Investitii Si Surse DE Finantare PE Termen Lung LA Sc Daf International Distribution Srl

Cuprinsul lucrării de disertație:

Introducere

CAPITOLUL I SURSELE DE FINANȚARE ALE FIRMEI

1.1. Modul de finanțare a firmei –definiția, clasificarea și prezentarea surselor de finanțare

1.1.1. Finanțarea firmelor pe baza planului de afaceri

Surse de finanțare internă

Surse de finanțare externă

1.1.2. Programe naționale de finanțare

1.2. Finanțarea firmei pe termen lung

CAPITOLUL II ANALIZA SC DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL

2.1. Prezentarea activității economice a SC DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL

2.1.1. Date de identificare și obiect de activitate

2.1.2. Istoricul societății. Structura firmei

2.1.3. Dotări și facilități ale firmei

2.1.4. Produsele și piețele firmei

2.1.5. Concurența

2.2. Organizarea firmei

2.2.1. Organizarea serviciului contabilitate și financiar al firmei

2.3. Analiza economico-financiară a firmei

2.3.1. Concluzii ale diagnosticării activității firmei

CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ: SC DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL: ACHIZIȚIONAREA UNUI ECHIPAMENT PRIN CREDIT BANCAR VS LEASING

3.1. Achiziționarea unui echipament prin credit bancar

3.2. Achiziționarea unui echipament prin leasing

CONCLUZII
Bibliografie

INTRODUCERE

În prezenta lucrare de disertație am încercat să prezint o analiză a surselor de finanțare pe termen lung în cadrul unei firme la nivelul anului 2015, din perspectiva de angajat al acestei firme unde îmi desfășor activitatea de câțiva ani.

Suportul teoretic al lucrării de disertație se constituie din diferite lucrări variate, cred eu, relevante pentru o asemenea abordare; astfel, pentru fundamentarea conceptelor utilizate în prezenta lucrare de disertație am făcut apel la o serie de lucrări de specialitate prezentate în final la secțiunea bibliografie.

Actualitatea temei alese

Consider că în anul 2015 activitatea de finanțare văzută dintr-o perspectivă modernă, în condițiile de globalizare și flexibilitate ale pieței muncii a devenit atât de complexă și de diversificată încât a o înțelege doar din perspectiva unei singure discipline este insuficient; pe cale de consecință consider că orice analiză a managementului financiar este de mare actualitate și trebuie abordată dintr-o perspectivă nouă, cu un accent deosebit pe calitatea, abilitățile personale și competențele profesionale ale factorului uman, analizat în ansamblu, cu aspectele sale motivaționale negative și pozitive. În acest context, într-o economie de piață funcțională, firmele pentru a fi cât mai ,,longevive” trebuie să manifeste dinamism, flexibilitate, inovare, să se adapteze ușor la schimbările din economie și, totodată, să sesizeze cu rapiditate tendințele pieței. Pe de altă parte, activitatea fiecărei firme este orientată spre obținerea de profit și maximizarea valorii pentru investitorii săi. Îndeplinirea acestor obiective nu este facilă, firmele acționând într-un mediu puternic concurențial și dinamic. Funcționarea unei firme depinde într-o mare măsură și de politica de finanțare pe care o promovează. În acest sens, un rol determinant în reușita, sau nereușita, în afaceri a firmei îl are pregătirea managerilor săi în general, și a managerilor financiari în special. Aceștia, împreună cu echipele lor, trebuie să asigure resursele financiare necesare afacerii în timp util, cu cele mai scăzute costuri, să le plaseze cu riscurile cele mai mici și să obțină, prin utilizarea lor, profitul care să mulțumească toate părțile implicate în existența și funcționarea firmei. De aici apare necesitatea identificării acelor surse de finanțare care să asigure firmei profitul așteptat și maximizarea valorii sale.

La nivelul anului 2015 capitalurile disponibile temporar sunt tot mai puține și mai scumpe, iar profiturile scontate sunt tot mai greu de obținut, fiind însoțite de riscuri tot mai mari și mai dificil de anticipat. Deținătorii de capitaluri mobilizabile în scopuri productive fac, cu o atenție deosebită, selecții de plasament, prin comparații între rata dividendelor oferită de firmă și rata dobânzilor bancare sau rata profiturilor, obținută din alte plasamente. În acest context economic, la nivelul firmelor, managerii trebuie să fie capabili să asigure capitalurile necesare, la costuri cât mai reduse, și să organizeze și coordoneze producția și comercializarea bunurilor obținute, astfel încât să obțină profitul scontat. Pe cale de consecință, calitatea actului managerial reprezintă o condiție vitală pentru ca firmele să înregistreze avantaje competitive și să reziste într-un mediu economic complex și volatil.

Economia de piață funcțională utilizează o diversitate de active financiare care reprezintă nu numai o ofertă instituționalizată din partea intermediarilor financiari, ci și o ofertă de titluri primare emise de firme și alte entități nefinanciare. Într-o astfel de economie, managementul financiar al firmei trebuie să cunoască instrumentele și constrângerile specifice pieței de capital și ale pieței monetare. La prima vedere, managerilor financiari li se pare că economia de piață funcțională le multiplică posibilitățile de alegere, că le oferă soluții de finanțare conforme cu nevoile firmelor și la cel mai bun cost.

În urma unor analize mai profunde, pot constata că economia de piață funcțională, pe de o parte furnizează managerilor financiari posibilități multiple de alegere a soluției optime de finanțare, iar pe de altă parte generează rețineri pentru deciziile mai complexe și mai riscante de finanțare a firmelor. Schimbările care se produc în economia românească impun, periodic, reconsiderări teoretice și practice în abordările și comportamentul pe piață al firmelor. Fie că se află în faza de dezvoltare a activității sale, sau în cea de menținere a capacităților de producție, orice firmă este nevoită să dispună de resursele necesare finanțării activităților desfășurate.

Într-o lume aflată în permanentă schimbare, o lume a confruntărilor în care rezistă numai firmele cu un sistem economico-financiar flexibil și ușor adaptabil la exigențele mediului concurențial, deciziile privind finanțarea și gestiunea afacerii constituie, în același timp, instrument de apărare și formă de manifestare a performanței echipelor manageriale.

Având în vedere toate aspectele menționate mai sus, precum și faptul că firmele moderne necesită o gestionare eficientă a resurselor și rezultatelor financiare, consider că o analiză pragmatică a posibilităților de finanțare a firmelor constituie o provocare intelectuală pentru orice manager financiar, pentru orice profesionist, în general.

Scopul prezentei lucrări de disertație este acela de a aborda o parte din tot ceea ce s-a scris despre sursele de finanțare pe termen lung în cadrul unei firme și rolul acestora în managementul general, cu scopul clar definit de a asigura eficiența activității în cadrul unei firme private.

Structura și volumul lucrării de disertație: lucrarea este structurată în trei capitole, prefațate de introducere. Concluziile și recomandările sunt prezentate într-un capitol separat. Lucrarea mai conține la final lista cu referințe bibliografice și anexele.

În Introducere se fundamentează actualitatea temei, se precizează obiectul, suportul său metodologic și se indică structura lucrării de disertație.

În primul capitol am definit, clasificat și prezentat sursele de finanțare ale unei firme, precum și o serie de aspecte teoretice referitoare strict la structura și particularitățile finanțării firmelor pe baza planului de afaceri, cu impact direct asupra managementului și salariatului și implicit, al salariului și veniturilor pe care le obține pe piața muncii, pentru ca în final să tratez programele naționale de finanțare și finanțarea firmei pe termen lung.

În Capitolul II sunt prezentate date tehnice, administrative și financiare ale firmei SC DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL pe care o voi analiza în studiul de caz, cu deplasarea accentului pe organizarea serviciului contabilitate și financiar, precum și analiza economico-financiară a firmei pe baza produselor, pieței și a concurenței acesteia.

În Capitolul III- Studiu de caz am încercat să evidențiez câteva aspecte analizând modul de finanțare al SC DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL, pornind de la ideea că pentru majoritatea firmelor, cash-flow-ul generat de activitatea curentă este insuficient, motiv pentru care se pune problema alegerii modalităților de finanțare. Având în vedere diversitatea acestora într-o economie de piață, precum și avantajele, respectiv dezavantajele lor, în practică se pune problema alegerii celor mai eficiente surse în baza anumitor criterii de selecție, dar și a structurii de finanțare optimă pentru firmă.

În acest sens am prezentat o analiză în paralel privind două tipuri de finanțare la care a apelat SC DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL pentru achiziționarea unui echipament, și anume: cel de finanțare al echipamentului prin leasing și prin acordarea unui credit imobiliar de către BCR România.

În capitolul Concluzii- am încercat să evidențiez câteva concluzii referitoare la aspectele analizate pe parcursul prezentei lucrări de disertație și să formulez o serie de recomandări referitoare la modul de implementare a unui management eficient în cadrul firmei analizate.

CAPITOLUL I

SURSELE DE FINANȚARE ALE FIRMEI

Modul de finanțare a firmei –definiția, clasificarea și prezentarea surselor de finanțare

În acest prim capitol al prezentei lucrări de disertație mi-am propus să abordez o serie de aspecte teoretice și legale referitoare la acest subiect deosebit de vast și de complex-sursele de finanțare.

În contextul actual- la nivelul anului 2015 – capitalul reprezintă principalul factor de producție, dezvoltarea afacerilor devenind practic imposibilă fără a lua în considerare piața financiară și resursele pe care aceasta le pune la dispoziția agenților economici. Orice afacere, indiferent de gradul său de dezvoltare, implică un contact direct cu piața financiară, mai exact cu instituțiile care intermediază mobilizarea resurselor de capital și cu serviciile oferite de acestea. Înțelegerea modului de funcționare a sistemului financiar, a mecanismelor financiare specifice prin care capitalurile economisite sunt alocate pentru susținerea investițiilor precum și a costurilor și riscurilor implicate devine esențială pentru dezvoltarea pe baze solide a unei afaceri. Sistemul financiar este la rândul său supus schimbărilor permanente, adaptându-se la noile cerințe ale agenților economici, oferind resursele financiare de care aceștia au nevoie în condiții de eficiență maximă în termeni de risc și cost. De-a lungul timpului decizia de finanțare, reprezentată prin alegerea surselor de finanțare și stabilirea structurii financiare optime a constituit una dintre preocupările principale pentru teoria și practica financiară. În încercarea de a explica modul în care firmele își finanțează activele și factorii care influențează aceste decizii de finanțare, au fost propuse de-a lungul timpului o serie de modele teoretice și practice ale structurii capitalului.

Finanțarea pe termen lung are rol fundamental în dezvoltarea afacerilor și vizează achiziționarea de active fixe (terenuri, clădiri, echipamente, utilaje). Presupunând mobilizarea unor fonduri importante cu durată mare, finanțarea pe termen mediu și lung este mult mai complexă implicând un număr mult mai mare de intermediari financiari. Piața de capital este principalul furnizor de resurse pentru finanțările pe termen lung, mobilizarea efectuându-se prin intermediul obligațiunilor și acțiunilor. În plus piața financiară internațională (mai ales cea europeană) pune la dispoziția operatorilor o serie de mecanisme de creditare complexe: eurocredite, credite sindicalizate, credite furnizor, credite cumpărător, credite paralele sau credite subsidiare destinate în principal finanțării achiziționării de bunuri de echipament din import. În prezent aceste tehnici de creditare sunt accesibile și pe piața românească prin implicarea băncilor cu capitalîncercarea de a explica modul în care firmele își finanțează activele și factorii care influențează aceste decizii de finanțare, au fost propuse de-a lungul timpului o serie de modele teoretice și practice ale structurii capitalului.

Finanțarea pe termen lung are rol fundamental în dezvoltarea afacerilor și vizează achiziționarea de active fixe (terenuri, clădiri, echipamente, utilaje). Presupunând mobilizarea unor fonduri importante cu durată mare, finanțarea pe termen mediu și lung este mult mai complexă implicând un număr mult mai mare de intermediari financiari. Piața de capital este principalul furnizor de resurse pentru finanțările pe termen lung, mobilizarea efectuându-se prin intermediul obligațiunilor și acțiunilor. În plus piața financiară internațională (mai ales cea europeană) pune la dispoziția operatorilor o serie de mecanisme de creditare complexe: eurocredite, credite sindicalizate, credite furnizor, credite cumpărător, credite paralele sau credite subsidiare destinate în principal finanțării achiziționării de bunuri de echipament din import. În prezent aceste tehnici de creditare sunt accesibile și pe piața românească prin implicarea băncilor cu capital străin.

Realizarea cu succes a oricărei afaceri necesită existența și utilizarea unor resurse financiare care să permită firmei menținerea și apoi afirmarea pe piață. De modul cum sunt administrate aceste resurse, dar și de nivelul acestora depinde în mare măsură evoluția ulterioară a activității economice desfășurate. De aici rezultă interesul deosebit pe care firmele îl acordă problemei finanțării afacerii- care reprezintă totalitatea modalităților prin care firma reușește să dispună în timp util de resursele financiare necesare realizării proiectelor propuse în condiții de eficiență maximă.

