INVESTIGAREA AMENIN łĂ RILOR LA [620112]

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
ACADEMIA DE POLI łIE “Alexandru Ioan Cuza”

TEZ Ă DE DOCTORAT
TEMA :
INVESTIGAREA AMENIN łĂ RILOR LA
ADRESA SECURIT Ăł II PUBLICE:
EXPLOZIILE

– REZUMAT –

DOMENIUL: ORDINE PUBLIC Ă ȘI SIGURAN łĂ NA łIONAL Ă

Conduc ător de doctorat:
Prof. univ. dr. ing.
Dan Victor CAVAROPOL

Doctorand: [anonimizat]. Adrian Nicolae VOIN

– Bucure ști –
2014

– 2 –

Mul Ńumiri conduc ătorului de doctorat care, prin rigoarea academic ă a avut un rol deosebit în
elaborarea acestei teze.
Mul Ńumiri adresate colegilor din cadrul Inspectoratului pentru Situa Ńii de Urgen Ńă „HOREA” al
jude Ńului Mure ș care au facilitat cercetarea prin sprijinul acorda t. Nu în ultimul rând, mul Ńumim colectivului
Școlii doctorale pentru cadrul institu Ńional care a permis finalizarea acestui demers de c ercetare.

CUVINTE CHEIE

Investigare, securitate public ă, managementul situa Ńiilor de urgen Ńă , cercetare la fa Ńa locului, limit ă
de explozie, sursa scurgerii, sursa aprinderii, gla sarea ferestrelor, pulberi combustibile.

***

– 3 – CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT
CUPRINS…………………………………….. …………………………………………… …………………………………………… …3
GLOSAR DE TERMENI…………………………. …………………………………………… ……………………….6
INTRODUCERE …………………………………………… …………………………………………… …………………. 7
CAPITOLUL I…………………………………. …………………………………………… …………………………………………..9
Amenin Ńă rile nonmilitare la adresa securit ăŃii na Ńionale……………………………………… ………………………9
1.1. Considera Ńii privind conceptul de ordine public ă…………………………………………… ………………… 9
1.1.1. Securitatea civil ă și securitatea na Ńional ă…………………………………………… …………………………..14
1.1.2. Elemente și tr ăsături ale managementului situa Ńiilor de urgen Ńă care se circumscriu securit ăŃii15
1.2. Doctrina na Ńional ă de securitate………………………………. …………………………………………… …………….17
1.2.1 Func Ńiile securit ăŃii…………………………………………. …………………………………………… ………………20
1.2.2. Abord ări post moderne a riscului de securitate……….. …………………………………………… …………24
1.3. Sistemul Na Ńional de Management al Situa Ńiilor de Urgen Ńă …………………………………………… ………27
1.4. Managementul Situa Ńiilor de Urgen Ńă , component ă a Sistemului de Siguran Ńă Na Ńional ă……………34
1.5. Concluzii………………………………. …………………………………………… …………………………………………… 38
CAPITOLUL II………………………………… …………………………………………… ………………………………………..39
Prezentarea conceptului de explozie……………. …………………………………………… ……………………………….39
2.1. Considera Ńii generale privind situa Ńiile de urgen Ńă …………………………………………… …………………….39
2.1.1. Factori generatori de situa Ńii de urgen Ńă …………………………………………… …………………………….43
2.1.2. Clasificarea situa Ńiilor de urgen Ńă …………………………………………… …………………………………….44
2.2. Explozia, situa Ńie de urgen Ńă …………………………………………… …………………………………………… …….45
2.3. Istoria, dezvoltarea și caracteristicile substan Ńelor explozive………………………………. ………………….51
2.3.1. Substan Ńe explozive de ini Ńiere……………………………………….. …………………………………………… 52
2.3.2. Substan Ńe explozive militare…………………………. …………………………………………… ………………..54
2.3.3. Substan Ńe explozive industriale………………………. …………………………………………… ……………….55
2.4. Tipuri de riscuri ale exploziei…………… …………………………………………… ……………………………………55
2.4.1. Scara de reprezentare și echivalen Ńa TNT………………………………………. ………………………………57
2.5. Impactul proiectilelor cu suprafe Ńe concrete………………………………….. ……………………………………..59
2.5.1. Interac Ńiunea dintre unda de explozie și structuri…………………………………. …………………………60
2.5.2. Calculul sarcinii exploziei…………….. …………………………………………… ………………………………..62
2.5.3. Structuri rezistente la explozii………… …………………………………………… ……………………………….63
2.5.4. Efectul unui impuls de presiune asupra unei cl ădiri……………………………………….. ……………….65
2.5.5. Glasarea ferestrelor…………………… …………………………………………… …………………………………..66
2.5.6. Pere Ńii de c ărămid ă…………………………………………… …………………………………………… ……………67
2.6. Undele exploziei………………………… …………………………………………… ………………………………………..68
2.7. Concluzii………………………………. …………………………………………… …………………………………………… 74
CAPITOLUL III……………………………….. …………………………………………… ………………………………………..75
Cercetarea cauzelor de explozii în România și pe plan mondial……………………………. …………………….75
3.1. Cercetarea cauzelor probabile de explozii și/sau incendii în România…………………….. ………………..76
3.1.1 Baza legal ă…………………………………………… …………………………………………… ……………………….76
3.1.2. Atribu Ńii legale privind cercetarea exploziilor……….. …………………………………………… ………….77
3.2. Componentele sistemului judiciar și poli Ńienesc……………………………………… …………………………….78
3.2.1. Raporturile dintre organele de poli Ńie și Parchet…………………………………… …………………………81
3.3. Cercetarea cauzelor în Ńă ri cu experien Ńă relevant ă în acest domeniu……………………………. ………….82
3.3.1 Statele Unite ale Americii………………. …………………………………………… ……………………………….82
3.3.2. Europa……………………………….. …………………………………………… ………………………………………..83
3.3.3. Re Ńele europene de specialitate………………….. …………………………………………… ……………………88
3.4. Principalele cauze ale exploziei………….. …………………………………………… …………………………………89

– 4 – 3.5. Explozia și infrac Ńiunile asociate……………………………… …………………………………………… …………….95
3.5.1. Ac Ńiunea inten Ńionat ă…………………………………………… …………………………………………… ………100
3.5.2. Profilul psihic al infractorului………… …………………………………………… ……………………………..117
3.5.3. Arsonul și aspecte juridice referitoare la acesta……….. …………………………………………… ………121
3.5.4. Statistica evenimentelor……………….. …………………………………………… ………………………………126
3.6. Concluzii………………………………. …………………………………………… ………………………………………….12 9
CAPITOLUL IV………………………………… …………………………………………… ……………………………………..130
Investigarea exploziilor ca amenin Ńă ri la adresa securit ăŃii publice………………………………….. ……….130
4.1. Protocoale la locul producerii exploziei…… …………………………………………… ……………………………130
4.1.1. Obiective ale investiga Ńiei………………………………………… …………………………………………… …..138
4.1.2. M ăsuri imediate……………………………….. …………………………………………… ………………………….141
4.1.3. Sarcinile celor ajun și la fa Ńa locului…………………………………… ………………………………………..143
4.2. Investigarea locului exploziei……………. …………………………………………… …………………………………152
4.2.1. Cercetarea criminalistic ă la fa Ńa locului…………………………………… …………………………………..152
4.3. C ăutarea, descoperirea, fixarea, ridicarea și examinarea urmelor și a altor mjiloace materiale de prob ă
…………………………………………… …………………………………………… …………………………………………… …….162
4.3.1. Investiga Ńii preliminare………………………………. …………………………………………… ………………..174
4.4. Repartizarea personalului………………… …………………………………………… ………………………………….177
4.4.1 Echipamentul…………………………… …………………………………………… ………………………………….178
4.5. Probe………………………………….. …………………………………………… …………………………………………… .179
4.5.1. C ăutarea și colectarea probelor………………………… …………………………………………… ……………179
4.5.2. Contaminarea probelor………………….. …………………………………………… ……………………………..180
4.5.3. Identificarea și conservarea probelor……………………….. …………………………………………… …….181
4.5.4. Probe medico-legale……………………. …………………………………………… ……………………………….181
4.6. Înregistrarea…………………………… …………………………………………… ………………………………………….18 3
4.7. Martorii……………………………….. …………………………………………… …………………………………………… 183
4.7.1. Ascultarea martorilor………………….. …………………………………………… ……………………………….184
4.7.2. Ascultarea pompierilor care au participat la interven Ńie…………………………………………. ………199
4.7.3. Ascultarea unor categorii speciale de martor i………………………………………….. ……………………200
4.7.4. Ascultarea p ărŃii v ătămate……………………………………….. …………………………………………… ……203
4.7.5. Ascultarea învinuitului/inculpatului…….. …………………………………………… …………………………205
4.7.6. Evaluarea declara Ńiilor………………………………………. …………………………………………… …………206
4.8. Victimele………………………………. …………………………………………… ………………………………………….20 8
4.9. Alte sarcini……………………………. …………………………………………… ………………………………………….20 8
4.10. Investiga Ńia „INSIDE”…………………………………. …………………………………………… ……………………209
4.11. Valorificarea criminalistic ă a urmelor eploziei………………………….. ………………………………………210
4.12. Concluzii……………………………… …………………………………………… …………………………………………223
CAPITOLUL V…………………………………. …………………………………………… ……………………………………..224
Instrumente analitice în cercetarea exploziilor…. …………………………………………… …………………………224
5.1. Schi Ńe și diagrame………………………………….. …………………………………………… ………………………….224
5.2. Grafice de timp…………………………. …………………………………………… ……………………………………….230
5.3. Metode de evaluare a riscului de explozie….. …………………………………………… …………………………232
5.4. Modelarea pe calculator………………….. …………………………………………… ………………………………….233
5.5. Etapa final ă a investiga Ńiei………………………………………… …………………………………………… ………..234
5.6. Prezentarea probelor…………………….. …………………………………………… …………………………………….236
5.7. Concluzii………………………………. …………………………………………… ………………………………………….23 6
CAPITOLUL VI………………………………… …………………………………………… ……………………………………..237
Cercetarea diverselor tipuri de explozii……….. …………………………………………… …………………………….237

– 5 – 6.1. Cercetarea exploziilor de substan Ńe gazoase…………………………………… …………………………………..237
6.1.1. Propriet ăŃi importante ale gazelor inflamabile și vaporilor…………………………………. …………..239
6.1.2. Viteza fl ăcării și viteza de ardere…………………………… …………………………………………… ………243
6.1.3. Dezvoltarea presiunii………………….. …………………………………………… ……………………………….245
6.1.4. Principalele obiective ale investiga Ńiei………………………………………… ……………………………….248
6.1.5. Investiga Ńii preliminare………………………………. …………………………………………… ………………..249
6.1.6. Examinarea sistematic ă și mai detaliat ă…………………………………………… …………………………..250
6.1.7. Identificarea originii exploziei………… …………………………………………… …………………………….251
6.1.8. Natura combustibilului…………………. …………………………………………… ………………………………252
6.1.9. Identificarea combustibilului…………… …………………………………………… ……………………………253
6.1.10. Incendiul asociat unei explozii………… …………………………………………… …………………………..254
6.1.11. Sursa scurgerii………………………. …………………………………………… …………………………………..255
6.1.12. Sursa aprinderii……………………… …………………………………………… ………………………………….256
6.2. Cercetarea exploziilor de pulberi combustibile …………………………………………… ……………………….258
6.2.1. Propriet ăŃi importante ale pulberilor combustibile……….. …………………………………………… ….258
6.2.2. Metodologia de cercetare……………….. …………………………………………… …………………………….265
6.3. Cercetarea exploziilor produse în cazul unor a vioane……………………………………… ……………………268
6.3.1. Studiu de caz…………………………. …………………………………………… ……………………………………270
CONCLUZII…………………………………… …………………………………………… ………………………………………..280
LIST Ă DE ABREVIERI……………………………….. …………………………………………… …………………………..289
BIBLIOGRAFIE………………………………… …………………………………………… …………………………………….293

INTRODUCERE
Tema investig ării și cercet ării exploziilor a devenit una dintre cele mai de ac tualitate problematici la
nivel mondial în primul rând prin faptul c ă propor Ńiile și consecin Ńele unor astfel de situa Ńii de urgen Ńă pot
genera grave disfunc Ńionalit ăŃi în domeniul economic, social, medical, ecologic, de natur ă s ă afecteze
secutitatea na Ńional ă a oric ărui stat. Studiile statistice realizate de institu Ńiile specializate eviden Ńiaz ă o u șoar ă
sc ădere a num ărului de explozii accidentale și o cre ștere alarmant ă a celor provocate inten Ńionat precum și a
celor din cauze necunoscute. Astfel c ă ac Ńiunea inten Ńionat ă de a genera o explozie sau incendiu, asimilat ă cu
un comportament criminal de multe ori cu un substrat ideologic sau religios , a devenit un adevar ăt fenomen
social și reprezint ă o amenin Ńare tot mai conturat ă pentru securitatea na Ńional ă.
Astfel c ă, în actualul context geostrategic, pe fondul multi plic ării și cre șterii gravit ăŃii riscurilor
nonmilitare la adresa securit ăŃii na Ńionale, dar și pe fondul acceler ării procesului de globalizare, al
diversific ării activit ăŃilor de producere, utilizare și comercializare a substan Ńelor periculoase s-a impus
instituirea unui sistem de management pentru situa Ńii de urgen Ńă , care prin func Ńiile sale s ă previn ă apari Ńia,
dar și s ă gestioneze astfel de situa Ńii de urgen Ńă , un sistem capabil s ă asigure un r ăspuns adecvat noilor
provoc ări la adresa securit ăŃii na Ńionale. În acest sens, în România securitatea na Ńional ă vizeaz ă, printre
altele, implementarea politicilor de ap ărare civil ă și a m ăsurilor de preg ătire pentru situa Ńii de urgenŃă .
Acest sistem de management este menit s ă asigure prin mecanismele sale ap ărarea vie Ńii și s ănătăŃii
popula Ńiei, a valorilor materiale și culturale, dar și a mediului înconjur ător pe timpul producerii unor situa Ńii
de urgen Ńă , fiind direc Ńionat spre a restabili cât mai rapid starea de norm alitate.
Specificul activit ăŃii desf ăș urate, prin participarea atât la ac Ńiunile de localizare și lichidare a unor
astfel de hazarduri (precum incendiile și exploziile), cât și la ac Ńiunile posteveniment pentru determinarea

– 6 – surselor și cauzelor probabile de producere a acestor fenomen e m-au determinat s ă-mi aprofundez
cuno știn Ńele în domeniul analizei și cercet ării exploziilor
Situa Ńia economic ă, lipsa dot ării cu sisteme de detec Ńie-semnalizare pe fondul bugetelor restrânse sau
a subestim ării pericolelor, amplificarea actelor de vandalism sau a celor de terorism, dezvoltarea sistemelor
de asigur ări , cre șterea num ărului de ac Ńiuni de tip arson pe fondul dezechilibrelor psihice , sociale, dar și
folosirea unui astfel de hazard în scop terorist sa u pentru a destabiliza siguran Ńa na Ńional ă a unui stat conduc
la ideea c ă num ărul incendiilor și exploziilor inten Ńionate va cre ște într-un ritm mult mai mare în perioada
urm ătoare.
Pentru a formula condi Ńiile în care s-a produs un astfel de eveniment cât mai aproape de realitate,
investigarea exploziilor implic ă folosirea analizelor teoretice și a calculelor formulate de fizica exploziilor.
În vederea atingerii rezultatelor înscrise în con Ńinutul prezentei lucr ări au fost întrebuin Ńate cu
prec ădere metode de cercetare știin Ńific ă precum studiul documentar și aprofundarea surselor bibliografice de
referin Ńă na Ńionale și interna Ńionale, dar și prin analiz ă istoric-comparativ ă, calitativ ă, sociologic ă sau chiar
psihologic ă. Corelarea, sintetizarea și coordonarea informa Ńiilor într-o succesiune logic ă a ajutat la
elaborarea unor ipoteze și prognoze.

