Investe ște în oameni [618177]

Investe ște în oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Opera țional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritar ă 1 „Educa ție și formare profesional ă în sprijinul cre șterii economice și dezvolt ării societ ății bazate pe cunoa ștere”
Domeniul major de interven ție 1.5. „Programe doctorale și post-doctorale în sprijinul cercet ării”
Titlul proiectului: Burse doctorale si postdoctoral e pentru cercetare de excelenta
Num ărul de identificare al contractului: POSDRU/159/1.5 /S/134378
Beneficiar: Universitatea Transilvania din Bra șov
Partener:
Universitatea Transilvania din Brasov
Scoala Doctorala Interdisciplinara

Facultatea design de produs și mediu
Departamentul design de produs,
mecatronic ă și mediu

CERCET ĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE
PRIVIND SOLU ȚII OPTIME ÎN SISTEMUL DE
PROBA ȚIUNE PRIN POLIGRAF

THEORETICAL AND EXPERIMENTAL RESEARCH
REGARDING OPTIMAL SOLUTIONS IN THE
POLYGRAPH TESTING SYSTEM

Rezumatul tezei de doctorat
– Summary of PhD thesis –

Doctorand: [anonimizat]:
Prof. univ. dr. ing. dr. marketing Angela REPANOVIC I

2014

2
MINISTERUL EDUCA ȚIEI NA ȚIONALE
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRA ȘOV
BRA ȘOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413 000, FAX 0040-268-410525
RECTORAT

D-lui (D-nei) ………………………………. …………………………………………… ………………….

COMPONEN ȚA
Comisiei de doctorat

Numit ă prin Ordinul Rectorului Universit ății Transilvania din Bra șov
Nr. 7064 din 28.10.2014

PRE ȘEDINTE
Prof. univ. dr. ing Olimpiu MUNTEANU
Decan Facultatea de Design de Produs și Mediu
Universitatea „Transilvania” din Bra șov

CONDUC ĂTOR ȘTIIN ȚIFIC
Prof. univ. dr. ing., dr. marketing Angela REPANOVI CI
Universitatea „Transilvania” din Bra șov

REFEREN ȚI ȘTIIN ȚIFICI
Prof. univ. dr. ing Anca DR ĂGHICI
Universitatea „Politehnica” din Timi șoara
Prof. univ. dr. ing. Claudiu KIFOR
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Prof. univ. dr. ing. Luciana CRISTEA
Universitatea „Transilvania” din Bra șov

Data, ora și locul sus ținerii publice a tezei de doctorat – 29.11 2014,
ora 11 00 , la Institutul de Cercetare Dezvoltare Inovare Pro duse High Tech
pentru Dezvoltare Durabil ă – PRO – DD – Sala L2 – Sala conferin țe

Eventualele aprecieri și observa ții asupra lucr ării, v ă rug ăm s ă le
transmite ți în timp util pe adresa Departamentului Design de Produs și
Mediu [anonimizat] sau pe adresa de e-mail:
[anonimizat] ; [anonimizat]
Totodat ă v ă invit ăm s ă lua ți parte la ședin ța public ă de sus ținere a
tezei de doctorat.
Vă mul țumim.

3 PREFA ȚĂ

Teza de doctorat Cercet ări teoretice și experimentale privind sistemul de
proba țiune prin poligraf reprezint ă rezultatul cercet ărilor întreprinse de c ătre autor pe
parcursul anilor de doctorat, cu sprijinul știin țific și logistic al unui num ăr important de
persoane, c ărora doresc s ă le mul țumesc și le datorez toat ă recuno știn ța mea. O mare
parte din cercet ările experimentale ale tezei au fost posibile dator it ă accesului asigurat
pentru doctorand: [anonimizat], Mecatronic ă și
Mediu și în cadrul Inspectoratului Jude țean de Politie Bra șov .
Recomand ările și observa țiile f ăcute de conduc ătorul știin țific înc ă din perioada
de preg ătire pentru elaborarea tezei cât și pe întreaga durat ă a elabor ării acesteia,
precum și încrederea și încurajarea permanent ă m-au ajutat s ă dep ăș esc toate
obstacolele inerente unui asemenea demers știin țific. Pentru sprijinul acordat doresc s ă
îi mul țumesc îndrum ătorului știin țific, doamna prof.univ.dr.ing.dr.marketing Angela
REPANOVICI. Mul țumesc, de asemenea, doamnei prof.univ.dr.ing. Mihae la BARITZ
care mi-a oferit experien ța profesional ă și competen ța pentru a realiza teza de doctorat.
Mulțumesc domnului decan, Prof.univ.dr. Cristinel MURZE A care nu m-a l ăsat
niciodat ă s ă renun ț. Mul țumesc domnului chestor de poli ție, Conf.univ.dr. Ioan ARON
care m-a sus ținut moral și m-a ajutat pentru realizarea determin ărilor experimentale.
Mul țumesc comisiei, doamnei prof.univ..dr.ing Anca DR ĂGHICI de la
Universitatea Politehnic ă din Timi șoara, prof.univ.dr.ing. Claudiu KIFOR de la
Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, doamnei pro f.univ.dr.ing. Luciana CRISTEA și
domnului decan prof.univ.dr.ing. Olimpiu MUNTEANU d e la Facultatea Design de
Produs și Mediu, Universitatea Transilvania din Bra șov pentru c ă au acceptat s ă fac ă
parte din comisie și au analizat lucrarea.
Nu în ultimul rând, a ș dori s ă mul țumesc colegilor care mi-au în țeles perioadele
prelungite de studiu, familiei pentru sprijinul per manent și d-nului Gheorghe Cletea
pentru ajutorul acordat în redactarea tezei.

6 Noiembrie 2014

Asist univ.Jr. Dan Olimpiu Gabor

4 CUPRINS
p.tez ă p.rez
1. Introducere ……………………………………………………………………… 4 6
2. Stadiul actual cu privire la cercetarea comporta mentului simulat ………… 12 8
2.1 Depistarea comportamentului simulat ………………………… ……….. 12
2.2 Gesturile – indicatori comportamentali ………………… ………………. 15
2.3 Indicatori ai minciunii …………………………………………………….. . 20
2.3.1 Ochii ………………………………………………………………… 21
2.3.2 Corpul ………………………………………………………………. 21
2.3.3 Nasul ……………………………………………………………….. 22
2.3.4 Zâmbetul …………………………………………………………… 22
2.3.5 Indicatorii verbali ………………………………………………….. 2 3
2.4 Privire comparativ ă a comportamentului normal fa ță de
comportamentul simulat ………………………………………………………
25
2.5 Corelan țe psihofizice ale comportamentului simulat …………………. . 28
3. Biodetec ția judiciar ă – tehnica poligraf ……………………………………… 31 9
3.1 Istoricul tehnicii poligraf ……………………………………………… ….. 31
3.2 Descrierea comportamentului emo țional ………………………………. 33
3.3 Descrierea comportamentului simulat ………………………… ……….. 37
3.4 Tehnici de control a comportamentului simulat ……………………….. 41
3.4.1 Metoda asocierilor de idei ………………………………………. .. 43
3.4.2 Metoda expresiei motrice ………………………………………… 4 4
3.4.3 Tehnici pentru suprimarea cenzurii con știente ………………… 45
3.4.4 Metoda detect ării stresului din voce ……………………………. 46
3.4.5 Sistemul de proba țiune prin tehnica poligraf …………………… 48
3.4.5.1 Paradigme ale tehnicii poligraf …………………… ……….. 53
3.4.5.2 Detectarea comportamentului simulat ………… …………. 54
4. Obiectivele tezei ……………………………………………………………….. 57 12
5. Sisteme alternative de analiz ă comportamental ă ………………………….. 60 13
5.1 Sistemul poligraf computerizat LX 4000 ………………… …………….. 60
5.2 Sistemul FAST ……………………………………………………………. 77
5.3 Proiectul Inten ție ostil ă …………………………………………………… 85
6. Cercet ări experimentale privind noi metode de proba țiune prin poligraf … 91 19
6.1 Bazele teoretice ale comportamentului sistemul ui vizual ……………. 91
6.2 Cercet ări teoretice privind metoda de analiz ă a mi șcărilor oculare … 96
6.3 Proiectarea experimentului de m ăsurare a traiectoriei oculare ……… 101
6.4 Stabilirea caracteristicilor sistemului experi mental ……………………. 104
6.5 Proiectarea și dezvoltarea sistemului experimental investigator ……. 105
6.6 Demararea experimentului ………………………………………………. 109
6.7 Interpretarea diagramelor testului poligraf …… ………………………… 117
6.8 Tehnica folosit ă pentru prelucrarea imaginilor video cu marker virt ual 119
6.8.1 Prezentarea soft-ului de achizi ție a datelor – Kinovea ………… 119
6.9 Analiza corelativ ă a datelor înregistrate ………………………………… 131
6.9.1 Expertiza criminalistic ă prin tehnica poligraf a subiectului ……. 131
6.9.2 Metoda nou ă de proba țiune, complementar ă …………………. 142
6.9.3 Analiza corelativ ă traseologic ă și matematic ă a rezultatelor 149
7. Concluzii ………………………………………………………………………… 167 42
8. Bibliografie ……………………………………………………………………… 173 44

5 TABLE OF CONTENTS
p.thes p.rez
1. Introduction……………………………………………………………………… 4 6
2. Present stage regarding the research of simulate d behaviour ……………. 12 8
2.1 Detecting simulated behaviour ………………………………………… .. 12
2.2 Gestures – behaviour indicators …………………………………… …… 15
2.3 Lying indicators …………………………………………………………… 20
2.3.1 The eyes …………………………………………………………… 21
2.3.2 The body ……………………………………………………….…… 21
2.3.3 The nose ……………………………………………..……………. 22
2.3.4 The smile …………………………………………………………… 22
2.3.5 Verbal indicators ……………………………………..………..….. 23
2.4 Comparative aspect of the normal behaviour in relation to the
simulated behaviour ……………………………………………………………
25
2.5 Psychophysical correlations of simulated behav iour ……………….… 28
3. Legal biodetection – the polygraph technique ……… ………………….…… 31 9
3.1 The history of the polygraph technique ………………… ……………… 31
3.2 Description of the emotional behaviour ………………… ……………. 33
3.3 Description of simulated behaviour …………………………… ……….. 37
3.4 Control techniques for simulated behaviour ……… ………………….. 41
3.4.1 Ideas’ association method ………………………………………. 43
3.4.2 Motor expression method ………………………………….…..… 44
3.4.3 Techniques for eliminating conscious censor ship ………….… 45
3.4.4 The method of detecting voice stress ……………… ………..… 46
3.4.5 The polygraph testing system …………………………………… 48
3.4.5.1 Polygraph technique paradigms……………………….. .… 53
3.4.5.2 Detecting simulated behaviour ………………………… .… 54
4. Thesis objectives …………………………………………………..…………… 57 12
5. Alternative behaviour analysis systems ……………………… …………….. 60 13
5.1 Computer polygraph system LX 4000 ……………………………. …… 60
5.2 The FAST System ………………………………………………………. 77
5.3 Hostile intention project ………………………………………………… 85
6. Experimental research regarding new polygraph te sting methods ………. 91 19
6.1 Theory bases of the visual system behaviour …… ………………….… 91
6.2 Theory research regarding the analysis method of eye movements 96
6.3 Designing the measuring experiment of the eye movement trajectory 101
6.4 Establishing experimental system characteristi cs ……………..……… 104
6.5 Designing and developing the investigative exp erimental system ….. 105
6.6 Starting the experiment …………………………………………………… 109
6.7 Interpreting the polygraph test diagrams …………… ………………… 117
6.8 The technique used for video image processing with a virtual marker 119
6.8.1 Presenting the data acquisition soft – Kino vea ………………. 119
6.9 Correlating analysis of registered data ……………… …………..…… 131
6.9.1 Polygraph forensic expertise of the examine d subject ……… 131
6.9.2 New evidence method, complementary …………………… …… 142
6.9.3 Correlative impression evidence and mathema tic analysis … 149
7. Conclusions…………………………………………………………………… 167 42
8. Bibliography…………………………………………………………………… 173 44

9
CAPITOLUL I
INTRODUCERE

Procesele afective sunt fenomene psihice complexe, caracterizate prin
modific ări fiziologice mai mult sau mai pu țin extinse, printr-o conduit ă marcat ă de
expresii emo ționale (gesturi, mimic ă etc.) și printr-o tr ăire subiectiv ă1.
Termenul de emo ție deriv ă din latinescul "emoveo" care înseamn ă "a mi șca din
loc". În termeni psihologici aceasta ar însemna o a batere de la echilibrul
homeostazic, ceea ce ca stare, este tr ăit ă într-un anumit fel, la nivel cognitiv iar la
nivel organic se manifest ă prin diferite modific ări neuromusculare, vegetative,
hormonale etc.
În urma contur ării a trei moduri de abordare (introspec ționist, behaviorist,
cognitivist) s-a ajuns la un anumit consens în ceea ce prive ște sfera afectivit ății, mai
specific, s-a realizat o decelare a componentelor p rocesului emo țional.
Astfel vom putea distinge:
• procese emo ționale primare (dispozi ții organice și afecte) – st ări afective
temporare, difuze și cu orientare mai pu țin precis ă.
• emo țiile propriu-zise – st ări afective mai mult sau mai pu țin intense, cu
conturare și obiectiv bine precizat.
• dispozi țiile afective – st ări emo ționale difuze și generalizate, mai pu țin
intense dar durabile.
• sentimente – forma ții afective complexe și durabile prezentând o
desf ăș urare relativ echilibrat ă ca intensitate.
În domeniul psihologiei judiciare, emo ția este considerat ă ca fenomenul tipic al
sferei afective 2, deoarece aceasta, prin modific ările psihofiziologice pe care le
implic ă, poate fi supus ă unei analize știin țifice sistematice.
Emo ția nu se reduce numai la aspectul de tr ăire subiectiv ă, intern ă, ci formeaz ă
o configura ție complex ă de rela ții, un r ăspuns psihofiziologic multidimensional vis-a-
vis de evenimente 3.
Printre dimensiunile procesului afectiv distingem:
• modific ări cognitive – procesarea informa ției stimul venit ă din mediu, care
în func ție de semnifica ție are rol activator sau nu;
• modific ări organice, vegetative – cre șterea arousal – lui fiziologic, activarea
cardiac ă și a sistemului circulator, modific ări la nivelul motilit ății
gastrointestinale, tensiunii musculare, conductan ței electrice a pielii etc.;
• manifest ări comportamentale: gesturi, reac ții, mimic ă, expresii vocale.
Cele mai multe metode de detectare de minciuni se b azeaz ă pe faptul c ă exist ă
ni ște schimb ări fiziologice detectabile în organismul uman atunc i când Poligrafele 4
moderne se bazeaz ă pe faptul c ă schimb ările activit ății electrodermale, presiunii
sângelui și respira ției sunt asociate cu min țitul. Toate metodele moderne de
detectare a minciunii presupun c ă minciuna este inten ționat ă, cu scop precis și c ă se
depune efort con știent în a min ți. Cu toate acestea, având în vedere c ă exist ă multe
tipuri de minciuni și mincino și, aceast ă presupunere este discutabil ă. Unele dintre
cele mai groaznice minciuni pot veni din partea uno r psihopa ți care simt pu țin ă

1 Bustea Elena, Pruncuciderea-problematica investiga ției criminalistice, http:/www.unibuc.ro/studies,
[accesat la data de 16 iulie 2014]
2 http:/www.preferatele.com/docs/psihologie/1/invest igarea-psoholo5.php, [accesat la data de 16 iulie
2014]
3 http:/www.unibuc.ro/studies/doctorate 2010, [acces at la data de 18 iulie 2014]
4 din cuvintele grece ști poli și grafo

10 emo ție în timp ce mint sau din partea celor care î și cred propriile minciuni. Pot de
asemenea exista diferen țe semnificative la cei care mint în func ție de cultura din care
fac parte sau în func ție de sistemul lor de valori. Dat fiind faptul c ă exist ă o mul țime
de tipuri de minciuni și reac ții fizice, nu este de mirare c ă metodele de detectare a
minciunii nu sunt sigure.
In unele ță ri, dovezile ob ținute cu poligraful atârn ă foarte greu. De exemplu, în
Bruxelles, Poli ția Federal ă Belgian ă, angajeaz ă în fiecare an trei exper ți specializa ți
în tehnica poligraf care testeaz ă peste 300 de suspec ți5. Cu toate acestea, este
cunoscut faptul c ă în Statele Unite rezultatele testului poligraf nu sunt întotdeauna
precise. Asocia ția American ă a Poligrafelor sus ține c ă testele cu poligraf sunt precise
în propor ție de 80-98% 6. In ciuda acestei afirma ții, unele experimente au avut
rezultate chiar de 67% 7.
Testele poligraf se bazeaz ă pe faptul c ă r ăspunsurile date în mod automat arat ă
în mod clar minciuna. Cu toate acestea, acest lucru nu este întotdeauna valabil.
Exist ă multe situa ții confuze, variabile și comportamente diferite care pot duce la
răspunsuri automate și pot face ca rezultatele poligrafului s ă fie inexacte 8. Deoarece
testele poligraf provoac ă excitare, acestea pot fi folosite pentru a identif ica vina și
frica. Oamenii pot suferi de fr ământ ări interioare atunci când mint; de asemenea, pot
suferi și de stres fiziologic din cauza faptului c ă sunt interoga ți. Senza țiile de fric ă și
vin ă pot fi experimentate în timpul unui test poligraf din mai multe motive în afar ă de
minciun ă. De asemenea, dac ă cel care minte nu se simte vinovat sau nu simte fr ic ă,
minciuna lui poate r ămâne nedetectat ă. In ciuda acestor inexactit ăți, pia ța
poligrafelor pentru detectarea de minciuni înflore ște.
Cu excep ția angaja ților agen țiilor guvernamentale și a companiilor care ofer ă
paz ă și protec ție, folosirea poligrafelor asupra angaja ților este interzis ă în Statele
Unite prin Actul Federal de Protejare a Angaja ților împotriva Poligrafelor din 1998.
Acest act interzice angajatorilor „s ă solicite, s ă cear ă sau s ă sugereze, în mod direct
sau indirect unui angajat sau viitor angajat s ă se supun ă oric ărui test cu detectorul de
minciuni”. Un aspect foarte dezb ătut este întrebarea dac ă scanerele RMNf încalc ă
dreptul la confiden țialitatea mental ă intern ă. Acest aspect este și mai deranjant
ținând cont de importan ța confiden țialit ății mentale.
Richard Glen Boire scrie:
„Nimic nu este mai privat, mai intim, care s ă apar țin ă mai mult sferei
suveranit ății individuale decât mediul intern al min ții sau intelectului persoanelor.
Dreptul unei persoane la libertate, autonomie și confiden țialitate asupra propriului
intelect este situat în nucleul a ceea ce înseamn ă a fi o persoan ă liber ă9”.