Scopul oricărei activități economice îl constituie maximizarea profitului și în acest sens se procedează la analiza financiară a activității, stabilindu-se punctele tari și punctele slabe ale gestiunii financiare în vederea fundamentării unei noi strategii de menținere și de dezvoltare într-un mediu concurențial; pe cale de consecință devine de mare importanță identificarea tipurilor de surse de finanțare care susțin activitatea economică respectivă. În orice firmă, calitatea a două decizii este foarte importantă: decizia de investiții și decizia de finanțare. Prima, va face alegerea între investiția internă fizică (echipamente, materiale, etc.) și investiția financiară (valori mobiliare). În decizia de finanțare, principala alegere se face între sursele proprii și sursele împrumutate, criteriul acestei selecții fiind costul procurării capitalului.

Din punctul de vedere al surselor proprii ori se recurge la autofinanțare, ori se aduc aporturi noi la capitalul firmei. Autofinanțarea este mai puțin costisitoare, dar este insuficientă, de aceea se apelează și la surse externe care pot fi:

proprii noi aporturi de capital;

împrumutate emisiune de obligațiuni sau credite bancare;

închiriate leasing cu posibilitatea cumpărării la valoarea reziduală a mijloacelor fixe.

Selecția și combinarea acestor surse înseamnă decizia de finanțare pe termen lung, iar criteriul de optimizare îl constituie valoarea actualizată netă ce rezultă din fiecare variantă de finanțare.

Analizând datele din documentele contabile de sinteză, rezultă că pasivul bilanțier, prin componenta sa, evidențiează modul de finanțare sau de susținere financiară a activului și exigibilitatea surselor de finanțare.

Astfel, categoria de pasiv corespunzătoare finanțării proprii a activului, asigurată de proprietar ca investitor, este denumită capitaluri proprii și cuprinde:

-aporturile de capital;

-primele de capital;

-rezervele;

-rezultatul reportat;

-rezultatul exercițiului financiar.

Sursele proprii sunt nerambursabile și se utilizează conform legislației în vigoare asigurând finanțarea permanentă a firmei.

Finanțarea străină a activului se regăsește în categoria datoriilor, iar în această situație se află:

-creditele bancare și ale altor instituții de credit;

-împrumuturile din emisiunile de obligațiuni;

-datoriile comerciale față de furnizori;

-datoriile fiscale, salariale și sociale;

-datoriile către asociați rezultate din operațiuni de capital și dividente;

-alte datorii.

Având în vedere termenul de scadență al datoriilor, acestea pot fi:

-pe termen lung-împrumuturi, datorii față de terți;

-pe termen scurt: credite comerciale, credite bancare pe termen scurt.

Sursele străine au caracter rambursabil și sunt de regulă purtătoare de dobânzi, asigurând finanțarea temporară a firmei.

Finanțarea firmelor pe baza planului de afaceri

Rezultă că activitatea oricărei firme se desfășoară pe baza surselor proprii și a resurselor străine. Pentru ca această activitate să se poată menține în parametrii de rentabilitate și pentru ca valoarea acestora să fie în continuă creștere se procedează periodic la analiza activității și din punct de vedere al echilibrului financiar. Astfel, se utilizează anumiți indicatori financiari, dacă asigurarea necesităților permanente ale firmei (alocări cu caracter permanent) se realizează pe seama surselor permanente pe de o parte, iar pe de altă parte dacă alocările temporare (necesitățile de finanțare a ciclului de exploatare) se realizează pe seama surselor temporare, a datoriilor pe termen scurt.

Realizarea potențialului economic și implementarea unei idei de afaceri în practică depind în mare măsură de posibilitățile financiare. Fie că ne aflăm în etapa inițierii unei afaceri, fie că ne aflăm în etapa când dorim să ne extindem afacerea deja existentă, avem nevoie de finanțare.

Care sunt eventualele riscuri, de ce sumă avem nevoie, în ce stadiu de dezvoltare se află afacerea, cât de promițător este planul de afaceri și încă multe alte detalii sunt analizate înainte de a obține o finanțare. Aceste dări de seamă se prezintă părții de la care se solicită finanțarea. În cazul firmelor nou înființate, băncile vor acorda finanțare doar după ce vor efectua o analiză detaliată a planului de afaceri, pentru a se convinge că-și vor putea recupera banii într-un anumit interval de timp.

Lipsa surselor financiare este una dintre cauzele care îi determină pe tinerii antreprenori să ezite în inițierea unei afaceri. Unii antreprenori consideră că o afacere de succes nu poate fi dezvoltată cu puțini bani, de aceea, așteaptă momentele în care vor deține o sumă mai mare de bani, care le-ar permite implementarea ideilor în practică. Această viziune este de multe ori greșită, deoarece o afacere poate fi inițiată și cu sume mai mici, desigur și profitul obținut va fi mai mic, dar acest lucru nu înseamnă că nu e posibil. Treptat, afacerea se poate extinde, iar întreprinzătorul își va atinge obiectivele stabilite inițial. În acest fel, în timp, chiar de întemeiați cu sume mici o afacere, ați putea ajunge la succesul mult dorit.

Totuși, circa 90% dintre antreprenorii care dezvoltă o afacere, recurg la finanțarea externă, deoarece resursele financiare pe care le dețin nu sunt suficiente nici măcar pentru cele mai mici cheltuieli necesare pentru deschiderea unei afaceri. În aceste cazuri se apelează la creditele bancare sau la cele primite de la investitori, clienți sau furnizori. Când se ia decizia de a apela la surse externe de finanțare, fiecare întreprinzător trebuie să ia în calcul posibilitățile sale de rambursare a creditelor, dar și perioada în care va urma să întoarcă sumele împrumutate. De asemenea, se vor lua în calcul avantajele creditelor pentru afacerea întreprinzătorului, dacă acestuia îi va fi convenabil să ia împrumuturi, sau mai bine totuși să se abțină, fiind în favoarea sa acest lucru.

În multe situații, luarea creditelor nu înseamnă 100% garanție că toate obiectivele vor fi atinse, împrumuturile vor fi rambursate, iar afacerea va genera și un profit substanțial. Nici pe departe nu este cazul să gândim astfel. Există mulți factori de care în mod direct depinde dezvoltarea și prosperarea afacerii antreprenorului. Aici mă refer la furnizori, parteneri de afaceri, piața de desfacere, situația politică și economică în țară, etc. În unele cazuri, utilizarea ineficientă a împrumuturilor, poate genera situații de falimentare pentru firmă, sau datorii pe termen lung, venituri mici care în mare parte nu acoperă toate cheltuielile și muncă în zadar. Sursele de finanțare ale unei firme pot apărea sub diverse forme:

În dependență de perioada pentru care se solicită finanțare, deosebim:

Finanțare pe termen scurt; perioada de finanțare nu depășește un an de zile, iar banii obținuți sunt cheltuiți de către antreprenori pentru procurarea materiilor prime, pentru achitarea la timp a salariilor muncitorilor, pentru finisarea unor lucrări aflate în curs de execuție, etc.

Finanțare pe termen lung; în acest caz, perioada de întoarcere a datoriilor depășește un an de zile. Finanțele obținute sunt utilizate pentru dezvoltarea și prosperarea întreprinderii, pentru implementarea noilor tehnologii, crearea noilor produse, dezvoltarea rețelei de distribuție, asigurarea calității totale a produselor, etc.

În dependență de natura surselor de finanțare, distingem:

Finanțare internă;

În cazul în care antreprenorul este la început de drum în domeniul businessului, atunci sursele interne de finanțare ar putea fi capitalul propriu și cel obținut de la prieteni, de la familie.

Capitalul propriu și cel obținut de la prieteni și familie reprezintă baza financiară de la care pornesc mulți antreprenori. Fie că viitorul antreprenor a făcut economii și dispune de resurse financiare proprii, fie că apelează la ajutorul prietenilor sau a familiei, acest tip de finanțare este unul sigur și fără prea multe bătăi de cap. În astfel de situații nu se cere prezentarea planului de afaceri, căutarea investitorilor, corespunderea unor standarde, totul pare a fi mult mai simplu. Corect, pare a fi, dacă nu luăm în calcul că finanțele proprii, dar și cele colectate de la cunoscuți s-ar putea să nu fie suficiente pentru dezvoltarea afacerii. În acest caz, activitatea firmei ar putea fi stopată, iar din cauza că firma va fi puțin cunoscută pe piață, va fi problematic să se adune careva fonduri pentru reluarea activității. Deci, după cum am menționat, capitalul propriu și cel obținut de la familie și prieteni are unele avantaje, dar și dezavantaje. Și încă ceva, dacă firma dă faliment, pierderile ar fi suportate în totalitate de antreprenor sau de apropiații săi care i-au oferit suport financiar.

În cazul când întreprinzătorul activează de ceva timp în sfera afacerilor, ca surse interne de finanțare ar servi reinvestirea profitului obținut, vânzarea unor active, darea în arendă a unor spații comerciale, a unor utilaje, care nu se consideră a fi aducătoare de profit întreprinderii. Ca o regulă de bază pentru antreprenori, ar fi aceea că cu cât o parte mai mare din profitul obținut este alocat pentru dezvoltarea și extinderea afacerii, cu atât mai puțin se va apela la finanțări suplimentare externe. Aici e nevoie să se ia în considerare și politica de dividente, iar profitul distribuit proprietarilor să fie mai mic, pe când o parte mai mare a acestora să rămână pentru reinvestire.

Finanțare externă

Finanțarea externă se referă la creditul bancar, emiterea de acțiuni și obligațiuni, granturi, subvenții și alte programe de sprijin din partea statului, leasingul, factoringul, credite primite din partea clienților și a furnizorilor, etc.

Creditul bancar reprezintă o sumă de bani împrumutată debitorului, de către creditor, pe un anumit termen, în condițiile de rambursare a sumei totale primite, la care se adaugă de obicei și achitarea dobânzii. Este una dintre formele cele mai răspândite de finanțare. Pentru ca banca să accepte cererea de creditare, e nevoie ca întreprinderea debitoare să demonstreze că situația sa economică și financiară din perioada precedentă sunt la un nivel care ar motiva angajații băncii să ofere creditul cerut. Avantajele creditului bancar:

Antreprenorul obține de la creditor sumele bănești de care are nevoie pentru a-și dezvolta afacerea;

În multe situații, în cazul în care întreprinderea activează de ceva timp pe piață, banca care deservește această întreprindere, vine cu diverse opțiuni de creditare. În acest fel, debitorul obține credite de multe ori fără a prezenta planuri de afaceri sau rapoarte complicate, ba chiar mai mult, fiind client fidel al băncii respective, i se pot acorda și careva facilități în acest sens;

Conlucrarea în timp cu anumite instituții financiare, permite accesul mai liber al firmei la alte servicii prestate de bănci;

Atunci când un antreprenor se adresează băncii cu o cerere de creditare, preventiv mai analizează cu exactitate situația reală din cadrul firmei și în acel moment ar putea să depisteze care ar fi greșelile ce nu trebui să le comită, e profitabilă calea pe care a ales-o sau nu, va avea de unde rambursa creditul ce urmează să-l primească? Astfel, debitorul revizuie încă o dată toate posibilitățile sale, pentru o reușită sigură.

Dezavantajele creditului bancar:

Dacă firmele care activează deja pe piață, au o activitate în spate, care poate spune multe despre situația economică a firmei, antreprenorilor care abia pășesc în această sferă, le este mult mai greu la capitolul creditare. Ei se confruntă adesea cu refuzuri din partea băncilor, din motiv că nu pot argumenta rambursarea sumei care urmează a le fi împrumutată, sau nu oferă suficiente garanții pentru a primi sumele dorite;

În majoritatea cazurilor, băncile oferă credite pe un termen ce nu depășește 3 ani de zile, iar pentru un antreprenor care-și dorește o activitate profitabilă pe termen lung, perioada este prea mică pentru rambursarea creditelor substanțiale contractate;

În cazul falimentării firmei, antreprenorul fiind în incapacitate de a rambursa sumele împrumutate, va pierde garanțiile depuse în momentul creditării;

Când antreprenorul primește un credit bancar, automat își asumă mai multe riscuri, printre care și riscul dobânzii.

Emisia de acțiuni și obligațiuni

Prin intermediul operațiunilor de emisiune se formează atât capitalul propriu, cât și capitalul de împrumut al firmei. Astfel, la formarea capitalului propriu se emit acțiuni, iar la crearea capitalului de împrumut, se emit obligațiuni. Pe lângă faptul că emisia de acțiuni și obligațiuni are ca scop atragerea capitalului, totodată, se rezolvă și alte probleme, cum ar fi: reconstituirea proprietății și îmbunătățirea situației financiare.

Leasingul reprezintă o formă specială de finanțare pe termen lung sau mediu, care presupune existența a trei terțe persoane: furnizorul, societatea de leasing și beneficiarul finanțării. Societatea de leasing procură de la furnizor bunurile (utilajele, echipamentele industriale, etc) de care utilizatorul (beneficiarul finanțării) are nevoie și le cedează acestuia în schimbul unor redevențe lunare. Redevența lunară reprezintă rata de leasing care este achitată lunar de către utilizator pentru exploatarea bunurilor care i se oferă în posesie.

Avantajele leasingului:

Acest tip de finanțare permite antreprenorilor care nu au o bază financiară solidă să dezvolte o afacere de dimensiuni mari, în comparație cu creditul bancar, care nu prezintă acest avantaj;

Întreprinzătorii pot obține mai ușor un contract de leasing decât un credit;

Bunurile achiziționate prin intermediul contractului de leasing nu sunt la evidență în bilanțul contabil, pe toată durata contractului, astfel firma nu achită impozitele pentru activele achiziționate, chiria bunurilor fiind considerată ca cheltuieli ale firmei;

Leasingul nu crește datoriile în bilanț și nu limitează posibilitățile firmei de a obține fonduri financiare suplimentare;

În situațiile când se încheie un contract de leasing pentru anumite utilaje, există posibilitatea ca în timp, furnizorul să înlocuiască utilajul învechit cu unul nou.