CAPITOLUL I
Amenin Ńă rile nonmilitare la adresa securit ăŃii na Ńionale
Istoria a demonstrat faptul c ă existen Ńa societ ăŃii umane, dar cu atât mai mult evolu Ńia acesteia este
condi Ńionat ă de contextul unei st ări de ordine general ă, bine structurat ă și unanim respectat ă.
Natura ofer ă un exemplu de legi obiective atât de bine conceput e și respectate încât, în ciuda
eforturilor de milenii, nici m ăcar omul nu a reu șit s ă le echivaleze. De asemenea, pe parcursul dezvolt ării
sale ca element social, omul, pentru a supravie Ńui, a încercat s ă g ăseasc ă reguli proprii care s ă-i garanteze
rolul de promotor al cunoa șterii și st ăpân al naturii. Acesta este motivul pentru care, so ciet ăŃile umane au
cunoscut perioade de dezvoltare, cu prec ădere acolo unde au fost impuse popula Ńiei reguli precise de
conduit ă, acceptate și respectate unanim de c ătre to Ńi membrii comunit ăŃilor.
Activit ăŃile de management al situa Ńiilor de urgen Ńă , implicit și cea de ap ărare împotriva incendiilor,
precum și cele de prevenire și gestionare a situa Ńiilor de urgen Ńă , sunt complemetare, se suprapun par Ńial, au
scopuri și obiective comune, cu un caracter civil, dar și unul umanitar, vizeaz ă o gam ă foarte larg ă de tipuri
de risc sau de pericole, iar dup ă producerea evenimentelor implic ă m ăsuri, ac Ńiuni și opera Ńiuni de urgen Ńă
pentru restabilirea st ării de normalitate. Însumarea tuturor acestor activ it ăŃi se poate conveni s ă poarte
denumirea de „ activităŃi de urgen Ńă ”, acest enun Ń permi Ńând simplificarea și comprimarea limbajului.
Prin analizarea comparativ ă a con Ńinutului definitoriu al securit ăŃii na Ńionale și a activit ăŃilor de
urgen Ńă , reies unele caracteristici și elemente comune. Astfel, atât securitatea na Ńional ă cât și activit ăŃile de
urgen Ńă garanteaz ă nevoia și r ăspunderea de protec Ńie legitim ă împotriva amenin Ńă rilor și riscurilor ce pun în
pericol libert ăŃile și drepturile fundamentale ale omului, întucât produ cerea oric ărei situa Ńii de urgen Ńă aduce
atingere drepturilor omului, relevante fiind în ace st sens dreptul la via Ńă , dreptul la ocrotirea s ănătăŃii,la

– 7 – libertate și la siguran Ńă , la integritate fizic ă și psihic ă, dreptul la un mediu s ănătos, dreptul de proprietate
privată, etc.
Aspectul umanitar al activit ăŃilor de urgen Ńă rezid ă și din principiile managementului situa Ńiilor de
urgen Ńă cu privire la „ respectarea drepturilor și libert ăŃilor fundamentale ale omulu i” și la „prioritatea
protec Ńiei și salv ării vie Ńii ”, care concord ă cu scopul securit ăŃii na Ńionale de men Ńinere a climatului de
exercitare neîngr ădit ă a libert ăŃilor și drepturilor fundamentale ale cet ăŃenilor.
Diferitele riscuri precum incendiile, exploziile, avariile, contamin ările, e șecul utilit ăŃilor publice etc.
ap ărea și în cazul altor tipuri de amenin Ńă ri ale securit ăŃii na Ńionale, precum terorismul interna Ńional sau
proliferearea armelor de distrugere în mas ă.
Potrivit legii, activit ăŃile de urgen Ńă sunt considerate de interes na Ńional și au caracter permanent.
Aceste tr ăsături sunt caracteristice și securit ăŃii na Ńionale. Atât în cadrul activit ăŃilor de urgen Ńă cât și în
cadrul securit ăŃii na Ńionale se acord ă aten Ńie ridicat ă m ăsurilor și ac Ńiunilor pro-active, înt ărind îns ă
consisten Ńa celor reactive.
Func Ńiile de reglementare, de control și de sanc Ńionare a înc ălc ărilor dispozi Ńiilor legale pe care le
îndeplinesc potrivit legii inspectoratele respectiv e sunt relevante în acest sens. Inspectoratele pent ru situa Ńii
de urgen Ńă contribuie la stabilitatea economic ă și social ă prin rezultatele activit ăŃilor specifice desf ăș urate,
acestea reflectându-se în preîntâmpinarea produceri i și în limitarea efectelor, urm ărilor și impactului
situa Ńiilor de urgen Ńă asupra vie Ńii și securit ăŃii cet ăŃenilor și asupra unor segmente ale activit ăŃilor economice
și sociale, dar și valorilor materiale și mediului înconjur ător.
În esen Ńă , cele trei func Ńii majore ale securit ăŃii sunt: cunoa șterea, prevenirea și înl ăturarea
(contracararea).
Având în vedere argumenta Ńia teoriei societ ăŃii riscului, defini Ńia riscului la Ulrich Beck este
urm ătoarea : „ Riscul poate fi definit ca o cale sistematic ă de gestionare a evenimentelor cu pericol poten Ńial
și a insecurit ăŃii induse și introduse de procesul de modernizare ”1.
Anterior anului 2004 exista un mecanism greoi pent ru gestionarea situa Ńiilor de urgen Ńă . Acesta se
caracteriza prin suprapuneri de competen Ńe, paralelisme, responsabilit ăŃi difuze, operativitate redus ă și
formalism, fapt ce a pus în eviden Ńă nevoia stringent ă a unui sistem de management al situa Ńiilor de urgen Ńă
nou și eficient în România. La aceasta s-au ad ăugat o diversificarea și cre ștere a frecven Ńei riscurilor cu
caracter non-militar la adresa securit ăŃii na Ńionale, lipsa de reglement ări actualizate și coerente în doemniul
prevenirii și gestion ării situa Ńiilor de urgen Ńă , precum și, foarte important de altfel, cre șterea nivelului de
implicare și de participare a României la ac Ńiunile de cooperare euro-atlantice în domeniul urge n Ńelor civile.
łinând cont de cele enumerate mai sus, s-a elaborat Ordonan Ńa de Urgen Ńă a Guvernului nr. 21 din
15.04.2004 privind Sistemul Na Ńional de Management al Situa Ńiilor de Urgen Ńă , aprobat ă prin Legea nr. 15
din 28.02.2005, modficat ă și completat ă prin Ordonan Ńa de Urgen Ńă a Guvernului nr. 1 din 2014 privind
unele m ăsuri în domeniul managementului situa Ńiilor de urgen Ńă .

1 Ulrick Beck, op. cit., pag. 21, apud Ionel Nicu Sava, op. cit., pag. 293.

– 8 – Principalul scop al Sistemului Na Ńional de Management al Situa Ńiilor de Urgen Ńă , prescurtat
SNMSU, este prevenirea și gestionarea situa Ńiilor de urgen Ńă , asigurarea și coordonarea resurselor umane,
materiale, financiare și de alt ă natur ă necesare restabilirii st ării de normalitate.
De precizat este faptul c ă, din totalitatea reglement ărilor sistemului, rezult ă, foarte clar, c ă
Inspectoratul General pentru Situa Ńii de UrgenŃă este integratorul acestuia și nucleul permanent, calitate ce îi
confer ă competen Ńa legal ă de a coordona întreaga activitate na Ńional ă de prevenire și gestionare a situa Ńiilor
de urgen Ńă , precum și rolul de punct na Ńional focal în rela Ńiile interna Ńionale specifice. Disfunc Ńiile ce pot s ă
apar ă, în special la nivel de comunicare în cadrul metod ologiei de elaborare a reglement ărilor, vor fi atenuate
sau chiar eliminate în perspectiva realiz ării platformei na Ńionale pentru reducerea riscului de producere a
dezastrelor.
În anul 2014, la nivelul Ministerului Afacerilor In terne, printr-o ordonan Ńă de urgen Ńă s-a înfiin Ńat
Departamentul pentru situa Ńii de urgen Ńă . Acest Departament are atribu Ńii de coordonare, la nivel na Ńional, a
activit ăŃilor de prevenire și gestionare a situa Ńiilor de urgen Ńă , asigurare și coordonare a resurselor umane,
materiale, financiare și de alt ă natur ă necesare restabilirii st ării de normalitate 2.
Astfel c ă, activit ăŃile de prevenire și gestionare a situa Ńiilor de urgen Ńă se circumscriu securit ăŃii
na Ńionale, îndeosebi securit ăŃii interne, dar uneori, și celei externe.
Omul, de-a lungul întregii sale evolu Ńii, a sim Ńit nevoia continu ă de echilibru și stabilitate,
preocupându-se de a- și asigura via Ńa, hrana și proprietatea. Prin urmare, conceptul de securitat e este singurul
care poate s ă r ăspund ă acestor deziderate (siguran Ńă , echilibru, securitatea indivizilor). Realizarea
securitat ăŃii, reprezint ă, îns ă, o problematic ă de strategie, de resurse, de management.
Inspectoratul General pentru Situa Ńii de Urgen Ńă este o component ă a Sistemului Na Ńional de
Management al Situa Ńiilor de Urgen Ńă și face parte din for Ńele de protec Ńie ale Sistemului Na Ńional de
Ap ărare și Securitate Na Ńional ă.
De regul ă situa Ńiile de urgen Ńă sunt caracterizate de un anumit ciclu al produceri i lor. Tocmai acest
ciclu este cel care determin ă mai multe etape ale managementului situa Ńiilor de urgen Ńă , astfel: prevenirea
situa Ńiilor de urgen Ńă , capacitatea pentru eventualitatea apari Ńiei acestora, reac Ńia de r ăspuns și
recuperarea în urma efectelor unor situa Ńii de urgen Ńă .
Situa Ńiile de urgen Ńă pot fi produs al schimb ărilor climatice, fapt ce poate avea ca efect dezl ănŃuiri
catastrofale ale naturii, dar și consecin Ńe ale unor ac Ńiuni sau inac Ńiuni ale membrilor societ ăŃii care pot
provoca dezastre.
Dintre situa Ńiile și fenomenele naturale care prin amploare și consecin Ńe pot genera unele
disfunc Ńionalit ăŃi majore în domeniile economic, social, medical și ecologic, de natur ă a afecta securitatea
na Ńional ă amintesc: cutremure, c ăderi masive de z ăpad ă, inunda Ńii de propor Ńii, înghe Ń, explozii, incendii
naturale de propor Ńii, epidemii, pandemii, etc.
Organismele și autorit ăŃile din componen Ńa Sistemului Na Ńional de Management al Situa Ńiilor de
Urgen Ńă coopereaz ă, în exercitarea atribu Ńiilor specifice, atât între ele, cât și cu alte institu Ńii și organisme din
afara acestuia, din Ńar ă sau din str ăin ătate, guvernamentale sau neguvernamentale.

2 Art.1 din OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Na Ńional de Management al Situa Ńiilor de Urgen Ńă modificat ă și
completat ă OUG nr. 1/2014.

– 9 – Sarcina managementului situa Ńiilor de urgen Ńă și resursele de orice natur ă necesit ă un parteneriat
func Ńional între toate nivelurile administra Ńiei de stat și sectorul privat. Este necesar ca procesul de deci zie și
interven Ńie s ă fie rapid și eficient, iar f ără o identificare a factorilor de risc și o direc Ńionare coerent ă a
resurselor, interven Ńia în astfel de situa Ńii poate fi un e șec. Pentru o gestionare cât mai eficient ă a unor situa Ńii
de urgen Ńă este necesar ă pe lâng ă o identificare a factorilor de risc, s ă se fac ă și o identificare a resurselor.
Printre principalele sarcini ale managementului sit ua Ńiilor de urgen Ńă se num ără și cea de de
asigurare a unei gestion ări eficiente a resurselor. Acest fapt presupune un parteneriat func Ńional între
administra Ńia local ă sau central ă și sectorul privat. Pentru ca procesul de decizie și interven Ńie s ă fie rapid și
eficient este indispensabil ă o identificare a factorilor de risc și o direc Ńionare sistematic ă a resurselor, în caz
contrar e șecul unei interven Ńii în astfel de situa Ńii este inevitabil. Inspectoratul General pentru Si tua Ńii de
Urgen Ńă este component ă a Sistemului Na Ńional de Management al Situa Ńiilor de Urgen Ńă și face parte
integrant ă din for Ńele de protec Ńie ale Sistemului de Securitate și Ap ărare Na Ńional ă.
Consecin Ńele unor situa Ńii de urgen Ńă precum: inunda Ńii de propor Ńii, explozii , cutremure, c ăderi
masive de z ăpad ă, incendii de propor Ńii, epidemii, pandemii, etc. pot genera grave pertu rb ări ale domeniilor
economic, social, medical de natur ă a afecta securitatea na Ńional ă.
Nevoia perfec Ńion ării sistemelor și mecanismelor de r ăspuns în situa Ńii de urgen Ńă au condus la
ini Ńierea și realizarea acestei cercet ări. Astfel c ă, lucrarea abordeaz ă într-o viziune sistemic ă atât
managementul serviciilor profesioniste de urgen Ńă din România cât și problematica gestion ării situa Ńiilor de
urgen Ńă de mare anvergur ă, obiectivele cercet ării vizând:
– analiza managementului serviciilor de urgen Ńă profesioniste și a gestion ării situa Ńiilor de urgen Ńă ;
– identificarea necesit ăŃilor de modificare sau completare a prevederilor le gislative în domeniul
situa Ńiilor de urgen Ńă .
În scopul identific ării solu Ńiilor de optimizare a acestor dou ă domenii au fost studiate sisteme
similare din mai multe state atât membre ale Uniuni i Europene, și nu numai.
Faptul c ă la nivel mondial exist ă o multitudine de variante de organizare și func Ńionare a sistemelor
de interven Ńie în situa Ńii de urgen Ńă , dovede ște c ă nici unul dintre acestea nu este ideal, iar fiecar e din acestea
este adaptat la specificul tipurilor de risc din zo n ă, fiind poate mai flexibil, mai perfectibil decât a lte sisteme
de urgen Ńă și mai specific organiz ării administrative, sociale, culturale, educa Ńionale și legislative locale.
Situa Ńiile de urgen Ńă constituie unul din cele mai sensibile puncte ale vie Ńii sociale, politice și
economice ale oric ărui stat. O aten Ńie deosebit ă trebuie acordat ă managementului acestor tipuri de
evenimente, care ar trebui s ă conduc ă la dezvoltarea sectorului administrativ pentru ges tionarea unor astfel
de situa Ńii. Amploarea și consecin Ńele unor astfel de situa Ńii de urgen Ńă pot avea grave urm ări în domenii
precum cel economic, social, medical și ecologic de natur ă să perturbe securitatea na Ńional ă. O astfel de
concluzie st ă la baza introducerii Sistemului Na Ńional de Management al Situa Ńiilor de Urgen Ńă ca parte
component ă a Sistemului Na Ńional de Ap ărare și Securitate Na Ńional ă.

– 10 – CAPITOLUL II
Prezentarea conceptului de explozie
Necesitatea folosirii unor termeni și expresii unitare în domeniul managementului situa Ńiilor de
urgen Ńă a dus la stabilirea unor termeni și expresii specifice prin Ordonan Ńa de Urgen Ńă nr. 21/2004 privind
Sistemul Na Ńional de Management al Situa Ńiilor de Urgen Ńă , modificat ă și completat ă cu Ordonan Ńa de
Urgen Ńă nr. 1/2014.
Astfel, situa Ńia de urgen Ńă are în Ńelesul de „ eveniment excep Ńional cu caracter non-militar, care
amenin Ńă via Ńa sau s ănătatea persoanei, mediul înconjur ător, valorile materiale și culturale, iar pentru
restabilirea st ării de normalitate sunt necesare adoptarea de m ăsuri și ac Ńiuni urgente, alocarea de resurse
specializate și managementul unitar al for Ńelor și mijloacelor implicate ”. 3
Condi Ńiile și particularit ăŃile în care se desf ăș oar ă ac Ńiunile de r ăspuns în cazul situa Ńiilor de urgen Ńă
sunt principalele argumente care au determinat nece sitatea managementului unitar.
Rolul managementului unitar este acela de a asigur a conducerea într-o concep Ńie unitar ă,
interoperabilitatea și capabilitatea necesar ă îndeplinirii cu succes a misiunilor și opera Ńiunilor de interven Ńie
în cazul unor situa Ńii de urgen Ńă .
Frecven Ńa și diversitatea situa Ńiilor de urgen Ńă implic ă în primul rând m ăsuri de interven Ńie din ce în
ce mai complexe și rapide.
Prevenirea lor și reducerea efectelor negative impune îns ă cunoa șterea factorilor și fenomenelor care
genereaz ă situa Ńii de urgen Ńă .
Cu toate m ăsurile de prevenire, de preg ătire a for Ńelor de interven Ńie, de asigurare a stocurilor
logistice pentru interven Ńie, situa Ńii de urgen Ńă asemenea celor produse de marile uragane sau mi șcări
seismice, arat ă clar capacitatea devastatoare a fenomenelor natura le și posibilit ăŃile adesea destul de reduse
sau aproape nule de a ne ap ăra.
Analiza factorilor de risc naturali, dar mai ales a ntropici, demonstreaz ă faptul c ă în România se poate
produce o gam ă foarte vast ă de dezastre, dintre care cele tehnologice (acciden tele nucleare, hidrotehnice,
chimice), pot înregistra cele mai mari intensit ăŃi ale consecin Ńelor nefaste, pot genera impacturi
transfrontaliere majore, mari pierderi materiale și catastrofe ecologice.
Fenomenele de transformare exploziv ă și studiul substan Ńelor explozive au stârnit întotdeauna
interesul oamenilor de știin Ńă . Aceste tipuri de fenomene distructive având ca po sibile consecin Ńe rănirea sau
pierderea de vie Ńi omene ști, producerea de pagube materiale, exploziile au d eterminat elaborarea de
numeroase cercet ări știin Ńifice menite să vin ă în sprijinul identific ării sursei probabile și cauzei de producere
a unor astfel de evenimente în literatura interna Ńional ă de specialitate. De asemenea, un loc important în
domeniul cercet ării este ocupat de determinarea cât mai exact ă efectelor exploziei asupra oamenilor,
materialelor și structurilor. Direc Ńiile de cercetare se desf ăș oar ă în sensul determin ării cât mai precise a
modului de interac Ńiune a acestui tip de situa Ńie de urgen Ńă în vederea anticip ării consecin Ńelor înc ă din
stadiul de proiectare.

3 Art.2 , lit a), din OUG nr. 21/2004 privind Sistem ul Na Ńional de Management al Situa Ńiilor de Urgen Ńă modificat ă și
completat ă OUG nr. 1/2014.

– 11 – La nivel na Ńional sursele bibliografice sunt pu Ńine în acest domeniu al cercet ării și investig ării
exploziilor, astfel se observ ă oportunitatea studiului știin Ńific în acest domeniu.
No Ńiunea de explozie este definit ă în Dic Ńionarul explicativ al Limbii Române astfel: „ Reac Ńie
chimic ă sau fizic ă foarte rapid ă, violent ă, înso Ńit ă de efecte mecanice, sonore, termice, luminoase etc .,
provocate de descompunerea substan Ńelor explozive pe care le con Ńine un dispozitiv de distrugere ”4
A încerca s ă ne limit ăm la aceast ă defini Ńie, pentru un proces atât de complex cum este explo zia, ar
însemna s ă nu lu ăm în considerare to Ńi factorii care îl influen Ńeaz ă, cum ar fi: ini Ńierea, viteza de reac Ńie,
dezvoltarea și lichidarea acestuia, dar și consecin Ńele produse.
Pentru a realiza o analiz ă variabilelor ce determin ă o explozie, este necesar s ă se pun ă în discu Ńie
ini Ńierea și dezvoltarea unui astfel de fenomen, fiind astfel important, s ă se diferen Ńieze din punct de vedere
al exploziei în sine, aceste circumstan Ńe.
Apreciem faptul c ă nicio explozie nu poate fi generat ă în mod identic, luând în considerare num ărul
mare de factori care influen Ńeaz ă acest tip de fenomen. De asemenea, apreciem c ă producerea unor explozii
identice poate fi realizat ă doar în condi Ńii de laborator.
Un argument pentru sus Ńinerea aprecierilor mai sus men Ńionate este determinat de analiza tipului de
hazard ante și post ini Ńiere, astfel că fiecare factor, fiecare variabil ă din punct de vedere numeric este o
func Ńie dependent ă de alte variabile, iar corespunz ător fiec ărei variabile, se pot asocia sume individuale de
factori.
Având în vedere modurile spontane în care poate fi eliberat ă energia, consecin Ńele pe care le poate
genera o explozie, dar și viteza de dezvoltare a frontului de reac Ńie a procesului de descompunere al
amestecurilor explozive, exploziile pot fi împ ărŃite în trei mari categorii, dup ă cum urmeaz ă: deflagra Ńia,
explozia și detona Ńia.
Utilizarea termenilor deflagra Ńie, detona Ńie, explozie se face eronat, în special în mass- me dia, unde,
fără a Ńine cont de caracteristicile acestor fenomene, dar și pentru a stârni curiozitatea și interesul publicului
sunt incorect utiliza Ńi termenii. De subliniat sunt caracteristicile și diferen Ńele unor astfel de fenomene. O
caracteristic ă ce le diferen Ńiaz ă într-un mod evident este viteza de ardere.
Istoria substan Ńelor explozive începe cu descoperirea și folosirea unui amestec chimic, eterogen
cunoscut sub numele de praf de pu șcă (pulbere neagr ă). Acesta a fost prima substan Ńă exploziv ă descoperit ă
de om, fiind folosit ă atât în scopuri civile, cum ar fi în minerit, la f abricarea artificiilor, dar și în scopuri
militare pentru demol ări sau în pirotehnie. Cel care a descoperit pulbere a neagr ă va r ămâne cu siguran Ńă
necunoscut pentru totdeauna.
Substan Ńele explozive, purtând uzual denumirea de explozivi , reprezint ă substan Ńele sau amestecurile
de substan Ńe care sub efectul unui impuls de ini Ńiere , caracterizându-se printr-o descompunere brusc ă și
violent ă, cu degajare de c ăldur ă, lumin ă, zgomot și gaz ce produce o dezvoltare a presiunii la locul exploziei.
Impulsul de ini Ńiere poate fi mecanic (percu Ńie, frecare), electric (desc ărcare electric ă), chimic (reac Ńie
chimic ă exoterm ă), caloric (flac ără) sau chiar explozia unui alt exploziv (substan Ńa exploziv ă din
compunerea capsei detonante).

