Investitii

=== 958d1f7a97617fa9489368c5fa6bc2bfe6587bb3_56637_1 ===

CAPITOLUL 3

Vom aborda o analiză globală a eficienței și a viabilității societății, iar proiecția se va face în perspectiva timpului viitor prin analiza pragului de rentabilitate;

Pragul de rentabilitate

Pragul de rentabilitate reprezintă nivelul de ocupare al capacității instalate până la care poate cobori producția și vânzările fără ca societatea să înregistreze pierderi. Formula de calcul este următoarea:

În cazul proiectului nostru acesta se situează la valoarea de 31,22 % din capacitatea societății de a produce venituri, iar orice scădere peste această valoare va genera pierdere.

Rezultă că riscul intrării societății în regim de pierderi ca urmare a diminuării producției și vânzărilor este relativ mic.

În tabelul 3.1 este cuprinsă gruparea cheltuielilor fixe și variabile, începând cu primul an de exploatare, iar valorile sunt exprimate în euro.

Tabel 3.1 Gruparea cheltuielilor în fixe și variabile

PRAGUL DE RENTABILITATE

Tabel 3.1 Prag de rentabilitate anul 1 Tabel 3.2 Prag de rentabilitate anii 2 – 10

Evaluarea perspectivei de eficiență a proiectului investițional

Proiectul dat a fost elaborat cu perspectiva de a demostra eficiența investirii având o capacitate mare de efecuare a procesului de producție în sfera alimentară. România fiind o țară agrară are nevoie de investiții de acest gen pentru întreținerea economiei naționale.

Însăși ideea de elaborare a unui asemenea proiect investițional a apărut în urma observărilor făcute din ultimii ani, țara își poate recăpăta numele de țară agrară dezvoltată numai datorită unor investiții de mărimi mari în această sferă.

Pentru o dezvoltare eficientă a unei investiții este necesară gestiunea proiectului de dezvoltare, de aceea realizarea proiectului de development presupune parcurgerea consecutivă a următoarelor etape:

Elaborarea concepției și examinarea prealabilă a proeictului:

aprecierea scopului proiectului de development și a algoritmului de atingere a acestuia;

formularea strategiei de bază a developmentului;

cercetarea pieței și determinarea amplasării obiectului;

Evaluarea amplasării și studiul de fezabilitate a proiectului:

analiza cererii și a posibilităților fizice de realizare a proiectului;

consultații preventive cu organele publice locale;

determinarea posibilităților de obținere a finanțelor

Proiectarea și evaluarea proiectului:

fomarea echipei developerului;

elaborarea planului de afaceri;

proiectarea, determinarea cheltuielilor și evaluarea eficienței proiectului;

avizarea și obținerea autorizațiilor de la organele competente;

Încheerea contractelor și construcția:

selectarea antreprenorului și încheerea contractului;

asigurarea interacțiunii dintre participanții realizării proiectului;

crearea sistemului de control aupra realizării proiectului;

Marketing, gestiune și utilizare a rezultatelor:

determinarea perioadei, modalității și personalului pentru compania de marketing;

asigurarea securității și pazei obiectivului;

analiza lucrului agenților de vînzări;

gestiunea fluxurilor de numerar în cadrul proiectului.

Conform practicii existente deosebim următoarele etape ale ciclului de viță a proiectului: preinvestițională (inițială), investițională (de construcție), de exploatare.

Figura 3.7. Conținutul– cadru al etapelor ciclului de viață a proiectului

De asemenea amplasarea proiectului investițional joacă un rol decisiv în dezvoltarea eficientă a acestuia:

Problema amplasamentului unui obiectiv de investiție sau a unui complex de unități economice, mai ales din ramura industriei, trebuie abordată într-o viziune largă, la rezolvarea ei folosindu-se criterii economice și social-politice.

Criteriile economice, pe baza cărora se fundamentează alegerea amplasamentului, sunt: apropierea de rezervele de materie primă; atragerea mai largă a ciruitului economic a resurselor locale; utilizarea rațională a forței de mucă; reducerea cheltuielilor de transport; apropierea producției de centrele de consum; o asigurare bună a necesarului de energie, combustibil, apă industrială etc.

Criteriile social-politice: ridicarea gradului de dezvoltare a regiunilor rămase în urmă din punct de vedere economic; reducerea șomajului; îmbunătățirea condițiilor de viață în regiune;

De asemenea în procesul alegerii amplasamentului, se iau în considerație influența asupra mediului geografic și influența negativă asupra mediului ambiant, se ține seama de unele greutăți ce pot surveni ca urmare a creșterii necesarului de apă, combustibil, materii prime etc. În alegerea amplasamentului unui obiectiv de investiție, problema esențială o constituie reducerea distanțelor dintre întreprinderi în vederea micșorării cheltuielilor de transport. Totodată, otimizarea amplasamentului trebuie să asigure minimizarea cheltuielilor de producție și a celor de investiții aferente noilor obiective sau dezvoltării celor existente.

Metodele și modelele de alegere a amplasamentului optim se bazează pe micșorarea cheltuielilor de transport, minimizarea cheltuielilor de producție și de investiții. Ele pot fi specificate conform destinației obiectivului de investiție.