Investitii Publice Studiul DE Fezabilitate Privind O Investitie Publica

Economie

Investitii Publice Studiul DE Fezabilitate Privind O Investitie Publica

Byadmin ianuarie 1, 2024

INVESTIȚII PUBLICE

STUDIUL DE FEZABILITATE PRIVIND O INVESTIȚIE PUBLICĂ

CUPRINS

Introducere

I.Capitolul 1.Aspecte teoretice privind elaborarea studiului de fezabilitate

1.1.Definiția și rolul investiților

1.2.Clasificare

1.3.Structura studiului de fezabilitate

1.4.Principalele aspecte luate in considerare in cadrul studiului de fezabilitate

Capitolul II. Studiu de caz privind sistemul de canalizare și statie de epurare a apelor menajere in comuna Spanțov,județul Călarași

2.1. Prezentarea localității Spanțov, judetul Călărași

2.2 Informații generale privind proiectul

2.3.Obiectul investiției

2.4.Descrierea investiției

2.5.Date tehnice ale investiției

2.6.Protecția mediului inconjurător

2.7.Prevederi pentru monitorizarea impactului asupra mediului și asupra sănătații publice

2.8.Durata de realizare și etapele principale,graficul de realizare

2.9.Costul estimativ al investiției

Concluzii

Bibliografie

INTRODUCERE

Lucrarea de față prezintă importanța principalelor aspecte teoretice și practice in legătură cu investițile adecvate în infrastructură, industrie și servici, sănătate, agricultură, protecția mediului și apărarea acestuia, având rolul luării deciziei de-a investi pentru dezvoltarea obiectivelor existente și realizarea lor.

Conținutul lucrării reprezință remedierea calități mediului având in echilibru nevoile sociale, economice și de mediu, reglementând impactul pozitiv asupra mediului și al evoluției economice.

Capitolul I. Aspecte teoretice privind elaborarea studiului de fezabilitate

Definitia și rolul investiților

Termenul de „investiție” în literatura de specialitate, se împarte în două planuri: primul este mai larg reprezentat de investițiile financiare și al doilea, mai restrâns , al investițiilor de capital.

Investițiile au rolul de a schimba situația economică existentă, apar noi componente tehnologice față de cele din trecut. Astfel, investițiile se refera la o activitate economică viitoare, existând astfel un factor de risc în privința consumului cert astăzi, în schimbul unei speranțe viitoare.

Investițiile publice sunt definite astfel : „ fondurile alocate de autoritățile administrației publice centrale sau locale pentru realizarea unor obiective/ lucrări de interes general pe raza lor administrativ teritorială”.

Investițiile publice au individualitatea de a fi îndeplinite din fonduri publice. Datorită acestui fapt ele se conformează prevederilor legislației ce se referă la achizițiile publice : Ordonanța de Urgență nr. 60/2001, Hotărârea nr 461/2001, Ordinul 1012/2001, Ordinul 1013/2001, Procedura din 2001, Legea 212/2002, Regulamentul din 2005. Ele se caracterizează prin prezența a patru etape: pregătirea, realizarea, expolatarea, și post utilizarea. Investițiile dintr-un stat pot avea surse interne și/sau surse externe.

Clasificarea investițiilor:

Învestițiile publice se împart în mai multe categorii, și anume:

După natura tehnologică, investițiile pot fi:

a) Investiții pentru lucrări de construcții, mijloace fixe pentru realizarea producției, și montajul utilajelor.

b) Investiții pentru lucrări geologice

c) Investiții pentru achizionarea de cercetări, pregătirea personalului, studii, proiectări si alte investiții necesare pentru alte cheltuieli neprevăzute.

2. După caracterul investițiilor există:

a) Investiții în sfera productivă și anume : investiții de înlocuire a activelor fixe din cauza uzurii fizice si morale și investiții de modernizare care are menirea de creștere a productivității și reducerea costurilor de producție.

b) Investiții în sfera neproductivă: ea se desfășoară prin învățământ, cultură, știință, sănătate și asistență socială.

Un loc special îl ocupă trei tipuri de investiții:

Investiții directe ce cuprinde totalitatea cheltuielilor prevăzută de un agent economic cu scopul de a realiza înlocuirea, modernizarea sau dezvoltarea diferitelor companii deja existente în diferite ramuri ale economiei.

Investiția colaterală presupune cheltuielile unor lucrări legate teritorial și funcțional de o anume investiție. Se raportează concret la : canalizare, alimentarea cu apă, gaze, linii de transport, căi și drumuri de acces, rețele de telecomunicații .

Investiția conexă se referă la acele cheltuieli necesare în alte ramuri sau domenii pentru a oferi investiției directe : materii prime, utilaje, combustibil, energie, dotări social-culturale, căi de comunicații.

În România sunt valabile trei categorii de investiții:

Investiții românești (autohtone)

Investiții mixte (capital românesc și capital străin)

Investiții străine ( capital extern )

Politica de investiți este influențată de următori factori:

-diversificarea afectează puternic riscul fără a reduce randamentele anticipate

-procesul din valoarea de piată cumparată sau vândută pe parcusul unui om

-orizont de investiți: maturitatea titlurilor de necesitate și retragere a fondurilor și riscului.

Decizia de abordare a unui proiect impune obligatoriu realizarea unui studiu de fezabilitate și a unui plan de afaceri pentru proiectul respectiv. La nivelul unor proiecte individualizate,alocarea resurselor,indiferent cine le deține, se face pe baza unor documentații (prognoze,studii,evaluări,planuri) destinate convingerii deținătorilor de resurse să nu le consume imediat, ci să le aloce pentru o multiplacare ulterioră.

Studiul de fezabilitate este documentația tehnico-economică complexă, de fundamentare și elaborare a unui proiect de investiții. El reprezintă ansamblul de piese scrise (calcule tehnico-economice, memorii de fundamentare, măsuri concrete de acțiune) și piese desenate (desene și planuri tehnice) privind necesitatea viitorului obiectiv, sursele de aprovizionare cu materii prime și piețele de desfacere, asigurarea capitalului (lichidități și credite), previzionarea fluxurilor financiare ale costurilor, veniturilor, profitului .

Intr-o abordare generala,se constată ca studiile de fezabilitate se elaborează pe mai multe direcții. In mod sintetic ,acestea pot sa vizeze demararea unei afaceri, de exemplu lucrative, sub forma unei intreprinderi sau restructurarea societați din punct de vedere tehnologic, ca și din punct de vedere al producției,cum ar fi diversificarea liniilor de activitate.

Studiul de fezabilitate reprezintă documentația in care sunt prezentate principalele caracteristici tehnico-ratională și eficientă a capitalului precum și acoperirea cheltuielilor material intr-un mod ce satisfice cerințele economice și sociale.

Studiul de fezabilitate reprezintă, in fapt, transpunerea in limbaj administrativ a noțiunii de plan de afaceri din domeniul privat.

Scopul unui studiu de fezabilitate îl reprezintă verificarea și validarea principalelor ipoteze, aprecierea resurselor, analiza diferitelor abordări posibile și alegerea celei adecvate proiectului respectiv. Rezultatele obținute în urma unui studiu de fezabilitate trebuie să fie definitive, la ele ajungându-se în urma analizei tuturor variantelor posibile. Studiul de fezabilitate trebuie elaborat de o echipă tehnică specializată și autorizată, în conformitate cu reglementările legislației române în vigoare.

Structura studiului de fezabilitate este centrată in jurul analizei cost-beneficiu. In realitate, studiu de fezabilitate și analiză cost-beneficiu sunt două noțiuni care se suprapun in foarte mare măsura, pană la a coincide, in funcție de definiția convenită.

Selecționarea studiului de fezabilitate care o preced pe cea dedicată analizei cost-beneficiu au scopul a procura variabilele de calcul pentru analiza cost-beneficiu. Analiza cererii din cadrul capitolului necesitatea și oportunitatea investiției furnizează baza de calcul pentru veniturile financiare ale proiectului și unele externalități din cadrul analizei economice, capitolul costurile estimative ale investiției furnizează informații pentru crearea celei mai importante elemente ale costurilor de investiție.