4 Dic Ńionarul Explicativ al limbii Române , Editura Univers Enciclopedic, 1998, pag. 359.

– 12 – Structura organic ă a marii majorit ăŃi a explozivilor este una complex ă, având în cadrul acesteia
molecule de azot, ca particularitate. În urma unor reac Ńii endotermice, azotul formeaz ă leg ături cu atomii
vecini, deși este inert chimic. Leg ăturile acestea sunt instabile, iar la ruperea lor, energia utilizat ă la formare
este eliberat ă.
Condi Ńiile în care explozivii sunt fabrica Ńi, depozita Ńi și utiliza Ńi sunt foarte restrictive și necesit ă
măsuri de prevenire strict specializate, dar care nu fac obiectul acestei lucr ări.
Pulberea neagr ă a fost deopotriv ă, atât prima substan Ńă exploziv ă de ini Ńiere cât și prima substan Ńă
exploziv ă militar ă. Aceasta a fost folosit ă ca și înc ărc ătur ă pentru tuburile cartu șelor, pentru înc ărc ături de
demolare sau ca înc ărc ături pentru alte misiuni genistice pân ă la descoperirea nitroglicerinei.
Fragmentele și proiectilele reprezint ă o diferit ă și foarte dificil ă problem ă de cuantificare și predic Ńie.
Acestea includ de asemenea și emiterea de p ământ de c ătre suprafe Ńele explodate, dar și fisurarea
materialelor datorit ă șocului intens și impactului de partea opus ă a structurii sau instala Ńiei.
O explozie accidental ă poate implica o varietate de condi Ńii cum ar fi tipurile specifice de explozibili,
geometria înc ărc ăturii, nivelul exploziei și condi Ńiile de presiune atmosferic ă. Cum condi Ńiile-surs ă în
majoritatea accidentelor nu sunt cunoscute cu exact itate, estimarea m ărimii exploziei sau a suprapresiunii
incidente pentru evaluarea pagubelor ar fi o sarcin ă dificil ă. Pentru a dep ăș i acest fapt, tehnica
„reprezent ării” și a „echivalen Ńei TNT” sunt larg r ăspândite și folosite pentru estimarea m ărimii exploziilor
accidentale sau proiectarea rezisten Ńei structurilor. Aceasta permite calcularea paramet rilor exploziei din
diferite combina Ńii explozibil-distan Ńă din tabele standard de parametri valabili pentru T NT.
Calcularea echivalen Ńei bazate pe curbele standard TNT produc rezultate de încredere pentru
explozibilii care prezint ă un comportament ideal sau aproape ideal de detona Ńie.
Este mult mai dificil s ă se ajung ă la echivalen Ńe similare pentru caracteristicile de detona Ńie non-
ideale ale unora dintre explozibilii comerciali.
Acelea și aspecte se aplic ă și altor tipuri de explozii cum sunt cele ale rezerv oarelor sub presiune, sau
de pulberi și nori de vapori. Energiile calculate din ultimele tipuri sunt în mod normal mai mari decât cele
eliberate propriu-zis deoarece calculele trebuie s ă admit ă dispersia optim ă a oxidantului și elementelor
combustibilului în pulbere și norul de vapori, o situa Ńie care exist ă rar în practic ă.
Presiunea exercitat ă de frontul de șoc pe o Ńint ă este cunoscut ă ca sarcin ă de șoc, unde fenomenele
de reflexie, difrac Ńie, presiune dinamic ă etc., pot deveni eficiente. Cu excep Ńia exploziilor la în ălŃimi mari,
toate evenimentele de suprafa Ńă sau aproape de suprafa Ńa solului au for Ńe pronun Ńate exclusiv orizontale.
Importan Ńa relativ ă a acestor condi Ńii depinde de amplitudinea și durata undei de șoc, și de asemenea
și de tipul de construc Ńie, de geometria structurii, și de orientarea în func Ńie de frontul de șoc. Când explozia
are loc la o în ălŃime considerabil ă deasupra unei structuri relativ joase, înc ărc ătura de șoc este ini Ńial în
întregime comprimat ă și apas ă aproape simultan pe toate p ărŃile structurii. În contrast, caracteristicile unei
explozii la suprafa Ńă sau aproape de sol sunt mai complexe.
Deplasarea relativ ă rezultat ă a unei p ărŃi structurale în timpul difrac Ńiei undei de șoc poate avea
acela și grad de distrugere sau chiar mai mare decât atunc i când unda înv ăluie întreaga structur ă5.

5 Alexander Beveridge , Forensic Investigation of Explosions , Taylor & Francis, Londra, 2003, pag. 35

– 13 – Răspunsul unei structuri variaz ă considerabil, depinzând de explozie: dac ă este interioar ă sau
exterioar ă. În cazul primei variante, structura ar trebui s ă fie proiectat ă s ă reziste în special presiunilor, în
timp ce pentru cea de-a doua ar trebui s ă fie proiectat ă s ă reziste în special impulsurilor.
Pentru o explozie intern ă, presiunile sunt în mod normal mai ridicate iar du rata mai redus ă. În acest
caz, sarcinile de „ impuls ” asupra pere Ńilor și acoperi șului ar fi trebuit calculate. Bazate pe studii
experimentale extensive au fost elaborate scheme ca re s ă calculeze impulsul pentru geometriile unor
dormitoare și loca Ńii explozive.
Unul dintre obiectivele unei investiga Ńii vor fi s ă evalueze suprapresiunea maxim ă a exploziei dintr-o
cl ădire sau o incint ă deoarece aceasta poate furniza indica Ńii privind volumul de combustibil implicat în
deflagra Ńie. Trebuie accentuat, totu și, c ă aceasta nu este știin Ńa exact ă. Tocmai de aceea este comun s ă se
determine un nivel al suprapresiunii maxime folosin d un num ăr de metode dup ă cum vor fi discutate mai jos.
În mod clar, dac ă ferestrele sunt sparte în timpul unei deflagra Ńii într-o cl ădire, singura concluzie la
care se poate ajunge este c ă presiunea de spargere a geamului a fost depa șit ă. În schimb, dac ă ferestrele sunt
intacte, atunci acesta este rezultatul ata șă rii unei limite superioare presiunii maxime de expl ozie.
Măsur ătorile distan Ńei maxime parcurse de fragmentele de sticl ă la locul exploziei pot furniza astfel indica Ńii
utile în vederea vârfului de presiune generat de ex plozie 6.
La o Ńint ă sta Ńionar ă trecerea unei unde de șoc intense poate fi un eveniment catastrofal. Nu se
cunoa ște nimic despre apropierea undei de șoc pân ă când aceasta love ște. Aceast ă apropiere nu este
precedat ă de o und ă de sunet deoarece se deplaseaz ă mai repede decât sunetul. Structurile rigide, cum sunt
pere Ńii și ferestrele tind s ă se sparg ă. Extinderea pagubelor este legat ă de m ărimea undei de șoc care este în
mod normal aplicat ă perpendicular direc Ńiei de deplasare. Aceasta este deseori numit ă suprapresiune de șoc.
Trecerea undei de șoc poate sparge ferestrele și ele vor începe s ă cad ă c ătre interior. Înainte s ă aib ă
timp s ă se mi ște în cl ădire, oricum, reducerea de presiune din afara cl ădirii datorat ă rarefierii va rezulta
deseori într-o inversare a procesului având ca re zultat faptul c ă un volum important de sticl ă sfâr șește în
afara cl ădirii. Acest fapt este observabil mai ales atunci c ând este implicat ă sticla securit. Este uneori gasit ă
inclinat ă c ătre interior, c ătre sursa exploziei.
Dezvoltarea substan Ńelor explozive și a aplica Ńiilor lor având la baz ă azotatul de amoniu (salpetrul de
amoniu) au produs schimb ări semnificative în industria explozivilor comercia li și nu numai.
De și con Ńinutul de energie din unda de șoc reprezint ă doar o frac Ńiune din energia total ă eliberat ă
într-o explozie, interac Ńiunea cu suprafe Ńe sau „Ńinte” biologice și non-biologice reprezint ă un pericol major.
Atunci când substan Ńa exploziv ă se afl ă într-un recipient metalic sau container sau exploz ia are loc într-o
incint ă/structur ă, fragmentele rezultate prezint ă, de asemenea un pericol grav pentru persoane și bunuri.
Prevenirea unor situa Ńii de urgen Ńă de tipul exploziilor impune, cu acuitate, investig area acestor
evenimente, în vederea depist ării cauzelor sau consecin Ńelor acestuia. Obiectivul principal al unei stfel d e
activit ăŃi ar trebui s ă fie înv ăŃarea din gre șeli și formularea recomand ărilor care vor preveni situa Ńiile de
urgen Ńă viitoarea și vor limita consecin Ńele acestora, inclusiv în ce prive ște elaborarea de noi reglement ări,
dac ă se va considera necesar.

6 Alexander Beveridge , Forensic Investigation of Explosions , Taylor & Francis, Londra, 2003, pag. 191.

– 14 – Studiind exploziile și efectele acestora se poate câ știga mult ă experien Ńă în domeniul reducerii
riscurilor. Analiza unor astfel de situa Ńii de urgen Ńă constituie o surs ă important ă de înv ăŃă minte și cuno știn Ńe
ce pot genera m ăsuri care s ă aib ă drept unic scop cre șterea securit ăŃii prin prevenirea accidentelor, dar și prin
îmbun ătăŃirea calit ăŃii materialelor de construc Ńie sau proiectarea unor structuri rezistente la exp lozii.
Determinarea condi Ńiilor-surs ă în care s-a produs explozia reprezint ă o munc ă dificil ă, dar imperios
necesar ă în demersul investiga Ńiei. Pentru a dep ăș i acest moment al investiga Ńiei pot fi folosite diverse
metode aproximative cum ar fi tehnica reprezent ării sau cea a echivalen Ńei TNT. Aceste tehnici permit
calcularea parametrilor exploziei din diferite comb ina Ńii explozibil-distan Ńă din tabele standard de parametri
valabili pentru TNT.
Azvârlirea fragmentelor, schijelor, buc ăŃilor de sticl ă (geam spart) este mult mai dificil de cuantificat
din cauza variet ăŃii foarte mari a propriet ăŃilor de rezisten Ńă , dar și caracterul imprevizibil al undei de șoc. Cu
toate acestea se pot face aproxim ări pe baza datelor experimentale, ce coreleaz ă caracteristicile fragmentelor
(dimensiuni, vitez ă) cu o anumit ă cantitate de substan Ńă exploziv ă implicat ă în eveniment.

CAPITOLUL III
Cercetarea cauzelor de explozii în România și pe plan mondial
Cercetarea cauzelor de producere a exploziilor repr ezint ă un ansamblu de m ăsuri și ac Ńiuni
organizatorice, tehnice și operative care includ metode, procedee și mijloace specifice în vederea stabilirii
precise a surselor de aprindere, mijloacelor de apr indere, împrejur ărilor, și, dup ă caz, a autorilor care au
generat producerea exploziei sau evenimentului urma t de explozie.
Cercetarea cauzelor exploziei are rolul de a pune î n eviden Ńă nu numai sursa de aprindere ci și
celelalte elemente componente ale cauzei care au fa vorizat producerea și evolu Ńia lor, respectiv primul
material aprins și împrejurarea determinant ă, analizând și toate datele utilizate de natur ă subiectiv ă și
obiectiv ă ale persoanelor implicate.
Titularul ac Ńiunii penale este procurorul, dar misiunea de a des coperi infrac Ńiuni și de a-i identifica
pe autorii acestora revine poli Ńiei na Ńionale. Conform art. 300 din Codul de procedur ă penal ă, procurorul
conduce și controleaz ă activitatea de cercetare penal ă a poli Ńiei și a altor organe și supravegheaz ă ca actele de
urm ărire penal ă s ă fie efectuate cu respectarea dispozi Ńiilor legale. Organele de cercetare penal ă sunt obligate
să informeze de îndat ă pe procuror despre infrac Ńiunile de care au luat cuno știn Ńă .
La nivelul SUA cercetarea cauzelor este realizat ă de c ătre echipe de investigatori, special constituite,
din cadrul acestora f ăcând parte ofi Ńerii de poli Ńie, ofi Ńerii de pompieri (structuri special abilitate), ins pectorii
de asigur ări. Conducerea echipei de cercetare, în majoritatea cazurilor, este asigurat ă de c ătre reprezentatul
societ ăŃii de asigur ări (acesta de Ńine cele mai multe informa Ńii despre obiectiv). Activitatea se realizeaz ă
concomitent cu cea de interven Ńie la incendiu, proprietarul fiind obligat s ă anun Ńe dup ă producerea
incendiului și pe asigurator.
Din analiza practicilor privind metodologia de cerc etare și stabilire a cauzelor probabile de
incendiu/explozie în Ńă ri cu experien Ńă relevant ă în domeniu am constatat c ă la nivel mondial, dar și la nivel

– 15 – european nu exist ă o abordare unitar ă privind procedurile de cercetare, dar și reglement ările legale referitoare
la cercetarea exploziilor 7.
Nu se poate vorbi de prea multe asem ănări în metodologia cercet ării incendiilor/exploziilor în Ńă rile
Uniunii Europene, întrucât diferen Ńele din sistemele judiciare, dar și ale sistemelor menite s ă gestioneze
situa Ńiile de urgen Ńă sunt semnificative.
În cazul exploziei exist ă și efecte specifice suplimentare, fa Ńă de cele ale incendiului, reprezentate
prin presiune mare, sau foarte mare ce se formeaz ă în timpul arderii instantanee, în spa Ńiul ce cuprinde
amestecul exploziv. Aceast ă presiune provoac ă distrugeri directe sau indirecte de propor Ńii diferite, mergând
pân ă la catastrofe. Ele sunt cu atât mai mari cu cât es te mai mare volumul amestecului exploziv.
Din cauz ă c ă, în momentul declan șă rii unei explozii, se degaj ă o temperatur ă foarte mare, aceasta
provoac ă, la rândul s ău, aprinderea altor materiale combustibile aflate î n zona afectat ă și, ca urmare, de
regul ă, exploziile sunt urmate de incendii. Efecte simila re are și presiunea degajat ă de explozie, care prin
distrugerile ce le produce, poate declan șa incendii sau alte explozii.
Desigur, stabilirea acestor elemente trebuie s ă se fac ă în primul rând, pe baza lor, continuându-se
investiga Ńiile, cercet ările privind vinov ăŃiile ce trebuie re Ńinute în sarcina diferitelor persoane c ărora le revin
răspunderi și responsabilit ăŃi în leg ătur ă cu „mecanismul” ce a declan șat incendiul sau explozia.
Spre deosebire de alte Ńă ri, în Codul penal al României (Legea nr. 286 din 1 7 iulie 2009 privind
Codul penal, intrat ă în vigoare la data de 01 februarie 2014, conform a rt. 246 din Legea nr.187/2012),
producerea unei explozii nu este încriminat ă ca infrac Ńiune ca atare, ci este re Ńinut ă ca un mijloc de s ăvâr șire
a altor infrac Ńiuni cu consecin Ńe grave asupra bunurilor, respective distrugerea și actele de diversiune 8.
Legea penal ă define ște dezastrul ca distrugerea sau degradarea unor bun uri imobile ori a unor lucr ări,
echipamente, instala Ńii sau componente ale acestora și care a avut ca urmare moartea sau v ătămarea
corporal ă a dou ă sau mai multe personae (art. 254, alin. (2) Codul penal)9.
Producerea unei explozii cu neinten Ńie poate fi comis ă numai în urma unei ac Ńiuni, ce poate avea
diferite forme: printr-o ac Ńiune direct ă a autorului sau indirect, prin introduecerea unor defecte în construc Ńia
sau func Ńionarea unor aparate sau instala Ńii sau prin depozitarea, inten Ńionat necorespunz ătoare, a unor
substan Ńe și materiale (autoaprindere, incompatibilit ăŃi chimice).
Infrac Ńiunea este s ăvâr șit ă din culp ă, când infractorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accept ă,
socotind, f ără temei, c ă el nu se va produce sau nu prevede rezultatul fapt ei sale, deci trebuia și putea s ă-l
prevad ă.
În cazul infrac Ńiunilor din culp ă ce se pot s ăvâr și prin producerea unei explozii, și anume, distrugerea
paguba propriet ăŃii persoanelor fizice și juridice, latura subiectiv ă const ă în îns ăș i vina subiectului,
manifestat ă sub forma nesocotin Ńei, impruden Ńei, neprevederii ori u șurin Ńei.
Latura obiectiv ă a acestei infrac Ńiuni o constituie ac Ńiunile ori inac Ńiunile unor personae fizice, altele
decât func Ńionarii publici, în leg ătur ă cu îndatoririle lor de serviciu, a c ăror caracteristic ă o constituie

7 Swedish Rescue Services Agency, Fire investigation methods and lessons learned from fires and other relevant
incidents , Final report, 2005.
8 Art. 253, din Legea nr. 286/2009 privind Codul pen al, intrat ă în vigoare la 01 februarie 2014 conform art.246 di n
Legea nr. 187/2012.
9 Art. 255, din Legea nr. 286/2009 privind Codul pen al.

