Investigarea Relatiei Dintre Atitudinea Fata de Prieteni cu Beneficii, Valoarea Reproductiva Individuala Si Nivelul de Gelozie In Rândul Barbatilor
\
– Lucrare de Licență –
Investigarea relației dintre atitudinea față
de prieteni cu beneficii, valoarea reproductivă individuală și nivelul de gelozie în rândul bărbaților
CUPRINS:
Rezumat/Abstract
Introducere
1. FUNDAMENTE TEORETICE
Procesul de găsire/alegere a partenerilor
Formarea cuplurilor
Relațiile de prietenie la indivizii umani
Prieteniile între persoane de același sex
Diferențe de gen–prieteni de același sex
Prieteniile între persoane de sex opus
Diferențe de gen-prieteni de sex-opus
Relațiile de tip “prieteni cu beneficii”
Diferențe de gen- “prieteni cu beneficii”
Gelozia
Clasificări ale geloziei
Perspectiva evoluționistă asupra geloziei
1.6. Valoarea reproductivă individuală
2. OBIECTIVE ȘI IPOTEZE
3. METODOLOGIE
3.1. Design-ul cercetării
3.2. Participanți
3.3. Instrumente
3.3.1. Variabilă dependentă nr.1: atitudine față de prieteni cu beneficii
3.3.2. Variabilă dependentă nr. 2: valoare reproductivă individuală
3.3.3. Variabilă dependentă nr. 3: nivel de gelozie
3.3.4. Procedura
3.3.5. Metode de analiză a datelor
4. REZULTATE ANTICIPATE
5. CONCLUZII ȘI DISCUȚII
Bibliografie Pagini anexe
Anexa nr.1 (chestionar date demografice_
Anexa nr.2 (scala atitudine față de prieteni cu beneficii)
Anexa nr.3 (HKSS)
Anexa nr.4 ( MJS)
Rezumat: Prietenii cu beneficii desemnează o formă distinctă a prieteniilor de sex opus, ce implică și acte de natură sexuală, însă care nu presupune vreun tip de angajament implicit sau explicit între parteneri. Dat fiind interesul în creștere al cercetătorilor contemporani pentru acest subiect și numărul insuficient de date din literatura de specialitate, studiul de față dorește analizarea acestui fenomen în relație cu alte doua constructe des utilizate în psihologia evoluționistă: valoarea reproductiva individuală și gelozia.. Obiectivul îl constituie investigarea diferențelor dintre atitudinea față de „prieteni cu beneficii”, valoarea reproductivă individuală și nivelul de gelozie, la bărbații implicați în relații serioase versus cei singuri. Se va utiliza un eșantion format din 200 de bărbați heterosexuali, de naționalitate română (20-30 ani), împărțiți în două grupe (n=100) pe baza statutului relațional: „singuri” și „într-o relație stabilă”. Subiecții au completat o serie de trei scale/instrumente care au evaluat: atitudinea față de prieteni cu beneficii (scală Likert 1-7 ), valoarea reproductivă individuală (HKSS – Giosan , 2006) și nivelul de gelozie (MJS- Pfeiffer și Wong, 1989). În urma analizelor statistice și interpretării datelor, ne așteptăm ca ipotezele de cercetare propuse să fie validate în acord cu teoriile evoluționiste cunoscute. Astfel, bărbații singuri vor fi mai dispuși spre implicarea în relații de prietenie cu beneficii în comparație cu cei aflați în relații serioase. De asemenea, la nivel de corelații, în grupul celor singuri , atitudinea față de prieteni cu beneficii va fi asociată pozitiv cu valoarea reproductivă individuală și va corela negativ cu nivelul de gelozie. În cazul subiecților implicați într-o relație stabilă, se va regăsi aceeași schemă, dar inversată: atitudinea față de prieteni cu beneficii va corela negativ cu valoarea reproductivă individuală și pozitiv cu nivelul de gelozie.
Abstract: Friends with benefits reffers to a specific type of opposite-sex friendship, that also involves sexual encounters, altough it does not imply any implicit or explicit commitment between the parteners. Due to reasearchers’s recent interest into this concept, but also having into consideration it’s lack of investigation, this paper analyzes the concept of „friends with benefits” in association with other two relevant constructs in evolutionary psychology: individual mate value and jealousy.. Therefore, the aim of this study is to investigate the differences that may occur, between the attitude towards friends with benefits, individual mate value and jealousy level in single men versus commited ones.. A sample of 200 heterosexual Romanian men (aged between 20 and 30) was used and divided into two distinct groups (n=100), according to their relationship status : „single” and „commited”. Our subjects were given a set of three scales to be completed, measuring : the atitude towards friends with benefits ( using a 7 item Likert Scale) their individual mate value ( using the HKSS by Giosan, 2006) and their level of jealousy ( using the MJS by Pfeiffer & Wong, 1989). After statisticaly analyzing the data, we suppose our hypoteses to be confirmed. Single men are more likely to engage in „friends with benefits” relationships than the „commited” ones. More, we expect a positive correlation to occur between „atitude towards friends with benefits” variable and individual mate value and a negative association with the jealousy level, in the „singles”group. The same, conversed pattern is expected in the „commited ”group: a negative correlation between friends with benefits attitude and individual mate value, and a positive association with jealousy level.
Introducere
„Prietenul la nevoie se cunoaște!” susține unul dintre cele mai cunoscute proverbe românești, sau omologul său englez „A friend in need is a friend indeed!”. Cu toții avem prieteni în jurul nostru, (dat fiind caracterul universal al prieteniei), unii mai apropiați alții nu (în funcție de situații), unii de același sex dar și de sex opus. În consecință, enunțurile proverbelor citate la început ne sunt familiare.
Dar oare am reflectat vreodată mai atenți la semnificația cuvântului „nevoie”? Răspunsurile pot varia, desigur. Ce se întâmplă în momentul în care constatăm de fapt că, „nevoia” îndeplinită de prietenul/a noastră de sex opus echivalează cu intimitatea sexuală (o nevoie fundamentala, de altfel a ființelor umane) ? Atunci am putea afirma ca avem de fapt un prieten „cu beneficii” (engl. friends with benefits), iar o posibilă definiție a acestui concept ar putea-o constitui cea oferita de Bisson și Levin (2009): „prietenii care implică acte de natură sexuală”. În astfel de relații, se întâlnesc prietenia și contactul sexual, dar fără vreun tip de angajament (implicit/explicit) între parteneri (Glenn și Marquardt, 2001, apud Owen, și Finchman, 2012).
Așadar, pe parcursul acestei lucrări se încearcă investigarea, prin prisma teoriilor evoluționiste, a cat mai multor aspecte în legătură cu acest tip de prietenie între persoane de sex opus (strict la indivizii heterosexuali) care, după cum va fi argumentat în secțiunile ce urmează, este mai specifică bărbaților. Pentru a înțelege în profunzime aspectele relaționate de „prieteni cu beneficii”, studiul face mai întâi o incursiune asupra principalelor mecanisme implicate în reproducerea umana (engl. human mating), formare a cuplurilor și alegere a partenerilor (engl. mate choice), cu particularități sex-diferențiate, explicațiile oferite având drept suport teorii evoluționiste importante (ex: Teoria Investiției Parentale, Trivers, 1972). Înțelegând aspectele specific feminine și masculine derivate îndeosebi din mecanismul asimetriei sexuale la nivelul investiției în urmași, vom detalia preferințele și modalitățile de alegere a prietenilor (de același sex și de sex opus) la indivizii umani. Sunt, de asemenea, detaliate și analizate atât costurile, cât și beneficiile aferente prieteniilor de același sex, de sex opus și implicit cele ale angajării în prietenii „cu beneficii” . „Urmările” după astfel de relație sunt analizate și în conformitate cu unele caracteristici individuale (în cazul nostru, accentul cade pe „statutul relațional”) și expuse mai apoi posibilele consecințe ce pot afecta diferite aspecte/elemente de natură bio/psiho/socială (ex: valoarea reproductivă individuală, gelozia).
Cercetarea dorește astfel, oferirea unei perspective asupra atitudinii bărbaților români (adulți tineri) în ceea ce privește implicarea în „prietenii cu beneficii” și prin raportarea la alte două concepte importante din perspectivă evoluționistă, cu valențe asupra fitness-ului, gelozia și valoarea reproductivă individuală (engl.mate value), deseori în cercetări în domeniu. Ne-am propus așadar să observăm dacă există diferențe în ceea ce privește atitudinea față de prieteni cu beneficii, valoarea reproductivă individuală și nivelul de gelozie al bărbaților cu statut relațional „singuri” și cei implicați „într-o relație stabilă”.
Demersurile întreprinse în cadrul cercetării de față, ne vor conduce sperăm, spre validarea ipotezelor formulate și spre conturarea unei imagini cât mai acurate asupra acestui fenomen al „prietenilor cu beneficii” în rândul adulților tineri români. Așadar, pe fondul unei literaturi de specialitate în domeniu ce necesită încă aprofundări suplimentare, dorim să oferim un suport util și accesibil prin intermediul materialului prezent clarificând totodată cât mai multe dintre ambiguitățile cu privire natura controversată a ceea ce numim „prieteni cu beneficii”.
1. FUNDAMENTE TEORETICE
1.1. Procesul de găsire/alegere a partenerilor (engl. mate choice )
Este cunoscut faptul că, procesul reproducerii este un subiect care a captat de-a lungul timpului interesul multor cercetători, din varii domenii științifice, dar nu numai.
În particular, pentru specialiștii din psihologia evoluționistă reproducerea umană și mai exact procesul de găsire/alegere a partenerilor sexuali (engl. mate choice) la specia noastră, a reprezentat în ultimele decenii un punct de focalizare important (Rusu și Bencic, 2007).
În ciuda faptului că nu s-a ajuns la un consens în legătură cu strategiile de reproducere (engl. mating) esențiale manifestate de indivizii speciei umane (Schmitt, 2005 apud Rusu și Bencic, 2007), una dintre cele mai cunoscute și acceptate teorii, menită să explice acest fenomen, rămâne Teoria Investiției Parentale (engl. Parental Investment Theory ), formulată de Robert Trivers încă din anul 1972, aplicabilă nu doar în cazul speciei umane. Conform teoriei menționate, există o asimetrie între bărbați și femei în ceea ce privește gradul de investiție în urmașii lor, și anume sexul feminin dispune de un număr limitat de ovule pentru fertilizare (investiție mare) față de bărbați, cărora le revine un grad mai scăzut al investiției, ca urmare a posibilității de a fecunda un număr mai mare de ovule decât cel deținut de femei. În consecință, succesul reproductiv al masculilor va depinde de accesul lor la cât mai multe partenere sexuale, în timp ce în cazul femelelor, pattern-ul este invers: succesul în ceea ce privește reproducerea e limitat de resursele necesare investiției în posibilii moștenitori, mult mai valoroși (Trivers, 1972 apud Rusu și Bencic, 2007; Buss, 1995).
Aceste diferențe dintre sexe, ca și consecință a asimetriei investiției parentale se manifestă implicit și în procesul de căutare/alegere a partenerilor (engl. mate choice). Având în vedere cele deja explicate, este lesne de înțeles de ce bărbații manifestă preferințe înspre atribute ale partenerelor care sunt considerate indicatori ai fertilității, în timp ce reprezentantele sexului feminin se orientează mai degrabă spre parteneri deținători ai unor caracteristici relaționate de resurse. În acest sens, există numeroase studii care să confirme aceste preferințe sex-diferențiate, întâlnite în culturi diferite (Rusu și Bencic, 2007). Printre caracteristicile cele mai comune căutate de bărbați (în conformitate cu pattern-urile explicate anterior) la viitoarele partenere se numără: tinerețea, aspectul fizic plăcut, sănătatea. În rândul femeilor se evidențiază atribute precum: statut social, bunăstare financiară, dorința de a avea copii (Bereczkei, Voros, Gal și Bernath, 1997, Buss, 1985, Buss, 1989, Buss, Larsen, Western și Semmelroth, 1992, Waynforth și Dunbar, 1995, apud Rusu și Bencic, 2007).
1.2. Formarea cuplurilor
Date fiind premisele teoriei dezvoltate de Trivers (1972), se poate infera faptul că, raportat la cele două sexe, vom întâlni o mai mare utare/alegere a partenerilor (engl. mate choice). Având în vedere cele deja explicate, este lesne de înțeles de ce bărbații manifestă preferințe înspre atribute ale partenerelor care sunt considerate indicatori ai fertilității, în timp ce reprezentantele sexului feminin se orientează mai degrabă spre parteneri deținători ai unor caracteristici relaționate de resurse. În acest sens, există numeroase studii care să confirme aceste preferințe sex-diferențiate, întâlnite în culturi diferite (Rusu și Bencic, 2007). Printre caracteristicile cele mai comune căutate de bărbați (în conformitate cu pattern-urile explicate anterior) la viitoarele partenere se numără: tinerețea, aspectul fizic plăcut, sănătatea. În rândul femeilor se evidențiază atribute precum: statut social, bunăstare financiară, dorința de a avea copii (Bereczkei, Voros, Gal și Bernath, 1997, Buss, 1985, Buss, 1989, Buss, Larsen, Western și Semmelroth, 1992, Waynforth și Dunbar, 1995, apud Rusu și Bencic, 2007).