5 Van Koppen, Calitatea in psihometrie vs recidiva, 2008, p.262
6 www.polygraph.org/validity-research , [accesat la data de 12 martie 2014]
7 Ekman si O’Sullivan , Detectarea minciunilor si in selaciunea, John Wiley & Sons . Publishers, 1991,
p.161
8 In 1981, în cazul People vs. Berry se spune: “Prin tre factorii care pot afecta credibilitatea unui te st
poligraf sunt st ările emo ționale ale subiectului, oboseala, ebrietatea, drogu rile, condi ția fizic ă sau
emo țional ă afectat ă, tensiunea mic ă, îngro șarea arterelor, obezitatea, sl ăbiciune mental ă, amnezie,
stare psihotic ă, faptul de a fi un mincinos patologic, lipsa frici i sau preocup ării fa ță de consecin țele
descoperirii minciunii, stimulare nervoas ă pe ascuns, consumul de antidepresive, hipnoz ă, zgomote
ciudate sau temperatur ă anormal ă » (People v. Berry, 173 Cal. Rpr. 137, 143 Cal Ct. App 1981).
9 Richard Glen Boire, Libertatea cunoasterii" (Part I – Part IV), Jurnalul Libertatii cunoaster ii 4(1)
2003, p.10

10 CAPITOLUL II
STADIUL ACTUAL CU PRIVIRE LA
CERCETAREA COMPORTAMENTULUI SIMULAT

2.1 Depistarea comportamentului simulat

Mijloacelor obi șnuite de apreciere a sincerit ății sau nesincerit ății inculpa ților, li
s-au ad ăugat, în ultimele decenii, un mijloc obiectiv de in vestigare a principalelor
modific ări psihofiziologice, ce înso țesc emo ția în situa ția falsific ării adev ărului 10 . Este
vorba despre aparate speciale de tip poligraf, ce î nregistreaz ă modific ările fiziologice
ale organismului, provocate de diverse st ări emo ționale ce înso țesc simularea.
Încercarea simul ării declan șeaz ă st ări emo ționale, unele supuse observa ției
directe, altele observabile indirect, prin depistar ea reac țiilor psihofiziologice.
Chiar dac ă în domeniul biodetec ției comportamentului simulat mai exist ă înc ă
necunoscute, totu și este indubitabil c ă unele fenomene fiziologice apar logic înso țite
de fenomene psihologice bine determinate, ceea ce p ractic înseamn ă c ă apari ția
unuia este o dovad ă a existen ței celuilalt. Fenomenele psihofiziologice ca – m ărirea
subit ă a tensiunii sanguine, cre șterea consumului de oxigen, dilatarea bronhiolelor,
inhibarea mi șcărilor peristaltice gastrice, modificarea existen ței electrice a pielii,
modificarea caracteristicilor normale ale vocii, mo dificarea caracteristicilor scrierii,
tensiunea muscular ă (crisparea), etc., sunt controlate de sistemul ner vos vegetativ, și
în consecin ță , nu sunt supuse voin ței decât par țial și în grad nesemnificativ, astfel
încât înregistrarea lor electronica la biodetector semnific ă comportament simulat în
95 ℅ din cazuri. Indicatori psihofiziologici pot servi la depistarea tensiunii emo ționale,
folosi ți de actualele tehnici de detectare a sincerit ății sau nesincerit ății, sunt
consecin ța unor procese fiziologice cauzate de tensiunea psi hic ă specific ă11 .
Pe mapamond biodetec ția a avut un istoric variat astfel c ă de la țar ă la țar ă a
cunoscut diferite forme de dezvoltare și aplicare. Dac ă ar fi s ă pornim de la prima
țar ă cu cea mai bogat ă activitate de cercetare în domeniul biodetec ției – aceasta este
S.U.A. unde exper ți ca J.A. Larson, Kelles și John Reid au dus o activitate de
îmbun ătățire a aparatelor poligraf și implicit a testelor f ăcute cu acestea.
Keller, în anul 1928, realizeaz ă “Keller Polygraph” dup ă ideea împrumutat ă de la
J.A. Larson. Mai târziu în 1945 poligraful cunoa ște o nou ă îmbun ătățire adus ă de
John Reid care realizeaz ă “Poligraful Reid” capabil s ă înregistreze în acela și timp 5
reac ții psiho-somatice umane și anume – tensiunea arterial ă, pulsul, respira ția,
reac ția electro-dermogalvanic ă, reac ția neuromuscular ă.
În prezent acesta este folosit și în scopuri civile, pentru a fi verificat ă loialitatea
func ționarilor unor firme de renume, sau servicii de inf orma ții.
Interpretarea rezultatelor test ării se efectueaz ă pe baza compar ării
caracteristicilor de traseu ale r ăspunsurilor sincere la întreb ări neutre (f ără
înc ărc ătur ă emotiv ă) ca și la r ăspunsurile nesincere cu caracter de control, cu
răspunsurile nesincere la întreb ările relevante (cu înc ărc ătur ă efectogen ă)12 .
Utilizarea în procesul judiciar a rezultatelor exam in ării cu ajutorul tehnicii poligraf
nu este ferit ă de posibilitatea producerii unor erori, iar pe de alt ă parte, din cauza
implica țiilor sale de ordin etico-juridic, rezultatele treb uie exploatate cu maximum de
pruden ță .
2.5 Corelan țe psihofizice ale comportamentului simulat
Emo ția formeaz ă o configura ție complex ă de reac ții, un r ăspuns psihofiziologic
concordant cu evenimentele. Procesele afective se d efinesc prin fenomene psihice

10 Emilian Stancu, „Criminalistica”, Vol.II, Bucure ști, 1995, p.15.
11 I.Aron, Biodetec ția judiciar ă și tehnica poligraf, Ed.Sitech, Craiova, 2014, p.49
12 I.Aron, Biodetec ția judiciar ă și tehnica poligraf, Ed.Sitech, Craiova, 2014, p.18

11 complexe caracterizate printr-o conduit ă marcat ă de expresii emo ționale dintre care
distingem: modific ări cognitive, modific ări organice, vegetative (activarea sistemului
circulator, cre șterea activit ății cardiace, modific ări ale tensiunii musculare,
conductan ței electrice a pielii, etc.), modific ări comportamentale (expresii verbale,
reac ții, mimic ă, gesturi). Aceste trei modific ări psihocomportamentale nu pot fi luate
separat, ele interac ționeaz ă simultan 13 .
Dintre toate categoriile de r ăspuns emo țional aparent, cea mai elocvent ă pentru
observator constituie expresia facial ă, fiind considerat ă ca un barometru al emo ției;
astfel bucuria, triste țea, mânia, teama, etc. pot fi citite foarte u șor pe fa ța unei
persoane. Un indice care ne spune mai multe despre tr ăirea subiectiv ă pe care o
încearc ă persoana este expresia vocal ă în emo ție; aceasta se traduce prin modific ări
ale tonalit ății, intensit ății, accentului, timbrului, acestea fiind determinat e de nivelul
tensiunii musculaturii. Un alt element este tremuru l vocal (microtremur ătura
muscular ă) determinat de stresul psihologic.
Indicatorii fiziologici utiliza ți pentru a eviden ția gradul de tr ăire subiectiv ă a unei
emo ții, sunt: electroencefalograma ( E.E.G.), activitat ea cardiac ă și a sistemului
circulator ( E.C.G.), rata respiratorie, tensiunea muscular ă, modific ările conductan ței
electrice ale pielii (G.S.R.) etc.
CONCLUZII:
Comportamentul reprezint ă expresia global ă (glandular ă, motorie, verbal ă,
efectiv ă, etc.) a unei persoane într-o împrejurare dat ă. Prin aceast ă reac ție total ă
organismul uman r ăspunde la o situa ție tr ăit ă în func ție de stimul ările mediului si de
tensiunile sale interne. Comportamentul nu este doa r un șir de reac ții provocate de
stimuli, ci o activitate complex ă, dinamic ă, determinat ă bio-psiho-social prin care
persoana î și adapteaz ă reac țiile sale la mediu.
Psihologia judiciar ă este interesat ă în primul rând, de ceea ce reprezint ă
devian ța în sfera comportamental ă. Statistic devian ța reprezint ă o abatere de la
medie. Media o constituie comportamentul conformis t, în raport cu normele sociale,
iar comportamentul deviant ca abatere, semnific ă devia țiile cu sens negativ,
antivaloric, de tipul a tot ceea ce este denumit î n termeni generici de comportament
antisocial, criminalitate, delicven ță sau infrac ționalitate.

CAPITOLUL III
BIODETEC ȚIA JUDICIAR Ă
TEHNICA POLIGRAF

3.1 Istoricul tehnicii poligraf
Prima încercare de a folosi un instrument știin țific, în scopul detect ării
nesincerit ății, a fost ini țiat ă de c ătre medicul militar italian Cesare Lombroso 14 .
Inven ția sa, “hidrosfigmograful” 15 , înregistra pe un tambur afumat modific ări ale
pulsului. Procedeul consta în introducerea mâinii s ubiectului într-o cuv ă umplut ă cu
ap ă. Mâna imersat ă era apoi aplicat ă spre partea de sus a cuvei printr-o membran ă
cauciucat ă. Modific ările pulsului erau transmise apei, iar modific ările de nivel ale apei

13 Ioan Bu ș și Daniel David, op. cit. p.32.
14 Ezechia Marco Lombroso, cunoscut ca Cesare Lombros o (n. 6 noiembrie 1835 – d. 19 octombrie
1909 ), a fost un criminolog și medic italian . A fost fondator al Școlii Italiene Pozitiviste de Criminologie.
Este cunoscut pentru teoria pe care a elaborat-o în domeniul criminologiei și care a avut la baz ă
darwinismul social și pozitivismul lui Auguste Comte . Astfel, considera criminalul ca având înn ăscut ă
tendin ța spre infrac țiune și care poate fi observabil ă în cadrul tr ăsăturilor fizice ale fe ței. Ulterior,
aceast ă teorie avea s ă fie contestat ă, fiind infirmat ă de rezultatele știin țifice.
15 In scopul cercetarii criminalistice, primul care a construit un model primitiv de poligraf a fost Ces are
Lombroso – acest aparat era numit Hidrosfigmograf – 1895

12 erau transmise unui tub umplut cu aer și prev ăzut la cap ăt cu o peni ță aflat ă în
contact cu un tambur rotitor afumat 16 . Modific ările organice înregistrate grafic
permiteau o analiz ă detaliat ă în timpul audierii. Deoarece, prin aceast ă tehnic ă, doar
o singur ă variabil ă era înregistrat ă, instrumentul s-a numit “graf” și nu poligraf.
John E. Reid descoper ă c ă în anumite forme de activitate muscular ă
neobservabil ă, tensiunea arterial ă poate s ă se modifice în asemenea mod încât s ă
afecteze acurate țea diagnosticului examinatorului.
Astfel în 1945, Reid realizeaz ă un model mai perfec ționat de poligraf care, pe
lâng ă celelalte modific ări pe care le înregistra, stabilea leg ătura între micromi șcările
musculare și tensiunea arterial ă. Acest poligraf, în variante mai îmbun ătățite tehnic
îns ă p ăstrând acelea și principii de baz ă se utilizeaz ă, la scar ă larg ă, pentru
detectarea comportamentului simulat.

3.2 Descrierea comportamentului emo țional
Elementul cel mai evident în cazul tr ăirii unor emo ții, pe un fond stressant (în
cazul anchetei judiciare, a încerc ării de a simula etc.), este tremurul fiziologic
(microtremur ătura muscular ă) existent la nivelul tuturor mu șchilor care ac ționeaz ă
aparatul fonorespirator.
Tremurul fiziologic este o ondula ție sau o oscila ție minuscul ă determinat ă de
stressul psihologic, ce corespunde frecven ței de 8-14 Hz. și poate fi atribuit undelor
alfa 17 . În cazul unei persoane care nu este stressat ă tremurul fiziologic are o
intensitate maxim ă. În momentul instal ării stressului, acesta scade în intensitate sau
este eliminat.
Pe baza indicatorilor fiziologici utiliza ți atunci când studiem emo ția putem ob ține
o informa ție obiectiv ă asupra gradului de intensitate pe care aceasta-l i mplic ă.
Indicatorii fiziologici utiliza ți pentru a eviden ția gradul de tr ăire subiectiv ă a unei
emo ții, la nivel subiectiv sunt: electro-encefalograma (E.E.G.), activitatea cardiac ă și
a sistemului circulator, rata respiratorie, tensiun ea muscular ă, modific ările
conductan ței electrice ale pielii etc.

3.3 Descrierea comportamentului simulat
Comportamentul reprezint ă expresia unei rela ții a organismului cu mediul
înconjur ător, apari ția lui fiind determinat ă de necesitatea unui r ăspuns la o incitare
endogen ă sau exogen ă18 . Acesta constituie o reac ție global ă (atât la nivel sistemului
psihic cât și organic) a unei persoane într-o anumit ă împrejurare.
Sistemul de referin ță al unui comportament îl reprezint ă situa ția sau contextul
social, în care persoana devine parte activ ă, rela ționându-se cu particularit ățile
situa ției în func ție de particularit ățile și tr ăsăturile personalit ății sale.
Dezvoltarea unui comportament se afl ă în strâns ă leg ătur ă cu felul de a gândi,
sim ți și tr ăi al persoanei, aflat ă în contact cu diferite aspecte ale mediului.
În plan judiciar, comportamentul simulat este utili zat cel mai adesea în speran ța
absolvirii de consecin țele penale ale faptei, pentru diminuarea sau discul parea
învinuitului. Ponderea, durata și aspectul simul ării sunt propor ționale cu scopul
urm ărit de subiect.
Normele morale pot sanc ționa principial atât adev ărul falsificat cât și cel t ăinuit
(forme ale simul ării). Practica social ă prefer ă îns ă o apreciere mai concret ă,
centrându-se pe aspectul utilitar al simul ării, izvorât din cunoa șterea scopului urm ărit.

16 Reid & Inbau, Psihofiziologia criminalistic ă utilizând tehnica poligraf – verificarea adev ărului știin țific,
1977, p.454
17 Aurel Ciopraga, Criminalistica – Tratat de practic ă, Ed. Gama, Ia și, 1996, p.54
18 Ioan Ciofu, Comportamentul simulat, Ed. Academiei, Bucure ști, 1974, p.107

13 Astfel în cazul t ăinuirii evolu ției bolii unui pacient vom vedea în aceasta o simul are în
scopuri benefice doar dac ă reu șim s ă scoatem în eviden ță aspectul urm ărit.