Obiectivele studiului de fezabilitate poate fi:

– orientat spre piața de desfacere , pornind de la cererea potențială sau existentă;

– bazat pe intrări de resurse (materii prime, servicii publice etc.).

Necesitatea unui studiu de fezabilitate apare in urmatoarele cazuri:

1.Implementarea pe scara largă a unui produs, serviciu nou sau modernizat este rezultatul activității de cercetare-dezvoltare ca proces anterior sau ce urmează a se finalize in cadrul proiectului.

2.Extinderea unei intreprinderi ,ca urmare fie a diversității producției generate de un process de tipul celui descries anterior, fie a creșteri cererii pe piață a produselor curente, component de dezvoltare tehnologică este esențială in crearea unor capacitate de producție la nivelul tehnologic competitiv.

3.Inființarea de noi unități de producție sau servicii este un process ce implică multiple activități, incluzând cercetarea și dezvoltarea.

4.Extinderea pieței unor produse in interiorul țării de origine, fapt care reprezintă mai mult un proiect commercial, decât unul tehnologic.

Poziția studiului de fezabilitate in cadrul ciclului unui proiect de dezvoltare este dată de următoarele faze:

1.Faza preinvestițională reprezintă identificarea oportunităților investiției (ideile proiectului), selecția preliminară (studiu de prefezabilitate), formularea proiectului (studiu de fezabilitate) și luarea deciziei de investiție (raportul de evaluare).

2.Faza investițională- negocierea și contractarea, proiectarea, construirea, punerea in funcțiune

3.Faza operațională este alcătuită din următoarele etape: comisionare, reabilitare, reînlocuire, inovare și expasiune

Studiu de oportunitate

Destinația studiului de oportunitate este aceea de a identifica posibilitățile de investiții și de a formula “idei” de proiect pentru a atrage investitori, . Scopul său este de a evidenția aspectele favorabile ale investiției fără să antreneze costuri mari de elaborare.

Studiu de oportunitate ia in considerare atât aspectele de ordin cantitativ (reducerea pierderilor de energie, creșterea nivelului veniturilor ), cât și aspectele de calitativ (îmbunătățirea reporturilor cu beneficiarii) implicate de realizarea proiectului respectiv.

Studiu de prefezabilitate

In cadrul fazei de preinvestiții este necesară elaborarea studiului de prefezabilitate, cu o structură asemănătoare studiilor de fezabilitate, diferența constând in gradul de detaliere al informațiilor obținute și de intensitatea cu care alternativele proiectului sunt luate in discuție.

Studiile de prefezabilitate pot fi alcătuite din:

-strategia și scopul proiectului, piața și conceptul de marketing utilizat. Materialele și materiile prime, localizare, loc și mediu, resurse umane, schema implementări proiectului și bugetul.

Aceste două categorii de studii de fezabilitate si de restructurare prezintă principalul scop precum amelionarea rezultatelor economice, importanta acestora deține o pozitie dominantă in elaborarea acestor studii.

Obiectivele concrete in ceea ce privește elaborarea studiului de fezabilitate și de restructurare sunt următoarele:

1) economisire de mijloace (materii prime, energie) evidentiază realizarea producției sau serviciilor, cu consecințe favorabile asupra creșterii rentabilitații in condițiile pieței libere și acțiunii concurenților.

2) redresarea economică a societății prin ameliorarea performanțelor și calității produselor, extinderea pieței (interne și externe), creșterea productivității muncii, a capitalului, reducerea cheltuielilor de producție, de transport, desfacere.

3) conturarea unei strategii pe termen mediu sau lung în care să se înscrie deciziile succesive adoptate de managerii societății.

4) evidențierea aspectelor ce implică privatizarea printre care: evaluarea patrimoniului, cifra de afaceri în dinamică, capitalul social, profitul probabil, locurile de muncă, productivitatea capitalului .

Managementul societații și informatizarea va deține un loc important in concluziile acestor studii pornind de la premisa cprime, energie) evidentiază realizarea producției sau serviciilor, cu consecințe favorabile asupra creșterii rentabilitații in condițiile pieței libere și acțiunii concurenților.

2) redresarea economică a societății prin ameliorarea performanțelor și calității produselor, extinderea pieței (interne și externe), creșterea productivității muncii, a capitalului, reducerea cheltuielilor de producție, de transport, desfacere.

3) conturarea unei strategii pe termen mediu sau lung în care să se înscrie deciziile succesive adoptate de managerii societății.

4) evidențierea aspectelor ce implică privatizarea printre care: evaluarea patrimoniului, cifra de afaceri în dinamică, capitalul social, profitul probabil, locurile de muncă, productivitatea capitalului .

Managementul societații și informatizarea va deține un loc important in concluziile acestor studii pornind de la premisa că „redresarea economică a societații nu se va putea obține decât cu un management performant,o informatizare complexă, dezvoltarea activitații de cercetare proprie, aplicarea marketingului mix, realizarea de investiți’’.

In concluziile studiilor de fezabilitate și de restructurare sunt necesare estimări asupra costului și oportunității restructurării precum și asupra metodei de privatizare ce oferă condițiile cele mai favorabile (oferta publică de acțiuni, licitații, negocieri directe, inființarea unei societăți mixte).

1.2.Clasificare

Există mai multe categorii de studii de fezabilitate și anume :

– pentru obiective noi, de producție sau de servicii;

– pentru dezvoltarea societăților comerciale existente;

– pentru restructurarea societăților comerciale existente;

– pentru privatizare;

– pentru desprinderea unei secții dintr-o societate comercială;

– pentru lichidarea unei societăți comerciale;

– pentru înființarea unei societăți mixte cu parteneri străini.

1.3.Structura studiului de fezabilitate

In ceea ce privește structura studiului de fezabilitate aceasta fiind adaptabilă , nu are o structură standard. Totul depinde de natura factorilor specifici fiecărui proiect deoarece este urmărită evidențierea punctelor tari ale proiectului. În cazul, în care există puncte slabe se menționează măsurile adecvate pentru evitarea acestora.

Structura studiului de fezabilitate poate varia in funcție de reglementările specifice aplicabile care trebuie verificate inainte de elaborarea studiului, aceasta fiind mentionată in Anexa 2 a H.G.nr.28/2008,fiind reprezentată de:

Date generale;

Informații generale privind proiectul;

Costurile estimative ale investiției;

Analiza cost-beneficiu;

Sursele de finanțare a investiției;

Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției;

Principalii indicatori tehnico-economici ai investiției;

Avize și acorduri de principiu;

Piese desenate;

1.Date generale privind stuctura studiului de fezabilitate sunt următoarele:

-denumirea obiectivului de investiți ,amplasamentul (judetul, localitate, strada, număr), titularul investiției, beneficiarul investiției, elaboratorul studiului;

– datele solicitate sunt simplu de identificat;

– titularul investiției: proprietarul final al investiției / entitatea care controlează, in ultima instanță, proiectul (ex. Consiliul Județean);

– beneficiarul investiției: entitatea care administrează proiectul (ex. Regie autonomă sub controlul Consiliului Județean).

2.Informații generale privind proiectul

In ceea ce privește informațiile generale ale proiectului, acestea sunt caracterizate prin situația actuală si informații despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului, descrierea investiției, date tehnice ale investiției, durata de realizare și etapele principale, precum și graficul de realizare a investiției.

În cadrul acestor informatii ale proiectului este elaborat studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiții pe termen lung privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării investiției, precum și scenariul tehnico-economic selectate. Scenariul tehnico-economic prin care obiectivul proiectului de investiții poate fi atins este in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investiții pe termen lung precum:

scenarii propuse (minimum două);

scenariul recomandat de către elaborator;

avantajele scenariului recomandat;

.

