa Nova demarează modernizarea uzinei de tratare și producție a apei potabile de la Roșu. Cu o vechime de peste 30 de ani și o capacitate de producție a apei potabile de 520.000 m3/zi, Uzina Roșu este alimentată cu apă brută din râul Argeș, situată la Crivina. Uzina furnizează aproximativ 250.000 m³ de apă pe zi locuitorilor capitalei, ceea ce reprezintă o treime din necesarul Bucurestiului, restul provenind de la uzinele Crivina-Ogrezeni si Arcuda. La uzina Rosu, apa „brută” ajunge tulbure. Turbiditatea poate atinge uneori și mii de grade, în conditiile in care, pentru a putea fi consumată, turbiditatea apei nu trebuie să depășească un grad.

După decantare, urmeaza filtrarea apei. Uzina de la Rosu dispune de 30 de filtre cu o suprafata unitara de patrati. 28 dintre aceste filtre functioneaza cu nisip, iar celelalte doua cu carbune activ, acestea din urma fiind parte a unui experiment. „Carbunele activ are proprietati mari de imbunatatire a parametrului gust si de asemenea este foarte bun pentru neutralizarea anumitor tipuri de poluare”, ne-a explicat Adrian Stanciu, director de productie la Apa Nova.

După ce parcurge toate filierele de tratare, turbiditatea apei scade treptat, până în momentul când, inainte de dezinfectia cu clor, aceasta ajunge sa fie de doar 0,2 grade, ceea ce inseamna de 4 ori mai putin decat prevad normele europene in domeniu. La final, apa rezultata este dezinfectata cu clor, un tratament ce presupune eliminarea bacteriilor, virusilor si parazitilor. „Clorul este cunoscut ca fiind cel mai eficient dezinfectant. Are avantajul de a distruge eventualele microorganisme care raman in apa dupa toata filiera de tratare”, a spus Epsica Chiru. La iesirea din uzina, apa este transportata prin apeducte de beton la cele 20 de rezervoare situate la periferia Capitalei. Apa potabila este apoi pompata din rezervoare si trimisa in reteaua de alimentare.

La stația de tratare de la Roșu, , s-au investit aproximativ 6 milioane euro, pentru debitmetre apă brută, o nouă instalație de sulfat de aluminiu și de var, reabilitarea filtrării, o nouă instalație de pre-oxidare, reabilitarea stației de clor, etc.

În 2004, conform declarațiilor lui Andreas Baude, director Apa Nova, valoarea estimată a investițiilor programate de Apa Nova era de peste 21 milioane euro, la care se adaugă 23 milioane euro investiți la stația de tratare de la Crivina.

În anul 2005, compania-mamă a Apa Nova, Veolia Eau a demarat un plan de investiții pentru următorii ani în valoare de aproximativ 20 milioane USD, pentru îmbunătățirea calității apei și a serviciilor, potrivit declarațiilor lui Jean-Patrice Poirier, directorul pentru Europa Centrală și de Est, Asia Centrală și Caucaz. Profitul de aproape 44 milioane de euro obținut de Apa Nova în cei cinci ani de când activa în România a fost total reinvestit, afirmă Jean-Patrice Poirier.

Apa Nova avea în derulare la acel moment lucrări de modernizare a stației de tratare a apei Crivina – Ogrezeni, lucrările fiind estimate a se finaliza în ianuarie 2006.

În 2006 se finalizează modernizarea uzinei de la Arcuda. Uzina Arcuda este alimentată cu apă brută, din râul Dâmbovița. Uzina de apă Arcuda are o capacitate de tratare de 750.000 m³/zi și este echipată cu 42 filtre rapide cu nisip, dintre care 26 sunt de tipul cuvelor cu planșeu filtrant prevăzut cu crepine. În vederea creșterii calității apei tratate, cuvele celor 26 de filtre au fost reabilitate prin schimbarea conductelor de insuflare a aerului, a dalelor și crepinelor precum și a materialului filtrant. Au fost instalate vane noi automatizate pentru apa decantată și apa filtrată.

Uzina de la Crivina era o obligatie in contractul de concesiune incheiat intre Veolia EAU si consiliul municipal București, valoarea totala a investitiilor realizate de Veolia dupa finalizarea acestui proiect ridicandu-se la 121 milioane euro.

Tot în anul 2006 Uzina Crivina începe să producă apă potabilă. Este cea mai nouă și cea mai modernă uzină din București. Uzina Crivina a fost proiectată la începutul anilor 1990 pentru o capacitate de 6 m³/s. Sursa de apă brută este râul Argeș. Apeductul pentru apa tratată, cu o lungime totală de 24 km, a fost construit parțial (porțiunea aval de 14 km) în anii' 90 pentru a face legatura între uzina Crivina și municipiul București.

Noul proiect de modernizare a uzinei de tratare a apei de la Crivina a reconsiderat întreaga filieră inițială de tratare, introducând procedee moderne și integrând o parte din cele existente, pentru obținerea unui sistem de tratare adecvat calității apei brute și cerințelor de calitate a apei tratate conform prevederilor Legii 458/2002 și Directivei Europene 98/83/CE.

Noua uzină de apă potabilă Crivina are o capacitate de producție de 3 m³/s și include completarea apeductului de apă potabilă de la stația de tratare a apei pâna la nodul hidrotehnic Dragomirești (cca. 12 km). Procesul de tratare a apei dispune, pe lângă etapele clasice, de tratarea apei cu ozon și de posibilitatea îndepărtării micropoluanților cu cărbune activ pulbere. In dreptul localitatii Crivina, aflata la aproximativ 17 kilometri de Bucuresti, apa „bruta” a Argesului este captata si trece printr-un proces de pretratare.

La sfârșitul anului 2008, 23% din numărul total de străzi din București nu aveau apă și canal (cca 5 % din locuitorii capitalei fiind afectați). Altfel spus, în 2008, s-a reliefat faptul că un număr important de cartiere vechi ale Capitalei aveau un grad de acoperire a serviciului de alimentare cu apă și canalizare de numai 45-50%. Această situație a impus, înca dinainte de 2008, implementarea unui program amplu de „reabilitare a zonelor urbane cu deficiențe majore în sistemul de canalizare și alimentare cu apă în municipiul București – inclusiv modernizarea sistemului rutier aferent în sectoarele 1 si 6”. Primăria Municipiului București, sub administrația Sorin Oprescu, a lansat noi proiecte de execuție de lucrări în cartierele Andronache, Ion Creangă, Petricani, Progresului, Apărătorii Patriei și București Măgurele.