3.4 Tehnici de control a comportamentului simulat

La persoanele normale din punct de vedere psihofizi ologic, comportamentul
simulat (minciuna) este adeseori asociat cu tr ăirea unor st ări emotive intense care se
accentueaz ă în momentul investiga ției criminalistice.
Cele mai frecvente reac ții psihofiziologice care au fost puse în eviden ță la
subiec ții supu și anchetei judiciare, ca urmare a unor comportament e infrac ționale
săvâr șite și care erau motiva ți pentru dezvoltarea unui comportament simulat, au
fost: accelerarea ritmului cardiac, cre șterea presiunii sangvine, apari ția fenomenelor
vaso-dilatatorii și vaso-constrictorii (hiperemie sau paloare), accel erarea și sacadarea
respira ției, dereglarea fona ției și emisiunii de sunete, hiposaliva ția și contractarea
subit ă a mu șchilor scheletici.
Procedurile tradi ționale de detectare a comportamentului simulat util izeaz ă
multiplii indici anatomici ai activ ării fiziologice (GSR., T.A.-puls, respira ția) asocia ți cu
observa ții asupra comportamentului pentru a se putea infera
sinceritatea/nesinceritatea r ăspunsurilor oferite de c ătre subiectul examinat. Se
stipuleaz ă c ă frica de a fi detectat și pedepsit produce modele specifice ale aroussal-
lui anatomic și modific ări comportamentale asociate cu comportamentul simul at, care
pot fi identificate prin examinarea la poligraf.
Exist ă dou ă paradigme de baz ă utilizate în detectarea comportamentului
simulat (nesincerit ății): paradigma testului prezum ției de vinov ăție (GKT.- Guilty
Knoweldge Test) și paradigma testului întreb ării de control (CQT.- Control Question
Test). În ambele, întreb ările îi sunt adresate subiectului în timp ce se înr egistreaz ă
răspunsurile fiziologice. Se consider ă c ă declan șarea reac țiilor emo țional-fiziologice
acompaniaz ă r ăspunsul care "îngrijoreaz ă" subiectul, iar aceste reac ții sunt
exprimate în înregistr ările fiziologice de la poligraf 19 .
Comportamentul unei persoane este determinat de un ansamblu structurat de
factori, ce presupun o rela ționare a individului cu mediul s ău. Este vorba atât de
datele ambian ței fizice și sociale, cât și de vectori interni organismului. Scopul,
aspira ția, interesul etc. sunt determinante primordiale a le comportamentului, nu mai
pu țin importante decât evenimentele de ordin fizic și social. Situa ția concret ă, total ă,
cu rela țiile între factorii interni și externi, pe care le implic ă, explic ă pe deplin
comportamentul persoanei la un moment dat.
Foarte multe întreb ări sunt legate de posibilitatea înregistr ării la poligraf a unui
răspuns eronat al subiectului, pe fondul unei tensiun i emo ționale ridicate și a unei
motiva ții de a ie și ca sincer în urma testului poligraf.
În urma studiilor f ăcute, Gustafson și Orne 20 postuleaz ă faptul c ă detec ția
comportamentului simulat este mai redus ă la subiec ții cu o tensiune emo țional ă
ridicat ă și motiva ți s ă induc ă în eroare testul (beat the test).
În schimb studiile și experimentele efectuate de c ătre Franck demonstreaz ă
faptul c ă nu exist ă o diferen ță semnificativ ă între detec ția comportamentului simulat
la o grup ă de subiec ți motiva ți s ă "bat ă testul" și o alt ă grup ă care nu a fost deloc
motivat ă, indiferent de tiparul emo țional al subiec ților implica ți în experiment.
Practica speciali știlor în materie a demonstrat faptul c ă posibilitatea de eroare
în cazul test ării la poligraf a subiec ților, ce prezint ă o tensiune emo țional ă ridicat ă

19 J. Peter Rosenfeld, The validity of the polygraph, which measures changes in physiological arousal
during a "guilty knowledge" test, Northwestern Univ ersity, Evanston, Illinois, 1995, p.97
20 Gustafson, L. A., & Orne, M. T. Effects of heighte ned motivation on the detection of deception.
Journal of Applied Psychology, 1963, p.47

14 este redus ă. Exist ă îns ă situa ții în care un grad ridicat al tensiunii emo ționale a
subiectului testat, denatureaz ă traseele diagramei poligraf.

CONCLUZII:

Înc ă din antichitate s-au dezvoltat și utilizat metode și tehnici pentru detectarea
nesincerit ății. Prima încercare de a folosi un instrument știin țific a fost
hidrosfigmograful prin care s-a descoperit c ă în timpul interogatoriului au loc
modific ări la nivelul sistemului respirator al subiectului anchetat.
În anul 1945 se realizeaz ă modelul perfec ționat de poligraf care pe lâng ă
înregistrarea tensiunii arteriale, pulsului și respira ției stabilea și leg ătura între
micromi șcările musculare și tensiunea arterial ă.
Identificarea comportamentului simulat presupune el aborarea unei metodologii
bazat ă nu numai pe indicatori de cercetare foarte fini ci și pe o metodic ă adecvat ă,
care s ă simplifice și s ă accentueze raportul dintre diferite categorii de s timuli indu și în
experiment și consecin țele lor.
Detec ția comportamentului simulat prin tehnica poligraf s e bazeaz ă pe
depistarea emo ției ap ărut ă datorit ă încerc ării de ascundere a adev ărului.
Utilizarea tehnicii poligraf se bazeaz ă pe înregistrarea simultan ă, pe o
diagram ă, a modific ărilor a cinci parametrii psihofiziologici afla ți în strâns ă leg ătur ă cu
latura emo țional ă a subiectului – respira ția (la nivel toracic și abdominal), reac ția
electrodermic ă, tensiunea arterial ă/puls și micromi șcările musculare. Fiecare dintre
ace ști parametrii, înregistra ți grafic, prezint ă caracteristici specifice pe care
examinatorul le analizeaz ă și interpreteaz ă (în baza unei preg ătiri bine
fundamentate), formulând concluziile cu privire la sinceritatea, respectiv
nesinceritatea persoanei.
Procedura const ă în trei etape – un interviu pre-test, testarea pro priu-zis ă și o
etap ă de interpretare a diagramelor și informa țiilor psihocomportamentale ob ținute în
urma test ării.

CAPITOLUL IV
OBIECTIVELE TEZEI

Tema tezei de doctorat este corelat ă cu direc țiile prioritare de cercetare-
dezvoltare în domeniu, cu tendin țele știin țelor de lupt ă împotriva terorismului și
criminalit ății și const ă în viabilitatea unei noi metode complementare de î mbun ătățire
a expertizei prin tehnica poligraf de determinare a comportamentului simulat.
Pentru atingerea acestui scop au fost stabilite urm ătoarele obiective:
– identificarea și analizarea principiilor care guverneaz ă stress-ul emo țional;
– identificarea reac țiilor neurovegetative, tr ăirilor unor st ări emotive intense
care se accentueaz ă în momentul investiga ției criminalistice;
– studierea unor aspecte de drept comparat și analizarea jurispruden ței în
domeniu pentru o bun ă st ăpânire a metodologiei de investigare;
– crearea unei noi tehnici de control a sincerit ății declara țiilor;
– verificarea viabilit ății unei noi metode de detectare a comportamentului
simulat;
– îmbun ătățirea practicilor în domeniu pentru descoperirea de noi aplica ții
care pot deservi și alte activit ăți de specialitate și de resurse umane ale
institu țiilor care folosesc verificarea periodic ă a personalului care lucreaz ă
cu documente clasificate.

15 Direc țiile principale ale cercet ării au constat în studierea comportamentului
care se afl ă în strâns ă leg ătur ă cu felul de a gândi, sim ți și tr ăi al persoanei, aflat ă în
contact cu diferite aspecte ale mediului, studierea celor mai performante tehnici
folosite în domeniul detect ării comportamentului simulat, cu ajutorul c ărora nu se
înregistreaz ă minciuna ca atare, ci modific ările fiziologice determinate de emo țiile
care înso țesc acest comportament și îmbun ătățirea tehnicilor de a se depista emo ția,
ap ărut ă datorit ă simul ării, prin surprinderea reactivit ății activatorii-generale, care
implic ă atât mecanisme centrale cât și periferice. Dac ă negarea adev ărului este
posibil ă în plan verbal, acest lucru nu este posibil la niv elul reactivit ății
neurovegetative, unde disonan ța cognitiv ă creat ă cap ătă propor ții, instan ța cortical ă
conducând centrii sistemului nervos vegetativ c ătre dezechilibr ări și reechilibr ări
succesive, care sunt eviden țiate de c ătre înregistr ările f ăcute prin tehnica poligraf.
Metodele de cercetare utilizate au fost – documenta rea știin țific ă, analiza
indicatorilor statistici, analiza experimental ă, expertiza de grup a noii metode
utilizate, analiza corelativ ă a datelor ob ținute.

CAPITOLUL V
SISTEME ALTERNATIVE
DE ANALIZ Ă COMPORTAMENTAL Ă

5.1 Sistemul poligraf computerizat LX 4000 21
Poligraful (detectorul de minciuni) este un instrum ent de înregistrare a reac țiilor
psihofiziologice care analizând con știin ța subiectului caut ă s ă eviden țieze dac ă
acesta red ă cu fidelitate și sinceritate informa țiile și derularea faptelor. Func ționarea
poligrafului se bazeaz ă pe faptul c ă o minciun ă spus ă con știent produce tensiune
emo țional ă care, la rândul ei, induce modific ări ale reac țiilor fiziologice, acestea fiind
înregistrate sub forma unor diagrame.
Test ările poligraf se fac cu echipament computerizat de ultim ă genera ție,
produc ție SUA 22 , de c ătre specialist preg ătit de POLYSCAN IPS din Madrid și
autorizat de Colegiul Phihologilor și Ministerul Muncii din Romania.

Sistemul poligraf computerizat LX 4000 cu func țiuni complexe de
înregistrare, stocare și analizare a modific ărilor fiziologice în timpul test ării.

.

Fig.1 Sistemul poligraf computerizat – http://www. lafayettepolygraph.com/product_list.asp?
subcat2id=369, [accesat în data de 01.09.2014]

Sistemul pentru achizi ționarea de date model LX4000, prev ăzut cu 7 canale de
intrare constituie o interfa ță între calculator și accesoriile poligrafului, care

21 http://www.lafayettepolygraph.com/product_list.asp ? subcat2id=41, [accesat în data de 01.09.2014]
22 Lafayette Instrument Company, PO Box 5729, USA, La fayette, IN 47903

16 înregistreaz ă modific ările parametrilor fiziologici ai subiectului, în ti mpul unei
examin ări cu poligraful. Sistemul pentru achizi ția de date este componenta de baz ă
a poligrafului.
Cele 7 canale de intrare sunt:
• 2 pentru pneumograf;
• 1 pentru tensiune arterial ă;
• 1 pentru EDA r ăspuns galvanic al
pielii;
• 3 auxiliare.

Fig.2 Interfa ța DAS – http://www.lafayettepolygraph.com/product_ list.asp? subcat2id=369, [accesat în
data de 01.09.2014]

Sistemul LX4000 îmbin ă la cel mai înalt nivel procedeele poligraf conven ționale
cu un computer.
Rezultatele se ob țin din urm ătorii parametrii fiziologici tradi ționali :
• pl ămâni – PNEUMO – dou ă canale de intrare pentru respira ție;
• EDA – activitate electrodermic ă – r ăspunsul galvanic al pielii;
• CARDIO – ritmul cardiac;

Fig.3 Exemplu digrama poligraf – http://www.psiho- crime.ro/consultanta.html, [accesat în data de
01.09.2014]

Din electrocardiograma – primele 2 diagrame sunt al e ritmului respirator; a treia
diagrama este a r ăspunsului electrodermal; penultima este a ritmului cardiac; iar

17 ultima este pentru activitatea piezo-electrica. Pen tru toate acestea este necesar ă o
anumit ă configura ție a aparatului.

5.2 Sistemul FAST 23 – Future Attribute Screening Technology – Tehnologia de
evaluare a viitoarelor inten ții

Fig.20 Procedeu scanare FAST – [instantaneu din c adrul emisiunii „R ăzboiul tehnologiei împotriva
terorismului”, difuzat pe Digi World TV la data de 28.08.2014]

Fig.21 Atributele sistemului FAST – [instantaneu din cadrul emisiunii „R ăzboiul tehnologiei împotriva
terorismului”, „Hi-Tech War or Terror”, difuzat pe Digi World TV la data de 28.08.2014]

Tehnologia de evaluare a viitoarelor inten ții sau FAST 24 sper ă s ă descifreze
indicatorii fizici și psihologici ai cuiva cu inten ții rele. Dezvoltat ă de Battelle și
Laboratorul Draper din Boston, și început în anul 2008, programul a avut o finan țare

23 Future Attribute Screening Technology (FAST) – program creat de c ătre Departamentul de
securitate intern ă al SUA. Scopul s ău este de a detecta prin scanare inten țiile ostile ale oamenilor pe
baza indicatorilor fiziologici într-un laborator mo bil de scanare
24 [http://en.wikipedia.org/wiki/Future_Attribute_Scr eening_Technology, accesat la data de 29.08.2014]

18 de 4 milioane de dolari US.
FAST este format ă dintr-o camer ă de triaj echipat ă cu aparate de filmat,
microfoane și o camer ă de control unde speciali știi evalueaz ă datele. Una din
principalele necesit ăți e verificarea oamenilor, atât a celor care folose sc infrastructura
sau un punct de acces cât și a celor care intr ă într-un spa țiu necontrolat.
Senzorii FAST m ăsoar ă pulsul persoanei, respira ția, temperatura și alte semne
fiziologice. Schimb ările parametrilor în timpul interogatoriului pot in dica minciuna. În
cadrul modelului de prob ă a acestui sistem ni se ofer ă un banc de încerc ări în care
putem c ăuta pozi ția optim ă a dispozitivelor.
In interiorul incintei avem și o camer ă în infraro șu care ne ofer ă date termice
despre persoana evaluat ă. Aceste imagini ne ofer ă multe indicii. Schimb ările de
temperatur ă din jurul ochilor sugereaz ă emo ții puternice.

Fig.30 Imagine date termice – [instantaneu din ca drul emisiunii „R ăzboiul tehnologiei împotriva
terorismului”, difuzat pe Digi World TV la data de 28.08.2014]

Nu este necesar s ă atingem persoana examinat ă și de asemenea nu trebuie
să-l conect ăm la aparate. Se pot efectua m ăsur ători rapide și s ă se continue
verificarea f ără alte complica ții.
Având în vedere c ă persoanele sunt entit ăți unice, dac ă am o reac ție
psihologic ă, dac ă simt c ă voi min ți, am un r ăspuns emo țional. Acestea se vor
manifesta ca reac ții fizice sau comportamentale.
5.3 Proiectul „INTEN ȚIE OSTIL Ă”25
La Laboratorul american de cercet ări al marinei oamenii de știin ță dezvolt ă
o tehnologie de analiz ă care examineaz ă comportamentul simulat, denumit proiectul
„Inten ție ostil ă”26 , început în anul 2007.

25 http://en.wikipedia.org/wiki/Project_Hostile_Inten t [accesat la data de 30.08.2014]
26 Proiectul „Inten ție ostil ă” este un program al Departamentului de securitate intern ă al SUA

19

Fig.34 Grani ța SUA – Mexic – [instantaneu din cadrul emisiunii „R ăzboiul tehnologiei împotriva
terorismului”, difuzat pe Digi World TV la data de 28.08.2014]

Aproximativ 400 de milioane de oameni trec grani ța SUA anual iar lucr ătorii de
la grani ță beneficiaz ă în medie de 30 de secunde pentru o analiz ă ini țial ă a
persoanelor, s ă le proceseze actele și s ă caute semne deosebite de comportament.

Fig.35 Supravegherea c ălătorilor sosi ți în vam ă – [instantaneu din cadrul emisiunii „R ăzboiul
tehnologiei împotriva terorismului”, difuzat pe Dig i World TV la data de 28.08.2014]

Chiar și în cea mai bun ă situa ție 30 de secunde nu înseamn ă foarte mult timp.
Terori știi pot fi antrena ți s ă-ți ascund ă emo țiile când trec prin punctele de control,
îns ă cercet ările au descoperit c ă avem cu to ții „microexpresii” involuntare în anumite
zone ale fe ței.
„Sc ăpările microfaciale” pot dura doar o frac țiune de secund ă. Programul
„Inten ție ostil ă” utilizeaz ă senzori de mi șcare pentru a înregistra ceea ce unui om i-ar
putea sc ăpa.
O camer ă video și un algoritm de calculator urm ăresc nuan țele subtile ale
aproximativ 40 de mu șchi faciali.

20

Fig.39 Eviden țierea indicatorilor faciali analiza ți – [instantaneu din cadrul emisiunii „R ăzboiul
tehnologiei împotriva terorismului”, difuzat pe Dig i World TV la data de 28.08.2014]

Sunt c ăutate acele sc ăpări microfaciale pe care nu le po ți masca sau ascunde
Sunt analizate diferite tr ăsături ale fe ței, gura, pleoapa interioar ă și cea
exterioar ă.

Fig.41 Prezen ța algoritmului de analiz ă a indicatorilor analiza ți pe partea stâng ă a imaginii – prezen ța
inten țiilor ostile – [instantaneu din cadrul emisiunii „R ăzboiul tehnologiei împotriva terorismului”, difuzat pe
Digi World TV la data de 28.08.2014]

Odat ă cu apari ția indicatorilor microfaciali de alert ă programul indic ă aceste
aspecte datorit ă algoritmilor video de analiz ă care îi identific ă și prezint ă apari ția
acestora operatorului printr-un semnal de culoare r o șie.
Totu și, s-a considerat c ă un procent de numai 13% neconcludent raportat la
num ărul mare de pasageri ce tranziteaz ă grani țele SUA (de exemplu care trec printr-
un mare aeroport interna țional – New York prin care trec zilnic peste 100. 000 de
pasageri și au loc peste 1000 de zboruri reprezint ă doar o evaluare printre multe alte
instrumente, tehnic ă și aparaturi utilizate în controlul pasagerilor, dar acolo unde

21 exist ă dubii se poate apela la o activitate de screening suplimentar ă. Se
demonstreaz ă c ă set ările dezvoltate în cadrul sistemului func ționeaz ă foarte bine, iar
rezultatele preliminarii ale procesului de verifica re și validare independent cu setul
multimodal de indicatori determin ă o precizie destul de mare atât pentru screening-ul
primar cât și pentru cel secundar în cadrul acestui protocol de cercetare validat.
Atragem aten ția asupra faptului c ă nu exist ă un sistem absolut infailibil, și
existen ța mai multor sisteme de evaluare complementare a st ărilor psihofiziologice
umane duce la rezultate excep ționale în descoperirea persoanelor cu inten ții v ădit
îndreptate spre destabilizarea climatului economico -social normal

CONCLUZII:
Poligraful (detectorul de minciuni) este un instrum ent de înregistrare a reac țiilor
psihofiziologice care analizând con știin ța subiectului caut ă s ă eviden țieze dac ă
acesta red ă cu fidelitate și sinceritate informa țiile și derularea faptelor.
Exist ă o multitudine de sisteme, majoritatea computerizat e, având baze de date
tot mai performante și o plaj ă larg ă de soft-uri prin care se achizi ționeaz ă datele.
Multe sisteme de evaluare și detectare a comportamentului simulat sunt
dezvoltate în laboratoare de cercetare, unul dintre acestea fiind programul FAST
(Tehnologia de evaluare a viitoarelor inten ții), iar altul semnificativ este programul
„Inten ție ostil ă”.
Toate aceste sisteme se bazeaz ă pe m ăsurarea și interpretarea valorilor
adecvate metodei specifice, una folosind m ăsur ătorile în infraro șu iar cealalt ă
micromi șcările mu șchilor faciali.
Analizând literatura de specialitate se constat ă un interes crescut de identificare
a parametrilor specifici comportamentului simulat.
Cercetarea știin țific ă în acest domeniu a alocat finan ță ri substan țiale pentru a
rezulta sisteme ultramoderne de identificare.