– 16 – impruden Ńa, u șurin Ńa sau nesocotin Ńa, manifestate în luarea unor m ăsuri sau nerespectarea unor norme de
ap ărare împotriva incendiilor.
În România, cercetarea și stabilirea cauzelor de explozie este efectuat ă, conform legii, de c ătre
organele de cercetare penal ă.
Specificitatea cercet ării exploziilor, men Ńionat ă mai sus, impune datorit ă aspectelor tehnice
complexe, dar și a atribu Ńiilor specifice conferite prin lege, și o cercetare a exploziilor din partea pompierilor
ofi Ńerilor și subofi Ńerilor pentru situa Ńii de urgen Ńă .
Atribu Ńiile specifice pompierilor sunt stabilite prin lege .
Cercetarea cauzei unei explozii este o activitate c omplex ă ce presupune din partea investigatorului
cuno știn Ńe ample despre arderea materialelor, despre termo-d inamica exploziei, experien Ńă , spirit de
observa Ńie, capacitate analitic ă, obiectivitate, bun ă memorie vizual ă și auditiv ă.
Investigatorul trebuie s ă cunoasc ă mijloacele tehnice de cercetare utilizabile, ca și metodele de
analiz ă și de încercare adecvate.
În cuprinsul tezei, pentru cei care desf ăș oara activitatea de cercetare a exploziilor ca orga n de
cercetare penal ă se va folosi termenul de investigator , iar pentru pompierii care desf ăș oar ă activitatea de
cercetare a exploziilor se va folosi termenul de investigator tehnic.
Ac Ńiunea inten Ńionat ă constituie o cauz ă a exploziei, cu toate c ă aceasta este legat ă, în primul rând,
de un individ, delimitarea și descoperirea ei fiind dependent ă de motivele personale ale celui care s-a aflat în
spatele acestei ac Ńiuni (f ăptuitorul).
Acest tip de explozie este una dintre infrac Ńiunile grave întâlnite în practic ă și în ultima perioad ă de
timp (în special pe fondul situa Ńiei sociale și economice), au o gravitate deosebit ă datorit ă pagubelor
materiale pe care le aduc avutului public și personal, dar mai ales pericolului pe care-l prez int ă pentru via Ńa și
sănătatea oamenilor. Mobilul unui asemenea act poate fi r ăzbunarea, ura, ascunderea sau favorizarea altei
infrac Ńiuni sau colectarea desp ăgubirii de la asigurator. Exploziile mai sunt provo cate și de persoane cu
dizarmonii psihice, de genul piromaniei.
Descoperirea unei asemenea cauze este o sarcin ă care necesit ă extrem de multe cuno știn Ńe de
specialitate, cercetarea neputându-se dispensa de d efinirea exact ă a factorului tehnic. De multe ori, situa Ńia
este îngreunat ă de faptul c ă inten Ńia a fost premeditat ă pentru proiectarea ac Ńiunii, autorul alegându- și acea
solu Ńie tehnic ă ce, din punctul lui de vedere, crede c ă se descoper ă cel mai greu, în condi Ńiile date. În schimb,
în alte situa Ńii, f ăptuitorul recurge la o solu Ńie atât de fireasc ă și de simpl ă, încât apare ca motivare neglijen Ńa.
Exploziile ce izbucnesc imediat las ă urme mai pu Ńine la locul faptei, dar nici f ăptuitorul nu dispune
de timp suficient pentru a se îndep ărta prea mult de locul ecploziei. Aceste explozii l e întâlnim în locuri mai
pu Ńin umblate și nep ăzite, ce asigur ă îndep ărtarea făptuitorului f ără a fi v ăzut sau în actele de r ăzbunare, sub
impulsul momentului, când infractorul nu și-a organizat în mod temeinic activitatea.
Exploziile cu declan șare întârziat ă presupun o organizare mai mult sau mai pu Ńin minu Ńioas ă.
Termenul de arson este preluat din literatura de sp ecialitate anglo-saxon ă și nu are un echivalent în
literatura juridic ă din România. Arson-ul (fire-rasing denumit în Sco Ńia) este definit ca „ arderea inten Ńionat ă
și mali Ńioas ă a locuin Ńei altcuiva” în dreptul comun, în acest caz procurorul trebuind s ă dovedeasc ă fiecare
element al acestei ac Ńiuni criminale f ără nici o îndoial ă.

– 17 – Arsonul poate fi privit ca o cauz ă posibil ă, dac ă nu și probabil ă a oric ărui tip de explozie investigat ă.
Pagubele însemnate produese de o explozie vorbesc d e la sine de importan Ńa major ă a studierii
aspectelor teoretice și practice, combinate cu cercetarea criminalistic ă multidisciplinar ă.
Problema se complic ă în momentul în care sunt și persoane decedate ca urmare a arsonului, fapt ce
plaseaz ă automat fenomenologia în domeniul penalului și investiga Ńiilor criminale.
Cele mai importante motive ale producerii inten Ńionate a unei explozii sunt: profitul (ob Ńinerea de
profit), vandalismul/piromania, r ăzbunarea, tăinuirea crimelor, excitarea, extremismul.
În România, cercet ările și analizele statistice asupra psihologiei și modalit ăŃii de ac Ńiune ale
incendiatorilor, în particular a piromanului, sunt abia la început.
Pe baza analizei datelor statistice, profilul psihi c și tr ăsăturile caracteristice ale persoanei care
produce inten Ńionat o explozie/incendiu sunt: b ărbat de 40–45 ani, cu nivel de preg ătire scăzut, alcoolic,
temperament nervos, impulsiv, cu tendin Ńe spre violen Ńă , cu contacte umane dificile, având senza Ńia de
frustrare în raport cu al Ńii. Acest model psihic va cunoa ște modific ări sensibile în viitor, pe m ăsura evolu Ńiei
situa Ńiei social-economice. Se poate estima astfel cre șterea ponderii exploziilor comise de tineri.
Un interes imediat îl reprezint ă necesitatea întocmirii unei b ănci de date privind persoanele despre
care s-a demonstrat c ă au provocat o explozie, fie ea și accidental ă, inclusiv piromanii, care ar oferi date
extrem de utile, inclusiv asupra tehnicilor folosit e.
Prin statistica prezentat ă se observ ă num ărul mare de ac Ńiuni inten Ńionate, de tip arson. Consider c ă,
pe fondul situa Ńiei economice precare, amplificarea dezechilibrelor sociale, înmul Ńirea actelor de vandalism
sau a celor de terorism de multe ori cu substrat id eologic sau religios va conduce la o cre ștere alarmant ă a
num ărului de ac Ńiuni inten Ńionate atât la nivel na Ńional cât și interna Ńional.

CAPITOLUL IV
Investigarea exploziilor ca amenin Ńă ri la adresa securit ăŃii publice
Conform reglement ărilor specifice în vigoare, se poate spune c ă, cercetarea cauzelor de incendii și
explozii este un ansamblu de m ăsuri și ac Ńiuni organizatorice, tehnice și operative care includ metode,
procedee și mijloace specifice în vederea stabilirii precise a împrejur ărilor, surselor sau autorilor care au
generat producerea incendiului sau exploziei urmat ă de incendiu.
Activitatea de cercetare a cauzelor de producere a unui incendiu sau explozie are la baz ă,
operativitatea, autenticitatea datelor, informa Ńiilor, probelor și eficien Ńa m ăsurilor organizatorice și tehnice,
luate pentru prevenirea altor evenimente de aceia și natur ă.10
Locul producerii unei explozii imediat dup ă producerea unei acesteia se poate caracteriza prin tr-un
cuvânt: haos. Presiunea, energia, unda de șoc și gazele la viteze foarte mari eliberate în urma un ei explozii
pot cauza pagube majore, r ănirea sau chiar decesul în cazul oamenilor. Un r ăspuns rapid, foarte bine
planificat și sistematic al personalului de interven Ńie și al celui de investigare este esen Ńial în salvarea
victimelor și determinarea cauzelor producerii evenimentului.

10 Ordinul comun al Ministerului administra Ńiei și Internelor nr.182/14.08.2009 și 1754/C/05.08.2009 al Parchetului de
pe lâng ă Înalta curte de Casa Ńie și Justi Ńie, privind procedura cercet ării la fa Ńa locului.

– 18 – O explozie, fie ea urmare a unui accident sau a une i ac Ńiuni inten Ńionate, produce în cele mai multe
cazuri v ătămări corporale asupra oamenilor, dar și pagube materiale. Investigarea unei explozii nece sit ă
implicarea unui personal cu înalt ă experien Ńă în investigarea acestor tupuri de situa Ńii de urgen Ńă , dar care
de Ńine și vaste cuno știn Ńe multidisciplinare. Întrucât o astfel de investiga Ńie necesit ă atât o munc ă de teren,
cât și una de laborator. Acest capitol trateaz ă abordarea investiga Ńiei de c ătre întreaga echip ă de anchet ă a
unui eveniment exploziv, pornind de la perspectiva unui singur specialist, pân ă la punerea în aplicare a
cuno știn Ńelor acestuia în cadrul echipei.
Chiar dac ă incidentul este o simpl ă bomb ă artizanal ă sau un atac terorist major care implic ă o
multitudine de institu Ńii atât na Ńionale cât și interna Ńionale, planificarea r ăspunsului este esen Ńial ă. Etapele ce
trebuie desf ăș urate r ămân acelea și pentru orice tip de explozie, dar resursele neces are variaz ă foarte mult în
func Ńie de amploare. Nevoile de personal pot varia în fu nc Ńie de suprafa Ńa pe care au fost împr ăș tiate
fragmente în urma exploziei.
Rapoartele operative ini Ńiale transmise prin mijloacele obi șnuite de telecomunica Ńii se pot dovedi de
multe ori inexacte. Cu toate acestea ele ofer ă fundamentul pentru a aprecia nevoia de resurse uma ne și
logistica necesar ă la locul exploziei. În aprecierea necesit ăŃilor de personal sau echipament se va merge
principiul: mai bine mai mult, decât prea pu Ńin.
În multe cazuri investigarea unei explozii se poate desf ăș ura pe mai multe direc Ńii simultan.
Numeroase mandate de perchezi Ńie, suprafa Ńa mare a pe care se întinde scena exploziei și colectarea de
cantit ăŃi mari de probe determin ă nevoia de personal.
Este important în evaluarea ini Ńial ă s ă se ia în considerare și posibilitatea unor cauze accidentale de
producere a exploziei. Determinarea cauzei exacte a exploziei este prioritatea principal ă a echipei de
cercetare, iar aceast ă concluzie va dicta toate activit ăŃile viitoare. Dac ă nu s-a stabilit concret dac ă este vorba
despre explozie accidental ă sau una inten Ńionat ă, ancheta se va împotmoli curând, neavînd o direc Ńie clar ă.
Cercetarea la fa Ńa locului în cazul producerii unei explozii are, în general, acelea și obiective ca orice
alt ă cercetare criminalistic ă: identificarea celor care se fac vinova Ńi de producerea evenimentului și trimiterea
acestora în fa Ńa organelor de judecat ă. Având în vedere c ă în exercitarea supravegherii respect ării legii în
activitatea de urm ărire penal ă, procurorul vegheaz ă ca orice infrac Ńiune s ă fie descoperit ă, orice infractor s ă
fie tras la r ăspundere penal ă și ca nicio persoan ă s ă nu fie urm ărit ă penal f ără s ă existe indicii temeinice c ă a
săvâr șit o fapt ă prev ăzut ă de legea penal ă, apreciez c ă, în mod normal, procurorul va solicita probe în
sus Ńinerea acuza Ńiei echipei de cercetare de la fa Ńa locului. 11
Cele mai frecvente cauze pentru producerea unei ex plozii sunt: scurgerea accidental ă de gaze,
experimentare (în cazul unor laboratoare), crim ă, sinucidere, intimidare, vandalism și distrugere a dovezilor
unei infrac Ńiuni, iar informa Ńii cu privire la motiv vor fi deriv ă din procedurile de baz ă ale anchetei poli Ńiei.
Anchetatorii trebuie s ă evite s ă fac ă o investigare superficial ă în convingerea c ă situa Ńia nu va
putea fi în Ńeleas ă într-un mod adecvat.

11 Alexander Beveridge, Forensic Investigation of Explosions , Taylor & Francis, Londra, 2003, pag. 75.

– 19 – Cunoa șterea modului în care a fost conceput dispozitivul exploziv poate sprijini anchetatorul în
procesul de empatie cu cel care este în spatele exp loziei. Sistemul de ini Ńiere al dispozitivului indic ă ce și-a
propus făptuitorul.
Anchetatorii unei explozii trebuie s ă aib ă cel pu Ńin cuno știn Ńe minime de baz ă în ceea ce prive ște
dispozitivele explozive improvizate obi șnuite.
Întrucât sistemele de ini Ńiere sunt aproape de exploziv, acestea sunt de mult e ori surse bune de
reziduuri de exploziv și implicit de amprente, care nu sunt afectate de ex plozie. Aceste elemente ar trebui s ă
fie tratate în consecin Ńă .
Dintre obiectele ce con Ńin dispozitivele explozive acoper ă o gam ă foarte larg ă pornind de la
conducte, colete, serviete și ajungând pân ă la juc ării de plu ș. Toate, indiferent de natura sau tipul lor
furnizeaz ă dovezi care s ă fac ă posibil ă identificarea sursei probabile. Un colet sau alte obiecte ce con Ńin
dispozitive explozive improvizate pot furniza și nume, adrese, amprente, ștampile sau mostre pentru
determinarea ADN-ului. 12
Cu toate acestea este necesar ă expertiza tehnic ă a unui specialist pentru a determina ce tip de si stem
de ini Ńiere a fost folosit, mai ales când dispozitivul a f unc Ńionat și au fost recuperate fragmente din el.
Materialele utilizate în construc Ńia unui dispozitiv și calitatea manoperei sunt de asemenea dovezi
importante. Improvizarea unui dispozitiv exploziv n u necesit ă neap ărat o experien Ńă anterioar ă sau cuno știn Ńe
de specialitate.
Din fericire se întâmpl ă des ca dispozitivele explozive s ă nu func Ńioneze și sunt recuperate intacte.
Este de ajuns ca ceva s ă nu func Ńioneze conform planului, iar antentatorul s ă devin ă victim ă. Unii dintre
atentatori, cu prec ădere cei care sunt împin și la astfel de ac Ńiuni de un substrat ideologic sau religios,
obi șnuiesc s ă lase inten Ńionat o „semn ătur ă” pentru a obstruc Ńiona anchetatorii, iar al Ńii au modul lor specific
de a fabrica dispozitive explozive improvizate.
Întrucât în urma producerii unei explozii vor fi fo arte mul Ńi (reprezentan Ńi mass-media, trec ători,
rude ale victimelor, avoca Ńi ai p ărŃilor implicate sau reprezentan Ńi ai companiilor de asigur ări) care vor dori
să ajung ă cât mai aproape de locul producerii evenimentului este imperios necesar ă balizarea zonei și
permiterea accesului în zona evenimentului doar a p ersonalului cu atribu Ńii în managementul situa Ńiilor de
urgen Ńă , a personalului medical și a personalului responsabil cu ancheta. Pentru ast fel de situa Ńii se impune
ca anchetatorii s ă dea dovad ă de fermitate și diploma Ńie.
Accesul în zon ă se va face strict, printr-un singur loc, pe culoar e stabilite de c ătre anchetatori
împreun ă cu pompieri (considerate culoare sigure și f ără a contamina dovezi) și se va Ńine o eviden Ńă a
personalului care intr ă și care iese din zona balizat ă. Locul producerii unei explozii este o zon ă extrem de
nesigur ă și periculoas ă.
Protejarea locului producerii unei explozii poate f i complicat ă de num ărul și varietatea personalului
care intervine de obicei. F ără un control ferm și imediat al primilor ajun și dovezi fizice ale cauzei probabile
pot fi contaminate sau chiar distruse. Unele dovezi pot fi astfel contaminate sau chiar distruse în ac Ńiunile de

12 Alexander Beveridge, Forensic Investigation of Explosions , Taylor & Francis, Londra, 2003, pag. 79.

– 20 – lichidare a incendiului. Acest inconvenient poate f i evitat printr-o instruire a pompierilor pentru a folosi
procedee de stingere minim distructive.
Fiecare explozie prezint ă propriile particularit ăŃi atunci când se pune problema baliz ării zonei și
protejarea locului evenimentului. Sunt cazuri în ca re locul faptei acoper ă o suprafa Ńă întins ă, cum ar fi
explozia unui avion în zbor care poate împr ăș tia fragmente pe distan Ńe foarte mari.
Preg ătirea și antrenarea organelor de poli Ńie, a pompierilor și a personalului medical de urgen Ńă
pentru astfel de situa Ńii conteaz ă extrem de mult în economia timpului afectat stabil irii cauzei producerii
exploziei.
Principalele sarcini ce trebuie avute în vedere de c ătre cei care ajung primi la fa Ńa locului unde a avut
loc o explozie (primul r ăspuns):
– vor identifica pericolele la locul producerii exp loziei (pericolul de pr ăbu șire a unor cl ădiri sau a
unor elemente de construc Ńie, de contaminare cu agen Ńi patogeni, precum și eventualitatea existen Ńei la fa Ńa
locului a unor substan Ńe chimice sau unor dispozitive explozive;
– trierea victimelor, acordarea primului ajutor medic al și protejarea locului faptei;
– vor solicita sprijin specializat în func Ńie de natura situa Ńiei, astfel: pompieri, geni ști, personal
medical, poli Ńie, jandarmerie;
– competen Ńa trebuie stabilit ă imediat, o singur ă persoan ă trebuie s ă î și asume controlul asupra
locului producerii exploziei și urm ărirea penal ă;
– stabilirea limitelor. Se va stabili, în mod normal, o limit ă exterioar ă determinat ă de împr ăș tierea
fragmentelor la care se va ad ăuga o distan Ńă suplimentar ă de 20%.
– înainte ca investiga Ńia propriu-zis ă s ă se desf ăș oare, locul producerii exploziei (în cazul unui
atentat cu bomb ă) trebuie declarat ca fiind sigur. 13
– integritatea și rezisten Ńa structural ă, avarierea traseelor de utilit ăŃi (scurgeri de gaze, cabluri
electrice deteriorate) vor fi analizate de c ătre personal calificat.
– identificarea martorilor și chestionarea lor, înainte ca ace știa s ă nu mai poat ă fi identifica Ńi.
Pentru orice activitate, dar în special cazul cerce t ării cauzelor producerii unor situa Ńii de urgen Ńă cum
sunt exploziile, este esen Ńial ca investigatorii s ă dispun ă de echipamente și instrumente adecvate. Având în
vedere posibilitatea ca persoanele îns ărcinate s ă se deplaseze la fa Ńa locului s ă nu cunoasc ă situa Ńia în
detaliu, pregatirea prealabil ă este de o importan Ńă vital ă.
Personalul ajuns la fa Ńa locului, va executa o evaluare rapid ă, dar complet ă a locului producerii
situa Ńiei de urgen Ńă (explozia), pentru a stabili m ăsurile ce vor trebui întreprinse. O aten Ńie deosebit ă se va
acorda posibilit ăŃii existen Ńei la fa Ńa locului de dispozitive explozive Este interzis ă atingerea
obiectelor suspecte. Localizarea unui astfel de dis pozitiv va determina evacuarea imediat ă a zonei și
solicitarea de sprijin pirotehnic. Manipularea unor eventuale dispozitive suspecte se va face numai de c ătre
personalul specializat desemnat pentru înl ăturarea bombelor.
Persoanele deplasate la fa Ńa locului, dup ă evaluarea preliminar ă, vor proceda astfel:

13 Hall R.A., Booby traps associated with violent crime investiga tion , Journal of the Forensic Science Society, 1991,
pag. 31.

