Investește în oameni [611191]

1

Investește în oameni!
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară nr. 1 „Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere”
Domeniul m ajor de intervenție 1.5 „Programe doctorale și post -doctorale în sprijinul cercetării”
Academia Română – operator de date cu caracter personal nr. 17207 în scopul declarat "derulare programe post -doctorale”
Beneficiar: ACADEMIA ROMÂNĂ
Contract nr. POSDRU/1 59/1.5/S/137926
Titlul proiectului: ,,Rute de excelență academică în cercetarea doctorală și
post -doctorală – READ”

WORKSHOP
Relevanță, metodologie și utilitate în cercetarea de excelență
doctorală și post -doctorală

Secțiunea economică

Referat : Bune practici în etica în cercetarea din domeniul socio –
economic
Referent: Dalina DUMITRESCU

București, 8 Aprilie 2015

UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European
POSDRU 2007 -2013 Instrumente Structurale
2007 -2013 OIPOSDRU ACADEMIA ROMÂNĂ

2

Cuprins

INTRODUCERE

ETICA ȘI CERCETAREA INDIVIDUALĂ

DEZBATERI PRIVIND UN ELE PROVACARI ALE C OMPORTAMENTULUI ETIC
ÎN CERCET AREA SOCIO -ECONOMICĂ

ELABORAREA STANDARDE LOR DE ETICA IN CERC ETAREA SOCIO –
ECONOMICA LA NIVEL EUROPEAN

BUNA CONDUITĂ ETICĂ ÎN ACTIVITATEA DE CE RCETARE -DEZVOLTARE ÎN
ROMÂNIA

3
INTRODUCERE

Etica în cercetarea din domeniul socio -economic a făcut î n ultimii zece ani obiectul a
numeroase abordări în literatura de specialitate, a reprezentat obiectiv al cercetării la
nivel european finanțată din fonduri comunitare iar în plan practic a implicat elaborarea
unor principii, standarde și reglemen tări privind activitatea .
Prin s ubiectul abordat și prin structura sa prezentul referat are drept scop să propună
studenților doctoranzi și post -doctoranzi din proiectul READ să reflecteze, să detecteze ș i
să se rapor teze corect la dilemele de etică a cer cetării , inclusiv să fie deschiși la
dezbaterea lor . In același timp el se adresează atenț iei tuturor celor care își dedică o
parte din ac tivitatea profesională cercetării, indiferent de stadiul, complexitate a sau
nivelul la care se desfășoară această activitate.
Trecerea succintă în revistă a bunelor practici europene și naționale, inclusiv a unor
elemente cu caracter normativ, dar mai ales selectarea unor elemente de dezbatere din
literatura de specialitate privind etica în cercetare în general și în ce a socio -economia în
special ridică o provocare onestă către cei interesați ș i responsabili privind căile de
aplicare și utilizare corectă, necondiț ionată și consecventă a principiilor și bunelor
practici de etică în acti vitatea de cercetare cotidiană .

ETICA ȘI CERCETAREA INDIVIDUALĂ

Încă de la inițierea demersului individual în orice tip de cercetare este necesar să se
acționeze in spiritul principiilor eticii. Comportam entul aliniat acestor principii indică
asuma rea voluntar ă și în deplina cunoști nță de cauză a unui un set de standarde etice și
desfășurarea, dincolo de formal , în permanență de activități în conformitate cu acest ea.
Este vorba de un angajament ce presupune reflecția dar si reflectarea etică, în orice etapă
pe care cercetătorul o parcurge, în orice scrie , în orice întreprinde în cadrul unui
proiect, în orice comunică în legătură cu desfășurarea cercetării și cu rezul tatele obținute .
În mod formal , angajamentul etic al cercetătorului este precizat în capitolul de
metodologie. Din colo de această parte în care se exprimă în scris adoptarea elementelor

4
de etică a cercetării , reflectarea standardelor de etică este aparentă, pentru cei scrutează
proiectul de cercetare sau diseminarea rezultatelor acestuia , în toate e lementele
procesua le ale demers ului de cercetare. Acestea vor fi evidente în modul în care proiectul
a fost conceput și conceptualizat, în proiectarea, dezvoltarea si parcurgerea proceselor,
în angajamentul si poziționarea cercetătorului față de comunitatea științifică , în modul
în care sunt adunate, gestionate ș i stocate datele . Încorporarea standardelor de etică în
comportamentul cercetătorilor se evidențiază și modul de diseminare, raportare și
prezentare a cercetării și a rezultatelor acesteia .
Câtev a elemente de comportament etic sunt deosebit de importante pentru cercetarea
individuală printre care cele de mai jos sunt susținute în mod deosebit de agențiile
internaționale de evaluare a calității în activitatea de educație și cercetare Reaich (2012) .
Evitare a și excluderea activităților cu efecte dăunătoare, cu impact negativ („ Do no
harm ”)
Echivalentul respectării jurământului hipocratic în medicină, este reprezentat în
cercetarea științifică de prima c erință a comportamentului etic – să nu se întreprindă
activități și acțiuni care să afecteze negativ, să facă rău sau să dăuneze vreunei părți .
De la alegerea întrebării științifice , a nișei de cercetare, la dezvol tarea proiectului de
cercetare și până la alegerea subiecților , a bazelor de date ș i a obținerii de rezultate ,
cercetătorul trebuie să fie perman ent preocupat și să depună toate eforturile de a nu face
rău, de a nu produce efecte dăunătoare și în orice moment să își pună întrebarea : cui ar
putea face rău cercetarea mea? In ra port de domeniul în care se desfășoară cercetarea ,
în orice fază ,trebuie avute în vedere instituțiile , organizațiile si indivizii care potențial
ar putea fi afectați negativ de desfășurarea cercetării . Trebui e identificate diferitele
modalități, în care aceste entităț i ar putea fi afectate negativ precum ș i la că ile de a evita
sau a ocoli posibilitățile a produce daune, indiferent de tipul acestora .