Tot in 2008 se inaugureaza Statia Alerta Crivina, o investitie de aproximativ 450000 euro.

Au fost, de asemenea, planificate a se realiza 4 stații de preepurare a apelor pluviale, 6 stații de pompare a apelor uzate menajere și o stație de pompare apă potabilă.

În același timp, s-a impus prin actul adițional numărul 6 la Contractul de Concesiune, demararea, începând cu anul 2011, a programului de investiții Bucur. În baza acestui document, Apa Nova este obligată să investească din fonduri proprii 60 de milioane de dolari pe parcursul a 6 ani.

Vom prezenta cateva detalii despre programul investițional Bucur. Dupa ce AMRSP a decretat ca Apa Nova si-a indeplinit obligatiile stabilite pana in 2010, lucrarile pe care societatea franceza trebuia sa le faca pana in 2025, in aria contractului de concesiune, au fost transferate in "Programul Bucur". Apa Nova impreuna cu Primaria Capitalei urma sa stabileasca pe ce strazi sa se faca investitiile, in functie de dezvoltarea urbanistica si nevoile orasului, iar Apa Nova se angaja sa investeasca 200 milioane de lei in lucrari. Programul Bucur a fost aprobat prin actul aditional 6 la contractul de concesiune aprobat prin hotararea CGMB 358/2009. Potrivit reprezentantilor municipalitatii, "Programul Bucur" reprezinta un mare avantaj pentru bucuresteni intrucat Apa Nova face in 6 ani lucrarile pe care trebuia sa le faca pana in 2025.

"În cadrul programului de investitii Bucur demarat oficial în septembrie 2011 au fost finalizate în anul I si II, lucrari în toate sectoarele municipiului Bucuresti pe un numar de aproximativ 110 strazi, însumand 30 km retea publica de alimentare cu apa si 42,5 km retea publica de canalizare menajera, 9 statii de pompare ape uzate .

În 2012 a fost aprobata lista investitiilor propuse a se realiza în cadrul anului III din programul Bucur (2013-2014), acestea însumand un numar de 47 de strazi propuse pentru executia retelelor publice de alimentare cu apa ( aproximativ 31,9 km) si 53 de strazi pentru retea publica de canalizare( aproximativ 32,9 km). Prin Actul Aditional nr. 6 / 03.11.2009 la Contractul de Concesiune încheiat între Primaria Municipiului Bucuresti si SC Apa Nova Bucuresti SA, partile au convenit la implementarea unui program finantat de Concesionar esalonat pe o perioada de 6 ani, denumit ,,Programul Bucur,,. prin care sa se realizeze într-o masura cât mai mare extinderea sistemului de alimentare cu apa si canalizare din municipiul Bucuresti.

In 2011 Apa Nova decide să se implice in proiectul realizării unei casete de colectare a apelor uzate de sub Dambovita. Premergător acestuia, compania a angajat un grup de experti unguri, pentru verificarea stării Dâmboviței subterane. Caseta de ape uzate a fost preluată în concesiune la data de 17 mai 2011, Apa Nova angajându-se să o întrețină și să o modernizeze în cadrul unui plan de investiții de aproximativ 40 de milioane de euro pe durata de trei ani. Planul de modernizare presupune amenajări pentru descărcarea casetei în râul Dâmbovița (numai la precipitații abundente) și în stația de epurare Glina, decolmatarea și eliminarea punctelor de blocaj major din interior.

Caseta inițială, proiectată și dimensionata la anii '80, la anumite debite, nu mai este eficienta in ziua de azi, deoarece între timp Bucureștiul s-a extins. Acum, toate străzile asfaltate au un aport deosebit, rapid și major în sistemul de canalizare, mai ales în perioada ploilor.

Pe sub Dâmboviță de suprafață curge Dâmbovița subterană, un râu cu un debit de 6-10 ori mai mare și curgere vioaie, care ar putea să ducă ușor la vale, pe sub București, o barcă. Șuvoiul subteran este format din apele menajere provenite de la toată rețeaua de canalizare a Bucureștiului, în lungime totală de 2.384 de kilometri. Fiindcă n-a fost curățit niciodată de la darea în funcțiune, în 1987, în tunel s-au depus aluviuni în cantități atât de mari încât pe traseu au răsărit 25 de „insule" de consistență fermă, în care resturile s-au sedimentat în micro-straturi geologice.

Conform aceluiași principiu științific care a dus la formarea unei delte la vărsarea Dunării în Marea Neagră, la vărsarea Dâmboviței subterane în Dâmbovița de suprafață s-a creat o lungă limbă de uscat, care conține o multitudine de deșeuri si resturi menajere. Ca să cunoască exact la ce „misiune" se înhamă, Apa Nova a angajat o companie din Ungaria care să realizeze o endoscopie a Dâmboviței subterane, introducând prin canale scafandri cu camere video speciale, care au realizat „un documentar" de 240 de ore. Scafandrii unguri au filmat fiecare centimetru pătrat din cei 40 kilometri de tuneluri cât însumează Dâmbovița subterană, pentru a cartografia zonele în care canalul e obturat de depuneri. Mai mult, fiecărui punct filmat în subteran îi sunt asociate coordonatele GPS de la suprafață, pentru ca echipele de intervenție să știe care e cel mai apropiat punct pe unde pot ajunge la dop.

Operațiunea de curățare a Dâmboviței a fost planificată a se face în doi pași. Întâi s-au pompat din Lacul Morii mai multe jeturi de apă sub presiune, care au antrenat mâlul de pe pereții celor 17 kilometri de tunele. A urmat o a doua etapă, în care în tunele s-au montat din loc în loc niște valve cu deschidere-închidere automatizată, care au sigilat anumite porțiuni din canale, pentru ca muncitorii să poată intra cu utilajele de raclare ca să curețe fundul albiei, să stoarcă mâlul și să îl scoată la suprafață. Au fost scoase inclusiv resturile de cofrag lăsate de constructori în 1987.