3. Costuri estimative ale investiției

– valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general;

– eșalonarea costurilor colaborate cu graficul de realizare a investiției;

-devizul general este realizat pe categorii de cheltuieli, iar in cele mai multe cazuri sursa de informații este detaliată la nivelul elaborării graficului de realizare a investiție;

-graficul general de realizare a investiției publice are un format recomandat, in formularul F6 din Instrucțiunile de aplicare pentru H.H. nr. 28/2008;

4.Analiza cost-beneficiu

In această metodă, beneficiul reprezintă, de fapt, avantajul obținut pe seama funrnizării serviciului public, pentru care s-au elaborat variantele de proiect. In cadrul metodei se apelează la raportul cost/beneficiu, al căriu nivel optim este folosit ca un criteriu de exprimare a eficacitătii deciziilor publice, in cadrul unui program actualizat.

In această metoda se identifică urmatoarele criterii precum:

– recunoașterea investiției și caracterizarea obiectivelor, inclusiv indicarea perioadei de informare;

– analiza opțiunilor

– analiza financiară

– analiza economică

– analiza de senzitivitate

– analiza de risc

Analiza opțiunilor

Aprecierea opțiunilor este cea mai eficientă în prima fază a planificării și reprezintă un capitol esențial al studiului de fezabilitate.

Analiza opțiunilor este de obicei neglijată de către consultanți, deoarece necesită timp suplimentar, capacitate și poate intarzia alegerea soluției tehnice, “obiceiuri vechi”, influența politică, grupurile de interese, obstrucționări din partea anumitor parteneri influenți și altele, pot împiedica implementarea opțiunilor propuse.

Autoritățile publice trebuie să fie bine informate încă din faza inițială a planificarii și pe baza competențelor și a experienței proprii să asigure protejarea interesului public.

O importantă majoră o are opțiunile reale care sunt comparate, iar celelalte opțiuni sunt luate in considerare. Premisele de bază pentru compararea costurilor sunt corecte și nu sunt “dirijate” către rezultatele intenționate,iar interpretarea rezultatelor nu trebuie distorsionată.

Analiza financiară

Evaluarea financiară se face pentru a vedea daca investiția este suficient de rentabilă la nivelul agentului economic, dacă se obține profit.

Conceptele de beneficiu și de cost se limitează la intrările si ieșirile de bani aferente proiectului de investiție. Adică, nu se ia in considerare costul infrastructurilor, dacă acestea cad in sarcina instituților locale, costurile de limitare sau inlăturare a poluării și nici unele beneficii.

Fluxurile de cheltuieli și venituri sunt estimate in prețurile pieței ,pe durata de viată a proiectului ,iar viabilitatea proiectului se apreciază in termeni de valoare netă actuală și rata de rentabilitate internă, folosind rata de actualizare financiară.

Această analiză are o mare importanță in luarea deciziei de investiție, deoarece ea conturează conținutul și forma proiectului, estimează rentabilitatea resurselor totale aferente proiectului, indiferent de proveniența lor.

Complexitatea naturii va limita intotdeauna cunostințele omului despre adevăr. Știința avansează prin uzura lentă ignoranța și prin recunoașterea constantă de incertitudinile sale.

Atunci când se va decide oportunitatea unui proiect trebuie șa se ia in considerare sub forma unui risc următoarele elemente: inflația, schimbările tehnologice, estimarea duratei de viată economică a proiectului.

Analiza economică

Evaluarea economică a proiectului pune in evidență eficiența și utilitatea investiției pentru societate in ansamblu, se relevă contribuția sa la dezvoltarea economico-socială. Criteriul sintetic de apreciere este rentabilitatea natională a proiectului calculată pe baza valorii nete actuale, a ratei de rentabiltate internă.

In analiza economică a proiectului, conceptele de beneficiu și cost au o semnificație mai amplă și mai complexă in comparație cu cele folosite in analiza financiară ,fiind denumite și costuri, respectiv beneficii sociale.

Analiza de senzitivitate are ca scop evidențierea modificărilor pe care le suferă criteriul sau criteriile de eficientă adoptate (valoare adaugată, profit net, rata de rentabilitate internă) ca urmare a modificărilor conjucturale suferite de unii parametrii cheie ai proiectului.

“Eficiența in economie presupune existenta unor piețe caracterizate prin condiții extrem de restrictive: există piețe pentru orice fel de bunuri, toate piețele sunt in echilibru, ele sunt perfect competitive, nu există externalităti,agenti economici dispun de informare completă.”

Se recomanda ca analiza să se facă in raport cu cele variabile cruciale pentru agentul economic declanșator cum ar fi: rata inflației, rata de schimb valutar, durata de execuție.

Un proiect este riscant dacă se constată că eficiența sa suferă modificări semnificative in raport de modificările previzionate la variabilele luate in calcul.

Analiza de risc

Riscul reprezintă probabilitatea de apariție a unui efect specific intr-o perioadă de timp dată și in condiții determinate.

Orice decizie a agenților economici in ceea ce privesțe dezvoltarea ori restructurarea producției, retehnologizarea sau modernizarea fondurilor fixe antrenează un risc in obținerea rezultatelor estimate initial datorită schimbărilor ce se manifestă in mediul tehnic, economic și social, intern și extern.

Necesitatea ca studiile de fezabilitate să analizeze sensibilitatea variantelor studiate față de schimbările probabile precum și coeficientul de risc sub influenta factorilor care nu au putut fi luați in considerare in mod explicit.

5.Sursele de finanțare ale investiției

În economia de piața este caracterizată autonomia gestiunii resurselor de investiții, fiecare agent economic iși constituie fondul pentru investiți, apelează la imprumuturi bancare, cautând, totodata , ca sumele respective să fie utilizate juridic, căt mai eficient.

Sursele din care pot fi subvenționate investițiile sunt:

– fonduri proprii;

– fonduri de la bugetul de stat/bugetul local;

– credite externe garantate sau contractate de stat;

– fonduri externe nerambursabile;

6. Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției

În ceea ce priveste ocuparea forței de muncă prin executarea investiției aceasta este caracterizată prin :

număr de locuri de muncă create in faza de realizare ;

număr de locuri de muncă create in faza de operare ;

7. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiției

Indicatorii tehnico-economici sunt caracterizați prin:

– valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei )(in prețuri – luna, anul, 1 euro .. lei),

din care: construcții-montaj (C+M);

– eșalonarea investiției (INV/C+M): (a) anul I; (b) anul II;

– durata de realizare (luni)

– capacități (în unități fizice și valorice);

– alți indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizată investitia

8. Avize și acorduri de principiu

– avizul beneficiarului de investiție privind necesitatea și oportunitatea investiției;

– certificatul de urbanism;

– avize de principiu privind garantarea utilităților (energie termică și electrică, gaz metan, apă-canal, telecomunicații etc.);

– acordul de mediu;

9. Piese desenate

– Plan de amplasare în zonă (1:25000 – 1:5000).

– Plan general (1: 2000 – 1:500).

– Planuri și diviziunile generale de arhitectură, rezistentă, instalații, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitaților ce candidează la realizarea proiectului.

– Planuri speciale, selecție longitudinale, configurații transversale.

1.4 Principalele aspecte luate in considerare in cadrul studiului de fezabilitate

Riscurile fizice afectează exactitatea previziunii vânzărilor, exigențele privind tehnologia, necesarul de resurse materiale și de altă natură.

Rezerva pentru riscuri fizice poate varia în funcție de exactitatea cu care s-a estimat necesarul de capital fix.

Inflația are un impact mai puternic asupra viabilității financiare a proiectului întrucât ea influențează volumul activelor fixe, capitalul circulant, costurile de producție și încasările din vânzări.

Influența inflației asupra costurilor de investiție este puternică, în special în cazul proiectelor cu perioadă lungă de desfășurare. Pentru ajustarea planului financiar în funcție de inflație, cheltuielile anuale sau semestriale estimate din costul total al investiției trebuie ajustate cu un factor estimat de inflație. Raționamentul se aplică și pentru costurile de producție.