Dezavantajele leasingului:

Leasingul este eficient, numai în cazul în care obiectul contractului de leasing poate fi exploatat pe toată perioada de închiriere;

Uneori, pentru antreprenor devine mai costisitor un contract de leasing decât un credit bancar;

Un dezavantaj pentru furnizori ar fi că după prima închiriere, este posibil să nu se mai găsească alți utilizatori.

Aceste date se referă la leasingul comercial, iar înafară de acesta, mai există și alte două forme de leasing: lease-back și time-sharing.

Leasingul lease-back este genul de tranzacție financiară care presupune vânzarea unui imobil, pentru ca în baza unui contract de leasing pe termen lung vânzătorul să își păstreze dreptul de folosire a bunului, în schimbul unei chirii. În cazul în care deținătorul echipamentului are datorii la bancă sau alte probleme financiare, el vinde utilajul unei companii de leasing, în schimbul unei sume de bani, iar apoi îl închiriază de la compania respectivă. Leasingul time sharing este metodă de leasing, care constă în închirierea de utilaje cu valoare ridicată concomitent, de către mai mulți utilizatori. Atunci când contractul de leasing expiră, acesta fie încetează sau este prelungit pentru un anumit termen, fie are loc cumpărarea utilajului la un anumit preț.

Factoringul este o formă de creditare pe termen scurt, la care participă două părți: factorul și aderentul. Factorul este societatea bancară sau financiară specializată în încasarea facturilor, care de obicei obține un anumit procent din facturile decontate în avans, iar aderentul este societatea care furnizează produse sau servicii și are ca scop încasarea prețurilor pentru facturi înainte de termenul de scadență. O firmă recurge la serviciul de factoring atunci când dorește să obțină într-un termen scurt resursele financiare necesare pentru dezvoltarea afacerii, pentru a-și crește volumul vânzărilor, pentru a elimina riscul creanțelor neachitate la timp. De asemenea, această sursă de finanțare permite achitarea la timp sau chiar în avans a furnizorilor, ceea ce aduce numeroase beneficii antreprenorului ce beneficiază de serviciul de factoring.

Avantajele factoringului sunt:

Comercianții care iau decizia să utilizeze serviciul de factoring, urmează să completeze mai puține documente decât în cazul obținerii unui credit bancar. Tot aici e necesar de menționat că riscul unui refuz din partea factorului este mai mic decât în cazul solicitării unui credit. Astfel, factorul poate refuza aderentul doar în cazul în care între aderent și debitor există careva legături de acționariat sau condiționări ale plăților, indiferent dacă acestea sunt în avans sau la livrare.

Antreprenorul care apelează la ajutorul unei firme de factoring beneficiază de finanțare în termen scurt, fără garanții suplimentare, chiar dacă firma sa are mai multe datorii.

Sursele financiare obținute din partea companiei de factoring pot fi utilizate în diverse activități, fără a fi obligatoriu să respecte o anumită destinație a banilor primiți.

Serviciul de factoring permite colaborarea cu cumpărători noi, fără asumarea unor riscuri financiare.

Banca sau instituția financiară care prestează serviciul de factoring are ca scop inclusiv și administrarea creanțelor, care presupune monitorizarea acordurilor dintre părți și decontarea facturilor, ceea ce înseamnă că furnizorul este scutit de unele responsabilități administrative.

Factoringul permite îmbunătățirea imaginii, creșterea reputației și a competitivității firmei.

Deosebim mai multe tipuri de factoring, printre care: factoringul disponibil și cel indisponibil. Factoringul disponibil este o sursă de finanțare imediată, care este plătită de bancă la prezentarea facturilor, pe când în cazul factoringului indisponibil, finanțarea are loc în momentul încasării facturilor. În afara acestor două tipuri de factoring, mai deosebim factoring parțial sau total, închis sau deschis, fără regres sau cu regres, intern sau internațional.

Programe naționale de finanțare

Susținerea de stat a antreprenoriatului în toate țările se manifestă diferit, în dependență de bugetul de care dispune fiecare stat în parte. Fondurile guvernamentale sunt acordate întreprinderilor de stat sub formă de investiții directe. Firmele din sectorul public sunt deținute în mare parte de stat. Acest lucru înseamnă că statul deține și profituri substanțiale din activitățile acestor întreprinderi. Firmele private sunt parțial sau în mică parte finanțate de stat. Acestora și se acordă subvenții sau obțin anumite granturi pentru activitatea ce o desfășoară. Principala diferență între finanțarea publică și cea privată, adică între primirea unor fonduri din partea statului și a unui împrumut bancar constă în aceea că fondurile primite de la stat sunt gratuite sau aproape gratuite și pentru totdeauna, în comparație cu creditele bancare, care trebuie reîntoarse băncii într-un anumit termen cu achitarea suplimentară a dobânzii.

Finanțare mixtă

Finanțarea mixtă presupune o îmbinare a finanțării interne și externe, utilizând în acest caz atât capitalul propriu, cât și cel provenit din surse externe.

Finanțarea firmei pe termen lung

Sintetizând cele expuse în acest prim capitol al prezentei lucrări de disertație pot afirma că desfășurarea activității la nivelul unei firme generează necesități importante de finanțare aferente ciclului de exploatare dar și activităților de dezvoltare, restructurare sau modernizare. Pentru finanțarea acestora se pot utiliza resurse interne dar și resurse externe.

De regulă, activitatea de investiții este cea mai importantă “consumatoare” de resurse externe. În condițiile în care firma dispune de mai multe posibilități de finanțare a activității sale, se pune problema de a alege pe acelea care se potrivesc cel mai bine nevoilor sale. Această selecție se face ținînd cont de anumite condiții care limitează aria posibilităților de procurare de resurse. Acoperirea deficitului de resurse pe termen lung se poate realiza prin apelarea la sistemul bancar, piața de capital, firme specializate sau stat. Întrucît aceste resurse intră în componența capitalului permanent, regăsindu-se în mecanismul financiar al firmei o perioadă lungă de timp, se impune o fundamentare pertinentă a deciziei de finanțare. În acest sens, raportul dintre finanțarea prin îndatorare și capitalurile proprii trebuie să asigure cel mai mic cost de finanțare, decizia de finanțare bazându-se pe optimizarea proporției dintre sursa de finanțare, alocarea și utilizarea fondurilor și obținerea de excedente financiare viitoare ce vor permite rambursarea împrumuturilor și dezvoltarea activității.

Stabilirea unei structuri financiare este o decizie importantă ce se include în sfera politicii financiare a firmei. Astfel, trebuie să se decidă modalitatea de repartizare a finanțării între datoriile pe termen scurt și utilizarea capitalurilor permanente.

Analiza trebuie aprofundată pe structura capitalurilor permanente, impunîndu-se alegerea proporției dintre capitalurile proprii și cele împrumutate pe termen mediu și lung. Decidenții (care iau decizii) trebuie să adopte decizia de finanțare pornind de la capacitatea de îndatorare, nivelul rentabilității financiare, tipul necesităților de finanțare, previziunile cash-flow-urilor viitoare Nu trebuie omis însă faptul că decizia de finanțare este supusă și influenței exercitată de evoluția unor indicatori macro-economici: inflație, rata dobînzii, cursul de schimb, PIB dar și de componenta fiscală și cea legislativă.

Perfecționarea metodelor și instrumentelor de selectare a mijloacelor de finanțare adecvate nevoilor firmei pun în legătură patru tipuri de resurse financiare:

Autofinanțarea firmei;

Finanțarea externă prin participarea la capitalul propriu al firmei;

Finanțarea externă prin împrumuturi sau credite la termen acordate firmei;

Creditarea între firme/creditul comercial.

Se prezintă două modalități principale de finanțare ale firmei:

din veniturile personale ale acționarului: surse proprii, profit, amortisment, provizionare;

din credite bancare: finanțare directă, prin credite bancare, și finanțare indirectă cafăcând parte, centrele incubatoare de afaceri, împrumuturile obligatare, leasingul, etc.

În general, finanțarea unei firme pe termen lung poate fi descrisă schematic prin figura de mai jos:

Figura nr.1 Finanțarea firmei pe termen lung

Prin autofinanțare se înțelege, așadar, finanțarea firmei din surse proprii interne. Aceasta depinde de capacitatea de autofinanțare a firmei, capacitate determinată, la rîndul ei, de mărimea amortizărilor și provizioanelor calculate și neconsumate încă, de mărimea profiturilor nerepartizate încă și de mărimea veniturilor rezultate din dezinvestiții. Întrucît amortizarea este o cheltuială deductibilă fiscal, rezultă că economiile fiscale astfel realizate reduc într-o măsură importantă costul autofinanțării.

Autofinanțarea constituie baza oricărei dezvoltări a firmelor folosind drept surse o parte a profitului obținut în exercițiul precedent și fondul de amortizare. Aceasta urmărește acoperirea necesarului de înlocuire a activelor imobilizate, dar și creșterea activelor de exploatare.

Într-o economie de piață principalele avantaje ale autofinanțării sunt:

constituie un mijloc sigur de finanțare, avînd în vedere că în anumite situații conjucturale firmele întîmpină greutăți în colectarea de capitaluri de pe piața financiară și monetară.

apără libertatea de acțiuni a firmelor, în sensul că autonomia financiară dobîndită prin autofinanțare îngăduie acesteia independența de gestionare față de organismele financiare și de credit, organisme care exercită un control riguros spre a-și asigura garanția capitalurilor date cu împrumut.

Cu toate acestea, autofinanțarea are o serie de limite, derivate din faptul că orice alte categorii de finanțare a firmei în afara autofinanțării se bazează, de fapt, pe așteptările privind crearea unei capacități de autofinanțare viitoare. Aceste limite se exprimă prin faptul că, unele firme pot avea o mare capacitate de autofinanțare dar să nu necesite finanțări mari, în timp ce alte firme să se confrunte cu fenomenul inversat. Din acest motiv, autofinanțarea nu asigură o întîlnire reală dintre capacitatea de finanțare și nevoia de finanțare, ceea ce, la nivelul economiei naționale poate produce unele dezechilibre. În plus, capacitatea de autofinanțare poate fi extrem de fluctuantă în timp, deseori din motive care nu sunt imputabile firmei în cauză, ci mediului economic în care ea își desfășoară activitatea.

Din punct de vedere dinamic, ciclul de acumulare a resurselor bănești ale firmei, din care se va alimenta autofinanțarea poate fi descris astfel:

Figura nr.2 Ciclul de acumulare a resurselor bănești ale firmei

Autofinanțarea (AF) are două componente:

a) autofinanțarea de menținere (AFm);

b) autofinanțarea de creștere (AFcr).

, unde: , unde:

Am reprezintă amortizările (stingerea treptată a creditelor pe termen lung, prin plăți succesive sau prin răscumpărarea creanțelor; crearea fondurilor bănești necesare pentru înlocuirea în natură (prin reparații și construcții capitale) a uzurii fizice și morale a fondurilor fixe deținute de o firmă, pe măsură ce acestea își transmit valoarea asupra valorii fiecărei unități de produs.);

Pr reprezintă provizioanele (remunerație procentuală cuvenită celui care mijlocește o afacere comercială; remiză, comision.)

,unde cu Bnd s-a notat valoarea beneficiului (profitului) nedistribuit acționarilor sub forma de dividende.

CAPITOLUL II

ANALIZA

SC DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL

2.1. Prezentarea activității economice a SC DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL

La începutul acestui capitol fac mențiunea că am ales această firmă deoarece lucrez aici de 3 ani de zile.

2.1.1. Date de identificare și obiect de activitate

Societatea comercială DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL a fost înființată în anul 2002 ca societate cu răspundere limitată, iar obiectul principal îl reprezenta comercializarea băuturilor alcoolice. Din anul 2007 obiectul de activitate a fost schimbat în comercializarea cu ridicata al mașinilor pentru industria minieră și construcții (atât noi cât și second-hand).

Societatea comercială DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului cu nr.J40/9643/2002, codul unic de înregistrare fiscală fiind RO 14916408. Sediul administrativ al societății este pe str.Preciziei nr.13G, sectorul 6. În prezent valoarea cifrei de afaceri este asigurată de serviciile de publicitate și serviciile de transport mărfuri, fiind susținută de serviciile a 32 de salariați.

2.1.2. Istoricul societății. Structura societății

În anul 2008 Daf International Distribution SRL a început dezvoltarea unor activități conexe celei principale prin oferirea de service specializat și vânzarea de piese de schimb. Clienții firmei pretindeau o garanție minimă pentru utilajele achiziționate, acest lucru obligând la diversificarea și îmbunătățirea permanentă a calității serviciilor oferite și a competențelor tehnicienilor firmei.

În cursul anului 2008 Daf International Distribution SRL a început construcția unei hale de reparații utilaje incluzând spații de birouri în strada Preciziei 13, sector 6, București –unde își desfășoară activitatea și în prezent.

Acționarii firmei au fost până în anul 2010 Dragnea Ion-Gabriel și Dragnea Elena Carmen. Începând cu anul 2010 unicul acționar și administrator este Dragnea Ion-Gabriel.