După ce albia Dâmboviței subterane a fost complet curată, valvele sunt folosite de Apa Nova pentru a devia la intervale regulate cursul apelor menajere dintr-un tunel pe celălalt, pentru a asigura mentenanța permanentă a canalelor, ca să nu mai apară dopuri aluvionare. De asemenea, se va îndrepta o eroare de proiectare de pe vremea lui Ceaușescu, explică directorul adjunct Apa Nova, Epsică Chiru: „Când canalele de ape menajere ies la suprafață în zona Glina, prezintă un prag cu înălțimea de 1,8 metri, care favorizează depunerile aluvionare. Noi vom îndepărta această barieră".

În mai 2012, compania finalizează primele lucrări din cadrul proiectului „Caseta de colectare ape uzate de sub râul Dâmbovița„. În prima jumătate a lui 2012 s-a lucrat la curățarea și deblocarea punctelor de acces în casetă pentru pregătirea acțiunilor de deblocare a acesteia. De asemenea, s-a început curățarea și deblocarea racordurilor colectoarelor principale la casetă. În 2013 s-au finalizat inclusiv echiparea acesteia cu stavile, batardouri si gratare.

Potrivit actualului director adjunct Apa Nova, M. Mihailovici, această casetă de colectare este unică în Europa, iar pentru curățarea și întreținerea acesteia sunt necesare utilaje și tehnologii noi: “Această casetă de ape uzate, acest colector principal este unic în Europa. Nu există așa ceva în nicio capitală europeană sau în niciun mare oraș european”, declară acesta pentru adevărul.ro, in 2012. Printre utilajele unicat realizate se numără unul care poate aspira de la o distanță de 80 de metri din colector atât materiale solide cu apă, cât și numai materiale solide. Caseta prin care curge șuvoiul subteran, unică în Europa datorită lungimii sale de aproape 18 kilometri, dar și suprapunerii cu Dâmbovița, a fost proiectată să reziste la un cutremur de 8 grade pe scara Richter, un grad de siguranță apropiat celui de la Centrala Nucleară de la Cernavodă.

Proiectul nu este însă finalizat. Urmează a fi implementat programul de reabilitare: ”300 de kilometri de rețea”: Caseta și canalele colectoare principale vor intra într-un program de reabilitare până în anul 2018, iar lucrările vor începe cu cele două mari colectoare de pe malurile Dâmboviței, construite în anul 1936. Acestea au fost reabilitate pe tronsoane mici, de numai zeci de metri, când s-a făcut metroul. Acum trebuie reabilitate și regândite pentru numărul actual de locuitori.

Programele de monitorizare meteo instalate în dispeceratul destinat exclusiv Direcției Casetă Apă Uzată, dar și cei 49 senzori de nivel și de debit instalați pe casetă și pe canalele colectoare arată în timp real tot ceea ce se întâmplă când plouă. Sefu departamentului canalizare precizeaza pentru un articol agerpres.ro, faptul ca inainte, spațiul verde mai prelua apa, dar la ora actuală este in intregime betonat și toată apa ajunge în rețeaua de canalizare. Se fac studii si cercetari pentru așa numită 'casetă inteligentă', pentru a dezvolta partea de preluare.

De asemenea se studiază și posibilitatea preluării vârfului de viitură în timpul ploilor. Peste tot în Europa sunt așa numitele 'bazine de retenție'. În momentul în care intensitatea ploii este foarte mare, atunci vârful acela poate fi preluat în aceste bazine. Studiul arată că se impune a se realiza două bazine prin mijlocul Bucureștiului, în amonte de parcul Unirii, unul pe malul stâng și unul pe malul drept.

Conform unui articol agendaconstructiilor.ro, Apa Nova a efectuat in 2013 un plan trienal de investiții, ce se intindea până in anul curent, axele prioritare ale acestuia vizand, in primul rand, continuarea programului Bucur, prin care vor fi alocate, anual, 33 milioane de lei pentru extinderea retelei de alimentare cu apa si de canalizare a Capitalei. Alte proiecte prioritare pentru anul 2013 presupuneau inlocuirea bransamentelor de plumb, imbunatatirea randamentului retelei, continuarea proiectului de reabilitare a filtrelor rapide de la Uzina Rosu si a celor de la Uzina Arcuda, dar si diverse alte operatiuni de reabilitare in sectorul pomparii apei sau in alte domenii precum protectia mediului sau modernizarea colectorului de ape uzate de tip caseta al Bucurestiului.

Tot in 2013, consilierii generali ai Primăriei Municipiului București au aprobat un act adițional la contractul de concesiune între municipalitate și Apa Nova, reprezentanții companiei declarând că vor face investiții de 57 mil. euro în Capitală.

„Este vorba de o investiție de 57 de milioane de euro, simultan cu faptul că ne obligăm prin acest act adițional să nu apelăm la nicio creștere de tarif la consumul de apă față de cel actual până la sfârșitul anului 2016“, a declarat directorul de comunicare al Apa Nova, Epsică Chiru.

Potrivit reprezentantului Apa Nova, cele mai importante puncte ale actului adițional cu numărul 10, încheiat între municipalitate și Apa Nova, sunt reprezentate de continuarea programului de investiții Bucur, respectiv extinderea rețelelor de apă și canalizare, de plata către municipalitate a sumei de 500.000 de euro pe an pentru ajutorarea persoanelor defavorizate, precum și de dezvoltarea a două proiecte în Capitală, ce au în vedere reabilitarea și ținerea în funcțiune pe durata verii a fântânilor ornamentale și arteziene și continuarea lucrărilor pentru reabilitarea malurilor Dâmboviței.

Până in 2013, din fonduri proprii Apa Nova au fost finalizate lucrări în toate sectoarele municipiului București pe un număr de aproximativ 70 străzi, însumând 25,000 m rețea publică de alimentare cu apă și 33,500 m rețea publică de canalizare menajeră. În 2015, Bucureștiul ar fi trebuit să finalizeze deja stadiul al II-lea al proiectului intitulat „Finalizarea Statiei de Epurare a apelor uzate Glina, reabilitarea colectoarelor principale de canalizare și a canalului colector de apă uzată Dâmbovita (CASETA)”.