Diagrame si planuri ale proiectului

Diagramele și planurile definesc scopul întregului proiect și servesc ca bază pentru estimarea costurilor de investiție și de producție.

Tipul de diagrame și planuri, ca și gradul lor de detaliere depind de mărimea și complexitatea tehnică a proiectului. Printre diagramele și planurile tipice se pot pune în evidență.

Organigrama ilustrează sistemul de organizare a întregului proiect. Acest plan se întocmește, în general, pe baza unei diagrame a necesarului de forță de muncă a organizației economice, menționează cerințele posturilor din anumite servicii, departamente și relațiile lor funcționale .

Desene (machete) – pe baza lor, planurile se aplică la condițiile reale ale locului.

Aceste desene trebuie să indice localizarea actuală și dimensiunile relativ la:

– Echipamentele principale;

– Clădiri, lucrări de construcție;

– Diferitele linii de materiale utilitare (electricitate, apă, gaz, telefon) din cadrul uzinei și din afara acesteia, până la punctele de conectare cu rețelele publice sau private;

Scara acestor diagrame variază între 1:1000 și 1:200, în funcție de mărimea și complexitatea proiectului. Ele trebuie să fie destul de mari pentru a se distinge detaliile esențiale.

Analiza financiară

Analiza financiară sau analiza profitabilității comerciale se face din punct de vedere al entității financiare, a agentului economic declanșator de acțiuni investiționale sau la cererea altei entități finațatoare.

Prin analiza financiară se stabilește rentabilitatea financiară – câștigul, aferent la capitalul cu care agentul economic participă la finanțarea proiectului. Implicit deci, se evidențiază structura stimulentelor asociate proiectului. Fiind făcută prin prisma unei entități, beneficiarul de proiect, se consideră costuri tot ce acesta platește pentru implementarea și exploatarea proiectului: cheltuieli de investiții, de exploatare, inclusiv taxe, impozite catre stat, dobânzi bancare, chirii, dividende.

Analiza financiara, spre deosebire de analiza economică, operează cu profitul net al beneficiarului de proiect, ceea ce practic îi rămâne lui la dispoziție, dupa ce s-a achitat de toate datoriile față de terți.

Ca atare, finalitatea acestei analize constă în proiecția situației financiare a agentului economic, în urma implementării proiectului respectiv.

Analiza economică

Este o analiză de impact care studiază importanța la nivel macroeconomic ale proiectului respectiv, profitabilitatea sa națională.

Analiza economică este neutră față de sursele de finanțare a proiectului precum și de alcătuirea veniturilor sale în societate. Drept efect; taxele impozitele, orice alte obligații față de stat sunt supuse părților din beneficiul proiectului transmise societății. La fel și beneficiile, comisioanele aferente împrumuturilor pentru proiect sunt privite ca direcție din veniturile planului care sunt cedate finanțatorului și deci, nu se scad din beneficiile proiectului. In schimb, subvențiile de care beneficiază proiectul se consideră costuri reprezentând cheltuială pe care o face colectivitatea pentru proiect.

Evaluarea impactului unui proiect de investiți asupra mediului inconjurător

Evaluarea impactului asupra mediului este destinată a aprofunda și înțelege consecințele ecologice ale unei noi investiții sau ale unei investiții existente și, totodată, ale oricărei activități legate de această investiție. Beneficiile sau consecințele negative ale unor asemenea activități omenești asupra mediului sunt evaluate din punct de vedere tehnic, financiar și socioeconomic în măsura în care ele sunt semnificative pentru decizia de implementare a proiectului.

Orice modificare a mediului,negativă sau benefică, decurge in întregime sau parțial din activitătile, produsele sau serviciile organizației.

Folosirea proceselor, practicilor, materialelor sau produselor care evită, reduc sau mențin sub control poluarea, ceea ce ar putea cuprinde reciclarea, epurarea, modificările de proces, mecanismele de control, folosirea eficientă a resurselor și inlocuirile de materiale (printre beneficiile potențiale ale prevenirii se situează reducerea impacturilor negative asupra mediului, eficiența sporită și costurile reduse).

Parte integrantă a unui studiu de fezabilitate, această evaluare a influenței asupra mediului evidențiază faptul că beneficiile sau costurile sunt de obicei externalități care afectează societatea în intregime sau în parte.

Evaluarea obiectivă la nivelul fiecărui proiect de investiții, luat în considerare spre analiză, determină o evaluare corespunzătoare la nivelele superioare, regionale și naționale, asemeni unui joc de puzzle care la final oferă imaginea de ansamblu sau dimensiunea impactului asupra mediului la nivel global.

Efectele asupra mediului sunt măsurate atât calitativ, cât și cantitativ.

Deciziile autoritătilor publice de a investi in lucrări de infrastructură poate avea efecte neașteptate asupra mediului, dar și asupra comunități aflate in apropiere.

Una dintre soluți este creatoare de efecte negative asupra mediului (creșterea poluării) care oricum nu rezolvă problemele de trafic ale marilor aglomerări urbane.

Capitolul II. Studiu de caz privind sistem de canalizare si stație de epurare a apelor uzate menajere in comuna Spanțov, judetul Călărași

2.1. Prezentarea localității Spanțov, judetul Călărași

Istorie

Începuturile istoriei Spanțovului se pierd în îndepărtatele milenii ale orânduirii comunei primitive. În favoarea acestei idei pledează bogatele urme materiale de viață omenească prezente aici la fiecare pas, ca și tradițiile istorice locale transmis din generație în generație de-a lungul secolelor care au inspirat denumirile bogate în semnificații ale satelor comunei , cum sunt Cremenea (satul în care s-au descoperit numeroase unelte de cremene, numit în prezent Grădiștea, locul unei vechi așezări) sau Cetatea-Veche, ceea ce prezența la oamenii locurilor a cunoștinței vechimii acestor așezări, faptului că ei reprezintă o verigă a unui proces neîntrerupt de viețuire pe aceste meleaguri.

Evoluția istorică a localității este ilustrată de timpuriu arheologi renumiți, astfel, înainte de anul 1900, Grigore Tocilescu explorează întreg malul stâng al Dunării în scopul strângerii de monumente sculpturale și epigrafice, precum și în scopul de a identifica unele așezări romane menționate de izvoarele antice.

În urma acestei imprejurare a fost atins și teritoriul comunei Spanțov, deoarece același arheolog ne aduce in vedere că între satele Grădiștea și Cetatea-Veche este prezența unei așezări din comuna primitivă.

De la începutul secolului al VII-lea putem vorbi în linii mari de exprimarea limbii și a poporului român, de amplificarea acțiuni de formare a relațiilor feudale și crearea situației pentru nașterea primelor organizații politice prestatale.

În clauza dezvoltării existenței economice, procesul de separare a obștilor sătești se accentuează, adâncindu-se deosebirea economico-socială a populației străine. Aceasta este atestată arheologic prin plasarea vecine Spanțovului al carei liste este formată în special din unelte și ceramică de tip Dridu.

Realitatea la acest termen pe regiunea comunei a unor construcții de protejare puternice, ca cele ale cetății Daphne, care admite existența în zonă a unei formațiuni politice prestatale românești.

Eficacitatea documentului este extins și prin faptul că conține lista numelor de familie propunând un material neprețuit studiului onomasticii românești. Anularea stării de instabilitate in vecinătatea Dunării dupa pacea de la Adrianopol și mai ales tensiunea mărimilor necultivate din cămpie, la care se reduce bogătia piscicola a marelui fluviu și a băltilor sale, zonele favorabile dezvoltării oilor, vitelor mari și a porcilor au inceput să încânte populatia din părtile de sus ale tării, mai modeste in terenuri agricole.

Cei ajunși in Spanțov sunt nu numai din Muntenia, dar si din Transilvania, români denumiți ungureni, in special păstori care cunosc locurile in urma frecventări cu turmele in aceste locuri. Făcând o comparatie intre circumstanta demografică din 1819 cu cea din anul 1838 a satelor comunei Spantov se remarca o mărire numerică a locuitorilor cu peste 100%.