CAPITOLUL VI
CERCET ĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND NOI METODE
DE PROBA ȚIUNE PRIN POLIGRAF

6.1 Bazele teoretice ale comportamentului sistemulu i vizual
Abordarea experimental ă a comportamentului simulat, din perspectiva
istoricului recent, a inclus teorii știin țifice, tehnici și metode din cele mai variate, mai
mult sau mai pu țin argumentate, cu aplicabilitate juridic ă, etice sau empirice ori lipsite
de obiectivitatea și rigurozitatea metodei știin țifice. Astfel în decursul timpului s-au
folosit drept metode și tehnici de subminare a simul ării:
– agen ții farmacologici – alcoolul, pentothalul de sodiu, scapolamina, etc.;
– testul situa țional;
– înregistrarea poten țialelor evocate;
– metoda detect ării stresului din voce;
– detectarea stresului emo țional în scris;
– metoda experien ței motrice;
– metoda asocia ției libere;
– poligraful;
– stimularea magnetic ă transcranian ă – TMS;
– electroencefalograma – EEG;
– magnetoencefalografia – MEG;
– tomografia cu emisie de pozitroni – PET;
– captarea unor imagini termice și a mi șcărilor micromusculare la nivelul fe ței;
– imagistica prin rezonan ță magnetic ă func țional ă – fMRI;

22 – testul comportamental – TR-TIA.

Doar dou ă dintre aceste tehnici au fost acceptate ca posibil e alternative ale
poligrafului:
– electroencefalografia – EEG – expresia varia țiilor latente de poten țial de la
nivelul neuronilor piramidali corticali, ale c ăror dendrite orientate radial și
perpendicular pe scoar ță formeaz ă dipoli electrici alterni somatodendritici.
Câmpul electric produs de poten țialele post-sinaptice neuronale, este
emergent la nivelul scalpului, unde se m ăsoar ă cu ajutorul unor electrozi.
Modific ările de poten țial au fost asociate cu evenimentele cognitive și
perceptive specifice 27 ;
– imagistica prin rezonan ță magnetic ă func țional ă – fMRI – este un tip
particular de scanare prin rezonan ță magnetic ă, în care se m ăsoar ă reac ția
hemodinamic ă asociat ă activit ății neuronale a creierului. Cre șterea ratei
metabolismului oxigenului din unele regiuni cortica le constituie un indicator
al activit ății neuronale, care eviden țiaz ă dinamica unor procese cognitive în
timpul efectu ării unor sarcini 28 .

În lucrarea de fa ță sus ținem prioritatea utiliz ării tehnicii poligraf din
considerentul c ă din multitudinea de alternative tehnice ale poligr afului niciuna nu a
demonstrat o performan ță superioar ă, niciuna nu s-a dovedit o alternativ ă viabil ă
care s ă-l poat ă suplini.
Analizând vulnerabilit ățile actuale ale tehnicii poligraf, unii autori 29 au pus în
discu ție explica ția absen ței reactivit ății semnificative și sus ținerii sinergice a
modific ărilor de trasee, prin aceea c ă, amprenta psihocomportamental ă, obiectivat ă
ca amintire a faptei comise și p ăstrat ă în memoria individului sub forma altgoritmului
infrac țional, începe s ă fie din ce în ce mai palid exprimat ă și p ăstrat ă mai lacunar la
din ce în ce mai mul ți suspec ți, constatând c ă, f ăptuitorii neag ă cu senin ătate
comiterea faptelor, se interiorizeaz ă un algoritm infrac țional din ce în ce mai anemic
și mai palid exprimat în componenta sa afectiv ă absolut necesar ă apari ției stresului
emo țional obiectivat în modific ările psihofiziologice ale traseelor – puls, TA,
bioelectric și respirator.
Tehnicile program ării neurolingvistice (Neuro Linguistic Programming, NLP )
sunt folosite de c ătre unii psihologi și în terapeutic ă pentru a trata afec țiuni psihice ca
– fobii, depresii, tulbur ări de comportament, incapacitate de înv ățare, boli
psihosomatice, etc.
Tehnica NLP sau tehnici asem ănătoare au fost promovate în ultimii ani prin
cursuri speciale care î și anun ță utilitatea în orice domeniu, de la îmbun ătățirea
performan țelor la locul de munc ă pân ă la ob ținerea unui nou stil de via ță , cu rela ții
interpersonale mult îmbun ătățite, în țelegerea gândurilor nerostite de ceilal ți, etc. În
plus și serialele TV ca „The Mentalist” sau „Lie to Me” a u contribuit la promovarea
NLP.
Printre altele, speciali știi NLP sus țin c ă mi șcările globilor oculari indic ă dac ă o
persoan ă minte sau dac ă spune adev ărul. În spe ță , dac ă o persoan ă, în timp ce
vorbe ște, se uit ă în sus și la dreapta, acesta spune o minciun ă; în schimb dac ă
privirea este îndreptat ă în sus și la stânga, atunci persoana respectiv ă spune
adev ărul (privirea în aceast ă direc ție indic ă accesarea unor imagini din memorie).

27 M.Ani ței, Psihologia experimental ă, Ed.Polirom, Ia și, 2007
28 M.Ani ței, Posibilit ăți și limite în abordarea experimental ă a con știin ței. Aspecte metodologice.
Revista de psihologie nr.3-4, Ed.Academiei, 2007
29 V.Lep ădu și, G. Țîru, Detectorul de minciuni, Ed.Little Star, Bucure ști, 2008, p.37-38

23 Trei studii recente , publicate în anul 2012 conduse de Richard Wiseman în
cadrul Universit ății din Hertfordshire, Marea Britanie, combat teorie prezentat ă mai
sus, iar cercet ătorii care au participat la realizarea acestor stud ii nu au g ăsit vreo
leg ătur ă între direc ția de mi șcare a ochilor și adev ărul sau minciuna din spusele
subiec ților testa ți.
Primul studiu a implicat 32 de subiec ți (ce nu aveau cuno știn ță de teoria NLP),
care au fost ruga ți s ă spun ă adev ărul, dup ă care s ă mint ă cu privire la o situa ție
oarecare. Ace știa au fost filma ți, iar la sfâr șit mi șcările ochilor au fost studiate pe
baza film ărilor ob ținute. Cercet ătorii nu au g ăsit o dovad ă a faptului c ă direc ția privirii
indic ă dac ă subiec ții au spus un adev ăr sau o minciun ă.
Cel de-al doilea studiu s-a bazat pe existen ța a dou ă grupuri – unul care a fost
instruit cu privire la semnifica ția mi șcărilor globilor oculari conform teoriei NLP și al
doilea grup care nu cuno ștea aceast ă teorie. Ambelor grupuri le-au fost ar ătate
film ări video ale unor discursuri ce cuprindeau minciuni și/sau adev ăruri, iar sarcina
acestora a fost de a detecta adev ărul sau minciuna. Nu s-au observat diferen țe
semnificative ale rezultatelor celor dou ă grupuri, ceea ce atest ă faptul c ă aplicarea
teoriei în discu ție nu dezvolt ă abilit ățile subiec ților de a detecta minciuna.
Dac ă primele dou ă studii au fost realizate „în laborator” și se poate lansa o
dezbatere asupra faptului c ă nu sunt îndeplinite întocmai condi țiile întâlnite în situa ții
reale, studiul al treilea se bazeaz ă pe analiza a 52 de film ări video (puse la
dispozi ție de agen ții de știri din diverse ță ri) cu înregistr ări ale unor persoane ce
anun țau dispari ția unor rude sau prieteni și îi rugau pe ace știa s ă se întoarc ă. În
jum ătate din aceste înregistr ări, protagoni știi spuneau adev ărul, iar în cealalt ă
min țeau. În urma analizei ulterioare, cercet ătorii au ajuns la concluzia c ă nu exist ă
corela ții între frecven ța și durata mi șcărilor globilor oculari și adev ărul sau minciuna
din discursurile participan ților.
Așadar, conform celor trei studii, indicii mi șcărilor ochilor nu reprezint ă un
indicator al minciunii.

6.2 Cercet ări teoretice privind metoda de analiz ă a micromi șcărilor oculare

Echilibru oculomotor al sistemului vizual, reprezen tat de mi șcările oculare
normale, caracterizeaz ă și determina vederea binoculara, care, prin componen t sa de
stereoscopicitate, permite subiectului uman s ă se adapteze la mediul înconjur ător
prin sistemul triortogonal (vederea în profunzime și în plan). Biomecanica sistemului
vizual trebuie “privit ă” din mai multe puncte de vedere deoarece acest ech ilibru
oculomotor este asigurat de starea de s ănătate și buna func ționare a celor doi globi
oculari, dar și de conexiunile neuronale cu cortexul vizual și respectiv sistemul
musculator intern și extern al globilor oculari. A șa cum se cunoa ște, spa țiul obiect al
sistemului optic din globul ocular, este 3D, iar se nzorul de imagine – retina – este 2D.
Pentru a putea ob ține o imagine de calitate, pe lâng ă alte cerin țe de ordin anatomic,
biochimic, biofizic sau biologic, trebuie analizat ă și mi șcarea efectuat ă de acest
sistem optic complex în sistemul de axe tri-ortogon al (OXYZ ) și de asemenea starea
de elasticitate a cristalinului multistrat.
Din analizele efectuate în domeniul medical asupra stabilit ății vizuale, s-a putut
eviden ția o concordan ță între procesul acomod ării cristalinului și mi șcările efectuate
de globul ocular în sistemul de axe prezentat în fi g.1.

24

Fig. 45 Sistemele de coordonate:fix în spa țiu (X,Y,Z) si fix pe globul ocular(x,y,z)

Pentru a putea dezvolta un model matematic al acest ui proces complex se
impun câteva ipoteze de baz ă simplificatoare:
a) globul ocular este singurul sistem mobil din ans amblul corp – spa țiul obiect;
b) se aproximeaz ă suprafa ța retinei cu o calot ă sferic ă cu centrul de curbur ă
în centrul de rota ție al globului ocular și a șezat ă simetric fa ță de axa optic ă;
c) deschiderea pupilar ă se consider ă mic ă în raport cu dimensiunile globului
ocular;
d) răspunsul la stimulii radia ției luminoase ale elementelor fotosensibile ale
retinei (conuri și bastona șe) se consider ă a fi liniar propor țional;
e) câmpul obiect al globului ocular este suficient iluminat, constant și uniform;
f) în timpul deplas ărilor mici ale globului ocular, acesta este conside rat ca un
rigid cu punct fix și micile rota ții (mai mici decât rota țiile de punere la punct)
sunt neglijate;
g) nu se ia în considerare nici un aspect referitor utilizarea radia țiilor de
lungimi de und ă diferit ă sau la abera țiile cromatice ale sistemelor optice
componente din globul ocular.

Dup ă cum se observ ă din fig.45, sistemul de axe fix în spa țiu (XYZ) are aceea și
origine cu sistemul de axe fix pe globul ocular (xy z) și care coincide și cu centrul de
rota ție al globului ocular. Axa optic ă este solidar ă cu axa Oy și se define ște ca fiind
axa ce une ște centrul de rota ție al globului ocular cu centrul pupilei de intrare în
acesta. Intre cele dou ă sisteme de coordonate exist ă, în timpul procesului form ării
imaginii, o pozi ție relativ ă ce este determinat ă de func țiile a, b, g, (func ții de timp) și
care sunt de fapt parametrii independen ți – unghiurile lui Euler.

6.3 Proiectarea experimentului de m ăsurare a traiectoriei mi șcărilor oculare

Modelarea, metod ă de baz ă experimental ă, sau abilitatea de a descrie o
situa ție sau o stare cu care se confrunta un observator u man, reprezint ă o activitate
intelectual ă con știent ă sau incon știent ă care precede cvasitotalitatea deciziilor luate,
formularea unei opinii sau comunicarea acesteia.
Modelarea, la o prima aproximare, are drept rezulta t elaborarea unui model cu
ajutorul c ăruia se descrie, se în țelege sau se percepe o situa ție din lumea
înconjur ătoare care nu este altfel accesibil ă observatorului uman. Wilson (1990)
spune ca – „Un model este o interpretare explicit ă a unei situa ții sau chiar a unei idei

25 despre aceast ă situa ție. El poate fi exprimat matematic, simbolic sau în cuvinte. Dar
este în esen ță o descriere a entit ăților (elemente, subsisteme), proceselor sau
atributelor și a rela țiilor dintre ele. El poate fi prescriptiv sau ilust rativ, dar înainte de
toate trebuie s ă fie util”.
Studiul comportamentului vizual simulat se bazeaz ă pe modificarea
manifest ărilor fiziologice ale globului ocular în raport c u situa ția de testare, ap ărând
necesitatea de a transforma aceste informa ții într-o aplica ție relevant ă, diferen țierea
dintre minciun ă și adev ăr trebuind efectuat ă la nivelul participan ților singuri și al
test ărilor unice, și nu numai prin analiza grupului. Poten țialul abord ării bazate pe
reprezentarea parametric ă statistic ă pentru atingerea acestui scop este limitat ă
datorit ă variabilit ății dintre subiec ți și activit ățile creierului care determin ă modific ări
necontrolate ale activit ății globilor oculari. Folosind datele dobândite prin înregistrarea
activit ății globilor oculari în momentul aplic ării stimulilor, se testeaz ă ipoteza prin care
răspunsurile adev ărate și neadev ărate ar putea fi deosebite prin analiza modelului
activit ății func ționale a globului ocular.. Pe lâng ă clasificarea unui model de activitate
func țional ă pentru categoriile „adev ărat” și „neadev ărat”, se pot construit har ți
spa țiale care arat ă cele mai distinctive regiuni de activitate ale glo bului ocular dintre
cele doua categorii de r ăspunsuri, urm ărind direc ția gradat ă a func ției decizie
clasificatorului, permi țând astfel vizualizarea aspectelor modelelor de act ivitate
func țional ă care sunt cele mai diferite, dintre cele doua cond i ții (minciuna si
adev ărul).
6.4 Stabilirea caracteristicilor sistemului experim ental
Percep ția stimulilor optici constituie pentru sistemul viz ual un proces complex
ce se constituie ca o „reflectare subiectiva nemijl ocita” sub forma de imagine a
obiectelor si fenomenelor exterioare ce ac ționeaz ă la un moment data supra
subiectului uman, prin întregul ansamblu al caracte risticilor si componentelor
acestora 30 . De aceea în formarea si desf ăș urarea ac țiunilor perceptive un rol
important este asigurat de procesele motrice și sinergice ale ambelor c ăi optice
(vedere binocular ă).
Sistemul experimental este astfel conceput și dezvoltat încât s ă poat ă permite
înregistrarea acestor procese motrice sub forma mac ro-mi șcărilor (mi șcari de
urm ărire, mi șcarea de sacad ă, mi șcarea de convergen ță /fixa ție etc.) și respectiv a
micro-mi șcărilor oculare (duc ții, versii, mi șcări giratorii, nistagmus fiziologic etc.).
Pentru structurarea unui sistem flexibil de analiz ă a biomecanicii motilit ății ocular se
prev ăd urm ătoarele module de ac țiune ce se interconecteaz ă în func ție de e șantionul
de subiec ți sau/și de investiga ția necesara 31 .

Rolul sistemului de investiga ție este de a înregistra și testa mi șcările efectuate
de globul ocular în timpul examin ării prin sistemul poligraf și apoi procesarea
imaginilor din secven țele achizi ționate pe timpul examin ării, cu software Kinovea
pentru determinarea grafica a traiectoriilor efectu ate în perioadele de stress
emo țional determinat de expertiza poligraf

30 M.S. Borchert, Principii și tehnici de examinare a alinierii și mobilit ății oculare, Capitolul 18, Neuro
oftalmologie clinic ă, 2000, p.887-905,
31 G. K.von Noorden, E.C. Campos, Vederea binocular ă și mobilitatea ocular ă, Ed. Mosby, USA, 2002

26 6.5 Proiectarea și dezvoltarea sistemului experimental investigator

Sistemul experimental dezvoltat pentru evaluarea co mportamentului simulat,
complementar tehnicii poligraf, este astfel concepu t încât s ă poat ă permite
înregistrarea proceselor motrice sub forma macro-mi șcărilor (mi șcări de urm ărire,
mi șcarea de sacad ă, mi șcarea de convergenta /fixa ție etc.) și respectiv a micro-
mi șcărilor oculare (duc ții, versii, mi șcări giratorii, nistagmus fiziologic etc.).