Stația de epurare Glina a fost predată in 2011 spre operare companiei Apa Nova.

Valoarea totală a proiectului este de 258,35 milioane euro, din care: 130,49 milioane euro de la Comisia Europeana (prin POS Mediu), 51,55 milioane de euro de la bugetul de stat, 76,3 milioane de euro Apa Nova. Importanța realizării acestui proiect rezultă mai ales din aspectele ecologice și din implicațiile nefavorabile pe care le are asupra mediului situația actuală a epurării apei menajere in capitală.

Proiectul Finalizarea Statiei de Epurare a apelor uzate Glina, reabilitarea colectoarelor principale de canalizare și a canalului colector de apă uzată Dâmbovita (CASETA) este una dintre cele mai importante lucrari pe fonduri europene, atat prin valoare, cat si prin utilitate. Problema sa este gradul extrem de redus de realizare de pana acum, în conditiitle in care la sfarsitul anului 2015 Comisia Europeana va retrage Romaniei banii europeni nefolositi din exercitiul financiar 2007-2013.

În plus, fondurile europene aprobate proiectelor romanesti, inclusiv Statia Glina – CASETA, vor fi retrase in cuantumul necheltuit, ba mai mult, Romania va fi pusa sa plateasca din buzunarul propriu finalizarea lucrarilor, iar, in caz contrar, sa dea inapoi si banii europeni cheltuiti in proiectul nefinalizat. Obiectivul proiectului constă în "reabilitarea și extinderea sistemului de colectare și epurare a apei uzate în localitățile mai sus menționate, în scopul conformării cu obligațiile privind calitatea apei prevăzute în Tratatul de Aderare, precum și cu obiectivele Programului Operațional Sectorial de Mediu", arata Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Mediu (din cadrul Ministerului Fondurilor Europene).

”Proiectul presupune:

– Reabilitarea și extinderea sistemului de drenare și lucrări de reducere a infiltrațiilor în CASETĂ (lucrări pentru reducerea infiltrațiilor și a gradului de diluare a colectorului principal Caseta constând în construirea sistemelor de drenaj pe partea dreaptă a Casetei, reabilitarea sistemelor de drenaj în zonele Tineretului, Titan și Lacul Carol);

Reabilitarea colectoarelor principale;

Asistență tehnică pentru managementul proiectului și supervizarea lucrărilor, precum și servicii de audit al proiectului.

Proiectul vizează investiții în infrastructura de apă uzată amplasată în municipiul București și o parte din cele unsprezece localități din județul Ilfov (Dobroești, Pantelimon, Chiajna, Voluntari-Găneasa, Jilava, Popești-Leordeni, Chitila, Buftea, Glina, Mogoșoaia și Otopeni – zona aeroportului Henri Coandă).”

"Beneficiarii direcți ai investiției sunt cetățenii Bucureștiului, dar și întreaga Românie. Datorită existenței acestei stații de epurare, Bucureștiul și bucureștenii nu mai poluează Dâmbovița, Dunărea și Marea Neagră. Concret, se reduce impactul negativ al poluării râurilor și al infiltrațiilor de ape uzate în pânza freatică din zona bazinului hidrografic al Dâmboviței, Argeșului și Dunării", explica primarul Sorin Oprescu, la semnarea finantarii proiectului, in 8 octombrie 2013.

În prezent, Statia de Epurare Glina curăță mecanic 85% din apa uzata care intră în stație, cu un ritm de 10 mc/s, însă doar jumătate din această cantitate este epurată complet, conform standardelor europene de mediu. Pana la extinderea completa a statiei, Bucurestiul continua sa polueze Dambovita si mai departe Argesul, Dunarea si Marea Neagra. Stația de epurare Glina este privită in prezent ca avand relevanță in marea Strategie a Dunării – o strategie paneuropeana a UE, care cuprinde printre altele Romania, Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria, pentru dezvoltarea coordonata si coerenta a tarilor riverane, cu bani europeni si nationali.

Într-un interviu acordat unei televiziuni române in 2013, Bruno Roche, directorul Apa Nova Bucuresti, precizează că de-a lungul celor 13 ani au fost investiți peste 300 milioane euro in realizarea de lucrari si constructii privind modernizarea sistemelor de captare, tratare si distributie a apei.

Cu ajutorul următorului grafic, putem urmări valoarea investițiilor efectuate de Apa Nova în capitală, valori ce ajung într-adevăr în jurul sumei de 300 milioane euro. Anii 2012 și 2013 au fost ani extrem de prosperi, în fiecare din acești ani, firma făcând investiții ce ating valoarea însumată a investițiilor din 2000 până în 2007.

Fig. 9 – Valoarea ISD realizate de Apa Nova 2000-2013 (milioane Euro)

3.3. Dezvoltare durabilă

Pe lângă lucrările și construcțiile executate la rețeaua de apă și canalizare din capitală, Apa Nova s-a implicat în diferite proiecte din alte domenii, cum ar fi cele având ca scop protejarea mediului natural ori conștientizarea și sensibilizarea populației în legătură cu mediul înconjurător, amenajarea de fântâni arteziene sau renovarea unora deja existente in mai multe zone din București.

Apa Nova București investește pentru a diminua impactul activităților sale asupra mediului prin acțiuni specifice:

– modernizarea echipamentelor

– diminuarea pierderilor de apă

– achiziția unor vehicule mai puțin poluante

– sensibilizarea consumatorilor pentru un consum de apă responsabil.

Astfel, activitățile Apa Nova București consumă din ce în ce mai puține resurse naturale și energetice:

– cantitatea de apa brută cumpărată a scăzut cu 50% din 2002

– consumul de energie electrică a scăzut cu 45% din 2000

Activități sociale

Apa Nova s-a implicat, printre altele, într-un proiect pentru ajutorarea adulților fără adăpost. În 2003 s-a înființat Samusocial din Romania, ca filială a Samusocial International. Organizația funcționează ca un dispozitiv de intervenție de urgență care iese în întâmpinarea persoanelor excluse din societate și care trăiesc la limita supraviețuirii. Proiectul dezvoltat de Asociația Samusocial și Apa Nova București/ Fundația Veolia este destinat adulților fără adăpost din București și doreește să le ofere acestora un prim ajutor medical și social. Fundația Veolia a susținut construcția unui centru – adăpost ce s-a deschis în 2010, iar Apa Nova București a pus la dispoziție o clădire și de asemenea a susțtinut financiar proiectul.