2.1.3. Dotări și facilități ale firme

În cadrul spațiului construit de Daf International Distribution SRL se regăsesc următoarele capacități de producție:

Hala și teren aferent: 220 m2 birouri (grad de utilizare 60%); 220 m2 hala service utilaje (grad de utilizare 85%); 120 m2 spațiu depozitare piese de schimb (grad de utilizare 95%) și 400 m2 teren fără construcții (grad de utilizare între 60%-70%).

Echipamente service utilaje:

Motostivuitor Balkancar capacitate 5 t;

Echipament elevat motoare sarcină utilă 3 t x 3 buc;

Compresor aer cu piston FiniPartner capacitate 200 l;

Aparat de spălat sub presiune cu motor electric 200 bari, încălzire apă până la 140 grade;

Aparat de spălat sub presiune cu motor termic Honda;

Instalație de sablat apă cu nisip;

Instalație de sablat cu nisip și aer comprimat;

Motocompresor Kaeser;

Banc hidraulic reglare hidromotoare și pompe hidraulice;

Strunguri Arad, bormașini și polizoare;

Scule execuție sevice.

Flota autoturisme și autoutilitare: 2 autoturisme Opel Astra; 2 autoutilitare capacitate maximă 3.5t (Opel și Renault); 3 autoturisme (sub contract de comodat).

Procesul tehnologic la nivelul service-ul este unul complex și ia în calcul complexitatea lucrării solicitate de beneficiar. Astfel, pe lângă capacitățile proprii se mai apelează la următoarele operațiuni externalizate:

Reparații specializate hidraulică (For Prest Hidraulic SRL);

Prelucrări mecanice de mare precizie (Vimet Tehnologie SRL și Prest Marc SRL);

Furtunuri hidraulice (producător);

Garnituri speciale (Eco Seal SRL);

Prelucrpri brute (Geve Com SRL).

Distribuția este concepută la nivelul vânzării directe fără a fi nevoie de a apela la alte canale de vânzare. Firma consideră că poate ajunge direct în fața clientului datorită faptului că îi poate oferi cel mai bun raport servicii-calitate-preț.

2.1.4. Produsele și piețele firmei

Diversitatea utilajelor la care firma poate efectua reparații acoperă 90% din totalul existent pe piața de construcții din România. Concurenții sunt în special reprezentanțele firmelor producătoare de utilaje. Un avantaj pe care firma îl deține în fața concurenților este faptul ca poate realiza reparații în cadrul atelierului propriu cât și la punctele de lucru ale clienților, venind astfel în întâmpinarea partenerilor și a imposibilității de a transporta un utilaj defect la atelierul de reparații.

Piețele de desfacere cărora se adresează produsele și serviciile Daf International Distribution SRL sunt cea internă și cea externă. În acest sens vânzările firmei se concentrează pe piața internă pe firmele private care au în desfaășurare contracte cu Statul Român atât în calitate de executant principal dar și în situația de subcontractant. În ceea ce privește exporturile firmei acestea se concentrează pe vânzarea de utilaje de construcții atât către țări membre UE dar și din afara Uniunii. Printre țările unde firma înregistrează vânzări se pot enumera: Olanda, Cipru, Turcia, Bosnia și Herțegovina și Republica Moldova. În sfera importurilor putem include în lista achizițiilor țări ca Olanda (pentru utilaje), Italia (piese de schimb), Polonia (piese de schimb) și Germania (piese de schimb).

Piața pe care activează compania Daf International Distribution SRL este o piață a mijloacelor de producție care are ca și caracteristică esențială un număr limitat de parteneri ce își întemeiază cererea pe motive raționale. Deoarece cumpărătorii au nevoi și dorințe unice, fiecare dintre aceștia reprezintă în mod potențial o nișă de piață separată, firma încercând să creeze și să-și dezvolte un program adaptat fiecărui cumpărător în parte.

Pentru o bună gestionare a clientilor, societatea Daf International Distribution SRL și-a creat propria bază de date, cuprinzând mai multe tabele și interogări pentru eficiență maximă, care poate oferi informații foarte utile asupra activității desfășurate. În acest fel poate gestiona într-un mod rațional activitățile de vânzare, post garanție și service.

Clienții firmei sunt societăți de construcții, persoane juridice române sau străine cu capial de stat, mixt și/sau privat: SC GLACIAL PROD SRL, BUCURESTI, SC VIAROM SA. BUCURESTI, SC EUROVIA CONSTRUCT SA, BUCURESTI, SC PHOENIX IMPEX SRL, BUCURESTI, SC TEHCON ROMPREST SRL, ILFOV, SC ROMSIT CONSTRUCT SRL, GALATI, SC CONSTRUCTII DRUMURI SA, SATU MARE.

Datorită faptului că produsele comercializate au valori mari firma încearcă să se adapteze posibilităților de plată ale cumpărătorilor, oferindu-le variante de achitare prin rate direct către firmă pentru sumele de până în 10.000 Euro sau contractarea prin firme specializate de leasing care sunt în strânsă legătură cu frima. Din acest punct de vedere firma este în postura de a nu putea satisface toate cerințele clienților oferindu-le o gamă variată de servicii de finanțare.

Datorită faptului că firma nu dispune de o sumă de bani pe care să o poată mobiliza pentru realizarea unui sistem de plată în rate pentru utilajele dorite, firma este obligată să ofere variante flexibile pentru achiziționarea utilajelor vândute. Acest lucru se întâmplă deoarece Daf International este nevoită să achite utilajele în avans partenerilor externi și automat trebuie să conceapă o strategie de achhiziție și vânzare care să scurteze cât mai mult ciclul de încasare de la beneficiar. În schimb, această oportunitate se poate găsi la reprezentanțele firmelor producătoare, care pot oferi varianta de achiziționare prin plata în rate. Clienții care nu dispun de lichidități și nu doresc o expunere către o societate financiară (ex: societăți IFN sau bănci) apeleaza la aceste firme în pofida prețurilor ridicate pe care le practică.

Principalii furnizori de utilaje sunt: SMITMA BV- Olanda, ABH BAUMASCHINEN GmbH- Germania, LODI BV – Olanda.

Aceștia au fost atent selecționați deoarece în funcție de promptitudinea cu care vin în întâmpinarea noastră depinde relația firmei noastre cu clienții.

În același timp, furnizorii sunt și clienții noștri, clienți pentru care prestăm servicii de intermediere în achiziționarea de pe piața românească a utilajelor de construcții recuperate de la diverse societăți de leasing sau de la constructori care doresc reînnoirea parcului existent.

Tot aici pot menționa și faptul că în decursul anilor Daf International a diminuat marja de profit pentru utilajele noi produse în China pe care, din aceleași motive, nu am putut să le achiziționam de la producător datorită termenului de livrare ridicat și a obligației de a le plăti în avans, ci doar de la intermediarii care le aveau pe stoc.

În cadrul activității de service partea preponderentă este constituită de reparația pompelor și motoarelor hidraulice. Vorbim despre o procedură specializată prin care oferim clienților o rezolvare rapidă și nu foarte costisitoare, având în vedere faptul că termenul de livrare oferit de către producătorii acestor piese este cuprins între 12 și 17 săptămâni. Prin soluțiile oferite de echipa tehnică putem rezolva aceste probleme într-un termen de maxim 2 săptămâni reducând considerabil perioada în care utilajul clientului nu se află în ciclul productiv. În acest sens, am semnat un contract de dealer pentru România cu firma italiană ADRIATICA OLEODINAMIA, producător consacrat de părți componente pentru sistemele hidraulice. Tot pentru aceasta latură, am achiziționat un banc de probe care ne ajută în identificarea defecțiunilor apărute la aceste părți importante ale utilajelor și la reglarea lor după reparații.

Reparația de motoare termice constituie în cadrul activității de service 40% din totalul reparațiilor efectuate. Am confecționat cadre pentru fixarea motoarelor și posibilitatea probării acestora după reparațiile efectuate. Totodată, am semnat contracte de livrări de piese de schimb cu câteva companii care se ocupă cu importul acestora: SZAKAL METAL SRL- Arad, ERDIROM TRAK SRL -București, IML MOTOARE SRL-Galați.

Tot în cadrul reparatiilor, avem cereri pentru reparația capitală a unor utilaje- care durează între 30 și 60 de zile și sunt operațiuni complexe care cuprind verificarea și/sau repararea tuturor componentelor. După efectuarea lucrărilor realizăm și revopsirea utilajelor (în cadrul atelierului firmei) în culorile inițiale/culori preferențiale.

Vânzarea de piese de schimb s-a dezvoltat odată cu creșterea volumului de reparații efectuate. Am stabilit relații comerciale cu firme producătoare din Europa pentru toate piesele de schimb necesare. Totodată, din anul 2013, firma a semnat un contract de reprezentare pentru România cu firma producătoare EVERPADS din Taiwan. Produsele reprezentative sunt piese de uzură pentru utilajele de construcții de drumuri. Prin această nouă colaborare ne-am mărit numărul clienților activi, deoarece prețurile sunt considerabil mai mici decât cele practicate de către producătorii europeni.

2.1.5. Concurența

Evidențierea punctelor forte față de concurență se face în primul rând prin calitatea foarte bună a produselor comercializate. În al doilea rând un alt punct forte este oferirea garanției produsului comercializat, garanție pe care niciun concurent nu o oferă. Integrând în matricea punctelor tari ale firmei și asigurarea pieselor de schimb aferente desfășurării activității câștigăm un avantaj superior față de concurență. Experiența profesională și alegerea unei rețele de furnizori cu renume în domeniu sunt două atuuri care ne propulsează în fața concurenței deoarece putem oferi un service de cea mai bună calitate având prețuri mai avantajoase decât concurența și totodată, fiind mult mai respondenți cererii înaintate de client. Toate acestea asigură firmei un loc fruntaș în topul furnizorilor de utilaje de construcții recondiționate, fiind unul dintre avantajele nete pe care le avem față de concurenți.

Punctele slabe sunt legate în primul rând de constrângerile financiare și incapacității de a oferi clienților termene de plată mai lungi. În al doilea rând, un alt minus pe care îl avem în comparație cu alți concurenți este rețeaua de distribuție internă (în special la nivelul vânzărilor de utilaje). Aici mă refer la faptul că printr-o rețea de distribuție largă- concurența poate ajunge la client înaintea noastră. Însă și costurile operaționale aferente acestor competitori sunt pe măsură, reflectându-se în prețul final de vânzare către beneficiar.

Pe piața vânzărilor de utilaje noi și second-hand pot identifica următorii concurenți:

WIRTGEN Romania (finisoare de asfalt, freze de asfalt, cilindrii compactori);

BERGERAR MONOYEUR (excavatoare, încărcătoare frontale);

LIEBHERR Romania SRL (excavatoare, încărcătoare frontale).  

Pentru partea de service întâlnim doi concurenți importanți:

TEGERO Sibiu pentru reparații hidraulice și piese de schimb;

Hidroexpert București pentru reparații hidraulice. 

Tabel nr.1: Puncte forte vs. puncte slabe concurența

Strategia preconizată pentru menținerea capacității concurențiale este una foarte competitivă și se bazează pe următoarele elemente:

continua adaptare și modernizare a capacităților de producție existente prin continua achiziție de utilaje moderne necesare în procesul de producție;

investițiile în capitalul uman prin cursuri de specializare care se vor traduce într-o îmbunătățire a calității serviciilor pe care le prestăm și aducând în același timp un plus de formare profesională cu valoare adăugată pentru personalul firmei;

extinderea capacităților de producție existente cerută de creșterea constantă a cererilor din venite din partea clienților;

achiziția unor noi autoutilitare de capacitate redusă (până în 3,5 t) pentru echipele mobile care se deplasează pe șantiere.

Principali cumpărători sunt:

Glacial Prod SRL, plata garantată cu fila CEC termen 30 de zile, client din 2006;

Viarom Construct SA, plata negarantată, termen 30 de zile, client din 2010;

Phoenix Impex SRL, plata în avans, client din 2009;

Eurovia Construct International SRL, plata în avans, client din 2007;

Romsit Construct SRL, plata negarantată, termen 45 de zile, client din 2010;

Bady Grand Explorer SRL, plata negarantată, termen 30 de zile, client din 2009.

Clienți ocazionali:

Constucții Drumuri SA, plata negarantată, termen 30 de zile client din 2007;

C&I Euroconstruct SRL, plata în avans, client din 2011;

Romprest SA, plata în avans, client din 2009;

Eltur SRL, plata în avans, client din 2009;

SMITMA B.V, plata în avans, client/furnizor din 2007;

LODI B.V., plata la livrare, client din 2011.

Societatea noastră nu folosește serviciile de reclamă; singura modalitate de promovare utilizată este prezența constantă la târgurile specializate în prezentarea de utilaje de construcții din toată țara.

Prețurile sunt stabilite individual pentru fiecare cerere în parte ținând cont de specificul acesteia. Acest lucru se traduce într-o fluctuație mare a marjei de profit. Aceasta poate varia între 3% și 150%, în funcție de situație.