– 21 – – vor solicita resurse umane, dar și suport logistic (reprezentan Ńi ai furnizorilor de utilit ăŃi: gaz,
curent electric, ap ă, geni ști), pentru a diminua și chiar a evita pericolele identificate;
– vor folosi scule și se vor echipa cu echipamente de protec Ńie adecvate sarcinilor ce le revin, pe
parcursul tuturor opera Ńiunilor;
– vor conduce opera Ńiunea de asanare a zonei, folosind personal calific at;
– vor baliza zonele de risc și vor stabili punctul de triere a victimelor și locul punctului medical
avansat. 14
Dac ă explozia s-a produs într-un spa Ńiu deschis, în zona în care se reg ăsesc fragmente, la care se
adaug ă și o zon ă tampon se va baliza. Fragmente produse în urma exp loziei pot fi azvârlite la o distan Ńă
considerabil ă, de aceea personalul desemnat cu balizarea și asigurarea locului producerii exploziei trebuie s ă
se asigure c ă nu exist ă fragmente rezultate în urma exploziei în afara zon ei de securizate.
Dac ă în explozie au fost implicate cl ădiri, un membru al echipei de cercetare ar trebui s ă fie
desemnat pentru a furniza schi Ńe, planuri, desene ale etajelor cl ădirii, instala Ńiilor. Toate acestea vor ajuta mai
târziu la o reconstituire a evenimentelor.
Responsabilitatea primar ă avut ă de c ătre persoanele deplasate la fa Ńa locului este aceea de a salva
victimele, iar acordarea asisten Ńei medicale de urgen Ńă , se va desf ăș ura cu p ăstrarea intact ă a probelor.
Poli Ńia va controla și limita accesul în zona producerii exploziei. De a semenea, personalul ajuns
primul la locul producerii situa Ńiei de urgen Ńă va ini Ńia ac Ńiunea de documentare.
Dup ă ce s-a stabilit locul în care s-a produs explozia, șeful echipei de investigare va Ńine cont de
aplicarea cerin Ńelor legale pentru accesul, cercetarea și luarea probelor la locul producerii exploziei.
Investigarea locului unde s-a produs o explozie nec esit ă timp și foarte mare aten Ńie la detalii, astfel
că o abordare planificat ă și un cu efort sus Ńinut poate aduce rezultate pozitive.
Stabilirea m ăsurilor ce trebuie luate la locul exploziei depinde de mai multe variabile: existen Ńa și
gravitatea victimelor, modul de dispunere și suprafa Ńa locului, valoarea daunelor, vremea.
Cercetarea la fa Ńa locului (CFL) face parte din activit ăŃile ini Ńiale de urm ărire penal ă și const ă în
cunoa șterea nemijlocit ă a locului unde s-a s ăvâr șit infrac Ńiunea sau a locului unde au fost descoperite urmele
acesteia, în vederea descoperirii, fix ării și ridic ării urmelor și stabilirea împrejur ărilor în care infrac Ńiunea a
avut loc.
Cu privire la în Ńelesul termenului de fa Ńa locului sau de loc la s ăvâr șirii faptei a șa cum este folosit
uneori în practic ă ori în literatura de specialitate mai veche, trebu ie f ăcut ă o precizare: prin aceast ă expresie
se are în vedere nu numai locul propriu-zis al s ăvâr șirii infrac Ńiunii ci și zonele mai apropiate sau alte locuri
din care se pot desprinde date referitoare la preg ătirile, comiterea și urm ăririle faptei inclusiv c ăile de acces
și de retragere ale autorului din câmpul infrac Ńional 15 . Cercetarea la fa Ńa locului este o ac Ńiune imediat ă și de
neînlocuit a urm ăririi penale, trebuind s ă se efectueze f ără nici o întârziere și cât mai complet, c ăci repetarea
ei de și este posibil ă nu d ă întotdeauna rezultate satisf ăcătoare 16 . Datele ob Ńinute în urma cercet ării la fa Ńa
locului vor fi privite critic și coroborate cu alte probe ce se vor administra în cauz ă.

14 Alexander Beveridge, Forensic Investigation of Explosions , Taylor & Francis, Londra, 2003, pag. 81.
15 Emilian Stancu, Criminalistic ă, Volumul II, 1993.
16 René Lechat, La tehnique de l’anquette criminelle , Bruxelles, 1959.

– 22 – Coordonarea și controlul direc Ńioneaz ă toate activit ăŃile de anchet ă. Dac ă sunt implicate mai multe
structuri în anchet ă, va fi dificil s ă se men Ńin ă o comand ă unitar ă a tuturor activit ăŃilor. Sarcinile diferitelor
agen Ńii ar trebui coordonate de c ătre o singur ă persoan ă, pundându-se în prim-plan ancheta penal ă.
O dat ă ce locul evenimentului a fost asigurat, iar la loc ul faptei au ajuns îndeajuns personal pentru a
interoga to Ńi martorii, a doua faz ă a anchetei ar putea începe: analiza informa Ńiilor disponibile de la cei care
deja au dat informa Ńii cu privire la eveniment.
Trebuie creat un protocol pentru schimbul reciproc de informa Ńii pentru a nu dubla inutil eforturile
evitânu-se eventuale conflicte organiza Ńionale. Comunicarea la nivel institu Ńional este vital ă pentru reu șita
anchetei.
Toate detaliile, idiferent cât de neimportante pot s ă par ă, sunt raportate, evaluate și înregistrate.
O regul ă foarte important ă este aceea de a atribui personalului acele sarcini în care competen Ńele lor
specifice pot servi cel mai bine obiectivelor anche tei.
În c ăutarea probelor la locul evenimentului este esen Ńial ca echipa de anchet ă s ă cunoasc ă, din
experien Ńă , exact ceea ce trebuie c ăutat.
Cei care coordoneaz ă ancheta trebuie s ă se asigure c ă moralul echipei de anchet ă de la locul
evenimentului r ămâne ridicat și c ă nu î și pierd concentrarea pe timpul c ăut ărilor. În situa Ńia unei explozii de
mari propor Ńii, unde au fost numeroase victime, dar și daune considerabile produse la vecin ătăŃi, va trebui s ă
se desf ăș oare o munc ă fizic ă și plictisitoare în acela și timp în condi Ńii periculoase și, probabil, în prezen Ńa
rămăș iŃelor victimelor. Echipa de cercetare la fa Ńa locului trebuie s ă fie mereu în alert ă în c ăutarea de noi
probe. Cei din echip ă sunt predispu și la monotonie, plictiseal ă și se pot transforma în simpli muncitori ce se
deplaseaz ă de la o gr ămad ă de fragmente la alta sau pot suferi și de stres post-traumatic.
Căutarea probelor trebuie s ă continue pân ă când întreaga zon ă a fost acoperit ă complet. Metodele de
căutare depind de num ărul membrilor din echipa de cercetare, gradul de di strugere cauzat de explozie și
dispunerea, planimetria locului 17
Este esen Ńial ca asupra probelor s ă nu planeze semne de întrebare cu privire la posibi la lor
contaminare, mai ales când este vorba de urme de ex ploziv.
În mod ideal cercetarea la fa Ńa locului trebuie s ă fie efectuat ă de c ătre speciali ști în explozivi,
speciali ști în medicin ă legal ă, pompieri. Cu toate acestea și organele de poli Ńie se pot afla în situa Ńia c ăut ării
probelor survenite în urma unei explozii, f ără a avea o asisten Ńă de specialitate și, prin urmare, trebuie s ă aib ă
cuno știn Ńe de baz ă legate de construc Ńia dispozitivelor explozive improvizate, dar și cuno știn Ńe referitoare la
cercetarea la locul producerii unei explozii.
Probele medico-legale trebuie manipulate de un num ăr minim de persoane. Trebuie s ă existe o
procese-verbale semnate de predare-primire de la co lectarea lor ini Ńial ă, pân ă la expunerea acestora în
instan Ńă . Probele nu vor fi l ăsate nesupravegheate.
Locul producerii evenimentului, ar trebui s ă fie întotdeauna fotografiat și înregistrat video. De
asemenea se recomand ă utilizarea schi Ńelor și adnot ărilor. Fotografiile nu vor înlocui schi Ńele, iar schi Ńele nu
vor înlocui fotografiile.

17 Alexander Beveridge, Forensic Investigation of Explosions , Taylor & Francis, Londra, 2003, pag. 92.

– 23 – Dup ă ce locul exploziei a fost securizat, echipa de cer cetarea la fa Ńa locului trebuie s ă se concentreze
pe identificarea și intervievarea martorilor. Informa Ńii vitale pot fi adesea furnizate de c ătre trec ători care
adesea p ărăsesc locul exploziei, iar dac ă ace știa au p ărăsit zona, informa Ńiile de Ńinute de ace știa sunt pierdute
pentru totdeauna. Dac ă num ărul martorilor este considerabil sau din alte motiv e interogarea acestora a fost
împiedicat ă, foarte important pentru buna desf ăș urare a anchetei este s ă stabileasc ă identitatea lor și s ă le
solicite datele de contact pentru a fi ulterior con tacta Ńi. În unele cazuri, lista de martori poate include numele
unor persoane, care mai târziu pot deveni dintre ce i suspec Ńi.
Echipa de anchet ă ar trebui, de asemenea, s ă încerce s ă identifice toate vehiculele în zona din
imediata apropiere, în m ăsura în care acest lucru este posibil, s ă se înregistreze sau s ă se noteze cel pu Ńin
numerele de înmatriculare.
Specificul activit ăŃii desf ăș urate de organele judiciare const ă în obligativitatea de a asigura, pe baz ă
de probe, aflarea adev ărului cu privire la faptele și împrejur ările cauzei, precum și cu privire la persoana
suspectului sau inculpatului, atât în favoarea, cât și în defavoarea acestuia, a unor fapte pretrecute î n trecut 18 .
Aceast ă stabilire se face cu ajutorul probelor judiciare c are constau în toate elemente de fapt care ajut ă la
constatarea existen Ńei sau inexisten Ńei unei infrac Ńiuni, dar și la identificarea persoanei care s ăvâr șit-o.
CAPITOLUL V
Instrumente analitice în cercetarea exploziilor
În vederea cercet ării exploziilor mai complexe pot fi folosite unele metode analitice. Acestea
reprezint ă instrumente suplimentare care au menirea de a ajut a investigatorul într-o organizare logic ă a
informa Ńiilor colectate pe parcursul diferitelor etape de c ercetare a exploziei, dar și în identificarea diferitelor
aspecte ce necesit ă informa Ńii suplimentare.
Din categoria instrumentelor analitice folosite în cercetarea exploziilor fac parte schi Ńele, planurile și
diagramele. Acestea sunt instrumente ajut ătoare folosite de investigator în fixarea și interpretarea amprentei
exploziei. Prin semne conven Ńionale acestea trebuie s ă redea grafic, dar și la scar ă, o imagine de la fa Ńa
locului cu precizarea pozi Ńiei a victimelor, a obiectelor, unele fa Ńă de altele, și amplasrea în teren a
obiectivului unde a avut loc explozia.
Schi Ńele u șureaz ă reprezentarea în teren a am ănuntelor care prezint ă interes, acesta fiind motivul
pentru care constituie o completare a materialului vizual prezentat de elemente fotografice sau film ări.
Schi Ńele nu pot substitui fotografiile, dar pot cuprinde și exemplifica detalii sau caracteristici ce permit
profilarea anumitor aspecte înlesnind interpretarea just ă a amprentei și la stabilirea ipotezelor privind
ini Ńierea și propagarea efectelor produse de explozie. În anum ite cazuri, dar cu atât mai mult când este nevoie
să se reprezinte a șezarea cl ădirii, traseul instala Ńiei de gaz, electrice sau de iluminat, acest instru ment analitic
poate reda anumite caracteristici care prin pozi Ńia și natura lor sunt mai greu de sugerat prin material e
fotografice. Schi Ńele ajut ă, de asemenea, la analizarea și aprecierea fotografiilor (care, de exemplu, nu po t
reda grosimea carbonizat ă a stratului). Indicii utile în vederea ascult ării martorilor sunt oferite de aceste
instrumente analitice.

18 Art. 5, Legea nr. 135/2010 privind Codul de proced ur ă penal ă.

– 24 – Schi Ńe în proiec Ńie orizontal ă pot fi realizate pentru o camer ă, mai multe camere, pentru un
apartament, compartiment, etaj, care s ă eviden Ńieze, în func Ńie de situa Ńie, pozi Ńionarea focarului în rapor cu
cl ădirea sau compartimentul, dar și celelalte elemente constructive precum deschideri (ferestre), sc ări, holuri
sau alte caracteristici constructive ce ar fi putut favoriza explozia și propagarea ei. Elementele acestea pot s ă
apar ă și într-o proiec Ńie vertical ă. Schi Ńa poate furniza informa Ńii cu privire la amplasamentul și localizarea
relativ ă a probelor identificate la locul exploziei.
Schi Ńe se pot executa pe parcursul desf ăș ur ării diferitelor faze ale CFL, care, astfel, s ă pun ă în
eviden Ńă probele g ăsite dup ă îndep ărtarea molozului și localizarea acestora.
Se va Ńine seama, la elaborarea schi Ńei, de planurile sau schi Ńele existente ale construc Ńiei din
documenta Ńia tehnic ă, dar se va Ńine seama de faptul c ă pot s ă apar ă modific ări constructive, dar și ale
destina Ńiei, iar acestea vor fi confruntate cu situa Ńia de la fa Ńa locului. Acesta fiind și motivul pentru care este
necesar ca dimensiunile înscrise în schi Ńă s ă fie corecte, nu preluate din proiectul cl ădirii, ci m ăsurate efectiv
cu ruleta (este posibil ca unele detalii s ă nu mai corespund ă) sau m ăsurate estimativ (cu pasul). Circuitul
instala Ńiilor electrice, de gaze, de ventila Ńie sau de ap ă, trebuie expus ă în situa Ńia real ă, cea precedent ă
exploziei (bineîn Ńeles constatat ă la momentul investig ării) și nu cea din proiectele ini Ńiale.
Ca urmare a interpret ării amprentei exploziei, având ca punct de pornire schi Ńa locului exploziei,
investigatorul reprezint ă cu ajutorul s ăge Ńilor interpretarea proprie privind direc Ńia propag ării fl ăcărilor și a
căldurii. Direc Ńia de propagare de la sursa de c ăldur ă de indicat ă cu ajutorul s ăge Ńilor. Intensitatea
termodegrad ării fiind sugerat ă de m ărimea dimensiunile s ăge Ńilor.
În func Ńie de distan Ńă , unghiul de vedere, luminozitate sau diferite obst acole, percep Ńia martorilor
(auditiv ă, vizual ă, olfactiv ă) referitoare la explozie poate s ă difere. Chiar dac ă sunt sincere, anumite depozi Ńii
pot fi diferite. Un astfel de instrument analitic f ixeaz ă pozi Ńia martorilor în momentul exploziei și permite
interpretarea a ceea ce putea fiecare s ă aud ă sau s ă vad ă, dar și o evaluare comparativ ă a informa Ńiilor. De
asemenea, permite eviden Ńierea acelor m ărturii mai pu Ńin credibile (posibil nesincere). Relevan Ńa acestui
instrument analitic este dependent ă de corectitudinea informa Ńiilor, în sensul în care pozi Ńia în care se afla
martorul se presupune c ă este corect ă sau nu. Exist ă un element de incertitudine, necesar s ă fie men Ńionat,
dac ă aceast ă localizare este documentat ă doar prin depozi Ńia martorului.
Se vor executa schi Ńe criminalistice conform practicii judiciare în caz ul explozii asociate cu alte
infrac Ńiuni (cum ar fi cazul unei explozii în este implica t un cadavru).
Graficul de timp este o reprezentare grafic ă sau tabelar ă în ordine cronologic ă, a evenimentelor
legate de ini Ńierea, dezvoltarea și propagarea inceniului 19 .
Acurate Ńea informa Ńiilor investigatorului influen Ńeaz ă în mod direct valoarea demonstrativ ă a acestui
instrument analitic. Informa Ńii exacte pot s ă provin ă din înregistr ări precum: anun Ńarea evenimentului prin
apel la num ărul unic de urgen Ńă 112, înregistr ări ale rapoartelor operative efectuate în sistem ra dio ale
pompierilor, jandarmeriei, poli Ńiei, poli Ńiei comunitare, înregistr ări ale instala Ńiilor de control, detec Ńie și
semnalizare, înregistr ările sistemului integrat de management al cl ădirii, înregistr ări ale sta Ńiilor meteo,
înregistr ările dispozitivelor de m ăsurare a timpului (ceasul de pontaj), înregistr ările din registrul de

19 Sorin Calot ă, Gheorghe Popa, George Sorescu, Simion Dolha, Cercetarea cauzelor de incendii – aspecte teoretice
și practice , Editura Universul juridic, Bucure ști, 2010, pag. 266.

