Investitia Omv Grup In Snp Petrom

Cuprins

Abrevieri

Lista imaginilor și tabelelor

Capitolul 1. Introducere

Motivația și importanța temei

Capitolul 2. Investițiile Străine Directe

2.1. Conceptul de ISD

2.2. Rolul investițiilor străine directe

2.3. Politici de atragere a ISD

2.4. Efectele ISD

Capitolul 3. Considerații introductive privind Societățiile Transnaționale

Ce este o societate transnațională? Delimitări conceptuale

Factorii principali care au favorizat apariția și dezvoltarea societățiilor transnaționale

Criza economică și investițiile societățiilor transnaționale în România

Capitolul 4. Studiu de caz: Investiția OMV grup în SNP Petrom

4.1. Istoricul OMV grup și Petrom

4.2. Preluarea Petrom de către OMV grup

4.3. Impactul socio-economic al privatizării SNP Petrom.

4.3.1. Efecte asupra OMV Petrom grup

4.3.2. Efecte asupra economiei românești

4.4. Situația actuală la OMV Petrom

Capitolul 5. Concluzii

Bibliografie

Abrevieri

ISD- Investițiile Străine Directe

STN- Societatea Transnațională

UE- Uniunea Europeană

BVB- Bursa de Valori București

FMI- Fondul Monetar Internațional

SNP- Societatea Națională a Petrolului

PIB- Produsul Intern Brut

FDI- Foreign Direct Investment

MEC- Ministerul Economiei și Comerțului

BERD- Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare

OPSPI- Oficiul Participanțiilor Statului și Privatizării în Industrie

Lista imaginilor și tabelelor

Figura 1. Multinaționalele domină economia mondială………………………………………………………. 4

Figura 2. Factorii ce influențează ISD………………………………………………………………………………. 6

Figura 3. Efecte pozitive ale ISD……………………………………………………………………………………… 8

Figura 4. Politicile de atragere a ISD………………………………………………………………………………. 10

Figura 5. Valorile STN………………………………………………………………………………………………….. 13

Figura 6. Factorii ce asigură realizarea performanței economice ale STN…………………………….. 14

Figura 7. Evoluția fluxurilor de ISD în perioada 2007-2012………………………………………………. 16

Figura 8. Structura integrată a companiei OMV Petrom………………………………………………………….

Figura 9. Structura acționariatului Petrom. sursa: Raport anual Petrom 2012………………………..

Figura 10. Profitul total al OMV Petrom ………………………………………………………………………….

Figura 11. Rata profitului OMV Petrom raportat la CA ……………………………………………………..

Figura 12. Lichiditatea generală a OMV Petrom ……………………………………………………………….

Figura 13. Rata solvabilității generale a OMV Petrom ………………………………………………………

Figura 14. Fondul de rulment net al OMV Petrom ……………………………………………………………

Figura 15. Gradul de îndatorare a OMV Petrom ……………………………………………………………….

Figura 16. Productivitatea muncii în cadrul OMV Petrom…………………………………………………..

Figura 17. Cifra de afaceri netă a OMV Petrom ………………………………………………………………..

Tabel 1. Evoluția fluxurilor ISD 2007-2012 ……………………………………………………………………..16

Capitolul 1. Introducere

În prezent, un rol important în economia mondială îl au societățile transnaționale care domină lumea. Ele constituie principalii vectori ai procesului de globalizare. Acest rol derivă din dimensiunea, aria de activitate ce depășește limitele economiei naționale și interdependența lor cu fluxurile financiare internaționale. Faptul că un produs care are același brand este produs în mai multe țări sau că membrii consiliilor de administrație ale societăților transnaționale sunt de diferite naționalități constituie un fenomen destul de răpândit la etapa actuală. Practic, mondializarea este răpândită în zilele noastre ca rezultatul activității economice ale societăților transnaționale. Prin urmare, acești agenți ai economiei globale ocupă un loc principal, unele societăți având o putere economică mai mare decât cea a economiei dezvoltate. Principala modalitate de desfășurare a comerțului internațional cât și realizarea relațiilor economice internaționale a fost posibilă datorită comerțului exterior în contextul liberei concurenței. Valorea bunurilor cât și a serviciilor rezultate din investițiile străine înaintează într-o măsură semnificativă valoarea exporturilor de bunuri în plan internațional, ceea ce ne denotă ideea că investițiile externe sunt în prezent principalul instrument de dezvoltare a relațiilor economice internaționale stând la baza apariției a societăților transnaționale.

Creșterea investițiilor străine directe, progresului tehnologic, dezvoltarea piețelor financiare la nivel internațional reprezintă pilonii pe care se sprijină și se dezvoltă activitatea economică contribuind la recunoașterea a societăților transnaționale drept conducătorii economiei mondiale. Prin intermediul investițiilor străine directe, asemenea societăți aduc avantaje importante pentru țările naționale și țărilor gazdă, având o contribuție substanțială privind folosirea eficientă a capitalului, a tehnologiei moderne și a resurselor umane ceea ce semnifică promovarea bunăstării atât economice cât și a celei sociale. Indiscutabil, fluxurile internaționale de capital reprezintă o sursă importantă de finanțare pentru toate țările indiferent de nivelul de dezvoltare a acestora. Importanța acestei surse de finanțare constă în faptul că sunt cele mai stabile și utilizate spre deosebire de investițiile de portofoliu sau împrumuturile bancare în cazul unor crize financiare. Prin investițiile efectuate în domeniile alese de investitori și folosirea a factorilor de producție în anumite țări, STN contribuie la alocarea eficientă a resurselor mondiale. Astfel, investițiile străine directe derulate prin activitatea societăților transnaționale sunt esențiale. O investiție externă implină următoarele componente: timp, pentru că orice investiție necesită timp pentru a deveni eficientă și profitabilă; risc, întrucât o investiție totdeauna implică riscuri legate de activitatea economică și de realizarea ei într-un anumit stat; profit, care este scopul principal al oricărui investitor străin și extraneitatea, în sensul că destinația a investiției nu este țara de origine ci o altă țară. La rândul lor, investițiile pot fi: investițiile străine directe și investițiile de portofoliu. Prin investițiile străine directe înțelegem achiziționarea unui pachet de acțiuni de control, cumpărarea unei întreprinderi sau construirea pe loc gol (green field investments) într-un anumit stat, în timp ce investițiile de portofoliu înseamnă achiziționarea de pe piața financiară a unor valori imobiliare externe, de exemplu acțiuni sau obligațiuni, ce permit dreptul de decizie și nu de control. Astfel, principala diferențiere dintre cele două categorii de investiții este exercitarea controlului. Totuși, o investiție de portofoliu poate deveni o investiție directă numai în cazul când o participare minoritară se transformă într-o participare majoritară.

Societățile transnaționale tind să-și lărgească sfera de influență atât în țara rezidentă cât și în țările nerezidente. Orice STN își desfășoară activitatea în trei spații economice: cel național, în cazul societății mamă; cel străin, reprezentat de filialele și cel internațional, atunci când este vorba de schimburile ce implică unitățile care compun societatea și restul lumii. Sfera de extindere a acestor societăți este considerabilă. Astfel, societatea constituită este parte componentă în ansamblul relațiilor și a unităților realizate pe toate nivelele economice. STN își desfășoară actvitatea sa în cadrul pieței internaționale care este o piață proprie pe baza relațiilor dintre societatea-mamă și fiialele deținute în străinătate. Caracteristic acestei piețe este faptul că produsele intermediare reprezintă principalul obiect de schimb. Piața internă caracteristic acestor societăți reprezintă o piață de capital, a tehnologiei și a forței de muncă. Societate-mamă impune filialelor sale unele relații importante de schimb cât și stabilește prețurile practicate ce se stabilesc pe baza costului. Cu toate acestea, sunt situații când filialele trebuie să cumpere de la alte filiale, producția la un anumit preț ce diferă de cel stabilit pe piața internațională. Situația menționată anterior este întâlnită doar în cazul care se urmărește cucerirea unei poziții importante și reducerea impozitului pe venit din cadrul statului gazdă. Acest fapt permite unităților componente ale societăților transnaționale să vândă la prețuri mici materia primă sau bunurile intermediare cauzat de realizarea obiectivului esențial al investitorilor de a maximiza profitul. În cazul când are loc o devalorizare a monedei, STN urmăresc să preia profitul din țara respectivă transferându-l într-o altă țară unde își are filialele sale cu o monedă forte.