Integritatea
Un alt pivot important al comportamentului individual etic în cercetare este integritatea.
Aceasta este o co mponenta extrem de impo rtantă asociată elementelor de comportament

5
dar ș i caracterului cercetătorului individual. Experiența și expertiza pe care o are
cercetătorul în desfășurarea proiectului ș i în comunicarea rezultatelor acestuia nu sunt
suficiente integritatea acestuia fiind o componenta esențiala a întregului demers . Privind
raportul final beneficiarul , finanțatorul , entitatea de recepție a rezultatelor , cititorul,
trebuie să fie convinși că cercetătorul a desfășurat cercetarea în modul și în parametri i
în care s -a angajat. Aceștia vor avea o persp ectiva critică și vor căuta eviden țe ale
integrității cercetătorului . Comisiile de recepție , comisiile de susținere , cei ce efectuează
evaluarea colegială ( peer review) vor valida prin metode speci fice rezultatele cercetării ,
și implicit integritatea autorului demersului științific .
Integritatea cercetătorului este pusa in plus la încercare atun ci când sunt investigate zone
ale realității economice , sociale și de afaceri, aflate ele însele sub supr avegherea atentă a
cerințelor de etică în afaceri.

Tabel 1: Exemple de zone ale activității economice aflate ele însele sub ceretare atentă a
eticii în afaceri
Producție si management operațional Standarde si proceduri in gestionarea nivelului de
producți e si al costurilor

Impactul tehnologiei asupra angajaților
Responsabilitatea pentru calitate
Decizia de investiții : termen scurt vs. termen lung
Managementul diferențelor culturale si de gen
Marketing Decizia de a pune pe piața produse cu efect
îndoielnic asupra sănătății populației (țigări , cu
coloranți, cu supliment de gust, produse financiare
toxice sau cu mare potențial de a deveni etc.)
Politica de preț – segmentarea geografica,
coordonare, înțelegeri etc..
Comunicarea de marketing si publ icitate
Managementul resurselor umane Angajare, concediere
Elemente legate de sindicate( responsabilitatea fata
de angajați , relațiile de munca, negocierile legate de
munca
Discriminarea
Remunerarea Compensarea managementului si a
organelor de manag ement
Finanțe Managementul si accesul la informații privilegiate
(inside information)
Transparenta in raportarea financiara
Poziționarea deținătorilor de interese( stakeholders)
față de coordonatele activității producătoare de
profit
Politicile buge tare intre obiective de calitate a
serviciilor publice, bunăstare individuala si creștere

6
economica generala
Sursa: Piper T.,Gentile M., Daloz Parks S., (1993) pg 96 -97

Plagiatul
Este cea mai gravă formă de încă lcare a eticii în cercetare a individuală. Însușirea ideilor,
operei , a elementelor de noutate ale muncii și creației unei alte persoane ș i a le dec lara ca
fiind proprii , reprezintă o infracțiune gravă , aspru sancționată de comunitatea științifică și
nu numai. Reglementările privind protejarea dr eptului de proprietate intelectuală sunt, în
majoritatea ță rilor, printre cele mai severe . Numai suspiciunea de plagiat subminează
profund prestigiu l și percepția de integritate asupra unui cercetător . Cercetarea
desfășurată sub supervizare unui tutore, conducător științific , director științific , contribuie
mult la dezvoltarea unui comportament intolerant la plagiat. Utilizarea produselor soft de
detectare a similitudinilor si a rezultatelor acestora, apreciem ca trebuie deschis si public
dezbătută , sa fi e adoptate reguli clare, puse in practică corect iar comunitatea științifică
să fie implicată și larg informata despre întregul proces.
Presiunile pe rezultat in domeniul cer cetării, condiționarea salarială , a promovărilor sau
chiar ocuparea unui loc de m unca de cerințe de publicare (Publish or perish) sunt factori
favorizanți ai creșterii tentație de plagiat. Nearmonizarea elementelor de imput ( dotări ,
soft-uri de cercetare, acces la colecțiile de baze de date sau literatura din fluxul principal
full text , nivel de finanțare ) cu cerințele cantitative dar mai ales calitative de output
(număr de publicații , calitatea revistelor țintite spre publicare) favorizează apariției
plagiat ului.