– 25 – mentenan Ńă al instala Ńiilor de protec Ńie împotriva incendiilor. Datele acestea reprezint ă timpi reali, siguri.
Este necesar s ă se ia în considerare incertitudinea produs ă de lipsa sincroniz ării ceasurilor. Ceasurile nu sunt
toate reglate la fel.
Alte date, provenite din ascultarea martorilor sunt informa Ńii relative. Ele vor fi luate în considerare
cu rezervele cuvenite.
Instrument analitic reprezentat de graficul de timp este cel care permite prezentarea conexiunii
cronologice dintre evenimente, dar și identificarea caren Ńelor sau neconcordan Ńelor din informa Ńii. Suportul
pentru o ascultare eficient ă a martorilor, dar și o eviden Ńiere a declara Ńiilor contradictorii ale acestora este
asigurat ă de c ătre acest grafic. De asemenea, permite o analiz ă a termodinamicii exploziei în func Ńie de timp,
conexând estim ările care se refer ă la condi Ńiile de dezvoltare ale exploziei (configura Ńia incintei, sarcina
termic ă, ventilarea), cu informa Ńii din graficul de timp.
Se pot fundamenta ipoteze privind cauze probabile d e explozie prin aproximarea intensit ăŃii
exploziei raportate în timp (cantitatea de c ăldur ă degajat ă în diferite zone și în momente succesive) și a
zonelor de propagarea în timp.
Foarte util ă în stabilirea unor cauze de explozie este determin area unei cronologii plauzibile a
evenimentelor, acestea impun anumite perioade de de zvoltare a arderii înainte de ini Ńierea exploziei.
În cazul cercet ării unor explozii de o comlexitate ridicat ă, mai cu seam ă cele industriale, este
adecvat ă aplicarea unor metode care sunt specifice evalu ării riscului de explozie. Astfel c ă nu se face referire
la evalu ările riscului de explozie elaborate în condi Ńiile legii. Utilizarea unor metode de evaluare a ri scului de
explozie, men Ńionate în cele ce urmeaz ă, face posibil ă analiza sistematic ă a tuturor instala Ńiilor, utilajelor
și/sau a ac Ńiunilor care ar fi putut aduce o contribu Ńie la cauza producerii exploziei. Se poate aproxima ,
ulterior, probabilitatea ca o anumit ă cauz ă de explozie, care s ă presupun ă o anumit ă surs ă și o anumit ă
împrejurare determinant ă, s ă fie adev ărata cauz ă, în compara Ńie cu alte cauze analizate.
Un alt instrument de analiz ă în cercetarea exploziilor poate fi modelarea pe ca lculator. Modelarea pe
calculator a exploziilor este utilizat ă îndeosebi în cazul unor explozii complexe, produse în cl ădiri a c ăror
proiectare s-a realizat deja într-un program inform atic.
Cu ajutorul model ării pe calculator a exploziei se ob Ńine compararea rezultatelor dezvolt ării
exploziei, pe baza informa Ńiilor de intrare cunoscute cu rezultate reale depis tate la fa Ńa locului, având ca scop
verificarea diferitelor ipoteze privind cauza explo ziei. Acest instrument de lucru ofer ă o metod ă mai rapid ă și
mai eficient ă decât experimentarea la scar ă real ă, de asemenea permite introducerea unor variabile p entru
parametrii avu Ńi în considerare și evaluarea diferitelor consecin Ńe. Totodat ă, prin modelarea pe calculator se
pot evalua diferite configura Ńii de dependen Ńă a indicatorilor post explozie cu evolu Ńia fenomenului.
Etapa final ă a investiga Ńiei implic ă folosirea analizelor teoretice și a calculelor rezultatelor
examin ării locului exploziei pentru a ajuta formularea une i examin ări finale asupra probelor ca întreg.
Presiunea generat ă la sursa exploziei poate fi estimat ă din aprecierea dimensiunii și gradului de
avarie al elementelor de structur ă ale cl ădirii, cum sunt ferestrele, u șile și pere Ńii din c ărămid ă. O limit ă
inferioar ă a suprapresiunii dezvoltate poate fi estimat ă dintr-o examinare a sticlei ferestrelor care nu au cedat
în explozie. Avariile incipiente ale structurii fur nizeaz ă unele indica Ńii importante cu privire la
suprapresiunea maxim ă dintr-un compartiment din care face parte.

– 26 – Măsurarea distan Ńei maxime de deplasare a fragmentelor de sticl ă reprezint ă o metod ă independent ă
de estimare a presiunii exploziei. O a doua metod ă independent ă de calcul a suprapresiunii la sursa exploziei
se bazeaz ă pe o observare a pagubelor exploziei, cauzate stru cturilor cl ădirilor învecinate.
O analiz ă a modelelor de arderi din cl ădiri împreun ă cu calculele presiunilor generate de explozii
poate fi util ă în confirmarea locului deflagra Ńiei și determinarea concentra Ńiei probabile a gazului de
dinaintea exploziei. Va fi semnalat faptul c ă suprapresiunile maxime sunt generate pentru ameste curile
gaz/aer prin expunerea celor mai mari ritmuri de cr e ștere a presiunii. Aceste ritmuri de cre ștere sunt pe rând
dependente de viteza de ardere care este maxim ă atunci când concentra Ńia combustibilului se afl ă de partea
propor Ńiei stoichiometrice.
În mod invers, arsurile și umfl ăturile, înso Ńite de presiuni sc ăzute vor fi produse de amestecuri bogate
în combustibil. Presiuni relativ înalte de explozie înso Ńite de pagube destul de vaste vor fi produse de
amestecurile care au o compozi Ńie apropiat ă de propor Ńiile stoichiometrice.
Dac ă sursa scurgerii de gaz este cunoscut ă, ar trebui s ă fie posibil ă m ăsurarea ratei scurgerii, sau
calcularea ei.
Perspectiva și elaborarea probelor ce conduc la o eventual ă cercetare penal ă ce poate surveni ca
urmare a unei explozii necesit ă o organizare pe scar ă larg ă a subiectului și de asemenea analize detaliate ale
dovezilor „ știin Ńifice” (de laborator). Complexitatea procesului, și în multe cazuri, amploarea sarcinii, fac ca
astfel de cercet ări penale s ă fie greu de gestionat, dar mai ales greu de în Ńeles.
Mărturiile și probele trebuie de a șa manier ă prezentate încât s ă poat ă fi în Ńelese cât mai u șor de c ătre
instan Ńa de judecat ă. Procesul de investigare, pornind de la scotocirea locului evenimentului, g ăsirea,
identificarea și conservarea probelor relevante, precum și interogarea martorilor, este prin natura sa atât de
complicat ă și plin ă de detalii încât uneori cu greu poate fi urm ărit firul ac Ńiunii.
Pentru o preg ătire temeinic ă, trebuie s ă se acorde suficient timp pentru a aduna toate info rma Ńiile
disponibile, iar apoi pentru a selec Ńiona (a tria, a manevra) evenimentele și faptele ce va conduce cercetarea
spre o în Ńelegere profund ă și clar ă a principiilor legale aplicabile. Secretul Ńine de preg ătire.
Metodele analitice prezentate pot fi utilizate în c ercetarea exploziilor. Ele reprezint ă instrumente
suplimentare menite s ă ajute investigatorul în organizarea logic ă a informa Ńiilor colectate în diferite etape de
cercetare a incendiului, precum și în identificarea aspectelor care necesit ă informa Ńii suplimentare.
Indiferent de metoda analitic ă folosit ă, aceasta este forte util ă pentru investigator atât pentru fixarea
sugestiv ă a amprentei exploziei, cât și pentru interpretarea ulterioar ă a amprentei și a fotografiilor, chiar dup ă
îndep ărtarea fragmentelor și cura Ńarea locului exploziei. Atât schi Ńele, cât și diagramele trebuie s ă con Ńin ă
toate elementele necesare pentru în Ńelegerea și interpretarea lor. În cazul unei explozii cu o am prent ă mai
complex ă, o cingur ă schi Ńă poate fi insuficient ă, iar num ărul mare de detalii reprezentate ar putea îngreuna
în Ńelegerea ei.
Prezentarea probelor în cazul unei explozii necesit ă dovezi știin Ńifice solide. Nu exist ă nicio
scurt ătur ă care poate fi urmat ă în prezentarea dovezilor de la fa Ńa locului. Poate fi f ăcut ă o analogie între
prezentarea probelor și a faptelor de c ătre un expert în cazuistic ă și finalizarea unui puzzle imens de m ărimea
a mii de piese. Pentru a putea fi mai u șor de urm ărit și de eviden Ńiat, dovezile, probele ar trebui catalogate,

– 27 – fotografiate și clasate. Dovezile sub form ă de fotografii, casete video, schi Ńe, diagrame ar trebui s ă fie
utilizate ori de câte ori este posibil și acolo unde este permis de c ătre instan Ńă .

CAPITOLUL VI
Cercetarea diverselor tipuri de explozii
Cercetarea exploziilor de substan Ńe gazoase
Energia depozitat ă în rezervoare, cazane cu fluide în stare de vapori , rezervoare de aer sub presiune
și reactoare chimice care con Ńin un fluid sub presiune, poate fi eliberat ă spontan atunci când cazanul,
recipientul aflat sub presiune explodeaz ă. Nivelul ridicat de energie eliberat ă înso Ńește distrugerea
structurilor care con Ńin gaze comprimate și lichide supraînc ălzite. Undele exploziilor generate de conductele
presurizate distruse în urma exploziei sunt capabil e s ă cauzeze daune majore unei cl ădiri în care re Ńeaua de
conducte este localizat ă într-o structur ă învecinat ă.
Metanul este un gaz combustibil având o putere calo ric ă ridicat ă, care se poate aprinde cu u șurin Ńă ,
având nevoie de o energie minim ă de aprindere, energie pe care o poate avea o scânt eie. Metanul, în spa Ńii
închise, poate forma cu aerul amestecuri explozive.
Practic, în aproape toate cazurile, explozia genere az ă incendii puternice, urmare a faptului c ă flac ăra
amestecului exploziv care se propag ă în spa Ńiu întâlnind materiale combustibile.
Cercetarea unor astfel de evenimente, se recomand ă s ă se efectueze împreun ă cu speciali ști ai firmei
de distribu Ńie a gazului. Echipa care va efectua cercetarea va fi redus ă la un num ăr minim de persoane având
în vedere c ă structura de rezisten Ńă a cl ădirii poate fi afectat ă foarte serios în urma unor explozii de acest gen.
Membrii echipei vor ac Ńiona Ńinând cont de m ăsurile necesare prev ăzute în aceste condi Ńii.
Din cercetarea amprentei exploziei sau incendiului se determin ă ini Ńial locul exploziei. Este posibil
ca locul exploziei s ă nu coincid ă cu înc ăperea în care se afla sursa de gaz. Locul exploziei fiind acolo unde
concentra Ńia amestecului gaz-aer s-a încadrat în limitele de explozie și unde amestecul a întâlnit sursa de
energie minim ă pentru declan șarea exploziei. În scopul identific ării eventualelor fisuri, defecte, improviza Ńii,
modific ări în instala Ńie, manevre gre șite (robinete uitate deschise), dar și prezen Ńa unor urme suspecte
(ferestre for Ńate, deterior ări inten Ńionate) se examineaz ă aparatul (aragaz, sob ă), butelia sau conducta.
Viteza de ardere a unui amestec combustibil/aer cre ște pe masur ă ce cre ște cantitatea de combustibil
dintr-o compozi Ńie apropiat ă de LIE, în general atingând un maximum în partea b ogat ă a unui amestec
stoichiometric al gazului, iar apoi sc ăzând pe m ăsur ă ce concentra Ńia amestecului se apropie de LSE.
Viteza de ardere a unui anumit amestec combustibil/ aer este de asemenea predispus varia Ńiilor de
temperatur ă și presiune. Este în general cunoscut faptul c ă o cre ștere a temperaturii va cauza o cre ștere a
vitezei de ardere. În mod invers, o cre ștere a presiunii va cauza o diminuare a vitezei de ardere. Viteza de
ardere va cre ște de asemenea o dat ă cu gradul de turbulen Ńă . Astfel, propagarea unei fl ăcări într-un
compartiment unde turbulen Ńa poate fi indus ă, de exemplu, de prezen Ńa unor obstacole, va m ări ritmul de
cre ștere a presiunii în acel compartiment.
În majoritatea cl ădirilor, ferestrele vor fi cele mai slabe elemente ale structurii externe. Dac ă acestea
sunt distruse complet într-un compartiment al unei cl ădiri în care are loc deflagra Ńia, atunci poate fi atins ă o
suprapresiune maxim ă cu o limit ă superioar ă prin încorporarea unor valori potrivite. Dac ă aceast ă limit ă

– 28 – superioar ă dep ăș ește presiunea altor elemente structurale ale cl ădirii, cum sunt u șile, pere Ńii și podelele care
nu cad efectiv, atunci limita superioar ă va fi supraestimat ă. În aceast ă situa Ńie se poate considera c ă presiunea
tipic ă a acestor alte elemente ale cl ădirii nu a fost dep ăș it ă. Efectul unui impuls de presiune în structura unei
cl ădiri este considerat inferior.
Pe lâng ă identificarea surselor poten Ńiale de combustibil, ar trebui acordat ă o importan Ńă și surselor
de aprindere care pot fi prezente, de și aspectul investiga Ńiei îi va acorda importan Ńă mult mai târziu. Mai
mult, sursele poten Ńiale de scurgere asociate conductelor principale, Ńevilor de consum, ar trebui testate
sistematic în vederea presiunii și etan șeit ăŃii în caz de scurgere.
La modul general, distribu Ńia pagubelor rezultate dintr-o explozie poate furni za o indica Ńie sigur ă a
originilor acesteia. Structurile precum u șile, pere Ńii desp ărŃitori sau cei normali formând limitele unei incinte
se deplaseaz ă dintr-o zon ă în care presiunea este generat ă astfel încât presiunea acestor structuri s ă fie
dep ășit ă. Aceste efecte sunt de obicei cele mai vizibile în cazul în care limitele alc ătuiesc extremit ăŃile
cl ădirii.
Exploziile rezultate în urma evapor ării componentelor volatile ale combustibililor cum ar fi benzina
sunt des urmate de un incendiu incluzând ini Ńial cele mai pu Ńin volatile componente ale combustibilului în
zona în care a fost v ărsat. F ăpta șii incendiilor începute în mod deliberat care recur g la utilizarea benzinei
subestimeaz ă uneori consecin Ńele posibile ale întârzierii aprinderii, care poate conduce la o serie de cre șteri
de presiune suficiente s ă cauzeze pagube structurale serioase unei cl ădiri, și arsuri serioase unei persoane
implicate.
Cercetarea exploziilor de pulberi combustibile
Deseori sub forma exploziei, arderea pulberilor int ervine în obiectivele industriale, acolo unde se
manipuleaz ă, se prelucreaz ă sau se ambaleaz ă pulberi sau în depozitele de pulberi, inclusiv cel e în aer liber.
Propriet ăŃile și caracteristicile pulberilor în suspensie se aprop ie mult de cele ale amestecurilor de
gaze combustibile. Pot fi definite: o energie de ap rindere, o temperatur ă de aprindere, limite de explozie,
limite de ardere pentru fiecare pulbere, în mare m ăsur ă dependente de fine Ńea particulelor. 20
Ca surse de aprindere, pe lâng ă aspectele specifice legate de piroforicitatea unor pulberi metalice,
pot fi desc ărc ări electrostatice, scântei electrice, mecanice.
Exploziile de pulberi în aer se produc, în general, în trepte, cu prec ădere în situa Ńiile când sursa de
aprindere are o energie redus ă. Are loc o aprindere exploziv ă ini Ńial, cu degajare de c ăldur ă și cu flac ără, dar
fără efecte mecanice, într-o zon ă limitat ă a amestecului de pulbere-aer., Explozia nu mai era loc dac ă se
consum ă cea mai mare parte din pulbere.
De cele mai multe ori, într-un alt loc se formeaz ă un vârtej de pulbere care genereaz ă un nou amestec
exploziv. Dup ă prima explozie propagarea arderii se face rapid pe direc Ńia amestecurilor locale de pulberi-
aer. Datorit ă temperaturii degajate, dar și fl ăcărilor create și miniexplozia ini Ńial ă produce o a doua explozie,
aceasta fiind mult mai puternic ă urmat ă de efecte dinamice care au consecin Ńe grave. Acesta este motivul
pentru care, în cazul unei explozii de pulberi, une ori martorii aud dou ă detun ături una dup ă alta, dintre care
cea de a doua foarte puternic ă cu efecte dinamice.

20 Sorin Calot ă, Gheorghe Popa, George Sorescu, Simion Dolha, Cercetarea cauzelor de incendii – aspecte teoretice
și practice , Editura Universul juridic, Bucure ști, 2010, pag. 453.