Fără îndoială, societățile transnaționale își lărgesc orizonturile interne fiind orientate dincolo de granițele naționale. Din acest motiv specialiștii în domeniu susțin că cu cât crește puterea marilor agenți ai economiei mondiale cu atât scade cea a statelor naționale. Cu toate acestea cât de puternică nu ar fi o STN, ea implică relații ce se stabilesc cu țara sa de origine și cu țările pe teritoriul cărora sunt implantate filialele sale. Conform aprecierii a unor economiști, STN sunt astăzi cele mai valoroase “personaje” ai economiei mondiale.

Figura 1. Multinaționalele domină economia mondială

sursa: http://aims.ro/blog/wp-content/uploads/2011/11/AIMS_blog.jpg

Motivația și importanța temei

Investiția străină directă constituie o sursă esențială de finanțare în țările în curs de dezvoltare și este o parte componentă a fluxurilor financiare ce nu generează datorii externe. În plus, investiția străină este văzută ca un factor important privind îmbunătățirea calității vieței și este un indice ridicat de încredere pe plan internațional. Factorii locali influențează considerabil decizia partenerului extern de a investi într-o țară. Astfel, se pune accentul pe stabilitatea economică și politică, precum și de stabilitatea sistemului juridic, gradul de dezvoltare al infrastructurii și calitatea instituțiilor guvernamentale.

Pentru România, această sursă de finanțare reprezintă elementul primordial al strategiei de dezvoltare, ajută la ascensiunea a standardului calității produselor, precum și mobilizarea și alocarea eficientă a resurselor disponibile, stimulând totodată și o creștere economică a țării. Începând cu anul 2000, România a înregistrat creșteri considerabile ale ISD. După aderarea României la UE (2007), aceasta a înregistrat ISD în valoare de 9,3 mld. euro, însă criza a schimbat radical peisajul ISD. Consider că România reprezintă o țintă atractivă pentru investitorii externi deoarece țara noastră deține unele avantaje startegice: costul scăzut al forței de muncă și poziția geografică a acesteia. Atragerea a ISD va asigura accesul la un management eficient, la tehnologii moderne și la noi segmente de piață.

Am ales această temă pentru a sublinia importanța, rolul și efectele aduse de investițiile străine directe. Mi-am propus în lucrarea de față să evidențiez de ce e nevoie de capital străin, care este rolul și importanța lui în economie. În primul capitol al lucrării am început cu o introduce în care am evidențiat locul și rolul investițiilor străine directe și a societăților transnaționale în economia globală. În capitolul doi, am urmărit să definesc conceptul de investiții străine După aderarea României la UE (2007), aceasta a înregistrat ISD în valoare de 9,3 mld. euro, însă criza a schimbat radical peisajul ISD. Consider că România reprezintă o țintă atractivă pentru investitorii externi deoarece țara noastră deține unele avantaje startegice: costul scăzut al forței de muncă și poziția geografică a acesteia. Atragerea a ISD va asigura accesul la un management eficient, la tehnologii moderne și la noi segmente de piață.

Am ales această temă pentru a sublinia importanța, rolul și efectele aduse de investițiile străine directe. Mi-am propus în lucrarea de față să evidențiez de ce e nevoie de capital străin, care este rolul și importanța lui în economie. În primul capitol al lucrării am început cu o introduce în care am evidențiat locul și rolul investițiilor străine directe și a societăților transnaționale în economia globală. În capitolul doi, am urmărit să definesc conceptul de investiții străine directe, să prezint politicile de atragere și să evidențiez efectele pozitive ale ISD-urilor la nivel global. Capitolul al treilea prezintă considerații introductive privind societățile transnaționale, factorii care au favorizat apariția și dezvoltarea lor precum și efectele crizei economice asupra investițiilor societăților transnaționale în România. În capitolul patru, am dorit să evidențiez cu ajutorul unui studiu de caz, rolul, implicațiile și efectele semnificative ale investițiilor străine directe în privatizarea SNP Petrom de către grupul austriac OMV. Iar în ultimul capitol, voi face concluzii privind societățile transnaționale și investițiile străine directe în economia mondială.

Capitolul 2. Investițiile Străine Directe

2.1. Conceptul de ISD

Investiția străină directă reprezintă una dintre cele două forme ale investițiilor internaționale de capital și se definește drept o investiție internațională ce are misiunea de a reflecta interesul și controlul de durată a investitorului direct într-o entitate rezidentă în altă țară.

Fluxurile ale investițiilor străne directe se formează din următoarele elemente:

Acțiunile ce sunt deținute în sucursale, părțile sociale din capitalurile filialelor, precum și alte contribuții ale investitorului direct la capital;

Împrumuturile intra-firmă, caracterizate prin împrumuturile ce se fac de către investitor direct în filială sau sucursală;

Profiturile reinvestite, adică veniturile pe care ar trebuie să primească investitorul direct, dar care nu au fost remise acestuia.

Din punct de vedere cantitativ, investițiile străine directe se măsoară cu ajutorul a doi factori prezentate în figura 2 care sunt: fluxurile de investiții străine directe și stocurile de investiții străine directe.

Figura 2. Factorii ce influențează ISD

Un prim factor îl reprezintă fluxurile de investiții directe (FDI flows) ce se înțeleg prin sumele aferente investiției efectuate de investitorii străini pe o anumită perioadă de timp. Acestea la rândul lor pot fi fluxuri de investiții de intrare (FDI inflows) și anume invetițiile ce s-au realizat într-o țară/investitori nerezidenți, și fluxuri de ieșire (FDI outflows) ce se caracterizează prin investițiile înfăptuite de societăți/investitori rezidenți.

Cel de-al doilea factor este stocul de investiții străine directe (FDI stock) și reflectă valoarea a actorilor economici participanți la capital și a rezervelor deținute de firma investitoare adăugându-se valoarea datoriilor nete ale filialelor. Altfel spus, stocul de investiții străine directe reflectă valoarea investițiilor străine directe ce sunt realizate de la un moment de referință până la o dată indicată. La rândul lor stocurile de investiții străine directe se împart în: stocuri de intrări (inward FDI), ce denotă valoarea rezervelor și a capitalurilor a entităților rezidente în străinătate și stocuri de ieșiri de investiții străine directe (outward FDI), ce prezintă valoarea rezervelor și a capitalurilor entităților rezidente în țara de referință.

Investițiile străine se realizează cu precădere în țările dezvoltate deoarece anume în aceste țări deciziile sunt luate eficient, puterea de cumpărare este mai ridicată, forța de muncă este variată, există un mediu economic stabil și o infrastructură performantă. Toți acești factori enumerați mai sus asigură succesul investițiilor. Specialiștii în domeniu evidențiază faptul că investițiile străine directe din țările dezvoltate sunt în căutarea de eficiență și nu în căutarea de piețe sau de resurse. Societăților multinaționale sunt interesate în special de: costurile reduse, un acces sporit la resurse naturale și nu în ultimul rând accesul la piețe regionale. Printre formele de manifestare a investițiilor străine directe se pot menționa achizițiile de valori mobiliare din străinătate, societățile mixte, construirea pe loc gol al unei entități.

2.2. Rolul investițiilor străine directe

Fiind o parte esențială a fluxurilor internaționale de capital, investițiile străine directe constituie un factor destul de important în creșterea economică a țărilor dezvoltate și a celor în curs de dezvoltare. Drept dovadă este faptul că ele facilitează transferul internațional de tehnologie, contribuie la formarea și calificarea forței de muncă, promovează competiția și duc la creșterea exportului. Referindu-ne la rolul investițiilor străine directe în privința societăților transnaționale atestăm că acestea reprezintă niște pârghii aplicate cu scopul valorificării avantajelor dintr-o țară, cum ar fi materia primă a acesteia, o forță de muncă mai ieftină și calificată. Astfel, investiția generează locuri de muncă ce pot fi asigurate într-o perioadă scurtă, iar producția asociată societăților transnaționale reprezintă o importanță deosebită pentru economia mondială.

În figura 3 sunt reprezentate principalele efecte pozitive ale ISD în economia statelor gazdă.

Figura 3. Efecte pozitive ale ISD

Asigură creșterea economică;

În cazul realizării unei investiții pe loc gol se observă faptul că creșterea economică se datorează următorilor factori: capacitatea de producție nouă, locuri de muncă, stimularea consumului intern, prin plata unor salarii competitive. Iar în cazul privatizării atestăm că se ameliorează eficiența agentului economic ceea ce duce la creșterea competivității acestuia și uneori la o reorganizare strategică a întreprinderii.