Conform statisticilor, aproximativ 5000 de oameni fără adăpost trăiesc pe străzile din București. Dintre aceștia, doar 1% beneficiază de ajutor social legal, restul de 99%, supraviețuiesc din muncă la negru. Samusocial și Apa Nova au colaborat în proiectul mai sus menționat și, pe lângă sprijinul financiar, a pus la dispoziție un spațiu pentru ateliere ocupaționale.

Proiectul „Ateliere fără frontiere România”

Este o asociație română de inserare socio-profesionala cu scop non-lucrativ care are drept misiune lupta împotriva marginalizării și excluziunii, oferind o (nouă) șansă persoanelor aflate în mare dificultate. Asociația abordează companii prin activitatea de colectare a calculatoarelor de care acestea nu mai au nevoie și le reciclează sau le repară, făcându-le astfel utile altor asociații neguvernamentale. Fundația Veolia a participat la finanțarea recondiționării spațiului de lucru, iar Apa Nova București pune la dispoziție calculatoarele pe care nu le mai folosește.

Sub alt aspect, în activitățile de responsabilitate socială, Apa Nova dorește să sensibilizeze societatea românească asupra stării de degradare a multor monumente istorice și să o determine să-și manifeste susținerea pentru perpetuarea acestor mărturii ale civilizației românești, repere ale identității românilor, drept pentru care a participat la reabilitarea unor construcții-monument din capitală.

Biserica Doamnei

Cel mai longeviv proiect de responsabilitate socială desfășurat de Apa Nova București este legat de restaurarea picturii murale de la Biserica Doamnei din București.

Restaurarea de fresce ale Mânăstirii Văcărești – 2008

Apa Nova a fost principalul susținător financiar al restaurării fragmentelor de frescă ale fostei Mânăstirii Văcărești, proiectul fiind realizat în colaborare cu Muzeul Național Cotroceni, Muzeul Municipiului București, Universitatea Națională de Arte – București și Institutul Național al Monumentelor Istorice.

Finalizarea reconstrucției Bisericii de la Cotroceni – 2009

La 330 de ani de la momentul așezării pietrei de temelie a bisericii de la Cotroceni, ctitorie cantacuzină, prin sprijinul acordat reconstrucției totale a acesteia, Apa Nova București a contribuit la punerea în valoare a bogăției culturale și la perpetuarea mărturiilor civilizației românești, repere ale identității naționale.

După cum am precizat la începutul subcapitolului, Apa Nova București se implică în desfășurarea mai multor proiecte ce vizează sensibilizarea pentru mediu. Cele mai recente proiecte pentru mediu desfășurate de Apa Nova București sunt următoarele:

Grădina Muzeului Țăranului Român – 2008

Proiectul si-a propus o adaptare a modelului de grădină rurală și/sau bucureșteană la spațiul Muzeului Țăranului Român. Prin acest proiect Apa Nova București, Asociația pentru Tranziția Urbană ,studenții peisagiști de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinar și Muzeul Țăranului Român si-au propus să promoveze tradițiile locale și să readucă în privirea publicului frumusețea grădinilor noastre.

Ziua Mondială a Mediului (2009)

Prin “Ziua Mondială”, Apa Nova și-a propus să sublinieze dimensiunea umană a problemelor de mediu și să dăm oamenilor oportunități de a se implica activ în rezolvarea lor. Sub deviza “Apa desface frontiere“, Veolia și Apa Nova București au schimbat în ziua de 4 iunie 2009, cursul Dunării pentru o zi. Reprezentanți ai celor 19 țări din bazinul hidrografic al Dunării s-au reunit la Stația de Tratare a Apei de la Crivina pentru a vărsa în Argeș, câte un eșantion de Dunăre din țara lor. Astfel, pentru o zi, Dunărea din toată Europa s-a reunit într-un singur loc, simbolizând nevoia esențială de colaborare și de efort susținut pentru a proteja mediul și sănătatea naturii.

Sensibilizarea bucureștenilor față de orașul în care locuiesc

”De ce iubim Bucureștiul?” 2007 – 2009

Apa Nova București a derulat campania "De ce iubim Bucureștiul?". Aceasta a inclus evenimente speciale culturale și artistice dedicate bucureștenilor și a dorit să trezească în locuitorii capitalei un sentiment de apartenență la București, prin mesaje emoționale postate în majoritatea locurilor prin care locuitorii capitalei trec în timpul zilei: stațiile de autobuze, metrou, parcuri și bineînțeles străzi, cafenele și alte locuri de interes public.

”Tu faci Bucureștiul!” – 2010

"Tu faci Bucureștiul!" este deviza sub care Apa Nova București a derulat o amplă campanie de aniversare a 10 ani de existență.

Pe tot parcursul lui 2010, în fiecare lună, Apa Nova a antrenat bucureșeanul în activități care să-l aducă și mai aproape de acest oraș. Această campanie este practic continuarea celei din 2007 "De ce iubim Bucureștiul?", cu același farmec și aceelași devotament pentru o capitală pe care încă învățăm să o descoperim.

De asemenea, Apa Nova este implicată direct si în conservarea si protejarea câtorva specii de plante rare ce se regăsesc la 20 km de București, chiar la una din stațiile de tratare a apei, Arcuda.

În urma unui studiu comandat de Apa Nova, s-a dovedit că aici există specii protejate – la nivel național și european – de floră și faună. Este vorba de trei habitate incluse în Directiva Habitate – Rețeaua Europeană de Arii Protejate: Natura 2000. Trifoiul cu patru foi și otrățelul – o specie de plantă carnivoră sunt doar două dintre speciile de plante pe protejate care există la Arcuda. Realizat de echipe de cercetători de la Universitatea București, Universitatea Iași și Asociația Grădinilor Botanice din România, studiul a presupus o investiție de 30.000 de euro și s-a întins pe o durată de doi ani.