1.2. Formarea cuplurilor
Date fiind premisele teoriei dezvoltate de Trivers (1972), se poate infera faptul că, raportat la cele două sexe, vom întâlni o mai mare selectivitate în ceea ce privește viitorii parteneri, din partea sexului care investește mai mult în urmași. Aceste lucruri vor avea repercursiuni și în predispozițiile diferite de angajare în relații de scurtă (engl. short-term) sau lungă durată (engl. long-term).
În cazul speciei umane, în general femeile sunt cele orientate spre selectivitate mai mare în alegerea partenerilor, datorată alocării de resurse importante – gestația de 9 luni, nașterea și alăptarea – spre deosebire de bărbați a căror investiție minimală se reduce la un simplu contact sexual pentru a-și asigura transmiterea mai departe a genelor/fitness-ului (potențial biologic adaptativ, concept introdus de Hamilton în 1964). În plus, conform cercetărilor evoluționiste, pentru reprezentantele sexului feminin ce au manifestat interes spre parteneri posesori de resurse și dorința de a investi în urmași, selectivitatea e privită ca un beneficiu. Aceste femei sunt mult avantajate din punct de vedre adaptativ și al reproducerii față de cele care au fost indiferente/au neglijat aceste atuu-uri ale partenerilor ( Buss, 1995).
Sexul masculin, cel care investește mai puțin în urmași, după cum s-a precizat anterior, în conformitate cu Teoria Investiției Parentale, va încerca să obțină un potențial reproductiv mai ridicat prin accesul la cât mai multe partenere sexuale (mai multe partenere înseamnă mai multe șanse de reproducere și implicit creștere a fitness-ului) beneficiul reproductiv direct fiind evident mai mare decât în cazul femeilor (Symons, 1979, Trivers, 1972, apud Buss, 1995).
Prin urmare, toate aceste aspecte fiind luate în considerare, se poate afirma că, în ceea ce privește tipul de angajament în relații, femeile sunt mai predispuse spre a se implica în relații de lungă durată (engl. long-term relationships), cu un partener stabil, tocmai datorită satisfacerii nevoii de a proteja investițiile mari depuse în descendenți. În contrast, bărbații preferă mai degrabă relații de scurtă durată ( engl. short-term relationships ) având în vedere investiția lor minimă în urmași. În plus, se pare că accesul la cât mai multe partenere sexuale este privită de cercetători drept o formă adaptativă de rezolvare a unei probleme cu care s-au confruntat bărbații de-a lungul evoluției, respectiv dorința ridicată pentru sex ocazinal (engl. casual sex): mai mult de 18 parteneri de-a lungul vieții, spre deosebire de femei, care s-au limitat la un maxim de 5 parteneri ( Buss și Schmitt, 1993, Symons, 1979 apud Buss, 1995). Rezultate relevante în acest sens au raportat și Clark și Hatfield (1989): studiile realizate de aceștia, susțin că un procent de 75% dintre bărbații participanți spre deosebire de 0% dintre femei, au răspuns afirmativ unei invitații de a întreține relații intime, venită din partea unui necunoscut de sex opus (apud Li și Kenrick, 2006).
Aceste diferențe, rezultate ale asimetriei sexuale postulate de Teoria Investiției Parentale (Trivers,1972) se vor reflecta și în contextul altor tipuri de legături sociale cum sunt prieteniile – atât cele formate între persoane de același sex (engl. same-sex friendships ) cât și cele formate între persoane de sex opus (engl. opposite-sex friendships).
Relațiile de prietenie la indivizii umani
Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au înțeles importanța conviețuirii într-un context social, cea mai mare parte a interacțiunilor cu astfel de conotație având ca bază relațiile apropiate precum cele de prietenie.
Din punctul de vedere al perspectivei evoluționiste, prietenii reprezintă surse importante de îmbunătățire a fitness-ului individului, prin diversele beneficii aduse: cooperarea în sarcini dificile, sprijin în creșterea copiilor, aprovizionarea cu resurse (Lewis, Conroy-Beam, Al-Shawaf, Raja, DeKay și Buss, 2011); în plus au rolul de a contribui la rezolvarea unor probleme adaptative, precum supraviețuirea (sprijin în caz de îmbolnăvire, dispuși să ofere adăpost și hrană în condiții extreme), sau reproducerea (Lewis et al., 2011; Bleske, 2000) – ne pot facilita accesul la potențialii parteneri. Totuși, există și anumite costuri pe care le implică prieteniile (Lewis et al., 2011), aici pot fi incluse trădarea unor secrete „inamicilor”, competiția pentru anumite resurse și chiar pentru aceeași parteneri.
Cu toate că în literatura de specialitate, acest subiect necesită aprofundări, cercetătorii încearcă o înțelegere cât mai curată a ceea ce presupun relațiile de prietenie. Date fiind delimitările cu privire la funcțiile generale ale unor astfel de relații, e foarte probabil ca procesul selecției naturale să fi determinat formarea unor mecanisme psihologie care să motiveze indivizii în a căuta prieteni, în plus față de mecanismele implicate în alte relații sociale ( Lewis et al., 2011).
Nu este dificil de inferat că dezvoltarea unei relații de prietenie trebuie să fie fundamentată pe anumite criterii după care o persoană se ghidează în momentul deciziei de a începe construirea unei astfel de legături sociale. În general, cercetările conchid asupra ideii conform căreia oamenii caută să se împrietenească cu acele persoane care posedă caracteristici cât mai asemănătoare cu ale lor ( McPherson, Smith-Lovin și Cook, 2001, Vigil, 2007, apud Lewis et al., 2011). Și la nivelul gen diferențiat, această asumpție rămâne validă, atât bărbații cât și femeile tinzând să se împrietenească în general cu cei similari lor.
Diferențele survin însă la nivelul funcțiilor îndeplinite de prieteni. Astfel, în vreme ce bărbații sunt mai instrumentali (activity-oriented), preferând amici cu un statut financiar ridicat, cu o formă fizică bună și nivel de sociabilitate crescut (Aukett, Ritchie și Mill, 1988; Sprecher și Regan, 2002, Vigil, 2007, apud Lewis et.al., 2011) femeile preferă compania unor prieteni ce dețin atribute precum bunătatea, compasiunea, sau empatia, indicatori specifici unui potențial de intimitate – intimacy potential – (Williams, 1985, Vigil, 2007, apud Lewis et al., 2011).
Fără a neglija însă cele deja amintite, perspectiva evoluționistă completează această viziune bazată exclusiv pe similaritate ca și criteriu de selecție a prietenilor. Într-adevăr, a deține prieteni cu caracteristici similare înseamnă o probabilitate mai crescută de a comunica mai eficient și un nivel îmbunătățit de cooperare în depășirea unor probleme adaptative. Cu toate acestea, de-a lungul evoluției, s-a dovedit că există anumite arii în care prezența unor prieteni cu atribute diferite de ale noastre e esențială și se asociază în mod frecvent cu îmbunătățirea fitness-ului. În consecință, prin procesul de selecție naturală, mintea umană a fost pusă în situația de a dezvolta mecanisme psihologice orientate și spre preferința de prieteni disimilari nouă în anumite circumstanțe (Lewis et al., 2011). Un exemplu relevant este oferit de Buss și Schmitt, (1993 , ibidem) : deoarece în mediul ancestral, femeile aveau nevoie de protecție, s-au dovedit mult mai utile prieteniile legate cu indivizi ce dețineau o forță fizică mai mare și agresivitate mai crescută (caracteristici opuse femeilor) decât cele cu prieteni de sex masculin, posesori ai unor atribute ale forței fizice și agresivității, relativ similare cu ale femeilor.
1.3.1 Prieteniile între persoane de același sex (engl.same-sex friendships)
În mediul ancestral, scopul principal al relațiilor de prietenie dezvoltate între indivizi aparținând aceluiași sex (engl. same sex-friendships) a fost acela de a favoriza rezolvarea unor probleme adaptative cu care indivizii s-au confruntat. Mai precis, este vorba de cele specific feminine și masculine (sex-linked) survenite în principal ca urmare a procesului evoluționist al selecției sexuale (engl.sexual selection) (Buss, 1995).
Astfel, în rândul femeilor, cele mai recurente obstacole adaptative sunt relaționate de procurarea hranei și îngrijirea copiilor, după cum raportează Silverman și Choi (2005), apud Lewis et al.,( 2011), spre deosebire de vânat sau luptă, domenii în care bărbații au întâmpinat frecvent probleme (Silverman, Choi și Peters, 2007, apud Lewis et al., 2011).
Iată câteva exemple ilustrative: bărbații din EEA (engl. environment of evolutionary adaptedness) ancestral (compozit statistic al mediilor în care strămoșii noștri s-au confruntat cu probleme adaptative), care nu reușeau să lege prietenii cu indivizi de același sex, având caracteristici care să favorizeze rezolvarea problemelor de adaptare specifice legate de vânat sau război, ar fi fost dezavantajați în fața altora mai selectivi în alegerea prietenilor, pe criteriile menționate. Femeile se încadrează în același pattern: în unele societăți contemporane asemănătoare mediului ancestral, se întâlnește „creșterea prin cooperare” (engl. cooperative breeding), un factor benefic pentru fitness, ce poate fi asigurat exclusiv de către femei pentru femei ( Sear și Mace, 2008, apud Lewis et al., 2011). Această practică presupune asigurarea de hrană, protecție și alte resurse vitale copiilor aparținând unor alte femei, fie rude sau nu (Hill și Hurtado, 2009, Sear și Mace, 2008, apud Lewis et al, 2011). Așadar, presupunând că există o variabilitate în ceea ce privește abilitățile de a se implica sau nu în acest tip de îngrijire, se poate infera că acele femei care aleg drept camarade „practicante” de creștere prin cooperare, vor fi în mod evident avantajate ( Lewis et al., 2011) din punct de vedere adaptativ.
Având în vedere exemplele menționate, se poate infera o manifestare a acestor pattern-uri de formare a prieteniilor de același sex și în lumea contemporană. Astfel, pe fondul diferențelor relaționate cu sexul (engl. sex-linked ) detaliate mai sus, bărbații să demonstreze în alegerea prietenilor de același sex preferințe evoluate înspre atribute relaționate de luptă si vânătoare (exemple: forță fizică, curaj, abilități de lider). Urmând aceeași logică, femeile aleg mai degrabă să formeze prietenii cu acelea dintre reprezentatele sexului lor, care se remarcă în domeniul creșterii și îngrijirii copiilor (Lewis et al., 2011).
Demnă de menționat în acest context este și problema adaptativă a găsirii unui partener, întâmpinată de ambele sexe pe parcursul evoluției, obstacol la depășirea căruia prietenii contribuie cu succes (Ackerman și Kenrick, 2009, Bleske și Buss, 2000, apud Lewis et al., 2011). Aceasta influențează la rândul ei strategiile de formare a prieteniilor de același sex, gen-diferențiate.
1.3.1.1. Diferențe de gen – prieteni de același sex
Așa cum a fost detaliat în secțiunile anterioare, bărbații și femeile manifestă preferințe specifice cu privire la viitorii parteneri, caracteristicile cele mai râvnite stârnind competiția din partea indivizilor de sex opus (Trivers, 1972; Buss, 1988, apud Lewis et al., 2011). De aceea, în cazul formării prieteniilor cu persoane similare ca sex, gradul de dezirabilitate al prietenului pentru sexul opus ales este privit ca un avantaj, luându-se totodată în calcul posibilitatea „transferului” acestor atribute asupra camaradului cu care se leagă prietenia și/sau sau beneficiile indirecte aduse. De pildă, întrucât se știe faptul că resursele economice ale unui bărbat constituie un atu în atragerea partenerelor, aceia dintre bărbați care se împrietenesc cu astfel de indivizi, vor avea la rândul lor mai multe șanse să întâlnească potențiale partenere (avantaj indirect) (Lewis et al., 2011). Deci, e mult mai probabil ca reprezentanții sexului masculin să prefere ca prieteni acei bărbați posesori ai unor calități apreciate de femei (Vigil, 2007, apud. Lewis et al, 2011). Din aceleași considerente, femeile apreciază în relațiile de prietenie cu sexul omolog atractivitatea fizică, facilitându-și astfel accesul la viitori parteneri, fapt cu implicații și asupra creșterii fitenss-ului individual ( cresc șansele de a rezolva problema adaptativă a găsirii perechii) (Lewis et al., 2011)
1.3.2.Prieteniile formate între persoane de sex opus (engl. opposite-sex friendships)
Literatura de specialitate din domeniul psihologiei evoluționiste susține faptul că acest tip de relații de prietenie – dezvoltate între persoane de sex opus – diferă semnificativ de cele care implică membrii de același sex. Explicațiile ar putea include dimorfismul sexual și diferențele în mediul ancestral în ceea ce privește controlul resurselor, astfel că doar prietenii aparținând unuia dintre sexe sunt capabili să ofere anumite beneficii reale, cum ar fi protecția fizică în fața unor agresori sau hrană prețioasă (în cazul bărbaților). În plus, doar prietenii de sex opus ar putea fi perceptibili drept potențiali parteneri romantici, această variantă fiind neplauzibilă în cazul celor de același sex (Lewis et al., 2011).