2.2. Organizarea firmei

În cadrul SC DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL prin organizare în vederea realizării obiectului său de activitate se urmărește crearea relațiilor organizatorice capabile să asigure integritatea sistemului condus, un sistem format din următoarele subsisteme: operațional, informațional, decizional, relațional. În funcție de conținut organizarea societății se divide în două forme principale: organizare procesuală și structurală și se constituie în funcție de trei criterii:

– detalierea obiectivului general în vederea atingerii obiectivelor specifice dintr-o serie de activități și operațiuni;

– evitarea suprapunerii și reverificării sarcinilor;

– focusarea tuturor eforturilor și resurselor pentru implementarea obiectivelor firmei și o funcționare eficientă.

Structura organizatorică a firmei este evidențiată cu ajutorul unor instrumente specifice ca: organigrama, fișa postului, regulamentul de organizare și funcționare și regulamentul de ordine interioară a firmei.

Organigrama reprezintă expresia grafică a componentelor de structură: nivele ierarhice, compartimentele și structural or interioară, posturile și descrierea acestora, relațiile organizatorice.

Regulamentul de organizare și funcționare reprezintă detaliat structura organizatorică a firmei.

Fișa postului se eliberează pentru fiecare angajat și cuprinde:

sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească ocupantul postului respectiv,

relațiile pe care le are acesta cu alte compartimente și/sau funcții din cadrul firmei, inclusiv cui îi este subordonat și pe cine subordonează,

limitele sale de competență și responsabilitățile personalului.

Între toate aceste elemente ale structurii organizatorice trebuie să existe o corelare și dimensionare judicioasă pentru atingerea obiectivelor planificate.

În anul 2015 firma are 32 de angajați și un efectiv bine structurat, care poate rezolva cu maxim de operativitate sarcinile zilnice și eventualele situații de criză. Formarea, perfecționarea, cointeresarea și responsabilizarea angajaților săi reprezintă pentru firmă preocupări de maximă importanță.

Capacitatea financiară are în vedere posibilitățile pe care le are societatea de a realiza anumite cheltuieli în vederea atingerii unor obiective de piață. Aici intră în discuție costul capitalului, fluxul în numerar și stabilitatea financiară.

Veniturile firmei sunt:

– venituri din serviciile prestate;

– venituri financiare: venituri din imobilizări financiare, venituri din diferențe de curs valutar, venituri din dobânzi, venituri din sconturi obținute.

2.2.1. Organizarea serviciului contabilitate și financiar al firmei

Serviciul contabilitate al firmei are în principal urmatoarele atribuții:

– organizarea contabilității conform prevederilor legale și asigurarea efectuării corecte și la timp a înregistrărilor contabile;

– organizarea analizei periodice a utilizării bunurilor materiale și luarea măsurilor necesare împreună cu celelalte servicii din firmă, în ceea ce privește stocurile disponibile, supranormative, fără mișcare lentă sau pentru prevenirea oricăror acte, imobilizari de fonduri.

– asigurarea întocmirii la timp și în conformitate cu dispozițiile legale a dărilor de seamă contabile:

– exercitarea controlului financiar preventiv în conformitate cu dispozițiile legale;

– participarea la organizarea sistemului informațional al firmei, urmărind folosirea cât mai eficentă a datelor contabilității;

– asigurarea întocmirii, circulației și păstrarii documentelor justificative care stau la baza înregistrărilor contabile;

– preocuparea privind introducerea sistemului IT in elaborarea lucrărilor contabile;

– organizarea inventarierii periodice a mijloacelor materiale și regularizarea diferențelor contabile;

– organizarea acțiunilor de perfecționare a pregătirii profesionale pentru anagajați;

– efectuarea studiilor privind costuri comparative pe diverși indicatori economico-financiari.

Serviciul financiar are în principal următoarele atribuții:

– Întocmirea planurilor de venituri și cheltuieli;

– Asigurarea efectuării corecte și în conformitate cu dispozițiile legale a operațiunilor de încasări și plăți în numerar;

– Asigurarea creditelor necesare desfășurării în condiții de eficiență a activității firmei;

– Verificarea documentelor justificative de cheltuieli sub aspectul formei, conținutului și egalității operațiunii;

– Întocmirea formelor de recuperare a sumelor care eventual au fost eronat plătite;

– Măsuri cu privire la încasarea creanțelor și plata datoriilor terțelor persoane cu care firma are legături de natură economică.

2.3. Analiza economico-financiară a firmei

Voi începe această analiză economico-financiară a SC DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL de la prezentarea ratelor de rentabilitate în perioada 2012-2014.

Ratele de rentabilitate sunt prezentate în tabelul nr.1:

Rata lichidității: Active circulante/Datorii curente

Rentabilitatea comercială: unde, Rc= Rentabilitatea comercială, Rnet = rezultatul net al exercițiului, CA= cifra de afaceri,

Rentabilitatea economică: unde, Re = rata rentabilității economice, Rexpl = rezultatul exploatării, Aexpl = active de exploatare;

Rata rentabilității financiare: unde, Rf = rata rentabilității financiare, Pn=profit net, Kp=capitaluri proprii, Pn=profit net

Rata rentabilității resurselor consumate: unde, Rrc = rata rentabilității resurselor consumate, P = profit aferent cifrei de afaceri, CH = cheltuieli aferente cifrei de afaceri.

Pe parcursul celor trei ani analizați se observă o creștere a cifrei e afaceri, rentabilitatea comercială are valori bune în ultimii doi ani. Rata lichidității are valori supraunitare și în creștere de-a lungul perioadei analizate. Valoarea ridicată a ratei de rentabilitate comercială în ultimii doi ani reflectă capacitatea financiară a firmei de a asigura resurse necesare investițiilor.

În literatura de specialitate, valoarea optimă a ratei rentabilității resurselor consumate este încadrată între 9 și 15%. În cazul firmei analizate indicatorii optimi se observă în anii 2012 și 2013. În anul 2013 s-au înregistrat creșteri ale cheltuielilor aferente cifrei de afaceri, ducând astfel la un nivel ridicat al ratei resurselor consumate.

Rentabilitatea economică surprinde eficiența mijloacelor materiale și financiare alocate pentru desfășurarea activității firmei.

Ratele de structură ale activului

Analiza stării financiare a SC DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL începe cu analiza bilanțului contabil și a articolelor sintetizate a acestuia. Analiza bilanțului contabil prevede atât analiza pe orizontală cât și analiza pe verticală, iar perioada analizată cuprinde anii 2012-2014.

Introducând datele din bilanț am obținut următoarele rate de structură ale activului:

Tabelul nr.2: Ratele de structură ale activului

Figura nr.1: Structura activelor totale

Rata activelor imobilizate are un trend descendent în perioada analizată (68,12% în 2012 – 58,7% în 2013 – 42,56 în 2014), ceea ce corespunde unei scăderi a ponderii imobilizărilor în totalul activelor, ca urmare în principal a vânzării unei părți din linia de fabricație, acțiune efectuată pe fondul crizei economice, ca urmare a restrângerii activității firmei.

Indicii de rezultate devansează indicele imobilizărilor, caz în care activitatea firmei nu este perturbată din această cauză. Ponderea imobilizărilor corporale este covârșitoare în totalul imobilizărilor, ceea ce corespunde unei strategii de dezvoltare a potențialului tehnic intern.

Figura nr.2: Structura activelor circulante

Rata activelor circulante are o creștere semnificativă de la an la an (31,88% – 41,3% – 57,44% în anii 2012-2014), ca urmare a creșterii stocurilor și mai ales a creanțelor. Indicii de rezultate au o evoluție inferioară și, corelat cu creșterea duratei de rotație a acestor elemente (de la 49 la 80 de zile în 2014, în cazul stocurilor și de la 58 la 98 de zile creștere în cazul încasării creanțelor clienți), rezultă o situație nefavorabilă pentru firmă, caz în care se cere o atenție crescută asupra rulajelor de stocuri și o reevaluare a politicii de acordare a creditului comercial față de clienți.

Ratele de structură ale pasivului

Introducând datele din bilanț, am obținut următoarele rate de structură ale pasivului:

Tabelul nr.3: Ratele de structură ale pasivului

Figura nr.3: Dinamica ratei stabilității financiare

Rata stabilității financiare prezintă valori care dau firmei un grad ridicat de siguranță prin stabilitate în finanțare (2012 – 69,17%, 2013 – 74,79%, 2014 – 71,17%). Mai trebuie observat faptul că această rată întrece rata activelor imobilizate în întreaga perioadă analizată, ceea ce înseamnă că activele imobilizate sunt finanțate integral prin resurse proprii.

Rata datoriilor pe termen scurt are valori normale, respectiv în anul 2012 – 30,83%, în anul 2013 – 25,21%, 2014 – 28,83%. Datoriile comerciale au o pondere ridicată în ansamblul datoriilor pe termen scurt, cu excepția anului 2012 (50,36%), când firma a înregistrat pe de o parte, datorii comerciale reduse și, pe de altă parte, un volum ridicat al creditelor bancare.

Se observă o ușoară creștere a ponderii datoriilor financiare în anul 2014 (41,80% față de 33,47% în 2013), pusă în principal pe seama creșterii volumului creditelor bancare. Rata altor datorii nefinanciare asupra structurii ratei datoriilor pe termen scurt are o scădere pronunțată (2012 – 21,26%, 2013 – 18,55%, 2014 – 8,76%), ca urmare a reducerii și în final a eliminării efectelor de comerț de plătit.

Rata structurii finanțării prezintă valori scăzute (22,13% în 2012, 22,42% în 2013, 23,57% în 2014), arătând o dependență redusă de finanțarea prin datorii pe termen scurt.

Rata autonomiei financiare globale are valori și trend bune (2012 – 60,33%, 2013 – 65,65%, 2014 – 71,16%).

Echilibrul financiar este asigurat și firma poate apela fără probleme la credite bancare, cu atât mai mult cu cat rata rentabilității economice este mai mare decât rata dobânzii de-a lungul întregii perioade analizate.

Rata autonomiei financiare la termen, cu nivelul său ridicat și în creștere, poate fi pusă pe seama creșterii capitalului propriu și mai ales pe a reducerii sau a eliminării datoriilor pe termen mediu și lung. Rata de îndatorare globală are tendința netă de scădere (2012 – 39,67%, 2013 – 34,35%, 2014 – 28,84%), ca urmare a achitării de datoriile pe termen mediu și lung. Nivelul ratei de îndatorare la termen are de asemenea valori foarte bune, constituindu-se în încă o o garanție a rambursării corecte de către firmă a creditelor contractate de la bănci.

Analiza capitalului investit

Analiza capitalului investit este efectuată având ca bază de calcul indicatorii din tabelul următor:

Tabelul nr.4: Indicatori de analiză capital investit (lei)

Kpr= capital propriu, Kinv= capital investit

Dfc= datorii financiare curente

Kîmp= capital împrumutat

Îtml= îndatoriri la termen

NFR = necesar fond de rulment.

Se poate aprecia ca fiind pozitivă creșterea constantă a capitalului investit și mai ales faptul că acesta are o pondere mare în structura capitalului total (2012 – 82,46%, 2013 – 83,20%, 2014 – 83,21%). Ponderea datoriilor de exploatare are o tendință de ușoara scădere. Tot pozitive sunt evoluția capitalului investit permanent, urmare a sporirii continue a capitalului propriu și reducerea progresivă a capitalului împrumutat.

Stabilitatea capitalului investit (81,17% în 2012, 89,86% în 2013, 85,52% în 2014) se apreciază favorabil, mai ales ca este determinată de creșterea nivelului capitalului propriu. Exigibilitatea capitalului investit are valori care denotă tendința firmei de a-și finanța activitatea pe seama resurselor proprii, chiar dacă, pe ansamblu, datoriile de exploatare înregistrează o ușoară creștere.

Figura nr.4: Autonomia capitalului investit 2012-2014

Dinamica crescută a capitalului propriu raportată la capitalul investit este demonstrată și de indicatorii: autonomia capitalului investit (2012 – 73,16%, 2013 – 78,91%, 2014 – 85,52%) și complementul acestuia, îndatorarea globală a capitalului investit.

Analiza capitalului investit pe baza elementelor de active arată o folosire defectuoasă a acestuia, dată fiind ponderea în creștere a finanțării necesarului de fond de rulment (9,19% în 2012, 13,12% în 2013, 43,07% în 2014).

Valoarea ridicată din anul 2014 poate fi explicată prin creșterea accentuată a necesarului de fond de rulment, datorată creșterii stocurilor, în special a celor de produse finite și mărfuri și a creanțelor comerciale. Scăderea ponderii disponibilităților și plasamentelor în cadrul investițiilor se explică prin aceeași nevoie sporită de finanțare a necesarului de fond de rulment, dar nu este de natură a avea consecințe rele asupra activității firmei.

Costul capitalului

Tabelul nr.4: Costul capitalului

Figura nr. 5: Ratele de rentabilitate

Rata rentabilității financiare are o evoluție pe ansamblu crescătoare (3,15% în 2012, 9,73% în 2013, 9,71% în 2014). Scăderea din anul 2014 poate fi considerată nesemnificativă. Acest lucru exprimă capacitatea firmei de a da profit net ca rezultat al folosirii capitalurilor proprii și care este destinat astfel recompensării acestor capitaluri. În cazul ratei rentabilității economice, scăderea este mult mai accentuată în anul 2014 (9,18%, față de 11,81% în 2012 și 16,59% în 2013), ceea ce arată că firma nu a găsit o utilizare corectă a capitalurilor investite aflate la dispoziția sa.