Fig.49 Schema principiului de înregistrare a micro- mi șcărilor oculare

Pentru structurarea unui sistem flexibil de analiz ă a biomecanicii motilit ății
oculare se prev ăd urm ătoarele module de ac țiune ce se interconecteaz ă în func ție de
eșantionul de subiec ți sau/ și de investiga ția necesar ă – un ansamblu de dou ă surse
de lumin ă cu emisie în domeniul vizibil (S1 și S2), un ansamblu de dou ă surse cu
emisie în infraro șu (IR1 și IR2), o videocamer ă cu posibilitatea de achizi ția a
secven țelor de imagini cu rezolu ție 1024×1024, o camer ă de termoviziune (op țional),
computer, software de achizi ție, stocare și prelucrare imagini(fig.50) 32 . Sistemul astfel
conceput permite înregistrarea în timp real a reac țiilor oculare ale subiec ților ce sunt
supu și testului poligraf, secven țe de imagini ce sunt apoi corelate cu r ăspunsurile
psiho-fiziologice. Aceast ă procedur ă de corelare permite ob ținerea unor evalu ări a
comportamentului subiectului uman în limite de prec izie mult mai ridicate și permite
totodat ă și o evaluare a unui comportament simulat/disimulat care se manifest ă la
nivel facial prin intermediul indicatorilor autenti ci, greu de pus în eviden ță prin tehnica
poligraf.

Fig.50 Înregistrarea cu marker virtual (stânga) a m icro-deplas ărilor pupilare (dreapta),
pe durata unui pas din testul poligraf

32 Gabor D., Baritz M., Cristea L., Repanovici A., An aliza biomecanicii și motilit ății oculare prin metode
dinamice de procesare a imaginilor, 8th Internation al Conference Interdisciplinarity in Engineering,
INTER-ENG, 9-10 October 2014, Tirgu-Mures, Romania
Ecran alb mat
Surs ă de lumin ă S1 Surs ă de lumin ă S2
Câmp optic de
înregistrare cu zoom videocamer ăă
Surs ă de lumin ă IR 1 Surs ă de lumin ă IR 2
2,5 m

27

Fig.51 Exemplu de înregistrare a micro-mi șcărilor oculare, pe durata unui pas din testul poligr af, pe axa Oy (sus)
și pe axa Ox (jos)

Tehnica folosit ă pentru înregistrarea și prelucrarea imaginilor video în scopul de
a pune în eviden ță micro-mi șcările oculare se bazeaz ă pe structura prezentat ă în
schema din fig.49. și pe facilit ățile oferite de pachetul de software Kinovea 33 prin care
se poate determina, în unit ăți de timp de ordinul milisecundelor, evolu ția sinergic ă a
mi șcărilor oculare ale unui subiect aflat în faza de inv estiga ție cu suspiciune de
comportament simulat. Utilizarea surselor de radia ție din domeniul vizibil (S1 și S2)
ridic ă calitatea imaginilor achizi ționate, iar sursele în infraro șu permit înregistr ări atât
ale micro-mi șcărilor oculare cât și a reac țiilor termice la nivel facial (prin utilizarea
unei camere de termoviziune în paralel cu cea video ). Analiza complementar ă a celor
trei traiectorii înregistrate pe cele dou ă axe Ox și Oy, respectiv plan (fig.2) privind
evolu ția sinergic ă a sistemului binocular, al ături de rezultatele tehnicii poligraf
ob ținute în acela și timp cu înregistr ările video indic ă o bun ă corelare (determinat ă
prin calculul coeficientului de corela ție Pearson).
Prin utilizarea acestui sistem se pot astfel explor a mecanismele func ției vizuale
ale subiectului uman în condi ții de comportament simulat sau aflat sub influen ța unor
stimuli externi, ceea ce duce la schimb ări de paradigm ă în tehnicile de investigare a
comportamentului uman, în general.
Reac țiile înregistrate la nivelul sistemului vizual impl ic ă reac ții la nivel cortical
ceea ce rafineaz ă și mai mult precizia de analiz ă a comportamentului
simulat/disimulat. A șa cum este ar ătat de c ătre autori în articolul 34 “progresele
realizate de neuro știin țele cognitive oblig ă psihologia la rafin ări și revizuiri ale
conceptelor tradi ționale. Explorarea mecanismelor corticale a adus no i dimensiuni și
coresponden țe ale comportamentului simulat. În acest moment est e nevoie de o
redefinire a obiectului investiga ției. Odat ă cu identificarea primelor coresponden țe
corticale și a unor proces ări cognitive specifice, comportamentul simulat poat e fi
redefinit și categorizat”.

33 http://www.kinovea.org [accesat la data de 10.05.2014]
34 Ani ței M., Pa șca V., Aplica ții ale noilor tehnologii de imagistic ă cortical ă în detec ția comportamentului
simulat, Revista Psihologie, 2010;

28 6.6 Demararea experimentului

Demararea experimentului știin țific începe cu verificarea condi țiilor de mediu și
preg ătirea aparaturii. Testele trebuie efectuate într-o înc ăpere lini știt ă, insonorizat ă,
fără zgomote str ăine, precum soneria unui telefon, sau conversa ția unor persoane în
afara camerei de examinare, precum și prezen ța altor persoane decât examinatorul,
în laborator, constituie stimuli prosexigeni, care vor influen ța negativ înregistr ările
fiziologice și vor influen ța în mod serios rezultatul examin ării.
Camera trebuie s ă fie sobr ă în privin ța mobilierului și zugr ăvelii. Nu trebuie s ă
con țin ă nici un ornament, tablouri sau alte obiecte care a r putea într-un fel oarecare
sa abat ă aten ția persoanei în curs de examinare, sau care i-ar pu tea permite s ă le
foloseasc ă pentru eforturi de evaziune psihologic ă. Acesta nu trebuie plasat în fa ța
unei ferestre sau unei alte camere în cursul testul ui, din cauza distragerilor exterioare
posibile, care pot afecta r ăspunsurile testului.
În incinta camerei de examinare , pe parcursul examin ării nu este permis
accesul altor persoane în afara examinatorului și subiectului, excep ție fac translatorii
pentru cazurile în care sunt implica ți cet ățeni str ăini.
Experimentul vine s ă completeze rezultatele ob ținute prin tehnica poligraf prin
achizi ția și exploatarea imaginilor video ob ținute în timpul examin ării poligraf și
corelarea rezultatelor celor dou ă analize pe timpul desf ăș ur ării examin ării.
Respectarea cu rigurozitate a metodologiei, de c ătre cei care utilizeaz ă aceast ă
tehnic ă în vederea detect ării comportamentului simulat, asigur ă exactitatea în
examinare, orientând just cercet ările curente și ajutând la elaborarea de noi ipoteze
de lucru în cauzele cu autori necunoscu ți.
Examinarea este benevol ă și se realizeaz ă numai cu acordul scris al persoanei
examinate prin semnarea „Declara ției de consim ță mânt”, refuzul examin ării neavând
efecte juridice (Anexa nr.1).
Conectarea subiectului la sistemul poligraf se va f ace de c ătre examinator care
îi va repeta dup ă conectarea senzorilor modul de comportament pe tim pul examin ării,
faptul c ă pe durata acesteia trebuie s ă p ăstreze o pozi ție corect ă pe scaunul de
examinare, cu bra țele a șezate pe bra țele scaunului, o pozi ție vertical ă a spatelui și cu
privirea la obiectivul camerei video.
St ările emo ționale iau na ștere înc ă din momentul interviului pre-test de când i
se aduce la cuno știn ță fapta pentru care este examinat, semnarea declara ției de
consim ță mânt, conectarea la senzorii aparatului poligraf, și, în general, cunosc
urm ătoarea dinamic ă în manifestare:
• starea ini țial ă a con știentiz ării pericolului (în cazul unui vinovat) de a fi
identificat și demascat introduce organismul uman, ca sistem aut oreglator,
într-o stare de vigilen ță crescut ă (alarmare 35 ). Aceast ă stare ini țial ă are un
caracter difuz, general, global, cu declan șare și realizare involuntare,
preg ătind (prin mecanismele autoregl ării psihofiziologice) organismul
pentru contracararea pericolului. În cazul unei per soane nevinovate, de
regul ă, st ările emo ționale sunt slab eviden țiate, având în general, un
caracter stenic, pozitiv, motivat de curiozitate și interes pentru scopul
chem ării în fa ța anchetatorului. Ele se realizeaz ă, de asemenea, prin
mecanismele psihofiziologice involuntare, reflexe și au un caracter difuz
general, fiind slab eviden țiate;
• odat ă cu începerea chestion ării b ănuitului, con știentizarea mesajului
informa țional al întreb ărilor ce i se adreseaz ă realizeaz ă în planul cognitiv
al acestuia reactualizarea involuntar ă a momentelor informa ționale

35 C.T.Morgan, Psihologia psihologic ă, Megraw-Hill Books, 1965, p.337 și urm.

29 obiectual afective care au înso țit comiterea faptei, prin declan șarea
reac țiilor func ționale ale memoriei inten ționale și ale celei latente. Datorit ă
factorului surpriz ă și elementului de neprev ăzut al întreb ărilor,
reprezent ările despre fapt ă apar brusc, intempestiv, surprinzând
compartimentul de analiz ă și decizie nepreg ătit, în deficit de date și
subansambluri logice în fa ța pericolului iminent de demascare.
Concomitent, caracteristicile afective, st ările emo ționale și tr ăirile care au
întov ărăș it reprezent ările despre fapt ă inund ă planul con știin ței,
dominându-l, în virtutea ineficien ței asupra lor a controlului voluntar. La
acest nivel, tr ăirea emo țional ă se integreaz ă în structura primar ă a
instinctelor (instinctul de conservare), con știentizarea pericolului
demasc ării declan șând tr ăirea st ării de fric ă (uneori brusc ă blocare a unei
func țiuni motorii) 36 , cu caracter bine precizat și distinct fa ță de un pericol
anume (rezultând din con ținutul mesajului informa țional al întreb ării) și
înso țit ă de puternice desc ărc ări neurohormonale declan șate pe cale
reflex ă;
• o surs ă puternic ă de genez ă a st ărilor emo ționale este al ături de „teama de
detec ție” și conflictul care apare în plan cognitiv și în procesul de decizie,
între domeniul datelor de cunoa ștere ce fundamenteaz ă situa ția adev ărat ă
și domeniul datelor inten ționale care fundamenteaz ă minciuna 37 .
Înainte de începerea examin ării poligraf se adapteaz ă aparatura de înregistrare
video la dimensiunile antropometrice ale subiectulu i examinat astfel încât calitatea
înregistr ării s ă nu fie afectate de unghiuri de înregistrare improp rii care pot afecta
analiza micro-mi șcărilor pupilare pe timpul examin ării. De asemenea se regleaz ă
parametrii camerei de înregistrare video prin alege rea unui zoom optim pentru o
calitate viabil ă a capturii video, f ăcându-se și o verificare a calit ății înregistr ării, fapt
deosebit de important pentru prelucrarea ulterioar ă a imaginii, când în cadrul
opera țiunilor de evaluare se utilizeaz ă un marker virtual care înregistreaz ă micro-
deplas ările pupilare pe durata testului poligraf.
Ini țializarea examin ării poligraf și a aparaturii de înregistrare video se face de
către examinator iar subiectul este aten ționat cu privire la începerea examin ării. Pe
timpul examin ării, examinatorul chestioneaz ă subiectul cu întreb ările preg ătite dup ă
studierea dosarului cauzei, cu unul din tipurile de teste stabilite de c ătre acesta,
respectând timpii de pauz ă între întreb ări conform manualului de utilizare a aparatului
poligraf și a indicilor crea ți de acesta.
La terminarea examin ării, programul de înregistrare poligraf și cel de captare a
imaginilor video sunt oprite, subiectul este decone ctat de la senzori și examinarea se
termin ă prin evacuarea subiectului din camera de examinare .

6.7 Interpretarea diagramelor testului poligraf
Modific ările din trasee vor fi analizate dup ă urm ătoarele criterii:
/square4 amplitudine;
/square4 frecven ță ;
/square4 durat ă;
/square4 continuitatea liniei de baz ă;
/square4 complexitate.
Analiza diagramelor poligraf se va face prin scorar e numeric ă, conform
procedurii specifice, pe o scal ă de la -3 la +3 se vor acorda puncte pentru
modific ările intervenite la întreb ările relevante și “controalele” asociate. Pentru fiecare

36 Tiberiu Bogdan, Probleme de psihologie judiciar ă, Editura Știin țific ă, 1973, p. 102 și urm.
37 T.Butoi, I.T.Butoi, Psihologie judiciar ă, Editura Funda ției România de Mâine, 2004, p.251-253

30 traseu se compara modificarea de pe întrebarea de c ontrol cu modificarea de pe
întrebarea relevant ă, acordându-se urm ătoarele puncte:
/square4 +1 dac ă întrebarea de control prezint ă modificare mai puternic ă decât
cea relevant ă;
/square4 -1 dac ă întrebarea relevant ă prezint ă modificare mai puternica decât cea
de control
/square4 0 dac ă nu sunt modific ări, sau sunt modific ări dar identice.

Nu se i-au în considerare traseele în care au inter venit incidente la aplicare
(zgomot, tuse etc). Vor fi excluse în acest caz atât întrebarea pe al c ărei traseu s-a
înregistrat evenimentul (relevant ă sau control), cât și întrebarea asociat ă (control sau
relevant ă.
Se însumeaz ă notele ob ținute pentru fiecare cuplu – control și relevant ă
asociat ă – și se aplic ă urm ătoarele reguli de decizie:
/square4 pentru note mai mici sau egale cu -3 – concluzie – NESINCER ;
/square4 pentru note mai mari sau egale cu +3 – concluzie – SINCER ;
/square4 pentru note cuprinse în intervalul deschis (-3 , + 3) – concluzia –
IMPOSIBILITATEA PRONUN ȚĂ RII.

6.8 Tehnica folosit ă pentru prelucrarea imaginilor video cu marker virt ual

Aceast ă metod ă se folose ște în scopul de a pune în eviden ță micro-deplas ările
pupilare se bazeaz ă pe facilit ățile oferite de pachetul de software Kinovea 38 prin care
se poate determina, în unit ăți de timp de ordinul milisecundelor, evolu ția sinergic ă a
mi șcărilor oculare ale unui subiect aflat în faza de inv estiga ție cu suspiciune de
comportament simulat. Analiza complementar ă a traiectoriilor înregistrate pe cele
dou ă axe Ox și Oy, respectiv privind evolu ția sinergic ă a sistemului binocular, al ături
de rezultatele tehnicii poligraf ob ținute în acela și timp cu înregistr ările video indic ă o
bun ă corelare.
În practic ă pot ap ărea și alte aspecte care vizeaz ă stabilirea adev ărului, astfel
încât aceast ă tehnic ă poate fi folosit ă și adaptat ă oric ăror situa ții.
Tehnica se bazeaz ă pe monitorizarea mi șcării ochilor în timp real în timp ce
ace știa primesc diverse date și stimuli.
Metoda este neintruziv ă, aparatul înregistrând parametrii din imediata
vecin ătate a corpului subiectului examinat, nefiind neces ar ă folosirea de senzori pe
piele sau sub aceasta ori îngurgitarea de substan țe activatoare.
Pentru utilizarea software-ului Kinovea se procedea z ă în felul urm ător – se
deschide programul și prin activarea butonului „Open video file” se acc eseaz ă
înregistrarea video ce trebuie analizat ă.
Dup ă accesarea butonului „Open video file”, deschidem î nregistrarea din locul
unde aceasta este stocat ă, în acest caz, de pe stick.
Se acceseaz ă înregistrarea experimentului cu denumirea „02206.M TS”, prin
marcarea denumirii înregistr ării și apoi ap ăsarea butonului „Open”

38 http://www.kinovea.org [accesat la data de 06.06.2014]

31

Fig.54 Imagine soft Kinovea – accesarea înregistr ării
Pentru m ărirea acurate ții datelor rezultate în urma analizei înregistr ării, se
ajusteaz ă aria de evaluare prin modificarea acesteia din zon a de „Tracking” la valori
de 40×40 px pentru zona de „Object window” și 100×100 px pentru zona „search
window”. Zona de observa ți se poate ajusta și manual prin „ag ățarea” col țurilor figurii
geometrice de culoare galben ă pozi ționat ă pe ochiul drept al subiectului și
modificarea acesteia la m ărimea dorit ă.

Fig.64 Imagine soft Kinovea – configurarea zonei de analiz ă a marker-ului virtual

Mărimea formei și configura ției zonei de analiz ă a marker-ului virtual se
determin ă prin încerc ări succesive pe durata înregistr ării astfel încât s ă se ajung ă la
ob ținerea de rezultate exploatabile pe toat ă durata înregistr ării f ără interpunerea unui

32 factor perturbator – dac ă zona de analiz ă a marker-ului virtual este prea mare este
posibil ca la una dintre mi șcările de clipire ale pleoapei ochiului înregistrat, markerul
să „sar ă” și s ă analizeze în continuare mi șcările pleoapei ochiului și nu ale pupilei.
Se poate observa cu u șurin ță modificarea ariei de analiz ă a marker-ului virtual
care este pozi ționat pe pupila ochiului drept.
Dac ă analiza efectuat ă se refer ă la înregistrarea simultan ă pe durata
înregistr ării a biomecanicii motilit ății pupilare a ambilor ochi, se procedeaz ă similar
pentru pozi ționarea unui marker virtual și pe cealalt ă pupil ă, respectiv a ochiului
stâng din înregistrarea analizat ă, rezultând urm ătoarea configura ție.

Fig.66 Imagine soft Kinovea – pozi ționare marekeri virtuali la pornirea analizei înreg istr ării

Urm ătoarea etap ă debuteaz ă cu pornirea înregistr ării prin accesarea butonului
Play/Pause al programului Kinovea, începând analiza înregistr ării.
La terminarea examin ării de c ătre programul Kinovea a înregistr ării, pentru
exportarea datelor ob ținute într-un format .xls, se procedeaz ă astfel – din cadrul
meniuliu „File” al programului se acceseaz ă op țiunea „Export to Spreadsheet” iar din
cadrul acesteia varianta „Microsoft Excel”.