Un factor important în studiul relațiilor de prietenie între persoane de sex opus îl constituie, așadar, sexualitatea/ reproducerea umană. Este cunoscut faptul că, ocurența prieteniilor de sex opus este mică înainte ca indivizii să atingă perioada optimă pentru reproducere – doar 1 din 7 copii dețin prieteni de sex opus – (Kovacs, Parker, și Hoffman, 1996 apud Lewis, Al-Shawaf, Conroy-Beam, Asao, și Buss, 2012), odată cu maturizarea sexuală, incidența acestor relații crescând (Kuttler, Greca și Prinstein, 1999, ibidem), raportându-se totodată implicarea ambelor sexe în relații (de scurtă și lungă durată) cu prieteni de sex opus ( Bleske, 2000, apud Lewis et al.,2012). Rezultatele unora dintre studii, precum cel al lui Kaplan și Keyes din 1997 (apud Lewis et al.,2012) arată că mai mult de jumătate dintre bărbați și o mai mică parte din rândul femeilor raportează o atracție sexuală față de prietenii lor; iar cercetări precum cea realizată de Swain (1992) sugerează experențierea ambiguității din partea indivizilor ambelor sexe în ceea ce privesc limitele de natură sexuală în contextul prieteniei cu persoane de sex opus (apud Bleske, 2000).
În plus, literatura de specialitate supune atenției ideea similarității crescute dintre preferințele gen diferențiate pentru viitorii parteneri (engl. mate preferences) și relațiile de prietenie între persoane de sex opus ( engl. opposite-sex friendships) (Buss și Schmitt, 1993; Li, Ki și Kenrick, 2006, apud Lewis et al., 2012). O explicație în acest sens ar putea fi cea conform căreia, deși personalele caută dezvoltarea unor relații de prietenie cu indivizi de sex opus pentru a beneficia de funcțiile prieteniei ( valabil și în cazul celor de același sex), în unele circumstanțe pot privi angajarea în astfel de legături și în scopul căutării unor parteneri ( Lewis et al., 2012). Așadar, se poate deduce că prietenia între persoane de sexe diferite poate servi unui dublu scop: cel de îndeplinire a funcțiilor specifice unei astfel de legături și cel al rezolvării problemei de găsire a unui partener.
Utilizarea prieteniilor de sex opus ca strategie de reproducere a avut pe parcursul evoluției atât beneficii cât și costuri pentru fitness-ul indivizilor. Mai precis, o astfel de „strategie” poate include ca urmări relații de lungă durată, legături sexuale de scurtă durată, pierderea relației curente a celui în cauză, distrugerea reputației (în fața prietenilor, rudelor, cunoștințelor) și pierderea relației de prietenie platonică (Bleske și Buss, 2000, 2001, Buss și Duntley, 2011, Greiling și Buss, 2000, apud Lewis et al., 2012). De aceea, date fiind aceste repercusiuni, activarea mecanismelor de reproducere (engl. mating mechanisms) în contextul prieteniilor formate între persoane de sex opus se va realiza doar în acele condiții în care beneficiile nete ale alegerii acestei variante sunt mai mari decât în cazul optării pentru o variantă alternativă cum ar fi, de exemplu prietenia de tip platonic (Lewis et al., 2012 ).
1.3.3. Diferențe de gen – prieteni de sex opus
Având în vedere relația strânsă dintre activarea mecanismelor de reproducere și prieteniile formate între persoane de sex opus, o manifestare diferențiată a acestei activări, în conformitate cu problemele adaptative sex-relaționate la nivelul preferințelor pentru viitori prieteni/potențiali parteneri este plauzibilă.
Concret, reprezentanții sexului masculin pun accentul îndeosebi pe caracteristici asociate fertilității și valorii reproductive ridicate, cum ar fi atractivitatea fizică. La rândul lor, femeile își îndreaptă atenția spre atribute ce denotă capacitatea de a oferi protecție (forța fizică, de exemplu) și resursele economice, atunci când își aleg prietenii de sex opus și posibilii parteneri de relație (Lewis et al., 2012).
1.4. Relațiile de tip “prieteni cu beneficii” (engl. friends with benefits)
Frecvent, sintagma „prieteni cu beneficii”(engl. friends with benefits) este echivalată în mod implicit cu implicarea în relații de prietenie cu persoane de sex opus (de menționat faptul că în lucrare se face referire doar la persoanele cu identitate heterosexuală). Într-adevăr, acesta este contextul necesar unei astfel de legături, însă nu suficient pentru a fi „validată”.
În general, astfel de relații au fost definite ca „prietenii care implică acte de natură sexuală” (Bisson și Levine, 2009). Cu alte cuvinte, legăturile de tip „prieteni cu beneficii” combină intimitatea psihologică caracteristică unei relații de prietenie cu cea sexuală, specifică relațiilor romantice, evitând însă să fie etichetate asemenea celor de natură exclusiv romantică ( Hughes, Morrison și Asada, 2005, Mongeau, Ramirez și Vorell, 2003, apud Bisson și Levine, 2009). În astfel de relații, se întâlnesc prietenia și contactul sexual, dar fără vreun tip de angajament (implicit/explicit) între parteneri (Glenn și Marquardt, 2001, apud Owen și Finchman, 2012). Așadar, am putea considera prietenia cu beneficii, o formă distinctă a prieteniei formate între persoane de sex opus.
Studiile arată că, la un nivel general, cei care aleg să se implice în astfel de relații de tip „prieteni cu beneficii” sunt mai degrabă tinerii. Autori precum Afifi și Faulkner (2000), Mongeau et al.,(2003) sau Reeder, (2000), au arătat că un procent considerabil dintre cei angajați în astfel de legături este reprezentat de studenți, rata prevalenței acestui comportament urcând de la 49% la 62% (apud Bisson și Levine, 2009 ). În plus, atitudinea tinerilor vis-a-vis de „prieteni cu beneficii” diferă semnificativ de cea a adulților, primii dintre ei atribuind acestor relații valențe mai degrabă pozitive decât negative (Owen și Fincham, 2011 b; apud Owen, Fincham, 2012 ). Astfel, unul dintre cele mai raportate avantaje în contextul unei prietenii cu beneficii este posibilitatea de a explora „terenul” în cazul unei evoluări spre o relație de tip exclusiv romantic, această dorință regăsindu-se atât în cazul bărbaților (25% ) cât și în cel al femeilor (40%) (Owen și Fincham, 2011 b; apud Owen și Fincham, 2012 ).
Desigur, există riscul apariției unor inconveniente în cazul implicării într-o asemenea relație „cu beneficii”. În contextul apariției unor neînțelegeri, prietenia de la început va fi supusă unor complicații, culminând uneori prin a fi pierdută definitiv. În plus, întrucât comunicarea s-a dovedit a fi în general defectuoasă în asemenea relații, partenerii implicați întâmpină frecvent discordanțe la nivelul așteptărilor fiecăruia, în ceea ce privește evoluția „prieteniei cu beneficii” spre o relație exclusiv romantică (Bisson și Levine, 2009). Mai mult, cei care s-au angajat în astfel de relații cu beneficii, au justificat alegerea făcută pe fondul consumului crescut de alcool și a deciziilor mai puțin raționale (Owen și Fincham, 2011b; apud Owen și Fincham, 2012).
După cum a fost menționat anterior în această secțiune, tinerii sunt cei mai predispuși în a se angaja în astfel de relații de prietenie cu beneficii. Totuși, ar mai putea exista și alte criterii pertinente demne de a fi luate în calcul? O posibilitate ar constitui-o statutul relațional al individului. Acest concept poate fi concretizat sub forma existenței angajamentului – într-o relație serioasă (engl. commtied relationship) sau lipsei angajamentului – neimplicat într-o relație /singur (engl. single).
Având în vedere faptul că cei implicați deja în relații, riscă multe din beneficiile importante îmbunătățirii fitness-ului individual prin angajarea într-o relație de tip „prieteni cu beneficii” în afara cuplului – pierderea partenerului stabil, atragerea unor sentimente de gelozie puternice – ( Buss și Duntley, 2011, Burchell și Ward, 2011, Greiling și Buss, 2000, apud Lewis et al.,2012) autorii presupun o mai mare rată de implicare în cazul celor singuri. Aceștia din urmă, în lipsa unor costuri la care să se expună, ar putea fi mai predispuși înspre activarea crescută a mecanismelor de reproducere în preajma prietenilor de sex opus, deci mai susceptibili și în implicarea în relații de prietenie cu beneficii.
1.4.1. Diferențe de gen -“prieteni cu beneficii”
La nivel de gen, e mai probabil ca bărbații să fie mai dornici de a accepta prietenii cu beneficii. În sprijinul acestei idei pot fi luate în considerare anumite rezultate ale studiului realizat de Bleske și Buss (2000), care arătat că bărbații, în comparație cu femeile, au evaluat posibilitatea de a întreține relații intime cu prietenii de sex opus drept extrem de benefică. În completare, același studiu a raportat că un procent de 22% din bărbați au întreținut frecvent raporturi sexuale cu prietenele apropiate de sex opus, spre deosebire de doar 10,8% dintre femeile participante la studiu.
Acest fenomen al “prieteniei cu beneficii” este momentan studiat în relație cu o serie de factori individuali. Dintre aceștia, cel mai raportat pare a fi gelozia.
1.5. Gelozia
După cum a fost menționat în secțiunea anterioară, una dintre posibilele consecințe negative ale angajării în relații de tip „prieteni cu beneficii” este stârnirea unor sentimente de gelozie în rândul partenerului de cuplu ( în cazul indivizilor implicați în relații stabile).
La un mod general, psihologii consideră gelozia ca fiind o reacție complexă apărută în contextul observării unei amenințări a valorii sau calității unei relații ( Bartoș și Rusu, 2011, pp. 103). În literatura de specialitate, regăsindu-se diferite definiții. Salovey, (1991), considera gelozia ca fiind o experientă emoțională negativă care rezultă din potențiala pierdere a unei relații romantice în favoarea unui rival adevărat sau imaginar. De asemenea, conform lui Buss, 1996, apud Toma, în Bartoș, Rusu, 2011, pp.103, gelozia poate fi înțeleasă drept sentimentul generat de teamă ca persoana iubită să nu prefere pe altcineva.
Oricât de variate ar fi definițiile la nivel conceptual, datorită prezenței sale universale și manifestărilor similare, gelozia reprezintă o emoție universală și nativă (Wallon, 2003, apud Toma, în Bartoș, Rusu, pp. 103) întâlnită la specia umană și nu numai (ibidem).
Aceasta este extrem de studiată în literatura de specialitate, fiind considerată una dintre emoțiile bazale ale ființei umane și percepută ca un fenomen complex, atât emoțional cât și comportamental, asociat în principiu cu trăirea unor sentimente puternice, preponderent negative (suspiciune, teamă, distres, anxietate, furie, trădare, respingere, amenințare sau singurătate) (apud Toma în Bartoș și Rusu, 2011, pp. 104).
1.5.1. Clasificări ale geloziei
Complexitatea fenomenului geloziei a determinat de-a lungul timpului necesitatea distingerii unor categorii specifice, spre o mai bună înțelegere și aprofundare a conceptului. Astfel, cea mai des întâlnită diferențiere a geloziei în cadrul literaturii de specialitate este distincția gelozie normală versus gelozie patologică (Pfeiffer și Wrong, 1989, apud Bartoș și Rusu, 2011, pp. 105).
Gelozia normală
– tip rațional de gelozie, care are asupra individului și relației atât efecte negative cât și pozitive, însă care nu-i afecteză foarte puternic pe cei implicați (Pfeiffer și Wrong, 1989, ibidem);
– benefică daca se manifestă ocazional, întrucât un nivel scăzut de gelozie va acționa ca stimulent pentru parteneri, în a „lupta” pentru funcționarea relației (Buss, 2000, Pines, 1998, White, 1980 apud apud Toma în Bartoș și Rusu, 2011, pp. 105).