Se observă scăderea profitului brut de exploatare în anul 2014 față de 2013, ca urmare a creșterii cheltuielilor de exploatare în general și în particular, a cheltuielilor cu despăgubiri, donații și active cedate.

analiza lichidității și solvabilității

Lichiditate generală = active circulante/datorii curente

Lichiditate generală 2012 = 468805/228315 =1,03

Lichiditate generală 2013 = 716656/146401 =1,63

Lichiditate generală 2014 = 1010554/211990 =1,99

Lichiditatea imediată (Rt) = (active circulante – stocuri) / datorii curente

Lichiditatea imediată (Rt) 2012 = (468805 –129773) /11618=0,29

Lichiditatea imediată (Rt) 2013 = (716656 -206237) /9450=0,54

Lichiditatea imediată (Rt) 2014 = (1010554-346122) /39643=0,16.

Tabelul nr.5: Ratele de lichiditate (%)

Figura nr.5: Ratele de lichiditate

Lichiditatea generală are valori supraunitare și în creștere de-a lungul perioadei analizate (1,03% în 2012, 1,63% în 2013, 1,99% în 2014), arătând o situație favorabilă pentru și existența unui fond de rulment pozitiv care îi permite sa facă față obligațiilor curente de plată. În anul 2014, lichiditatea imediată are o scădere accentuată (de la 0,54% în 2013 la 0,16%), datorată în principal nivelului scăzut al disponibilităților în acest an și nivelului redus al investițiilor financiare pe termen scurt.

Cu toate că nivelul acestui indicator se află aproape de limitele normale, se recomandă o atenție sporită la asigurarea disponibilităților bănești necesare rambursării rapide a datoriilor imediat exigibile.

Ratele de solvabilitate

Rata solvabilității generale (Re) = active totale / datorii curente

Rata solvabilității generale (Re) 2012 = 1470424 /5833=2,52

Rata solvabilității generale (Re) 2013 =1735281/5960= 2,91

Rata solvabilității generale (Re) 2014 =1759237/5075= 3,46.

Tabelul nr.6: Ratele de solvabilitate (%)

Figura 6. Ratele de solvabilitate

Solvabilitatea generală are un nivel ridicat și în creștere (2,52% în 2012, 2,91% în 2013, 3,46% în 2014), arătând existența unor surse proprii mai mult decât suficiente pentru a face față scadențelor. Legătura creanțe-obligații este prezentată în tabelul următor:

Tabelul nr.7: Legătura creanțe-obligații (lei)

Figura nr.7: Indicatori creanțe – obligații

Analizând echilibrul financiar al firmei din punct de vedere al legăturii creanțe-obligații, se poate observa o creștere consistentă de la an la an atât a mărimii creanțelor și obligațiilor, cât și a duratelor de plată a creanțelor și de plată a datoriilor.

O creștere foarte mare a creanțelor comerciale are loc în anul 2014, când nivelul acestora este aproape dublu față de anul anterior. În cazul datoriilor comerciale, cea mai mare creștere are loc în anul 2013, când se depășește nivelul anului 2012 cu 63,12%. Cifra de afaceri are un trend ascendent, dar într-un ritm mai lent (cu 12% mai mare în 2013 față de 2012 și cu 1% în 2014 față de 2013).

Se observă astfel creșterea termenului de încasare a creanțelor (63,7 zile în 2012, 78,9 zile în 2013, 152,7 zile în 2014). Creșterea destul de mare din 2014 presupune pe viitor o reevaluare a politicii de acordare a creditului comercial față de clienți. Termenul de plată a datoriilor are și el o tendință ascendentă (2012 – 41,5 zile, 2013 – 60,5 zile, 2014 – 71,9 zile), fapt bun pentru companie, care beneficiază pentru o durată mai mare de o sursă financiară suplimentară – datoriile comerciale, dar are și o apreciere crescută din partea furnizorilor, care pot da termene din ce în ce mai largi.

Având în vedere decalajul dintre cele două termene, se remarcă faptul că termenul de încasare a creanțelor întrece termenul de plată a datoriilor în toți anii analizați, ceea ce înseamnă ca fluxul de numerar este influențat negativ deoarece suma imobilizată este superioară celei folosite temporar.

În anul 2014 termenul de încasare este mai mare decât dublul termenului de plată. Pentru a remedia acest impediment, este recomandată o concertare a politicii de creditare a clienților cu o mai bună strategie de negociere a termenelor de plată cu furnizorii.

Analiza fondului de rulment

Fond de rulment propriu = capital propriu-active imobilizate

Fond de rulment propriu 2012 =887056 – 1001618=-114562

Fond de rulment propriu 2013 =1139217 – 1018625 = 120591

Fond de rulment propriu 2014=1251805 – 748682 =503122

Analiza fondului de rulment este realizată cu ajutorul indicatorilor din tabelul următor:

Tabelul nr.8: Indicatori ai fondului de rulment

Figura nr.8: Indicatori ai fondului de rulment

Se observă că fondul de rulment are o tendință de creștere spectaculoasă (15460 lei în 2012 – 279241 lei în 2013, – 503421 lei în 2014), situație datorată pe de o parte creșterii generale a capitalurilor permanente și, pe de altă parte, reducerii generale a imobilizărilor.

Firma dispune de un surplus de resurse ce poate fi utilizat pentru finanțarea activelor pe termen scurt. Valorile înregistrate în anii 2013 și 2014 sunt mai mari decât cele recomandate de economiști (10% din nivelul cifrei de afaceri sau 20% din cel al activelor circulante).

Fondul de rulment propriu are de asemenea o pantă ascendentă, înregistrând în anii 2013 și 2014 valori pozitive. Fondul de rulment străin, respective datoriile pe termen mediu și lung are o scădere în anul 2014. Fondul de rulment analizat în evoluție, indică gradul ridicat al autonomiei firmei în materie de finanțare a imobilizărilor.

Analiza necesarului de fond de rulment

Analiza necesarului de fond de rulment este efectuată cu ajutorul indicatorilor din tabelul următor:

Tabelul nr.9: Indicatori necesar fond de rulment (lei)

Figura nr.11: Sistem indicatori necesar fond de rulment

Se observă o creștere destul de mare a necesarului de fond de rulment, ritmul de creștere a cifrei de afaceri este scăzut, necesarul de fond de rulment este mare deoarece viteza de rotație a stocurilor este scăzută și apar termene mari de încasare a facturilor de la client. Așa cum se observă în tabelul de mai jos, trezoreria este negativă în anii analizați, punându-și amprenta asupra valorilor ratei de finanțare a necesarului de fond de rulment prin trezorerie.

Tabelul nr.10: Indicatorii trezoreriei nete (lei)

Figura nr.12: Indicatorii trezoreriei nete

În anii 2012 și 2014 SC DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL înregistrează o trezorerie netă negativă, arătând că necesarul de fond de rulment nu poate fi acoperit în totalitate prin resurse permanente, firma fiind obligată să apeleze la împrumuturi bancare. Nivelul de îndatorare se înscrie în limite rezonabile, trezoreria negativă nu constituie o problemă gravă, condiția fiind ca pe viitor acest aspect să nu se accenueze.

Bonitatea firmei

Indicatorii de bonitate ai SC DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL sunt prezentați în tabelul ce urmează:

Tabelul nr.13: Indicatorii de bonitate

Modul în care firma este apreciată de către bănci se observă din scoring-ul de mai sus. Se observă îmbunătățirea imaginii firmei, date fiind punctele tari pe care firma le are:

– o bună solvabilitate,

– lichiditate în creștere,

– un grad mic de îndatorare,

– un bun management.

2.3.1. Concluzii ale diagnosticării activității firmei

Concluziile privind eficiența economică a activității SC DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL sunt sintetizate în Tabelul nr.14:

Sinteza diagnosticului financiar

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ:

SC DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL

ACHIZIȚIONAREA UNUI ECHIPAMENT PRIN

CREDIT BANCAR VS LEASING

În acest capitol al prezentei lucrări de disertație voi analiza în paralel achiziția de către

SC DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL a unui echipament prin credit bancar și prin leasing.

3.1. Achiziția de către SC DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL a unui echipament prin credit bancar

Activitatea bancară în materie de creditare are o importanță excepțională, din acest motiv de la momentul depunerii cererii de creditare și până la acordarea efectivă a creditului, relația bancă-client trebuie să parcurgă anumite etape:

Depunerea cererii de creditare

În această etapă SC Daf International Distribution SRL se adresează BCR Leasing IFN cu o cerere de credit, a cărei analiză se efectuează de către Compartimentul de Creditare și are drept scop evaluarea cererii de creditare sub raportul necesității și oportunității solicitării, avându-se în vedere identificarea eventualilor factori de risc și posibilitatea contracarării acestora. Cu ocazia depunerii respectivei cererii la bancă se vor depune obligatoriu o serie de anexe, care să facă posibilă interpretarea corectă a datelor sintetice cuprinse în cadrul cererii și anume:

-de regulă ultimele trei bilanțuri în condițiile în care acestea există, însușite de organele fiscale;

-ultimele două, trei balanțe de verificare însoțite de declarațiile privind plata TVA-ului și a impozitului pe profit aferente;

-dosarul juridic al SC Daf International Distribution SRL având toate documentele, de la constituire și până în prezent, în ordine cronologică și cu înscrierea de mențiuni de la Registrul Comerțului, după caz;

-dovada existenței spațiilor de desfășurare a activității- acte de proprietate, contracte de închiriere, contracte de arendă;

-studiu de fezabilitate pentru creditele pe termen mediu și lung;

-situațiile analitice ale creanțelor și datoriilor cu specificarea vechimii acestora;

-proiecții ale fluxului de numerar și ale contului de profit și pierdere pe perioada de creditare;

-scrisori de recomandare de la clienți și furnizori, dacă este cazul;

-curriculum vitae pentru echipa managerială propusă pentru implementarea proiectului și pentru cei din conducere, din care să rezulte calificarea și experiența managerială a acestora;

-copie după contractele de împrumut, de leasing și după alte contracte de garanții după caz;

-situația cu garanțiile propuse a fi aduse cu specificarea provenienței și dovada achitării acestora cu contracte de vânzare-cumpărare, acte de donație, facturi;

-orice alte situații lămuritoare cu privire la desfășurarea afacerii pe care solicitantul sau banca le socotesc necesare.

2. Analiza SC Daf International Distribution SRL din punct de vedere juridic are în vedere următoarele aspecte:

-existența documentelor de constituire conform legilor, a actelor adiționale în formă autentică și cu înscrierea de mențiuni la Registrul Comerțului sau existența Certificatului Unic de Înregistrare; existența în obiectul de activitate al firmei, a codului CAEN corespunzător activității propuse a fi creditată; consultarea Registrului Comerțului cu privire la statutul juridic al solicitantului, starea de faliment, litigii, reorganizare judecătorească și al persoanelor care angajează patrimonial firma;

-consultarea Biroului de Credite, a Centralei Riscurilor bancare precum și a Centralei Incidentelor de Plăți de pe lângă BNR cu privire la înscrierea SC Daf International Distribution SRL în fișierele incidentelor de plăți care vizează: interdicția de a emite cecuri, refuzuri la plată, executări silite.

3. Analiza SC Daf International Distribution SRL din punct de vedere tehnic este efectuată de evaluator și presupune evaluarea tehnică a afacerii și a garanțiilor materiale.

4. Analiza SC Daf International Distribution SRL din punct de vedere economico-financiar.

Principalii indicatori care stau la baza analizei situației economico-financiare a firmei sunt lichiditatea, solvabilitatea și rentabilitatea.

Lichiditatea reprezintă capacitatea unui agent economic de a face față datoriilor sale pe termen scurt prin transformarea rapidă a activelor sale circulante în disponibilități și se calculează conform formulei:

L= * 100

unde:

A= disponibilități bănești + sume de încasat + titluri de credit + alte elemente de activ

Dts =credite și datorii pe termen scurt (curente și restante)

Nivelul de lichiditate obținut în urma calculării lichidității se interpretează conform datelor prezentate în tabelul nr.15, astfel:

Tabelul nr.15: Valori ale nivelului de lichiditate

Nu se vor credita firmele cu o lichiditate necorespunzătoare, deoarece ele înregistrează plăți restante față de furnizori, buget, credite restante față de bancă.

Solvabilitatea- reflectă capacitatea generală a firmei de a transforma toate activele sale în numerar pentru plata tuturor datoriilor și se calculează conform formulei:

S= * 100

Valoarea indicatorului trebuie să fie supraunitară. Solvabilitatea arată capacitatea firmei de a-și acoperi toate datoriile (bancă, furnizori, buget) prin valorificarea tuturor activelor sale; exprimă gradul în care fiecare agent economic asigură cu capital social acoperirea creditelor pe termen scurt, mediu si lung.

Rentabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a obține profit din activitatea proprie; se exprimă în general prin rata profitului net, calculată conform formulei:

Rpn = * 100

5. Prezentarea garanțiilor aferente creditului

În vederea evitării unor riscuri de neîncasare a creditelor acordate, managerul bancar se va asigura ca SC Daf International Distribution SRL să dispună de posibilități de restituire a creditelor în condițiile desfășurării unei activități normale, precum și pentru recuperarea acestora în situațiile în care SC Daf International Distribution SRL nu-și execută obligațiile din diverse cauze. Valoarea minimă a garanțiilor acceptate de bancă va fi în toate cazurile cel puțin egală cu datoria cea mai mare a debitorului, formată din creditul aprobat plus dobânda până la rambursarea primei rate din împrumut.