Impactul cercetării
Impactul unui proiect de cercetare (grant, artic ol, contract ) este elementul dezbătut critic
cel mai des, cel mai adesea corelat cu costurile de finanțare a le acestuia. Conceptul de
de impact al cercetării se referă la cât de logică, robustă , semnificativă și utilă este
cercetarea. Pentru a fi de im pact o cercetare trebuie să aducă o contribuție la avansarea
cunoașterii .
În zona cercetării socio -economice cerința de impac t al cercetării depășește ap ortul la
avansarea cunoașterii ș i presupune o contribuție marcată la găsirea de soluții la întrebări
venind din mediul practic privind creșterea eficientei și eficacității sistemelor economice,

7
căile de crește re a bunăstării, la detectarea ș i rezolvarea diferitelor forme de de zechilibru
din mediul economic ș i social. Impactul cercetării nu se rezuma doar la rezultat ci se
susține prin toate înrâurirea pe care activitatea de cercetare o are – prin nou tate, progres,
plus de rigoare ș i utilizare de tehnologie modernă – asupra elementele de proces însele,
de la relevanț a și importanta întrebării științifice , la metodologie, calitatea în culegerea ș i
prelucrar ea datelor, sistemele de stocare, documentarea de proces, adecvarea modelelor
pentru obținerea rezultatelor ,căile de diseminare ș i prezentare a acestor rezultate . Big data
și Big Data management apreciem ca în curând vor pune in atenția cercetătorului
individual dar si al comunității științifice noi provocări și responsabilități privind etica in
gestiunea și utilizarea rezultatelor prelucrării lor. Este de precizat ca impactul cercetării
individuale contribuie la construirea notorietății științifice pe domeniu a cercetătorului
individual .

Prestigiul
Prestigiul este un alt element legat de comportamentul eti c ce trebuie considerat cu multă
atenție indiferent daca cel implicat în cercetare este cercetăt or student la nivel licență ,
masterand, doctorand, cercetător profesor sau cercetător de profesie. În esență chiar titlul
de “cercetător ” conferă un anumit prestigiu celui ce desfășoară activitatea specifică :
presupune deținerea unui anumit nivel de exp ertiză , abilități și cunoștințe din domeniul
respectiv , peste cel comun, obișnuit . De asemenea, cercetare a presupune anumite
aptitudini , cunoștințe din domenii multiple ș i/sau complementare celora deținute de
practicianul din domeniul respectiv de cercet are.
Acest prestigiu al “excelenței” teoretico -practice se răsfrânge implicit asupra tuturor
persoanelor ce își asumă activități de cercetare și le poziționează într-un mod special în
relațiile cu organizațiile și persoanele cu care interacționează în desfășurarea activității de
cercetare.
In plus , afilierea cercetătorului cu o instituție de prestigiu (universitate, in stitut de
cercetare de renume) î i conferă o “putere” extrem de importantă în desfășurarea activității
de cercetare, de deschidere și de încredere sporita în relațiile cu potențialii participanț i la
cercetare ș i cu cei ce gestione ază barierele de acces la date ș i informații , dar presupune în
același timp, în planul comportamentului etic utilizarea acesteia cu multa grija. Modul în

8
care cercetătorul folosește acest prestigiu poate fi o problema etică importantă . In același
timp, prin întreaga sa activitate, nu trebuie să afecteze, să fac rău in niciun fel instituției
de afiliere.

Transparenț a
O cale imp ortantă în evitarea posibilu lui impact negativ al activității de cercetare asupra
unor părți terțe identificate sau nu, este adoptarea unui demers deschis ș i transparent.
Discuțiile deschise cu toți cei implicați în cercetare – beneficiari, finanțatori, persoane
individuale , instituț ii, participanți – subiecți în cercetare, supervizori științifici . Aceasta
abordare transparenta va asigura o susținere mai mare din partea acestor persoane precum
și identificarea precoce a problemelor sau a capcanelor legate de desfășurarea activității
de cercetare precum ș i identificarea soluțiilor de rezolv are a acestora. Daca transparența
nu se manifestă încă de la început , problemele pot apărea atunci când cercetarea este
avansată iar gestionarea sau rezolvarea lor poate fi extrem de dificil ă, la li mită ducând
chiar până la oprirea cercetării.

DEZBATERI PRIVIND UNELE PROVACARI ALE COMPORTAMENTULUI ETIC
ÎN CERCETAREA SOCIO -ECONOMICĂ

a) Dezbateri privind comportamentul etic in contextul utilizării subiecților umani in
cerce tarea socio -economică .
O mare atenție este acordată aspectelor etice ale cercetării în contextele în care sunt
implicați subiecți umani . În domeniul socio -economic cercetările cu subiecți umani s -au
extins in ultima vreme, de mare interes fiind investigarea unor elemente precum
comportamentul, preferințele de consum , profilul de risc sau modul de fundamentare a
decizie individuale și de grup . Aprobările pentru realizarea de inter viuri, aplicare de
chestionare ș i experimente pe grupuri de participanți fac obiectul unor supravegher i
atente din partea entităților destinate să supervizeze respectarea conduitei etice în
cercetare.
Pornind de la elementele identificate de Jones (2004) , Margaret Lindorff (2007) aduce în
prim plan rezultatul cercetărilor sale potrivit cărora în cerc etarea din domeniul socio –