Încurajează investițiile interne;

Observăm că producătorii autohtoni sunt interesați de eficientizarea afacerior și stimularea output-urilor pentru a concura cu investitorii străini care sunt în același sector de activitate cu scopul de a fi furnizorul principal al acestora.

Susțin restructurarea și privatizarea;

Acest fapt constituie un avantaj important pentru entitățile care au nevoie de un volum mare de capital și de o reorganizare profundă a activității. Investitorii străini contribuie cu resurse bănești pentru privatizare, dar și contribuie direct la managementul acestor companii pentru a se asigura că activitatea este una eficientă și profitabilă.

Sprijină investițiile de capital;

Ca urmare a disponibilității a investitorului străin la acele resurse de capital cum sunt cele externe. Astfel, investițiile străine sunt o sursă semnificativă de capital străin generând efecte pozitive asupra balanței de plăți externe prin faptul că finanțează deficitul din cont curent;

Au efecte pozitive asupra balanței comerciale;

În cazul producției pentru export sau în cazul producției care înlocuiește importurile realizate de către investitorul direct.

Realizează creșterea veniturilor în bugetul statului, fapt datorat noilor contribuabili în țara gazdă. Deși politica de promovare a ISD poate conține și acordarea unor stimulente fiscale, efectul pozitiv în bugetul de venituri al statului este de regulă mai mare.

Susțin îmbunătățirea calității vieței, acest aspect este considerat cel mai important efect pozitiv al investițiilor străine directe. O imbunătățire a standardului de viață a populației rezultă din reducerea prețurilor de pe piață la bunurile și serviciile consumate, ca efect al concurenței din partea companiilor cu capital extern.

2.3. Politici de atragere a ISD

Politica economică este definită drept o cale de acțiune bine definită, aleasă în urma a mai multor opțiuni și care are ca scop să conducă și să stabilească deciziile actuale și viitoare. Deci este un proiect care aparține unui organism guvernamental în care se conține obiectivele importante și procedurile acceptabile. O condiție indispensabilă pentru a atrage investițiile străine directe o reprezintă realizarea unui plan bine definit. Realizarea unor politici de atragere a ISD este posibilă datorită premiselor economice, juridice și instituționale. Un aspect remarcabil în legătură cu capacitatea de a atrage ISD este cea de asigurare a cadrului minim referitor la societățile comerciale, concurență, faliment, asigurările, contabilitatea întreprinderii, a sistemului bancar și impozitarea. Un alt aspect ține de deschiderea economiei pentru partenerii străini, prin urmare țările care au atras mulți investitori externi, erau țările care au respectat reglementările tehnice, cele de protejarea a mediului înconjurător și care le-au oferit accesul partenerior în toate domenilor de activitate. Un factor important în atragerea a investiției externe este atitudinea pe care o au atât oamenii cât și partidele politice în legătură cu capitalul străin. În cazul în care atitudinea lor este potrivnică, atunci partenerii externi evită să mai investească pe piața dată. Atragerea de ISD poate fi privită din perspectiva competivității unei economii. O cercetare din acest punct de vedere a fost realizată de Gabor Hunya, care consideră că competivitatea poate fi înțeleasă prin competența de a vinde, a atrage investiții externe, a descrie structurile economice flexibile adaptate la mediul economic național cât și cel internațional.

Folosirea investițiilor străine directe se realizează sub diferite aspecte pentru a atinge obiectivele naționale ale politicii economice a unei țări, prin stabilirea unor priorități în domeniile în care se urmărește să fie realizată investiția. Aceste obiective trebuie să fie stabilite concret de către guvernul statului pentru perioadele necesare, pentru a folosi numeroasele pârghii economice pentru a controla investițiile efectuate către obiectivele stabilite.

În figura 4 sunt prezentate politicile privind ISD, ce se clasifică astfel: politicile minimale, politicile de promovare a ISD, politici de atragere a ISD, politicile de menținere a partenerilor străini, politici mixte.

Figura 4. Politicile de atragere a ISD

Pentru realizarea a unor strategii eficiente de dezvoltare a economiei unei țări este nevoie de o mobilizare considerabilă a resurselor investiționale. Unul dintre factorii de bază ce duce la creșterea a producției industriale, contribuie la îmbunătățirea economiei naționale și asigură rezolvarea unor probleme legate de retehnologizarea entității, îl reprezintă creșterea investițiilor străine. Pentru a atrage investiții este nevoie de o serie de cerințe cum ar fi: un mediu favorabil pentru investiții ce se caracterizează prin stabilitatea legislației legate de drepturile investitorilor, formularea unor reguli bine definite în ceea ce priveșete activitățile investiționale, realizarea unei infrastructuri favorabile pentru mediul de afaceri, aici trebuie să includem și serviciile financiare și cele juridice, precum și transparența activității organelor de conducere și nu în ultimul rând o încredere sporită în mediul de afaceri.

O premisă importantă pentru sprijinul creșterii economice și a bunăstării poporului o reprezintă îmbinarea unei politici de atragere de ISD și o politică de stimulare a exportului. Drept concesință este necesar să se pună în valoare economia națională și orientarea acesteia spre export, ceea ce asigură inovațiile și transferul know-how-ului, o valoare adăugată ridicată și realizarea unei infrastructuri eficiente. Astfel, este nevoie să fie analizate aspectele importante ale pieței mondiale: modul de promovare a producției locale pe piața internațională prin promovarea a exportului, investițiilor în tehnologie și stabilirea unor legături cu investitorii străini. De asemenea este necesar realizarea a unor factori importanți cum sunt: lipsa barierilor în activitățile antreprenoriale, sprijinul domeniilor de activitate de importanță națională, reducerea costurilor de efectuarea tranzacțiilor și realizarea unor competențe în domeniul exportului.

2.4. Efectele ISD

Efectele economice ale ISD asupra economiei în curs de dezvoltare pot fi abordate atât la nivel micro cât și macroeconomic. Investițiile străine directe au cauzat și efecte asupra politicii țărilor care au aderat la UE, în special țările centrale și est-europene. La nivel macroeconomic, ISD întrunesc atât efecte pozitive ,cât și efecte negative.

Dintre efectele pozitive menționăm următoarele implicații ale ISD:

Sprijinirea creșterii economice. Astfel, putem specifica că în investițiile de tip greenfield, o creștere economică este susținută de noua capacitate de producție, numărului mai mare a locurilor de muncă, intrarea pe piață a noului consumator, respectiv a unui plătitor de taxe. În timp ce în investițiile de tip brownfield, această creștere economică este datorată eficienței activității economice și accentuarea competitivității a agentului economic ceea ce duce la menținerea întreprinderii pe termen lung;

Atragerea interesului producătorilor naționali pentru a mări eficiența a activtății economice prin susținerea investițiilor interne;

Susținerea privatizării și a restructurării, este un aspect indispensabil pentru entitățile ce au nevoie de un volum înalt de capital și tendința de a realiza o activitate economică eficientă;

Sporirea investițiilor de capital. Investițiile au un rol important în economia unei țări deoarece în cazul în care piața locală nu poate finanța un proiect de investiții recurge la investițiile străine, ce influențează pozitiv balanța de plăți externe;

În situația când investitorul este interesat să exporte, atestăm că acest fapt creează efecte pozitive asupra balanței comerciale;

Apariția noilor contribuabili sprijină în special bugetul de stat al țării gazdă.

Efectele investițiilor străine directe la nivel microeconomic sunt următoarele:

Acces la cele mai moderne tehnologii;

Accesul la management și know-how.

În urma unei analize privind economiile de tranziție și anume din Europa Centrală și de Est, s-a constatat că restructurarea și modernizarea societăților au avut loc mai rapid datorită investiției externe de capital.

Dintre efectele negative ale ISD putem menționa:

Creșterea considerabilă a importului ce are efecte negative în ceea ce privește soldul balanței comerciale, din cauza a importului de mașini și de utilaje ce sunt finanțate de partenerii externi;

Sporirea șomajului, fapt datorat de restructurarea entităților privatizate cu scopul eficientizării activității economice;

O influență negativă este exercitată asupra bugetului datorat, din cauza înlesnirilor fiscale conferit investitorilor străini ceea ce are drept consecință reducerea considerabilă a veniturilor în bugetul statului;

O altă influență negativă ca rezultat a privatizării și restructurarea entităților de stat, este creșterea șomerilor, prin urmare statul realizează cheltuieli suplimentare din bugetul său, din motiv că forța de lucru nu este repede absorbită de principalele activități ce se află în dezvoltare.