6. Încadrarea în grupe de bonitate

Prin analiza conjugată a rezultatelor obținute de către specialistii băncii, pe parcursul etapelor de analiză mai sus prezentate se stabilește bonitatea SC Daf International Distribution SRL. Bonitatea reprezintă un indicator sintetic al performanțelor economico-financiare și nefinanciare ale agenților economici, în funcție de care, aceștia sunt încadrați în vederea acordării creditului, în mai multe grupe denumite categorii de performanță, după cum urmează:

-Categoria A– Standard- agenții din această categorie au performanțe financiare foarte bune, serviciul datoriei bun și există condiții de menținere a acestora în perioada de creditare;

-Categoria B– În observație- agenții din această categorie sunt clienți cu rezultate economico-financiare bune sau chiar foarte bune dar care, în anumite perioade scurte de timp pot întâmpina greutăți în rambursarea ratelor scadente ale creditului si dobânzilor aferente precum și a altor datorii exigibile;

-Categoria C– Substandard- agenții din această categorie prezintă performanțe economico – financiare modeste dar se pot redresa eventual printr-o infuzie de capital. Practica recomandă creditarea cu prudență, eventual banca solicitând garanții suplimentare, mergând până la luarea în garanție a bunurilor proprietate personală a managerilor societății;

-Categoria D– Îndoielnic- agenții din această categorie prezintă performanțe economico- financiare slabe, situație în care eventualele credite sunt incerte la rambursare. În această situație băncile solicită planuri speciale de redresare, acoperirea fermă prin contracte a afacerii, precum si garanții reale și care să ofere posibilitatea valorificării rapide a acestora.

-Categoria E– Pierdere- agenții economici din această categorie prezintă performanțe proaste, serviciul datoriei este necorespunzător. În aceste situații, băncile nu acordă credite decât atunci când acestea sunt garantate cu cash colateral, garanții guvernamentale sau scrisori de garanții bancare emise de o bancă de prim rang.

7. Emiterea deciziei de creditare

Decizia are un rol esențial în procesul de creditare. Luarea unor decizii corespunzătoare, prin care să se asigure conducerea optimă a unei activități de creditare, reprezintă rezultatul unui proces complex: cunoașterea solicitantului de credit, evaluarea garanțiilor acestuia, precum și analiza viabilității afacerii propuse spre creditare.

8. Acordarea creditelor

După aprobarea cererilor de credite de către Comitetul de credite al BCR Leasing IFN se trece la etapa acordării creditelor.

Pe baza concluziilor rezultate din analiză se negociază cu SC Daf International Distribution SRL următoarele condiții:

-volumul creditului

-durata de acordare a creditului

-termenul de rambursare

-cuantumul ratelor

-dobânda

-perioada de grație.

Contractul se întocmește în trei exemplare, două rămânând la BCR Leasing IFN și unul la SC Daf International Distribution SRL. La acordarea creditului se oprește un comision de gestiune al băncii, sub forma unei cote din suma creditului este prevăzut în contractul de credit; cota variază în funcție de caracteristicile creditului, de bonitatea clientului și de normele interne aplicate de banca respectivă.

Pe perioada de acordare a creditului, BCR Leasing IFN va urmări activitatea SC Daf International Distribution SRL, regularitatea încasărilor, va reține direct din contul de disponibil al clientului dobânzile aferente creditului, potrivit contractului.

În condițiile în care SC Daf International Distribution SRL nu utilizează creditele la datele stabilite în contract se poate aplica un comision penalizator de neutilizare a creditului.

Rambursarea creditelor se face la datele din contract, din conturile de disponibilități sau prin depunere de numerar. Orice întârziere în rambursarea ratelor scadente se înregistrează la credite restante, la care banca calculează dobânzi majorate, conform contractului de credit.

Achiziția propriu-zisă

În luna aprilie 2014 SC Daf International Distribution SRL a apelat la un împrumut la BCR Leasing IFN pentru achiziționarea unui echipament în valoare de 50.000 euro.

Creditul aprobat în valoare de 50 000 euro se înregistrează integral în cont separat de împrumut și se virează în contul curent al SC Daf International Distribution SRL.

Creditul s-a acordat pe o perioadă de 120 de luni, începând cu data 22.06.2014 și până la data de 22.06.2024;

Rata dobânzii: creditul se acordă cu o dobândă de 10% pe an.

Tabelul nr.16: Grafic de rambursare al creditului:

(Sursa: BCR Leasing IFN)

3.2. Achiziția de către SC DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL a unui echipament prin leasing

SC Daf International Distribution SRL are nevoie de un echipament și a apelat pentru finanțare prin leasing la BCR Leasing IFN. Condițiile de finanțare a bunurilor în sistem de leasing sunt:

-durata contractului: între 12 și 60 luni;

-avansul: între 10% și 50%;

-valoarea reziduală: 0% sau 20%;

Actele necesare întocmirii dosarului de leasing sunt:

-cererea de informații completată și semnată;

-ultimele 3 bilanțuri (ultimul bilanț semestrial pe anul în curs) inclusiv anexele, balanțele de verificare respective precum și ultima balanță pe anul în curs;

-descrierea obiectului leasing-ului (factura proformă sau specificația tehnică);

-prezentarea și informații de afaceri despre firmă;

-copia certificatului unic de înregistrare al utilizatorului;

-certificat constatator recent eliberat de Registrul Comerțului (copie);

-copia actului de identitate, cu specimen de semnătură, al persoanei abilitate să semneze contractul de leasing.

Trebuie să menționez aici faptul că pe lângă structura standard de leasing în care BCR Leasing IFN cumpără, importă, înregistrează/înmatriculează și asigură noul obiect al Contractului de Leasing și îl oferă utilizatorului în baza Contractului de Leasing, se pot negocia și structuri în cadrul cărora BCR Leasing IFN cumpără obiectele și le furnizează în leasing înapoi proprietarului inițial al acestora.

SC Daf International Distribution SRL a apelat pentru finanțare prin leasing la BCR Leasing IFN în următoarele condiții:

Perioada de leasing: 48 de luni

Preț de achiziție: 50 000 euro

Valoare reziduală se achită o dată cu fiecare rată de leasing și cu aceeași periodicitate.

Comision acordare leasing: 1,7%

Comision de gestiune: 8 euro.

Dobânda de prefinanțare: 12%/an

Rata dobânzii: 12%/an

SC Daf International Invent SRL achită ratele lunar.

Am calculat valoarea avansului:

Av= Valoare avans (%) x prețul de achiziție = 15% x 50 000 euro = 7 500 euro

Am determinat valoarea reziduală:

Vr = Valoare reziduală (%) x prețul de achiziție = 20% x 50 000 euro = 10 000 euro

Valoarea capitalului împrumutat după plata avansului devine:

Capital împrumutat = valoare contract – valoare avans – valoare reziduală =

= 50 000 – 7 500 – 10 000 = 32 500 euro

Comision de acordare leasing = 1,7 % x 50 000 euro = 850 euro.

Asigurarea echipamentului:

5,5% x 32 500 euro = 1787,5 euro/an.

1787,5 euro /16 trimestre = 111,71 euro/trimestru.

În cazul leasing-ului financiar, rata de leasing se calculează sub forma unei anuități constante.

Rata de leasing = 2587,35 euro.

Tabelul nr.17: Planul de eșalonare al ratelor

(Sursa: BCR Leasing IFN)

Tabelul nr.18: Asigurarea echipamentului

(Sursa: BCR Leasing IFN)

Concluzii:

Din studiul de caz prezentat reies clar avantajele achiziționării echipamentului tehnologic prin leasing financiar de către SC Daf International Distribution srl, față de achiziționarea aceluiași echipament printr-un credit bancar:

– locatarul își poate constitui sursele proprii de finanțare prin amortizarea echipamentului;

– suma dobânzilor plătite în cazul împrumutului este mult mai mare față de suma dobânzilor plătite la leasingul financiar;

– în cazul creditului bancar garanția este asigurată de un gaj material care trebuie să acopere valoarea echipamentului și a dobânzii pe când în cazul leasingului, garanția este asigurată chiar de dreptul de proprietate asupra echipamentului închiriat.

Creditul este un element indispensabil în tranzacțiile comerciale, de aceea funcționează în prezent mecanisme de finanțare complexe, realizate de regulă prin bănci; creditul este o formă de finanțare tradițională, deoarece pentru investiții se apelează de obicei la credit.

Dacă analizez leasingul, în forma sa clasică, putem spune că acesta este asemenea unui credit de investiții chiar dacă beneficiarul nu devine imediat proprietarul acesteia. Din punct de vedere al finanțatorului, „leasingul este un credit pe termen lung și mediu, garantat de un drept de proprietate“; iar din punct de vedere al beneficiarului, el „constituie o formă de creditare în cadrul căruia sumele necesare achiziționării bunului se obțin din exploatarea acestuia, iar rambursarea lui se face eșalonat, sub forma ratelor de leasing și în final a prețului rezidual“.

Creditul astfel obținut este sub formă de echipamente și nu bănească, dar în realitate, cele două noțiuni prezintă caracteristici diferite cu privire la: gradul de finanțare, forma de acordare, garanție, analiza documentației financiare și politica de creditare.

În ceea ce privește gradul de finanțare– în cazul creditului tradițional, beneficiarul contribuie cu 30%-50% din valoarea investiției, în timp ce în cazul leasingului se asigură finanțarea integrală a investiției.

Cu privire la garanție– în cazul creditului tradițional, investiția este grevată de o serie de sarcini reale (gaj, ipotecă), iar la leasing, garanția este dată de chiar dreptul de proprietate asupra bunului închiriat.

Cu privire la forma de acordare, creditul tradițional se acordă sub formă bănească, iar la leasing, creditul se acordă sub formă de echipament.

Analiza documentației financiare se efectuează astfel: în cazul creditului tradițional, finanțatorul acordă o mai mare atenție analizei situației financiare într-o viziune postfaptică și mai puțin previzională, în timp ce în cazul leasingului, firma de leasing, ca firmă finanțatoare, acordă o mai mare atenție analizei rentabilității proiectului ce va fi finanțat prin leasing, deci are o viziune previzională.

Referitor la politica de creditare, creditarea se face în cazul creditului tradițional, după o analiză foarte complexă efectuată de inspectorii de credite, în timp ce la leasing, politica de creditare a societății de leasing este mult mai dinamică, documentația și analizele efectuate sunt mult mai simple.

Dacă analizez situația SC Daf International Invent srl care dorește să realizeze o investiție într-un echipament, având posibilitatea să-și finanțeze investiția prin credit sau prin leasing, constatăm că ea a efectuat o analiză prezentată ca studiu de caz în această lucrare de licență, în urma căreia a stabilit care modalitate este mai avantajoasă. Analiza s-a bazat pe compararea obligațiilor financiare.

Din analiza fluxurilor de numerar în cele două cazuri, leasingul prezintă o importanță sporită față de credit fiind preferabil din mai multe motive:

– societatea de leasing are mai multe informații de specialitate, în sensul că poate oferi beneficiarului informații mai complete;

– chiria se înregistrează ca și cheltuială, iar bunul care face obiectul contractului este acceptat ca și garanție;

– capitalul firmei este protejat, deoarece leasingul asigură o finanțare de 100%;

– munca administrativă și timpul necesar pentru obținerea bunului prin leasing sunt mai reduse decât cele pentru credit.

Sintetizând pot afirma că toate cele prezentate mai sus arată importanța și avantajele de leasing financiar (se poate extinde și pentru leasingul operațional), față de creditul tradițional, dar exemplificarea poate merge mai departe luând în analiză și celelalte operațiuni comerciale prezentate.

CONCLUZII

În urma prezentei lucrări de disertație pe care am efectuat-o cu privire la sursele de finanțare pe termen lung la SC DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL și al studierii analitice a bibliografiei de specialitate, am încercat să evidențiez o serie de concluzii și anume:

Pentru majoritatea firmelor, cash-flow-ul generat de activitatea curentă este insuficient, motiv pentru care se pune problema alegerii modalităților de finanțare. Având în vedere diversitatea acestora într-o economie de piață, precum și avantajele, respectiv dezavantajele lor, în practică se pune problema alegerii celor mai eficiente surse în baza anumitor criterii de selecție, dar și a structurii de finanțare optimă pentru firmă.

Structura financiară a SC DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL constituie unul dintre domeniile de aplicabilitate a optimizării, deoarece componentele sale, fiind variabile, pot fi combinate, astfel încât să se asigure maximizarea valorii firmei în condițiile minimizării costului procurării capitalului.

Îndeplinirea obiectivului strategic fundamental al SC DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL, de maximizare a valorii sale de piață, necesită desfășurarea unei activități profitabile prin care să se asigure, tuturor furnizorilor de capitaluri, o rentabilitate satisfăcătoare, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung. Acest deziderat presupune obținerea de profituri suficiente pentru distribuirea de dividende, dar, simultan, și reinvestirea unei părți pentru dezvoltare. Concomitent, este necesară și remunerarea creditorilor la un nivel favorabil al dobânzii pentru sumele împrumutate firmei.

4) Obținerea unei opinii de ansamblu asupra sănătății financiare și a echilibrului structural al firmei se realizează prin diagnosticul financiar. Acest diagnostic permite evaluarea situației financiare a SC DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL după trei dimensiuni principale, cum sunt structura financiară, lichiditatea și rentabilitatea activității

Efectuarea diagnosticului financiar, deși are un caracter static, permite o bună evaluare a stării de sănătate economică, asigură constatarea din timp a stării de slăbiciune și poate constitui punctul de plecare pentru declanșarea unui ansamblu de măsuri pentru redresarea viitoare și dinamizarea activității.