– 29 – Explozia de pulbere, în majoritatea cazurilor distr uge obiectele aproape în întregime: carboniz ări,
topiri. Unda de presiune este cauza distrugerilor, care se diminueaz ă cu cre șterea distan Ńei fa Ńă de focar.
Cercetarea exploziilor produse în cazul unor avioan e
Cercetarea cauzelor producerii unui accident aviati c în care a fost implicat un avion comercial mare,
în timpul zborului, reprezint ă o munc ă deosebit de dificil ă, cu atât mai mult cu cât acesta s-a produs ca
urmare a unei explozii. Producerea unei explozii în timpul zborului este de cele mai multe ori urmare a unui
atac terorist. Distugerea unei aeronave comerciale în zbor poate produce o împr ăș tiere pe o suprafa Ńă foarte
mare a 200 de tone de structur ă, 100 de tone de combustibil, și 50 de tone de marf ă (bagaje) și de pasageri.
Mai mult, o explozie poate fi inten Ńionat temporizat ă să se produc ă pe teren inospitalier, cum ar fi deasupra
mării sau teren muntos.
Din fericire, num ărul de explozii ca urmare a unui atentat terorist l a nivel mondial reprezint ă doar o
mic ă parte din num ărul total de avioane comerciale pr ăbu șite.
Pierderea unui avion civil comercial declan șeaz ă un r ăspuns imediat de la o serie de organiza Ńii, care
urm ăresc diferite responsabilit ăŃi și mandate. Ini Ńial, toate converg la fa Ńa locului, unde se afl ă o imagine
haotic ă. Tipic, primul r ăspuns ar putea fi cel al pompierilor, dar la fa Ńa locului în prim ă faz ă vor ajunge și
ambulan Ńe, poli Ńie, militari și multe alte institu Ńii specializate în func Ńie de persoanele și materialele aflate la
bordul avionului. La fa Ńa locului, de multe ori vor ajunge exper Ńi și avoca Ńi care reprezint ă compania aerian ă,
angaja Ńii s ăi, exper Ńi ai firmelor de asigur ări, mass-media, rude ale victimelor sau simpli priv itori.
Pe timpul primelor etape ale investiga Ńiei nu se cunoa ște cauza evenimentului, a fost sau nu un
accident sau un act criminal, iar jurisdic Ńiile mai multor institu Ńii se suprapun inevitabil. Se impune astfel o
autoritate unic ă, integrat ă, s ă se stabileasc ă imediat o comand ă unic ă. Institu Ńiile cheie de investiga Ńie trebuie
să accepte și s ă în Ńeleag ă reciproc jurisdic Ńia și mandatele, iar dac ă este posibil s ă-și integreze reciproc func Ńii
și responsabilit ăŃi.
Din fericire, comunitatea interna Ńional ă a stabilit anumite protocoale în cazul investig ării unui
accident aviatic.
Sunt pu Ńine „scene” care sunt la fel de îngrozitoare și catastrofale ce scena creat ă de un accident
aviatic în care a fost implicat un avion comercial de mari dimensiuni. Anchetatorii vor realiza c ă un astfel de
scenariu va avea nevoie de resurse suplimentare sem nificative, dar și expertiz ă suplimentar ă. Ace știa sunt de
multe ori cople șiŃi de diversitatea și amploarea lucr ărilor. Un volum mare de informa Ńii trebuie prelucrate și
analizate sub constrângeri de timp redus. În cazul unor astfel de anchete ce se desf ăș oar ă pe o suprafa Ńa
extins ă, instrumentele analitice de cercetare se dovedesc extrem de utile.
Cu privire la domeniul prezentat, acest subcapitol ofer ă informa Ńii de fond, care pot fi utilizate ca
sprijin în intruirea echipelor de cercetare sau inv estigarea unui accident aviatic produs ca urmare a unei
explozii. În func Ńie de locul producerii exploziei (pe pist ă sau în aer, deasupra m ării sau teren muntos)
ancheta are anumite caracteristici, implicând for Ńe și institu Ńii diferite.
Alegerea materialelor ce vor fi prezentate și utilizate este limitat ă într-o anumit ă m ăsur ă de
constrângerile legale, astfel c ă va fi utilizat ă pentru studiu de caz o situa Ńie ipotetic ă. Cu toate acestea se
sper ă ca materialul s ă fie de interes și s ă ofere un sprijin în rezolvarea unei situa Ńii tactice privind interven Ńia
unitar ă a for Ńelor și mijloacelor pentru limitarea și înl ăturarea efectelor unui accident aviatic, dar și pentru

– 30 – stabilirea cauzei care a stat la baza producerii ev enimentului. Situa Ńia tactic ă prezint ă producerea unei
explozii la bordul unei aeronave comerciale ca urma re a unui atentat terorist produs în apropierea
Aeroportului Interna Ńional „Transilvania ” Târgu Mure ș.
Dup ă cum am men Ńionat anterior, anchetatorii accidentelor aeronauti ce, cu atât mai mult cei care
ancheteaz ă exploziile produse la bordul aeronavelor sunt de m ulte ori interesa Ńi s ă g ăseasc ă, s ă identifice și
să informeze autorit ăŃile competente cu privire indiciile care ar putea c onduce la o ac Ńiune penal ă.
Informa Ńii, precum declara Ńiile martorilor, înregistr ările conversa Ńiilor din cabina pilo Ńilor, dar și
comunicaŃiile cu serviciile de trafic aerian ar putea fi pus e la dispozi Ńie doar în urma unui mandat.
De și membrii echipei de anchet ă a accidentelor aeronautice pot fi exper Ńi în domeniile lor de munc ă,
este posibil ca ace știa s ă nu posede neap ărat cuno știn Ńele sau expertiza de a recunoa ște sau de a identifica
probe ale unui sabotaj exploziv la bordul aeronavei . Astfel c ă este imperios necesar ă expertiza tehnic ă a unor
speciali ști.
Un prim pas vital este de a determina limitele geog rafice ale scenei accidentului aeronautic printr-o
recunoa ștere sistematic ă pe o arie larg ă. Mii de buc ăŃi de probe împr ăș tiate trebuie g ăsite repede, pozi Ńiile
acestora trebuie determinate cu precizie, consemnat e și reprezentate grafic.
Indiferent de motivul f ăptuitorului, distrugerea în zbor a unei aeronave ci vile printr-un sabotaj
exploziv este un gest de masacru cu sânge rece. De multe ori, pasageri nevinova Ńi cad victimele unor astfel
de gesturi. Astfel de ac Ńiuni au conota Ńii politice, ideologice, religioase, psihologice, d ar și economice.
Se sper ă ca informa Ńiile prezentate s ă fie de folos anchetatorilor, în solu Ńionarea cu succes a
provoc ării descurajante de a investiga un astfel de caz.

CONCLUZII
Contribu Ńiile, conceptele și propunerile prezentate în teza de doctorat asigur ă o real ă bază de
documentare pentru dezvoltarea și perfec Ńionarea activit ăŃilor și mecanismelor specifice desf ăș urate în
vederea identific ării cauzelor de producere a exploziilor, dar și de îmbun ătăŃire a managementului situa Ńilor
de urgen Ńă din România.
Teza trateaz ă aspecte legate de managementul situa Ńiilor de urgen Ńă și cel al modului de investigarea
al cauzelor de producere al acestora, cu prepondere n Ńă al exploziilor într-un format structurat, concepte le
specifice fiind prezentate într-o succesiune logic ă.
Problema cercet ării cauzelor producerii exploziilor este apreciat ă ca fiind deosebit de important ă, în
primul rând pentru elucidarea evenimentului respect iv, cât și pentru informa Ńiile ce se pot ob Ńine pentru
perfec Ńionarea muncii de prevenire, precum și pentru descoperirea adevara Ńilor vinova Ńi de producerea
acestor evenimente și tragerea lor la r ăspundere în func Ńie de gradul de vinova Ńie.
Se impune o perfec Ńionare continu ă a metodologiei de cercetare și investigare a exploziilor între
Parchet, PoliŃie, Pompieri, etc., pornind de la crearea unui culo ar rapid de deplasare, limitarea accesului în
zona de interven Ńie pân ă la cercetarea efectiv ă.
Capitolul I prezint ă multitudinea de defini Ńii date securit ăŃii, fapt care demonstreaz ă c ă asupra
conceptului nu exist ă o percep Ńie unitar ă. De la abordarea simplist ă caracteristic ă primelor comunit ăŃi de

– 31 – oameni, accep Ńiunea de securitate a evoluat constant, la momentul actual fiind definitorie pentru existen Ńa
individului, statului, atingând niveluri superioare de formulare și cuprindere.
De asemenea, elementele Sistemului Na Ńional de Management al Situa Ńiilor de urgen Ńă sunt
prezentate prin prisma reglement ărilor legale actuale, având drept scop identificare a oportunit ăŃilor de
îmbun ătăŃire a acestuia, raportat cu sisteme similare din al te Ńă ri.
Legisla Ńia care are ca scop reglementarea domeniului gestio n ării situa Ńiilor de urgen Ńă nu trateaz ă
corespunz ător aspectele legate de logistica interven Ńiilor. Situa Ńia aceasta a fost determinat ă de dezvoltarea
secven Ńial ă a conceptelor specifice domeniului, nu întotdeaun a utilizate consecvent și asociate adecvat. În
acest sens, un indicator relevant este reprezentat de terminologia ambigu ă, care adesea genereaz ă confuzii.
Aceste concluzii aduc contribu Ńii în domeniul managementului logistic al situa Ńiilor de urgen Ńă de
amploare, sub forma unor propuneri structurate pe t rei direc Ńii:
1. Îmbun ătăŃirea concep Ńiei referitoare la coordonarea resurselor
2. Reglement ări cu privire la constituirea și activarea resurselor financiare
3. Adoptarea de reglement ări tehnice care fac referire la resursele materiale de interven Ńie.
O concluzie important ă ce rezult ă din analiza conceptului de securitate se refer ă la tendin Ńa
politicienilor de a men Ńine ambiguitatea no Ńiunii, pentru a escamota adev ăratele inten Ńii ale politicilor interne
și externe promovate și, în numele securit ăŃii na Ńionale, de a folosi puterea pentru a- și impune interesele, în
detrimentul securit ăŃii altora.
De și energia con Ńinut ă în unda de șoc constituie doar o parte din energia total ă eliberat ă în explozie,
în cadrul capitolului II este identificat modul de interac Ńiunea cu repere biologice și non-biologice, care
reprezint ă principalul risc. Când explozibilul este con Ńinut de un container sau o carcas ă de metal, sau când
explozia are loc într-o structur ă, fragmentele rezultate reprezint ă, de asemenea, un risc pentru oameni și
proprietate. Magnitudinea șocului și caracteristicile sale temporale sunt controlate d e comportamentul de
detona Ńie al explozibilului, și sunt apoi modificate de forma, înal Ńimea deflagra Ńiei, dar și de condi Ńiile
atmosferice și ale solului. Calculul înc ărc ăturii exploziei asupra structurilor necesit ă o caracterizare precis ă a
magnitudinii și a propriet ăŃilor de dezagregare a șocului. Totu și, condi Ńia similarit ăŃii propriet ăŃilor undei de
șoc nu este întotdeauna îndeplinit ă, mai ales în cazul explozibililor non-ideali și cei care implic ă amestecuri
neomogene de reactan Ńi precum cei din pulberi și vapori . În astfel de cazuri, principiile de m ăsurare și
echivalen Ńa TNT nu pot fi aplicate cu aceea și rigoare. Efectele reac Ńiei post-detona Ńie și de post-combustie,
precum și al miezului extins rezultate în urma acestor deto na Ńii non-ideale sunt pu Ńin în Ńelese în prezent; de
aceea este dificil s ă se evalueze contribu Ńia lor la riscurile poten Ńiale în cadrul unui eveniment exploziv. Este
necesar ă mai mult ă munc ă pentru a valida principiile de m ăsurare și echivalen Ńa pentru astfel de explozii
industriale în m ăsurarea parametrilor de șoc din câmpul apropiat, și mai ales pentru formele non-sferice.
Volumul de date disponibil în acest moment pentru c aracteristici ale fragmentelor (m ărime, vitez ă și
plasament) este mai mult statistic în natur ă și se refer ă doar la formele cele mai simple (sferice și cilindrice)
și pentru explozibilii militari. Nu sunt disponibile date comparabile pentru exploziile de gaze și pentru forme
mai realistice ale containerelor și echipamentelor asociate fabric ării, transportului și depozit ării substan Ńelor
ce prezint ă stfel de pericole. Baza de date existent ă va trebui de asemenea extins ă și c ătre alte metale în afar ă
de o Ńel moale. Totu și, datele actuale reprezint ă o baz ă excelent ă pentru cuantificarea poten Ńialului de risc al

– 32 – fragmentelor primare. Generarea fragmentelor secund are și caracteristicile și încerc ările de a le corela cu
sursa exploziei sunt de la sine înteles arii mult m ai dificil de studiat decât zona fragmentelor prima re. În
contrast cu acest aspect, raspunsul biologic atât a supra fragmentelor cât și șocului este bine înteles, iar
informa Ńia disponibil ă este cuprinz ătoare.
Acela și lucru se aplic ă și asupra riscurilor ter Ńiare cum ar fi reac Ńia la vibra Ńii și deplas ări în
întregime. M ăsuri adecvate de protec Ńie împotriva unor astfel de riscuri pot fi implemen tate u șor. Riscul
deplasării sticlei dintr-o fereastr ă spart ă este mai dificil de cuantificat în parte datorit ă largii variaŃii a
propriet ăŃilor de putere, care este caracteristic ă a sticlei, cât și datorit ă naturii imprevizibile a intensit ăŃii
undei de șoc la distan Ńe mari de locul exploziei.
Proiectarea structurilor de protec Ńie pentru a rezista înc ărc ăturilor de explozie este foarte avansat ă, în
afara grani Ńelor, iar o dat ă ce caracteristicile acesteia au fost determinate, structuri rezistente adecvate pot fi
proiectate cu un mare grad de siguran Ńă . Exist ă o gam ă larg ă de proiecte disponibile ce variaz ă de la diferite
tipuri de oprire și atenuare pân ă la cele mai simple baricade. Alegerea depinde de c ost și de gradul de
protec Ńie c ăutat. Construc Ńia structurilor de atenuare și stopare împotriva exploziilor interne r ămâne totu și
cumva problematic ă, deoarece majoritatea structurilor practice trebui e s ă încorporeze ventil ări și deschideri.
Caracteristicile sistemului de ventila Ńie ce trebuie s ă fie într-adev ăr eficient într-un eveniment exploziv cu un
șoc ce cre ște foarte repede rareori se potrive ște acelor materiale comune care sunt de obicei util izate în cadrul
acestui sistem. Efectele unor astfel de devieri asu pra presiunii interne format ă pe pere Ńii și acoperi șul unei
incinte, sau orice alt element de structur ă, nu sunt foarte bine cunoscute. Acela și lucru se aplic ă și presiunii
de scurgere format ă atât în interiorul, cât și în exteriorul incintelor, baricadelor și altor tipuri de elemente
structurale. În ciuda acestor limit ări și a nevoii de cercet ări mult mai numeroase, domeniul atenu ării
exploziilor trebuie considerat o tehnologie matur ă, ce este posibil s ă furnizeze un grad ridicat de siguran Ńă
împotriva efectelor exploziilor accidentale în cele mai multe cazuri. În toate aceste cazuri, rolul pr eeminent
al utiliz ării m ăsurilor „preventive ” în opozi Ńie cu m ăsurile „protective ” nu poate fi supra-accentuat.
Din analiza modului de investigare a cauzelor de pr oducere a incendiilor/exploziilor, în raport cu
sistemele similare din Fran Ńa, Germania, Anglia, Italia, Norvegia, dar și cu sistemul din Statele Unite ale
Americii au rezultat diferen Ńe conceptuale majore. În acest context în cadrul ca pitolului III au fost
identificate obiectivele unui demers menit s ă genereze îmbun ătăŃiri în acest domeniu. Studiul a reliefat într-
un mod evident faptul c ă este necesar ă o schimbare de viziune în ceea ce prive ște investigarea cauzelor de
explozie. Astfel, este imperios necesar ă definirea concret ă a competen Ńelor și sarcinilor ce revin tuturor
forŃelor care intervin la fa Ńa locului, dar și a celor post eveniment. Se impune, de asemenea, c re șterea
nivelului de preg ătire al celor care ajung primii la fa Ńa locului prin parcurgerea obligatorie a unor cursu ri în
vederea dobândirii de noi competen Ńe asociate nivelului lor ierarhic, dar și cre șterea nivelului de dotare cu
echipamente și accesorii care s ă înlesneasc ă activitatea de interven Ńie fără a compromite dovezile.
Principalul beneficiu al implement ării unui sistem bazat pe aceste principii ar fi ace la al identific ării,
necontamin ării și conserv ării probelor, pân ă la ridicarea lor de c ătre organele de anchet ă, fapt care ar duce la
ușurarea muncii anchetatorilor și implicit la identificarea cât mai exact ă a cauzei.
Implementarea unui astfel de sistem presupune o abo rdare pe etape a domeniului, pe baza unui
amplu proces de documentare, prin consultarea parte nerilor str ăini cu experien Ńă , pentru a evita dificult ăŃile

– 33 – întâmpinate pe acest plan și pentru a beneficia de bunele practici și lec Ńii deja înv ăŃate de c ătre ace știa.
Având la baz ă principiile mai sus men Ńionate, studiul propune înfiin Ńarea de centre de preg ătire na Ńionale.
Loca Ńiile acestor centre pot fi stabilite în func Ńie de posibilit ăŃile de cazare, instruire și disponibilitate a
resurselor umane.
Serviciile voluntare reprezint ă o resurs ă uman ă foarte util ă, care îns ă, la fel ca și serviciile
profesioniste nu beneficiaz ă de preg ătirea și dot ările tehnice necesare unei activit ăŃi eficiente. Reducerea
continu ă a personalului, dar și a cheltuielilor cu astfel de servicii sunt puse s ub aspectul eficien Ńei economice,
dar vie Ńile pierdute ca urmare a lipsei unor servicii bine preg ătite și dotate corespunz ător nu pot fi
cuantificate într-o manier ă economic ă.
Se poate merge mai departe cu elaborarea unor proie cte de reglement ări necesare pentru înfiin Ńarea
unei agen Ńii (organiza Ńie, consiliu sau centru) independente pentru invest igarea evenimentelor de securitatea,
a diverselor tipuri de explozie, iar sfera de ac Ńiune a agen Ńiei s ă se reg ăseasc ă în:
– efectuarea de investiga Ńii independente, și, dac ă este necesar, anchete publice în evenimente precum
accidente, explozii, incendii;
– efectuarea de constat ări cu privire la cauzele și factorii care au contribuit la producerea lor;
– publicarea rapoartelor, investiga Ńiilor și anchetelor sale;
– identificarea deficien Ńelor de siguran Ńă , dac ă este cazul, care reies în urma determin ării cauzelor
producerii evenimentelor;
– recomand ări menite s ă elimine sau s ă reduc ă astfel de deficien Ńe de siguran Ńă ;
– coordonarea de analize pe probleme de securitate (d e exemplu: securitatea transportului aerian,
rutier, de gaz, etc.).
Agen Ńia nu va avea atribu Ńii în a desemna vina sau de a determina r ăspunderea civil ă sau penal ă, iar
utilizarea concluziilor sale nu este obligatorie la ac Ńiunile în justi Ńie, disciplinare sau de orice alt ă natur ă.
Concluziile agen Ńiei având doar caracter consultativ în instan Ńă .
Obiectivul unic al agen Ńiei este de a spori siguran Ńa popula Ńiei în via Ńa în domenii de activitate
predispuse la evenimente de tipul exploziilor, ince ndiilor, etc.
Principiul care spune c ă „a preveni înseamn ă a ști ” impune, cu acuitate, constituirea unei astfel de
agen Ńii profesioniste, independente, care s ă asigure investigarea evenimentelor care afecteaz ă securitatea, în
vederea identific ării cauzelor și dimensiunilor consecin Ńelor acestora. Principalul obiectiv al unei asemene a
activit ăŃi ar trebui s ă fie înv ăŃarea din gre șelile care au dus la producerea unui eveniment și formularea de
recomand ări care s ă previn ă producerea unor incidente similare și vor limita consecin Ńele acestora, inclusiv
în ceea ce prive ște elaborarea de noi reglement ări, dac ă se va considera necesar.
Pentru a avea o imagine clar ă a faptelor care constituie incidentul și a trage concluziile obiective din
aceasta este necesar ca un organ de investigare, ca re s ă ac Ńioneze în numeroase domenii, s ă poat ă adopta o
atitudine absolut independent ă în privin Ńa incidentului. În nici un caz nu va fi implicat su b acest aspect într-
un incident. Pe de o parte aceasta poate prezenta i nteres din partea autorit ăŃii care a elaborat regula în cazul
evenimentului negativ sau îndepline ște sarcini executive legate de incident. Pe de alt ă parte poate fi în
interesul p ărŃilor care particip ă personal sau financiar la incident.