Gelozia patologică (morbidă/irațională)
convingere extremă a persoanei că partenerul îl înșeală, însoțită frecvent de furie, depresie, comportamente de spionare și verificare (Daly și Wilson, 1982, apud Toma, în Bartoș și Rusu, 2011, pp. 105);
persoanele care suferă de gelozie irațională caută să-și confirme mereu temerile care stau la baza sentimentelor, devin obsedate de aceste aspecte, spre deosebire de indivizii ce manifestă gelozie normală, care realizează de cele mai multe ori că temerile lor sunt nefondate (ibidem)
În domeniul psihologiei evoluționiste, cel mai adesea se utilizează un alt nivel de categorizare în ceea ce privește fenomenului geloziei, relaționat de diferențele de gen. Se întâlnește, așadar, distincția dintre gelozie sexuală și gelozie emoțională.
Gelozia sexuală
distresul că partenerul poate întreține relații sexuale cu altcineva (Buss, Larsen, Westen și Semmerloth, 1992, apud Toma, în Bartoș și Rusu, 2011, pp.106)
Gelozia emoțională
distresul provocat de faptul că partenerul formează un atașament emoțional profund față de altcineva (ibidem)
1.5.2 Perspectiva evoluționistă asupra geloziei
Conform perspectivei evoluționiste, gelozia poate fi privită în termenii unui comportament adaptativ imperfect, care a evoluat în scopul minimizării și contracarării riscului de înșelare a partenerului. În plus, apare ca fenomen de natură instinctuală, întrucât se declanșează ca urmare a interpretării inconștiente a comportamentului persoanei de sex opus. Astfel, se poate spune că gelozia este o formă de reflectare a adaptărilor la presiunile cu care s-au confruntat bărbații și femeile în mediul ancestral în efortul de formare și menținere a relațiilor (Buss, 1992, apud Toma, în Bartoș și Rusu, 2011, pp. 104 ) .
S-a asumat că la baza geloziei stau fenomenul selecției naturale și Teoria Investiției Parentale elaborată de Robert Trivers în 1972 , punându-se în evidență diferențele majore dintre bărbați și femei în ceea ce privește acest sentiment. Astfel, diferențele de reacție în cazul infidelității dintre cele două sexe se datorează mecanismelor de gelozie preponderent specifice sexului feminin, respectiv masculin ( Platek și Thomson, 2007). Bărbații sunt mai deranjați de infidelitate sexuală (mecanismul dezvoltat este gelozia sexuală), în timp ce femeile de infidelitate emoțională (mecanismul dezvoltat este gelozia emoțională).
Astfel, bărbații vor fi deranjați în special de infidelitatea sexuală a partenerei, întrucât implică aspecte legate de incertitudinea paternității, în timp ce femeile vor resimți distres față de infidelitatea emoțională, care are drept urmări pierderea resurselor și orientarea atenției spre rivale (Buss et al.,1992, Daly și Wilson, 1982, Symons, 1979, apud Toma, în Bartoș și Rusu, 2011, pp.102).
Ideea conform căreia bărbații reacționează mai intens în momentul în care sunt înșelați fizic/sexual, poate fi explicată având în vedere costurile la care se expun în cazul unei posibile investiții în urmașii unui alt bărbat ( incapacitatea de a-și asigura transmiterea mai departe a genelor). Drept urmare, în cazul reprezentanților sexului masculin, evoluția a favorizat dezvoltarea unei tendințe de protejare a partenerei față de implicarea în acte de natură sexuală cu alți „rivali”, manifestată prin diferite comportamente ( posesivitate, monitorizare, violență). Adaptarea la situația de nesiguranță a paternității s-a manifestat așadar printr-un control sexual al partenerei (engl.mate guarding) și dezvoltarea mecanismului adaptativ al geloziei sexuale (Symons, 1979, apud Toma în Bartoș și Rusu, 2011, pp.111).
În cazul femeilor, problema incertitudinii paternității nu există, însă infidelitatea partenerului este percepută drept aducătoare de costuri importante. De exemplu, aceasta ar putea fi nevoită să-și împartă resursele partenerului cu o altă rivală sau să înfrunte situația neplăcută în care perechea ei să direcționeze în totalitate aceste resurse spre „cealaltă”. Aceste lucruri sugerează că posibilitatea ca partenerul să simtă emoții puternice pentru o altă femeie poate fi resimțită drept amenințătoare de către partenera lui, aceasta din urmă fiind predispusă spre a-și activa mecanismul adaptativ al geloziei emoționale (Buunk și Dijktra, 2011, apud Toma, în Bartoș, Rusu, 2011, pp.111 )
Cu toate acestea, este necesară sublinierea faptului că, aceste două tipuri de gelozie (sexuală și emoțională) nu sunt exclusive, ci valabile pentru ambele genuri. Mai precis, atât bărbații cât și femeile se vor simți deranjați în legătură cu cele două tipuri de gelozie ( sexuală și emoțională), ceea ce diferă este însă ponderea alocată de fiecare sex în parte ( Buss et al., 1992, apud Toma în Bartoș și Rusu, 2011, pp. 112 ). Cum ar putea fi totuși explicată această pondere în ceea ce privește natura geloziei sex-diferențiată?
Autori precum Denisiuk (2004), sugerează că în ceea ce-i privește pe bărbați, infidelitatea sexuală are o conotație mai mare, întrucât amplifică problematica incertitudinii paternității descendenților. Femeile, pe de altă parte, nu par a fi atât de afectate de infidelitatea sexuală, întrucât au siguranța că urmașul le aparține. Totuși, în eventualitatea în care partenerul manifestă interes față de altcineva, femeile vor percepe acest comportament drept extrem de costisitor la nivelul resurselor, energiei și timpului investit, consecințe care pot afecta în mod nefavorabil supraviețuirea sa și a urmașilor (apud Bartoș și Rusu, 2011, pp. 112). Așadar, infidelitatea emoțională are o valență mai mare în cazul sexului feminin.
Aceste predispoziții ale femeilor și bărbaților spre un anumit tip de gelozie au fost
confirmate și în cercetare pe acest palier. În principal, rezultatele au survenit ca urmare a unor proceduri bazate pe scenarii imaginare de infidelitate (cum ar fi procedura „răspunsului forțat” engl. forced-choice response ), una dintre cele mai utilizate paradigmele utilizate în investigarea teoriei diferențelor dintre sexe în ceea ce privește gelozia ( Buss et al.,1992, Haris, 2003, apud Edlund, Heider, Scherer, Farc și Sagarin, 2006). Totuși, cercetătorii sunt sceptici, întrucât metoda se bazează pe imaginarea unor situații, nu pe experiența reală cu privire la sentimentul de gelozie datorat infidelității, aspect ce poate duce la diferențe în modul de răspuns la infidelitate ( Harris, 2002, apud Edlund et al., 2006). În consecință, cercetători din domeniul psihologiei evoluționiste, precum Edlund și colaboratorii (2006),
și-au propus să investigheze în ce măsură pot fi validate ipotezele cu privire la diferențele între sexe în ceea ce privește gelozia, și în contextul unor experiențe reale (subiecți care au fost înșelați cel puțin o dată de către parteneri). Astfel ei au raportat că atât în cazul utilizării instrumentelor clasice de tip forced-choice cât și în urma măsurătorilor continue, subiecții masculini au manifestat niveluri mai crescute de gelozie sexuală iar femeile au raportat un nivel mai mare al geloziei în raport cu stimuli asociați infidelității emoționale. Astfel, s-a putut demonstra că manifestarea diferențelor sex-specifice în ceea ce privește gelozia, poate fi evidențiată și într-un context real , nu doar la nivelele imaginative ale unor scenarii ipotetice.
Așadar, în sprijinul asumpțiilor evoluționiste, există și date empirice concordante cu privire la aceste predispoziții generale ale bărbaților și femeilor spre un anumit tip specifice de gelozie – sexuală (mai frecventă în rândul bărbaților) și emoțională – cu o mai mare valență pentru sexul feminin. Gelozia, însă, într-o formă dusă dincolo de nivelul funcțional, poate să afecteze un factor compozit, asociat cu transmiterea mai departe a genelor, respectiv valoarea reproductivă individuală.
1.6. Valoarea reproductivă individuală (engl. mate value)
Este cunoscut faptul că în domeniul biologiei evoluționiste, conceptul de fitness este fundamental. Definirea lui se centrează pe două aspecte 1: fitnessul biologic – succesul reproductiv și numărul de copii) ; 2: criteriul independent – o adaptare generală, proprietățile și capacitățile care fac un organism să fie de succes (Burns, 1992, Denett, 1995, apud Giosan, 2006). Strategiile folosite de un organism pentru a dobândi un fitness emergent variază. Teoria Istoriei Vieții ( engl. Life History Theory / THL) de exemplu, susține că pentru orice individ, resursele valabile într-un mediu sunt finite (Bogaert și Rushton, 1989, ibidem). Astfel, el poate aloca resurse pentru efortul somatic (exemplu: creșterea corpului) sau pentru efortul reproductiv (exemplu: căutarea perechii sau investiția în urmași).
Extremele acestor dimensiuni fundamentale ale reproducerii fac parte din ,,teoria r/K” (engl. r/K theory), în care strategia K de selecție presupune producerea unui număr mic de copii cu șanse ridicate de supraviețuire, iar strategia r se referă la producerea unui număr mare de descendenți, din care doar o minoritate va supraviețui (Rushton, 1985 apud Giosan, 2006). Cele două strategii menționate (K și r) rezultă dintr-un cluster de caracteristici psihosociale (Rushton, 1985; Thornhill și Palmer, 2004 apud Giosan).
În categoria strategiștilor de tip K sunt incluși de exemplu elefanții, balenele dar și oamenii. În cazul celor din urmă (ființelor umane), Teoria Istoriei Vieții face referite la un K diferențial. Strategia de tip “K ridicat” (engl. high K) se definește drept strategie de fitness în care individul investește efort parental și de natură somatică, cu scopul producerii unui număr mic de urmași/descendenți, dar cât mai competitivi (Giosan, 2006).
Caracteristicile cel mai frecvent asociate cu strategia de tip „K ridicat” în rândul oamenilor includ: gândirea de lungă durată, planificarea, angajamentul în relații de lungă durată, investiția parentală, existența structurilor de suport social, aderența la regulile sociale și luarea în considerare a riscurilor (Figueredo et al., 2006 apud Giosan, 2006). S-a concluzionat de asemenea că, în societatea contemporană, exista posibilitatea aderării la această strategie „high K” prin: îmbunătățirea sănătății sinelui, descendenților si rudelor; dobândirea unei mobilități ascendente (exemple: acces mai bun la serviciile de sănătate și educaționale, oportunității pentru copii în ceea ce privește cariera); capital social ( primirea de ajutor de la cei din jur în situații de nevoie); luarea în considerare a riscurilor (exemple: asigurarea unui adăpost sigur, evitarea unor activități cu potențial riscant) (ibidem).
Autorul studiului de referință citat, Cezar Giosan, propune în 2006 o scală – engl. Strategy Scale (HKSS) – de 26 de itemi, menită să măsoare această strategie de tip „K ridicat”. Iată principalii factori de care s-a ținut cont în dezvoltarea instrumentului:
1) sănătate și atractivitate (engl. health and atractiviness) – indivizii cu un K ridicat investesc în efortul somatic, ce poate fi tradus printr-o sănătate mai bună și o prelungire a vieții; aceste persoane se angajează în relații de lungă durată, constructul corelând negativ cu numărul de căsătorii; în plus va exista o corelație negativă și între constuct și numărul de copii, cei care adoptă strategiștii „high K” investind în calitatea urmașilor (Giosan, 2006)
2) mobilitate ascendentă (engl. upward mobility) – importanța statutului social care poate media succesul reproductiv în diferite modalități, cum ar fi resursele necesare investirii în copii sau o mai bună stare de sănătate a părinților și/sau copiilor (ibidem)
3) capital social și suport social (engl. social capital and extended family) – accesul la capitalul social/ apartenența la o rețea socială în care cei implicați împărtășesc interese și scopuri comune; fitness-ul nu se realizează doar prin investiția în urmași, ci și în rudele apropriate care le poartă genele, astfel că strategiștii „high K” vor investi în efortul somatic care crește durata vieții și în rudele care vor oferi copiilor extra-îngrijire; (ibidem)
4) luarea in considerare a riscurilor (engl. consideration of risks) – strategiștii “high K” iau în considerare riscurile (Figueredo et al., 2006) ; viața/munca într-un mediu insecurizant afectează fitness-ul, datorită consecințelor asupra sănătății și amenințării la adresa sinelui/ urmașilor. De aceea, prin canalizarea înspre evitarea unui astfel de mediu, cresc șansele îmbunătățirii fitness-ului / beneficiilor aduse fitness-ului (ibidem).