Înregistrarea din anul 1838 ne oferă date multilaterale despre originea locuitorilor, structura dupa sex și vârstă, principalele culturi agricole, categorii de animale din gospodării.

Provocarea revoluției muntene de la 1848 a mobilizat și forțele sociale din această zona, fapt care face ca propietarul moșiilor Oltenita și Spanțov să reclame autorităților că, deși in plin sezon agricol, populația nu vroia să efectueze robota de secară.

Accentuarea stării de spirit a oamenilor era antiboierească, ei se împotrivau rezistenței cumplite la tentativa de a se impune constângeri feudale in contul stăpânilor de moșii si al arendașilor.

Înregistrarea acestor numeroase manifestări, fapt care face ca pe 5 iulie 1848 Costache Urlăteanu să fie ingreunat să plece in satele Chirnogi, Oltenita și Spanțov să ii cheme pe “locuitori la implinirea datoriilor lor către propietari”.

Întocmai, locuitorii comunei Spanțov au asistat la toate evenimentele istorice care au continuat dupa aceea, respective Războiul de Independență, Rascoala din 1907, cele două războaie mondiale și anii comunismului.

Cadrul natural

Localitatea Spanțov, stabilirea străveche, înstărit pe pământurile din apropierea Dunării, izvor al vieții și punct de acord dintre stabilire și civilizatii a beneficiat intotdeauna de condiții naturale favorabile pentru evoluția vieții omenești ceea ce justifică continuitatea de

supraviețuire neintreruptă in acestă așezare din comună. Alături de variația și bogătia resurselor naturale ce au constituit premisele continuu a comunei cu prioritate in ultimul secol, care au permis inlocuirile structurale in profilul economic și social, cultural al comunei și al locuitorilor săi, zona inconjurătoare propune o înțelegere privind locuri cu un pitoresc separate căutate atât pentru vânat și pescuit, cât pentru delectare și recreere.

In România, comuna Spanțov este situată in zona de sud-est pe ultima și cea mai joasă terasa a Câmpiei Române la circa m deasupra nivelului Dunării, fiind ferită de inundațiile fluviului. Aceasta face parte din judetul Călărași de la ridicarea acestuia din anul 1981.

Relieful și solurile

Situat la intâlnirea intinsei Câmpii a Bărăganului cu Lunca Dunării, regiunile cele mai fertile ale țării, cuprinde in partea de sud o zonă de luncă cu o inâțime de 5-6 m și a lâțime medie de 3 Km.

Aceasta reprezintă soluri aluvionare, aluviuni având texturi diferite, in funcție de urmarea și durata inundațiilor apelor fluviului.

Pe teresele câmpiei se intâmpină soluri de tip cernoziom-cambic, cernoziom argile-fluvial si sol brun roșcat. In general, terenul este permanent, fâră zone de alunecari.

Rețeaua hidrografică

Zona Spanțovului și apropierea acesteia sunt parcurse in principal de fluviul Dunărea.

Posibilitatea dezvoltări nivelului Dunării este peste măsura de inundație, terenuri arabile din lunca Spanțovului acestea fiind ajutate de digul construit in timpul și după primul război mondial.

Rețeaua hidrografică a comunei a îndurat importante modificări, rețeaua de lacuri ce se expune in urmă cu cinci decenii in lunca din dreptul satului Grădistea până la Clinciu. Acestea au fost asanate in scopul înapoieri de teren agriculturii.

Clima

Comuna Spanțov, ca și ansamblu regiunea sud-est a țării este un climat continental.

Climatul continental al zonei este îmbunătățit de Dunăre, care menține temperaturi mai ridicate și inghetări mai putin profunde. Diferențele de incălzire dintre câmpie și lunca Dunării in perioada calda a anului provoacă balansarea ritmică a aerului ziua și noaptea sub forma de brize excesive cu vapori de apă.

Temperatura medie a anului variază intre 11-120 C, temperatura medie in lunile de iarnă fiind de 20 C, iar in lunile de vara mai ridicate de 230 C.

Intr-un an cele mai numeroase precipitatii sunt in perioada caldă când se însuma circa 2/3 din cantitatea medie anuală, in lunile mai-iunie menționarea maximul pluviometric, iar in lunile februarie-martie minimul pluviometric.

2.2 Informații generale privind proiectul

Prezența documentație este întocmită conform conținutului cadru și metodologiei stipulate în H.G.nr.28/09.01.2008.

Definiția dată de Project Management (PMI) subliniază obiectivele prestabilite ale proiectului, care reprezintă scopul, timpul, calitatea, costurile și satisfacerea participanților. Un proiect in construcții trece prin diferite stadii de la concepție la finalizare. Intr-un proiect tipic, etapele se schimbă de la aceea de idee sau concept, la studiu de fezabilitate ,execuție și finalizarea proiectului. Ciclul de viață al unui proiect este impărțit intr-un număr de etape, fiecare având acțiuni cu responsabilități bine trasate.

In general, sunt definite următoarele etape: conceperea, studiul fezabilități, schema proiectului, proiectare detaliată, informații despre lucrare, achiziția de materiale, licitația execuției, contractarea, planificarea proiectului, execuția, finalizarea proiectului

1. Situația actuală și informații despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului

În ceea ce privește studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiții pe termen lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării investiției, precum și scenariul tehnico-economic selectat.

În cadrul acestei situații nu s-a întocmit studiu de prefezabilitate și nici planul investiției pe termen lung.

Tabel nr 1-Descrierea generală a infraastructurii de utilități

Sursa: Prelucrare după „Modernizarea drumuri și străzi in comuna Ulmeni,judetul Călărași”,accesat in data de 12 februarie 2015

Având in vedere toti acești factori umani, sociali, economici se impune realizarea unui sistem de canalizare și a unei stații de epurare in comuna Spanțov.

Proiectul stabilește soluțiile tehnice pentru executarea unui sistem de canalizare menajera în comuna Spanțov cu scopul de a creea facilitățile corespunzătoare colectării apelor uzate provenite din comuna. Sistemul de canalizare menajeră nu exista pe nici o stradă din comuna, astfel locuitorilor comunei, care vor dispune de acces la rețeaua publică de distribuție a apei potabile, nu vor avea asigurată si evacuarea apei menajere intr-o rețea de canalizare

Apele uzate pot fi:

ape uzate menajere, rezultate din satisfacerea nevoilor de apa gospodarești ale fiecarei gospodarii;

ape uzate igienico-sanitare și social-administrative ale diferitelor unități industriale;

ape uzate publice, rezultate din satisfacerea nevoilor de apa in instituțiile publice;

ape uzate de la unități agrozootehnice (ferme, crescătorii).

Referitor la cele prezentate mai sus, apreciem că executarea unui sistem de canalizare menajeră reprezintă o prioritate în vederea stopării degradării mediului natural, crearea habitatului sănătos pentru populație și facilitarea dezvoltării economice.

În concluzie, trebuie să admitem necesitatea promovării unor investiții pentru executarea unui sistem de canalizare in comuna Spantov care va conduce la:

– inlăturarea fenomenelor de poluare a mediului în comuna Spanțov cât și în afara comunei în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea;

– eliminarea barierei impusă de autoritățile de mediu pentru noile obiective urbanistice și industriale permițând dezvoltarea comunei;

– asigurarea sănătății oamenilor ce au activitate sau locuiesc în comuna Spantov;

– realizarea unui pas important spre alinierea României la normele europene in domeniul apelor și protecției mediului.

Se considera cu atât mai oportună realizarea acestei investiții în perioada imediat următoare cu cât UE acordă României fonduri grant în scopul dezvoltării infrastructurii.

Prin rezolvarea acestor probleme s-ar putea crea un cadru favorabil de atragere a investițiilor locale și/sau străine și s-ar putea genera crearea unor locuri de muncă stabile. Astfel întreg proiectul răspunde cerințelor regionale de creștere economică și se aliniează cerințelor naționale de dezvoltare durabilă.