Diagnosticul structurii financiare are ca obiect analiza îndatorării firmei ce presupune calculul indicatorului de îndatorare prin efectuarea raportului între datoriile firmei și totalul pasivului.

O a doua parte a diagnosticului financiar este necesar să aibă ca obiect analiza rentabilității financiare. Cu cât indicatorii acestei analize au o valoare mai mică, cu atît situația financiară a firmei este mai precară, impunîndu-se adoptarea unor măsuri rapide de redresare.

Al treilea indicator – lichiditatea absolută după cum am observat este stabilă și nu se încadrează în mărimea optimă ce este între 0.2 – 0.25 deci rezultă că firma nu este capabilă să onoreze imediat obligațiile curente, ea la fiecare leu datorii pe termen scurt dispune de 5 bani în numerar cînd trebuie să dispună de 20-25 bani în numerar.

Volumul foarte redus al capitalului firmei va genera în mod obligatoriu apelarea la alte surse de finanțare, care, în afară de credite bancare sau credite comerciale, în cea mai mare parte a lor, se realizează prin împrumuturi acordate de acționari. Aceste împrumuturi, chiar dacă pot fi considerate ca elemente ale capitalului propriu, nu au caracterul de surse stabile și, în concepția noastră, ele reprezintă un ris catît pentru societate, cît și pentru instituțiile finanțatoare deoarece ele pot fi retrase în orce moment. Aceste retrageri de sume vor influența direct bonitatea firmei și chiar echilibrul bilanțier.

De obicei, diagnosticul este efectuat numai în caz de grave dificultăți sau când cineva cere o astfel de lucrare. Independent de rezultatele înregistrate de firmă sau de desfășurarea evenimentelor, elaborarea unui diagnostic financiar trebuie să aibă loc periodic. Diagnosticul financiar identifică factorii favorabili și nefavorabili care vor afecta activitatea viitoare a firmei.

De cele mai multe ori informațiile diagnosticului financiar trebuie completate cu informații referitoare la mediul extern al SC DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL (starea economiei, a sectorului de activitate), informații referitoare la potențialul tehnic și uman, potențial comercial și juridic, managementul firmei (informații dependente de firmă). Toate aceste elemente influențează performanțele financiare ale firmei determinând, în final, competitivitatea acesteia.

5) Funcționarea și dezvoltarea SC DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL presupune un volum mare de resurse financiare, care nu poate fi acoperit integral prin autofinanțare și astfel este nevoită să apeleze, atât la sursele externe de creștere a capitalului propriu, cât și la surse împrumutate. În acest context managementului financiar îi revine în mare parte, responsabilitatea politicii financiare adoptată, la nivel microeconomic, în scopul îndeplinirii obiectivelor firmei. Prin acțiunile sale, managementul financiar trebuie să asigure atât funcționarea firmei, cât mai ales consolidarea situației sale, probată prin obținerea unor performanțe de piață superioare. Una dintre deciziile fundamentale de politică financiară o reprezintă alegerea mijloacelor de finanțare, respectiv determinarea, pe de-o parte a volumului finanțării externe, comparativ cu finanțarea internă, iar pe de altă parte a ,,compoziției” finanțării externe. Alegerea tipului de finanțare și continua finanțare a proiectelor reprezintă, de asemenea, sarcini esențiale ale managerilor financiari. O altă decizie financiară importantă o constituie alegerea tipului de împrumut pe termen scurt, mediu sau lung- care să corespundă cât mai bine nevoilor firmei și să necesite costuri cât mai reduse.

Structura financiară și opțiunea pentru o anumită formă de finanțare pe termen lung reprezintă o decizie importantă a politicii de finanțare, întrucât echilibrul financiar al firmei independența în gestionare sunt condiționate de acestea. Opțiunea pentru raportul capitaluri proprii/capitaluri împrumutate nu trebuie să fie determinată doar de dorința de obținere a unei rentabilități ridicate ci și de riscul pe care consimte să și-l asume managerul. În fundamentarea deciziei de finanțare se impune optimizarea intereselor acționarilor, creditorilor, statului precum și analiza influenței exercitată de factorii financiari și indicatorii macroeconomici.

SC DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL s-a orientat cu preponderență spre finanțarea prin îndatorarea bancară și leasing și mai puțin spre emisiunea de acțiuni sau obligațiuni. Totuși, datorită apariției pe piață a unei diversități de instrumente de finanțare și a diminuării riscurilor s-a înregistrat o tendință de orientare spre o structură financiară variată, care permite înregistrarea unui raport optim între rentabilitatea determinată de resursele utilizate și riscul generat de utilizarea lor. Dacă am în vedere rezultatele din studiul de caz, pot concluziona că decizia de a opta pentru leasing sau de a cumpăra un bun prin apelarea la creditul bancar trebuie fundamentată prin compararea costurilor de finanțare ale celor două alternative și alegerea acelei surse de finanțare cu cel mai mic cost. Înregistrarea unor condiții mai dificile în utilizarea emisiunilor de acțiuni și accesarea creditelor bancare a determinat creșterea interesului investitorilor pentru obligațiuni, ca urmare a faptului că sunt generatoare de venituri sigure, neafectate de trendul economiei și al situației financiare a firmei emitente. De asemenea, se impune o analiză a efectului de îndatorare, respective a impactului îndatorării asupra rentabilității financiare, astfel încât, rezultatul final să fie maximizarea valorii firmei.

Elaborarea politicii financiare a SC DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL presupune așadar, determinarea nevoilor de finanțare pentru un anumit orizont de timp, alegerea variantei adecvate de îndatorare, precum și stabilirea raportului optim între necesarul de finanțare pe termen scurt și cel pe termen mediu sau lung. Obținerea de resurse financiare, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung, remunerarea finanțărilor ce pun la dispoziția firmei aceste fonduri, implică anumite costuri ce trebuie luate în considerare în momentul adoptării deciziei de finanțare. În aceste condiții, managementul financiar trebuie să promoveze soluții de finanțare, viabile și flexibile, care să satisfacă nevoile de finanțare datorate evoluției afacerii, în condițiile asigurării unui raport optim între rentabilitatea și riscurile asumate de către firmă.

Maximizarea valorii de piață a SC DAF INTERNATIONAL DISTRIBUTION SRL presupune adoptarea de decizii de finanțare care să asigure, concomitent cu un nivel minim al costului capitalului, următoarele deziderate:

menținerea unui nivel corespunzător al autofinanțării, ca și garanție a rentabilității curente și viitoare a firmei, precum și a rambursării creditelor;

asigurarea unei structuri optime a capitalului, în funcție de strategia de finanțare stabilită;

promovarea unei politici de îndatorare eficiente;

aplicarea, pe termen mediu și lung, a unei politici de capitalizare care să asigure atât funcționarea și dezvoltarea firmei, cât și o remunerare satisfăcătoare, pe termen scurt, prin intermediul dividendelor acordate.

Sintetizând pot afirma că în politica financiară a firmei, esențiale sunt deciziile cu caracter financiar, ele bazându-se pe structura financiară a firmei adoptată în funcție de obiectivele sale prioritare legate de: rentabilitate (ca expresie a rațiunii de a fi a firmei), creștere economic (prin dezvoltarea și amplificarea locului ce-l ocupă pe piață), risc (respectiv evitarea sau atenuarea acestuia pe seama dezvoltării, asigurării cu rezerve, provizioane și alte strategii de piață specific).

BIBLIOGRAFIE

Tratate, Cursuri, Monografii.

Alexandru P.,-“Managementul în afaceri economice internaționale”, Editura Independentă Economică, București, 2007

Basno, C., Dardac, N., Floricel, C.,- “Moneda, credit, bănci”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994

Basno, C., Dardac, N., -“Management bancar”, Editura Economică, București, 2002

Bărbulescu C.,-“Diagnosticul întreprinderii în dificultate economică: strategii și politici de redresare și dinamizare a activității“, Editura Economică, București, 2009

Bistriceanu G.D., Adochiței M.N., Negrea E.,-“Finanțele agenților economici“, Editura Economică, București, 2001

Bișa C., (coordonator) -“Elaborarea studiilor de fezabilitate și a planurilor de afaceri“, Editura Bmt Publishing House, București, 2009

Bran P.-“Finanțele întreprinderii“, Editura Economică, București, 2003

Bogdan I.,- “Management financiar“, Editura Universitară, București, 2004

Brezeanu P., Boștinaru A., Prăjișteanu B., -“Diagnostic financiar: instrument de analiză financiară“, Editura Economică, București, 2003

Buhoiu F.,- “Concepții și metode privind evaluarea firmelor“, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2001

Charpentier P., Deroy X., Uzan O.,- “Organizarea și gestiunea întreprinderii“, Editura Economică, București, 2002

Clocotici, D., Gheorghiu G.,- “Operațiuni de leasing”, Editura Lumina Lex, București, 1998

Dardac, N., Barbu, T.,- “Moneda, bănci și politici monetare”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2005

Dimitriu M., Caracota D., -“Strategii de dezvoltare-Previziune economică“, Editura Universitară, București, 2008

Dimitriu M., Mihălașcu R., Oprea I., -“Managementul riscului bancar”, Editura Prouniversitaria, București, 2012

Levente K.,-“Finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii“, Editura Expert, București, 2004

Mărgulescu D, Robu V, Niculescu M.,-“Diagnostic economico-financiar“, Editura Tribuna Economică, București, 2008

Nicolescu O.,- ”Strategii manageriale de firmă”, București, Editura Economică, 2007

Russu C.,- ”Management strategic”, Editura All Beck, București, 2007

Stamate D.,M&D Company Doctor -”Strategii și Management strategic”, București, 2011

Spalding M.D.,-“Planificarea și controlul propriei afaceri“, Editura All, București, 1998

Sandu G.,-“Formarea capitalurilor firmelor private“, Editura Economică, București, 2000

Stancu I.,-“Finanțe: piețe financiare și gestiunea portofoliului; investiții reale și finanțarea lor; analiza și gestiunea financiară a întreprinderii“, Editura Economică, București, 2002

Toma M., Alexandru F.,-“Finanțe și gestiune financiară de întreprindere“, Editura Economică, București, 2003

Verboncu I.,-“Profitul și decizia managerială“, București, Editura Tribuna Economică, 2008.

BIBLIOGRAFIE

Tratate, Cursuri, Monografii.

Alexandru P.,-“Managementul în afaceri economice internaționale”, Editura Independentă Economică, București, 2007

Basno, C., Dardac, N., Floricel, C.,- “Moneda, credit, bănci”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994

Basno, C., Dardac, N., -“Management bancar”, Editura Economică, București, 2002

Bărbulescu C.,-“Diagnosticul întreprinderii în dificultate economică: strategii și politici de redresare și dinamizare a activității“, Editura Economică, București, 2009

Bistriceanu G.D., Adochiței M.N., Negrea E.,-“Finanțele agenților economici“, Editura Economică, București, 2001

Bișa C., (coordonator) -“Elaborarea studiilor de fezabilitate și a planurilor de afaceri“, Editura Bmt Publishing House, București, 2009

Bran P.-“Finanțele întreprinderii“, Editura Economică, București, 2003

Bogdan I.,- “Management financiar“, Editura Universitară, București, 2004

Brezeanu P., Boștinaru A., Prăjișteanu B., -“Diagnostic financiar: instrument de analiză financiară“, Editura Economică, București, 2003

Buhoiu F.,- “Concepții și metode privind evaluarea firmelor“, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2001

Charpentier P., Deroy X., Uzan O.,- “Organizarea și gestiunea întreprinderii“, Editura Economică, București, 2002

Clocotici, D., Gheorghiu G.,- “Operațiuni de leasing”, Editura Lumina Lex, București, 1998

Dardac, N., Barbu, T.,- “Moneda, bănci și politici monetare”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2005

Dimitriu M., Caracota D., -“Strategii de dezvoltare-Previziune economică“, Editura Universitară, București, 2008

Dimitriu M., Mihălașcu R., Oprea I., -“Managementul riscului bancar”, Editura Prouniversitaria, București, 2012

Levente K.,-“Finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii“, Editura Expert, București, 2004

Mărgulescu D, Robu V, Niculescu M.,-“Diagnostic economico-financiar“, Editura Tribuna Economică, București, 2008

Nicolescu O.,- ”Strategii manageriale de firmă”, București, Editura Economică, 2007

Russu C.,- ”Management strategic”, Editura All Beck, București, 2007

Stamate D.,M&D Company Doctor -”Strategii și Management strategic”, București, 2011

Spalding M.D.,-“Planificarea și controlul propriei afaceri“, Editura All, București, 1998

Sandu G.,-“Formarea capitalurilor firmelor private“, Editura Economică, București, 2000

Stancu I.,-“Finanțe: piețe financiare și gestiunea portofoliului; investiții reale și finanțarea lor; analiza și gestiunea financiară a întreprinderii“, Editura Economică, București, 2002

Toma M., Alexandru F.,-“Finanțe și gestiune financiară de întreprindere“, Editura Economică, București, 2003

Verboncu I.,-“Profitul și decizia managerială“, București, Editura Tribuna Economică, 2008.

Similar Posts