2. OBIECTIVE ȘI IPOTEZE
În literatura de specialitate, studiul relațiilor de tip „prieteni cu beneficii” (engl. friends with benefits) necesită încă investigații suplimentare, deși se observă în ultimii ani un interes al cercetătorilor contemporani pentru acesta (ex: Lewis et al.,2012). Având în vedere faptul că acest fenomen este unul des întâlnit în cadrul prieteniilor de sex opus, indiferent de cultură, obiectivul principal al studiului este investigarea diferențelor dintre atitudinea față de „prieteni cu beneficii” (engl. friends with benefits), valoarea reproductivă individuală și nivelul de gelozie în rândul bărbaților implicați în relații serioase versus cei singuri .
Studiul prezent își propune investigarea aspectelor precizate exclusiv pe un eșantion masculin, întrucât, este cunoscut faptul că, bărbații sunt considerabil mai predispuși în a se angaja în astfel de relații „cu beneficii”, în comparație cu femeile, acest aspect fiind raportat și de cercetători ( ex. Bleske și Buss, 2000). Mai mult, acest aspect reiese și din Teoria Investiției Parentale, engl. Parental Investment Theory , ( Trivers , 1972), bărbații dorindu-și acces la cât mai multe posibile partenere pentru a-și asigura transmiterea mai departe a genelor. Astfel, implicarea în relații de tip “prieteni cu beneficii” devine o modalitate de atingere a acestui scop.
Ipotezele vizate de studiul prezent sunt următoarele:
I1: Bărbații singuri vor indica un nivel de acord mai mare în privința implicării lor în relații de tip „prieteni cu beneficii”.
I2: În cazul bărbaților singuri, atitudinea față de prieteni cu beneficii va fi asociată cu o valoare reproductivă individuală ( engl. mate value ) mare și un nivel scăzut al geloziei.
I3: În cazul bărbaților implicați într-o relație stabilă , atitudinea față de prieteni cu beneficii va fi asociată cu o valoare reproductivă individuală ( engl. mate value ) scăzută și un nivel ridicat al geloziei.
3. METODOLOGIE
3.1. Design-ul cercetării
Cercetarea de față are un design de tip cvasiexperimental și corelațional. Vor exista două grupuri individuale, formate pe baza criteriului „statut relațional” (variabila independentă) cu două modalități: singur versus într-o relație stabilă. Astfel, bărbații singuri vor constitui primul grup, iar cei aflați într-o relație vor forma cel de-al doilea grup de subiecți. Variabilele dependente ale cercetării sunt următoarele: atitudinea față de „prieteni cu beneficii”, valoarea reproductivă individuală (engl. „mate value”) și nivelul de gelozie.
În plus, pentru fiecare dintre cele două grupuri, se vor stabilii corelații între variabile dependente (atitudine față de prieteni cu beneficii, valoare reproductivă individuală și nivel de gelozie). Scopul este cel al investigării diferențelor survenite în rândul bărbaților singuri (n=100) versus cei aflați într-o relație stabilă (n=100).
3.2. Participanți
Participanții la studiu vor fi 200 de bărbați (N= 200 ) de naționalitate română cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani (adulți tineri) , deopotrivă aflați în relații stabile (din perspectiva evoluționistă, de minim șase luni; Buss, 2005) cât și singuri. Aceștia vor fi selectați aleatoriu ca urmare a postării unui anunț online (pe o rețea activă de socializare), cu privire la participarea voluntară în cadrul unui studiu ce vizează mecanismele diverse de formare și menținere a cuplurilor. Subiecților li se va asigura confidențialitatea datelor colectate, cu precizarea că acestea vor fi utilizate strict în scop de cercetare.
De menționat este faptul că, nu vor fi incluși în studiu subiecți care au copii, întrucât se dorește evitarea unor biasări la nivel de valoare reproductivă individuală, datorate existenței urmașilor , considerați implicit resurse reproductive prețioase.
3.3. Instrumente
În scopul colectării datelor necesare cercetării prezente, vor fi utilizate următoarele instrumente:
3.3.1. Variabilă dependentă nr. 1 : ATITUDINE FAȚĂ DE PRIETENI CU BENEFICII
Scala pentru măsurarea atitudinii fața de “prieteni cu beneficii”
Atitudinea față de “prieteni cu beneficii” va fi măsurată pe o scala Likert de la 1 la 7 în care 1 reprezintă “total dezacord” iar 7 corespunde opțiunii “total acord” prin intermediul întrebării: Sunteți de acord cu implicarea dumneavoastră într-o relație de tip „prieteni cu beneficii”?. Acest lucru va fi realizat după parcurgerea în prealabil a definiției conceptului “prieteni cu beneficii” care precede întrebarea atitudinală cu privire la care se realizează cotarea menționată anterior. Scala a fost construită special pentru studiul de față.
Atitudine față de relații de tip prieteni cu beneficii
Prieteni cu beneficii (engl. friends with benefits) desemnează o formă de prietenie între persoane de sex opus ce implică și acte de natură sexuală, însă care nu presupune vreun tip de angajament implicit sau explicit între parteneri.
Sunteți de acord cu implicarea dumneavoastră într-o relație de tip „prieteni cu beneficii ?
1 2 3 4 5 6 7
Total dezacord Total acord
3.3.2. Variabilă dependentă nr. 2: VALOARE REPRODUCTIVĂ INDIVIDUALĂ
HKSS- High K Strategy Scale (Giosan, 2006)
Scala cuprinde 26 de itemi care măsoară strategia de reproducere ,,k” , centrându-se pe următoarele aspecte: sănătate și atractivitate, mobilitate ascendentă, capitalul social și suport social, luarea în considerare a riscurilor. Subiecții vor evalua pe o scală Likert de la 1 la 5 (1=dezacord puternic; 5=acord puternic) măsura în care manifestă acord/dezacord cu privire la fiecare afirmație. Scorul total se obține prin însumarea răspunsurilor de la fiecare item, un scor mare indicând adoptarea de către subiect a unei strategiei reproductive ,,k” ridicată (strategist „high k”). La nivel psihometric , scala prezintă consistență interna ridicată, cu o valoare Alpha Cronbach de 0.92. (Giosan, 2006) . Scala a fost adaptată și pentru utilizarea pe populația românească.
Exemple de itemi:
Nu am probleme mari de sănătate. 1 2 3 4 5
Mă potrivesc cu colegii mei de școală sau de muncă. 1 2 3 4 5
Dacă aș muri, ar fi oameni cărora le-aș lipsi, în afara familiei mele. 1 2 3 4 5
3.3.3. Variabilă dependentă nr.3 : NIVEL DE GELOZIE
Multidimensional Jealousy Scale (MJS) (Pfeiffer și Wong,1989)
Scala a fost dezvoltată de către Pfeiffer și Wong în 1989 și are ca scop evaluarea geloziei, pe trei nivele: cognitiv, emoțional și comportamental. Cuprinde un total de 24 itemi (8 itemi / dimensiune), ce vor fi evaluați de către subiect pe o scală Likert de la 1 la 7, specifică fiecărei dimensiuni din cele trei.
Este posibilă astfel și obținerea de scoruri pentru gelozie cognitivă, emoțională și comportamentală. La nivel psihometric, scala MJS prezintă validitate și fidelitare ridicată ( Pfeiffer și Wong, 1989). Scala nu a fost adaptată pe populația românească, a fost preluată din articolul de validare și va fi utilizată în scop de cercetare.
Exemple de itemi:
Cognitiv: Cât de des aveți următoarele gânduri despre X?
1 2 3 4 5 6 7
Niciodată Tot timpul
Suspectez că X s-ar putea să fie atras de altcineva.___
Emoțional: Cum ați reacționa din punct de vedere emoțional la următoarele situații?
1 2 3 4 5 6 7
Foarte mulțumit/ă Foarte supărat/ă
X flirtează cu cineva de sex opus.____
Comportamental: Cât de des vă angajați în următoarele comportamente?
1 2 3 4 5 6 7
Niciodată Tot timpul
Îl/o întreb pe X pe unde a fost.___
3.4. Procedura
Pentru început, subiecții vor fi rugați să completeze câte o scurtă fișă cu informații demografice (Anexa nr.1 ), ce va pusă la dispoziție prin accesarea unei legături (link) electronice, urmând ca apoi, în funcție de statutul lor relațional : „singur” / „într-o relație stabilă” (ce va figura în fișa completată) să fie distribuiți în unul din cele două grupuri : bărbați singuri sau bărbați implicați într-o relație serioasă.
Următoarea etapă constă în aplicarea pentru fiecare din cele două grupuri formate („siguri”și „într-o relație stabilă”) în parte a scalelor/ instrumentelor, tot în variantă electronică ( toți participanții vor primi prin e-mail link-uri de acces la instrumente).
Astfel, pentru atitudinea față de prieteni cu beneficii subiecții vor evalua pe o scală Likert acordul cu privire la implicarea lor într-o relație de acest tip (Anexa nr.2) ; valoarea reproductivă individuală gelozie va fi măsurată în urma completării de către subiecți a scalei HKSS – High K Strategy Scale (Giosan, 2006) (Anexa nr.3) iar completarea scalei MJS- Multidimensional Jealousy Scale (Pfeiffer și Wong, 1989) (Anexa nr.4 ) va avea ca scop măsurarea nivelului de gelozie.
3.5.Metode de analiză a datelor
Ca urmare a completării de către subiecți a scalelor descrise în secțiunea 3.3 Instrumente a lucrării prezente, se vor obține scoruri globale pentru fiecare din cele trei variabile dependente („atitudine față de prieteni cu beneficii”, „valoare reproductivă individuală” și „nivel de gelozie”), ce vor fi ulterior introduse spre analiză statistică în softul SPSS. Apoi, datele astfel obținute vor fi analizate în conformitate cu ipotezele de cercetare formulate, utilizându-se metode/proceduri statistice specifice pentru fiecare în parte. Mai precis, se va recurge la compararea grupelor ( pentru ipoteza 1) și corelație ( pentru ipotezele 2 și 3).
Astfel, compararea grupelor de subiecți („singuri” și „într-o relație stabilă”) se va realiza prin intermediul testului t pentru eșantioane independente, un test parametric, deoarece vor fi comparate rezultate exprimate pe scală numerică. Se va utiliza această „variantă” a testului t întrucât grupele utilizate sunt formate pe baza unui criteriu „natural”(statut relațional), fără ca acestea să se afle în relație una cu cealaltă (prin intervenția experimentatorului, sau corespondenței între subiecții componenți ) – situație specifică eșantioanelor perechi (Sava, 2004).
Tabel 1. Compararea grupelor în ceea ce privește atitudinea față de prieteni cu beneficii
Corelațiile se vor realiza pentru fiecare dintre cele două grupuri în parte („singuri” și într-o relație stabilă”), între variabilele dependente (atitudine față de prieteni cu beneficii, valoare reproductivă individuală și nivel de gelozie) în funcție de ipotezele avute în vedere. Vor exista câte două seturi de corelații/corelații duble pentru fiecare dintre ipotezele de cercetare 2 și 3, astfel:
„atitudine față de prieteni cu beneficii” – „valoare reproductivă individuală”;
„atitudine față de prieteni cu beneficii” – „nivel de gelozie”
Aceste corelații (duble) vor fi realizate între atât între scorurile subiecților din grupul „singuri” (în cazul ipotezei 2) cât și în rândul celor din grupul „într-o relație stabilă”(în cazul ipotezei 3). Ca și coeficient de corelație, se va folosi indicele Bravis – Pearson ( r ) scopul fiind observarea legăturii dintre anumite variabile și nu de a stabilii o relație cauzală între ele. Valorile acestui coeficient sunt cuprinse în intervalul [-1;1] 0 indicând absența unei relații între variabilele analizate ( Sava, 2004).
4. REZULTATE ANTICIPATE
Pentru testarea primei ipotezei vom compara (Tabel 1) diferențele dintre medii pentru cele două grupuri: „singuri” ( n=100) versus ”într-o relație serioasă” (n=100) formate pe baza modalităților variabilei independente ”statut relațional”. Scopul este de a observa dacă atitudinea față de prieteni cu beneficii în rândul bărbaților singuri, diferă de cea a subiecților aflați într-o relație, și în ce manieră (având în vedere prima ipoteză formulată). Astfel, rezultatele scalei ce evaluează atitudinea față de prieteni cu beneficii (Anexa nr. 1), provenind de la ambele grupe de subiecți, vor fi introduse în SPSS pentru analiza statistică. În urma prelucrării datelor, ne așteptăm ca valorile medii (m) obținute de subiecții din grupul „singuri” la scala Likert ce măsoară atitudinea față de prieteni cu beneficii să fie mai ridicate decât cele ale bărbaților aflați „într-o relație stabilă”. În cazul obținerii unei valori t semnificativă statistic pentru pragul de semnificație (p) setat, ipoteza nulă (nu există diferențe între cele două grupuri în ceea ce privește atitudinea față de prieteni cu beneficii) va fi respinsă, ceea ce înseamnă că diferențele dintre cele două grupuri nu sunt datorate aleatoriului. (Sava, 2004).