Scopul proiectului se înscrie și în Strategia de Dezvoltare Durabilă a județului Călărași, în a cărei priorități și obiective se află: ridicarea standardului de viață, crearea de noi locuri de muncă, imbunătățirea calității mediului, regenerarea ambientului, indeplinirea criteriilor existente la nivelul țărilor europene dezvoltate.

2.3. Obiectul investiției

Comuna dorește ca prin acest proiect să realizeze un sistem de colectare a apelor uzate menajere, precum și realizarea unei stații de epurare, care să poată evacua apele epurate intr-un emisar, respectiv fluviul Dunarea. Sistemul de canalizare va fi compus din :

canale de serviciu, colectoare secundare, colectoare principale, cămine de intersecție, cămine de racord, camera de deversare, stații intermediare de repompare a apelor uzate menajere, stație de epurare, teren pentru valorificarea nămolurilor deshidratate.

Conform temei de proiectare rețeaua de canalizare, se vor executa 16,400 km retea de canalizare și stația de epurare a apelor uzate menajere intr-o singura etapă.

Finalizarea lucrării se va realiza 16,400 km de conducta de canalizare menajeră cu diametre cuprinse intre 200 si 400 mm, executată cu țeava PP Multistrat SN4 sau alte materiale similare care să indeplinească aceleași caracteristici cu tubulatură propusă.

2.4. Descrierea investiției (descriere generală, stare actuală, preconizări)

În prezența documentație s-au prevăzut lucrări de executarea unui sistem de canalizare menajeră și executarea a unei statii de epurarea apelor uzate în scopul înlăturarii fenomenelor de poluare a mediului, asigurării sănătății oamenilor și creării condițiilor de dezvoltare a comunei Spantov, județul Calarăși.

Substanțele conținute in apele uzate menajere pot fi de natura organică sau minerală. Cele de natura organică constituie un mediu propice pentru dezvoltarea diferitelor bacterii, printre care unele patogene, care pot produce boli grave, ca tifos, dizenterie, iar cele de natura organică sau minerală pot contine, de asemenea substante toxice provenite de la diferite industrii, de la policlinici, spitale care pot conduce la imbolnăviri deosebit de grave.

Elemente de dimensionare. Stabilirea debitelor.

S-a considerat că debitul de apă prezent în canalizarea localității va fi constituit din:

debitul de apă provenit de la unități industriale;

debitul de apă uzată provenit din consumul casnic menajer;

debitul de apă uzată provenită de instituțiile publice;

debitul de apa uzată provenit din unitati agrozootehnice (ferme, crescatorii);

Consumuri gospodărești și publice

Pentru consumatorii cu cișmele în curți s-a considerat norma de consum gospodăresc de 80 l/om/ zi, iar pentru cei care au apă rece în interior și canalizare norma de consum va fi de 180 l/om/zi pentru deținători de instalații cu preparare locală a apei calde și rețea de canalizare, norma de consum menajer considerată este de 180 l/om/zi. Această normă s-a constatat a fi media maximă înregistrată în sistemele de alimentare existente orășenești pentru consumatorii contorizați.

Debite de canalizare

Cantitatea de apă restituită la canalizare reprezintă 90% din consumul populației iar pentru consumul industrial, ținând cont de specificul unităților de producție considerăm un procent de 85% restituție la canalizare, restul de 15% fiind consum tehnologic.

Astfel, in urma calculelor efectuate s-a ajuns la un debit de :

Apa potabila : – Qorar max = 166,28 [mc/h] = 46,19[l/s]. – Qmax zi = 939,85 [mc/zi].

Apa uzata menajera: – Qorar max = 149,65 [mc/h] = 41,57[l/s].

Qmax zi = 845,86 [mc/zi].

Conform temei de proiectare executarea a 16,400 km retea de canalizare și stația de epurare a apelor uzate menajere.

La baza întocmirii studiului de fezabilitate pentru canalizare stă Studiul de fezabilitate pentru alimentare cu apă a comunei Spanțov, județul Călărași și tema de proiectare. Numărul de locuitori, debitele rezultate, configurația terenului s-au adoptat două scenarii care diferă între ele prin soluția aleasă privind stația de epurare.

Sistem de canalizare menajeră

Soluțiile luate în considerare pentru rezolvarea rețelei de canalizare menajeră a comunei Spanțov au avut la bază realizări unor colectoare de ape menajere precum și utilizarea de conducte din material care să permită o îmbinare sigură pentru eliminarea pierderilor de apă din rețeaua de canalizare menajeră.

Pentru aceasta, schema de epurare cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice:

rețele tehnologice, cămine canalizare, grătar manual;

bazin de omogenizare, egalizare și pompare ape menajere din beton armat C 25 acoperit;

unitatea de dezinfectie cu ultraviolete, unitate de stocare și dozare coagulant, bazin de colectare și pompare, by-pass general, platforma depozitare containere reziduuri.

În ceea ce privește rețeaua de canalizare, anexele sunt aceleași pentru ambele variante.

Tabelul nr.2

Varianta I – stația de epurare clasică , debit Q = 845,86 mc/zi cu construcția din beton armat, stații de suflante, construcții anexe.

Sursa: Prelucrare după „Modernizarea drumuri și străzi in comuna Ulmeni,judetul Călărași”,accesat in data de 12 februarie 2015

Varianata II – stație de epurare modulată cu debit Q = 845,86 mc/zi. Dintre cele două variante, se propune folosirea variantei I care prezintă avantaje față de varianta II :

costurile de execuție sunt mai mici cu 1.060.200 lei

durata de execuție mai scurtă

In ceea ce privește racordarea locuitorilor la rețeaua de canalizare se va face treptat, iar stația nu lucrează la capacitatea normală, la stația de epurare modulată (varianta II), modulele vor intra treptat în funcțiune, corespunzător debitului proiectat.

Tabelul nr.3

2.5 Date tehnice ale investiției

a) Zona și amplasamentul

Obiectivul de investiție se află amplasat in România, județul Călărași, comuna Spanțov. Comuna este situată in partea de sud-vest a judetului Călărași, de-a lungul drumului național DN31 Oltenița – Călărași la 7 km est de orașul Oltenița.

b) Statutul juridic al terenului ce urmează să fie ocupat

Obiectul de investiție „Sistem canalizare și stație epurare a apelor uzate menajere in comuna Spanțov, judetul Călărași”, este situat pe terenuri apartinând domeniului public al Consiliului Local Spanțov și nu atrage dupa sine expropieri sau demolări..

Suprafața de teren ce se va ocupa de către conducta de canalizare, este de circa 19.680 mp și apartine domeniului public al comunei, fiind situată de-a lungul drumurilor publice.

Terenurile pe care urmează a se amplasa lucrările fac parte din suprafața administrată de Primăria comunei Spanțov și vor fi puse la dispoziția proiectului de către aceasta, libere de orice sarcini.

c) Situația ocupărilor definitive de teren

Suprafața de teren ocupată de lucrări este de 19.680 mp, se găsește în intravilanul comunei Spanțov și aparține domeniului public. Proiectul de executare a unui sistem de canalizare in comuna Spantov, va avea la baza in principal urmatoarele premize:

In satele Spantov, Cetatea Veche si Stancea va avea loc :

executarea unei retele principale pe o lungime de 6755 ml cu conducta PVC Multistrat SN4 avand diametrele cuprinse intre Dn 315 mm si Dn 500mm , care sa preia 15 retele secundare pe o lungime de 9645 ml cu conducta PVC Multistrat SN4 avand diametrele Dn 250mm si Dn 315mm.

2.6 Protecția mediului inconjurător.Protecția apelor și ecosistemelor acvatic

Protecția apelor de suprafată , subterane și a ecosistemelor acvatice are ca obiect menținerea și ameliorarea calității naturale ale acestora, in scopul evitării unor efecte negative asupra mediului, sănătații umane și bunurilor materiale.