"Suntem preocupați ca impactul acțiunilor noastre să fie redus. O apă sanitar sănătoasă nu poate veni decât dintr-un mediu protejat. Am realizat că la Arcuda există o comoară naturală deosebită. Mediul este foarte generos, el s-a păstrat. Așa ne-a venit ideea și am cerut acest studiu. Studiul ne-a dovedit ceea ce am bănuit, iar rezultatele lui ne-au uimit pe toți. S-a dovedit că aici există trei habitate protejate la nivel european, ele fac parte din directiva europeană. Există nouă specii de plante protejate la nivel național și european. Sunt locuri unde ele au dispărut, la Arcuda ele există. Sunt șase specii de amfibieni și reptile, toate dovedesc că există o simbioză perfectă între apă, mediul natural și că acțiunile noastre sunt cu atenție pentru mediu", a declarat Oana Ranetti, specialist Relații Publice Apa Nova București, cu ocazia celebrării Zilei Mondiale a Apei.

Studiul de analiză a biodiversității biologice coordonat de Apa Nova a fost efectuat de specialiști de la Universitatea București, Facultatea de Biologie, Universitatea din Iași și Asociația Grădinilor Botanice din România, cercetarea fiind coordonată de prof. dr Anca Sârbu, președinte al Asociației Grădinilor Botanice. Grupurile de elevi și studenți, dar și oricare alte persoane interesate de speciile de floră și faună rare, pot face o cerere către Apa Nova București pentru programarea și organizarea unui tur gratuit de vizitare a zonelor de biodiversitate din stația Arcuda.

Unul din proiectele importante pentru mediu, în care Apa Nova a fost implicată, a vizat dezvoltarea comunităților din Delta Dunării.

Compania a reabilitat in 2012 statia de tratare a apei din comuna Sfantu Gheorghe, judetul Tulcea. Lucrarile de reabilitare au constat in dotarea statiei de tratare a apei cu un echipament modern de clorinare pentru potabilizarea apei si reabilitarea laboratorului de analiza a calitatii apei. Valoarea investitiei in acest proiect a fost de 30.000 de euro. In urma acestuia, cei peste 1.000 de locuitori din Sfantu Gheorghe beneficiaza de apa potabila la o calitate mai buna. De asemenea, tot in 2012, Apa Nova Bucuresti a contribuit la reabilitarea si dotarea cu instrumentar specific a unui atelier de impletit stuf si papura din comuna Mahmudia, judetul Tulcea. Proiectul atelierului a fost initiat in 2009 de Asociatia Dunarea si Delta cu scopul de a crea locuri de munca si de a revitaliza mestesugurile traditionale. Compania a investit aproape 10.000 de euro in dezvoltarea atelierului prin lucrarile de reabilitare, dar si prin cea mai mare comanda facuta la atelier: 400 de obiecte (palarii si mape pentru documente).

Bruno Roche, Director General Apa Nova București, declară că au derulat acest proiect deoarece: “Compania Veolia considera ca este datoare sa protejeze calitatea vietii, echitatea sociala, resursele naturale, biodiversitatea si patrimoniul cultural.”

Apa Nova Bucuresti a calculat cantitatea de emisii de CO2 produse pentru organizarea evenimentului, cu ajutorul unui calculator online de emisii de CO2 lansat de Asociatia Generatia Verde in 2010. Estimarea emisiilor aferente evenimentului s-a situat in jurul valorii de 30 tone de CO2 in patru zile. Compania va compensa aceasta cantitate prin plantarea in luna octombrie a 5.000 de puieti.

Proiectele derulate de companie în această zonă au fost inaugurate in cadrul unui eveniment international organizat in fiecare an, in parteneriat cu Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si Asociatia „Salvati Dunarea si Delta”. Anul acesta, la cea de-a IV-a editia a evenimentului au participat peste 200 de persoane, reprezentanti ai autoritatilor, ONG-uri, jurnalisti, angajati Veolia, ambasadori si reprezentanti ai programului UNESCO din 16 tari.

În 2013, au continuat programele de protejare a lumii Deltei Dunării. Apa Nova București, în parteneriat cu Primăria municipiului Tulcea și Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, a eliberat în apele Dunării 1000 de puieți de păstrugă, în cadrul acțiunii numite sugestiv ”Botezul Sturionilor”. Apa Nova București este deocamdată singura companie privată din România care s-a implicat activ pentru realizarea acțiunilor de repopulare cu sturioni în Dunăre. Programele au deja traditie prin repopularea Dunarii cu sturion, conservarea speciilor de pelicani, programe care exceleaza in grija constanta pentru una dintre cele mai frumoase zone ale Romaniei: Delta Dunarii. Sub deviza "Sunt un om nou pentru pământ", acest program a reunit peste 250 de participanti din mai multe tari europene , care vor discuta proiecte de mediu si ecologie, precum si schimburi culturale, traditii si obiceiuri.

În ultimii 30 de ani distrugerea acestei specii din apele României a fost un motiv ca Apa Nova să îmbrățișeze cauza sturionilor. Evenimentul face parte din proiectul "Clubul Biodiversitătii”, coordonat din 2008 de Apa Nova București.

Compania a continuat repopularea Dunării cu sturioni si în anul 2014, când a eliberat în apele Dunării tot 1000 exemplare.

De asemenea, tot în zona Deltei, Apa Nova în parteneriat cu Primăria comunei Murighiol a venit în ajutorul famililor cu probleme sociale și materiale. Acțiunea a avut loc sub egida Anului Internațional al Familiei.

Susținută de un asistent social angajat al Primăriei Murighiol ce era la curent cu toate cazurile sociale din comună, Apa Nova București a propus soluții pe termen mediu și lung în vederea sprijinirii familiilor și a gospodăriilor acestora. Familiile au primit din partea Apa Nova București suport atât financiar, pentru rezolvarea unor probleme de sănătate și juridice, cât și cu alimente, medicamente, rechizite, produse pentru nou născuți, materiale de construcții. Compania a pus la dispozitia acestor familii un medic si un laborator ambulant. Această acțiune a făcut parte din cea de a VI-a ediție a evenimentului organizat anual de Apa Nova București în Delta Dunării, sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO și desfășurat în acest an în perioada 12-15 iunie. Și în acest an, în fiecare zi a evenimentului a avut loc câte o acțiune socială sau de mediu, în spiritul prezervării habitatelor și resurselor naturale, care, fără o susținere practică chiar și a comunitățiilor mici, ajung în pragul colapsului.