Așadar, am putea preconiza că în urma demersurilor întreprinse detaliate ulterior, vom obține rezultate care să confirme prima ipoteza propusă. Acest lucru ar însemna că spre
deosebire de bărbații care au un angajament ( componenții grupului „într-o relație stabilă”) cei singuri vor manifesta un nivel mai ridicat de acord cu privire la implicarea lor într-o relație de prietenie „cu beneficii”. În acest fel, ei și-ar putea maximiza șansele de a-și transmite mai departe genele și obține totodată accesul la cât mai multe partenere, observații ce se află în conformitate cu Teoria Investiției Parentale (Trivers, 1972).
Pentru testarea celei de-a doua ipoteze se vor realiza două analize corelaționale pe lotul de subiecți din grupul „singuri” (n=100). Astfel, într-o primă etapă, corelația se va face între variabilele „atitudine față de prieteni cu beneficii” și „valoare reproductivă individuală”. Rezultatele obținute de subiecții singuri la scalele corespondente celor două variabile vizate pentru realizarea corelației [scala pentru măsurarea atitudinii față de prieteni cu beneficii și HKSS ( Giosan, 2006)] vor fi introduse în SPSS pentru analiză. La acest nivel, ne așteptăm ca variabila „atitudine față de prieteni cu beneficii” să coreleze pozitiv cu „valoarea reproductivă individuală” și să obținem un coeficient r al asocierii dintre ele semnificativ statistic la un p<0.05.
În cea de-a doua etapă, variabilele supuse corelației vor fi „atitudine față de prieteni cu beneficii ” și „nivel de gelozie”. Și în acest caz, rezultatele obținute de subiecții din grupul
„singuri” la scalele corespondente celor două variabile [scala pentru măsurarea atitudinii față
de prieteni cu beneficii și MJS (Pfeiffer și Wong, 1989) ] vor fi introduse în SPSS pentru analiza corelațională. Expectanțele noastre vizează o asociere negativă a variabilei „atitudine față de prieteni cu beneficii” cu variabila „nivel de gelozie” , r semnificativ statistic la un p<0.05.
Așadar, presupunând că au fost îndeplinite aceste criterii, vom putea preconiza validarea celei de-a doua ipoteze de cercetare. Cu alte cuvinte, în cazul bărbaților singuri, va exista o asociere pozitivă între atitudinea față de prieteni cu beneficii și nivelul lor reproductiv
individual (atitudinea îndreptată spre implicarea în prietenii „cu beneficii” va tinde să crească nivelul reproductiv individual al bărbaților singuri – își vor crește șansele de îmbunătățire a fitness-ul, de a avea urmași, de a fi percepuți ca fiind mai atractivi ). Pe de altă parte, ne așteptăm ca atitudinea cu privire la implicarea în relații de prietenie „cu beneficii” să fie asociată, în rândul bărbaților singuri, cu un nivel scăzut de gelozie (implicarea în prietenii „cu beneficii”/ atitudinea înspre implicarea în astfel de prietenii va tinde să diminueze nivelul geloziei bărbaților, în lipsa unei partenere stabile sau a unui angajament ce să fie supus riscului de a fi pierdut).
Procedura de testare a celei de-a treia ipoteze este similară celei anterior prezentate pentru ipoteza 2, doar că de această dată, vor fi vizați subiecții din cel de-al doilea grup, cei aflați într-o relație stabilă.
Așadar, în prima etapă, corelațiile vor fi realizate între : „atitudine față de prieteni cu beneficii” și „valoare reproductivă individuală”, urmând ca după introducerea în SPSS a valorilor obținute de bărbații „într-o relație serioasă” la instrumentele ce măsoară cele două variabile [scala pentru măsurarea atitudinii față de prieteni cu beneficii și HKSS (Giosan , 2006)] să se obțină o valoare „r” a gradului de corelație dintre acestea. Expectanțele noastre vizează în acest caz, o asociere negativă între „atitudine față de prieteni cu beneficii” și variabila „valoare reproductivă individuală ”, un indice de corelație r, semnificativ statistic la un p<0.05.
A doua etapă din cadrul demersului de testare a ipotezei 3, are în vedere efectuarea corelațiilor între următoarele variabile: „atitudine față de prieteni cu beneficii” și „nivel de gelozie”. Scorurile finale obținute de grupul de subiecți „într-o relație stabilă” la scalele ce măsoară fiecare dintre cele două variabile [scala pentru măsurarea atitudinii față de prieteni cu beneficii și MJS (Pfeiffer și Wong, 1989) ] vor fi introduse spre analiză în SPSS. În acest punct, ne așteptăm ca între variabila „atitudine față de prieteni cu beneficii” și „nivel de gelozie” să existe o asociere pozitivă și să obținem un indice de corelație r semnificativ statistic la un p<0.05.
Astfel, ca urmare a celor descrise, vom putea presupune și validarea ipotezei 3 de cercetare, ce vizează subiecții din grupul „într-o relație stabilă”. Așadar, ne așteptăm să existe o asociere negativă între atitudinea lor îndreptată spre relații de prietenie „cu beneficii” și valoarea reproductivă individuală (acordul pentru implicare în relații sexuale în afara cuplului – aici, de „prieteni cu beneficii”- va tinde să le scadă din valoarea reproductivă individuală – vor fi mai puțin capabili să-și canalizeze întreg efortul fizic și somatic pentru investiția în viitorii urmași sigur). Datele ar sprijini și ce-a de-a doua parte a ipotezei și anume: atitudinea înspre implicarea în relații de tip „prieteni cu beneficii” va fi asociată cu un nivel de gelozie ridicat, în cazul bărbaților aflați în relații stabile, participanți la studiu (manifestarea un acord mai mare înspre implicarea în „prieteni cu beneficii”, va tinde să crească nivelul de gelozie al bărbaților implicați în relații serioase).
5. CONCLUZII ȘI DISCUȚII
Prin intermediul studiului de față ne-am propus investigarea din perspectivă evoluționistă a unor aspecte specifice cu privire la o formă distinctă a prieteniilor între persoane de sex opus, și anume relațiile de “prieteni cu beneficii” (engl. friends with benefits) , ce ar putea fi definit ca „prietenii care implică acte de natură sexuală” (Bisson, Levine, 2009); un fenomen interesant, considerat probabil controversat de unii dintre noi, dar care este des întâlnit în rândul indivizilor umani heterosexuali.
Mai precis, ne-am axat pe investigarea posibilelor diferențe între atitudinea față de implicarea în relații de prietenie cu beneficii, valoare reproductivă individuală (engl. mate value) și nivelul de gelozie, ce ar putea surveni în rândul unui eșantion masculin, divizat în două grupuri: bărbați singuri versus bărbați implicați într-o relație (indivizi heterosexuali). Eșantionul a fost format exclusiv din subiecți de gen masculin, întrucât deși avem informații cu privire la faptul că indivizii indiferent de gen experențiază ambiguități cu privire la limitele de natura sexuală în contextual prieteniilor cu persoane de sex opus (apud Bleske, 2000), studiile au raportat în general o tendință mai crescută a bărbaților de a se implica în astfel de relații “cu beneficii”.
Spre exemplu, (Kaplan și Keyes, 1997, apud Bleske, 2000) arată că mai mult de jumătate dintre bărbați și o mică parte a femeilor raportează o atracție sexuală față de prietenii lor. În susținerea aceleiași idei, într-un studiu efectuat, Bleske și Buss (2000) observă că un procent de 22% dintre subiecții de gen masculin au raportat relații sexuale cu prietene de sex opus, comparativ cu doar 10,8% dintre femeile participante la studiu. Mai mult, dată fiind asimetria la nivel de gen postulată de Teoria Investiției Parentale (Trivers, 1972), putem relativ simplu găsi o justificare din prismă evoluționistă pentru această tendință: bărbații ar putea privi angajarea în relații de prietenie „cu beneficii” drept o cale de acces la cat mai multe partenere sexuale, posibile purtătoare ale urmașilor lor (posibilitate de a transmite genele mai departe, cu minim de efort).
Rezultatele așteptate, cele care vor sprijinii validarea ipotezelor de cercetare formulate la început, sunt în linii generale în conformitate cu postulatele teoriilor evoluționiste cu privire la formarea cuplurilor și/sau alegerea partenerilor (ex. Teoria Investiției Parentale, Trivers 1972) particularizându-se în cadrul unui context specific : cel al relațiilor de prietenie între persoane de sex opus, mai exact al „prieteniilor cu beneficii” în rândul bărbaților singuri și aflați în relații stabile.
Astfel, conform ipotezei 1, se va arăta o predispoziție mai mare în ceea ce-i privește pe subiecții din grupul „singuri” înspre implicarea în relații de „prieteni cu beneficii” prin comparare cu grupul de participanți „într-o relație stabilă”. Dată fiind nevoia acestora de a-și asigura transmiterea mai departe a genelor, prin accesul la cât mai multe partenere, este justificat nivelul lor mai crescut de acord cu privire la implicarea în relații de prietenie cu beneficii cu amicele de sex opus, aceasta „strategie” putând fii considerată o modalitate de a-și atinge scopul. Pe lângă această explicație, am putea extinde interpretarea rezultatelor ca urmare a confirmării primei ipoteze și din prisma unei alte viziuni. Mai exact, există posibilitatea luării în calcul și a variantei în care, implicarea în relații de „prieteni cu beneficii” ar putea constitui drept punct de plecare pentru începutul unei relații stabile, exclusiv romantică, în cazul celor singuri. Studii precum cele realizate de Owen și Fincham (2011 b; apud Owen, Fincham, 2012) au arătat că „explorarea terenului” în scopul evoluării spre o relație exclusiv romantică, a constituit un avantaj recunoscut în contextul unei prietenii de sex opus, atât de către femei cât și de către bărbați. Cu toate acestea, nu am putea să ne limitam exclusiv la oferirea unei astfel de justificări pentru rezultatele scontate în cazul nostru, întrucât eșantionul ales vizează doar indivizi de gen masculin, iar la nivel sex-diferențiat, doar 25% dintre subiecții bărbați iau in calcul evoluția spre o relație romantică spre deosebire de 40% dintre femeile participante la studiu (op.cit).
Pe lângă evaluarea diferențială a atitudinii față de implicarea în relații de tip „prieteni cu beneficii”, pe baza statutului relațional al subiecților participanți („singuri” versus „într-o relație stabilă”) am dorit investigarea acestui tip de comportament și în relație cu alte variabile, două la număr, respectiv nivelul de gelozie si valoarea reproductivă individuală –engl .mate value- (concept referitor la fitness, măsură a strategiei „k ridicat”, ce vizează aspecte precum sănătate și atractivitate, mobilitate ascendentă, capital social și suport social, luarea în considerare a riscurilor – Giosan, 2006) . Aceste constructe sunt deseori vizate în studierea comportamentelor de reproducere umană (engl. human mating) și/sau de formare a cuplurilor (alegere a partenerilor – engl.mate choice), toate cu valențe asupra fitenss-ului (concept ce ar putea fi privit ca și cadru de legătură între variabilele cercetării propuse.)
Având în vedere faptul că am avut ca și variabilă dependentă nivelul de gelozie, iar eșantionul exclusiv masculin, presupunem că din rândul dimensiunilor evaluate prin scala Multidimensional Jealousy Scale (Pfeiffer și Wong, 1989), nivelul de gelozie comportamental va fi predominant (vom avea scorurile cele mai mari). Această observație are în vedere delimitarea geloziei specifică pentru cele două genuri, cel mai adesea utilizată din perspectivă evoluționistă, respectiv distincția gelozie sexuală/comportamentală versus gelozie emoțională. Prima formă –gelozia sexuală – constă în distresul că partenerul poate întreține relații sexuale cu altcineva, iar prin gelozie emoțională înțelegem mai degrabă neliniștea provocată de faptul că partenerul formează un atașament emoțional profund față de altcineva (Buss et al., 1992; apud Bartoș, Rusu, 2011). De-a lungul timpului, studii în domeniul evoluționist au arătat o predispoziție crescută a bărbaților spre manifestarea geloziei de tip sexual (ex: Buss et al.,1992, Daly, Wilson, 1982, Symons, 1979, Denisiuk, 2004, apud Toma, în Bartoș, Rusu, 2011; Buss et al.,1992; Haris, 2003 apud Edlund et al.,2006; Edlund et al.,2006). Cu alte cuvinte, gelozia sexuală este mai specifica bărbaților decât femeilor, însă nu exclusivă : o regăsim și la femei, dar în proporții mai mici (Buss et al., 1992 apud. Bartoș, Rusu, 2011).