Conceperea soluției de realizare a sistemului de canalizare menajeră s-a facut prin alegerea soluției optime, pentru evitarea prejudiciilor ireversibile aduse mediului acvatic de orice tip.

Proiectarea lucrărilor de infrastructură se va face astfel incât contaminarea potentială a cursurilor de apă, lacurilor, pânzei freatice să fie evitată.

Amplasarea lucrărilor se va face astfel incât să se evite modificările dinamicii scurgerii apelor de suprafata și direcției scurgerilor apelor subterane.

Protecția ecosistemelor terestre și acvatice

Surse posibile de afectare a ecosistemelor in vecinătatea obiectivului prezentat nu se intâlnesc specii vegetale, fauna acvatică sau terestră ocrotite.

Măsuri de protecție a ecosistemelor s-a prevăzut o stație de epurare care să indeplinească condițiile pentru protecția ecosistemelor, a biodiversitătii și pentru ocrotirea naturii.

Protecția atmosferei urmărește prevenirea, limitarea deteriorării și ameliorarea calității acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sănătații umane și a bunurilor materiale.

Pe toată perioada execuției intreținere, se vor respecta următoarele obligații in domeniu:

respectarea reglementărilor privind protecția atmosferei, adoptând măsuri tehnologice adecvate de reținere și neutralizare a poluanților atmosferici;

solutiile proiectate să confere performanțele tehnologice in scopul reducerii emisiilor poluante;

solutiile trebuie să asigure măsuri speciale pentru protecția fonică a surselor generatoare de zgomot și vibrații, pentru a nu depăși pragul admis.

Rețeaua de canalizare menajeră proiectată nu prezintă surse de poluare a atmosferei nici in execuție și nici in exploatare.

Protecția solului, a subsolului și a ecosistemelor terestre, prin măsuri adecvate de gospodărire, conservare, organizare și amenajare a teritorului este obligatorie pentru proiectarea lucrărilor de construcții.

Proiectarea va cuprinde măsuri pentru asigurarea stabilității solului, corelând lucrările viitoare de construcție cu lucrări de ameliorare a terenurilor afectate.

La execuția terasamentelor se va evita folosirea materialelor cu risc ecologic imediat sau in timp. Executarea rețelei de canalizare menajeră și a stației de epurare, prin lucrările de exploatare și intreținere, nu poate afecta calitatea solului prin modificarea structurii, dereglarea echilibrelor ecosistemelor, modificarea habitatelor, divizarea teritorului, intreruperea căilor de deplasare a faunei, consumul de teren agricol sau cu altă destinatie productivă.

Pe durata exploatării și intreținerii se vor respecta măsurile de protecție a mediului in conformitate cu legislația in vigoare precum se vor menține in stare bune de funcționare amenajările antipoluante și de protecția mediului.

Regimul deșeurilor

Principalele produse generate de activitatea de construcție și intreținere a rețelei de canalizare, ce pot fi clasate ca deșeuri, sunt materialele rezultate din decaptări de sol vegetal și din săpături. In activitatea de construcție și intreținere a sistemului de canalizare menajeră, se va ține seama de reglementările in vigoare privind colectarea, transportul, depozitarea și recircularea deșeurilor.

Obligațiile care rezultă din prevederile Legii nr. 137/1995 sunt următoarele:

se vor recicla deșeurile refolosibile, prin integrarea lor, in lucrări de umpluturi;

se vor respecta condițiile de refacere a cadrului natural in zonele de depozitare, prevăzute in acordul și/sau autorizația de mediu;

Protecția mediului uman, a asezărilor umane și a altor obiective de interes public

Prin natura și structura fluxurilor tehnologice de producție desfăsurate in cadrul perimetrului ocupat de investiție, nu se intrevăd efecte negative asupra stării de sănătate a populației. De asemenea, in timpul procedeelor tehnologice nu sunt manipulate substante toxice sau periculoase, iar masinile, utilajele care vor realiza investiția nu prezintă vreun risc semnificativ de producere de accidente majore sau avarii in exploatare.

Lucrări de reconstrucție ecologică

Construcția și apoi utilitzarea investiției nu presupune deteriorarea mediului inconjurător, deci nu se pune problema realizării unor lucrări speciale de reconstrucție ecologică.

In momentul incheierii acestei investiții se vor trasa măsuri specifice de redare in circuit a eventualelor suprafețe de teren ocupate de organizarea de santier, platforme de depozitare, urmând a se asigura atât protecția solului, subsolului și ecosistemelor diverse (terestre sau acvatice) actuale sau viitoare, cât și a așezărilor umane, a sănătații oamenilor, cât și protejarea obiectivelor de interes public.

2.7. Prevederi pentru monitorizarea impactului asupra mediului și asupra sănătații publice.Monitorizarea factorului de mediu apă

In timpul executării construcțiilor la rețeaua de canalizare menajeră, executantul va urmări ca apele provenite din goliri tehnologice sau accidentale, să fie dirijate in santurile sau rigolele străzilor. La terminarea lucrărilor, să refacă șanturile , rigolele, cu pantele corespunzătoare de preluare a apelor meteorice sau accidentale provenite din procesul tehnologic, astfel incât să se evite poluarea prin inundare a gospodăriilor, a surselor de apă freatică (fântâni) sau a surselor potabile existente. Considerăm că in această etapă, că acest factor nu este afectat in mod direct de construcția investiției.

Monitorizarea factorului de mediu aer

Acest indicator va fi monitorizat (in timpul execuției lucrărilor) urmărindu-se impactul emisiilor de gaze apartinând mașinilor și utilajelor asupra zonei. Traficul preliminar a se desfășura in această zona (in timpul execuției) impune un risc neglijabil asupra poluării și modificării factorului de mediu.

Monitorizarea factorului de mediu sol

Inainte de folosirea materialelor descrise pentru executarea lucrărilor, contractantul trebuie să supuna aprobării . Responsabilului de proiect, numele furnizorului sau producătorului propus și o specificație a materialelor.

Toate părțile componente ale instalației trebuie să fie noi, neutilizate și in concordantă cu standardele in vigoare. Materialele utilizate vor fi insoțite de Agremente Tehnice, conform legislației și standardelor naționale, armonizate cu legislația U.E. Toate materialele vor fi insoțite de acte doveditoare de cantitate, calitate și provenieță.

Conductele de polipropilena trebuie să fie transportate pe un plan de prindere neted, lipsit de asperitați. Sarcina trebuie să fie fixată cu fâsii și benzi in colivii nemetalice. Toate conductele trebuie să fie depozitate in spații special amenajate in organizarea de santier, cu respectarea recomandărilor date de furnizor (producător), pentru a le păstra calitățile și proprietățiile la standardele marcate de furnizor. Este indicată depozitarea tuburilor in stive, pe o fundație plană, lipsită de asperități.

Măsuri de protecție

Cantitățile de ape uzate și caracteristicile acestora, sunt propuse ca măsuri de protecție cantitătile de apa uzate rezultate din activitățile de servicii și manufacturare de pe amplasament, precum și din alte activităti susceptibile a produce poluarea apelor, se vor trata local, până la respectarea limitelor impuse.

De asemenea, nu se vor introduce in apele uzate substanțe periculoase pentru om, mediu și/sau care afectează procesul de epurare in stația de epurare finală (unitățile precum garajele, service-urile auto să fie prevăzute cu decantoare separatoare locale).

Evacuarea apelor uzate sunt monitorizate periodic, prin unități autorizate, calitatea apelor uzate evacuate de la stația de epurare ape uzate menajere, in vederea verificării bunului mers al proceselor de tratare cât și de la evacuarea finală.

Calitatea apelor de suprafață reprezintă analiza calității apelor receptorului natural (fluviul Dunărea) inainte de realizarea lucrărilor și ulterior realizării puneri in funcțiune a stației de epurare. In funcție de rezultate se va decide monitorizarea periodică a acestuia.