9
economic nu se regăsesc respectate întotdeauna cerințele etice privind corectitudinea,
avantajul, și respectul pentru subiecții umani cuprinși în demersul exploratoriu în diferite
forme. Ideea este susținuta și de Vermeulen, (200 5) care a găsit evidențe potrivit cărora
uneori, demersul de cercetare răspunde cerințelor etice privind exigențele înalte de
rigoare științifică dar î n mai mică măsură cerințelor de relevanță a obiectivelor și
rezultatelor cercetării pentru bunăsta rea populației cercetată prin eșantionul investigat.
Preferința editorilor revistelor științifice pentru ar ticole ce se impun prin excelenț a rigorii
științifice și a instrumentelor și modelelor sofisticate de analiză față de cele ce propun
obiective și rezultate relevante pentru interesul public este văzută drept una dintre
explicațiile pent ru faptul că practicienii nu căută în primul rând soluții pentru problemele
lor în literatura științifică din fluxul principal ( Rynes, Bartunek and Daft, 2001). M ai
mult, există voci care susțin c ă entitățile care propun teme, întrebări de cercetare
asigurând și finanțare consistentă, pot schimba centrul de greutate al cercetării
considerată relevantă de la creșterea bunăstării populației focalizate î n cercetare către
profitul ș i bunăstarea organizațiilor finanțatoare si beneficiare ale rezultatelor cercetării
(marketing, piața de capital, asigurări, etc..) Kakabadse, N.K., Kakabadse, A., and
Kouzmin, A. (2002).
Câteva principii consacrate din medicină , biologie, psihologie , tradițional preocupate de
etica cercetării folosind subiecți umani , pot fi aplicat e și în cazul cercetării din domeniul
socio -economic cum sunt :
– Principiul participării voluntare presupune ca subiecții implicați să nu fie în
nicio fo rmă constrânși să participe în cercetare. Acest lucru este deosebit de
important când în studiile anterioare au fost utilizați subiecți de tip “ audiență
captiva” – studenții de la cursuri, clienții deja existenți ai unei firme, asistații unui
ONG.
– Princi piul participării informate este strâns legat de cel anterior și presupune că
fiecare subiect să cunoască dinainte riscurile ș i procedurile presupuse de cercetare
și să-și exprime consimțământul.
– Bunele practici în cercetarea implicând subiecți umani cer ca cercetătorii să nu
expună participanții la situații în care aceștia ar fi afectați negativ în vreun fel
fizic sau psihologic.

10
– In toate cazurile trebuie să se asigure confidențialitatea și anonimatul .
Confidențialitatea presupune ca participanții trebu ie să fie siguri și asigurați că
datele lor de identificare nu vor fi disponibile pentru nici o persoană care nu este
implicată în cercetare. Acesta presupune ca subiectul să rămână anonim chiar și
pentru cercetător pe tot cuprinsul studiului. Anonimatul, este un principiu deosebit
de strict dar dificil de respectat (îndeosebi la cercetările ce urmăresc evoluția
caracteristicilor individuale cercetate în timp – modificare de opinii, atitudini,
percepții, profil de risc etc..).
Concluzie :cercetătorul din domeniul socio -economic trebuie să acorde aceeași atenție
aspectelor legate de etica cercetării î n care sunt implicați subiecți umani ca și în cazul
cercetărilor din medicina, biologie sau psihiatrie. Este misiunea cercetătorilor de a
adopta o condui tă etică prin asigurare a echilibrului și adecvării dintre rigoarea științifică
și relevanț a temei de cercetare. Totodată este de datoria cercetătorului de a avea un
comportament etic față de toți purtătorii de interese legate de rezultatele cercetărilor sale.

a) Dezbateri privind comportamentul etic in contextul utilizării modelelor
conceptuale in cercetarea socio -economica.

Mulți economiști realizează cercetări bazate pe modelare teoretică sau pe analiza
cantitativă și calitativă a datelor deja existente . În acest context ar părea că nu există
motive de îngrijorare sau preocupare privind etica în cercetare fiind vorba , în fapt, de
aplica re de raționamente economice și efectuarea de prelucrări și analize conform
convențiilor acceptate ale disciplinelor, bazate pe cerințe de rigoare științifică.
Din aceasta perspectivă – experiența unor prestigioși șefi de școală economică dar și
cercetări publicate relevă că ș i în aceste zone pot fi context e de îngrijorare privind
elemente de etică. Astfel, dileme le etice pot ap ărea în legătură cu metodele utilizate
sau cu modul în care rezultatele obținute sunt diseminate și influențează decizii
importante la diferite niveluri. S unt aduse în dezbatere trei zone în care reflexivitatea
etică a cercetătoru lui este pusă permanent la încercare : incom pletitudinea, subiectivitatea,
retorica ș i rolul acesteia.

11
Incompletitudinea :
Punctul de plecare al dezbaterii î l reprezintă teorema de incompletitudine a lui Gödel care
arată că niciodată o teorie care presupune o gândire matematică axiomatică nu poate fi
completă, în sensul că poate avea anumite limite interne sau că nu poate descrie complet
realitatea modelată.
În mod inevitabil abordarea t eoretica a sistemelor economice presupune simplificare a
realității . Aceasta naște preocuparea pentru posibile probleme de etica în abordare. In
studiile cercetate se adresează întrebări de tipul: in ce măsura poate fi prezen tată cercetare
bazată pe o repr ezentare simplificată drept o cercetare a realității ? In ce măsură
rezultatele obținute printr -o modelare simplificată a realității pot fi folosite pentru
deciziile privind lumea reală complexă? În raport cu preocupările îndelungate ale
economiștilor cerce tători sintetizate în întrebările anterioare, iluștrii economiști și-au
exprimat punctele de vedere
Keynes vorbește despre faptul că , în raport cu discursul principal , trebuie să se considere
necesitatea existenț ei unor „ rezerve, calificări si ajustări ” ce vor completa ulterior
descrierile simplificatoare.
“[I]n ordinary discourse, where we are not blindly manipulating but know all the time
what we are doing and what the words mean, we can keep ‘at the back of our heads’ the
necessary reserves and qualif ications and the adjustments which we shall have to make
later on .” (Keynes, 1973, pp. 297 -298).
Weaver are un punct de ved ere similar care recunoaste ca un demers explicativ
presupune un proces subiectiv de “ selecție , accentuare, excludere si elaborare ”
(Weaver, 2007, p. 143).
Structurile simplificate sunt construite printre altele pornindu -se de la definirea
conceptelor, alegerea informațiilor și a interpretării lor, ori din acest punct de vedere pot
fi alese ș i construite numeroase structuri (McHale, 1992, pp. 4 -5).