În urma confirmării ipotezelor 2 (vizează grupul „singuri”) și 3 (vizează grupul „într-o relație stabilă”) se vor obține corelații specifice între atitudinea față de prieteni cu beneficii și celelalte variabile dependente: gelozie și valoare reproductiva individuală (engl. mate value) .
În cazul ipotezei 2 (vizează grupul „singuri”) va fi observată o asociere pozitivă între „atitudinea față de prieteni cu beneficii” și „nivelul reproductiv individual” (atitudinea îndreptată spre implicarea în prietenii „cu beneficii” va tinde să crească nivelul reproductiv individual al subiecților – își vor crește șansele de îmbunătățire a fitness-ul, de a avea urmași, de a fi percepuți ca fiind mai atractivi). Mai mult, manifestarea un interes pentru implicare în prietenii „cu beneficii”, va tinde să fie asociat cu un nivel redus de gelozie (corelație negativă), dată fiind lipsa unui angajament față de o parteneră stabilă. În cazul ipotezei 3, pentru grupul format din bărbați aflați într-o relație stabilă, pattern-ul este inversat. Așadar vom observa o asociere negativă între „atitudinea față de prieteni cu beneficii” și „valoarea reproductivă individuală” (implicarea în relații sexuale în afara cuplului – aici, ca și „prieteni cu beneficii”- va tinde să scadă valoarea reproductivă individuală – vor fi mai puțin capabili să-și canalizeze întreg efortul fizic și somatic pentru investiția în viitorii urmași sigur; stabilitatea le va fi afectată ); pe de altă parte, asocierea pozitivă „atitudine față de prieteni cu beneficii” – „nivel de gelozie” (atitudinea îndreptată înspre implicarea în „prietenii cu beneficii”, va tinde să-i predispună înspre a fi mai geloși) ; ar putea trezi în ei un anumit sentiment de culpabilitate și chiar să-și „suspecteze” și partenerele de aceeași faptă, astfel încât își vor activa mai acut mecanismele de „mate guarding” ( tendința de a controla/apăra partenera în fața posibililor rivali). Mai mult, în contextul dat, am putea cataloga nivelul crescut al geloziei și o strategie de păstrare a relației stabile în care individul se află și de evitare a asumării costurilor pe care le implică posibilă pierdere a angajamentului (odată cu implicare în relații de prieteni cu beneficii) .
Așadar, studiul de față va propune integrarea unor concepte relevante din psihologia evoluționistă în scopul obținerii unor informații cu aplicabilitate în realitate. Astfel, deși la un nivel care necesita încă aprofundare ( având în vedere faptul că am utilizat și analiza corelațională, care nu indică o cauzalitate) considerăm că cele observate în urma și-ar putea găsi utilitatea în terapia de cuplu și individuală, pe segmentul de vârsta vizat (adulți tineri). De pildă, în cazul unor neînțelegeri survenite între parteneri, terapeutul ar putea lua în considerare și ipoteza implicării bărbatului în relații de tip „prieteni cu beneficii” ca posibil factor asociat cu un nivel ridicat al geloziei raportat de parteneră. Sau, în cadrul consilierii individuale, există posibilitatea de a întâlni clienți (singuri sau implicați în relații stabile) , aflați în posturi confuze ca urmare a transformării prieteniilor cu persoane de sex opus în relații „cu beneficii”, situații în care o informare adecvată în acest sens prin expunerea avantajelor și costurilor eminente, sunt o reală necesitate în găsirea soluții optime. În acest sens, studiul de față poate fi utilizat ca sursă, informația transmisă de către terapeut putând fi adaptată în funcție de statutul relațional al pacientului în cauză. Astfel, din punctul de vedere al direcțiilor viitoare, încurajăm îndeosebi partea de intervenție ( în terapia de cuplu sau individuală) având ca suport materialul prezent, pentru validarea sau invalidarea celor preconizate de noi.
Pe lângă caracterul de îmbogățire al sferei de cercetare asupra fenomenului „prieteni cu beneficii” (ce necesită în continuare aprofundări) , studiul este conceput în conformitate cu tendințele sugerate de cercetările recente (ex: Lewis et al., 2012) cu accente pe de diferențe individuale (statut relațional). În plus, având în vedere faptul că acest comportament (“prieteni cu beneficii”) este întâlnit îndeosebi în rândul tinerilor studenți (apud Bisson, Levine, 2009), intervalul de vârstă ales (20-30 ani) , va spori contribuția cercetării prezente, oferind o perspectivă în ceea ce privește viziunea asupra prieteniilor cu beneficii și în rândul uni segment mai extins de populație ( adulți tineri ).
De asemenea, dat fiind faptul că lucrarea vizează populația de naționalitate română, din cele cunoscute de noi până în prezent, acesta constituie o cercetare pilot pe investigarea relațiilor de prietenie cu beneficii (engl. friends with benefits) în România. Acesta se alătură astfel altor cercetări din domeniu (ex: Rusu și Bencic, 2007) realizate pe eșantioane românești, confirmând încă o data nivelul trans-cultural de aplicabilitate al asumpțiilor postulate de teoriile evoluționiste importante (ex. Teoria Investiției Parentale, Trivers, 1972) de această dată într-un context inedit și controversat al relațiilor de prietenie între persoane de sex opus : „prietenii cu beneficii”.
Bibliografie:
Bisson, M. A. și Levine, T. R., (2009). Negotiating a friends with benefits relationship. Archives of Sexual Behavior, 38(1), 66-73;
Bleske, A. L. și Buss, D. M. (2000). Can men and women be just friends?. Personal Relationships, 7(2), 131-151;
Buss, D. M. și Schmitt, D. P., (1993): Sexual Strategies Theory: An evolutionary perspective on human mating, Psychological Review, 100, 204-232;
Buss, D. M. (1995). Psychological sex differences: Origins through sexual selection. American Psychologist, 50, 164-164;
Buss, D. M. (2005). The Handbook of Evolutionary Psychology. : John Wiley & Sons, Inc;
Edlund, J. E., Heider, J.D., Scherer, C.R., Farc, M. și Sagarin, B.J. (2006). Sex Differences in Jealousy in Response to Actual Infidelity. Evolutionary Psychology, No. 4, pp. 462-47;
Giosan, C. (2006). High-K Strategy Scale: A Measure of the High-K Independent Criterion of Fitness. Evolutionary Psychology, 4, 394-405;
Hughes, M., Morrison, K. și Asada, K. J. K. (2005). What’s love got to do with it? Exploring the impact of maintenance rules, love attitudes, and network support on friends with benefits relationships. Western Journal of Communication, 69, 49–66;
Lewis, D.M.G., Conroy-Beam, D., Al-Shawaf, L., Raja, A., DeKay, T. și Buss, D.M., (2011): Friends with Benefits: The Evolved Psychology of Same- and Opposite-Sex Friendship, Evolutionary Psychology , 9(4): 543-563;
Lewis, D. M., Al-Shawaf, L., Conroy-Beam, D., Asao, K. și Buss, D. M. (2012). Friends with benefits II: Mating activation in opposite-sex friendships as a function of sociosexual orientation and relationship status, Personality and Individual Differences;
Li, N. P. și Kenrick, D. T. (2006). Sex similarities and differences in preferences for short-term mates: What, whether, and why. Journal of personality and social psychology, 90(3), 468-489;
Owen, J. și Fincham, F. D. (2012). Friends with benefits relationships as a start to exclusive romantic relationships. Journal of Social and Personal Relationships, 1-15;
Pfeiffer, S.M. și Wong, P.T.P. (1989). Multidimensional Jealousy. Journal of Social and Personal Relationships, vol. 6, No. 2, 181-196;
Platek, M.S. și Thomson, J.W. (2007). Facial resemblance exaggerates sex-specific jealousy-based decisions. Evolutionary Psychology, 5(1), pp. 223-231;
Rusu, A.S. și Bencic, A.(2007). Choosing a mate in Romania – A cognitive evolutionary psychological investigation of personal advertisements market. Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, Vol. 7, No. 1, pp. 24-43;
Salovey, P. (1991). The psychology of jealousy and envy, The Guilford Press;
Sava, F. (2004). Analiza datelor în cercetarea psihologică . Metode statistice complementare , Editura ASCR, Cluj- Napoca;
Toma, G. (2011). Gen și gelozie. Evoluția atitudinilor față de infidelitate. în Bartoș, S.E. și Rusu, A.S (coord.). Psihobiologia sexualitatii. Idei de cercetare, Editura Sinapsis, Cluj-Napoca, pp. 101-138.
Pagini anexe
Anexa nr.1
Anexa nr.2
Atitudinea față de relații de tip prieteni cu beneficii
Prieteni cu beneficii (engl. friends with benefits) desemnează o formă de prietenie între persoane de sex opus ce implică și acte de natură sexuală, însă care nu presupune vreun tip de angajament implicit sau explicit între parteneri.
Sunteți de acord cu implicarea dumneavoastră într-o relație de tip „prieteni cu beneficii” ?
1 2 3 4 5 6 7
Total dezacord Total acord
Anexa nr. 3
HKSS- High K Strategy Scale (Giosan, 2006)
Citiți cu atenție afirmațiile de mai jos, încercuind numărul care indică măsura în care dumneavoastră sunteți de acord cu fiecare dintre acestea, după cum urmează:
1 = dezacord puternic
2 = dezacord
3 = nici acord nici dezacord
4 = acord
5 = acord puternic
1. Activitățile în care sunt implicat, atât la muncă cât și altundeva, nu îmi pun viața în pericol.
1 2 3 4 5
2. În caz de nevoie, am cunoștințe sau prieteni doctori la care să apelez pentru probleme medicale. 1 2 3 4 5
3. Nu am probleme mari de sănătate. 1 2 3 4 5
4. Sunt capabil să asigur o calitate decentă a vieții pentru mine și familia mea. 1 2 3 4 5
5. Cred că oamenii mă consideră atractiv. 1 2 3 4 5
6. Îmi văd rudele (părinți, unchi/mătuși, nepoți/nepoate, etc.) în mod regulat. 1 2 3 4 5
7. Pregătirea și experiența mea îmi vor aduce oportunități de promovare și creștere a venitului în viitor. 1 2 3 4 5
8. Trăiesc într-o locuință confortabilă și sigură. 1 2 3 4 5
9. Trăiesc într-un loc de unde pot să plec cu ușurință în drumeții și să mă bucur de natură.
1 2 3 4 5
10. Sunt într-o formă fizică bună. 1 2 3 4 5
11. Zona în care locuiesc nu este periculoasă. 1 2 3 4 5
12. Dacă ar fi să mă confrunt cu un pericol neprevăzut (de ex. inundație, incendiu), cred ca aș putea să mă protejez pe mine și pe familia mea. 1 2 3 4 5
13. Dacă aș dori, mi-ar fi ușor să îmi găsesc un nou partener romantic. 1 2 3 4 5
14. Dacă aș avea copii și ar trebui să plec pentru o vreme, aș putea să mă bazez pe faptul că rudele mele ar avea grijă de ei. 1 2 3 4 5
15. Dacă mi s-ar întâmpla ceva rău, aș avea mulți prieteni gata să mă ajute. 1 2 3 4 5
16. Mă potrivesc cu colegii mei de școală sau de muncă. 1 2 3 4 5
17. Comunitatea în care locuiesc se potrivește cu mine . 1 2 3 4 5
18. Prietenii mei mă admiră. 1 2 3 4 5
19. Dacă aș avea copii și ar trebui să plec pentru o vreme, aș putea să mă bazez pe faptul că prietenii mei ar avea grija de ei. 1 2 3 4 5
20. Dacă aș muri, ar fi oameni cărora le-aș lipsi, în afara familiei mele. 1 2 3 4 5
21. Mă întâlnesc cu prietenii mei în mod regulat. 1 2 3 4 5
22. Rudele mele de gradul doi (nepoți, verișori, unchi, nepoate) sunt în general sănătoase.
1 2 3 4 5
23. Sunteți căsătorit sau cohabitați cu cineva? Nu Da
Dacă sunteți căsătorit sau cohabitați cu cineva, vă rugăm să răspundeți la următoarele:
) Cred că oamenii consideră că persoana cu care sunt căsătorit/cohabitez este atragătoare.
1 2 3 4 5
25. b) Persoana cu care sunt căsătorit/cohabitez nu are probleme mari de sănătate. 1 2 3 4 5
26. c) Dacă nu aș găsi de lucru, aș putea să mă bazez pentru o vreme pe venitul persoanei cu care sunt căsătorit/cohabitez, fără să simt o scădere semnificativă a calității vieții mele.