Capitolul 3. Considerații introductive privind Societățiile Transnaționale

Ce este o societate transnațională? Delimitări conceptuale

Societatea transnațională constituie un vector esențial a procesului de globalizare privind activitatea economică, marcând peisajul economic actual. În literatura de specialitate, se menționează că, ”societatea transnațională este o entitate economică compusă dintr-o firmă-mamă și filialele în mai multe țări care este caracterizată internaționalizarea producției, se bazează pe un bazin internațional de resurse umane, materiale și financiare, și promovează la scară globală un anumit set de valori proprii.” Așadar, o societate transnațională se evidențiază prin internaționalizarea producției, dipune de resurse umane, materiale și financiare la nivelul internațional, reprezentând o forță importantă a globalizării vieții economice. Sub aspect juridic, o societate transnațională este o entitate comercială bazată pe aspecte ce nu au un caracter național și nu are legături juridice cu un anumit stat. Din punct de vedere economic, societatea transnațională își extinde continuu activitatea sa de producție și de comercializare pe anumite piețe, acest fapt datorându-se investițiilor externe de capital în străinătate.

În figura 5 sunt prezentate câteva dintre valorile distincte ale societăților transnaționale:

Figura 5. Valorile STN

Trăsăturile esențiale ale STN sunt următoarele:

Capitalul societăților transnaționale este național/multinațional;

O structură internațională deosebită;

Extinderea activității economice pe multiple piețe fiind conduși de o strategie globală bine fundamentată;

Nu au o legătură juridică cu un anumit stat;

Litigiile ce pot apărea sunt sub controlul unor instanțe speciale.

În figura 6 sunt prezentate factorii principali ce asigură realizarea unor performanțe economice ale STN.

Figura 6. Factorii ce asigură realizarea performanței economice ale STN

Factorii principali care au favorizat apariția și dezvoltarea societățiilor transnaționale

Societățile transnaționale au apărut și s-au dezvoltat datorită celor trei factori importanți:

Liberalizarea politicilor economice, au fost deschise granițelor naționale, totodată s-au liberalizat fluxurile internaționale de capital, precum și alte accorduri de cooperare și cele investiționale;

Progresul tehnologic, ce corespunde unor creșteri ale costurilor și a riscurilor supuse de entități, ducând la abordarea piețelor mondiale prin delocalizarea internațională a producției cu scopul de diversificării riscurilor. La rândul lor, costurile de transport și cele de comunicare au favorizat integrarea eficientă la nivel global a operațiunilor economice. Toate acestea au dus la atragerea și creșterea considerabilă a fluxurilor de capital;

Creșterea concurenței, fiind favorizat de factorii menționați anterior, a impus explorarea noilor piețe de către companii cu scopul de a reduce costurile legate de producție. Valorificarea rezultatelor finale au fost condiționate de implementarea unor noi forme de producție la nivel internațional de proprietatea și de aranjamentele contractuale, pentru accentuarea forței pe piață cum sunt: fuziunile, achizițiile, participarea minoritară/majoritară, oferta publică de schimb.

Criza economică și investițiile societățiilor transnaționale în România

Criza economică reprezintă un subiect destul de discutat pe arena economică și a avut drept consecință diminuarea fluxurilor de intrări și de ieșiri ale ISD. Această diminuare se datorează a unor factori combinați atât la nivel micro, macroeconomic cât și la nivel instituțional. Printre acești factori se numără: încetinirea creșterii economice, reducerea profitabilității corporatiste, încheierea privatizărilor, reducerea cererii, scăderea capacităților financiare ale entităților ca rezultat al scumpirii creditului, prognoze pesimiste privind dezvoltarea economică, ceea ce se reflectă în extinderea firmelor tot mai scăzută, existența riscurilor destul de ridicate precum și nesiguranța din partea investitorilor străini. Conform analizei realizate de către Fondul Monetar Internațional (FMI) privind criza economică din România, reiese că țara noastră a avut de suferit în anul 2009 din cauza a două dezechilibre. Primul dezechilibru îl reprezinta balanța comercială, în special importul și exportul. Prin urmare, statul a avut nevoie de ajutorul financiar internațional cu țelul de a furniza valuta pentru a plăti datoria externă. Cel de-al doilea dezechilibru a fost mărirea deficitului bugetar. Astfel, România în loc să înregistreze un surplus de venituri, înregistra doar deficite. Sumele care reprezentau deficitul bugetar erau folosite ineficient, în loc să fie utilizate exclusiv pentru investiții productive.

Analiștii ai FMI și UE sunt de părerea că politicile economice ale României trebuie să prevadă următoarele:

Să reducă inflația;

Să stabilească deficitul de cont curent la un nivel de echilibru precum și să susțină finanțarea străină, care trebuie să constituie aproximativ 10% din PIB țării;

Să diminueze cererea internă, mai ales consumul ;

Să mențină o rată de schimb în echilibru cu scopul de a se proteja de inflație și de a susține competivitatea externă a țării;

Să reducă deficitul bugetar;

Să reducă creșterea salariilor la un anumit nivel, în funcție de creșterea productivității.

O premisă importantă pentru creșterea economică o prezintă valorificarea potențialului intern de dezvoltarea economică și ameliorarea producției naționale pentru satisfacerea cererii agregate. În perioada postcriză, România are nevoie de investiții în sectoarele economice pentru o relansare a creșterii sale din punct de vedere economic. Analizând datele privind fluxurile internaționale de capital în România prezentate în figura 7, observăm că în perioada aderării la UE aceste fluxuri atingeau valori între 5 și 9 mld. de euro. Aceste valori s-au menținut și în anul 2007, între 7,25 mld. de euro. Valoarea maximă a fost înregistrată în anul 2008, cu o valoare de 9,5 mld. de euro. În anul 2009, fluxurile de capital s-au diminuat considerabil, valoarea lor ajungând la 3,5 mld. de euro. Situația s-a înrăutățit și în anii următori, valoarea a scăzut până la 2 mld. de euro. Analizând mai detaliat evoluția fluxurilor nete ale investițiilor străine directe, atestăm contribuția participanților la capital, precum și a creditelor nete de la investitorii străini. Astfel, începând cu anul 2007 până în 2012, s-au înregistrat scăderi drastice a contribuției din partea participanților de capital ca urmare a crizei economice.

* creditele nete de la investitorii străini direcți

Figura 7. Evoluția fluxurilor de ISD în perioada 2007-2012 (în mln euro)

Sursa: Investițiile străine directe în România în anul 2012, BNR-INS, 2012

Tabel 1. Evoluția fluxurilor ISD 2007-2012 (mln.euro)

** peste 10 milioane euro

Sursa: Investițiile străine directe în România în anul 2012, BNR-INS, 2012

Din tabelul 1, observăm că în anul 2008 ISD erau de 9,496 mld. euro, în comparație cu anul 2007 se află în creștere cu 31%, când ISD erau de 7,250 mld. euro. În 2010 investițiile străine directe erau de 2,220 miliarde de euro, comparativ cu anul 2009 se află în scădere cu 36,4%, când ISD au fost de 3,488 miliarde de euro. Potrivit BNR, ISD au finanțat deficitul de cont curent cu 50,3%. În anul 2010, ISD au fost în cea mai mare parte participanții la capital cu o valoare de 2,04 miliarde de euro în timp ce 556 milioane de euro erau sub formă de credite intra-grup ce au fost oferite entităților rezidente.

Factorii care contribuie la revigorarea fluxurilor de investiții internaționale sunt:

Oportunitățile investiționale oferite de reducerea prețurilor activelor și restructurării industriale;

Existența unor resurse financiare în economiile emergente și țările exportatoare de petrol;

Expansiunea rapidă a noilor activități cum ar fi resursele neconveționale de energie.

În respectivul context, este greu de apreciat perspectivele ce țin de evoluția fluxurilor de investiții străine directe atrase la nivelul mondial. În prezent, investitorii doresc și sunt nevoiți să realizeze mai mult decât oricând investiții eficiente. România deține un avantaj strategic semnificativ în această privință prin costul scăzut al forței de muncă comparativ cu celelalate țări ale UE.