Subiectivitatea :
Demersul științific presupune raportarea la domeniu l principal de referință ș i la teor iile
sale, alegerea variabilelor si a relațiilor ce urmează a fi verificate. Din această perspectivă

12
conceptul de integrare, (contextual izare), “framing” , are un rol instrumental punând
accent pe subiectivitate în alegerea a “ce și cum se cercetează ”.
Ilustrativ Minsky (2008, p. 109) preciza:
"In all disciplines theory plays a double role: it is both a lens and a blinder. As a lens, it
focuses the mind upon specified problems, enabling conditional statements be made
about causal relations for a well -defined but limited set of phenomena. But as a blinder,
theory narrows the field of vision."
In științele socio -economice abordările multidis ciplinare ș i trans -disciplinare limitează
subiect ivitatea definit a anterior .

Retorica ș i rolul acesteia :
Birkland, (2011); Cobb & Ross, (1997); Considine, (2005) susțin perspectiva conform
căreia, deseori, de zbaterea teoretică și academică este un joc de putere î ntre grupuri
concurând pentru obținerea dominanț ei sub luminile reflectoarelor pe scena
referențiale lor științifice .
McCloskey (1998), susține o dimensiune retorică a cercetării economice privind nu atât
latura de persu asiune câ t deme rsul de a găsi acceptare ș i incluziune pentru pozițiile
neîncadrate în “înțelepciunea convenționala ” promovate de diferite forme
instituționalizate ( scoli, grupe de experți , grupe profesionale, grupe de review -eri) etc…
Dificultatea de a dezvolta un demers împotri va pozițiilor general acceptate este descrisă
de Chomsky (Achbar & Wintonick, 1992). Astfel, acesta precizează ca declarațiile ,
punctele de vedere , demersurile argumentative , ce reprezintă normele referențiale sunt
invocate argumentativ fără a fi puse sub semnul îndoielii . În contrast, cei ce vin cu
alternative trebuie să furnizeze în sprijinul acestora dovezi extinse , care sunt puternic
puse sub semnul întrebării sau pentru care oportunitatea de dezbate re nu este oferită.
Uneori etica în cercetarea econo mică este supus ă provocărilor venind din diversele roluri
pe care economiștii le joaca în sfera socială . John Kenneth Galbraith, reputat reprezentant
al scolii keynesiene, susține ca persoanele implicate în poziții cheie obțin aceste poziții
datorită susținerii fervente în trecut a unei anumitei teorii, sau scoli de gând ire, a unei
anumite poziții sau abordări iar în noua poziție , de maximă vizibilitate și expunere

13
publică se afla sub obligația de a menține în continuare, chiar de a concretiza în acțiuni ș i
fapte “ înțelepciunea convențională” anterioară .
“The high public official is expected, as is indeed to some extent required, to expound the
conventional wisdom. His, în many respects, is the purest case. Before assuming office,
he ordinarily comman ds little attention. But on taking up his position, he is immediately
assumed to be gifted with deep insights. He does not, except în the rarest instances,
write his own speeches or articles; and these are planned, drafted and scrupulously
examined to ensure their acceptability. The application of any other test, e.g., their
effectiveness as a simple description of the economic or political reality, would be
regarded as eccentric în the extreme.” (Galbraith, 1999, p. 10) .
Concluzionând , pentru cerce tătorii din științele socio -economice dilemele etice pot
apărea la prezentarea rezultatelor studiilor teoretice, analizelor empirice bazate pe
modelare ca fiind absolut o reflectare a realității studiate. Bunele practici recomandă
indicarea limitelor în demersul de cercetare , indicarea limitelor caracterizării si
calificativelor atribuite rezultatelor obținute în raport cu realitatea studiata , utilizarea
abordărilor pluraliste , și recunoașterea rezervelor, limitărilor și în ceea ce privește
subiect ivitatea cercetătorului precum și î n utilizarea si generalizarea rezultatelor obținute .
Aceste elemente ar putea fi componentele unui vector activ în schimbarea înțelegerii ,
atitudinii ș i comportamentului general atât în comunitatea de oameni de știința dar și în
cea a decidenților , utilizatorilor sau beneficiarilor de rezultate ale cercetării economice.