Fântâni arteziene în București – program de reabilitare și modernizare

Demarate în luna mai 2014, aceste lucrări de reabilitare și modernizare au vizat un număr de 22 de fântâni situate pe două tronsoane: Tronson 1: Piața Unirii (5 fântâni) și Tronson 2: Piața Unirii – Piața Constituției/Palatul Parlamentului (17 fântâni). „Lucrarile au constat in inlocuirea si modernizarea/automatizarea totala a instalatiilor de apa ale fantanilor, reabilitarea/inlocuirea partilor ornamentale ale acestora, montarea instalatiilor de lumini, sunet si a senzorilor. Toate fantanile sunt controlate de la distanta, folosindu-se sistemul Scada. Muzica, jetul de apa si culorile sunt de asemenea controlate de la distanta.

Sistemul de iluminare al fântânilor este unul versatil, acționat și controlat cu ajutorul unui soft, ce poate reda aproape toate culorile din spectrul ROGVAIV. Tot prin intermediul acestui program, fântânile arteziene pot fi programate astfel încât jocul jeturilor de apă și al luminilor să fie corelat cu orice piesă muzicală.

O altă noutate adusă de acest proiect este denumirea fântânilor reabilitate până la acest moment: Tronsonul 1 – cu nume simbolice inspirate de istoria orașului, iar tronsonul 2 – Anotimpurile anului.„

Urmează ca faza a doua a proiectului "Fântâni Arteziene București" să fie finalizată pe parcursul anului 2015, prin terminarea lucrărilor la fântânile din Piața Unirii și extinderea fântânilor de la Piața Unirii până la Piața Alba Iulia.

Alte activități

Schimb de experiență între Apă Canal Chișinău și Apa Nova București

În perioada 8-10 iunie 2012, la Chișinău s-a aflat o delegație Apa Nova București, condusă de către directorul general al societății, Bruno Roche. Delegația de la București participă la un seminar de prezentare a modelului de concesiune a furnizorilor de apă de la Pitești și București, potrivit unui comunicat de presă al Apă-Canal Chișinău”.

Directorul Apa Nova București”, Bruno Roche, le-a prezentat colegilor de la Chișinău proiectul de reabilitare a stației de epurare a apelor uzate de la București. Proiectul a fost finanțat din fondurile nerambursabile acordate de către comisia europeană, din împrumuturile obținute de la Banca Europeană de Investiții și BERD, de primăria capitalei, precum și din fonduri de la bugetul de stat.

„Este unul din cele mai mari proiecte de mediu implementat în România, care prevede darea în folosință a unei stații de epurare a apelor uzate de la Glina și construcția unui incinerator. Important este și faptul că aceste renovări nu vor determina creșterea tarifului la apă și canalizare, care în prezent constituie în medie 1 euro per metru cub de apă”, a declarat Bruno Roche.

„Stația de epurare de la Chișinău necesită să fie de urgență renovată. Acest lucru presupune cheltuieli enorme. De aceea, unica soluție pentru implementarea proiectului este obținerea unor credite de la instituțiile financiare europene”, a declarat directorul Apă-canal Chișinău, Constantin Becciev.

În cadrul evenimentului s-a discutat și despre posibilitatea implementării unor proiecte comune, atragerea fondurilor europene, asigurarea calității apei, prestarea unor servicii calitative ș.a.

CONCLUZII

Analizând cele prezentate mai sus, putem evidenția următoarele aspecte:

În primul rând, este vorba de gradul de atractivitate al țării noastre privind atragerea investițiilor străine directe. În acest sens, se poate spune cu certitudine că România a avut, încă din anii 90, șansa de a beneficia de „atenția” investitorilor, chiar dacă numărul acestora nu a fost foarte mare. În ciuda condițiilor existente în România, investitorii au crezut în potențialul pieței românești. Precizăm în acest sens că țara noastră nu s-a bucurat nici în trecut de existența unor politici relevante de atragere a investitorilor, din contră, instabilitatea politică și legislativă fiind prezente la orice pas. Au fost înființate de-a lungul perioadei anilor 2000, agenții și organisme care aveau scopul de a promova România și de a aduce în țară capital strain, însă de cele mai multe ori ele nu au reușit să implementeze cu success politicile, ducând la neîndiplinirea obiectivelor investiționale așteptate. Odată cu intrarea în U.E., România a fost propulsată către un alt nivel economic și social, acest fapt aducând cu sine avantaje și dezavantaje, dar una peste alta, pătrunderea în Uniune a fost pentru România o gură de aer proaspăt, cel puțin în privința investițiilor străine directe.

Al doilea aspect este cel al privatizării anumitor întreprinderi publice, de stat. acest subiect a fost mereu unul controversat, deoarece aceste privatizări au lăsat de multe ori loc de interpretări, întrebări fără răspuns sau suspiciuni în legătură cu corectitudinea cu care au fost făcute. Mergând mai departe cu acest aspect, ajungem inevitabil la tema centrală a acestei lucrări și anume utilitățile. În acest domeniu au fost făcute unele dintre cele mai mari privatizări, amintind aici companiile Enel, OMV, Rompetrol, E.ON Gaz, Lukoil. Este evident că autoritățile ce aveau competența de a verifica corectitudinea și transparența acestor tranzacții, au acționat după bunul plac. Bineînțeles că pătrunderea capitalului străin în țară a adus și avantaje, unele chiar majore: introducerea de noi tehnologii, accesul la informații și know-how, crearea de locuri de muncă. Indifferent că vorbim de perioada dinaintea crizei financiare sau după aceasta, companiile străine de utilități au realizat și încă realizează la noi în țară profituri de invidiat.

Un al treilea subiect de evidențiat îl reprezintă poziția dominantă pe care aceste companii au dobândit-o. În urma acestor procese de privatizare, au apărut monopoluri pe mai multe piețe de utilități, utilizatorii neavând cum să aleagă un furnizor, decât în anumite cazuri.