Capitolul 4. Studiu de caz: Investiția OMV grup în SNP Petrom

4.1. Istoricul OMV grup și Petrom

OMV (fosta Administrație Minerală Austriacă, ÖMV), este o companie internațională integrată de petrol și gaze cotată la Bursa din Viena, cu sediul central în Viena. Cifra de afaceri în anul 2013 a fost aproximativ 42,42 de miliarde de euro, iar numărul angajaților era de circa 27 de mii. Compania îți desfășoară activitățile în următoarele segmente: explorare și producție (E&P), gaze și electricitate (G&E), răfinărie și marketing (R&M).

Segmentul explorării și producției (E&P) are o bază stabilă în România și Austria, și reprezintă domeniul cel mai important privind investiția sa internațională ce înregistrează doar creșteri considerabile (aproximativ 70 % din producția sa provine din România și Austria).

În ceea ce privește segmentul gazelor și electricității, observăm că compania operează pe întregul lanț valoric al gazelor. Datorită rețelei proprii de gaze (2000 km), precum și a facilităților de stocare a gazului (cu o capacitate de 2,6 mld metri cub), acesta este adus pe piață și vândut prin canalele proprii de vânzare. Nodul de distribuție a gazelor de la Baumgarten este cel mai mare nod din Europa Centrală pentru gaz din Rusia . OMV operează, de asemenea, cu două centrale electrice pe bază de gaze naturale din România și Turcia .

Segmentul de Rafinare și Marketing (R&M), inclusiv produse petrochimice, funcționează pe baza a celor trei rafinării : Schwechat (Austria) și Burghausen (sudul Germaniei), ambele cu complexe petrochimice integrate, precum și a rafinăriei Petrobrazi (România). Rețeaua de magazine este format din aproximativ 4.200 de stații de distribuție a carburanților în 11 țări , cu un portofoliu destul de ridicat ceea ce permite OMV să ocupe o poziție de lider pe piețele sale.

Istoric OMV grup

OMV Petrom S.A. este o companie românească de petrol și gaze, specializată în următoarele segmente: Explorare și Producție (E&P), Rafinare și Produse Petrochimice (R&P), Marketing, Gaze Naturale și Energie (G&E).

Structura integrată a companiei OMV Petrom S.A. constă din: upstream (extracție, dezvoltare și producție), midstream (procesarea și stocarea resurselor ca țițeiul, gazele naturale și sulfurile) și downstream (rafinarea țițeiului, vânzarea și distribuția gazelor naturale și a produselor derivate din țiței, stații). Petrom exploatează rezerve dovedite de petrol și gaze estimate la 0,9 miliarde barili echivalent petrol, o capacitate anuală de rafinare de 8 milioane de tone și aproximativ 550 de benzinării în România. Compania deține, de asemenea, o rețea internațională de 257 benzinării, localizate în Republica Moldova, Bulgaria și Serbia. Producția anuală este de aproximativ 5 milioane tone țiței pe an. Petrom are și o divizie de energie prin construirea unei centrale electrice cu ciclu combinat, amplasată în partea de vest a rafinăriei Petrobrazi. Petrom mai deține și importante zăcăminte de gaze naturale, fiind al doilea furnizor după Romgaz, cu o producție anuală de aproximativ 6 miliarde metri cubi.

Compania a avut o cifră de afaceri de 3 miliarde de euro în anul 2009, iar în mai 2010 capitalizarea acesteia era de 4 miliarde euro.

Figura 8. Structura integrată a companiei OMV Petrom: upstream (extracție, dezvoltare și producție), midstream (procesarea și stocarea resurselor ca țițeiul, gazele naturale și sulfurile) și downstream (rafinarea țițeiului, vânzarea și distribuția gazelor naturale și a produselor derivate din țiței, stații)

Structura acționariatului Petrom

51,01% OMV AG (OMV Aktiengesellschaft)

20,64% Ministerul Economiei

20,11% Fondul Proprietatea S.A. (fond ce administrează diverse participații în cadrul mai multor companii din România, creat de Statul Român pentru a despăgubi persoanele expropriate abuziv în urma naționalizărilor din perioada regimului comunist)

1,62% BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare)

6,62% Alți acționari (aproximativ 500.000 de persoane fizice și juridice din România și din străinătate).

Figura 9. Structura acționariatului Petrom, sursa: Raport anual Petrom 2012, pag.17

Istoric Petrom

4.2. Preluarea Petrom de către OMV grup

"Eu apreciez ca fiind o greșeală abandonarea a

exploatării resurselor petroliere ale subsolului

țării noastre. … Nu se poate.” (Traian Băsescu,

pe marginea privatizării Petrom)

Oferta publică privind privatizarea SNP Petrom, a fost realizată de Ministerul Economiei și Comerțului (MEC) din România, cu ajutorul Oficiului Participanților Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), conform Legii Privatizării nr. 137/2002. Următorul pas a constat în publicarea în Financial Times și presa română a invitațiilor publice adresate agenților economici pentru participarea la procesul de ofertare privind privatizarea SNP Petrom. La data de 21 noiembrie 2003, numeroase grupuri cu nume sonore precum Phillips, Hellenic Petroleum Gazprom, MOL, Occidental Oil & GasHolding Corporation, OMV, Glencore International și-au exprimat interesul și prin urmare au avut acces la Camera de Date. Societatea selectată ca investitorul strategic pentru achiziționarea paricipației majoritare în Petrom, a fost grupul austriac OMV la data de 15 aprilie 2004. Grupul petrolier românesc- SNP Petrom a fost privatizat pe data de 23 iulie 2004 de către OMV, considerat ca cel mai important grup petrolier din Europa Centrală și de Est care își desfășoară activitatea de explorare și producție în: Europa, Asia, Orientul Mijlociu, America de Sud și Australia. Conform contractului semnat de cele două grupuri, OMV era obligat să plătească suma de 1,499 mld. euro statului român. Prin urmare, suma de 668,81 mln. euro din valoarea sumei pe care trebuia să plătească grupul OMV, reprezentau 33,34 % din acțiunile Petrom. Suma rămasă de 830,5 mln. euro era subscrisă în contul majorării de capital. Astfel, această privatizare a constituit cea mai importantă din istoria României, iar OMV grup a devenit un lider cu renume pe piața din Europa Centrală și de Est odată cu achiziționarea a 51% a grupului de petrol și gaze românesc Petrom. La momentul privatizării, SNP Petrom deținea un capital social de 38.210,4 mld. lei, cu capital majoritar de stat, reprezentat de Ministerul Economiei și Comerțului ce deținea 92,96 % din acțiunile Petrom, în timp ce restul capitalului era deținut de acționarii minoritari. Odată cu intrarea grupului austriac OMV ca acționar majoritar, era posibilă eficientizarea activităților viitoare ale Petrom, precum și modernizarea acesteia. Principalii concurenți ai Petrom- Rompetrol și operatorii străini amenințau performanțele viitoare ale grupului românesc.

Fostul premier Adrian Năstase, spunea pe marginea privatizării că: „ Cine controlează Petrom, controlează economia, controlează și politica.“ Aceste cuvinte au fost rostite pe 23 iulie 2004, ziua când a fost privatizat SNP Petrom. Prin contractul de privatizare semnat la Palatul Victoria, statul român i-a încredințat “ perla coroanei” grupului petrolier OMV Austria. Cuvintele lui Năstase nu și-au pierdut din esență chiar și după 10 ani de la privatizare, întrucât Petrom controlează producția de petrol a României, o jumătate din producția de gaze, 8% din producția de energie și are șanse reale de a face o descoperire istorică de gaze naturale în adâncurile Mării Negre. Într-un interviu acordat FT, Gerhard Roiss, CEO al OMV, spunea:

„Vă puteți imagina, în 2004, un OMV cu 5.000 de angajați să preia Petromul cu cei 60.000 de angajați? Cred că este cel mai mare succes al unei companii austriece în afara Austriei“. Nu doar OMV s-a schimbat radical după privatizare ci și Petrom. Astfel, Roisse mai spunea într-un interviu acordat FT faptul că: „Era încă o cultură comunistă. Am redus numărul de angajați cu 20.000 de persoane fără a avea o oră de greve. În paralel am creat 40.000 de locuri de muncă prin externalizarea personalului din benzinării”.