ELABORAREA STANDARDELOR DE ETIC A IN CERCETAREA SOCI O-
ECONOMICA LA NIVEL EUROPEAN

In 2004 s -a încheiat prin elaborarea unui raport extins proiectul european RESPECT
finanțat de Comisia Europeana , pentru a realiza un set de linii directoare pentru
comportamentul profesional și etic al cercetătorilor din domeniul socio -economic .
Documentul final elaborat prin acest proiect a urmărit formularea unor stan dard acceptate

14
și de aplicat trans -național și trans -disciplinar în cercetarea socio -economica la nivel
european.
În numeroase contexte cercetătorul se confruntă cu o serie de dileme etice iar calea de
urmat presupune un proces de judecată și decizie în baza principiilor de etică . Liniile
directoare formulate ca rezultat a l desfășură rii proiectului conturează un set de standarde
pe care oricine inițiază , finanțează sau desfășoară ac tivitate de cercetare trebuie să le
urmeze sau când urmează să ia decizi i etice în cercetarea socio -economica.
În sinteză, principiile cuprinse în documentul final prevăd că cercetătorii din domeniul
socio -economic să depună toate eforturile pentru a realiza următoarele obiective1 :
– Să sigure acuratețea factuală și să evite denaturarea, de clararea falsă , fabricarea,
eliminarea sau interpretarea eronată a datelor;
– Sa declare ș i să tină cont de cercetările deja efectuate , inclusiv cercetă rile ce
contestă propriile rezultate ș i să declare în integral itate orice cercetare anter ioară,
date ș i metodologii, folosite ca sursă de cunoaștere ;
– Adoptarea unui poziții constructiv -critice față de autoritate ș i setul de ipoteze
pentru a fi sigur că selectarea și formularea întrebă rii științifice, conceptualizarea
și proiectarea cercetări i întreprin se nu predetermine rezultatele ș i nu exclude încă
de la început concluziile nedorite
– Să se asigure că se utilizează metodol ogia potrivită și că exista abilitățile și
calificările potrivite utilizării acesteia .
– Demonstrează conștientizarea limitelor în cercetare , inclusiv a modului în care
calificările și valorile cercetătorilor pot influența procesul ș i rezultatele cercetării
și se prezintă integral metodologiile utilizate ș i rezultatele obținute ( de exemplu
când se prezintă rezultatele un ei cercetări pe bază de chestionar se menționează
data, mărimea eșantionului , rata de răspuns și probabilitatea de eroare).
– Declară orice conflict de interes care ar putea apărea la finanțarea sau
conceperea -scrierea proiectului de cercetare, în evaluarea concurențială sau
colegială a proiectului, articolului sau raportului de cercetare;

1 The RESPECT project – http://www.respectproject.org/main/index.php

15
– Să declare calificările ș i competentele exact ș i veridic contractorilor sau oricăror
părți interesate, să declare limitările cunoștințelor si a experienței când sunt
invitați să facă evaluări științifice sau să evalueze munca unui coleg ș i să evite
să accepte responsabilități pentru care nu au calificarea necesară .
– Să permită transparență largă: metodologia și rezultatele să fie disponibile
pentru dezbatere ș i pentru evalu are colegială
– Să se asigure că în proce sul de raportare a rezultatelor, de către ei înșiși, de către
contractor sau de finanțator , este veridic, clar, complet ș i fără distorsiuni. În
vederea evitării interpretării eronate a rezultatelor sau a neî nțelegerii acestora,
cercetătorul are datoria de a folosi limbajul cel mai clar posibil în diseminarea
lor. Limbajul trebuie să fie adecvat și accesibil grupurilor țintă pentru care
rezultatele cercetării sunt relevante.
– Să evite in comportamentul profes ional elementele care să poată discredita
comunitatea de cercetători din domeniul socio -economic.
– Să adopte un comportament corect și deschis față de personalul suport în
cercetare prin oportunități egale ș i echitabile de angajare, promovare, condi ții de
lucru , recunoaștere de rezultate, inclu siv pentru stagiari ș i studenții cercetători .
– Să respecte obligațiile contractuale cu angajatorul ș i/sau finanțatorul ;
– Să declare sur sa de finanțare în orice comunicare despre cercetarea desfășurata
Așa cum vom vedea aceste princi pii au fost sursă de inspirație ș i au fost adoptate în
actele normative ale țărilor europene ș i reflectate în mai mare sau mai mică măsura în
litera și spiritul lor.

BUNA CONDUIT Ă ETICĂ ÎN ACTIVITATEA DE CERCETARE –
DEZVOLT ARE ÎN ROMÂ NIA

În țara noastră buna conduită în cercetare – dezvoltare presupune res pectarea a
principiilor morale și de etică cuprinse în “Codul de etică și deontologie profesională al
personalului de cercetare dezvoltare”

16
Comportamentul etic în cerce tare este reglementat printr -un sistem de ac te normative
aplicabile tuturor entităților și persoanelor ce desfășoară activităț i de cercetare2. Se poate
constata o permanentă preocupare de adaptare a conținutului lor la reglementăr ile și la
standardele int ernaționale privind etica în cercetare. Sistemul de reglementare are rolul de
a sprijini integrarea activității de cercetare dezvoltare din țara noastră în spațiul european
al cercetării (ERA), să asigure conformitatea cu cerințele de rigoare științifica și de
comportam ent etic î n cercetare din comunitatea științifică internațional ă.
Cadrul normativ are în vedere ca dincolo de conformitatea cu prevederile să se
consolideze un comportament etic în activitatea de zi cu zi la nivelul comunității
persoanel or implicate în cercetare. Astfel , se precizează obligația de conformitate pentru
toți cei implicați în activitatea de cercetare, inclusiv „alte categorii de personal, din
mediul public sau privat, ce beneficiază de fonduri publice de cercetare -dezvoltar e”-
Legea nr. 206/2004, Art1.(4) .
Normele de bună conduită în activitatea de cercetare -dezvoltare include elementele
prezentate in figura 1.
De un interes deosebit pentru toți cei implicați în activitatea de cercetare este demersul
legii de a defini conce pte extrem de importante pentru buna conduită în cercetare precum
frauda în știință, confecționarea de date, falsificarea, plagiatul, conflictual de interese,
publicarea multiplă sau autoplagiatul .