6.9 Analiza corelativ ă a datelor înregistrate
Specialistul/expertul în tehnica poligraf se va asi gura c ă examinarea va fi
efectuat ă numai în acele cazuri în care informa ția este ampl ă, corect ă și suficient de
intens ă pentru a solicita echilibrul psihologic al subiect ului. În programarea și
efectuarea examin ărilor vor avea prioritate cauzele în care sunt cerc etate infrac țiuni
contra vie ții și a persoanei, cauzele în care sunt implicate perso ane private de
libertate vs. cauzele în care sunt implicate persoa ne în stare de libertate.

6.9.1 Expertiza criminalistic ă prin tehnica poligraf a subiectului analizat
Din punct de vedere al expertizei criminalistice as upra comportamentului
simulat al numitului CD se dore ște s ă se stabileasc ă:
• dac ă la întreb ările critice ale cauzei, r ăspunsurile subiectului au eviden țiat
reac ții specifice tensiunii emo ționale;
• dac ă prezen ța reactivit ății emo ționale poate fi interpretat ă drept indice al
comportamentului simulat.

33 Testarea subiectului a avut loc la data de _______ conform metodologiei de
folosire a tehnicii poligraf de c ătre speciali știi din Poli ția Român ă, cu aparatul poligraf
marca Lafayette LX-4000.
În cadrul interviului pre-test, subiectului i-au fo st prezentate date despre cauza
cercetat ă și motivele pentru care acesta este suspectat. De as emenea, i-a fost
prezentat ă aparatura, modul în care va decurge examinarea și întreb ările care îi vor fi
adresate, primind de la examinator op țiunea de r ăspuns pentru fiecare întrebare,
respectiv, numai prin cuvintele „Da” sau „Nu”.
La finalul interviului pre-test, subiectul a semnat „Declara ția de consim ță mânt la
examinare” și întreb ările chestionarului utilizat, luând la cuno știn ță , totodat ă, c ă are
dreptul s ă refuze testarea.
Dup ă efectuarea expertizei propriu-zise, expertul print eaz ă rezultatele efectu ării
examin ării pe care le supune scor ării și analizei de specialitate.

Acestea au urm ătoarea form ă grafic ă :

Fig.73 Plan șă diagram ă poligraf întreb ările 1 – 4

Fig.74 Plan șă diagram ă poligraf întreb ările 5 – 8

34

Fig.75 Plan șă diagram ă poligraf întreb ările 9 – 10
Așa cum se observ ă din figura, diagramele create de aparatul poligraf sunt
specializate pe cei cinci senzori la care este cone ctat subiectul examinat.
Poligraful este un aparat complex care înregistreaz ă în mod simultan, prin
intermediul a cel pu țin 3 canale (instrumente distincte), corelan țele fiziologice ale
procesului emo țional – conform American Polygraph Association, Col egiului
Psihologilor și Asocia ției Române Poligraf. El este un aparat de diagnoz ă folosit în
investigarea psihofiziologic ă criminalistic ă.
El este compus, în mod obligatoriu, din urm ătoarele instrumente:
– 1-2 pneumografe;
– 1 galvanometru;
– 1 tensiometru;
– 1 pletismograf optic.
În tehnica poligraf se utilizeaz ă dou ă paradigme de examinare:
– Paradigma Testului întreb ării de control/compara ție – ce cuprinde
ansamblul testelor în care sinceritatea sau nesince ritatea subiectului
este determinat ă prin compararea reactivit ății psihofiziologice la
întreb ările relevante cu reactivitatea psihofiziologic ă caracteristic ă
întreb ării de control;
– Paradigma Testului de cunoa ștere a vinov ăției – care cuprinde
ansamblul testelor în care sinceritatea sau nesince ritatea subiectului
este determinat ă prin compararea reactivit ății psihofiziologice la
întrebarea specific ă al c ărei r ăspuns este cunoscut în mod exclusiv de
autor și organele de urm ărire penal ă, cu r ăspunsul fiziologic la întreb ările
similare dar f ără leg ătur ă informa țional ă cu situa ția investigat ă.
În cadrul examin ărilor cu tehnica poligraf Paradigma Testului întreb ării de
control/compara ție are rolul primordial în stabilirea diagnosticului, iar testele
cuprinse în Paradigma Testului de cunoa ștere a vinov ăției sunt teste auxiliare și
op ționale cu rol de sus ținere a rezultatelor ob ținute prin prima modalitate.
Analiza efectuat ă în aceast ă lucrare folose ște Paradigma Testului întreb ării de
control/compara ție, iar testul folosit este de tip AIR FORCE , acest test putând fi
folosit atunci când urm ărim o singur ă țint ă/problematic ă de examinat (ac țiunea de
lovire în cazul unei infrac țiuni de tâlh ărie) sau urm ărim elucidarea mai multor fa țete
ale aceleia și infrac țiuni. Din aceea și categorie a testelor de format întrebare de Diagram ă respira ție brahiala
– pl ămâni
Diagram ă respira ție distal ă –
abdomen
Reac ția galvanic ă a pielii
GSR – galvanic skin reaction Tensiune arterial ă
Puls

35 compara ție ce au la baz ă paradigma întreb ării de control mai fac parte – testul de tip
John Reid, testul întreb ării generale de control modificat (MGQT), testul Bi -zone și
testul Utah.
În cadrul testului AIR FORCE sunt utilizate urm ătoarele categorii de întreb ări:
– relevante primare și secundare în cazul elucid ării mai multor fa țete ale
aceleia și infrac țiuni sau relevante primare similare în cazul existe n ței
unei singure ținte a infrac țiunii;
– întrebare relevant ă de sacrificiu;
– întreb ări de compara ție/control de tip exclusiv/non-curent;
– întreb ări neutre semnificative sau nesemnificative.
Studiul de fa ță a întrebuin țat în cadrul examin ărilor întreb ări relevante primare
similare pentru existen ța unei singure ținte a infrac țiunii, întrebare relevant ă de
sacrificiu, întreb ări de control compara ție și întreb ări neutre.
Evaluarea numeric ă a datelor de testare se realizeaz ă prin compararea puterii
relative a r ăspunsurilor la întreb ările de compara ție și la cele relevante. Scorurile
numerice sunt atribuite diferen țelor observate între perechile de întreb ări relevante și
de control. Pentru fiecare traseu fiziologic, reac ția cea mai intens ă a fiec ărei întreb ări
relevante este comparat ă cu reac ția cea mai puternic ă a întreb ării de control din
vecin ătate. Scorurile se atribuie independent fiec ărui traseu și se scoreaz ă numai
reac țiile care încep în/la timp, adic ă reac țiile care pot fi atribuite stimulului care se
presupune c ă le-a produs.
Astfel în cadrul înregistr ării analizate, pe timpul examin ării prin tehnica poligraf,
am avut urm ătoarele întreb ări și evolu ția în timp a întreb ărilor adresate suspectului:
FURT AIRE FORCE
– SUBIECT – CD; Data – 12.xx.20xx
Lista de întreb ări nr. 1
Timp pe
înregistrare
Nr.
Crt.
început
sfâr șit
Tipul
întreb ării
Textul întreb ării
Răspuns
1 00:10 00:25 Te nume ști C.D ? Da
2 00:35 00:50 Relevant Ai de gând s ă min ți la acest test ? Nu
3 01:00 01:15 Control/
Comparison Te-ai gândit vreodat ă s ă furi ceva de
valoare ? Nu
4 01:25 01:40 Relevant Știi sigur cine a furat plicul cu bani din
secretariat ? Nu
5 01:50 02:05 Locuie ști în Arad ? Nu
6 02:15 02:30 Control/
Comparison Ai încercat vreodat ă să furi ceva dintr-o
locuin ță ?
Nu
7 02:40 02:55 Relevant E ști implicat cu ceva în furtul plicului
din secretariat ? Nu
8 03:05 03:20 Control/
Comparison Înainte de 2013, ai furat vreodat ă ceva
de la celelalte locuri de munc ă ? Nu
9 03:30 03:45 Relevant În data de … tu ai sustras un plic cu Nu

36 bani din secretariat ?
10 03:55 04:10 Control/
Comparison Ai împlinit 25 de ani ? Da
Fig.76 Bateria de întreb ări adresate subiectului examinat și timpii de examinare
Analiza de spot – este procedura de diagnostic prin care se evalue az ă separat
fiecare traseu al diagramei poligraf prin comparare a r ăspunsului la întrebarea
relevant ă cu cel corespunz ător întreb ării de compara ție/control asociate. Men țion ăm
că întrebarea nr.2 este o relevant ă de sacrificiu care nu se va scora, iar analiza se va
concentra asupra relevantelor nr. 4, 7 și 9 în antitez ă cu întreb ările de
compara ție/control nr. 6, 8 și 10.

Diagrama 1
R1
R2
R3
P 1 0 +1 +1
P 2 0 +1 +1
GSR -1 +1 +1
Cardio -1 +1 +1
Punctaj individual -2 +4 +4
Total punctaj +6 CONCLUZIE – SINCER
Fig.80 Punctaj pentru întreb ările evaluate
Dup ă efectuarea analizei expertizei , expertul întocme ște un raport de
constatare tehnico- știin țific ă în care formuleaz ă constat ările sale, conform
exemplului urm ător referitor la subiectul analizat:

6.9.2 Metoda nou ă de proba țiune, complementar ă examin ării subiectului prin
tehnica poligraf
Din valorile rezultate în urma înregistr ării video prezentate se poate concluziona
că analiza micromi șcărilor oculare completeaz ă prin aspectele psihofiziologice de
mic ă amplitudine și frecven ță rezultatele exprimate prin poligraf dând rezultatu lui final
un plus de certitudine și de eviden țiere a unor st ări psihofiziologice neexploatate înc ă
suficient. Datorit ă caracteristicilor subcon știente involuntare ale micromi șcărilor
oculare se pot analiza fenomene și manifest ări biocomportamentale care denot ă
imposibilitatea subiectului examinat de a controla r ăspunsurile psihofiziologice la
stimulii examin ării.
Conform procedurii de lucru stabilit ă în subcapitolul anterior, cu ajutorul
programului Kinovea 0.8.15 se deschide înregistrare a video men ționat ă și se începe
cu stabilirea, din cadrul programului, a unui caroi aj care ne ajut ă la eviden țierea
pozi țion ării micro-mi șcărilor pupilare în cadrul ansamblului fe ței.
Etapa urm ătoare demareaz ă cu pozi ționarea celor 2 markeri virtuali pe pupilele
celor doi ochi ai suspectului analizat, eviden ția ți cu traseele de culoare albastr ă
(ochiul drept) și ro șie (ochiul stâng) pozi ționate pe pupilele aparatului ocular.

37

Fig.83 Pozi ționarea marker-ilor virtuali

Dup ă pornirea înregistr ării, cei doi markeri virtuali vor urm ări fidel micro-
mi șcările oculare, desenând anumite traiectorii care vor putea fi folosite ulterior. Ceea
ce este de remarcat și de eviden țiat este faptul c ă în cazul ochiului emetrop (vederea
normal ă), se observ ă o activitate simultan ă, sinergetic ă putem spune, a micro-
mi șcărilor pupilare ale ochilor, ceea ce ne ofer ă indicii pertinente în aprofundarea
analizei prin aceast ă nou ă metod ă complementar ă sistemului de proba țiune prin
tehnica poligraf.
În primul rând sinergia micro-mi șcărilor pupilare ne demonstreaz ă capacitatea
scoar ței cerebrale de a uni într-o senza ție unic ă cele dou ă imagini percepute de c ătre
retina fiec ărui ochi , dând aceea și comand ă elementelor componente ale aparatului
vizual pentru formarea imaginii. Cu atât mai mult a tâta timp cât geografia micro-
mi șcărilor pupilare ale celor doi ochi este sensibil ase m ănătoare (nu pot fi identice
datorit ă caracteristicilor fiziologice diferite ale fiec ărui ochi – unghi de refrac ție, etc.)
ne demonstreaz ă faptul c ă putem analiza micro-mi șcările oculare ale unuia sau ale
ambilor ochi, dar pentru a fi complet ă, trebuie studiat ă informa ția binocular ă.

Fig.84 Sinergia traiectoriile micro-mi șcărilor pupilare

38 Dup ă evolu ția celor 2 marker-i virtuali pe toat ă durata înregistr ării se ob țin
datele de evolu ție a micro-mi șcărilor pupilare care pot fi exploatate ulterior în
programul Microsoft Excel (Anexa nr.2).
Ochi drept Ochi stâng
Track Track
Label : Label Label : Label
Coords (x,y:px; t:time) Coords (x,y:px; t:time)
x y t x y t
-271 -63 1080 280 -40 1080
-271 -63,01 1200 280 -41 1200
-271 -63,01 1280 280 -41 1280
-271 -63,01 1360 280 -41 1360
-268 -67,52 1440 278 -45,52 1440
-268 -66,52 1520 282,5 -42,51 1520
-269 -68,52 1640 281,5 -40,51 1640
-270 -71,53 1720 280,49 -42,52 1720
Fig.85 Evolu ția micro-mi șcărilor pupilare (secventa)

Astfel în urma examin ării cu ajutorul programului Kinovea pe durata de 5: 01
(min) a înregistr ării care este analizat ă din punct de vedere al timpului evolu ției
marker-ilor virtual la nivel de ms (milisecund ă), se ob țin 3467 de secven țe (70 pag.)
de examinare pe durata de 301.040 ms pentru coordon atele x și y ale fiec ărui ochi .

Deplasarea marker pe axa Ox
ochiul drept
-500 -400 -300 -200 -100 0
1
159 317 475 633 791 949
1107 1265 1423 1581 1739 1897 2055 2213 2371 2529 2687 2845 3003 3161 3319 x

Fig.86 Deplasarea marker-ului virtual pe axa Ox la ochiul drept pe întreaga durata a examin ării
Deplasare marker pe axa Oy
ochiul drept
-250 -200 -150 -100 -50 0
1
1 4 0 2 7 9 4 1 8 5 5 7 6 9 6 8 3 5 9 7 4
1 1 1 3 1 2 5 2 1 3 9 1 1 5 3 0 1 6 6 9 1 8 0 8 1 9 4 7 2 0 8 6 2 2 2 5 2 3 6 4 2 5 0 3 2 6 4 2 2 7 8 1 2 9 2 0 3 0 5 9 3 1 9 8 3 3 3 7
Fig.87 Deplasarea marker-ului virtual pe axa Oy la ochiul drept pe întreaga durata a examin ării

39 Deplsare marker pe axa Ox
ochiul sting
0100 200 300 400
1
159 317 475 633 791 949
1107 1265 1423 1581 1739 1897 2055 2213 2371 2529 2687 2845 3003 3161 3319 x

Fig.88 Deplasarea marker-ului virtual pe axa Ox la ochiul stâng pe întreaga durata a examin ării
Deplasare marker pe axa Oy
ochiul sting
-200 -150 -100 -50 0
1
1 4 0 2 7 9 4 1 8 5 5 7 6 9 6 8 3 5 9 7 4
1 1 1 3 1 2 5 2 1 3 9 1 1 5 3 0 1 6 6 9 1 8 0 8 1 9 4 7 2 0 8 6 2 2 2 5 2 3 6 4 2 5 0 3 2 6 4 2 2 7 8 1 2 9 2 0 3 0 5 9 3 1 9 8 3 3 3 7
Fig.89 Deplasarea marker-ului virtual pe axa Oy la ochiul stâng pe întreaga durata a examin ării

Urm ătoarea etap ă const ă în analiza sistemic ă a evolu ției micro-mi șcărilor
pupilare pentru fiecare ochi pe perioada exact ă a fiec ărei întreb ări din cadrul
examin ării comportamentului simulat prin tehnica poligraf.

6.9.3 Analiza corelativ ă traseologic ă și matematic ă a rezultatelor ob ținute prin
noua metod ă
Este de men ționat faptul c ă dup ă studiul dosarului faptei și analiza întreb ării
relevante la care trebuie s ă r ăspund ă examinarea poligraf (examinarea se execut ă
numai pentru determinarea comportamentului simulat fa ță de o anumit ă fapt ă din
cadrul cauzei și nu pentru o multitudine de fapte ap ărute în dosarul cauzei),
examinatorul preg ăte ște bateria de întreb ări care vor fi folosite pe timpul examin ării,
le introduce în aparatura de examinare, și , dup ă cum se observ ă pe chestionar, pe
ecranul calculatorului examinatorului la fiecare 25 de sec. apare întrebarea care va
trebui pus ă subiectului examinat.
Tocmai de aceea, în cazul analizei corelative, diag rama rezultat ă de la poligraf
se va decupa pentru fiecare întrebarea în parte (cc a 25 de sec.) pentru a putea fi
corelat ă cu fragmentele de traseologie ale mi șcărilor micro-pupilare realizate prin
prelucrarea cu ajutorul software-ului Kinovea.
Procedura de lucru extrage de asemenea func ția polinomial ă care
aproximeaz ă varia ția deplas ărilor marker-ului vizual pe axa Ox și Oy la fiecare ochi
distinct pe fiecare întrebare.