– 34 – În cazul în care este cunoscut de la bun început c ă evenimentul s-a produs ca urmare a unei ac Ńiuni
ilicite sau sunt identificate dovezi care s ă indice acest lucru în cursul unei anchete, servici ile și expertiza
agen Ńiei de investigare a accidentelor poate fi complet retras ă.
În esen Ńă , politica agen Ńiei ar trebui s ă fie aceea de a investiga întotdeauna evenimentele cu poten Ńial
rezonabil în a determina m ăsuri de siguran Ńă sau care s ă genereze un nivel ridicat de interes public în ved erea
cre șterii siguran Ńei populaŃiei și determinarea de m ăsuri necesare unor politici favorabile dezvolt ării durabile.
Problema logisticii ac Ńiunilor de interven Ńie în situa Ńii de urgen Ńă de amploare este înc ă deficitar ă.
Acest lucru a rezultat din studiul mecanismelor de r ăspuns în situa Ńii de urgen Ńă create de ONU, NATO și
UE, situa Ńii în care nivelul asigur ării resurselor este de cele mai multe ori insuficie nt în raport cu fenomenul
produs. Consider ăm c ă adoptarea unor regulamente europene specifice, privind logistica situa Ńiilor de
urgen Ńă și adoptarea unor principii cheie în materie de logi stic ă a interven Ńiilor, ar genera o îmbun ătăŃire a
problematicii.
Analiza comparativ ă a acŃiunilor desf ăș urate în vederea identific ării cauzelor producerii unor diverse
tipuri de explozii din România, Marea Britanie și SUA se desprinde o concluzie care poate fundament a
ini Ńierea elabor ării unor proceduri de ac Ńiune, cum ar fi de exemplu în cazul descoperirii un ui IED la bordul
unei aeronave aflate în zbor. Producerea unei explo zii la bordul unei aeronave la altitudini mari redu c la zero
șansele de supravie Ńuire a echipajului și pasagerilor, dar determin ă și o împr ăș tiere a fragmentelor pe o
suprafa Ńă extrem de mare, fapt care îngreuneaz ă extrem de mult munca echipei de investigare în ved erea
determin ării cât mai exacte a cauzei. Astfel c ă, o prim ă concluzie desprins ă, putând fi considerat ă și o prim ă
măsur ă care poate îtreprins ă de c ătre echipaj ar fi aceea c ă, în urma descoperirii la bordul unei aeronave
aflate în zbor a unui IED s ă se reduc ă altitudinea de zbor, rezultând astfel și o reducere a vitezei de croazier ă.
Reducerea altitudinii de zbor la o valoare minim ă de 2400 metri ar asigura o echilibrare lent ă a presiunilor
din interiorul și exteriorul aeronavei în eventualitatea declan șă rii IED-ului și producerea unei g ăuri în fuselaj.
Alte m ăsuri ce pot fi cuprinse în cadrul procedurii, în ca zul imposibilit ăŃii dezamors ării dispozitivului, pot fi:
– eliberarea de combustibil și men Ńinerea în rezervoare a unei cantit ăŃi reduse de combustibil;
– depozitarea IED-ului la una din ie șirile de avarie situat ă cât mai în spate posibil (cât mai departe de
cabina de comand ă și control), pentru a afecta cât mai pu Ńin instrumentele de zbor, acolo fiind o zon ă unde
nu sunt amplasate constructiv elemente vitale ale a eronavelor;
– acoperirea IED-ului cu toate bagajele aflate la înd emân ă și depozitarea acestora pe cele mai u șoare
primele și pe cele mai grele ultimile, pentru a amortiza pre siunea exploziei, pentru a dirija efectele explozie i
pe cât posibil spre exterior, dar și pentru a distribui greutatea c ătre partea din spate, iar în eventualitatea
declan șă rii IED-ului să se reduc ă sarcina aeronavei prin evacuarea bagajelor prin ga ura provocat ă în fuselaj;
– așezarea pasagerilor în ordine pe locurile din imedia ta proximitate a cabinei de comand ă și control
începând cu copiii și persoanele de sex feminin și terminând cu personaele de sex masculin.
Măsura de a aduce aeronava la o altitudine de 2400 m poate avea și consecin Ńe negative cu urm ări
foarte grave, în cazul în care aceast ă manevr ă se efectueaz ă într-o zon ă populat ă. În urma evenimentelor
petrecute în SUA la 11 septembrie 2001 reducerea al titudinii aeronavelor într-o zon ă populat ă este
considerat ă o amenin Ńare și poate avea drept consecin Ńă doborârea acesteia în cazul nesupunerii soma Ńiilor
efectuate de c ătre avioanele militare sau ie șirea de sub escort ă.

– 35 – Perfec Ńionarea activit ăŃii serviciilor de urgen Ńă profesioniste are ca principale obiective: preg ătirea
personalului operativ, îmbun ătăŃirea dot ării cu tehnic ă de interven Ńie și perfec Ńionarea mecanismelor de
comunicare interinstitu Ńionale.
Proiectele de anvergur ă, prin utilizarea și accesarea resurselor externe poate face posibil ă realizarea
dezideratelor mai sus men Ńionate.
Apreciem faptul c ă prezenta tez ă ofer ă o real ă baz ă de documentare pentru perfec Ńionarea și
dezvoltarea mecanismelor caracteristice managementu lui situa Ńiilor de urgen Ńă din România, dar și solu Ńii în
vederea implement ării acestora. Unul dintre conceptele la care cu sig uran Ńă este fundamental s ă reflect ăm în
intervalul de timp imediat este cel al managementul ui integrat al resurselor care concur ă la asigurarea
răspunsului în cazul situa Ńiilor de urgen Ńă prin crearea unui sistem unitar de conducere a int erven Ńiilor.

REFERIN łE BIBLIOGRAFICE SELECTIVE
1) *** Legea privind modificarea și completarea Codului de procedur ă penal ă și a unor legi speciale ,
nr. 281 din 2003.
2) *** Legea privind statutul judec ătorilor și procurorilor , nr. 303 din 2004.
3) *** Legea privind organizarea judiciar ă, nr. 304 din 2004.
4) *** Legea privind organizarea și func Ńionarea poli Ńiei , nr. 364 din 2004 judiciare.
5) *** Legea privind protec Ńia civil ă, nr. 481 din 2004.
6) *** Legea privind ap ărarea împotriva incendiilor , nr. 307 din 2006.
7) *** Legea privind Codul penal , nr. 286 din 2009.
8) *** Legea privind Codul de procedur ă penal ă, nr. 135 din 2010.
9) *** Hot ărârea Guvernului României pentru aprobarea Regulamentului de organizare și
func Ńionare și a organigramei Inspectoratului General pentru Sit ua Ńii de Urgen Ńă , nr.1490 din 2004.
10) *** Hot ărârea Guvernului României privind principiile de organizare, func Ńionarea și atribu Ńiile
serviciilor de urgen Ńă profesioniste , nr. 1492 din 2004.
11) *** Ordonan Ńa de Urgen Ńă a Guvernului României privind Sistemul Na Ńional de Management al
Situa Ńiilor de Urgen Ńă , nr. 21 din 2004, modificat ă și completat ă cu Ordonan Ńa de Urgen Ńă a Guvernului
României privind unele m ăsuri în domeniul managementului situa Ńiilor de urgen Ńă , nr. 1 din 2014.
12) *** Strategia de securitate na Ńional ă a României , M.O. 822/20 XII 2001.
13) Ordin al Ministrului Administra Ńiei și Internelor pentru aprobarea Regulamentului privind
planificarea, preg ătirea, organizarea, desf ăș urarea și conducerea ac Ńiunilor de interven Ńie ale serviciilor de
urgen Ńă profesioniste , nr. 1134 din 2006.
14) Ordinul comun al ministrului administra Ńiei și internelor și al procurorului general al Parchetului
de pe lâng ă Înalta Curte de Casa Ńie și Justi Ńie privind procedura de cercetare la fa Ńa locului , nr. 182/1754/C
din 14.08.2009.
15) Ordin al Inspectorului General al Inspectoratului G eneral pentru Situa Ńii de Urgen Ńă pentru
aprobarea Metodologiei de cercetare și stabilire a cauzei probabile de incendiu , nr. 786 din 2010.
16) Ordin al Inspectorului General al Inspectoratului G eneral pentru Situa Ńii de Urgen Ńă pentru
aprobarea Normelor tehnice de aplicare a Ordinului ministrului administra Ńiei și internelor nr. 1134 din

– 36 – 13.01.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, preg ătirea, organizarea, desf ăș urarea și
conducerea ac Ńiunilor de interven Ńie ale serviciilor de urgen Ńă profesioniste , nr. 1144 din 2008.
17) ***P -118/1999 – Normativ de siguran Ńă la foc a construc Ńiilor , edi Ńia a II-a, Editura Fast-print
I.P.C.T., Bucure ști, 1999.
18) ***SR EN 1050 – Securitatea ma șinilor .
19) ***SR EN 1991-1-2 – Ac Ńiuni asupra structurilor. Ac Ńiuni generale. Ac Ńiuni asupra structurilor
expuse la foc .
20) ***SR EN 13238 – Încerc ări de reac Ńie la foc a produselor pentru construc Ńii .
21) ***SR CEI 31010 – Risk management – Risk assessment techniques .
22) ***ISO 16735 din 2010 – Fire safety engineering. Requirements governing alg ebraic equations.
Smoke layers .
23) ***NFPA 68 – Venting of deflagrations , National Fire Protection Association, Boston.
24) ***NFPA 921 – Guide for Fire and Explosion Investigations , National Fire Protection
Association, Boston.
25) ***NFPA 1033 – Standard for Professional Qualifications for Fire I nvestigator , National Fire
Protection Association, Boston.
26) ***NFPA 1730 – Standard on Organization and Deployment of Code Enf orcement, Plan Review,
Fire Investigation, and Public Education Operations to the Public , National Fire Protection Association,
Boston.
27) Astbury, N. F. și Vaughan, G. N., Motion of a Brickwork structure under certain assum ed
conditions , Technical Note No.19, The British Ceramic Researc h Association, Londra, 1972.
28) Alexander Beveridge, Forensic Investigation of Explosions , Taylor & Francis, Londra, 2003.
29) Baker W. E., Cox P. A., Westine P. S., Kulesz J. J. și Strehlow R. A., Explosion Hazards and
Evaluation , Elsevier, New York, 1983.
30) Baker W. E., Kulesz J. J., Westine P. S., Cox P. A. și Wibeck J. S., A manual for prediction of
blast and fragment loadings on structures , final report DOE/TIC-11268, Amarillo, US Departme nt of
Energy, Texas, 1980.
31) Bălulescu P., Cr ăciun I., Agenda Pompierului , Editura Tehnic ă, Bucure ști, 1993.
32) Bogdan T., Probleme de psihologie judiciar ă, Editura Știin Ńific ă, Bucure ști, 1973.
33) Bozorgmanesh H., Thermal Neutron Activation (TNA) Explosive Detectio n System (EDS)
Statement Before The Subcommittee , vol. 13, 4, 5/1990.
34) Burgoyne J. H., Accident investigation , Journal of Occupational Accidents, 3, 289-297, 19 82.
35) Butlin R. N. and Tonkin O.F., Pressure produced by gas explosions in a ventad com partment , Fire
Research Note No.1019, Fire Research Station, Borehamwood, 1974.
36) Butlin R. N., Estimation of Maximum explosion pressure from damag e to surrounding buildings ,
Fire Research Note Bo. 1054, Fire Research Station, Borehamwood, 1976.
37) Calot ă Sorin, Gheorghe Popa, George Sorescu, Simion Dolha , Cercetarea cauzelor de incendii –
aspecte teoretice și practice , Editura Universul juridic, Bucure ști, 2010.
38) Camil Suciu, Criminalistica , Editura Didactic ă și pedagogic ă, Bucure ști, 1972.

– 37 – 39) Cavaropol Dan Victor, Manuel Șerban, Investigarea cauzelor de producere a situa Ńiilor de
urgen Ńă -incendii și explozii , Editura Printech, Bucure ști, 2010.
40) Cavaropol Dan Victor, Voin Adrian, Etape în desf ăș urarea cercet ării locului de producere a unei
explozii , Sesiunea de comunic ări știin Ńifice, Academia de Poli Ńie „Al.I.Cuza”, Bucure ști, 2013.
41) Cavaropol Dan Victor, Voin Adrian Nicolae, Factori care au influen Ńat acumularea scurgerilor de
gaze într-o incint ă în care s-a produs o explozie , Sesiunea de comunic ări știin Ńifice „SIGPROT”, Facultatea
de Pompieri, Bucure ști, 2013.
42) Cleaver, R.P., Marshall, M.R. and Linden, P.F., The build-up of concentration within a single
enclosed volume following a release of natural gas , Journal of Hazarduos Materials, 1994.
43) Constantin Zamfir, Securitatea civil ă și globalizarea, Bucure ști, 2009.
44) Cooke R., Ide T., Principles of fire investigations , Institute of Fire Engineers, Leicester, 1995.
45) Cr ăciun Ion, Curs de managementul situa Ńiilor de urgen Ńă , vol. 1, Organizarea și func Ńionarea
sistemului na Ńional , Editura Bren, Bucure ști, 2006.
46) Cubbage P.A. and Marshall M.R., Pressures generated in combustion chambers by the i gnition of
air-gas mixtures , Institute of Gas Engineers, Londra, 1972.
47) Dic Ńionarul Explicativ al Limbii Române , Editura Univers Enciclopedic, Bucure ști, 1998.
48) Dobratz B. M., Crawford P. C., Explosives Handbook: Properties of Chemical Explosi ves and
Explosive Simulants , L.L.N..L., University of California, Livermore, 1 985.
49) Goga D.A., Orban O., Fabrica Ńia și propriet ăŃile substan Ńelor explozive , Editura Academia
Tehnic ă Militar ă, Bucure ști, 1997.
50) Hall R.A., Booby traps associated with violent crime investiga tion , Journal of the Forensic Science
Society, 1991.
51) Harris R. J., Marshall M. R. și Moppett D. J., The response of glass windows to explosion
pressures , Institute of Chemical Engineers, Londra, 1977.
52) Hendry A.W., Sinha B.P. and Maurenbrecher A.H.P., Full scale tests on the lateral strength of
brick cavity walls with precompression , Procedings of the British Ceramic Society.
53) Holleyhead, R., Science and Justice, Ignition of flammable gases and liquids by cigaret tes, Londra,
1996.
54) Ion Bunoaica, Jandarmeria Român ă, tradi Ńii și perspective , Editura Semne, 1994.
55) Ionel Nicu Sava, Studii de securitate, Centrul Român de Studii Regionale, Bucure ști, 2005.
56) John Herz, Idealist Internationalism and the Security Dilema , apud Radu Sebastian-Ungureanu,
1952.
57) Joint Departments of the Army, The Navy and The Air Force, Structures to Resist the Effects of
Accidental Explosions , TM 5-1300/NAVFAC P-397/AFR 88-22, US Department o f Defense, Washington,
DC, 1990.
58) Karney J.J., Simons A., Fetterolf D.D., Research Developments on Bload, Hair and Other Sele cted
Topic areas , U.S. Dept. of Justice F.B.I., 1992.
59) Manon J. J., The chemistry and physics of explosives , 1976.

– 38 – 60) Mainstone R. J., The hazard of internal blast in buildings , Building Research Establishment,
Garston, 1973.
61) Mainstone R. J., The response of buildings to accidental explosions , Building Research
Establishment, Garston, 1976.
62) Moulpid D.S., Des detecteurs â fibre optiques â houte performance ameliorents les images
radioscopique , Journal de l’OACI, vol.49, nr.5/1994.
63) Ordinea public ă – Component ă a Securit ăŃii Na Ńionale , Ministerul de Interne, Editura Ministerului
de Interne, 1996.
64) Over-Pressure Working Party, Major Hazzards Monograph , Explosions in the process industry,
Institute of Chemical Engineers, Rugby, 1994.
65) René Lechat, La tehnique de l’anquette criminelle , Bruxelles, 1959.
66) Silvano Arieti, American handbook of psychiatry , vol.1, Harper&Row, Londra, 1977.
67) Swedish Rescue Services Agency, Fire investigation methods and lessons learned from fires and
other relevant incidents , Final report, 2005.
68) U.S. Department of Justice, Office of Justice Progr ams, A Guide for Explosion and Bombing Scene
Investigation , Washington, 2000.
69) Ulrick Beck, The Risck Society, Towards a New Modernity , Sage Publication, 1992.
70) Vermette J.-Y., Explosion Investigation , Explosives Disposal and Technology Branch, Royal
71) Wiklund N. The motives for arson. Gain-oriented and reactive f ire-setting , Stockholm, 1987.
72) ***http://www.bureau-federal-incendie.fr
73) ***http://www.cfitrainer.net
74) ***http://www.dsb.no
75) ***http://www.enfsi.eu
76) ***http://www.feuerwehr-essen.com
77) ***http://www.london-fire.gov.uk
78) ***http://www.nfpa.org
79) ***http://www.northumberland.gov.uk
80) ***http://www.pompiersparis.fr