2Legea nr. 206/2004 – privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare -Publicat
in MOF nr. 05 – 04/06/2004 Legea nr. 398/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 892 din 02/11/2006.
– Ordonanța nr. 28/2011 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 628 din 02/09/201

17

Normele de bunăconduită1.Norme de bunăconduită în
activitatea științifică
2.Norme de bunăconduită în
activitatea de comunicare ,
publicare , diseminare și
popularizare științifică ,
3.Norme de bunăconduită în
activitatea de evaluare și
monitorizare instituțională
4.Norme de bunăconduită în
funcțiile de conducere în
activitatea de cercetare –
dezvoltare
5.Normele de bunăconduită
privind respectarea ființeiși
demnității umane , evitarea
suferinței animalelor și
ocrotirea șirefacerea mediului
natural șia echilibrului ecologic
Fig. 1 : Normele de bună conduita in cercetare

În case ta 1 sunt prezentate definițiile mai importa nte din cuprinsul legii .

Caseta 1 : definitii pentru evitarea fraudei in activitatea de cercetare, dezvoltare inovare

1. coautor al unei publicații orice persoană nominalizată în lista de autori a unei publicaț ii științifice;

2.
confecționarea de
rezultate sau date raportarea de rezultate sau date fictive, care nu sunt rezultatul real al unei
activități de cercetare -dezvoltare;
echiv: prezentarea lor ca date experimentale, ca date obținute prin calcule
sau si mulări numerice pe calculator ori ca date sau rezultate obținute prin
calcule analitice ori raționamente deductive;
3 falsificarea de rezultate
sau date raportarea selectivă sau respingerea datelor ori a rezultatelor nedorite; manipularea
reprezentărilor sau a ilustrațiilor; alterarea aparatului experimental ori numeric pentru
a obține datele dorite fără a raporta alterările efectuate;
4
plagiatul expunerea într -o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a
unor texte, expresi i, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode
științifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a
menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale;
5
autoplagiatul expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a
unor texte, expresii, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode științifice
extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiași sau acelorași
autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale

Calitatea imaginilor folosite în comunicarea rezultatelor cercetării este de o mare
importanță în etica în cercetare , încă insuficient reglementată dar solicitată confor m
unor reguli severe explicit de revistele de mare vizibilitate . Câteva dintre aceste reguli
sunt prezentate în caseta 2 .

18

Caseta2 : standarde privind calitatea imaginilor folosite pentru prezentarea rezultatelor
cercetarii

1. Imaginile trebuie sa fie pro cesate minimal si sa reflecte corect rezultatele originale
ale cercetarii
2. Varianta “de lucru” a datelor ce s -au prelucrat trebuie sa fie disponibile si puse , la
cercere, la dispozitia celor ce revad manuscrisul
3 Trebuie clar indicate programele, var iantele efective, de sofware folosite la
prelucrarea datelor si crearea imaginilor
4 Utilizarea facilitatilor de ce pot ascunde manipularea datelor sau a rezultatelor trebuie
evitate ( ex Photoshop)
5 Se va evita ca prin procesare – luminozitate, contra st – parti din imagine sa dispara

Abaterile grave de la buna conduită în activitatea de cercetare -dezvoltare sunt cele
prevăzute la art. 310 din Legea nr. 1/2011 , figura 2.

Abaterile de la normele
de bună conduită (
selectie )confecționarea de
rezultate saudate și
prezentarea lorca
date experimentalefalsificarea de date
experimentaleîngreunarea
deliberată ,
împiedicarea sau
sabotarea activității
de cercetare –
dezvoltare a altor
persoane , Plagiatul si
autoplagiatulincluderea înlista de
autori a coautorilor
care nu au contribuit
semnificativ la
obtinereaincluderea în lista de
autori a unei
persoane fără acordul
acesteia
publicarea
neautorizată de către
autori a unor
rezultate , ipoteze ,
teorii orimetode
științifice nepublicate
abuzul de autoritate
pentru a obține
calitatea de autor sau
coautor al
publicațiilor
persoanelor din
subordine ;
abuzul de autoritate
pentru a obține
calitatea de autor sau
coautor al
publicațiilor
persoanelor din
subordine ;