40 OCHIUL DREPT
Analiza de spot pentru întreb ările relevant ă/control nr.4,6
Timp (ms)
-180 -175 -170 -165 -160 -155 -150
8 50 0 0 86040
8 708 0
88120
8916 0
90200
9124 0
92280
9332 0
943 6 0
9540 0
9 64 4 0 9748 0
9 85 2 0 99560
Deplasare marker pe axa Oy ochi drept Intrebare 4 D e p la s a re p x

Fig.91 Deplasarea marker-ului virtual pe axa Oy la ochiul drept pe durata întreb ării nr.4
Timp (ms)
-305 -300 -295 -290 -285 -280 -275 -270 -265 -260
85000 86120 87240 88360 89520 90640 91760 92880 94000 95120 96280 97400 98520 99640 Deplasare marker pe axa Ox ochi drept Intrebare 4 Deplasare

Fig.92 Deplasarea marker-ului virtual pe axa Ox la ochiul drept pe durata întreb ării nr.4
Timp (ms)
-180 -178 -176 -174 -172 -170 -168 -166 -164 -162 -160
135000 136040 137080 138120 139160 140200 141240 142280 143320 144360 145400 146440 147480 148520 149560 Deplasare marker pe axa Oy ochi drept Intrebare 6 D e p la s a re

Fig.93 Deplasarea marker-ului virtual pe axa Oy la ochiul drept pe durata întreb ării nr.6

41 Timp (ms)
-310 -305 -300 -295 -290 -285 -280
135000 135880 136720 137600 138480 139320 140200 141080 141920 142800 143680 144520 145400 146280 147120 148000 148880 149720 Deplasare marker pe axa Ox ochi drept Intrebare 6 Deplasare

Fig.94 Deplasarea marker-ului virtual pe axa Ox la ochiul drept pe durata întreb ării nr.4
Valorile polinomiale ob ținute pentru întreb ările 4,6 sunt urm ătoarele:
Ochi drept – întrebarea nr.4
Ochi drept – întrebarea nr.6

Oy y= 0,0004x 2-0,1301x-163,87 Oy y= 4E-05x 2-0,0433x-170,82
Ox y= 0,0011x 2-0,2523x-281,47 Ox y= 0,0004x 2-0,0758x-293,93

Mărimea R2 reprezentând media celor mai mici p ătrate ale valorilor din graficele prezentate sunt:
Ochi drept – întrebarea nr.4
Valoare R 2 Ochi drept – întrebarea nr.6
Valoare R 2
Oy 0,5965 Oy 0,7491
Ox 0,6344 Ox 0,1045

OCHIUL STÂNG
Analiza de spot pentru întreb ările relevant ă/control nr.4, 6
244 246 248 250 252 254 256 258
85000 86040 87080 88120 89160 90200 91240 92280 93320 94360 95400 96440 97480 98520 99560 Deplasare (px)
Timp (ms) Deplasare marker pe axa Ox ochi stâng întrebare 4

Fig.103 Deplasarea marker-ului virtual pe axa Ox l a ochiul stâng pe durata întreb ării nr.4
-110 -108 -106 -104 -102 -100 -98 -96 -94 85000 86120 87240 88360 89520 90640 91760 92880 94000 95120 96280 97400 98520 99640
Deplasare (px)
Timp (ms) Deplasare marker pe axa Oy ochi stâng întrebare 4

42 Fig.104 Deplasarea marker-ului virtual pe axa Oy l a ochiul stâng pe durata întreb ării nr.4
240 245 250 255 260 265 270 275
135000 136040 137080 138120 139160 140200 141240 142280 143320 144360 145400 146440 147480 148520 149560 Deplasare (px)
Timp (ms) Deplasare marker pa axa Ox ochi stâng întrebare 6

Fig.105 Deplasarea marker-ului virtual pe axa Ox l a ochiul stâng pe durata întreb ării nr.6

-110 -108 -106 -104 -102 -100 -98 -96 -94 -92
135000 135880 136720 137600 138480 139320 140200 141080 141920 142800 143680 144520 145400 146280 147120 148000 148880 149720 Deplasare (px)
Timp (ms) Deplasare marker pe axa Oy ochi stâng întrebare 6

Fig.106 Deplasarea marker-ului virtual pe axa Ov l a ochiul stâng pe durata întreb ării nr.6
Valorile polinomiale ob ținute pentru întreb ările 4, 6 sunt urm ătoarele:
Ochi stâng – întrebarea nr.4
Ochi stâng – întrebarea nr.6

Oy y = -0,0002x 2+ 0,0757x- 108 Oy y = -5E-05x 2-0,0219x-100,45
Ox y = 0,0006x 2-,1289x+255,82 Ox y = 0,0003x 2-0,043x+264,49
Mărimea R2 reprezentând media celor mai mici p ătrate ale valorilor din graficele prezentate sunt:
Ochi stâng – întrebarea nr.4
Valoare R2 Ochi stâng – întrebarea nr.6
Valoare R 2
Oy 0,524 Oy 0,7993
Ox 0,1177 Ox 0,7199

REZULTATE EXAMINARE PRIN NOUA METOD Ă
OCHI DREPT OCHI STÂNG
Întrebarea nr.4 Întrebarea nr.6 Întrebarea nr.4 Întrebarea nr.6
Valoare R 2 Pct Valoare R 2 Pct Valoare R 2 Pct Valoare R 2 Pct
Oy 0,5965 Oy 0,7491 +1 Oy 0,524 Oy 0,7993 +1
Ox 0,6344 -1 Ox 0,1045 Ox 0,1177 Ox 0,7199 +1
Întrebarea nr.7 Întrebarea nr.8 Întrebarea nr.7 Întrebarea nr.8
Valoare R 2 Pct Valoare R 2 Pct Valoare R 2 Pct Valoare R 2 Pct
Oy 0,4441 Oy 0,4637 +1 Oy 0,6451 Oy 0,7446 +1
Ox 0,1959 Ox 0,9081 +1 Ox 0,5034 Ox 0,5315 +1

43 Întrebarea nr.9 Întrebarea nr.10 Întrebarea nr.9 Întrebarea nr.10
Valoare R 2 Pct Valoare R 2 Pct Valoare R 2 Pct Valoare R 2 Pct
Oy 0,4031 -1 Oy 0,1405 Oy 0,3337 -1 Oy 0,1036
Ox 0,9067 -1 Ox 0,0861 Ox 0,2083 Ox 0,4493 +1
Punctaj
relevante
ochi drept -3 Punctaj
control
ochi drept +3 Punctaj
relevante
ochi stâng -1 Punctaj
control
ochi stâng +5
Punctaj ochi drept = 0 Punctaj ochi stâng = +4
Punctaj general examinare =+4 SINCER

REZULTATE EXAMINARE PRIN TEHNICA POLIGRAF

Diagrama 1
R1
R2
R3
P 1 0 +1 +1
P 2 0 +1 +1
GSR -1 +1 +1
Cardio -1 +1 +1
Punctaj individual -2 +4 +4
Total punctaj +6 CONCLUZIE – SINCER

CONCLUZII:
Conform studiilor din literatura de specialitate ca re se bazeaz ă pe Tehnicile
Program ării Neuro-Lingvistice se demonstreaz ă c ă nu s-au g ăsit corela ții
concludente între modul de orientare a privirii și comportamentul simulat.
Cercet ările teoretice efectuate în domeniul medical asupra stabilit ății vizuale
eviden țiaz ă o concordan ță între procesul acomod ării cristalinului și mi șcările
efectuate de globul ocular.
Modelul matematic al acestui al acestui proces comp lex impune ipoteze de
baz ă cum ar fi:
h) globul ocular este singurul sistem mobil din ans amblul corp – spa țiul obiect;
i) se aproximeaz ă suprafa ța retinei cu o calot ă sferic ă cu centrul de curbur ă
în centrul de rota ție al globului ocular și a șezat ă simetric fa ță de axa optic ă;
j) deschiderea pupilar ă se consider ă mic ă în raport cu dimensiunile globului
ocular;
k) răspunsul la stimulii radia ției luminoase ale elementelor fotosensibile ale
retinei (conuri și bastona șe) se consider ă a fi liniar propor țional;
l) câmpul obiect al globului ocular este suficient iluminat, constant și uniform;
m) în timpul deplas ărilor mici ale globului ocular, acesta este conside rat ca un
rigid cu punct fix și micile rota ții (mai mici decât rota țiile de punere la punct)
sunt neglijate;
n) nu se ia în considerare nici un aspect referitor utilizarea radia țiilor de
lungimi de und ă diferit ă sau la abera țiile cromatice ale sistemelor optice
componente din globul ocular.
Bazându-ne pe considerente teoretice, s-a proiectat sistemul experimental
conceput și dezvoltat astfel încât s ă poat ă permite înregistrarea acestor procese
motrice sub forma macro-mi șcărilor (mi șcări de urm ărire, mi șcarea de sacad ă,

44 mi șcarea de convergen ță /fixa ție etc.) și respectiv a micro-mi șcărilor oculare (duc ții,
versii, mi șcări giratorii, nistagmus fiziologic etc.).
Practic, s-a dezvoltat o nou ă metod ă complementar ă tehnicii poligraf bazat ă pe
generarea traiectoriei globilor oculari.
Tehnica folosit ă pentru înregistrarea și prelucrarea imaginilor video în scopul de
a pune în eviden ță micro-mi șcările oculare se bazeaz ă pe structura prezentat ă în
acest capitol și pe facilit ățile oferite de pachetul de software Kinovea prin ca re se
poate determina, în unit ăți de timp de ordinul milisecundelor, evolu ția sinergic ă a
mi șcărilor oculare ale unui subiect aflat în faza de inv estiga ție cu suspiciune de
comportament simulat.
Tehnica poligraf se bazeaz ă pe o procedur ă specific ă folosit ă atât de Poli ția
român ă cât și de c ătre majoritatea statelor europene și nu numai.
În cadrul determin ărilor efectuate s-au folosit 47 de înregistr ări executate în
acest an, efectuate de c ătre examinatorul atestat care folose ște tehnica poligraf în
cadrul Inspectoratului de Poli ție Jude țean Bra șov, în baza acordului de colaborare
semnat între institu țiile noastre.
Pentru evaluarea rezultatelor din cadrul experiment ului nostru s-a întrebuin țat
aceia și metodologie de punctaj, evaluare și interpretare a rezultatelor ca și în cazul
examin ării prin tehnica poligraf.
Pachetul de soft Kinovea ofer ă posibilitatea de a determina în unit ăți de timp de
ordinul milisecundelor evolu ția sinergic ă a mi șcărilor oculare ale unui subiect aflat în
faza de investiga ție cu suspiciune de comportament simulat. Analiza c omplementar ă
a traiectoriilor înregistrate pe cele dou ă axe Ox și Oy, respectiv privind evolu ția
sinergic ă a sistemului binocular, al ături de rezultatele tehnicii poligraf ob ținute în
acela și timp cu înregistr ările video indic ă o bun ă corelare a rezultatelor.
Analiza corelativ ă a datelor pune în eviden ță acela și rezultat privind evaluarea
subiectului examinat, cu atât mai mult cu cât, poli graful prin 4 senzori de evaluare
ob ține 12 valori de evaluare și punctaj, iar sistemul complementar ob ține de la un
singur element evaluat, sistemul vizual, 12 valori de evaluare și punctaj, care, având
în vedere determinarea matematic ă care se face, este aproape imposibil s ă aib ă
valori egale ca în cazul tehnicii poligraf.
În urma aplic ării metodei principale, a tehnicii poligraf, și a celei complementare
referitoare la analiza micromi șcărilor globilor oculari, analiza statistic ă coreleaz ă
semnificativ valorile ob ținute
CAPITOLUL VII
CONCLUZII, SOLU ȚII ȘI MODALIT ĂȚ I DE CONTINUARE
A CERCET ĂRILOR EXPERIMENTALE
Contribu ții personale și originale
Contribu țiile la dezvoltarea cunoa șterii știin țifice poate fi evaluat ă prin aportul
pe care autorul le-a adus din diferite perspective ale cercet ării știin țifice.
Acestea sunt concretizate în:
A. Contribu ții cu caracter de sintez ă:
• studiul privind evolu ția cercet ărilor privind analiza comportamentului
simulat;
• studiul privind prevederilor Noului Cod de procedur ă penal ă și a altor
acte normative cu privire la activitatea de examina re prin tehnica
poligraf;
• studiul comparativ al altor sisteme de detectare a comportamentului
simulat, caracteristicile tehnice și func ționale ale acestora, rezultate
ob ținute în activit ățile practice;
• analiza manifest ărilor biocomportamentale care denot ă indici de
comportament simulat și a caracteristicilor subcon știente involuntare ale

45 micromi șcărilor oculare.
B. Contribu ții cu caracter teoretic și experimental:
• cercet ări privind noile direc ții de ac țiune a diferitelor forme de dezvoltare
și aplicare a biodetec ției;
• cercet ări privind modalit ățile de descoperire și interpretare a
microindicatorilor comportamentali, caracteriza ți în primul rând de
con ținutul ridicat de informa ție și mai ales de viteza mare de
desf ăș urare a acestora;
• cercet ări teoretice privind multiplele controverse legate de utilizarea în
procesul judiciar a rezultatelor examin ării cu ajutorul tehnicii poligraf:
• cercetare comparativ ă a modului de detectare a nesincerit ății în afara
ariei organelor de cercetare penal ă;
• cercetare calitativ ă cu privire la comportamentul comunit ății în domeniu
de analiz ă men ționat.
C. Contribu ții cu caracter știin țific curricular:
• elaborarea rapoartelor de cercetare știin țific ă din cadrul programului de
cercetare la doctorat;
• finalizarea tezei de doctorat
• generarea unui sistem nou, complementar examin ării prin tehnica
poligraf de determinare a comportamentului simulat:
• posibilitatea îmbun ătățirii activit ății de examinare prin tehnica poligraf.
D. Noutatea tezei de doctorat
Noutatea tezei de doctorat const ă din:
• tematica și obiectul investiga țiilor teoretice și experimentale – la nivel
na țional și interna țional nu mai exist ă o astfel de abordare privind
îmbun ătățirea detect ării comportamentului simulat printr-o metod ă
complementar ă examin ării prin tehnica poligraf;
• studierea comparativ ă a caracteristicilor tehnice și func ționale a
tehnologiilor de implementare în domeniu;
• studierea aspectelor legislative privind examinarea prin tehnica poligraf
și accesul la nout ățile în domeniu;
• realizarea cercet ării calitative cu privire la comportamentul organel or de
cercetare penal ă privind aceast ă metod ă de îmbun ătățire calitativ ă a
rezultatelor examin ărilor prin tehnica poligraf;
• realizarea modelului corelativ de analiz ă traseologic ă și matematic ă a
rezultatelor examin ării prin tehnica poligraf;
• posibilitatea întocmirii documenta ției aferente înregistr ării unei cereri de
brevet de inven ție;
• Modelare matematic ă și prelucrare date experimentale privind reac ția
micromi șcărilor oculare în caz de stress emo țional.
E. Utilitatea rezultatelor cercet ării
Rezultatele cercet ărilor prezint ă utilitate știin țific ă, didactic ă și aplicativ ă
acestea fiind relevate atât de contribu țiile aduse cât și de urm ătoarele aspecte:
• din punct de vedere știin țific, acestea aduc un aport deosebit în
domeniul cunoa șterii fundamentale, prin dezvoltarea și aprofundarea
cercet ărilor referitoare îmbun ătățirea activit ății de detectare a
comportamentului simulat prin tehnica poligraf;
• din punct de vedere didactic , prezintă interes și utilitate atât rezultatele
în sine, cât mai ales metodele și procedurile de cercetare aplicate.
Astfel, anumite subcapitole din tez ă pot fi valorificate pentru cercet ări
ulterioare de analiz ă statistic ă de gen și de grup a rezultatelor ob ținute;

46 • din punct de vedere aplicativ , cercet ările aduc pe de o parte o
fundamentare știin țific ă a cuno știn țelor acumulate prin experien ța
practic ă, iar pe de alt ă parte ofer ă un produs cu dou ă func ții de baz ă –
modelul matematic de analiz ă a informa țiilor care deschid o nou ă
perspectiv ă de abordare aplicativ ă în domeniu și m ărirea num ărului de
măsur ători pe care le are spre analiz ă expertul în detectarea
comportamentului simulat.
F. Valorificarea și diseminarea rezultatelor cercet ării în mediul academic
știin țific
Valorificarea și diseminarea rezultatelor cercet ării în mediul academic știin țific
s-a realizat prin:
• publicarea a 9 lucr ări știin țifice și articole ca prim și coautor, 5 în
proceeding-urile evenimentelor știin țifice interna ționale și na ționale
indexate ISI, 2 articole în reviste cotate B+, 2 ar ticole în proceedings-uri
indexate BDI și înc ă 2 articole de specialitate la alte publica ții în
domeniu;
G. Direc ții ulterioare de cercetare:
• dezvoltarea aplica ției de modelare matematic ă și prelucrarea datelor în
condi țiile prev ăzute de licen țe libere CC
• dezvoltarea la nivel na țional a unei activit ăți de îmbun ătățire prin noua
metod ă a activit ății de expertiz ă prin tehnica poligraf;
• stabilirea unui nou set de indicatori de performan ță în vederea cre șterii
viabilit ății tehnicii de examinare prin poligraf;
• se vor identifica proiectele interna ționale de cercetare în domeniu și se va
participa la competi țiile lansate

BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă

• Aron I. Criminalistica, Ed.Sitech, Craiova, 2013
• Aron I., Biodetec ția judiciară și tehnica poligraf, Ed.Sitech, Craiova, 2014
• Atkinson Rita L., Atkinson Richard C., Smith E., I ntroducere în psihologie,
Editura Tehnic ă, Bucure ști, 2002
• Banciu D.P., S. M. R ădulescu, Marin Voicu, Introducere în sociologia dev ian ței,
Ed. Știin țific ă ți enciclopedic ă, Bucure ști, 1985
• Baritz M., Studiul profilelor complexe prin metode complementare, Ed.
Infomarket, Bra șov, Romania, 1998
• Bogdan T., Probleme de psihologie judiciar ă, Editura Știin țific ă, 1973
• Boire R.G, Libertatea cunoa șterii" (Part I – Part IV), Jurnalul Libert ății
cunoa șterii 4(1) 2003
• Baron-Cohen, S., Theory of mind and autism, Oxford University Press, New
York, 2000
• Bogdan, T., Sântea I., Psihologie judiciar ă, Editura Themis Cart, Bucure ști, 2010
• Bu ș, I.. Psihodetec ția comportamentului simulat, RAO International Publ ishing
Company, 1996
• Bu ș I. Psihodetec ția comportamentului simulat, Editura Ingram, Cluj-N apoca,
2000
• Butoi, T., Poligraful – instrument clasic în anche t ă sau dovad ă de tehnic ă ultra-
modern ă, Curs de psihologie judiciar ă, Bucure ști, 2003
• Borchert M.S., Principii și tehnici de examinare a alinierii și mobilit ății oculare,
Capitolul 18, Neuro oftalmologie clinic ă, 2000

47 • Bower, G. H., & Forgas, J. P., Afectarea memoriei si cunoa șterea social ă
(Chapter 3.). In Cunoastere si emotii. Oxford Unive rsity Press., 2000
• Bustea E., Pruncuciderea-problematica investiga ției criminalistice,
http:/www.unibuc.ro/studies, [accesat la data de 16 iulie 2014]
• Bogdan T., Sântea I., „Psihologie judiciar ă” , Bucure ști, 2010
• Bulwer, J., „Chirologia”, Londra, 1644
• Cantor K.M, R.M., Lange, K.L., Ahn, S.S., „Hiperhi droza palmar ă – dovezi de
transmitere genetic ă", Lancaster
• Collett P., ,‚Cartea gesturilor”, Bucure ști, 2005
• David Carter, Psihologie ccriminalistic ă, Oxford, New york, 2010
• Davatzikos C. – Clasificarea modelelor spa țiale ale activit ății creierului împreuna
cu metodele de înv ățarea mecanice – Folosirea detectorului de minciuni, Centrul
de Cercetari pentru Tratamente, Universitatea din P ensilvania, strada Chestnut
3900, Philadelphia, PA 19104, SUA, 2005
• Davatzikos,C. – De ce analiza morfometric ă pe baz ă de voxel ar trebui s ă fie
utilizat ă cu mare pruden ță atunci când se caracterizeaz ă diferen țele de grup,
Neuroimagistica 23 (2004)
• Dragomirescu V.T., Psihosociologia comportamentulu i deviant, Editura Știin țific ă
și Enciclopedic ă, Bucure ști, 1976
• Ekman P., „Spunând minciuni”, New York, 2002
• Ekman si O’Sullivan , Detectarea minciunilor si in selaciunea, John Wiley &
Sons . Publishers,
• Elaad E., The role of prior expectations in polygr aph examiners decisions,
Psychology, crime & law, Vol. 4,1998
• Eysenck H.J., Efectele psihoterapiei, Internationa l Science Press, New York
City, 1966
• Friston KJ, Holmes AP, Poline JB, Grasby PJ, Willi ams SC, Frackowiak RS,
Turner R, – Analysis of fMRI time-series revisited,
• Gabor D ., Comportamentul normal vs. comportamentul simulat e, Bulletin of the
Transilvania University of Bra șov, Series VII: Social Sciences • Law • Vol. 7 (56)
No. 1 – 2014
• Gabor Dan-Olimpiu, Ana Maria Cornelia, Nadine Roma n, Researches regarding
optimal solutions in the polygraph testing system, GIDNI Conference,
Globalization, Intercultural Dialogue and National Identity, 29-30 May 2014,
Tg.Mure ș, Arhipelag XXI Press
• Gabor D., Baritz M., Cristea L., Repanovici A., An aliza biomecanicii și motilit ății
oculare prin metode dinamice de procesare a imagini lor, 8th International
Conference Interdisciplinarity in Engineering, INTE R-ENG, 9-10 October 2014,
Tirgu-Mures, Romania
• Gabor D ., Mihaela Baritz, Angela Repanovici, Studiul comporta mentului visual
stimulat în raport cu comunicarea nonverbala, The 8th International Conference
INTER-ENG 2014, Interdisciplinarity in Engineering, 9 – 10 October 2014 ,
"Petru Maior" University of Tîrgu Mure ș, Romania
• Gustafson, L. A., & Orne, M. T. Effects of heighte ned motivation on the
detection of deception. Journal of Applied Psycholo gy, 1963
• Horvath, F. S., “Efectul variabilelor selectate pe interpretarea înregistr ării
poligraf," Journal of Applied Psychology, Washingto n, D. C., 1977
• Hilgard E.R., G.H. Bower, Teorii ale înv ăță rii, EDP, Bucure ști, 1974
• Joe N., Marvin Secretele comunic ării nonverbale, Editura Meteor prest,
Bucure ști, 2008

48 • K.von Noorden G., E.C. Campos, Vederea binocular ă și mobilitatea ocular ă, Ed.
Mosby, USA, 2002
• Kleinmuntz si Szucko Psychology: Teme si variatii, Cengage Learning,1984
• Károly, O.K., Poligrafia, nr.83-85.
• Koyel, F.A., Padgett, T.M., George, M.S., Studiu a supra corela țiilor neurale ale
în șel ăciunii, Behavioral Neuroscience, nr. 852–856, 2004
• Leif A. StrömwalDetec ția în șel ăciunii în context criminalistic, Cambridge, New
York, 2004
• Lee, T., Liu, H.L., Chan, C., Mahankali, S., Feng, C.M., Hou, J., Fox, P., Gao,
J.H., Detectorul de minciuni cu rezonan ță magnetic ă func țional ă, Human Brain
Mapping, nr. 157–164, 2002

CERCET ĂRI TEORETICE ȘI EXPERIMENTALE PRIVIND SOLU ȚII OPTIME ÎN SISTEMUL
DE PROBA ȚIUNE PRIN POLIGRAF

Cuvinte cheie : Sistem de proba țiune, tehnica poligraf, comportament simulat. KINOV EA

Lucrarea are ca obiectiv central prezentarea unei noi metode , complementare tehnicii
de investigare prin poligraf. Metoda este neintruzi v ă și se bazeaz ă pe generarea traiectoriei
mi șcărilor oculare din timpul testului poligraf. Lucrare a abordeaz ă un domeniu
interdisciplinar, inginerie, informatic ă și drept. Capitolul de introducere prezint ă pe scurt
con ținutul fiec ărui capitol. Din punct de vedere formal, lucrarea e ste alc ătuit ă din 7 capitole,
114 de figuri, 21 tabele
Capitolul 1 intitulat Introducere cuprinde un studiu asupra evolu ției conceptului
comportament simulat ajungându-se la trei moduri de abordare (introspec ționist, behaviorist,
cognitivist). trei moduri de abordare (introspec ționist, behaviorist, cognitivist). Se prezint ă în
am ănunt cercet ările privind definirea comportamentului simulat și evolu ția istoric ă a
metodelor de testare pân ă la sistemul poligraf. Se prezint ă de interogare: testul întreb ărilor
de control și testul con știin ței vinovate. Cel de al doilea capitol , intitulat Stadiul actual cu
privire la cercetarea comportamentului simulat abordeaz ă principalele tehnici folosite de-
a lungul timpului pentru depistarea comportamentulu i simulat. Dintre mijloacele tehnico-
juridice, de detectare a tensiunii emo ționale se insist ă asupra poligrafului, sau „detectorul de
minciuni”.Sunt prezenta ți indicatorii lua ți în considerare la detectarea minciunii și o analiz ă
comparativ ă a comportamentului normal fa ță de comportamentul simulat. Cel de al treilea
capitol , intitulat Biodetec ția judiciar ă, Tehnica poligraf se prezint ă istoricul acestei
metode, se define ște comportamentul simulat și diferite studii privind metodele de
detectarea a acestui tip de comportament. În capitolul al IV-lea s-au conturat obiectivele
generale și cele punctuale ale tezei de doctorat. Dintre aces tea se pot men ționa: studierea
unor aspecte de drept comparat și analizarea jurispruden ței în domeniu pentru o bun ă
st ăpânire a metodologiei de investigare; crearea unei noi tehnici de control a sincerit ății
declara țiilor; verificarea viabilit ății unei noi metode de detectare a comportamentului simulat;
îmbun ătățirea practicilor în domeniu pentru descoperirea de noi aplica ții. Capitolul V
intitulat Sisteme alternative de analiz ă comportamental ă,sunt prezentate diferite sisteme
poligraf existente și folosite în perioada actual ă. Sunt prezentate diverse cercet ări și studii
privind metodele alternative de determinare a compo rtamentului simulat și anume sistemul
FAST-Future Atribut Sceening Technology- tehnic ă bazat ă pe termoviziune și proiectul
INTEN ȚIE OSTIL Ă bazat pe mi șcările mu șchilor faciali. În cel de al VI-lea capitol denumit
„Cercet ări experimentale în completarea sistemului de proba țiune prin poligraf ” sunt
prezentate elementele func ționale și structura unui test poligraf. Se prezint ă senzorii folosi ți
în examinare și metoda de evaluare denumit ă scorare, testele folosite, este dezvoltat testul
Air Force care se bazeaz ă pe 10 întreb ări, unele relevante și unele de control. Se prezint ă 3
studii din literatura de specialitate care se bazea z ă pe NLP – Neuro linguistic programming,
care demonstreaz ă c ă nu s-au g ăsit corela ții concludente între modul cum orient ăm privirea
și comportamentul simulat. Metoda nou ă, complementar ă poligrafului se bazeaz ă pe

49 generarea traiectoriei privirii. Se prezint ă fundamentul teoretic pe care se bazeaz ă
experimentul și softwear-ul surs ă deschis ă KINOVEA cu care se vor realiza experimentele.
Experimentele se desf ăș oar ă în via ța real ă, și anume în laboratorul Poli ției Bra șov, simultan
cu test ările persoanelor cercetate cu tehnica poligraf. În finalul acestui capitol, la subcapitolul ,
„Analiza corelativ ă traseologic ă și matematic ă a datelor ob ținute” se descrie
experimentul și se prezint ă rezultatele. Se înregistreaz ă mi șcările oculare, se genereaz ă
traiectoria mi șcării oculare în func ție de timp (milisecunde). Se coreleaz ă rezultatele ob ținute
prin tehnica poligraf cu cele ob ținute prin soft-ul KINOVEA. Se suprapun rezultatele și se
ob ține o metod ă nou ă de scorare pentru noua metod ă bazat ă pe coeficientul R2, media
celor mai mici p ătrate. Metoda se bazeaz ă pe calcul matematic foarte precis și este
neintruziv ă.
Capitolul de concluzii cuprinde contribu țiile originale și experimentale și subliniaz ă
noutatea și importan ța tezei de doctorat.

THEORETICAL AND EXPERIMENTAL RESEARCH REGARDING OPT IMAL SOLUTIONS
IN THE POLYGRAPH TESTING SYSTEM

Key words : Testing system, polygraph technique, simulated be haviour. KINOVEA

The central objective of the paper is the presentat ion of a new method,
complementary to the polygraph investigation techni que. The method is non-intrusive and is
based on the generation of eye movement trajectory during the polygraph test. The paper
approaches an interdisciplinary field, namely engin eering, computer science and law. The
introduction chapter summarises the content of each chapter. From a formal point of view,
the paper has 7 chapters, 114 figures and 21 tables .
Chapter 1, entitled Introduction, has a study on the evolution of the concept of
simulated behaviour, getting to three means of appr oach (introspective, behavioural,
cognitive). The researches regarding the definition of simulated behaviour and the historic
evolution of testing methods until the polygraph sy stem, are presented in detail. For
interrogation, the following are presented: the con trol question test and the guilty conscience
test. The 2 nd chapter, namely The present stage regarding the simulated behaviour
research, approaches the primary techniques used throughout t ime, for the detection of
simulated behaviour. Among the technical and legal means, of detecting emotional tension,
there is the persistence on the polygraph or the “l ie detector”. The indicators taken into
consideration for detecting the lie, as well as a c omparative analysis of the normal behaviour
in relation to the simulated behaviour, are present ed. The 3 rd chapter, entitled Legal
biodetection, the polygraph technique, presents the history of this method, and the
simulated behaviour along with the different studie s regarding the detection methods of this
type of behaviour. The general and precise objectiv es of the PhD. Thesis were detailed
outlined in the 4 th chapter . Among these, we can mention: the study of some as pects of
compared law and the analysis of case law in the fi eld, for a good handle on the investigation
methodology; creating a new control technique for t he authenticity of the statements;
checking the viability of a new detection method fo r the simulated behaviour; improving
practices in the field for the discovery of new app lications. Chapter 5 – Alternative
behavioural analysis systems , presents different existing polygraph systems which are
used in present day. Various researches and studies are presented, regarding alternative
determination methods for simulated behaviour, name ly the FAST-Future system with a
Screening Technology Attribute – a technique based on thermal-vision and the HOSTILE
INTENTION project, based on the movements of facial muscles. In the 6 th chapter entitled
“Experimental research in completing the polygraph testing system” the functional
elements and the structure of a polygraph test are being presented. There is the
presentation of sensories used in examination and t he evaluation method, named scoring,
the test used; the Air Force is developed, a test based in 10 questions, some re levant and
some for control. There is also the presentation of 3 studies from specialized literature, which
are based on NLP – Neuro linguistic programming, demonstrating t hat there were no
concluding correlations found between the way in wh ich we orient our visual observation and

50 the simulated behaviour. The theory fundamental is presented, the basis for the experiment
and KINOVEA open-source software that will be used for making experiments. The
experiments take place in real life, namely in the laboratory of the Police of Bra șov,
simultaneously with the testing of people who are b eing investigated with the polygraph
technique. In the end of this chapter, at the sub-c hapter “Correlative impression evidence
and mathematic analysis of the results obtained” , the experiment is described, and the
results are presented. The eye movements are record ed and the trajectory of eye movement
depending on the time (milliseconds) is generated. The results obtained through the
polygraph technique are correlated with the results obtained through KINOVEA software.
The results are overlapped and a new scoring method is obtained for a new method based
on the R2 coefficient, the average of the smallest of squares. The method is based on a very
precise mathematic calculus and it is non-intrusive .
The conclusions chapter comprises the original and experimental attributes and it
emphasizes the novelty and importance of the PhD. t hesis.

51
CURRICULUM VITAE

DATE PERSONALE:

Nume: GABOR
Prenume: Dan Olimpiu
Data na șterii: 19 iulie 1980
Locul na șterii: Bra șov
Starea civil ă: Nec ăsătorit
Adresa locului de
munc ă: Universitatea „Transilvania” din Bra șov, Facultatea de Drept
Adresa domiciliu: Bra șov, Str. Șoimului nr.12
E-mail: gabor.dan77@gmail.com

STUDII LICEALE:

1994 – 1998 Liceul teoretic „Mihai S ăulescu” Predeal, Jud.Bra șov

STUDII UNIVERSITARE:

1999 – 2003 Universitatea „Transilvania” din Bra șov, Facultatea de Drept și
Sociologie, Specializarea Drept

2005 – 2008 Universitatea „Transilvania” din Bra șov, Facultatea de Știin țe
economice

SPECIALIZ ĂRI:

2012- 2014 Universitatea Transilvania din Bra șov. Facultatea de Design de
produs și mediu, Doctorand în inginerie și management,
Teza: Cercet ări teoretice și experimentale privind solu ții optime
în sistemul de proba țiune prin poligraf

2006 Universitatea Transilvania din Bra șov, Facultatea de Drept,
Masterat – Drept notarial și proceduri speciale,

EXPERIEN ȚA PROFESIONAL Ă

2003-prezent Asistent universitar, Facultatea de Dr ept, Universitatea
Transilvania din Bra șov,

ACTIVITATE ȘTIIN ȚIFIC Ă ( în perioada stagiului de doctorat 2012-2014):
Articole publicate: 10 din care 6 ISI proceedings, 2 BDI + și 2 în alte publica ții de
specialitate

LIMB Ă STR ĂIN Ă: Englez ă

52
CURRICULUM VITAE

PERSONAL DETAILS:

Surname: GABOR
First name: Dan Olimpiu
Date of birth: 19 th of July 1980
Place of birth: Bra șov
Civil status: Not married
Workplace address: „Transilvania” University fr om Bra șov, Faculty of Law
Residence address: Bra șov, Șoimului street, no.12
E-mail address: gabor.dan77@gmail.com

HIGH SCHOOL STUDIES:

1994 – 1998 „Mihai S ăulescu” Theoretical High School Predeal, Bra șov
county

UNIVERSITY STUDIES:

1999 – 2003 „Transilvania” University from Bra șov, Faculty of Sociology and
Law, Law specialisation

2005 – 2008 „Transilvania” University from Bra șov, Faculty of Economic
Sciences

SPECIALISATIONS:

2012- 2014 „Transilvania” University from Bra șov, Faculty of Product
Design and Environment, PhD. Student in Management and
Engineering,
Thesis: Theoretical and experimental research regarding
optimal solutions in the polygraph testing system

2006 „Transilvania” University from Bra șov, Faculty of Law, Masters
– Notary law and special procedures,

PROFESSIONAL EXPERIENCE

2003-present University assistant, Faculty of Law, „Transilvania”
University from Bra șov,

SCIENTIFIC ACTIVITY (during the doctorate 2012-2014 ):
Published articles: 10 out of which 6 are ISI proceedings, 2 BDI + and 2 i n other
specialised publications

FOREIGN LANGUAGE : English