Transformările suportate de Petrom au fost radicale: grupul austriac închidea și renunța la activitățile ce nu erau profitabile. Printre cele mai importante activități se numărau combinatul de la Doljchim și rafinăria Arpechim. De asemenea, grupul austriac a hotărât să investească în sectoarele cheie și anume în producerea de energie electrică. Petrom a construit o termocentrală nouă printr-o investiție de aproximativ 530 mln de euro, care a reprezentat unica termocentrală nouă din România anilor de după revoluție.

După toate măsurile întreprinse, Petrom a realizat un profit net record pentru companie dar și pentru economia românească de 1 mld de euro. La etapa actuală, Petrom s-a implicat într-un pariu foarte riscant, alături de ExxonMobil cu scopul de a realiza o descoperire istorică de gaze naturale. Partea cea mai captivantă a istoriei Petrom care este considerată drept cea mai mare companie românească abia se scrie, dar din păcate sau din fericire, statul român nu mai este autorul acestei istorii.

4.3. Impactul socio-economic al privatizării SNP Petrom

Cu ajutorul unui ansamblu de indicatori cum sunt: profitul total, rata profitului, lichiditatea generală, rata solvabilității generale, fondul de rulment net, gradul de îndatorare, productivitatea muncii și cifra de afaceri netă, voi prezenta impactul socio-economic al privatizării SNP Petrom de către grupul austriac OMV.

În figura 10 sunt reprezentate datele privind profitul total al societății românești de petrol și gaze- Petrom începând cu anul privatizării societății de OMV grup până în anul 2013. Din acest grafic, observăm că profitul total al societății s-a îmbunătățit de la o valoare negativă de 824 mln.RON în 2004, la o valoare pozitivă de 5667 mln.RON în anul 2013 datorită mediului economic favorabil, al prețurilor ridicate la țiței și gaze, precum și creșterea vânzărilor.

Figura 10. Profitul total al OMV Petrom în mln.RON

sursa: www.bvb.ro

În figura 11 observăm evoluția ratei profitului înregistrat de Petrom raportat la cifra de afaceri. Din grafic desprindem faptul că pe parcursul anilor 2004-2013, rata profitului a avut o evoluție oscilantă deoarece de la o valoare negativă 0,095 în anul 2004 ca urmare a profitului net negativ rezultat din evaluarea provizioanelor, a crescut la 0,156 în 2005 și la 0,195 în anul 2006 datorită nivelului ridicat al profitului net, apoi valorile au scăzut la 0,175 în 2007 și 0,096 în anul 2008, în 2011 valoarea a fost de 0,270, în 2012 a fost de 0,235, iar în final ajunge la valoarea maximă a ratei profitului înregistrat de Petrom de 0,314 în anul 2013.

Figura 11. Rata profitului OMV Petrom raportat la CA în mln.RON

sursa:www.bvb.ro

În ceea ce privește lichiditatea generală, în figura 12 sunt reprezentate valorile acesteia înregistrate de OMV Petrom începând cu anul 2004 până în anul 2013. Lichiditatea generală a prezentat o creștere începând cu anul 2004 până în anul 2010 când valoarea a fost de 9400 mln RON, iar în anii următori valorile au scăzut atingând în anul 2013 o valoare de 3738 mln RON. Astfel, prin lichiditatea generală Petrom se încadrează în limitele admise de teoriile economice (> 1,3).

Figura 12. Lichiditatea generală a OMV Petrom în mln.RON

sursa: www.bvb.ro

În figura 13 observăm că valoarea maximă a ratei solvabilității generale a atins valori de 13094 mln RON în anul 2013, în timp ce valoarea cea mai mică a fost înregistrată în anul 2010, cu o valoare de 3249 mln RON.

Figura 13. Rata solvabilității generale a OMV Petrom în mln.RON, sursa:www.bvb.ro

Figura 14 ilustrează valoriile fondului de rulment net al societății analizate- OMV Petrom. Valoarea maximă a fondului de rulment a fost înregistrată în anul 2004, atingând valoarea de 12517 mln RON. Cea mai mică valoare a acestui fond se evidențiază în anul 2005 cu o valoarea de 2210 mln RON. În anul 2013 valoarea fondului de rulment a înregistrat o valoare de 3871 mln RON.

Figura 14. Fondul de rulment net al OMV Petrom în mln.RON, sursa: www.bvb.ro

Figura 15 ne arată care este gradul de îndatorare al societății analizate pe perioada 2004-2013. O creștere majoră a gradului de îndatorare este înregistrată în anii 2009-2010 cu valorile de 28% respectiv 31%, din motivul că numerarul net generat de activitățile de exploatare a fost scăzut ca urmare a mediului economic nefavorabil, astfel societatea a continuat să investească în proiectele strategice, fapt ce a determinat necesitatea de finanțare suplimentare. De asemenea, atestăm că gradul de îndatorare se află în descreștere în anul 2013. În ce privește entitatea cercetată, acest indicator reprezintă un aspect pozitiv chiar dacă are o tendință nesemnificativă de creștere generat de împrumutul contractat pentru finanțarea sectorului de extracție.

Figura 15. Gradul de îndatorare a OMV Petrom, sursa: www.bvb.ro

După cum se observă în figura 16, productivitatea muncii a societății are o evoluție ascendentă, valoarea cea mai mică de 0.174 fiind înregistrată în anul 2004, iar cea mai mare de 0.950 fiind atinsă în anul 2013.

Figura 16. Productivitatea muncii în cadrul OMV Petrom, sursa:www.bvb.ro

În figura 17 putem vedea cum a evoluat cifra de afaceri a OMV Petrom de la anul privatizării pînă în anul 2013. Din grafic observăm că cea mai mare valoare de 19510 mln RON a fost înregistrată în anul 2012, iar cea mai mică de 8688 mln.RON în anul 2004. Cifra de afaceri netă a companiei a crescut în anul 2012 față de anul precedent, însumând 19510 mln RON datorită nivelului crescut al prețurilor. Comparativ cu 2012, cifra de afaceri netă în anul 2013 a scăzut cu 5% la valoarea de 18.088 mln RON în principal din cauza scăderii vânzărilor de produse petroliere și țiței, parțial contrabalansată de creșterea vânzărilor de gaze și energie electrică în 2013.

Figura 17. Cifra de afaceri netă a OMV Petrom în mln.RON, sursa:www.bvb.

4.3.1. Efecte asupra OMV Petrom grup

Odată cu intrarea grupului austriac OMV ca acționar majoritar al Petrom (51%), au fost evidente avantajele includerii societății românești într-un grup petrolier european, s-a evidențiat procesul de eficientizare și modernizare a societății, a crescut considerabil prețul și cererea de produse petroliere pe piața externă. Toate aceste transformări au influențat pozitiv și au avut efecte asupra activității grupului OMV Petrom. Principalii concurenți ai grupului, Rompetrol și operatorii străini, precum și volatilitatea prețului produselor petroliere și restricțiile privind stabilirea prețurilor pe piața internă constituie principalele amenințări privind performanța grupului.

Privatizarea SNP Petrom, a avut atât efecte pozitive cât și efecte negative. Printre efectele pozitive ale grupului OMV Petrom se numără:

OMV Petrom ocupă o poziție de lider la producția de țiței, deține o cotă de 42% în producția de gaze și o cotă de piață la vânzările de benzină de 50%;

Grupul desfășoară activitățile integrate și anume de: explorare, producție, distribuție și comercializare;

A înregistrat o cotă de piață ridicată datorită desfășurării activităților de distribuție de produse petroliere și a altor activități de bază;

În fiecare an, OMV Petrom realizează un volum ridicat de investiții pentru a eficientiza activitățile desfășurate de grup și pentru a menține poziția de monopol la producția de țiței;

De asemenea, grupul elaborează și implementează strategii ce au dus la consolidarea industriei petroliere românești într-un operator integrat puternic;

Compania dispune de o rețea națională de distribuție;

Productivitatea muncii inregistrată de grup s-a ridicat considerabil.

Totuși, privatizarea a avut și efecte negative asupra grupului dintre care se poate menționa:

Eficiența redusă înregistrată în cadrul unor activități ale grupului;

Grupul a înregistrat un grad de profitabilitate redus;

OMV Petrom dispune de un număr mare de angajați precum și o influență puternică a sindicatelor angajaților;

Capacitatea excedentară de rafinare precum și alte active cu randamente înregistrete mici.