Fig. 2 Abateri de la buna conduită în activitatea de cercetare -dezvoltare

19
Pentru abaterile constatate de la buna conduită în activitatea de cer cetare -dezvoltare, după
investigație, se pot aplica, după caz, aplicarea uneia sau mai multor sancțiuni
Dumitrache I. Iovu H.(2011) .
Aplicarea acestora permite o sancționare graduala a ab aterilor, in funcție de gravitatea lor
si efectele lor pot fi multiple de la creșterea responsabilizării privind respectarea
regulilor de etică (avertisment scris), la intervenții asupra rezultatului diseminării
cercetării (retragerea și/sau corectarea tu turor lucrărilor publicate prin încăl carea
normelor de bună conduită ), retragerea unor titluri, titulaturi și atestate (retragerea
titlului de doctor; retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori
retrogradarea ; retragerea calită ții de conducător de doctorat și/sau a atestatului de
abilitare), destituirea persoanelor de conducere sau aplicarea de sancțiuni, inclusiv
disciplinare (desfacerea disciplinară a contractului de muncă; destituirea din funcția de
conducere din instituția de cercetare -dezvoltare; suspendarea, pe o perioadă determinată
de timp între 1 an și 10 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei
funcții superioare ori a unei funcții de conducere, de îndrumare și de control sau ca
membru în comisi i de concurs; îndepărtarea persoanei/persoanelor respective din echipa
de realizare a proiectului), limitarea sau excluderea de la accesul la finanțarea activității
de cercetare științifică (interzicerea, pentru o perioadă determinată, a accesului la
finan țare din fonduri publice destinată cercetării -dezvoltării ; oprirea finanțării proiectului;
oprirea finanțării proiectului, cu obligativitatea returnării fondurilor).
Datele contradictorii, diferențele de concepție experimentală sau de practică, diferențele
de interpretare a datelor, diferențele de opinie sunt factori specifici cercetării -dezvoltării
și nu constituie abateri de la buna cond uită Legea nr. 206/2004, Art.3.
Concluzii : etica în cercetarea socio -economică este aliniată la principiile etice din
celelalte domenii ale cercetării dar fiind specificului domeniului ș i a impactului potențial
al rezultatelor asupra deciziilor guvernamentale , trebuie susținută prin principii adaptate,
coduri de etică specifice ș i regul i de monitorizare ș i implementare ro buste.
Universitățile , institutele de cercetare, firmele private de cercetare o rganizațiile
finanțatoare , organizațiile profesionale europene si naționale , comunitatea editorilor
revistelor indexate in baze intern aționale se afla intr -un permanent aplicar e a regulilor si
bunelor practici în domeniul cercetării socio -economice .

20
Litera tura de specialitate este bogată dar ea trebuie să continue să fie un spațiu deschis
de dezbateri ș i de adresare responsabil ă a dilemelor mereu noi ce apar în acest domeniu .

Bibliografie
1. Achbar, M., & Wintonick, P. (Writer). (1992). Manufacturing Consent: Noam
Chomsky and the Media.
2. Birkland, T. A. (2011). An introduction to the policy process: theories, concepts,
and models of public policy making (3rd ed.). Armonk, N.Y.: M.E. Sharpe.
3. Birks, S.( 2012) – No ethical issues in economics ? World Economics Association
(WEA), Conferences, Economics and Society. The Ethical Dimension,2012
4. Cobb, R. W., & Ross, M. H. (Eds.). (1997). Cultural strategies of agenda denial:
Avoidance, attack, and redefinition . Lawrence: University Press of Kansas.
5. Considine, M. (2005). Making public policy: institutions, actors, strategies .
Cambridge: Polity Press.
6. Dumitrache I. Iovu H.(2011) – Manualde Autorat Științific -Editura Politehnica
Press, Bucu resti
7. Galbraith, J. K. (1999). The affluent society (New ed.). London: Penguin
8. Kakabadse, N.K., Kakabadse, A., and Kouzmin, A. (2002). Ethical considerations in
management research: A ‘truth’ seeker’s guide. International Journal of Value –
based Management, 15, 103 -138.
9. Keynes, J. M. (1973). The collected writings of John Maynard Keynes (Vol. 7).
London: Macmillan
10. Margaret Lindorff ( 2007) – The Ethical Impact of Business and Organisational
Research: the Forgotten Methodological Issue? Electronic Journal of B usiness
Research Methods,pg 21 -28,ISBN1477 -7029
11. McCloskey, D. N. (1998). The rhetoric of economics (2nd ed.). Madison, Wis.:
University of Wisconsin Press.
12. McHale, B. (1992). Constructing postmodernism . London ; New York: Routledge.

21
13. Minsky, H. P. (2008). Stabilizing an unstable economy (New ed.). New York:
McGraw -Hill.
14. Piper T., Gentile M., Daloz Parks S. (1993) “Can etics be taught?, HBSP, ISBN
0875844006
15. Reaich N.(2012) -Ethics in business research -Biz/ed,
http://www.bized.co.uk/notes/2012/12/ethics -business -research
16. Resnik D.(2011) – What is Ethics in Research & Why is it Important?,
http://www.niehs. nih.gov/research/resources/bioethics/whatis/
17. Rynes, S.L., Bartunek, J.M., and Daft, R.L. (2001). Across the great divide:
Knowledge creatkion and transfer between practitioners and academics.
Academy of Management Journal, 44, 340 -355
18. Vermeulen, F. (2005) . On rigor and relevance: Fostering dialectic progress in
management research. Academy of Management Journal, 48, 978 -982.

ÎNTREBĂRI PENTRU DEZBATERE:

1) Care este rolul ș i care sunt efectele implementării standardelor de etica î n activitatea
de certare s ocio-economică ?

2) Cum vedeți efectele aplicării principiilor de etică în cercetarea socio -economică:o
stimulează sau o îngrădește?

3) Care sunt dilemele etice cele mai des întâlnite in activitatea de cercetare socio –
economică?

4) Ce trebuie întreprins pentru ca cerințele de etica in cercetare și să fie cat mai eficient
si efectiv incorporate in comportamentul de zi cu zi al tuturor celor implicați în
activitatea de cercetare?

5) Comportamentul etic trebuie definit / formalizat prin legi sau coduri, ghiduri,
recomandări ?