O privatizare ce a stârnit controverse a fost, fără doar și poate, cea a Regiei Generale de Apă București (RGAB), ca urmare a preluării prin concesionare a acesteia, pe o durată de 25 de ani de către compania franceză Veolia Companie des Eaux, prin filiala sa în România – Apa Nova București S.A. Subliniem faptul că au existat numeroase suspiciuni în legătură cu contractul de concesiune, acesta conținând anumite clauze ambigue, mai ales în legătură cu așa zisul angajament al companiei de a nu mări tarifele la apă. Prețul apei (apă rece+canalizare) s-a ajustat de foarte multe ori în cei 15 ani trecuți de la momentul concesionării.

Fiind așadar o afacere cu „două tăișuri” au existat și părți bune, cel puțin din punct de vedere al modernizării capitalei. De la intrarea pe piața românească, Apa Nova a reabilitat cu fonduri proprii uzinele Roșu, Arcuda și Crivina. Francezii au alocat constant fonduri pentru modernizarea rețelei de distribuție a apei, pentru îmbunătățirea sistemului de canalizare dar și pentru multe alte activități conexe. Apa Nova a apelat de mai multe ori la specialiști străini pentru a derula anumite studii și cercetări privind calitatea apei și găsirea celor mai inovative soluții pentru proiectele lor.

Pe lângă lucrările și serviciile prestate conform obiectului de activitate al companiei, Apa Nova s-a implicat în diferite proiecte de mediu, de responsabilitate corporatistă, încercând astfel să minimizeze impactul pe care activitățile sale îl aduc în mediul bucureștean. În această privință, firma tinde să utilizeze pe cât posibil, tehnologii inovative cu un consum mai redus de resurse energetice. Desigur că acest aspect al dezvoltării durabile este unul complex și consider că România este încă „novice” la acest capitol, așadar firma nu poate reuși de una singură, numai prin fondurile sale, să protejeze mediul în care activează dacă nu dispune și de un cadru legislativ și politic coerent și bineînțeles suport material, alături de o infrastructură adecvată.

Investițiile în utilități ocupă în present aproximativ 11-12% din totalul ISD atrase de țara noastră. Investițiile în utilități s-au dovedit a fi profitabile pentru companiile străine ce au decis să își extindă afacerile în România. Profiturile și cifrele de afaceri au fost considerabile, în unele cazuri chiar crescând în perioada crizei.

Estimările specialiștilor informează că investițiile în acest domeniu vor crește în următorii ani în România, mai ales cele ce vizează tehnicile inovative și sursele de energii alternative.

BIBLIOGRAFIE

Bonciu F., Investițiile străine directe înainte și după criza economică mondială, 2012, Ed. Universitară

Georgescu G., România în perioada post-criză: investițiile străine directe și efecte asupra echilibrului financiar extern, 2013 (studio publicat pe internet)

Milos L., Investițiile străine directe – determinant principal al creșterii sustenabile în România? – Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 3/2009

Moldoveanu M., Bonciu F., Simion M., Tendințe în domeniul fluxurilor mondiale de investiții străine directe: realități și provocări pentru România, 2012 (idem 2)

Zaman G., Vasile V., Matei M., Croitoru C., Enescu G., Aspecte ale impactului ISD din România asupra exporturilor și dezvoltării durabile, 2011 (idem 2)

UNCTAD www.unctad.org

Ministerului Finanțelor – www.mfinante.ro

Banca Națională Românească – www.bnr.ro

www.firme.info

http://www.agendaconstructiilor.ro/files/instalatii-de-apa-sisteme-hvac/apa-nova-plan-trienal-de-investitii-stabilit-pana-in-2015.html

http://www.bizlawyer.ro/stiri/tranzactii/apa-nova-bucuresti-aloca-32-milioane-leifara-tva-pentru-servicii-de-intretinere-si-reparatii-de-software

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/dezvaluiri/apa-nova-ne-imbata-cu-apa-rece-17338.html

http://e-politic.ziuanews.ro/m/dezvaluiri-investigatii/apa-nova-robinetul-pdl-86299

http://incomemagazine.ro/articles/cine-scoate-profit-din-monopolurile-din-romania

http://www.green-report.ro/adevarul-cum-ajunge-apa-din-raul-arges-buna-de-baut-pentru-bucuresteni/

http://monitorizari.hotnews.ro/stiri-infrastructura_proiecte-19416811-finalizarea-statiei-epurare-dela-glina-sfert-miliard-euro-pentru-dunarea-nu-mai-fie-bucurestenilor.htm

http://www.hotnews.ro/stiri-16115653-cum-dublat-bucuresti-pretul-apa-canal-ultimii-3-ani-mai-avem-strazi-fara-utilitati.htm

http://www.agerpres.ro/economie/2014/03/28/reportaj-raul-de-sub-dambovita-intre-mit-si-realitate-12-18-55

http://jurnalul.ro/stiri/observator/secretul-apa-nova-de-10-milioane-de-euro-36682.html

http://www.b365.ro/zona-luncilor-din-capitala-in-2015-strazi-neasfaltate-fara-iluminat-public-apa-sau-canalizare_226498.html

http://www.agerpres.ro/economie/2014/03/28/reportaj-raul-de-sub-dambovita-intre-mit-si-realitate-12-18-55

http://jurnalul.ro/stiri/observator/secretul-apa-nova-de-10-milioane-de-euro-36682.html

Prin ochii străinilor

http://www.zfenglish.com/analysis/romania-one-step-away-from-having-200-000-foreign-companies-13380020

http://www.keysfin.com/RO#!/Pages/Investitiile_straine_in_Romania

Investiţiile străine directe au echilibrat balanţa creşterii economice

Investițiile străine directe în 24 de ani de economie de piață : Structura și investitorii. Și trendul

Investițiile străine și competitivitatea României

România a atras în criză 311 proiecte de investiţii străine, jumătate faţă de 2004-2008

Studiu EY: România, al şaselea stat în clasamentul european al atractivităţii pentru investiţii străine directe

http://www.wall-street.ro/articol/Companii/164281/e-on-a-bugetat-pentru-2014-investitii-de-peste-95-mil-euro.html