4.3.2. Efecte asupra economiei românești

Privatizarea a avut atât efecte pozitive cât și efecte negative asupra economiei românești.

Dintre efectele pozitive ale privatizării Petrom se numără:

Rezultatele economice pozitive datorate investițiilor străine directe precum și investirea în capitalului uman ca rezultat al privatizării;

Societatea privatizată de grupul austriac contribuie substanțial la bugetul de stat al României ceea ce-i permite să obțină venituri suplimentare;

Contribuția OMV Petrom constă în faptul că ajută la redresarea economiei românești, stimulând exportul, contribuind la Produsul Intern Brut și în veniturile fiscale;

Privatizarea a stimulat o parte din industria grea a țării, cum este cea de rafinare petrol;

După privatizare, entitatea a investit în jur de 8 mld euro ce constituie 95% din profitul operațional realizat;

De asemenea, a fost stabilizată producția de țiței și gaz, s-au realizat noi descoperiri și s-au făcut investiții semnificative (500 mln euro au fost investiți în centrala de gaz de la Brazi):

Nivelul de viață a populației s-a ameliorat;

Au fost create noi locuri de muncă;

Transferul noilor tehnologii și a know-how-ului managerial;

În plus, Grupul a repus sectorul petrolier pe harta mondială și este important de menționat că acest fapt a permis realizarea unor parteneriate cu marii jucători mondiali precum: Hunt Oil, Petrofac, ExxonMobil.

Printre efectele negative ale privatizării asupra economiei românești se pot menționa:

În primul rând, în urma restructurării s-a redus considerabil numărul angajaților și a scăzut numărul benzinăriilor Petrom. Prin urmare, în urma privatizării societății SNP de grupul austriac OMV o parte semnificativă de angajați au pierdut locurile de muncă, iar la sfârșitul anului s-au închis în jur de 50 de benzinării și depozite din cauza că nu erau profitabile și ca urmare au fost închise în timp ce salariații au fost disponibilizați.

În al doilea rând, din momentul ce a preluat Petrom-ul, grupul austriac a început să vândă imobilele și terenurile ce aparțineau societății românești. Astfel, OMV a vândut masiv activele societății, a desființat depozitele de carburanți din țară. Acest fapt a avut drept efect reducerea locurilor de muncă și scumpirea carburanților;

În al treilea rând, profitul repatriat investitorilor străini este mai mare decât cel reinvestit în țara gazdă, acest fapt ne denotă ideea că investitorul străin are un beneficiu mai mare decât economia națională.

4.4. Situația actuală la OMV Petrom

Ca urmare a 9 ani de restructurări și investiții de o importanță majoră, grupul Petrom a realizat în anul 2013 o performanță economică ridicată. De asemenea, grupul a înregistrat rezultate deosebite privind profitul net și fluxul de numerar din exploatare. Această performanță se datorează mediului favorabil privind prețurile țițeiului ceea ce conferă grupului o poziție de lider la producția de țiței.

Compania Petrom a realizat în anul 2013, un profit considerat record ce a constituit comparativ cu anul 2012, cu 22% mai mare chiar dacă vânzările înregistrate erau în scădere cu 8%, la 24,18 mld RON. Acest fapt se explică prin vânzîrile tot mai mici de țiței precum și produse petroliere, în ciuda faptului c vânzările de energie electrică au crescut considerabil.

În anul 2012, Petrom a înregistrat vânzări record de 26,258 mld RON și un profit net de 3,946 mld RON. Vânzările din segmentele importante conform raportului anual 2012 publicat de grupul Petrom, au constituitt 79% din totalul vânzărilor realizate din segmentul Rafinare și Marketing (R&M), din Gaze și Energie (G&E) s-au înregistrat 16%, în timp ce cele din Explorare și Producție (E&P) au fost de 5%.

"În 2013, România a înregistrat o creștere economică mai mare decât anticipat, însă consumul a rămas scăzut, iar povara fiscală a continuat să crească. În pofida cererii scăzute din sectorul de gaze și electricitate, a contracției marjelor de rafinare și prețurilor la electricitate, Petrom a înregistrat o performanță financiară solidă, datorită inițiativelor de excelență operațională și de control strict al costurilor, precum și datorită mediului favorabil al prețului la țiței. În activitatea operatională, am crescut cu succes producția de hidrocarburi din România, compensând declinul natural, și ne-am angajat în parteneriate ce vizează deblocarea potențialului onshore. În Marea Neagră, am continuat activitățile de explorare prin finalizarea achiziției de seismică 3D și am făcut pregătirile pentru reluarea campaniei de explorare la jumătatea anului 2014", a declarat, în raport, directorul general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe.

De asemenea, Mariana Gheorghe a menționat faptul că din momentul privatizării, Petrom a putut asigura dezvoltarea companiei precum și producția hidrocarburilor datorită reinvestirii de 85% din profiturile operaționale ale grupului ce constituie 10 mld euro.

Datorită situațiilor financiare cuprinse în raportul anual al grupului OMV Petrom pentru anul 2013, putem extrage câteva concluzii importante:

Comparativ cu 2012, cifra de afaceri netă a scăzut cu 5% la valoarea de 18.088 mln RON în principal din cauza scăderii vânzărilor de produse petroliere și țiței, parțial contrabalansată de creșterea vânzărilor de gaze și energie electrică în 2013;

Profitul net a crescut cu 26% în 2013 comparativ cu 2012, la valoarea de 4.839 mln RON datorită impactului pozitiv al rezultatelor operaționale și financiare;

Grupul are o contribuție majoră la bunul mers al economiei românești prin aporturi semnificative de 10-11% la bugetul de stat. Ca urmare a activităților desfășurate, contribuția fiscală a Petrom la bugetul statului a fost de 9.618 mln RON. Din această sumă, taxele directe reprezintă 2.233 mln RON și taxele indirecte reprezintă 7.386 mln RON;

Gradul de îndatorare se află în descreștere în anul 2013 înregestrând o valoare de 8%;

Investițiile realizate de grup până în prezent, au produs rezultate semnificative, iar după 9 ani de privatizare se realizează o creștere importantă a producției de țiței și gaze chiar dacă zăcămintele dispuse de România nu sunt destul de calitative;

Numărul angajaților ai grupului a atins la 19.016;

Grupul OMV Petrom și-a asumat disponibilitatea de a participa în mod activ la solidarizarea cu interesul financiar al statului, cu necesitățile sociale ale acestuia, fiind de acord să colaboreze privind stabilirea unui nivel optim de redevențe, începând cu anul 2015, la petrol și gaze. Astfel, putem aprecia că acest grup îndeplinește rolul de lider în economia românească și de contribuitorul numărul 1 la bugetul de stat al României.

Capitolul 5. Concluzii

În urma realizării acestei lucrări am ajuns la următoarele concluzii:

Societățile transnaționale constituie principalii vectori ai procesului de globalizare și ocupă un rol important în economia mondială. Prin intermediul investițiilor străine directe, asemenea societăți aduc avantaje importante pentru țările naționale și țărilor gazdă, având o contribuție substanțială privind folosirea eficientă a capitalului, a tehnologiei moderne și a resurselor umane ceea ce semnifică promovarea bunăstării atât economice cât și a celei sociale.

Fluxurile internaționale de capital reprezintă o sursă importantă de finanțare pentru toate țările indiferent de nivelul de dezvoltare a acestora. Importanța acestei surse de finanțare constă în faptul că sunt cele mai stabile și utilizate spre deosebire de investițiile de portofoliu sau împrumuturile bancare în cazul unor crize financiare. Prin investițiile efectuate în domeniile alese de investitori și folosirea a factorilor de producție în anumite țări, STN contribuie la alocarea eficientă a resurselor mondiale. Astfel, investițiile străine directe derulate prin activitatea societăților transnaționale sunt esențiale.

Investițiile străine directe constituie un element semnificativ al dezvoltării din punctul de vedere al economiei oricărei țări și stimulează funcționarea lor conform principiilor economiei de piață. De asemenea, ISD consolidează economia țărilor în tranzacție și integrarea lor în economia mondială. Datorită acestui tip de investiții are loc procesul de modernizare a economiilor naționale, fapt datorat implementării tehnologiilor avansate, noillor standarde de calitate, know-how-urilor.utilajelor cele mai performante.