2.8. Durata de realizare și etapele principale, graficul de realizare

Etapele principale pentru implementarea proiectului sunt:

Etapa pregătitoare această etapă cuprinde toate procedurile necesare în vederea contractării fondurilor pentru execuția lucrării și procedurile de selectare la nivel regional și național.

După selectarea lucrării urmează:

Etapa privind realizarea proiectului tehnic reprezintă: lansarea licitației pentru servicii de proiectare, stabilirea comisiei de evaluare a licitației, selectarea ofertelor de servicii de proiectare, elaborarea raportului de evaluare,stabilirea câștigătorului și încheierea contractului de proiectare,realizarea proiectului tehnic și însușirea lui, întocmirea documentelor pentru licitație de lucrări.

Licitația pentru execuția de lucrări sunt caracterizate prin: stabilirea comisiei de evaluare a licitației, selectarea ofertelor, elaborarea raportului de evaluare, validarea raportului de evaluare, stabilirea câstigătorului și incheierea contractului de execuție,

publicarea rezultatului licitației, predarea amplasamentului.

Etapa realizării execuției este durata propusa pentru realizare a invesției este de 12 luni.

Etapele principale realizări invesției sunt: trasarea lucrărilor pe teren și pregătirea terenului, aprovizionarea cu materiale și utilaje, asigurarea forței de munca calificate necesare tipului de lucrare, executarea stației de epurare a apelor uzate menajere, executarea săpăturilor, lansarea, asamblarea și intensitatea conductelor, proba de presiune, executarea umpluturilor, dezinfectarea conductelor, marcajul pe teren al lucrărilor executate.

2.9.Costul estimativ al investiției

Centralizatorul obiectelor (cu valori de construcții+montaj)

Tabelul nr .4

Deviz general

Acestă prezintă cheltuielile de capital necesare realizări investiției "Sistem de canalizare și stație de epurare a apelor uzate menajere , comuna Spanțov, judetul Călărași'' conform HGR 28/09.01.2008

In analiza de determinanți ai investițior putem clasifica investițile in cele ce urmează:

a) Investițile autonome acestea depind de producția avansurilor tehnologice care au o importanță extraordinară in dezvoltarea de noi produse și tehnici care necesită planuri noi.

b) Investițile de inlocuire reprezintă investițile necesare pentru inlocuirea stocului de capital deja existent in procesul de producție ca urmare a deteriorării sau uzuri morale.

c) Investițile expansioniste acest tip de investiție nu a indus o autonomie, deoarece este cauzată de o creștere a cererii pentru produsele existente la creșterea veniturilor.

Creșterea autonomă a cheltuielilor ridică veniturile și determină fie creșterea consumului, fie a unei investiți de expansiune. Aceste două aspecte determină o creștere a veniturilor și cheltuielilor. Consumul este legat de nivelul de venit.

Investițile expasioniste depinde de diferenta dintre stocul de capital optim și stocul existent. Stocul optim depinde de nivelul de ieșire, pe costul relativ al munci și de capital intrări și de factori tehnologici.

Sursa: Prelucrare după „Modernizarea drumuri și străzi in comuna Ulmeni,judetul Călărași”,accesat in data de 12 februarie 2015

Graficul de realizare al investiției

“Sistem canalizare și stație de epurare a apelor uzate menajere în comuna Spanțov, judetul Călărași”

Acesta reprezintă date și activități precum: stabilirea conducerii pentru aplicarea proiectului, reglementarea aprovizionării furnizării tehnologiei, ingineria proiectului, planificarea lucrărilor de construcții, reglementarea finanțării, perioada de realizare, succesiunea logică, constituirea administrației, asigurarea forței de muncă, reglementarea aprovizionării, cheltuieli preliminare, dar și selectarea graficelor de realizare și a graficelor de timp (descrierea detaliată), estimarea costurilor planului de realizare a proiectului.

Sursa: Prelucrare după „Modernizarea drumuri și străzi in comuna Ulmeni,judetul Călărași”,accesat in data de 12 februarie 2015

CONCLUZII

România se găseste pe drumul integrării in Uniunea Europeană și de aceea proiectele de investiții sunt foarte importante, precum, aptitudinea pentru credite pentru finanțare de proiecte forța redactării unor documentații cum este planul de afaceri sau studiul de fezabilitate in sarcina dimensiunii și importanța investiției.

Planurile de afaceri și studiul de fezabilitate sunt constituite în concordanța cu metodele supuse de investițiile financiare. Proiectele de investiții sunt selecționate pe bază de comparație pentru a alege varianta fezabilă.

Propunerea de mediu cum ar fi poluarea, diminuarea resurselor, diminuarea statului de ozon și schimbarea climaterică, transformă motivele de temere pentru întreaga colectivitate.De aceea este nevoie ca in studiile de fezabilitate să se tină cont atât de profitabilitatea planurilor dar și al beneficiilor îndeplinite prin comportament.

Avantajul stațiilor de epurare privind protecția mediului este necesarul minim de mentenantă pe care acestea il admite,precum asigurarea funcționări neînceptat, fără stabilire in curentul de epurare. Rețeaua de canalizare menajeră plănuita nu prezintă surse de poluare a atmosferei în executare , valorificare sau întreținere,reprezentând prin lucrările de valorificare și subzistentă, nedistribuirea calități solului prin evoluțiile structurale, defecțiunile stabiliri ecosistemelor, împărțirea teritorului, intreruperea cailor de mișcare a faunei precum și consumarea de teren agricol.

Având in vedere protecția atmosferei, aceasta analizează prevenirea, limitarea deteriorării și ameliorarea calitătii acesteia pentru evitarea unor efecte negative asupra mediului, sănătatii umane și a bunurilor materiale.

BIBLIOGRAFIE

1.Dimitriu Caracotă, „Investments and risk”, Editura Margăritar, București, 2000

2.Dimitriu Caracotă, „Investments”, Editura ASE, Bucuresti, 1998

3.James McCollum, Bănaru Cristina, „Managemenent de proiect”, Editura Universitară, București, 2005

4.Leoveanu Valentin. , „Eficiența investițiilor”, Editura Bren, București, 2008

5.Marinescu Paul, „ Management de proiect”, ediția a doua, Editura Universității

din București, București, 2007

6. Parlagi Anton, „Dicționar de administrație publică”, Editura Economică, București, 2000

7.Postăvaru Nicolae, Drăghici Gabriela, Icociu Cristina, „Managementul proiectelor cu aplicare în construcții”, Editura Matrix Rom, București, 2011

8.Radu Liviu, „Investiți publice”, Editura Pro Universitaria, București, 2011

9.Răzvan Papuc, „Economia sectorului public”, Editura Universității din București, București, 2009

10.Românu Ion,Vasilescu Ion, „Dicționar de investiți”, Editura Lumina Lex, București, 2003

11.Românu I.,Vasilescu I., „Managementul investiților”, Editura Mărgăritar, București, 1997

12.Românu Ion, Vasilescu Ion,Cicea Cristina., „Investiții”, Editura Economică, București, 2000

13.Stoica Maria., Boris Constantin, „Managementul proiectelor.Concepte teoretice și aplicați practice”, Editura Tehnopress, Iași, 2011

14.Stoian Marian, „Gestiunea investiților”, Editura ASE, București, 2002

15.Topală Eugen, Fezabilitate și restructurare”, Editura Semne, București, 1996

16.Teodosiu Carmen,Volf Irina, „Managementul proiectelor de mediu”, Editura Politehnium, Iași, 2007

17.Văcărel Iulian, „Finanțe publice”, Editura Didactică și pedagogică, București, 2006

18.*** „Metodologia elaborării studiului de fezabilitate”, BCR, București, februarie 1999

19.w.w.w.fonduri-ue.ro

20.w.w.w.comunaspanțov.ro

21. Prelucrare după„ Modernizarea drumuri și străzi in comuna Ulmeni,judetul Călărasi”, accesat in data de 12 februarie 2015 (https://ro.scribd.com/doc/255540369/SF-Model-Hurad)

22. www.legex.ro/ORDIN-44-1998-14627.aspx