1 2 3 4 5
Anexa nr.4
Multidimensional Jealousy Scale (MJS) (Pfeiffer și Wong,1989)
Vă rugăm să dați răspunsul care vi se potrivește cel mai bine. Nu există răspunsuri corecte sau greșite.
Nivel Cognitiv
Cât de des aveți următoarele gânduri despre X?
1 2 3 4 5 6 7
Niciodată Tot timpul
Suspectez că X se întâlnește în secret cu cineva de sex opus.___
Sunt îngrijorat/ă că un membru de sex opus „aleargă” după X.___
Suspectez că X s-ar putea să fie atras de altcineva.___
Suspectez că X s-ar putea să aibă relații intime fizice cu altcineva, fără ca eu să știu.__
Cred că anumiți membrii de sex opus sunt interesați de X, într-un mod romantic___
Sunt îngrijorat/ă că cineva de sex opus încearcă să-l seducă pe X.___
Cred că X dezvoltă, în secret, o relație intimă cu altcineva.____
Suspectez că X este înnebunit după membrii de sex opus.___
Nivel Emoțional
Cum ați reacționa emoțional la următoarele situații?
1 2 3 4 5 6 7
Foarte mulțumit/ă Foarte supărat/ă
X îți spune ție cât de bine arată cineva anume.___
X arată un foarte mare grad de interes sau de fericire când vorbește cu cineva de sex opus.___
X îi zâmbește într-o manieră foarte prietenoasă cuiva de sex opus.___
Un membru de sex opus încearcă să se apropie de X tot timpul.____
X flirtează cu cineva de sex opus.____
Cineva de sex opus are întâlnire cu X.____
X îmbrățișează și sărută pe cineva de sex opus.____
X lucrează foarte de aproape cu un membru de sex opus (la școală, la birou etc.)____
Nivel Comportamental
Cât de des vă angajați în următoarele comportamente?
1 2 3 4 5 6 7
Niciodată Tot timpul
Mă uit prin sertarele, gențile, buzunarele lui X.___
Îl/o sun neașteptat pe X, doar ca să văd dacă el/ea este acolo.____
Îl/o întreb pe X despre relațiile romantice din trecut sau prezent.___
Spun ceva răutăcios despre cineva de sex opus dacă X își arata interesul pentru acea persoană.___
Îl/o întreb pe X despre apelurile sale de pe telefon.___
Îl/o întreb pe X pe unde a fost.___
Mă alătur discuției de fiecare dată când văd că X vorbește cu cineva de sex opus.___
Îi fac o vizită surpriză doar ca să văd cine este cu el/ea.___
Bibliografie:
Bisson, M. A. și Levine, T. R., (2009). Negotiating a friends with benefits relationship. Archives of Sexual Behavior, 38(1), 66-73;
Bleske, A. L. și Buss, D. M. (2000). Can men and women be just friends?. Personal Relationships, 7(2), 131-151;
Buss, D. M. și Schmitt, D. P., (1993): Sexual Strategies Theory: An evolutionary perspective on human mating, Psychological Review, 100, 204-232;
Buss, D. M. (1995). Psychological sex differences: Origins through sexual selection. American Psychologist, 50, 164-164;
Buss, D. M. (2005). The Handbook of Evolutionary Psychology. : John Wiley & Sons, Inc;
Edlund, J. E., Heider, J.D., Scherer, C.R., Farc, M. și Sagarin, B.J. (2006). Sex Differences in Jealousy in Response to Actual Infidelity. Evolutionary Psychology, No. 4, pp. 462-47;
Giosan, C. (2006). High-K Strategy Scale: A Measure of the High-K Independent Criterion of Fitness. Evolutionary Psychology, 4, 394-405;
Hughes, M., Morrison, K. și Asada, K. J. K. (2005). What’s love got to do with it? Exploring the impact of maintenance rules, love attitudes, and network support on friends with benefits relationships. Western Journal of Communication, 69, 49–66;
Lewis, D.M.G., Conroy-Beam, D., Al-Shawaf, L., Raja, A., DeKay, T. și Buss, D.M., (2011): Friends with Benefits: The Evolved Psychology of Same- and Opposite-Sex Friendship, Evolutionary Psychology , 9(4): 543-563;
Lewis, D. M., Al-Shawaf, L., Conroy-Beam, D., Asao, K. și Buss, D. M. (2012). Friends with benefits II: Mating activation in opposite-sex friendships as a function of sociosexual orientation and relationship status, Personality and Individual Differences;
Li, N. P. și Kenrick, D. T. (2006). Sex similarities and differences in preferences for short-term mates: What, whether, and why. Journal of personality and social psychology, 90(3), 468-489;
Owen, J. și Fincham, F. D. (2012). Friends with benefits relationships as a start to exclusive romantic relationships. Journal of Social and Personal Relationships, 1-15;
Pfeiffer, S.M. și Wong, P.T.P. (1989). Multidimensional Jealousy. Journal of Social and Personal Relationships, vol. 6, No. 2, 181-196;
Platek, M.S. și Thomson, J.W. (2007). Facial resemblance exaggerates sex-specific jealousy-based decisions. Evolutionary Psychology, 5(1), pp. 223-231;
Rusu, A.S. și Bencic, A.(2007). Choosing a mate in Romania – A cognitive evolutionary psychological investigation of personal advertisements market. Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, Vol. 7, No. 1, pp. 24-43;
Salovey, P. (1991). The psychology of jealousy and envy, The Guilford Press;
Sava, F. (2004). Analiza datelor în cercetarea psihologică . Metode statistice complementare , Editura ASCR, Cluj- Napoca;
Toma, G. (2011). Gen și gelozie. Evoluția atitudinilor față de infidelitate. în Bartoș, S.E. și Rusu, A.S (coord.). Psihobiologia sexualitatii. Idei de cercetare, Editura Sinapsis, Cluj-Napoca, pp. 101-138.
Pagini anexe
Anexa nr.1
Anexa nr.2
Atitudinea față de relații de tip prieteni cu beneficii
Prieteni cu beneficii (engl. friends with benefits) desemnează o formă de prietenie între persoane de sex opus ce implică și acte de natură sexuală, însă care nu presupune vreun tip de angajament implicit sau explicit între parteneri.
Sunteți de acord cu implicarea dumneavoastră într-o relație de tip „prieteni cu beneficii” ?
1 2 3 4 5 6 7
Total dezacord Total acord
Anexa nr. 3
HKSS- High K Strategy Scale (Giosan, 2006)
Citiți cu atenție afirmațiile de mai jos, încercuind numărul care indică măsura în care dumneavoastră sunteți de acord cu fiecare dintre acestea, după cum urmează:
1 = dezacord puternic
2 = dezacord
3 = nici acord nici dezacord
4 = acord
5 = acord puternic
1. Activitățile în care sunt implicat, atât la muncă cât și altundeva, nu îmi pun viața în pericol.
1 2 3 4 5
2. În caz de nevoie, am cunoștințe sau prieteni doctori la care să apelez pentru probleme medicale. 1 2 3 4 5
3. Nu am probleme mari de sănătate. 1 2 3 4 5
4. Sunt capabil să asigur o calitate decentă a vieții pentru mine și familia mea. 1 2 3 4 5
5. Cred că oamenii mă consideră atractiv. 1 2 3 4 5
6. Îmi văd rudele (părinți, unchi/mătuși, nepoți/nepoate, etc.) în mod regulat. 1 2 3 4 5
7. Pregătirea și experiența mea îmi vor aduce oportunități de promovare și creștere a venitului în viitor. 1 2 3 4 5
8. Trăiesc într-o locuință confortabilă și sigură. 1 2 3 4 5
9. Trăiesc într-un loc de unde pot să plec cu ușurință în drumeții și să mă bucur de natură.
1 2 3 4 5
10. Sunt într-o formă fizică bună. 1 2 3 4 5
11. Zona în care locuiesc nu este periculoasă. 1 2 3 4 5
12. Dacă ar fi să mă confrunt cu un pericol neprevăzut (de ex. inundație, incendiu), cred ca aș putea să mă protejez pe mine și pe familia mea. 1 2 3 4 5
13. Dacă aș dori, mi-ar fi ușor să îmi găsesc un nou partener romantic. 1 2 3 4 5
14. Dacă aș avea copii și ar trebui să plec pentru o vreme, aș putea să mă bazez pe faptul că rudele mele ar avea grijă de ei. 1 2 3 4 5
15. Dacă mi s-ar întâmpla ceva rău, aș avea mulți prieteni gata să mă ajute. 1 2 3 4 5
16. Mă potrivesc cu colegii mei de școală sau de muncă. 1 2 3 4 5
17. Comunitatea în care locuiesc se potrivește cu mine . 1 2 3 4 5
18. Prietenii mei mă admiră. 1 2 3 4 5
19. Dacă aș avea copii și ar trebui să plec pentru o vreme, aș putea să mă bazez pe faptul că prietenii mei ar avea grija de ei. 1 2 3 4 5
20. Dacă aș muri, ar fi oameni cărora le-aș lipsi, în afara familiei mele. 1 2 3 4 5
21. Mă întâlnesc cu prietenii mei în mod regulat. 1 2 3 4 5
22. Rudele mele de gradul doi (nepoți, verișori, unchi, nepoate) sunt în general sănătoase.
1 2 3 4 5
23. Sunteți căsătorit sau cohabitați cu cineva? Nu Da
Dacă sunteți căsătorit sau cohabitați cu cineva, vă rugăm să răspundeți la următoarele:
) Cred că oamenii consideră că persoana cu care sunt căsătorit/cohabitez este atragătoare.
1 2 3 4 5
25. b) Persoana cu care sunt căsătorit/cohabitez nu are probleme mari de sănătate. 1 2 3 4 5
26. c) Dacă nu aș găsi de lucru, aș putea să mă bazez pentru o vreme pe venitul persoanei cu care sunt căsătorit/cohabitez, fără să simt o scădere semnificativă a calității vieții mele.
1 2 3 4 5
Anexa nr.4
Multidimensional Jealousy Scale (MJS) (Pfeiffer și Wong,1989)
Vă rugăm să dați răspunsul care vi se potrivește cel mai bine. Nu există răspunsuri corecte sau greșite.
Nivel Cognitiv
Cât de des aveți următoarele gânduri despre X?
1 2 3 4 5 6 7
Niciodată Tot timpul
Suspectez că X se întâlnește în secret cu cineva de sex opus.___
Sunt îngrijorat/ă că un membru de sex opus „aleargă” după X.___
Suspectez că X s-ar putea să fie atras de altcineva.___
Suspectez că X s-ar putea să aibă relații intime fizice cu altcineva, fără ca eu să știu.__
Cred că anumiți membrii de sex opus sunt interesați de X, într-un mod romantic___
Sunt îngrijorat/ă că cineva de sex opus încearcă să-l seducă pe X.___
Cred că X dezvoltă, în secret, o relație intimă cu altcineva.____
Suspectez că X este înnebunit după membrii de sex opus.___
Nivel Emoțional
Cum ați reacționa emoțional la următoarele situații?
1 2 3 4 5 6 7
Foarte mulțumit/ă Foarte supărat/ă
X îți spune ție cât de bine arată cineva anume.___
X arată un foarte mare grad de interes sau de fericire când vorbește cu cineva de sex opus.___
X îi zâmbește într-o manieră foarte prietenoasă cuiva de sex opus.___
Un membru de sex opus încearcă să se apropie de X tot timpul.____
X flirtează cu cineva de sex opus.____
Cineva de sex opus are întâlnire cu X.____
X îmbrățișează și sărută pe cineva de sex opus.____
X lucrează foarte de aproape cu un membru de sex opus (la școală, la birou etc.)____
Nivel Comportamental
Cât de des vă angajați în următoarele comportamente?
1 2 3 4 5 6 7
Niciodată Tot timpul
Mă uit prin sertarele, gențile, buzunarele lui X.___
Îl/o sun neașteptat pe X, doar ca să văd dacă el/ea este acolo.____
Îl/o întreb pe X despre relațiile romantice din trecut sau prezent.___
Spun ceva răutăcios despre cineva de sex opus dacă X își arata interesul pentru acea persoană.___
Îl/o întreb pe X despre apelurile sale de pe telefon.___
Îl/o întreb pe X pe unde a fost.___
Mă alătur discuției de fiecare dată când văd că X vorbește cu cineva de sex opus.___
Îi fac o vizită surpriză doar ca să văd cine este cu el/ea.___
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Investigarea Relatiei Dintre Atitudinea Fata de Prieteni cu Beneficii, Valoarea Reproductiva Individuala Si Nivelul de Gelozie In Rândul Barbatilor (ID: 121889)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.