Fără îndoială, societățile transnaționale își lărgesc orizonturile interne fiind orientate dincolo de granițele naționale. Din acest motiv specialiștii în domeniu susțin că cu cât crește puterea marilor agenți ai economiei mondiale cu atât scade cea a statelor naționale. Cu toate acestea cât de puternică nu ar fi o STN, ea implică relații ce se stabilesc cu țara sa de origine și cu țările pe teritoriul cărora sunt implantate filialele sale. Conform aprecierii a unor economiști, STN sunt astăzi cele mai valoroase “personaje” ai economiei mondiale.

Pentru România, investițiile străine directe reprezintă elementul primordial al strategiei de dezvoltare, ajută la ascensiunea a standardului calității produselor, precum și mobilizarea și alocarea eficientă a resurselor disponibile, stimulând totodată și o creștere economică a țării.

Avantajele și dezavantajele țării gazdă precum și riscul pe care își asumă investitorul prin operarea într-un mediu străin, se bazează pe o analiză minuțioasă a factorilor locali ce pot influența decizia de a investi într-o anumită țară.

Printre principalele motivații ale societăților transnaționale de a investi în Europa Centrală și cea de Est se poate menționa mărimea pieței precum și costul de producție. În ultima vreme se observă o motivație tot mai accentuată legată de stabilitatea mediului economic cât și cel politic. De asemenea se pune accentul pe calitatea instituțiilor guvernamentale, transparența și stabilitatea sistemului juridic și nu în ultimul rând, gradul de dezvoltare al infrastructurii.

România a devenit membră a UE în anul 2007, dar în comparație cu celelalte țări membre ale Uniunii Europene, ea are cele mai mari decalaje economice și sociale. PIB/locuitor, productivitatea muncii, exportul, precum și salariul mediu sunt printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Cel mai important obiectiv al României este dezvoltarea economiei, bazată pe valorificarea la maxim a oportunităților oferite de integrarea în Uniunea Europeană, care a făcut din ea o țintă atractivă pentru investitorii străini.

Consider că investiția străină a constituit motorul esențial al strategiei dezvoltării României, iar prin aderarea la Uniunea Europeană, România și-a sporit gradul de atractivitate ca țară de destinație pentru investiții străine directe. ISD în România au crescut progresiv după anul 2000, iar la doar un an după integrare au ajuns la un maxim de 9,3 miliarde euro.

Proporția fluxurilor de ISD la nivel global deținută de economiile în curs de dezvoltare și de tranziție crescuse în 2008, însă criza a schimbat peisajul ISD. Acestă schimbare se datorează în mare parte declinului intrărilor de capital în țările dezvoltate, care în 2008 s-au comprimat cu 29% comparativ cu nivelul din anul 2007.

România deține un avantaj strategic prin costul scăzut al forței de muncă dar și prin poziția geografică. Atragerea unui volum mare de investiții străine va asigura accesul la un management eficient, la tehnologii moderne, precum si la noi segmente de piață.

Apreciez că România va rămâne o destinație atractivă și profitabilă pentru investiții străine directe, decizia partenerilor străini fiind influențată de evoluțiile macroeconomice din economia reală precum și de calculele de eficiență economică.

Privatizarea SNP Petrom de către grupul austriac OMV a constituit un factor important ce a contribuit la dezvoltarea și creșterea eficienței companiei datorită reorganizării manageriale. Analizând datele din raporturile anuale ale Petrom, observăm că după privatizare entitatea a investit în jur de 8 mld euro ce constituie 95% din profitul operațional realizat. De asemenea, a fost stabilizată producția de țiței și gaz, s-au realizat noi descoperiri și s-au făcut investiții semnificative (500 mln euro au fost investiți în centrala de gaz de la Brazi). În plus, grupul a repus sectorul petrolier pe harta mondială și este important de menționat că acest fapt a permis realizarea unor parteneriate cu marii jucători mondiali precum: Hunt Oil, Petrofac, ExxonMobil. Rezultatele economice pozitive datorate investițiilor străine directe precum și investirea în capitalului uman au fost posibile datorită privatizării. Petrom este considerat ca un contribuitor important la bugetul României. În 2013, compania petrolieră a plătit în jur de 8,9 mld RON la buget, și acesta este după părerea mea, un argument destul de puternic pentru a cere „un cadru favorabil investițiilor“. În urma enumerării acestor efecte importante ale privatizării suntem tentați să spunem că privatizarea a fost un mare succes al statului român.

Bibliografie:

Florin Bonciu-„ISD și noua ordine economică mondială”, Editura universitară, București, 2009

Balance of Payments Manual, Fifth edition, International Monetary Fund, Washington D.C., 1993

Rodica Milena Zaharia „Economie Mondială”, Editura ASE, București, 2004, p.140-141

Bonciu F. ,Dinu M. „Politici și instrumente de atragere a ISD”, Editura Albatros, București, 2003

Ivan M. , Iacovoiu V „The Main Factors Related to the Foreign Directe Investments Contribution at Productivity. Growth ”, University of Oulu, Finlanda, 2008

Dicționarul Merriam-Webster-Ediția a 10-a

Voinea L. „Corporațiile transnaționale și economiile naționale”, Editura I.R.L.I, București, 2001, p.3

Bari I. „Probleme globale contemporane”, Editura Economică, București, 2003, p.45

Investițiile străine directe în România în anul 2012, BNR-INS, 2012

Viorela Beatrice Iacovoiu – „Investiții străine directe între teorie și practică economică”,Editura ASE, București, 2009 p.63

Raporturi anuale Petrom 2004-2013

www.bnr.ro [accesat la 29.03.2014]

www.petrom.ro [accesat la 1.05.2014]

www.bvb.ro[accesat la 1.05.2014]

http://www.realitatea.net/ [accesat la 8.06.2014]

Jurnalul.ro, 17 sept. 2005, Acuze – Privatizarea Petrom, criticată, http://www.jurnalul.ro/baniafaceri/economia/acuze-privatizarea-petrom-criticata-37044.html [accesat la 9.06.2014]

http://m.petrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/Petrom/About_Petrom/History [accesat la 9.06.2014]

http://biblioteca.regielive.ro/referate/stiinta-administratiei/infiintarea-petrom-sa-163786.html [accesat la 9.06.2014]

http://ro.wikipedia.org/wiki/Petrom [accesat la 9.06.2014]

http://qmagazine.ro/featured/privatizarea-petrom/ [accesat la 09.06.2014]

Anexe

Anexa 1. – mln RON –

Anexa 2.

Bibliografie:

Florin Bonciu-„ISD și noua ordine economică mondială”, Editura universitară, București, 2009

Balance of Payments Manual, Fifth edition, International Monetary Fund, Washington D.C., 1993

Rodica Milena Zaharia „Economie Mondială”, Editura ASE, București, 2004, p.140-141

Bonciu F. ,Dinu M. „Politici și instrumente de atragere a ISD”, Editura Albatros, București, 2003

Ivan M. , Iacovoiu V „The Main Factors Related to the Foreign Directe Investments Contribution at Productivity. Growth ”, University of Oulu, Finlanda, 2008

Dicționarul Merriam-Webster-Ediția a 10-a

Voinea L. „Corporațiile transnaționale și economiile naționale”, Editura I.R.L.I, București, 2001, p.3

Bari I. „Probleme globale contemporane”, Editura Economică, București, 2003, p.45

Investițiile străine directe în România în anul 2012, BNR-INS, 2012

Viorela Beatrice Iacovoiu – „Investiții străine directe între teorie și practică economică”,Editura ASE, București, 2009 p.63

Raporturi anuale Petrom 2004-2013

www.bnr.ro [accesat la 29.03.2014]

www.petrom.ro [accesat la 1.05.2014]

www.bvb.ro[accesat la 1.05.2014]

http://www.realitatea.net/ [accesat la 8.06.2014]

Jurnalul.ro, 17 sept. 2005, Acuze – Privatizarea Petrom, criticată, http://www.jurnalul.ro/baniafaceri/economia/acuze-privatizarea-petrom-criticata-37044.html [accesat la 9.06.2014]

http://m.petrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/Petrom/About_Petrom/History [accesat la 9.06.2014]

http://biblioteca.regielive.ro/referate/stiinta-administratiei/infiintarea-petrom-sa-163786.html [accesat la 9.06.2014]

http://ro.wikipedia.org/wiki/Petrom [accesat la 9.06.2014]

http://qmagazine.ro/featured/privatizarea-petrom/ [accesat la 09.06.2014]